In opera sa, Platon dezvolt i propriile sale nvturi, astfel nct uneori este greu de deosebit ntre ceea

ce i datoreaz
maestrului su i ceea ce i aparine lui nsui. Teoria ideilor lui Platon, cu alegoria cavernei n care se gsesc oamenii, ntr-o
umbr considerat viaa real, nainte de cunoaterea adevrului, este concepia sa filosofic cea mai cunoscut. Ideile sunt
prezente de totdeauna n spatele aparenei, au existen independent ntr-o sfer superioar, sunt eterne i singure
reprezint adevrul, n timp ce lucrurile nu sunt dect imaginea ideilor din care deriv. Filosoful, singur capabil s
contemple ideile, este destinat s guverneze cetatea. Platon credea n metempsihoz (inspirat de concepiile pitagoreice).
Corpul omenesc nu ar fi dect un receptacol temporar al sufletului, care este nemuritor i - prin moartea trupului - devine
liber n lumea Ideilor. El se poate rencarna ntr-o lume sensibil.

Fondat de Platon, Academia a avut ca prim funcie formarea pe baz raional a oamenilor de stat de care avea nevoie
cetatea (...). Ea a avut un imens succes, primind muli tineri ndrgostii de tiin i nelepciune din toate colurile lumii
greceti i inspirnd numeroase constituii platoniciene. Ea va supravieui 1000 de ani fondatorului ei, coala nefiind
nchis dect n 529 d.Hr


Academia a fost iniial o grdin public n suburbiile din Atena , aproximativ ase stadioane din ora , numit dupa
Academus sau Hecademus , care a lsat-o cetenilor pentru gimnastic. Aceasta a fost nconjurata cu un zid de Hipparchus ,
impodobit cu statui , temple si morminte ale oamenilor ilutri , plantate cu mslini i udat de Cephisus . De mslini , n
funcie de basme din Atena , au fost crescute de la straturile luate din msline sacru n Erechtheum , i a dat uleiul dat ca un
premiu pentru nvingtori la festivalul Panathenean . Academia a suferit grav n timpul asediului de la Atena de ctre Sylla ,
muli copaci fiind tiat n jos pentru a livra cherestea pentru mainile de retrageri war.Few ar putea fi mai favorabil pentru
filosofie i Muzelor . n cadrul acestei incinte Platon posedat , ca parte din patrimoniul su , o mic grdin , n care a
deschis o coal pentru primirea celor nclinai s participe la instruciunile sale . Prin urmare, a aprut secta Academic , i ,
prin urmare, Academia termen a cobort la timpurile noastre . NameAcademia este frecvent utilizat n scrierile filosofice ,
mai ales n Cicero , ca indicator al sectei Academic .

Sextus Empiricus enumer cele cinci divizii ale urmailor lui Platon . El face fondator Platon a primului Academiei , Aresilaus
de-al doilea , Carneades de-al treilea , Philo i Charmides al patrulea , Antioh de-a cincea . Cicero recunoate doar dou
Academii , Vechiul i Noul , i face din urm ncepe ca mai sus cu Arcesilaus . n enumera cele ale Academiei vechi , el
incepe , nu cu Platon , dar Democrit , i le d n urmtoarea ordine : Democrit , Anaxagoras , Empedocle , Parmenide ,
Xenofan , Socrate , Platon , Speusippus , Xenocrates , Polemo , Crates , i Crantor . n cel Nou , sau mai tineri , el
menioneaz Arcesilaus , Lacydes , Evander , Hegesinus , Carneades , Clitomachus , i Philo ( acad. Quaest . Iv . 5 ) . Dac
urmm distincia stabilit de Diogenes , i a fcut aluzie la mai sus , Academia Old va consta din aceste adepii lui Platon
care a predat doctrina stpnului lor, fr amestec sau de corupie , Orientul Mijlociu va cuprinde pe cei care , prin anumite
inovaii n modul de filosofare , n oarecare msur s-au retras din sistemul lui Platon n ntregime , fr a se deserting , n
timp ce cel Nou va ncepe cu cei care au renunat la principiile mai discutabile ale Arcesilaus , i restaurat , n msura veni ,
reputaia scdere a colii platonic .

Punctele de vedere ale Academiei nou . Noul Academia ncepe cu Carnades ( adic a treia Academiei de Diogenes ) i a fost
n mare parte sceptic n nvturile sale . Ei au negat posibilitatea de a scopul de adevr absolut sau la orice anumit criteriu
al adevrului . Carneades a susinut c dac ar exista un astfel de criteriu trebuie s existe ntr- un motiv sau senzaie sau
concepie , ci ca motiv depinde de concepie i acest lucru la rndul su, pe senzaie , i aa cum ne-am nici un mijloc de a
decide dac senzaiile noastre corespund ntr-adevr la obiectele care produc ei , baza tuturor cunotinelor este
ntotdeauna incert . Prin urmare , tot ceea ce putem ajunge la un grad ridicat de probabilitate , pe care trebuie s acceptm
ca cel mai apropiat apropierea posibil adevrul . nvtura New Academy reprezint spiritul unei epoci cnd religia a fost
n descompunere , i filozofie n sine , a pierdut spiritul serios i grav , a devenit doar un vehicul de retoric i ingeniozitate
dialectic . Filozofia speculativ Cicero a fost , n principal , n acord cu nvturile lui Carneades , caut mai degrab
sprobabil ( probabile illud ) dect la anumite adevrul ( vezi Academica lui )



Aristotel frecventeaz Academia lui Platon, dar se distaneaz curnd de maestrul su i devine principalul lui critic. n timp
ce n sistemul filosofic al lui Platon, "Ideile" erau o realitate absolut, transcendent i imuabil, inaccesibil cunoaterii
raionale, Aristotel i propune ca scop cercetarea realitii n natur i n societatea uman, din care rezult apoi
sistematizrea cunotinelor dobndite. Acumulnd ca filosof cunotine enciclopedice, Aristotel abordeaz studiul unor
domenii speciale, cum sunt dinamica, kinetica, forma i substana. El pune i bazele logiceiclasice, dezvoltnd silogistica,
teoria i sistematica tiinei.
Filosofia aristotelian poate fi divizat n trei pri:
Filosofia teoretic (care are ca obiect cercetarea n scopul cunoaterii adevrului): fizica, matematica i teologia.
Filosofia practic: studiul economiei, etica, politica i retorica.
Filosofia poetic: cuprinde toate activitile umane care produc opere de art.

Platon formuleaza faimoasa Teorie a Formelor, conform careia substantele distincte si
imateriale a obiectelor percepute de catre noi, nu sunt altceva decat simple umbre. Doctrina lui
Platon reprezinta prototipul tuturor viitoarelor manifestari ale dualismului substantial ontologic
(ontologia e studiul naturii fiintei, existentei sau a realitatii, in general). Dar doctrina platoniana a
formelor nu trebuie considerata antica si depasita, deoarece are implicatii precise legate de filozofia
mintii si problema minte-corp.
eoria Formelor
Aceasta teorie ce ii apartine lui Platon, sustine ideea conform careia Formele/Ideile si nu lumea materiala cunoscuta noua,
prin intermediul senzatiilor, poseda cea mai esentiala si fundamentala realitate. Formele/Ideile sunt singurele si
adevaratele obiecte de studiu care ne pot furniza adevarata cunoastere. Cuvantul forma capata doua intelesuri, forma
drept infatisarea unui lucru si Forma, ce are un sens tehnic, inventat de Platon. Diferentierile se fac de regula prin
intermediul folosirii majusculei.
Conform lui Platon, formele pe care le vedem nu sunt reale, ci doar copii ale Formelor reale. In alegoria Pestera ce a fost
infatisata in Republica, lucrurile percepute , in mod normal, in lume, sunt caracterizate ca fiind drept umbre ale lucrurilor
reale, pe care nu le percepem in mod direct. Ceea ce intelege observatorul atunci cand percepe formele sunt doar
arhetipurile proprietatilor si tipurilor lucrurilor din jurul nostru, a universaliilor.
Formele sunt esenta diverselor lucruri, ele sunt cele fara de care un lucru nu ar mai fi lucrul care este. De exemplu, exista
numeroase mese in lume, dar Forma mesei este esenta sa, este esenta tuturor meselor din lume. Platon sustinea ca Lumea
Formelor e separata de lumea noastra (lumea substantei), si ca totodata e lumea care sta la baza realitatii noastre. Daca
inlaturam materia, Formele sunt cele mai pure lucruri, de aceea Platon credea ca adevarata inteligenta/intelepciune e
abilitatea de a intelege Lumea Formelor.
O Forma e aspatiala (in afara lumii) si atemporala (in afara timpului). O Forma atemporala nu exista in nici o perioada de
timp. Nu a inceput si nu se va termina, nu este nici eterna sau nemuritoare, pur si simplu e in afara timpului. Formele sunt
aspatiale, nu au dimensiuni spatiale, deci nu au o orientare sau o locatie in spatiu, de asemenea sunt si non-fizice, dar nu
exista in mintea noastra, Formele sunt extra-mentale.
Formele sunt schitele obiective a perfectiunii. Ele sunt perfecte pentru ca nu se schimba. Daca desenam pe o tabla un
triunghi, adica un poligon cu 3 laturi, acel triunghi e departe de perfectiune, dar aceasta e singura noastra inteligibilitate a
Formei de triunghi, care ne permite sa percepem desenul ca fiind un triunghi.
In Phaedo, Formele sunt considerate universalia ante rem, adica concepte universale care fac lumea inteligibila. Prin
urmare, pentru ca intelectul (cel mai important aspect al mintii, pana la Descartes) sa aiba acces la cunostinte legate de
diverse aspecte ale Universului, acesta trebui sa aiba o natura non-fizica si imateriala, de aceea Platon e un precursor
important al lui Descartes.
Aristotel respinge notiunea Formelor ca entitati independente. In Metaphysics, el indica problemele centrale ale acestei
ideii. Pe de o parte, daca spunem ca particularitatile fenomenelor lumesti participa la Forma sau si-o impart, se pare ca
distrugem unitatea esentiala si indispensabila a Formei. Pe de alta parte, daca spunem ca particularitatile sunt
asemanatoare sau copie Forma, avem nevoie de o Forma suplimentara care sa explice conexiunea dintre membrii clasei
constituita din particularitati si forma, si tot asa la infinit. Acesta idee a fost numita de catre Aristotel argumentul celui de
al treilea om, argument care a fost folosit pentru prima oara de catre Platon in dialogul sau Parmenide.