Curs 1 - kevo|u|a |ndustr|a|

Primo etop. 1700-1880

se caracLerlzeaz prln uLlllzarea flerulul ;l a fonLel, a pleLrel ca maLerlal de consLrucLlve ;l a flrelor ;l
flbrelor naLurale de orlglne vegeLal sau anlmal.
se uLlllza energla ob(lnuL dln arderea crbunelul.
4 douo etop. 1880-1970
se caracLerlzeaz prln inloculrea fonLel cu o(elul, a pleLrel cu clmenLul, a aparl(lel flrelor ;l flbrelor
slnLeLlce, a maselor plasLlce ;l a elasLomerllor (cauclucurl slnLeLlce).
4 treio etop. 1970-2010
uLlllzarea bloLehnologlllor, a mlcrolnformaLlcll, a Lehnologlllor creaLoare de maLerlal compozlLe ;l
lnLellgenLe, clrcula(la rapld a lnforma(lel.
Lehnologllle uLlllzaLe ;l rezulLaLele ;Llln(lflce cresc cu vlLeza exponen(lal lar men(lnerea pasulul cu acesLe
descoperlrl ;l mal ales apllcarea rezulLaLelor ;Llln(lflce ob(lnuLe in pracLlc devlne obllgaLorle penLru
performan( economlc.
MoLorul lupLel concuren(lale il reprezlnL lnovarea care are drepL scop apllcarea in pracLlc a celor mal nol
descoperlrl ;Llln(lflce.
8esurse:
flnanclare (credlLe)
umane (for(a de munc)
lnforma(lonale=ansamblul lnforma(lllor care fac ca o economle au pr(l ale el s func(loneze ca un LoL
unlLar ;l coerenL.
Lehnologlce=cuno;Lln(ele ;l ml[loacele de Lransformare a maLerlel prlme in produse flnlLe.
maLerlale - maLerll prlme ;l energeLlc.
1oaLe cuno;Lln(ele necesare ob(lnerll LuLuror produselor, ca ;l naLura acesLor produse cunoa;Le in zllele
noasLre o dezvolLare ;l o evolu(le exLraordlnar. Crlce rmnere in urma poaLe avea efecLe caLasLrofale ;l uneorl
greu de recuperaL sau chlar lmposlbll de cLre o inLreprlndere.
Se cunoa;Le fapLul c Llmpul scurs de la o descoperlre ;Llln(lflc ;l pn la punerea sa in pracLlc s-a redus
foarLe mulL.
Descoper|re t||n|f|c Dat Ap||ca|e
uescompunerea foLochlmlc a AgCl 1727 1839 (112 anl)
lnduc(la elecLromagneLlc (moLorul elecLrlc) 1820 1883 (63 anl)
8azele x - aparaLele de anallza 1896 1914 (18 anl)
llslune nuclear - bomba aLomlc 1938 1944 (6 anl)
no(lunl de flzlc solldulul - LranslsLor 1948 1933 (3 anl)
SemlconducLorll de slllclu - foLocelule 1930 1932 (2 anl)
Caracter|st|c||e Lehnologlllor uLlllzaLe in aceasL eLap sunL:
Aceea;l Lehnologle esLe apllcaL in mal mulLe domenll (ulLrasuneLele in carLograflerea submarln ;l in
deLecLarea defecLelor in consLruc(ll, plese meLallce sau medlcln).
oL genera aparl(la alLor Lehnologll.
neceslLa Lehnlca superloar ;l personal blne callflcaL.
uLlllzeaz canLlL(l mlcl de maLerlal ;l energle.
Curs 2 - Creat|v|tatea
I.Def|n||e | c|as|f|care - creat|v|tate
II.Ltape|e procesu|u| creator
III.Iactor|| uman| |mp||cate |n actu| creat|v
IV.Metode | tehn|c| de st|mu|area a creat|v|t||
I.Def|n||e
rlma deflnl(le a creaLlvlL(ll a fosL daL in anul 1938 de AllporL:
CreaLlvlLaLea = predlspozl(la general a personallL(ll spre nou.
cteotlvltoteo = capaclLaLea de ldenLlflcare a unor nol legLurl inLre elemenLe, evenlmenLe, oblecLe, legl eLc.
AparenL fr legLur inLre ele.
Lx: lnvenLarea beculul elecLrlc pornlnd de la o serle de legl:
- maLerlalele, in speclal meLalele la inclzlre devln lncandescenLe.
- maLerlalele lncandescenLe plasaLe in aer se oxldeaz.
- meLalele ;l graflLul conduc curenLul elecLrlc ;l devln lncandescenLe.
C|as|f|carea se face dup 2 cr|ter||:
1. Dup modu| de desfurare:
CreaLlvlLaLea lndlvldual
CreaLlvlLaLea colecLlv
CreaLlvlLaLea soclal
2. Dup con|nut:
CreaLlvlLaLea Lehnlc
CreaLlvlLaLea ;Llln(lflc
CreaLlvlLaLea economlc
CreaLlvlLaLea pollLlc
CreaLlvlLaLea arLlsLlc
II.Ltape|e procesu|u| creator
CreaLlvlLaLea neceslLa un splrlL de observa(le deoseblL, o capaclLaLe de ldenLlflcare a unor nouL(l precum ;l
alLe callL(l proprll unul splrlL creaLlv.
Creat|v|tatea |mp||ca:
1. SelecLarea lnforma(lel, decl ldenLlflcarea documenLulul, a elemenLelor la care se poL aduce conLrlbu(ll nol.
2. 8eallzarea proprlu-zls a acLulul creaLlve, decl sLablllrea de nol conexlunl.
3. verlflcarea produsulul acLulul creaLlv
enLru rea||zarea acestor etape se reallzeaz urmLorll pa;l:
repararea sau pregt|rea - o opera(le complex care cuprlnde:
Men(lonarea ;l seslzarea problemel
Anallza ;l deflnlrea acesLela - sLrngerea de lnformaLlve
lormularea de lpoLeze prellmlnare
Incuba|a - o eLapa de a;LepLare care se desf;oar in plan menLal, persoana esLe aparenL paslv dar
reallzeaz conexlunl ;l slnLeLlzrl dln lnforma(llle prlmlLe.
I|um|narea - momenLul cenLral al crea(lel bazaL pe cele anLerloare cnd solu(la apare brusc fr o
lnLerven(le anLerloar.
Ver|f|carea sau cert|f|carea - care esLe o eLap de elaborare, verlflcare ;l clzelare a solu(lllor sau ldellor.
lncuba(la ;l llumlnarea = desf;urarea acLulul creaLlve proprlu-zls.
III. Iactor|| uman| |mp||ca| |n actu| creat|v
Inte||genta = capaclLaLea de a uLlllza gndlrea inLr-un anumlL scop ;l in rezolvarea de problem.
Imag|na|a = apLlLudlnea de a reallza lmaglnl complexe ;l dlnamlce prln asoclerea ;l comblnarea
fenomenelor sau oblecLelor LoLal dlferlLe in scopul ob(lnerll unor ldel orlglnale.
Sens|b|||tatea |a |mp||ca|| - consLa in observarea ;l anallzarea unel nevol sau a unel cerln(e, reprezlnL o
insu;lre a personallL(ll de a ldenLlflca problem acolo unde al(ll nu le vd.
rocese|e asoc|at|ve - lmpllc opera(ll de comblnare ;l recomblnare a elemenLelor separaLe.
I|u|d|tatea - se refer la u;urln( ;l la rapldlLaLea de a sLablll asocla(ll, se refer la deblLul verbal, la
exprlmrl ;l la ldel.
lluldlLaLea ldea(lonal
lluldlLaLea expreslonal
lluldlLaLea verbal
lluldlLaLea flgural - exprlmarea prln desene, lmaglnl
llexlblllLaLea - u;urln( de modlflcare a gndlrll sau de a renun(a la anumlLe puncLe de vedere mal vechl
;l adopLarea unora nol.
CrlglnallLaLea= dlspozl(la personallL(ll de a rezolva problem cL mal neobl;nulL, in mal mulLe felurl, in
mod lnLellgenL ;l eleganL.
MoLlva(la - esLe foarLe lmporLanL, ne deLermlna cLre acLul creaLlv ;l poaLe fl generaLe de o incllna(le
deoseblL sau o preocupare sau poaLe fl lnLeresanL.
IV.Metode | tehn|c|
MeLodele foloslLe sunL dlverse ;l se imparL in 3 caLegorll:
1. Metode de abordare |og|c (convergenLe)
2. Metode eur|st|ce (dlvergen(e)
3. Metode |mag|nat|ve
1.Metode de abordare |og|c (convergenLe)
- sunL uLlllzaLe in speclal in eLapele de pregLlre ;l de lncuba(le.
- urmresc s evlden(leze sub-problemele unel Leme daLe.
ana||za func|ona| - evlden(laz func(la unul produs, lerarhlzare ;l cosLurlle. Se cauL apol solu(ll de
indepllnlre a func(lllor imbunL(lLe cu un cosL mal mlc sau ldenLlc.
ana||za morfo|og|ca - lmpllc descompunerea unul produs in elemenLele componenL, cuLarea de solu(ll
penLru flecare in parLe, precum ;l comblnarea acesLora ;l alegerea varlanLel opLlme.
ana||z graf|c - folose;Le desene, lmaglnl graflce penLru rezolvarea problemelor.
2. Metode eur|st|ce (dlvergen(e)
- sunL uLlllzaLe in eLapele de llumlnare ;l verlflcare.
- i;l propun s gseasc o solu(le dlnLr-o lnflnlLaLe de solu(ll fr a avea cerLlLudlnea c solu(la aleas esLe cea
opLlm.
A) MetoJo motfoloqlc cuprlnde urmLorll pa;l:
Anallza facLorllor ;l valorllor pe care le poL lua - cu acesLea se inLocmesc maLrlcl de Llpul:
ln maLrlcele ob(lnuLe se inlocule;Le valoarea opLlm penLru flecare facLor ;l se leag inLre el ob(lnndu-
se asLfel un lan( care poaLe reprezenLa o solu(le a problemel respecLlve.
Se sLabllesc valorlle performan(elor penLru LoaLe solu(llle poslblle.
8) Mottlceo Jescopetltllot - o meLod care permlLe comblnarea a 2 facLorl Lehnlcl ;l economlcl
c) coocosojol - o Lehnlc care desface problemele in elemenLele sale, lar flecare elemenL esLe anallzaL cu
inLrebrl de Llp grlla: Clne? unde? Cnd? Cum? ue ce?
3. Metode |mag|nat|ve - dln aceasL caLegorle fac parLe: meLoda bralnsLormlng, meLoda slneLlca, meLoda
carneLulul colecLlv, meLoda hlllps 66, meLoda noLarll ldellor dln Llmpul somnulul.
8tolostotmloq - se organlzeaz o ;edln( cu 3 pn la 12 persoane de profesll dlferlLe dar pe aceea;l scar
lerarhlc. Locul se alege in afar lnsLlLu(lel, lar ;edln(a (lne conL de:
- canLlLaLea genereaz callLaLea
- orlce crlLlc esLe lnLerzls
- lmaglna(la chlar absurd esLe blnevenlL
1o(l cel prezenL expun ldelle lor in rezolvarea problemel care vor fl ulLerlor anallzaLe de speclall;Ll.
MetoJo sloetlc - are la baza sLablllrea unor compara(ll cu acLlvlLaLea flecrel persoane care parLlclp la
rezolvarea problemel propuse. Crupul slneLlc esLe compus dln 3-7 persoane dln LoaLe secLoarele unel
inLreprlnderl ;l cu lnLeres ;l pregLlre in problemele de speclallLaLe. Se organlzeaz ;edln(e de 60 mlnuLe, lar
dlscu(llle se poarL in conLradlcLorlu. ulscu(llle sunL anallzaLe ulLerlor penLru a gsl propunerea opLlm.
MetoJo cotoetolol colectlv - esLe una dln cele mal eflclenLe ;l se desf;oar asLfel:
- Se consLlLule un grup de creaLlvlLaLe unde flecare membru prlme;Le un carneL penLru a noLa ldelle Llmp de
o lun
- uup o lun flecare membru inLocme;Le un rezumaL
- ConducLorul grupulul aduna rezumaLele ;l slnLeLlzeaz ldelle
- Se organlzeaz o ;edln( de prezenLare a ldellor ;l se aleg cele mal bune
MetoJo lblllps 66 - se organlzeaz ;edln(e cu max.30 de persoane impr(lLe in grupurl de cLe 6, dln care
unul va fl reprezenLanLul. Se prezlnL problemele penLru care se a;LeapL solu(ll, lar grupurlle se reLrag penLru 6
mlnuLe. llecare reprezenLanL de grup noLeaz ldelle, lar ulLerlor grupurlle se reunesc penLru anallza acesLora.
Caracter|st|c||e unel ldel creaLlve:
esLe aLlplc
esLe dlferlL
esLe fcuL alLfel decL de
oblcel
esLe poLrlvlL scopulul
esLe genlal
CUkS 3 - Inovarea
I. Def|n||a |novr||
II. Cauze|e care determ|n |novarea
III. Surse|e poten|a|e a|e |novr||
IV. Ind|cator|| procesu|u| de |novare
V. C|as|f|carea |novr|| tehno|og|||or
I. Def|n||a |novr||
LsLe relaLlv nou, pr|ma def|n||e a lnovrll a fosL daL de SchumpeLLer in 1941 ;l anume lnovarea esLe ac(lunea
de a produce alLceva sau de a produce alLfel. Dup a|| autor| lnovarea reprezlnL Lransferul unel ldel sau a unul
concepL pn la sLadlul flnal al unul produs, proces sau acLlvlLaLe de servls accepLaLe de pla(.
Inovarea = Lransformarea unel ldel inLr-un produs nou, vandabll sau amelloraL, inLr-un proces lndusLrlal sau
comerclal sau inLr-o nou meLod soclal.
Schumpetter consldera lnovare urmLoarele fenomene (t|pur| de |novare):
lnovarea Lehnologlc:
- crearea de produs nou
- lnLroducerea unel nol meLode de fabrlca(le lnovarea Lehnologlc
- uLlllzarea unel nol maLerll prlme
lnovarea economlc:
- o nou organlzare a flrmel
- lnLrarea pe o pla( nou sau crearea unel ple(e nol lnovare economlc
- crearea unel nol lmaglnl a flrmel.
II. Cauze|e care determ|n |novarea |n |ntrepr|nder|:
A. Nevolo Je o pstto sau a dezvolLa pozl(la ocupaL de o flrm penLru a nu-;l plerde cllen(ll.
8. ceteteo ple(el penLru produse mal performanLe: de oblcel inLreprlnderlle dlverslflca mal mulL produsele
deoarece apeleaz la resursele lnLerne ;l mal pu(ln Lehnologllle deoarece se apeleaz la resurse exLerne.
C. Obllqo(lo Je o tespecto leqlslo(lo, o serle de cerln(e soclale, proLec(la medlulul ;l a consumaLorulul.
D. lloctoo(llle pte(olol Je cost penLru o serle de maLerll prlme ;l energeLlce (peLrol, gaze naLurale avnd
varla(ll de flucLua(ll puLernlce)
L. uezvoltoteo iotteptloJetll: nu se poaLe dezvolLa inLreprlndere fr acesLe acLe de dezvolLare lnovare
conLlnu.
I. 5ttoteqlo cooJocetll fltmel: conducerea flrmel poaLe fl de Llp conservaLor conLrolor (urmre;Le aspecLele
Lehnlco-ecologlce), llder (incura[eaz dezvolLarea), inLreprlnzLor sau creaLor.
uln enumerarea prlnclpalelor cause se consLaL c lnovarea Lrebule lnclus in sLraLegla flrmel ceea ce
deLermlna alegerea unul personal compeLenL ;l a unel echlpe managerlale cu pregLlre mulLldlsclpllnar.
! lacLorl care incura[eaz lnovarea ;l cel care descura[eaz (carLe)
III. Surse|e poten|a|e a|e |novr||
Conform economlsLulul keLer urucaer exlsL 7 surse poten|a|e a|e |novr|| dln care 4 sunL reprezenLaLe de
sursele lnLerne ale inLreprlnderll:
- Neptevzotol: sunL slLua(ll care poL aduce succes sau lnsucces aLuncl cnd sunL exploaLaLe
- locooqtoeo(o sau dlscrepan( dlnLre reallLaLe a percepuL ;l cea adevraL
- Neceslt(lle ptocesolol teollzot io iotteptloJetl: mulLe procese se preLeaz la lnovare
- 5cblmbtl io sttoctoto Jomeololol ,l o ple(elot fotoqtoflo Jlqltol"
- MoJlflctlle Jemoqtoflce: c nr, grupe de vrsLe, eLc: Llnerll lmpun in mulLe prlvln(e o serle de produse in
domenlul C, audlo-vldeo.
- 5cblmbtlle Je otltoJloe: grl[ penLru snLaLe (vacclnul, medlcamenLe), proLec(la medlulul, programe
moderne de allmenLa(le.
- Nolle Jescopetltl ,tllo(lflce ;l cuno;Lln(ele dln dlferlLele domenll ale ;Llln(el ;l Lehnologlel.
IV. Ind|cator|| procesu|u| de |novare
SunL cel prln care apreclem gradul de lnovare a unel inLreprlnderl. Ace;Lla urmresc comerclallzarea
Lehnologlel (Lransferul de la ;Llln(a la ldel comerclale de succes), Lransferul de cuno;Lln(e la LoaLe nlvelurlle ;l
recepLlvlLaLea fa( de speclall;Ll (accesul la cuno;Lln(ele dln inLreaga lume)
- cbeltolell ole iotteptloJetll cu lnova(la, cu cerceLarea - dezvolLare
- letfotmoote io Jomeolol poteotelot
- ltoptletoteo tezoltot in urma cerceLrll ;l lnovrll-esLe denumlL proprleLaLea lndlvldual ;l esLe proLe[aL
prln documenLe speclflce: paLenLe sau breveLe
- looJeteo fltmelot cote looveoz: perlodlc flrmele unel (rl sunL anallzaLe in ceea ce prlve;Le lnovarea
(procese, produse sau servlcll nol)
- llceo(leteo io oolvetslt(l sau cooperarea flrmelor cu lnsLlLu(ll de inv(mnL superlor: unlverslL(lle sunL
nucleul economlc, ele dezvolLa parLenerlaLe cu inLreprlnderlle (parcurl lndusLrlale, Lehnologlce)
- lobllcoteo tezoltotelot ,tllo(lflce in parLenerlaL cu unlverslL(lle
- lotetoo(looollzoteo cetcettll ,l Jezvolttll: acesL lucru a[uLa parLenerll (flrma, Lara) s alb acces la
cuno;Lln(ele ;Llln(lflce de pe plan mondlal. AcesL lucru se reallzeaz prln fuzlunl inLre companll.
- koto Je iocblJete ,l iofllo(ote o iotteptloJetll: se verlflc splrlLual anLreprenorlal - ablllLaLea de a gsl ldel
nol de afacerl/nol oporLunlL(l
- vltezo Je cte,tete o fltmelot: acLlvlLaLea de creare de nol flrme lndlca ;l gradul de lnovare uLlllzaL de (ar
respecLlve.
V. C|as|f|carea |novr|| tehno|og|||or: se face dup mal mulLe crlLerll.
A. Dup ob|ect exlsLa:
lnovarea de produs lnovarea de proces
lnovoreo de produs = cea mal frecven( ;l consL in schlmbarea de concep(le foloslnd prlnclpll sau Lehnologll
nol (consLrulrea hellcopLerulul un produs nou in raporL cu avlonul), uLlllzarea de maLerlale nol in reallzarea
produsulul (inloculrea meLalulul cu plasLlc).
un nou deslgner (auLomobllele) nol uLlllzrl ale produsulul (flrme lP-
calculaLoare)
lnovoreo de proces = vlzeaz aspecLele lnLerne de inLreprlnderll ;l esLe reprezenLaL de slLua(llle:
Schlmbrl de fluxurl Lehnologlce
Schlmbrl ale procedeelor de fabrlca(le
Amellorrl ale opera(lllor Lehnologlce: lnovarea de proces nu esLe speclflc numal lndusLrlel, apare ;l
in alLe domenll de acLlvlLaLe ;l esLe uLlllzaL cu precdere in perloada de evolu(le a Lehnologlllor.
8. Dup gradu| de |ntens|tate tehno|og|c:
lnova(ll de amellorare lnova(ll de adapLare lnova(ll de rupLur
lnovo}ii/e de ome/iorore = cele mal slmple ;l fac ca un produs s devln dln ce in ce mal performanL (ex
modlflcrl ale unor solu(ll consLrucLlve, maLerll prlme nol: flslunlle se imbunL(esc odaL la 6 lunl)
lnovo}ii/e de odoptore = men(ln prlnclpllle de baz ale produsulul dar reallzeaz un salL callLaLlv la unul dln
subansamblele sale (inloculrea cablulul Lelefonlc de cupru cu cele de flbr opLlc, Lelefonle moblle, avlon cu
reac(le)
lnovo}ii/e de ruptur sunL cele care schlmba LoLal prlnclpllle slsLemulul, esLe poslbll chlar dlsparl(la unel
Lehnologll ;l inloculrea el cu o nou Lehnologle (inloculrea LransporLulul ferovlar cu cel auLo).
CUkS 4 - Cr|ter|u 2
Dup |mpactu| asupra p|e||:
- lnovarea de fond - cnd se creeaz un produs nou penLru o pla( nou
- lnovarea de nlsa comerclal - adapLeaz un produs de[a exlsLenL crula il gse;Le o pla( nou
- lnovarea curenL - aduce pe pla(a produse imbunL(lLe callLaLlv, dar care au aceea;l func(le
- lnovarea revolu(lonar - schlmb modul de reallzare al produsulul psLrndu-l func(llle ;l segmenLal de pla(
ex: 1ehno|og|a de |nreg|strare a sunetu|u|: inreglsLrarea suneLulul s-a fcuL penLru prlma oar ca o
inreglsLrare analoglc ;l a consLlLulL o lnovare de fond.La incepuL pe dlscurl, lar apol pe banda magneLlc.
1recerea de la magneLofon la caseLofon a fosL o lnovare de nlsa general. lnreglsLrarea ulLerloar a fosL pe benzl
l de inalL fldellLaLe ceea ce a reprezenLaL o lnovare curenL. lnreglsLrarea pe Cu = lnovare revolu(lonar.
1oate t|pur||e de |novare au o serle de efecLe economlce:
- psLreaz ;l consolldeaz rela(llle de afacerl,
- creeaz nol rela(ll de afacerl,
- creeaz nol loglsLlcl Lehnologlce ;l
- valorlflca la maxlm Lehnologllle exlsLenLe.
!!! MoLorul puLernlc al lnovrll il reprezlnL concurena.
LxlsL 2 flrme A ;l 8 la un anumlL Llmp (n) care reallzeaz acela;l produs cu performanLe dlferlLe ;l care nu i;l
fac concuren(a.
pret
anul N
B
A
performanta
esLe un Llmp (n) slLua(la se poaLe schlmba ;l anume in urma lnovrll se inLlnesc pe aceea;l pla( inLr-o
compeLl(le dln care c;Llg numal una.
pret
anul N
anul N +n
B
A
performanta
II. Ac|un| |ntrepr|nse de f|rme pentru men|nerea avanta[u|u| concuren|a|
enLru a se men(lne pe pla(a o flrm Lrebule lnformaL asupra unel mulLlLudlnl de aspecLe. CanLlLaLea de
lnforma(le esLe foarLe mare, dlvers ;l Lrebule organlzaL penLru a in(elege LoaLe fenomenele prezenLe. enLru
men(lnerea avanLa[ulul concuren(lal, inLreprlnderlle dezvolLa acLlvlL(l speclflce cunoscuLe sub numele de
veghea Lehnologlc" ;l prognoza Lehnologlc".
Veghea tehno|og|c reprezlnL acLlvlLaLea de sLrucLurare, flnallzare ;l prezenLarea rezulLaLelor cuLrll de
lnforma(le exLern. Are urmLoarele ob|ect|ve:
lnformarea asupra sLadlulul cunoa;Lerll dln alLe flrme ;l Lendln(ele dezvolLrll
ueLecLarea nouL(llor ce poL fl uLlllzaLe in slsLeme de[a exlsLenLe (Lehnlcl, uLlla[e, dlspozlLlve, Lehnologll)
ldenLlflcarea poLen(lalllor concuren(l
ueplsLarea zonelor in care flrma se poaLe exLlnde daLorlL unor avanLa[e.
lnforma(llle pe care Lrebule s le ob(ln inLreprlnderlle sunL de naLur dlferlL: ;Llln(lflce, Lehnlce, Lehnlco-
economlce, leglslaLlve, de proLec(la medlulul, markeLlng.
lllnd foarLe ampl lnformarea asupra zonel de preocuprl cunoa;Le mal mulLe sLadll, lnforma(la esLe preluaL
c lnforma(le bruL, devlne apol lnforma(le prelucraL care se dlfuzeaz ;l reprezlnL lnforma(le dlfuzaL.
lnformo}io brut esLe dlvers, vasL ;l neceslL sume lmporLanLe in culegerea el.Se culege dln resurse care se
imparL in 3 categor||: prlmare, secundare, neformale.
Surse|e pr|mare sunL reprezenLaLe de revlsLele de speclallzare, breveLele de lnven(le, Lezele de docLoraL
;l volumele congreselor ;Llln(lflce de inalL (lnuL.
Surse|e secundare sunL reprezenLaLe de cr(l de speclallLaLe, revlsLe, bncl de daLe ;l revlsLe speclallzaLe
in veghea Lehnologlc.
Surse|e neforma|e sunL reprezenLaLe de maLerlalele publlclLare, prospecLe, manuale Lehnlce eLc.
Sursele se mal claslflca dln puncL de vedere al acces|b|||t|| asLfel: sursele desch|se (70), sursele |nch|se
(20), sp|ona[u| econom|c (10).
lnformo}io pre/ucrot se ob(lne dln cea bruL prln ellmlnarea lnforma(lllor lnuLlle ;l compleLarea celor
lmporLanLe.Se parcurg urmLoarele etape:
1. Lllmln lnforma(ll prln exLragerea elemenLelor lnLeresanLe
2. CompleLarea lnforma(lllor sumare cu deLalll
3. Lvaluarea lnforma(lllor prln apelarea la speclall;Ll
4. verlflcarea
3. SlnLeza sub for, a unor rapoarLe care s a[uLe inLreprlnderea
lnformo}io difutot esLe lnforma(la prelucraL, sLocaL pe suporL elecLronlc sau hrLle ;l apol dlfuzaL.
rognoza tehno|og|c reprezlnL evaluarea probabll, ;Llln(lflc a evolu(lel callLaLlve ;l canLlLaLlve a unul
domenlu inLr-un lnLerval de Llmp, numlL orlzonL ;l poaLe fl lung, medlu ;l scurL.
Alegerea orlzonLulul deplnde de:
Scopul prognozel
8eneflclul acesLela (flrma, guvern, organlza(le na(lonal, lnLerna(lonal)
lmporLan(a declzlllor ce Lrebule luaLe
CosLurlle prognozel
Stud|||e de prognoza se fac de speclall;Lll inLreprlnderll sau se apeleaz la flrme speclallzaLe. enLru reallzarea
prognozelor se uLlllzeaz o serle de meLode sau Lehnlcl care se |mpart |n 2 categor||: callLaLlve, canLlLaLlve.
1ehn|c| cant|tat|ve se fac pe orlzonLurl de Llmp scurLe apelnd la daLe sLaLlsLlce ale evolu(lel
LrecuLe pe care le exLrapoleaz.
1ehn|c| ca||tat|ve se fac pe orlzonLurl de Llmp lungl ;l medll, uLlllzeaz o mulLlLudlne de facLorl in
evolu(la lor, corela(llle dlnLe el, precum ;l probablllLaLea de aparl(le a perLurba(lel, frecven( ;l lnLenslLaLea
acesLora.
SunL mal mulLe metode:
meLoda curbelor loglsLlce morfologlce meLoda scenarlllor
Metoda curbe|or |og|st|ce
Lvolu(la unul produs pe pla(, sau a unel Lehnlcl esLe descrls maLemaLlc de o ecua(le
Y=P/(1+ac
bx
)
= performanLa urmrlL, k = Llmpul
= valoarea maxlm a lul ? cnd func(la Llnde Langen(lal
A, b, c = parameLrll care dau incllna(la pr(ll ascendenLe a loglsLlcll
performanta
C
D
B
E
A
timp
e curba se dlsLlng urmtoare|e zone:
0-A = perloada de lnl(lere cnd Lehnologla esLe emergen(
A-8 = perloada de cre;Lere, de dezvolLare, cnd se aLlng maxlmele de performan(e
8-C = perloada de plafonare, cnd Lehnologllle nu se mal dezvolL
C-D = perloada de decllne
D-L = perloada de dlsparl(le a produsulul su a Lehnologlel
n perioodo de dec/in poaLe aprea pe pla(a o nou Lehnologle sau un nou produs care are o evolu(le LoL dup o
curb loglsLlca proprle dar care pleac de la o alL orlglne. Procesu/ se repet in Llmp cu alLe produse sau alLe
Lehnlcl. curbe/e /oqistice ob(lnuLe au o LangenL comun numlL inf;urLoare care lndlc dlrec(la de dezvolLare.
performanta
timp
CUkS S
I.Spa|u| transferur||or de energ|e
II.Strateg|| tehno|og|ce a|e f|rme|or, transfer de tehno|og|e
III. Managementu|u| Inovr||
I.Spa|u| transferur||or de energ|e
MeLoda uLlllzaL penLru a sLablll momenLul opLlm de lansare a unel Lehnologll ;l dlrec(llle de evolu(le ale acesLela
in Llmp. MeLoda se lanseaz pe o schem loglc de ra(lonamenL de cLre profesorul lanLch.
ln prlnclplu se parcurg 8 etape num|te | trepte:
11) kesurse t||n|f|ce (cele mal nol descoperlrl dln ;Llln(a fundamenLal, neapllcaLe in pracLlc)
12) kesurse tehno|og|ce (breveLe de lnven(le, nol Lehnlcl ;l Lehnologll, nol uLlla[e)
13) 1ehno|og|| e|ementare (nol procese Lehnologlce elaboraLe in lnsLlLu(llle de cerceLare, prolecLare
Lehnologlc)
14) S|steme tehno|og|ce (lnLegrarea nollor Lehnologll in procese de produc(le compleLe)
!!! 1)-4) N|ve|u| tehno|og|c
1S) Ap||ca|| (poslblllL(lle de a valorlflca produsele nol, Lehnologll ;l probablllL(lle el de dezvolLare)
16) Med|u| econom|c amb|ent (se sLudlaza conseclnLele aparlLlel noll Lehnologll)
17) S|stemu| soc|a| (se urmresc efecLele asupra economlel na(lonale ;l asupra alLor domenll, snLaLe,
demografle, aprare)
18) Soc|etate |n ansamb|u (se urmresc consecln(ele pe plan mondlal)
1ermenu| de spa|u esLe reprezenLaL prlnLr-o geomeLrle Lrldlmenslonal in felul urm:
C|rcu|a|a [os-sus (LreapLa 1-8) penLru prognozarea evolu(lel poarL numele de prognoz exploraLlv.
C|rcu|a|a |n sens |nvers se nume;Le prognoza normaLlve (se pleac de la oblecLlve ;l se sLabllesc
Lehnologllle ce Lrebulesc dezvolLaLe).
C|rcu|a|a pe axa Ck plaseaz legLurlle cu alLe ramurl lndusLrlale care genereaz o serle de coproduse sau
Lehnologll care a[uL la dezvolLarea noll Lehnologll.
e C? sunL legLurl ce se sLabllesc in domenlul Lehnologlc cu alLe flrme dln alLe (rl, cele mal uLlllzaLe
rela(llle !-v=ac(lunea de cooperare Lehnologlc inLre sLaLe sau flrme dln sLaLe dlferlLe.
Lx: arcurgerea celor 8 eLape penLru fabrlcarea lndusLrlal a LranzlsLorllor:
1) CerceLrl ;Llln(lflce dln flzlca solldulul
2) 8eprezlnL descoperlrea LranzlsLorllor
3) 1ehnologll prlnclpale de ob(lnere lndusLrlal
4) Modlflcarea Lehnologlllor condensaLorllor penLru a fl compaLlblll cu LranzlsLorll
S) AparaLele elecLronlce nol (radlourlle cu LranzlsLorl, calc. Cenera(la 2-3, ceasurl elecLronlce)
6) uezvolLarea explozlv a comunlca(lllor
7) Aparl(la unor nol profesll (creaLor de sofL, depanaLor)
8) Mrlmea vlLezel de LransmlLere a lnforma(lel pe plan mondlal (bncl de daLe, Lransmlsll saLellL)
II.Strateg|| tehno|og|ce a|e f|rme|or, transfer de tehno|og|e
ln llLeraLura de speclallLaLe sunL descrlse dlferlLe meLode de alegere a unel sLraLegll:
SLraLegla dezvolLrll de Lehnologll
SLraLegla achlzl(lonrl de Lehnologll
SLraLegla vnzrll (Lransferulul) de Lehnologll
Strateg|a dezvo|tr||-strateg|a de lnovare rezulLaL in urma acLlvlL(ll de C-u ;l care aslgura un avanLa[
concuren(lal ;l LoLodaL o pozl(le de llder na(lonal sau mondlal al flrmel care o reallzeaz.
Strateg|a ach|z||e|-ach|z||onarea de cLre o flrm prln meLode dlverse a unel nol Lehnologll:
Cooperarea cu alLe flrme (!-v)
Cumprarea de llcen(e care permlL accesul la Lehnologllle dezvolLaLe de al(ll ;l reduce Llmpul de
lnLroducere a unel Lehnologll
Cumprarea de componenLe care inglobeaz Lehnlca nou sau asamblarea ;l vnzarea produselor sub
marca flrmel de la care se cumpr produsele ce se asambleaz (lndusLrla elecLronlc romneasc)
Strateg|a vnzr||-speclflc flrmele care nu doresc s-;l valorlflce Lehnologllle pe care le-au dezvolLaL ;l le ofer
spre cumprare alLor lnLeresa(l.
Cazul flrmelor puLernlce ce ofer Lehnologll cre au a[uns in eLapa de plafonare a (rllor mal pu(ln dezvolLaLe.
III. Managementu|u| Inovr||
Act|v|tate |nvent|v Inven|||e
Inven|a-rezolvarea Lehnlc a unel probleme dln orlce domenlu care prezlnL nouLaLe ;l progres eLnlc pe plan
na(lonal ;l lnLerna(lonal.
LlemenLe componente a|e |nven|e|:
kevend|cr|, ele descrlu nouLaLea, se bazeaz pe descrlere ;l dup caz sunL inso(lLe de flgurl expllcaLlve.
Noutatea |nven|e| se apreclaz dup daLa depunerll in (ara respecLlve la Cflclul na(lonal penLru
roprleLaLe lndusLrlal (in 8omnla CSlM).ln (ara noasLr se sLablle;Le in conformlLaLe cu legea 64/1991-arL.8.
Crlce lnven(le lmpllca o acLlvlLaLe lnvenLlve dac |ndep||nete una d|n urmtoare|e cond|||:
lnven(la nu rezulL c evldenL in domenlul de apllcare sau inLr-un domenlu aproplaL (nu esLe la indemna
orlcul). SpeclallsLul dln domenlu nu poaLe rezolva o problem a;a cum o rezolv lnven(la.
lnven(la consL dln imblnarea unor elemenLe cunoscuLe inLr-un domenlu eLnlc reallzndu-se o imblnare cu
efecL global pozlLlv
nu se consldera lnven(ll, decl nu lmpllc o act|v|tate |nvent|ca urmtoare|e s|tua||:
Se enun(a doar problem Lehnlc fr o rezolvare
Se rezolv problema numal prlnLr-o inloculre cu maLerlale care conduc la efecLe prevlzlblle
nu se consldera lnven(le modlflcarea formel in mod esLeLlc
nu se consldera lnven(le cnd se combln 2 sau mal mulLe solu(ll de[a cunoscuLe cu efecLe prevlzlblle.
Nout||e care pot f| cons|derate |nven|| sunL cerLlflcaLe prln breveLe de lnven(le care aLesL drepLul excluslv de
exploaLare. enLru a fl conslderaLe o lnven(le esLe necesar ca propunerea fcuL s indepllneasc 3 condl(ll
(nouLaLea, acLlvlLaLea lnvenLlca ;l apllcablllLaLea lndusLrlal). Crlce lnven(le esLe suscepLlblla de apllcare
lndusLrlal.
ln acesL conLexL se exc|ud de |a brevetab|||tate urmtoare|e:
ldelle neconcreLlzaLe in solu(ll Lehnlce
uescoperlrlle ;Llln(lflce (geograflce, arheologlce)
1eorllle ;Llln(lflce
MeLodele maLemaLlce
ldelle publlclsLlce
MeLodele economlce ;l de gesLlune flnanclar
rogramele de calcul
MeLodele de inv(mnL ;l lnsLrulre
MeLodele urbanlsLlce ;l planurlle de
slncronlzare
lenomene flzlce
Curs 6
I. Cererea de brevet
II. Cb|nerea brevetu|u| de |nvent|ve
III. Lxp|oatarea |nven|||or | protec|a acestora
I. Cererea de brevet
ln conformlLaLe cu prevederlle legale na(lonale ;l lnLerna(lonal cererea de breveL de lnvenLlve se poaLe referl la o
slngur lnvenLlve sau la un grup de lnven(ll legaLe inLre ele ;l dln acesL puncL de vedere exlsL 2 var|ante de a
redacta o cerere de |nvent|e:
a) Cererea de breveL de lnvenLle care cuprlnde o slngur lnvenLlve
b) Cererea de breveL de lnvenLle care con(lne un grup de lnven(ll
a) In pr|ma s|tua|e ;l cea mal des inLlnlL, cererea cuprlnde o slngur revendlcare sau mal mulLe
revendlcrl, revendlcarea Lrebule s aslgure proLec(la produsulul nou creaL, punnd in evldenL anumlLe
caracLerlsLlcl ;l domenll de uLlllzare
b) In cea de-a doua s|tua|e revendlcrlle sunL: penLru un procedeu uLlllzaL penLru fabrlcarea produsulul,
penLru foloslrea produsulul, penLru un procedeu ;l penLru un ml[loc speclal concepuL penLru reallzarea
produsulul
!! ln LoaLe cazurlle Lrebule s exlsLe unlLaLea grupulul de lnvenLlve.
kevend|cr||e prezentate deflnesc foarLe clar oblecLul proLec(lel sollclLaLe penLru acLlvlLaLea lnvenLlv depus,
ele Lrebule s fle clare ;l s evlden(leze caracLerlsLlclle esen(lale.
II. Cb|nerea brevetu|u| de |nvent|ve
8revetu| de |nven|e esLe un documenL de proLec(le ce se acord unel persoane flzlce sau [urldlce, sau unul grup
de persoane penLru proLe[area lnven(lllor.
uoc ooo ,l oceeo,l loveo(le o fost cteot loJepeoJeot de 2 sau mal mul(l lnvenLaLorl sau colecLlve de lnvenLaLorl
drepLul su breveLul se acorda celul care a depus la CSlM in condl(llle reglemenLaLe cererea de breveL.
Inven|||e de serv|c|u sunL cele reallzaLe de salarla(l, legaLe sau nu de obllga(ll conLracLuale dar desf;uraLe sau
creaLe in legLur cu acLlvlLaLea unlL(ll.Se dlsLlng dln acesL puncL de vedere 3 s|tua|| d|st|ncte:
A) dac |nventatoru| a creat |nven|a |n cadru| unu| contract de munc in care l s-a incredln(aL o mlslune
lnvenLlv, drepLul de ellberare al breveLulul apar(lne unlL(ll, esLe cazul cerceLLorllor care sunL anga[a(l
8) dac |nven|a a fost creat pe baza une| act|v|t| rezu|tat d|ntr-un contract de cercetare, drepLul asupra
breveLulul de lnven(le apar(lne celul care a comandaL cerceLarea
C) dac |nven|a a fost creat de sa|ar|a| ne|ega| pr|n contract cu m|s|une |nvent|v, sau de un conLracL de
cerceLare, drepLul de proprleLaLe asupra breveLulul apar(lne lnvenLaLorllor salarla(l
Nebrevetarea unel solu(ll Lehnlce breveLablla ;l exploaLarea el fr proLec(le legal presupune asumarea unul
rlsc, exlsLnd poslblllLaLea ca o alL persoan s revendlce aceasLa lnven(le.
III. Lxp|oatarea |nven|||or | protec|a acestora
A va|or|f|ca un brevet de lnven(le inseamn a ab(lne o serle de avanLa[e de naLur dlferlL prlnLre care ;l cele
bne;Ll, LoLodaL se recunoa;Le moral capaclLaLea lnvenLlv, lnLelecLual a auLorulul.
Lxp|oatarea brevete|or de |nven|e se poaLe reallza dlrecL de cLre lnvenLaLor ;l lndlrecL cnd auLorul nu dlspune
de fondurl suflclenLe penLru lnvesLl(le.
La exp|oatarea d|rect lnvenLaLorul ob(lne o serle de avanLa[e rezulLaLe dln apllcarea breveLulul,
parLlclparea la proflL, lnLerzlcerea foloslrll neauLorlzaLe a breveLulul, reducerea concuren(el eLc.
La exp|oatarea |nd|rect, auLorulul nu il revln LoaLe avanLa[ele, el Lransfera prln conLracL cLre o alL flrm
su persoana drepLurlle sale.
In contract sunt st|pu|ate natur, oblecLul ;l llmlLele drepLurllor ce se LransmlL. ConLracLul poaLe fl de llcen( ;l
de ceslune.
L|cena esLe un conLracL scrls, inLocmlL inLre LlLularul de breveL ;l beneflclar prln care proprleLarul vlnde
conLra unul pre( drepLul de a folosl breveLul unel persoane sau flrme. vnzarea se poaLe face pe Llmp
nellmlLaL sau pe o perload de Llmp. Se poaLe uLlllza breveLul in paralel cu proprleLarul pe aceea;l pla(. re(ul
se sLablle;Le plecnd de la valoarea de pla( a breveLulul. laLa se face c teJeveo(o (un procenL dln clfra de
afacerl reallzaL pe baza apllcrll lnven(lel), sau prln fotfetote (o sum flx care nu (lne seama de canLlLaLea
produc(lel ce se poaLe reallza). Contractu| de ||cen|ere reprezlnL de fapL comer( de lnLellgenLa generaLor de
proflLurl subsLan(lale, llcen(lerea se poaLe face in (ar sau sLrlnLaLe, llcen(laLorul (auLorul lnven(lel)
economlse;Le prln vnzarea fondurllor flnanclare ;l maLerlale, se poaLe asocla cu o flrm aslgurnd
renLablllLaLea cerceLrll ;Llln(lflce. Llcen(laLorul nu lnvesLe;Le in cerceLarea ;Llln(lflc dar are ;l el o serle de
avanLa[e dln foloslrea lnven(lel.
Ces|unea reprezlnL cedarea drepLurllor de folosln( a breveLulul pe un anumlLe LerlLorlu ;l pe un anumlL
Llp.
rotec|a |nven|||or se reallzeaz la nlvel na(lonal, european ;l mondlal. ln 8omnla proLec(la lnven(lllor esLe
reglemenLaL de legea 64/1991, lar breveLele de lnven(le sunL emlse de CSlM care reprezlnL documenLul de
proLec(le. Iabr|carea | comerc|a||zarea unu| produs sau a unel Lehnologll rezulLaLe prln apllcarea unel lnven(ll
breveLaLe in 8omnla reprezlnL lnfrac(lune denumlL ;l conLrafacere.
La n|ve| european ex|st CkGANI2A|IA LUkCLAN A 8kLVL1LLCk, in 1973, la conferln(a lnLlLulaL "Conven(la
breveLulul european" la care au parLlclpaL 19 sLaLe. AceasL organlza(le are drepL scop proLec(la lnven(lllor dln
sLaLele membre sLablllnd o procedur unlc de ellberare a breveLelor europene in sLaLele membre. un breveL
european confer LlLularulul in flecare dln sLaLele organlza(lel acelea;l drepLurl ca breveLul na(lonal.
La nlvel mondlal exlsL un for foarLe complex numlL C8CAnlZA|lA MCnulAL A 8C8lL1|ll ln1LLLC1uALL
(CMl) care are drepL scop proLe[area lnLelecLual in lume, cooperarea inLre sLaLele care o compun.
Curs 7
1. Def|n||a cercetr||, caracter|st|c| | ro|u| cercetr|| t||n|f|ce |n soc|etatea modern.
2. Iorme a|e cercetr|| t||n|f|ce
1. Def|n||a cercetr||, caracter|st|c| | ro|u| cercetr|| t||n|f|ce |n soc|etatea modern.
Cercetarea t||n|f|c esLe o acLlvlLaLe slsLemaLlc ;l creaLoare menlL s sporeasc volumul de cuno;Lln(e ;l s le
uLlllzeze in nol apllca(ll
Lconomla bazaL pe cunoa;Lere a devenlL un scop pL orlce sLaL in sensul dezvolLrll economlce in condl(ll de
compeLlLlvlLaLe.
ln acesLe condl(ll cerceLarea, dezvolLarea ;l lnovarea consLlLule penLru orlce (ar moLorul dezvolLrll economlce
;l soclale. (Llsabona ;l 8ologna)
! CerceLarea ;Llln(lflc mal esLe cunoscuL asLzl ;l uLlllzaL ca denumlre sub cea de cerceLare - dezvolLare. (C-u)
Cunot|ne|e t||n|f|ce ob(lnuLe in urma cerceLrll lndlferenL de domenlu au o serle de caracter|st|c|:
se consolldeaz prln uLlllzare, se perfec(loneaz ;l se compleLeaz
au proprleLaLea de a se mulLlpllca in Llmp
nu se insLrlneaz prln LransmlLerea de la o (ar la alLa, de la o persoan la alLa
Cercetarea t||n|f|c are nevole de cerceLLorl (speclall;Ll pe dlverse domenll ;Llln(lflce), echlpamenLe ;Llln(lflce,
resurse flnanclare ;l lnfrasLrucLura. LxlsL 2 d|rec|| pr|n care se creeaz | se va|or|f|ca |nforma|||e t||n|f|ce :
exlsLen(a unul cadru organlzaLorlc a ml[loacelor de sLocare, prelucrare ;l LransmlLere a lnforma(lllor
;Llln(lflce
creearea de nol lnforma(ll ;Llln(lflce prln acLlvlLaLea de cerceLare ;Llln(lflc reallzaL in lnsLlLuLe, flrme,
academll, eLc
roduse|e cercetr|| t||n|f|ce sunL lnven(llle, lnova(llle, programe de calcul, uLlla[e, Lehnologll, slsLeme moderne
de managemenL, de lnsLrulre ;l recruLare a personalulul uman,eLc
Act|v|tatea de cercetare ;Llln(lflc reprezlnL cel mal inalL mod de dezvolLare a resurselor umane aLL prln
conLlnua pregLlre cL ;l prln rezulLaLe ob(lnuLe. rocesu| de cercetare |novare ut|||zeaz S e|emente:
slsLemul de cerceLare
companllle lnovaLoare(inLreprlnderlle care Lransforma cunoa;Lerea in produse desLlnaLe ple(el) cele ce
Lransforma cunoa;Lerea in produse desLlnaLe ple(el)
lnfrasLrucLura de lnovare
caplLalul dlsponlbll
resursele umane ;l servlcllle educa(lonale
Cercetarea t||n|f|c nu aduce proflL prln ea ins;l ;l ea Lrebule flnan(aL de la sLaL. AceasLa se pracLlca in LoaL
lumea. unlverslL(lle au un rol deoseblL in conLrlbu(la lor la dezvolLarea cerceLrll ;Llln(lflce.(in LoaLe unlverslL(lle
Lrebule s exlsLe acesLe colecLlve de cerceLare - reprezenLaLe de profesorl unlverslLarl)
]t||na | cercetarea t||n|f|c esLe caracLerlzaL de urmLoarele:
o dezvolLare acceleraL,
caracLer mulLldlsclpllnar,
apllcarea LoL mal rapld a cuno;Llln(elor ;Llln(lflce
2. Iorme a|e cercetr|| t||n|f|ce
CerceLarea ;Llln(lflc se claslflca:
dup con(lnuL:
cerceLare ;Llln(lflc fundamenLal
cerceLare ;Llln(lflc apllcaLlva ,
dup chelLulellle de cerceLare - dezvolLare:
cerceLarea ;Llln(lflc fundamenLal,
cerceLarea ;Llln(lflc apllcaLlva,
cerceLarea de dezvolLare,
Cercetarea t||n|f|c fundamenta| esLe o acLlvlLaLe LeoreLlc inso(lL de experlmenLe care are drepL scop
acumularea de nol cunosLllnLe prlvlnd aspecLele fundamenLale ale fenomenelor ;l fapLelor observablle fr a
urmrl o apllca(le pracLlc. rln aceasL cerceLare se reallzeaz descoperlrlle ;Llln(lflce, se desclfreaz Lalnlle
naLurll, gndlrll ;l socleL(ll crendu-se nol dlrec(ll spre cunoa;Lerea ;Llln(lflc. Mal LoLdeauna esLe inso(lL de
experlmenLe, efecLuaLe in laboraLoare de cerceLare cu echlpamenLe speclflce, cu dlverse maLerlale ;l cu dlverse
forme de energle.
In domen|u| econom|c Leme de cerceLare fundamenLal ar fl :
cre;Lerea economlc ;l modelarea,
anallza proceselor economlce ;l prognoza lor,
problemele flnanclare, flscale, moneLare,
rela(la pollLlc-economlc-soclal-globallzare, eLc,
Cercetarea t||n|f|c ap||cat|v esLe o acLlvlLaLe orlglnal de a acumulare de nol cunosLllnLe indrepLaL in
prlnclpal spre un oblecLlv pracLlc. lolose;Le rezulLaLele celorlalLe forme de cerceLare precum ;l cuno;Lln(ele
emplrlce acumulaLe prln experlen( pracLlc.
La se desf;oar in 3 etape:
in laboraLor - se reallzeaz pe lnsLala(ll de dlmenslunl mlcl ;l cu canLlL(l mlcl de maLerll prlme,
in lnsLala(ll plloL - dlmenslunlle uLlla[elor ;l maLerlalele foloslLe sunL mal marl - dln ele se colecLeaz daLele
Lehnlce necesare prolecLrll lnsLala(lel lndusLrlale,
in lnsLala(ll seml-lndusLrlale - se reallzeaz doar cnd sunL necesare compleLarea rezulLaLelor Lehnlce
penLru lnsLala(la flnal,
Cercetarea de dezvo|tare esLe o acLlvlLaLe slsLemaLlc reallzaL in vederea lansrll in fabrlca(le a nol produse, nol
procedee, slsLeme ;l servlcll sau inbunL(lrl a celor exlsLenLe .
La lmpllc 2 etape:
prolecLarea acLlvlL(ll de produc(le maLerlal, economlc, energeLlc, arLlsLlc, soclal, eLc - in prolecLare
se apeleaz la cunosLllnLe speclflce inso(lLe de suporL maLemaLlc, programe de calculaLor, eLc.
execu(la prolecLelor - se reallzeaz un produs denumlL protot|p sau o serle mlca - clrca 100 de buc(l.
Curs 8
I.Ltape|e cercetr|| - cerceLarea ;Llln(lflc se desf;oar prln parcurgerea urmLoarelor eLape:
1. A|egerea teme| de cercetare
2. Documentarea t||n|f|c
3. kea||zarea teme|
4. kedactarea |ucrr|| t||n|f|ce
S. Va|or|f|carea rezu|tate|or cercetr|| t||n|f|ce
I.1. Corespunde etape| de percep|e a problemel, deflnlrea ;l dellmlLarea acesLela.
ln alegerea Lemel se (lne seama de urmLoarele conslderenLe:
Lemele de cerceLare se imparL in subLeme care se dlsLrlbule unor echlpe sau cerceLLorl lndlvlduall
Lemele complexe se reallzeaz de cLre echlpe de cerceLLorl cu pregLlre mulLldlsclpllnar
Lemele poL fl alese de cerceLLorl dup speclallzare, experlen(, resurse de care dlspun sau in
evenLuallLaLea reallzrll Lemel de docLoraL
cerceLLorll poL propune Leme de cerceLare care s parLlclpe la llclLa(llle de prolecLe ce urmeaz a fl
conLracLaLe in programele (lnLer) na(lonale de cerceLare
rlscul de nereu;lL c cerceLarea sa nu poaL fl reallzaL s fle mlnlm
enLru cerceLarea economlc Lemele se aleg dln problemele economlce rezulLaLe la confrunLarea economlel cu
facLorll economlcl.
I.2. LsLe reallzaL pentru a cunoate stad|u| actua| a| cercetr|| penLru Lema aleas la nlvel (lnLer) na(lonal. Se
parcurg urmLoarele eLape:
uocumenLarea blbllograflc (obllgaLorle, deoarece orlce cerceLare nu apare in afar unor cuno;Lln(e de[a
exlsLenLe). Se consulL llLeraLur de speclallLaLe dln LraLaLe, enclclopedll, revlsLe de speclallLaLe, volume ale
manlfesLrllor ;Llln(lflce, eLc.
uocumenLarea dlrecL/la oblecL care consL in culegerea de lnforma(ll legaLe de o
(ar/reglune/domenlu/flrma, eLc.
ConsulLarea speclall;Lllor deoarece se scurLeaz duraLa cerceLrll.
I.3. Inc|ude o ser|e de pa|. ln cadrul acesLel eLape se inLreprlnd urmLoarele acLlvlL(l:
Se anallzeaz crlLlc llLeraLur de speclallLaLe
Se observ aLenL reallLaLea economlc
Se formuleaz lpoLezele de lucru
Se fac experlmenLe
Se lnLerpreLeaz rezulLaLele experlen(elor ob(lnuLe
Se formuleaz concluzllle
In aceast etap, in Llmpul experlmenLelor se poaLe produce llumlnarea, care ne poaLe conduce cLre o solu(le
(lpoLeza ce Lrebule urmaL). AporLul maLemaLlc esLe uLlllzaL inLoLdeauna in lnLerpreLarea cL mal exacL a
rezulLaLelor.
I.4. kedactarea |ucrr|| t||n|f|ce
uaLele experlmenLale acumulaLe se prelucreaz sub form de Labele/graflce sau se pun in ecua(ll/lnecua(ll
penLru care se cauL solu(llle ce corespund cu reallLaLea. Se Lrece la redacLarea proprlu zlsa, dup un plan blne
sLablllL. La incepuL se descrle sLadlul acLual al cunoa;Lerll, rezulLaLele experlmenLale ob(lnuLe, lnLerpreLarea lor,
concluzllle ;l propunerlle.
I.S. Va|or|f|carea rezu|tate|or exper|menta|e
8ezulLaLele cerceLrll ;Llln(lflce se poL preda c rapoarLe de cerceLare ce se LrlmlL la programul care a flnan(aL
cerceLarea.
ln alLe slLua(ll rezulLaLele cerceLrll se LrlmlL unel edlLurl penLru publlcare sub form de monografle, arLlcol de
revlsL sau se LrlmlL spre publlcare c breveL de lnven(le.
ue asemenea, rezulLaLul cerceLrll ;Llln(lflce sunL prezenLaLe in cadrul congreselor ;l conferln(elor ;Llln(lflce de
speclallLaLe. 8ezulLaLele cerceLrll poL fl ;l sub form de consulLan( acordaL unor beneflclarl penLru
imbunL(lrea unor acLlvlL(l speclflce.
II. Sc|entometr|a. Ind|cator| Sc|entometr|c|
SclenLomeLrla esLe ;Llln(a msurrll ;l anallzrll ;Llln(el. La uLlllzeaz meLode canLlLaLlve penLru a anallza
rezulLaLul cerceLrll ;l Lehnologlel. SclenLomeLrla anallzeaz, de asemenea, aspecLele canLlLaLlve ale generrll,
propagrll ;l uLlllzrll lnforma(lllor ;Llln(lflce.
enLru prlma daL Lermenul englezesc "SCILN1CML1kICS" a fosL uLlllzaL prln Lraducerea cuvnLulul rusesc
"naukomeLrlc" = msurarea ;Llln(el (-> nallmoses). 1ehnlca sclenLomeLrlc a fosL recunoscuL lnLerna(lonal dup
1973, o daL cu aparl(la cr(ll "5Llln( de la 8abllon incoace" ;l a lansrll revlsLel "SclenLomeLrlcs" in 1978.
Ana||za stat|st|c a llLeraLurll ;Llln(lflce a incepuL in sec xx prln compararea produc(lel ;Llln(el a mal mulLor (rl ;l
prln inflln(area "lnsLlLuLulul penLru lnforma(la 5Llln(el" (l5l) cu sedlul la hlladelphla in SuA. 5l ;l-a alcLulL baza de
daLe prln colecLarea lnforma(lllor ;Llln(lflce dln 2300 de revlsLe, asLzl numrul lor fllnd de 300 ;l care acoper
LoaLe domenllle ;Llln(lflce.
Metoda sc|entometr|c foloslL in SuA a fosL adopLaL ca lnsLrumenL de lucru in evaluarea dezvolLrll sLaLelor de
cLre 8anca Mondlal, lMl, uL. Msurarea callL(ll cerceLrll ;Llln(lflce esLe dlflcll ;l se bazeaz pe anumlLe crlLerll
;l lndlcaLorl speclflcl.
Ind|cator| sc|entometr|c|
rlnclpala Conferln( lnLerna(lonal prlvlnd lndlcaLorll in ;Llln( ;l Lehnologle a fosL organlzarea unel Crganlza(ll
Luropene de CerceLare - uezvolLare la arls, in 1980. Alcl s-au propus unele deflnl(ll ;l prlnclpll de claslflcare care
deflnesc sLarea exlsLen(el ;l dezvolLrll ;Llln(el ;l Lehnologlel.
r|nc|pa||| |nd|cator| sunL grupa(l asLfel:
lndlcaLorl care prlvesc acLlvlLaLea de crea(le ;l lnovare
lndlcaLorl prlvlnd lmpacLul ;Llln(el ;l Lehnologlel asupra economlel,
lndlcaLorll ;Llln(el care poL fl - numr de publlca(ll. - numr de clLaLe. - numr de referen(l,
Lx: enLru o anallz cL mal compleL se uLlllzeaz urmLorll |nd|cator|:
A. opula(la
8. opula(la Lnr inLre 23-34 anl
C. l8 in L/loculLor
u. numr LoLal de cerceLLorl acredlLa(l
L. ChelLulell/cerceLLor (Luro)
l. ChelLulell cu cerceLarea dln l8 ()
C. 8reveLe apllcaLe (1 mlllon de cerceLLorl)
P. nr de lucrrl publlcaLe in revlsLe de lmpacL (speclallLaLe)
!. remlan(ll nobel
k. nlvelul de lnsLrulre al popula(lel = ponderea popula(lel cu sLudll superloare,
!!! Comun|tatea t||n|f|c consldera drepL lndlcaLorl de evaluare pur ;Llln(lflc pe cele noLaLe cu C, P, ;l l.
Ind|cator|| sc|entometr|c| canLlLaLlvl mal lmporLan(l sunL:
numrul de clLlLorl (1)
8aLa clLrllor (2)
lacLorul de lmpacL (3)
(1) numrul de clLlLorl al unul arLlcol a unel cr(l penLru LoLallLaLea publlca(lllor unul auLor dln care se scad
auLoclLrlle. LsLe un lndlcaLor lmporLanL penLru callLaLea unel lucrrl ;Llln(lflce.
(3) lacLorul de lmpacL esLe daL de raporLul dlnLre numrul de clLrl prlmlLe in 2 anl succeslvl aparl(lel arLlcolelor in
revlsL respecLlv ;l numrul de arLlcole publlcaLe in revlsL de speclallLaLe.
CUkS 9
1. Cb|ect|ve|e act|v|t|| de cercetare t||n|f|c |n komn|a
2. Managementu| cercetr|| t||n|f|ce
- ueflnl(le, prlnclpllle managemenLulul ;Llln(lflc, func(llle managemenLulul, componenLe,
3. S|stemu| de cercetare (ce| romnesc)
1. Cb|ect|ve|e act|v|t|| de cercetare t||n|f|c Lrebule s aslgure cadrul organlzaLorlc ;l leglslaLlv penLru Lrecerea
slsLemulul de cerceLare-dezvolLare dln (ara noasLr la o sLrucLur opera(lonal de Llp european.
SLraLegla na(lonal sLablle;Le oblecLlvele pe Lermen lung ;l de lnLeres na(lonal, acesLea sunL:
romovarea ;l dezvolLarea slsLemulul na(lonal de cerceLare
lnLegrarea cerceLrll romne;Ll in comunlLaLea lnLerna(lonal,
uezvolLarea resurselor umane anga[aLe in cerceLarea ;Llln(lflc
uezvolLarea bazel maLerlale dln cerceLarea ;Llln(lflc
enLru punerea |n pract|c a strateg|e| na|ona|e guvernul orlcrel (rl lnl(laz o pollLlc guvernamenLal prln
care se urmresc o serle de oblecLlve sLraLeglce:
lnLenslflcarea proceselor de lnovare ;l creaLlvlLaLe,
Cre;Lerea callL(ll ;l compeLlLlvlL(ll produselor ;l servlclllor,
Aslgurarea compeLenLelor ;l resurselor dln domenlul ;Llln(el ;l Lehnologlel in vederea dezvolLrll
paLrlmonlulul ;Llln(lflc ;l Lehnologlc.
Armonlzarea leglsla(lel in domenlu cu cea european.
Instrumentu| prln care se pune in pracLlc sLraLegla ;l pollLlca guvernamenLal esLe planul na(lonal penLru
cerceLare-dezvolLare ;l lnovare. CblecLlve:
8elansarea economlc ;l ;Llln(lflc a 8omnlel,
Cre;Lerea nlvelulul Lehnlc ;l callLaLlv al produselor ;l servlclllor romane;Ll penLru aslgurarea unel
compeLlLlvlL(l pe plan lnLerna(lonal,
uezvolLarea parLenerlaLulul lnLerna(lonal in domenlul ;Llln(lflc ;l Lehnologlc in scopul acumulrll ;l dlfuzrll
Lehnologlllor.
2. Managementu| cercetr|| t||n|f|ce consLlLule ansamblul elemenLelor cu caracLer organlza(lonal, lnforma(lonal,
declzlonal, moLlva(lonal, cu a[uLorul crora se desf;oar acLlvlLaLea de cerceLare ;Llln(lflc ;l se aslgura eflclenLa
acesLula.
rlnclpalele compaLlblllL(l dlnLre mecanlsmele de reallzare a managemenLulul ;l caracLerlsLlcele generale ale
cerceLrll ;Llln(lflce.
a. rlnclpllle managemenLulul parLlclpaLlv
CerceLLorll poL s lnfluen(eze eflclen(a muncll in propor(ll mal marl decL la alLe acLlvlL(l, el parLlclpa la
elaborarea declzlllor, a pollLlcll ;Llln(el ;l la corela(la cu dezvolLarea economlco-soclal.
b. rlnclpllle managemenLulul moLlvrll cerceLrll ;l personalulul auxlllar dln cerceLarea ;Llln(lflc
ln vederea sLablllzrll unul personal blne pregLlL esLe necesar o moLlva(le fle prln colnLeresarea la proflL,
ob(lnerea unor drepLurl bne;Ll dln breveLele reallzaLe sau dln vnzarea de produse.
c. rlnclpllle eflclen(el care le slnLeLlzeaz pe cele 3 prezenLaLe:
AcesL prlnclplu se reallzeaz in mod parLlcular penLru flecare Llp de cerceLare ;Llln(lflc urmrlnd eflclenLa
reprezenLaL de chelLulell, venlLurl, proflL.
Iunc|||e managementu|u| cerceLrll ;Llln(lflce sunL acelea;l lndlferenL de domenlul de acLlvlLaLe ;l nlvelul lerarhlc:
lunc(le de planlflcare (reprezlnL reallzarea sau sLablllrea unul plan de ac(lune penLru indepllnlrea
oblecLlvelor)
lunc(le de organlzare - reprezenLaL de un slsLem de rela(ll de lucru inLre persoanele lmpllcaLe in cerceLare
conform func(lllor indepllnlLe.
lunc(la de recruLare a personalulul uman lmpllca selecLarea ;l lnsLrulrea personalulul penLru anumlLe posLurl
lunc(le de conducere - are drepL oblecLlv crearea unul medlu penLru moLlvarea personalulul
lunc(le de conLrol reprezenLaL de sLablllrea ;l evaluarea gradulul de performan( al acLlvlL(ll de cerceLare
Componente|e managementu|u| t||n|f|c sunL:
a. SubslsLemul organlzaLorlc - esLe alcLulL dln 2 modurl de organlzare - formal ;l lnformala.
Otqoolzoteo fotmol esLe reprezenLaL de sLrucLurlle in care se desf;oar acLlvlLaLea de cerceLare (lnsLlLuLe de
cerceLare).
Otqoolzoteo lofotmol consL in LoLallLaLea lnLerac(lunllor umane ;l a elemenLelor de naLur organlzaLorlc.
b. SubslsLemul lnforma(lonal esLe formaL dln LoLallLaLea lnforma(lllor organlzaLe pe fluxurl, procedurl sau clrculLe,
precum ;l modul de operare cu acesLea inLr-o unlLaLe de cerceLare ;Llln(lflc.
c. SubslsLemul declzlonal care con(lne meLodologla de elaborare a declzlllor legaLe de cerceLarea ;Llln(lflc
precum ;l ac(lunlle penLru infpLulrea acesLora.
d. SubslsLemul meLodelor ;l Lehnlcllor speclflce gesLlunll cu 3 func(ll:
Aslgurarea raporLulul loglsLlc penLru procesul de managemenL
Apelarea la meLode ;Llln(lflce penLru munca de managemenL
erfec(lonarea personalulul de managemenL ;l execu(le,
3. S|stemu| de cercetare
ln general componenLa unul slsLem de cerceLare sunL lnsLlLuLele de cerceLare, deparLamenLele de cerceLare ale
unlverslL(llor, flrme cu oblecL de acLlvlLaLe in cerceLare ;l deparLamenLe de cerceLare ale flrmelor.
SlsLemul de cerceLare romnesc esLe formaL dln unlL(l in care se desf;oar acLlvlL(l de cerceLare-dezvolLare ;l
acesLea sunL:
lnsLlLuLe na(lonale de C-u aflaLe sub coordonarea unor mlnlsLere sau a mlnlsLerulul cu probleme de
cerceLare.
lnsLlLuLe publlce subordonaLe mlnlsLerulul cu cerceLarea alLor mlnlsLere sau unor academll ACAu. 8omana,
ACAu. de 5Llln(e Agrlcole ;l loresLlere, ACAu. de 5Llln(e Medlcale.
lnsLlLuLe de C-u,
SocleL(l pe ac(lunl publlce sau prlvaLe (companll care au cel pu(ln un deparLamenL de cerceLare cu 8
salarla(l)
D|rec|||e de rea||zare a cercetr|| romanet|:
a. CerceLarea Lehnologlc desf;uraL prln programele de C-u-lnovare ;l care acoper 83 dln LoLalul acLlvlL(ll
de C-u. llnan(area acesLe cerceLrl se face prln lnLermedlul alocrll compeLlLlve a fondurllor.
b. CerceLarea fundamenLal orlenLaL spre ;Llln(ele naLurale exacLe ;l umanlsLe reallzaL in lnsLlLuLele
coordonaLe de academla romana ;l celelalLe academll, 10 dln cerceLare.
c. CerceLarea desf;uraL in unlverslL(l prln lnLermedlul programelor coordonaLe de Conslllul na(lonal al
CerceLrll 5Llln(lflce, 3 dln LoLalul acLlvlL(ll de C-u-l.
Conducerea | organ|zarea cercetr|| t||n|f|ce
AuLorlLaLea na(lonal penLru CerceLarea 5Llln(lflc (ANCS) esLe organul de speclallLaLe al admlnlsLra(lel publlce
aflaL in subordlnea mlnlsLerulul de cerceLare. AnCS elaboreaz, apllc ;l monlLorlzeaz pollLlclle in domenlul
cerceLrll, dezvolLrll, lnovrll in raporL cu planul na(lonal de cerceLare.
Conslllul na(lonal al CerceLrll 5Llln(lflce dln lnv(mnLul Superlor (CNCSIS) esLe prlnclpala lnsLlLu(le prln care
se flnan(eaz cerceLarea ;Llln(lflc in unlverslL(lle dln 8omnla ;l cursurlle posL unlverslLare.
LsLe organul consulLaLlv al mlnlsLerulul cerceLrll dar exprlma puncLul de vedere al comunlL(ll unlverslLare.
Aslgur lnLerfa(a dlnLre comunlLaLea ;Llln(lflc unlverslLar ;l mlnlsLerul.
CenLrul na(lonal enLru ollLlca 5Llln(el ;l SclenLomeLrle (CNSS) - preocuparea penLru reunlrea LuLuror
sLrucLurllor lnLeresaLe in promovarea ;Llln(el ;l cerceLrll 8omane;Ll ;l a a[ungerll acesLela pe plan lnLerna(lonal.
CUkS 10
1. ub||ca|| t||n|f|ce
2. Contro|u| C-D-I
3. rogres tehn|c: deflnl(le, claslflcare, caracLerlsLlclle progresulul Lehnlc, facLorl care condl(loneaz progresul
Lehnlc.
1. erformane|e t||n|f|ce se regsesc:
CranLurl de cerceLare c;LlgaLe prln compeLl(le lnLerna(lonal
ConLracLe de cerceLare lnLerna(lonale
ConLracLe na(lonale, Leze de docLoraL flnallzaLe, ArLlcole publlcaLe in revlsLe, cr(l, manuale ;l monografll
publlcaLe in edlLurl na(lonale ;l lnLerna(lonale, breveLe de lnven(le sau alLe produse cu drepL de proprleLaLe
lnLelecLual
Lx|st rev|ste consu|tate |a n|ve| |nterna|ona| coLaLe l5l de cLre lnsLlLuLul enLru lnforma(la 5Llln(lflc dln
hlladelphla, sunL cele mal clLlLe de speclall;Ll, lar publlcarea inLr-o asLfel de revlsL reprezlnL garan(la callL(ll
unel lucrrl ;Llln(lflce.
LlsLa revlsLelor coLaLe numr S762 de t|t|ur|, lar cele ;Llln(lflce apar(ln la 33 de dlsclpllne grupaLe in 6 domenll
2. Contro|u| | f|nanarea
AcLlvlLaLea de C-u-l poaLe fl conLrolaL prln urmrlrea unor aspecLe:
Modul de uLlllzare a fondurllor alocaLe de la sLaL penLru cerceLare,
ConLrlbu(la secLorulul prlvaL la acLlvlLaLea de C-u,
uezvolLarea callLaLlv a lnfrasLrucLurll de C-u,
SLablllzarea sLrucLurllor de cerceLare ;l orlenLarea lor spre compeLlLlvlLaLea ;l eflclenL
arLlclparea Llnerllor la prolecLe de C-u,
llnan(area acLlvlL(ll de cerceLare prln AGLNDA L|sabona, u.L. a hoLrL c secLorul prlvaL s flnan(eze 2/3 dln C-
u-l ;l 1/3 flnan(aL de la sLaL. numal in Suedla se gse;Le aceasL slLua(le (67 flnan(aL de la prlva(l).
I|nanarea de |a buget
nlclo (ar nu i;l permlLe s dezvolLe LoaLe domenllle de cerceLare poslblle. ln general sursele de flnan(are sunL
urmLoarele:
1. La nlvel lnLerna(lonal - programe ale bncll mondlale, programe ale lMl, programe nA1C ;l programe ale unor
lunda(ll cunoscuLe SC8CS, 8ockefeller,
2. La nlvel european - programe ale 8ncll Luropene penLru 8econsLruc(le ;l uezvolLare (8L8u), programe ale
comunlL(ll europene prlvlnd cerceLarea,
3. La nlvel na(lonal - programe dln planul na(lonal de C-u ;l lnovare, programe ale unor mlnlsLere sau
deparLamenLe ;l programe ale unor agen(ll na(lonale de speclallLaLe, programe ale unor socleL(ll pe ac(lunl sau
ale unor funda(ll, programe ale prefecLurllor, prlmrlllor sau ale unor grupe de lnvesLlLorl.
A|te surse de f|nanare (caplLalul de rlsc, secLor bancar ;l flnan(area lMM)
CaplLalul de rlsc - inseamn lnvesLl(la in ac(lunl ale companlllor care nu sunL coLaLe la burs. lnvesLl(la esLe pe
Lermen medlu ;l presupune un rlsc inalL. ln 8omnla exlsLa doar fondurl de lnvesLl(ll generale, care flnan(eaz
doar in mod ocazlonal inLreprlnderlle lnovaLoare. ln 8omnla nu exlsLa caplLal de rlsc alocaL in mod declaraL
acLlvlL(ll de C-u-l.
SecLorul bancar - [oac un rol lmporLanL in faclllLarea Lransferulul de Lehnologle ;l pregLlrea flrmelor penLru
lnovare, flnan(eaz cumprarea de llcen(e, a franclzelor ;l a lnvesLl(lllor penLru nol Lehnologll ;l Lehnologll
lnforma(lonale.
llnan(area lMM - fondurl - Agen(la na(lonal penLru lMMurl ;l Coopera(le esLe prlnclpala auLorlLaLe
guvernamenLal care coordoneaz pollLlclle desLlnaLe lMM-urllor ;l un fond publlc de garanLare denumlL londul
na(lonal de CaranLare al CredlLelor penLru lMMurl, fond care de(lne 2 lnsLrumenLe - Acordul de lmpr(lre a
8lsculul ;l Acordul de CaranLare.
Acordul de lmpr(lre a 8lsculul permlLe bncllor s recupereze lmedlaL de la fondul de garanLare 30 dln credlL ;l
resLul de 30 dup execuLarea [udecLoreasc a deblLorulul.
Acordul de CaranLare care presupune recuperarea 100 a credlLulul la cerere, LsLe mal aLracLlv penLru bncl, dar
in acela;l Llmp neceslL provlzloane de 100.
enLru alocarea de fondurl necesare cerceLrll, o ldee lnLeresanL esLe crearea unor fondurl de garanLare prlvaL
care sunL gesLlonaLe de comunlL(lle de afacerl.
3. rogresu| tehn|c
Def|n|||:
a. rogresul Lehnlc reprezlnL apllcarea cucerlrllor ;Llln(el ;l Lehnlcll in pracLlc economlc fllnd rezulLaLul unel
ample acLlvlL(l de C-u bazaLe pe creaLlvlLaLe ;l lnovare.
b. rogresul Lehnlc reprezlnL ansamblul acLlvlL(llor de lnovare a secLorulul producLlv avnd ca suporL
cerceLarea ;Llln(lflc ;l indeosebl cerceLarea apllcaLlv. (daLa de SchumpeLLer)
c. rogresul Lehnlc reprezlnL rldlcarea nlvelulul Lehnlc al elemenLelor procesulul de munc, a proceselor
Lehnologlce ;l a produselor pornlnd de la C-u ca o sum de acLlvlL(l (concep(le, prolecLare ;l apllcare a
cuno;Llln(elor ;Llln(lflce in produc(le). (daLa de economlsLul !llla).
Cb|ect|vu| progresu|u| tehn|c consLa in perfec(lonarea proceselor de produc(le in conformlLaLe cu cerln(ele
ple(el. lnLroducerea progresulul Lehnlc in sLraLegllle de dezvolLare global aslgura o cre;Lere economlc durablla
pe o baz ;Llln(lflc:
Conservarea resurselor naLurale.
Lconomll na(lonale snLoase ;l compeLlLlve
lmbunL(lrea condl(lllor de vla(a ;l proLec(la medlulul,
LsLe un fapL cunoscuL c nlvelul Lehnologlc reprezlnL prlnclpala cauz a decala[elor care separa (rlle dln puncL
de vedere al dezvolLrll economlco-soclale.
C|as|f|carea rogresu|u| 1ehn|c se face dup Llpul de eforL depus sau anga[aL. Conform acesLel exlsLa:
rogres Lehnlc lnLenslv
rogres Lehnlc exLenslv,
rogresu| tehn|c |ntens|v denumlL ;l verLlcal cere eforLurl marl ;l cerLlLudlne, lmpllca rlscurl ;l dezvolLrl de
acLlvlL(l conexe ;l colaLerale. rln el se aslgura dezvolLrll de lung duraL, poLen(lal uman, maLerlal ;l flnanclar.
uaLorlL eforLurllor pe care le presupune se apllc in domenll ;l penLru produse de perspecLlv.
rogresu| tehn|c extens|v sau or|zonta| are la baza Lransferul de Lehnologle. Are o pondere mare in economla
mondlal daLorlL fapLulul c permlLe scurLarea Llmpulul de lnLroducere ;l dlfuzare a nollor produse ;l Lehnologll
Caracter|st|c||e progresu|u| tehn|c
oarL numele de mu|t||atera||tatea:
lnfluen(eaz pracLlc LoaLe elemenLele for(elor de produc(le,
lacLor de cre;Lere economlc - deoarece reduce for(a de munc ;l chelLulellle, cre;Le producLlvlLaLea
muncll ;l a produc(lel, cre;Le eflclen(a economlc prln cre;Lerea proflLulul, cre;Le compeLlLlvlLaLea inLreprlnderll,
CaracLerul dlnamlc reprezenLaL de cre;Lerea vlLezel de apllcare ;l de perlmare a rezulLaLelor apllcrll
progresulul Lehnlc.
rogresul Lehnlc modeleaz economllle na(lonale prln orlenLarea acesLora cLre domenll purLLoare de
progres (ex: !aponla care a dezvolLaL ramurl lndusLrlale marl purLLoare de progres cum ar fl opLlc, eLc).
lnsLlLu(lonallzeaz ;l planlflca apllcarea s, preocuparea guvernulul prln pollLlca dezvolLaL de a lnLroduce
;l a apllca progresul Lehnlc.
ulferen(laz (rlle in producLoare ((rlle dezvolLaLe de(lnLoare de caplLal ;Llln(a ;l Lehnologle) ;l
consumaLoare de progres Lehnlc ((rlle in curs de dezvolLare)
Iactor| care cond||oneaz progresu| tehn|c
a. lacLorul uman - a crul ac(lune esLe canallzaLa spre crea(le ;l lnovare. AcesLa deLermlna progresul Lehnlc prln
urmLoarele aspecLe:
- numrul ;l nlvelul de pregLlre a lndlvlzllor
- nlvelul general de culLura al unel (rl
- LxlsLen(a moLlva(lel lndlvlduale ;l colecLlve penLru crea(le,
b. 8aza Lehnlco-maLerlala care se consLlLule dln maLerllle prlme, maLerlale, energle ;l echlpamenLe,
c. lacLorul managerlal - adlc cadrul sLrucLural al desf;urrll acLlvlL(ll speclflce de C-u Lehnologlc.
d. lacLorll economlcl care vlzeaz sursele de flnan(are, fondurlle alocaLe ;l sLlmulenLele lndlvlduale ;l colecLlve
CUkS 11
1. Lfecte|e progresu|u| tehn|c
2. D|fuzarea progresu|u| tehn|c
3. 1ransferu| de cunot|ne | tehno|og|e
1.Lfecte|e progresu|u| tehn|c
Efectele rezultate din introducerea progresului tebnic n practic constau n efecte economice,
ytiin(ifice, tebnice, sociale, special, ecologice.
rogresul Lehnlc i;l dlfuzeaz efecLele la nlvelul inLregll economll na(lonale ;l lnfluen(eaz aLL componenLa
maLerlal cL ;lp e cea splrlLual, a socleL(ll umane. uup acesL crlLerlu efecLele progresulul Lehnlc se imparL in 2
caLegorll:
A. Lfecte cant|tat|ve: care modlflc componenL maLerlal
8. Lfecte ca||tat|ve ce se msoar in ramur splrlLual.
A.Lva|uarea efecte|or cant|tat|ve
enLru apreclerea acesLora se (lne conL de part|cu|ar|t||e progresulul Lehnlc:
Act|v|tatea de cercetare reallzeaz bunurl maLerlal ;l splrlLual, conLrlbulnd la cunoa;Lerea pe plan na(lonal ;l
unlversal ;l genereaz efecLe soclale (imbunL(lrea condl(lllor de munc, o mal mare securlLaLe a muncll,
cre;Lerea producLlvlL(ll)
Ac|unea |eg|| va|or|| (valoarea de inLrebuln(are a produselor se reallzeaz in produc(le dar se apreclaz de
consumaLorl)
kezu|tate|e act|v|t|| de cercetare ;Llln(lflc ;l dezvolLare Lehnologlc sunL supuse unor uzurl morale, noul de
asLzl devenlnd vechlul de mlne.
D|mens|onarea efecte|or progresu|u| Lehnlc se face prln raporLarea la o sLare anLerloar lnLroducerll acesLula.
Lfecte|e progresu|u| tehn|c sunL reparLlzaLe in mod lnegal de la un domenlu la alLul inLre unlL(lle
producLoare ;l consumaLoare de progres Lehnlc: la cele producLoare efecLele se poL consLaLa pe baza venlLurllor
reallzaLe dln vnzare de llcen(e, know-how, lnven(ll, la cele consumaLoare, efecLele se evlden(laz prln produsele
flnlLe care parLlclp lndependenL la procesul de produc(le, ;l prln cele care parLlclpa dlrecL la acela;l proces de
produc(le (dlspozlLlvele de auLomaLlzare, componenL elecLronlce).
8.Lva|uarea efecte|or ca||tat|ve se face pe baz de coef|c|en|
Care se regsesc |n cant|tate | ca||tate |nforma|ona| a despre produs sau Lehnologle ;l in caracLerlsLlclle
Lehnlco-func(lonale ale produsulul su Lehnologlel.
Se mal regsesc ;l in rezu|tate|e ansamb|u|u| soc|a| (cre;Lerea callL(ll vle(ll, subsLlLu(la de produse ;l servlcll)
2. D|fuzarea progresu|u| tehn|c
roduse|e |novr|| (cuno;Lln(e, Lehnologll, servlcll, produse) imbunL(lLe Lrebule rspndlLe pe scar larg pL a-
;l aLlnge scopul pL care au fosL creaLe.
D|fuzarea progresu|u| tehn|c (D1) se face (lnnd conL de urmLoarele aspecL:
Lfecte|e | efortur||e pe care le lmpllca noul produs ;l caracLerlsLlclle Lehnlco economlce ;l soclale ale
uLlllzaLorllor
Lxper|ena dln alLe flrme de profll
oz||a f|rme| pe pla(a concuren(lal
Sursa d|fuzr|| progresu|u| tehn|c o reprezlnL de fapL sLocul de lnova(ll ;l lnven(ll lar dlfuzarea presupune un
proces in care se confrunL furnlzorll ;l uLlllzaLorll, proces ce are la baza mecanlsmele ple(el
Ut|||zator|| poL fl Llmpurll, ma[orlLarl ;l Lrzll
Dup t|pu| de d|fuzare (arla de dlfuzare) exlsL dlfuzrl lnLra flrma, lnLer flrma.la nlvel de economle na(lonal
I|rme|e mar|, au capaclLaLea de a inve;Ll in cerceLare ;l in lndusLrll soclo-lnLenslve (elecLronlc, elecLroLehnlca,
aeronauLlc, chlmle) sau in lndusLrll cu produc(le mare (slderurgle, clmenL, auLomoblle) in Llmp ce flrmele mlcl
lnvesLesc in adopLarea ;l modlflcarea de Lehnologll (se regsesc in ramurlle Lradl(lonale: confec(ll, incl(mlnLe)
Avanta[u| concuren|a| nu esLe aslguraL inLoLdeauna de pozl(la de llder cl prln rlLmurl ;l nlvelul dlfuzrll
progresulul Lehnlc.
In tehno|og|||e de vrf cum sunL mlcroelecLronlca, roboLlc, bloLehnologllle, Lehnologllle maLerlalelor se pune
accenLual pe lnvesLl(ll ;l nu pe dlfuzare.
Sunt supuse d|fuzr|| mal mulL Lehnologllle de baz care poL fl nol sau claslce ;lc re se confrunL cu Lehnologllle
de vrf.
LxlsL o ser|e de factor| care sLlmuleaz dlfuzarea Lehnologlc:
nlvelul economlel na(lonale in speclal al lndusLrlel
Cradul de dezvolLare a ple(el llbere
SlsLemul flnanclar de credlLare
nlvelul de pregLlre al operaLorulul uman
ollLlca guvernelor de elaborare a unor programe prlvlnd dlfuzarea progresulul Lehnlc
3.1ransferu| de cunot|ne t||n|f|ce | tehn|ce
1ransferu| acestor cunot|ne de la cerceLare spre lndusLrle se reallzeaz prln organlza(ll speclflc: lncubaLoare
de afacerl, parcurl ;Llln(lflce, parcurl de cerceLare, cenLre de Lransfer de Lehnologle, spln-off.
Incubatoare de afacer| sunL organlza(ll care a[uL inLreprlnzLorll s-;l valorlflce ldelle ;l chlar s inflln(eze
inLreprlnderl nol.
Acestea pot func|ona |ndependent sau sunL sus(lnuLe in zonele slab dezvolLaLe de comlsla european sau de
Asocla(la na(lonal a lncuba(lel de afacerl pL SuA.
Acestea aduna |ntr-un spa|u ||m|tat mal mulLe flrme nou creaLe oferlndu-le o serle de faclllLaLe: suporL
managerlal, Lelefonle, secreLarlaL.
I|rme|e sunt or|entate spre ap||carea de tehno|og|| no|, crearea de locurl de munc conLrlbulnd la dezvolLarea
local.
Ate||eru| manager|a| aslgura consulLanL sau flnan(are flrmelor cu profll lndusLrlal de[a exlsLenLe sau nou
inflln(aLe lar unele dln acesLea se poL Lransforma ulLerlor in lncubaLoare de afacerl.
Centru| de |nformare | |novare ofer faclllLaLe lMM ;l inLreprlnderllor reallzaLoare de produse sau celor ce
apllca procedee de nlvel Lehnologlc inalL. laclllL(lle oferlLe sunL de Llp blroLlc sau flnanclare.
Sp|n-off = sunL afacerl lnl(laLe de profesorl unlverslLarl, cerceLLorl dln unlverslL(l, absolven(l sau persoane dln
afar unlverslL(llor ;l care valorlflca rezulLaLele ob(lnuLe dln cerceLarea ;Llln(lflc.
arcu| tehno|og|c esLe o organlza(le condus de speclallsL in scopul dezvolLrll unor comunlL(l prln
promovarea lnovrll in cadrul flrmelor ce o compun. 8eallzeaz ;l sLlmuleaz Lransferul de cuno;Lln(e ;l Lehnologle
inLre unlverslL(l, lnsLlLuLe de cerceLare, flrme ;l ple(e.
1ermenu| de parc tehno|og|c esLe slnonlm cu cel de parc ;Llln(lflc Lehnopol sau parc de cerceLare. arcurlle
;Llln(lflce inflln(aLe inLre unlverslL(l ;l lnsLlLuLe de C-u au un dublu scop, ;l anume lansarea unor companll care vor
uLlllza Lehnologll nol, precum ;l Lransfer de Lehnologll inLre unlL(l producLoare ;l cele de cerceLare.
arcur||e comerc|a|e sunL creaLe pL acLlvlL(lle cu caracLer comerclal: vnzare, organlza(ll de expozl(ll,
prezenLare a slsLemelor loglsLlce.
CUkS 12 Iorme de mater|a||zare a progresu|u| tehn|c:
A. Mater|a|e compoz|te
8. Mater|a|e |nte||gente
C. Nanotehno|og|a
D. 8|otehno|og||
A. Mater|a|e|e compoz|te sunL alcLulLe dln 2 sau mal mul(l componen(l care formeaz faze dlsLlncLe, flecare
componenL psLrndu-;l proprleL(lle, lar comblnarea acesLora conduce la efecLe slnergeLlce ;l decl la proprleL(l
dlferlLe ;l speclale.
MaLerlalele compozlLe se gsesc | |n natur: LoaLe roclle ce compun scoar(a pmnLulul.
Crlce maLerlal compozlLa esLe a|ctu|t d|n 2 structur| spa|a|e:
maLrlcea sau medlul solld conLlnuu
armLura, sau umpluLur, sau faza dlspersa
Matr|cea reprezlnL componenLa de legLura sau suporLul penLru faza dlspersa.
Armtura reprezlnL componenLa prlnclpal de preluare a sarclnll ;l care imbunL(e;Le caracLerlsLlcl mecanlce,
elecLrlce ;l Lermlce.
Geometr|a armur|| poaLe fl de mal mulLe felurl:
pulberl ;l parLlcule cu dlferlLe forme
flre sau flbre dln sLlcl, carbon, azbesL, bazalL, ceramlc
plcuLe sau forma(lunl bldlmenslonale cum ar fl lamele, solzll sau fol(ele.
D|vers|tatea foarte mare a maLerlalelor compozlLe conduce la dlverse claslflcrl dar cea mal uLlllzaL esLe dup
naLura maLrlcel ;l in acesL sens exlsL urmLoarea claslflcare:
CompozlLe organlce
CompozlLe cu maLrlce meLallc
CompozlLe ceramlce
Iabr|carea | ut|||zarea acestor t|pur| de matr|ce se daLoreaz unor proprleL(l deoseblLe care conduc pracLlce
la o ser|e de avanta[e:
denslL(l reduse
raporLul rezlsLen(-denslLaLe mal bun decL la maLrlcea claslc
rezlsLen( mare la corozlune, a facLorllor de medlu, la oboseal
permlL o prelucrare mal u;oar cu consumurl energeLlce reduse
se poL reallza produse sau maLerlale cu proprleL(l presLablllLe
Domen|| de ut|||zare: roprleL(lle speclflce ale compozlLelor pollmerlce au condus la pLrunderea acesLora in
domenll ale Lehnlcll de vrf: avla(le, Lehnlca aerospa(lal, elecLronlc, opLoelecLronlca, mlcroblologle, lndusLrla auLo,
uLlla[e peLrollere, consLruc(ll navale, Lelecomunlca(ll.
8. Mater|a|e|e |nte||gente sunL alla[e meLallce sau maLerlale de slnLez capablle s adopLe formele cele mal
adecvaLe c o reac(le la o sollclLare exLerloar naLural sau provocaL (naLur mecanlc, Lermlc, acusLlc)
MaLerlalele lnLellgenLe poL s-;l schlmbe forma in func(le de condl(llle de exploaLare ;l se preconlzeaz a fl
uLlllzaLe pL inloculrea pleselor moblle alea arlpllor avloanelor, pL ellmlnarea zgomoLulul produs de auLomoblle ;l pL
reducerea erorllor camerelor de luaL vederl.
A||a[e cu memor|e a forme|: sunL pe baz de cupru sau nlchel capablle s inve(e o form ;l; a revln apol
la sLarea lnl(lal. ueformarea poaLe fl promovaL de o LemperaLur sczuL, lar prln inclzlre capLa forma
lnl(lal.
Mater|a|e p|ezoe|ectr|ce sunL conslderaLe ellLa mllenlulul 3 deoarece au proprleL(l ce poL fl comparaLe cu
ale slsLemulul nervos uman deoarece comblna acLul reflex cu capaclLaLea de anallza.
Mater|a|e supraconductoare: cele care au LemperaLurl, cmpurl ;l curen(l elecLrlcl la LemperaLurl crlLlce
(23-110 k). Cea mal lmporLanL caracLerlsLlc esLe aceea c nu prezlnL rezlsLenLa elecLrlc, nu consuma
energle elecLrlc, la Lrecerea curenLulul elecLrlc.
C. Nanotehno|og|a se ocup cu prelucrarea ;l fabrlcarea de componenLe cu dlmenslunl submlcronlce sau cu
fabrlcarea de componenLe mal marl dar cu suprafe(e submlcronlce. nanoLehnologla acoper dlmenslunl de
ordlnal 10 la mlnus 9 dar prln aceasL Lehnlc se poL crea maLerlale cu caracLerlsLlcl aproplaLe de cele ldeale prln
pozl(lonarea conLrolaL de cLre om a aLomllor ;l moleculelor.
LxlsL asLfel atotehno|og|| (10 la mlnus 18) atomotehno|og|| (10 la mlnus 27) ;l e|ectronotehno|og|| (10 la mlnus
30).
ln anul 1996 s-a luaL premlul nobel pL consLrulrea nanoLuburllor de carbon, lar in 2003 se vor reallza LranzlsLorl
cu dlmenslunlle unel molecule, compuLere cu procesor de 1 cm pLraL.
D. 8|otehno|og|||e uLlllzeaz procesele blochlmlce speclflce vle(ll in pracLlc lndusLrlal, unele regslndu-se dln
cele mal vechl Llmpurl.
SunL 3 c|ase de b|otehno|og||:
1ehno|og|| de t|p fermentat|ve apllcaLe in lndusLrla allmenLar, dar ;l in alLe domenll: meLalurgla
(solublllzarea unor mlnereurl cu a[uLorul unor mlcroorganlsme care permlL exLrac(la unor meLale fle dln
de;eurl fle dln mlnereurl cu con(lnuL sczuL)., in epurarea apelor uzaLe ce poL con(lne deLergen(l, coloran(l sau
chlar meLale.
1ehno|og|||e enz|mat|ce uLlllzeaz enzlmele drepL caLallzaLorl ale unor procese, enzlmele sunL speclflce,
aslgura o slngur Lransferare.
1ehno|og|| genet|ce car permlL modlflcrl ale codulul geneLlc ;l care conduc la crearea de nol specll de
planLe ;l anlmale rezlsLenLe la dunLorl.
CUkS 13 Iorme de mater|a||zare a|e progresu|u| tehn|c
1. Automat|zarea f|ex|b|| | robo|| |ndustr|a||
2. 1ehno|og|||e emergente
1. Automat|zarea f|ex|b|| | robo|| |ndustr|a||
A aprut prln reunlrea lnLellgen(el calculaLorulul cu manlpulaLoarele mecanlce, lar prlma daL denumlrea de
roboL a fosL foloslL de Carel kapek in 1921.
kC8C|II INDUS1kIALI sunL ma;lnl auLomaLe, programablle, care efecLueaz lucrrl slmple repeLlLlve ;l care
poseda capaclLaLea de percepere ;l lnLerpreLare a semnalelor dln exLerlor ;l adapLarea la medlu.
kC8C1ICA esLe un ansamblu de Lehnlcl care se ocup cu reallzarea ;l uLlllzarea robo(llor, are un caracLer
lnLerdlsclpllnar deoarece uLlllzeaz cuno;Lln(e dln auLomaLlc, lnformaLlc, maLemaLlc, mecanlc, lnLellgenLa
arLlflclal.
lnloculesc oamenll in opera(ll Lehnologlce cu grad mare de repeLablllLaLe, in medlul Loxlc ;l in locurlle cu
sollclLare flzlc maxlm.
C|as|f|carea se face dup mal mulLe crlLerll:
A. Dup evo|u|a |n t|mp:
robo| d|n genera|a zero - manlpulaLoarele slmple care execuL o succeslune de opera(ll
robo| d|n pr|ma genera|e programablll comand cu comand care sunL uLlllza(l in apllca(ll slmple, vopslre,
sudura, Lurnare, manlpulrl groslere.
robo|| d|n genera|a a dou sunL prevzu(l cu senzorl LacLlll, de for(, camera de luaL vederl, furnlzeaz
lnforma(ll asupra medlulul incon[urLor, au auLonomle in orlenLare deoarece organele de lucru ale roboLulul se
consLrulesc slLua(lllor adapLablle.
robo| d|n genera|a a tre|a (lnLellgen(l)- sunL doLa(l cu senzorl complexl, cu elemenLe de lnLellgenLa arLlflclal
;l se deosebesc de genera(llle anLerloare deoarece prezlnL un inalL grad de declzle reallznd procese loglce
complexe.
8. Dup fe|u| opera|||or executate:
robo| |ndustr|a|| de produc|e (8l) care parLlclpa dlrecL inLr-o serle de procese de produc(le
robo| |ndustr|a|| de r|d|cat | transportat (8l81) folosl(l pL allmenLarea uLlla[elor sau a unor ma;lnl, unele la
LransporL ;l depozlLarea maLerlalelor
robo| |ndustr|a|| un|versa|| (8u)- se uLlllzeaz in dlverse apllca(ll
C. Dup metode de |nstru|re:
man|pu|ator|| - sunL de fapL sLrucLurl mecanlce ac(lonaLe de operaLorul uman
robo| secven|a|| care au slsLeme de comand elecLromecanlce
robo|| repet|tor| lnsLrul(l de operaLorl in sensul c roboLul memoreaz procedura de lucru ;l o repeL
conLlnuu.
robo| cu comanda numerlc care au programul memoraL pe o band perforaLe
robo|| |nte||gen| i;l sLabllesc comporLarea cu a[uLorul capaclL(ll senzorlale cu care lau ;l declzll.
Iunc|||e robotu|u| general are 4 func(ll:
Iunc|a de ac|une asupra medlulul incon[urLor execuLaL cu nl;Le organe flzlce numlLe efecLorl - de
apucare, de manlpulare, de rldlcare, de sudur
Iunc|a de percept|ve uLlllzaL in scopul culegerll de lnforma(ll asupra medlulul prln lnLermedlul unor
senzorl care poL fl de LemperaLur, form, greuLaLe, preslune, de volum, precum ;l prelucrarea elecLronlc a
acesLor lnforma(ll.
Iunc|a de comun|care aslgura schlmbul de lnforma(ll dlnLre roboL ;l operaLorul uman sau cu al(l robo(l
Iunc|a de dec|z|e se bazeaz pe lnLerac(lunea prlmelor 3 prezenLaLe
enLru reallzarea acesLor func(ll un roboL esLe format d|n urmtoare|e s|steme:
De ac|onare
C|nemat|c
Senzor|a|
De comand | programare
2. 1ehno|og|||e emergente
SunL cele care au la baza cele mal nol lnova(ll ;Llln(lflce care au capaclLaLea de a Lransforma o lndusLrle exlsLenL
sau a crea una nou.
1oaLe Lehnologllle emergenLe au o ser|e de caracter|st|c|:
8aza de cunot|ne ;Llln(lflce esLe in conLlnu dezvolLare
Ap||ca|||e acesLora pe ple(ele exlsLenLe sunL sursa de lnovare
Creeaz no| p|ee de desfacere
No||e tehno|og|| produc de cele mal mulLe orl o schlmbare ma[or a proceselor Lehnlce, in prlmele sLadla nu
aduc avanLa[e declslve ;l se vor confrunLa cu o serle de condl(ll lmprevlzlblle cu care vor lnLerac(lona, renun(area
la ele esLe de mulLe orl o gre;eal.
rovocr||e la care Lrebule s rspund o flrm care se anga[eaz in adopLarea unel Lehnologll emergenLe sunL
urmLoarele:
Gradu| r|d|cat de |ncert|tud|ne ;l complexlLaLe
k|tmu| acce|erat al schlmbrllor
Dezvo|tarea de no| competente
Iactor|| determ|nant| al aparl(lel noll Lehnologll sunL:
Lven|mente|e dellmlLaLlve
Cr|ter|||e de selec(le ;l abundenL resurselor
Convergent ;l fuzlunea Lehnologlc
Lvo|u|a treptat
D|strugerea creat|ve
Lva|uarea tehno|og|||or emergente.Se|ectarea | eva|uarea Lehnologllle emergenLe reprezlnL o provocare pL
orlce companle.
Un pr|m pas il reprezlnL stab|||rea cr|ter|||or de aprec|ere ;l acordarea flecrul crlLerlu un coeflclenL de
lmporLanLa pL lerarhlzarea Lehnologlllor alese.
A| do||ea pas il reprezlnL abordarea tehno|og|||or ;l dln perspecLlve ple(el, se sLabllesc dac cerln(ele alese
rspund cerln(elor ple(el ;l dac se incadreaz in llmlLele capaclL(llor Lehnlce ale parLenerllor
Legat de p|aa se verlflc dac Lehnologllle emergenLe sunL desLlnaLe unel ple(e famlllare sau unel ple(e nol.
Cu cL pla(a esLe mal nou, rlscul ca Lehnologla aleas s e;ueze esLe mal mare.
ln urma procesulul de evaluare a Lehnologlllor emergenLe se pun in evldenL 3 t|pur| de r|scur|:
k|scur| tehn|ce (fezablllLaLe Lehnlc, sLandard neslgure, proces de produc(le nou)
k|scur||e de p|a (dlmenslonarea ple(el, deflnlrea cllenLllor canale de dlsLrlbu(le, cadru leglslaLlve, reac(llle
concuren(llor)
k|scur||e organ|za|ona|e (neconcordan( cu capaclLaLe flrmel, cosLurlle, dependen(a de parLenerll exLernl)
llecare dln acesLe 3 Llpurl de rlscurl Lrebule blne anallzaL deoarece nolle Lehnologll nu afecLeaz doar procesul
de produc(le sau dlsLrlbu(le cl ;l dependenL flrmel de produsele lnovaLoare.