CAPITOLUL 2.

Modelarea surselor pentru producerea distribuita a energiei

electrice
2.1. Generator eolian
Generalitati
Rezervele anuale poteniale ale energiei eoliene la nivelul globului sunt estimate la
2.6x10
14
kWh. Aceste rezerve ep!"esc e multe ori consumul monial anual e energie
electric!# ar ele nu pot $i exploatate ec%t &n proporie reus! in cauza a numeroase
constr%ngeri# eterminate e caracteristicile sursei primare e energie' concentrarea relativ mic!
a energiei (puterea ezvoltat! variaz! proporional cu cubul vitezei) "i impreictibilitatea acesteia.
*omparativ cu potenialul energetic solar# cel eolian este mai $avorabil# eoarece
v%nturile bat "i noapte
Generatoare eoliene. Limite de putere.
+uterea curentului e aer se obine cu relaia'
2 2
2 3
v q v S
P

. (1)
une q=Sv este ebitul masic e aer prin supra$aa captatorului.
,ac! S=1 m
2
# "tiin c! =1.226 kg/m
3
# rezult! o relaie e calcul rapi a puterii'
3
10
613 , 0
,
_

v
P -kW m
.2
/. (2)
Turbina cu ax orizontal
0e consier! un tub e curent e aer av%n seciunea egal! cu supra$aa escris! e
captatorul eolian e rotaie (1igura 2.1). 2n amonte e captator# viteza v%ntului este v1# iar &n aval
e acesta evine v2# &n reptul captatorului viteza $iin v.
a) b)
2.1. Captatorul cu ax orizontal n tubul de curent
Rezult!# pentru coniia e maxim# ca puterea preluat! este
2 27
16
3
1
max
v
S P . (3)
A"aar# puterea maxim! preluat! poate $i 0#452 in puterea curentului e aer "i se obine
c%n viteza v%ntului la ie"irea in turbina eolian! are o valoare e o treime in valoarea iniial!.
Aceast! valoare este cunoscut! sub numele e limita lui Betz.
Turbina cu ax vertical (Figura 2.2)
2. 1
2.2. Captatorul cu ax vertical n tubul de curent
2
53 , 0
3
1
max
v
S P . (4)
2n general putem exprima puterea preluat! e un captator eolian prin relaia'
v p
P c P
# (4)
une Pv este puterea curentului e aer care traverseaz! supra$aa captatorului# iar cp este
coe$icientul e putere al acestuia# care epine e construcia rotorului "i e regimul e turaie al
acestuia# exprimat prin parametrul
v
u
(6)
numit rapiditate. 2n expresia anterioar! u este viteza liniar! la peri$eria rotorului# iar v este viteza
v%ntului. 1uncia cp() prezint! o variaie neliniar! incluz%n un maxim# c!ruia &i corespune
puterea maxim! preluat! e captator. 2n $igura 2.3 se prezint! o ast$el e caracteristic! e putere
eterminat! experimental.
2.3. Caracteristica de putere a unui agregat eolian.
,eoarece puterea ezvoltat! e o turbina eoliana nu este constant!# variaz! proporional
cu puterea a treia a vitezei v%ntului# puterea nominal a agregatului se consier! egal! cu
puterea generatorului electric sau a ma"inii e lucru antrenate. +entru a nu se ep!"i aceast!
putere captatoarele eoliene se prev! cu sisteme e reglare automat! a puterii (prin moi$icarea
unghiului e atac al palelor# a supra$eei lor etc.)# iar la viteze ale v%ntului care ep!"esc viteza
maxim! amisibil!# $uncionarea va $i &ntrerupt! (prin a"ezarea palelor paralel cu irecia v%ntului#
&mpieicarea accesului v%ntului etc.) pentru a evita istrugerea rotorului. 2n $igura 2.4 este
prezentat moul e variaie a puterii $urnizate e o instalaie eolian! &n $uncie e viteza v%ntului.
2. 2
2.4. aria!ia puterii dezvoltate cu viteza.
Tipuri constructive de turbine eoliene
. Captatoare !turbine" cu a# orizontal $ Aceast! categorie cuprine captatoarele cele
mai per$ormante in punct e veere al coe$icientului e putere "i a posibilit!ilor e reglare a
puterii. 2n $igura 2.4 se prezint! cea mai cunoscut! variant! constructiv!.
2.5. Turbin" eolian" cu ax orizontal.
Rotorul acestei turbine este echipat cu ou!# trei sau mai multe pale# asem!n!toare cu
cele ale unei elice e avion at%t &n privina pro$ilului c%t "i a posibilit!ilor e rotire &n 6urul axului
propriu (e moi$icare a unghiului e atac). *ele cu ou! sau trei pale mai poart! enumirea e
moar olandez# iar cele cu un num!r $oarte mare e pale poart! enumirea e moar
american. 0e poate observa sistemul e orientare up! irecia v%ntului sub $orma unei aripi
sau coad de orientare. Aceast! soluie constructiv! se aopt! "i la puteri mici# ar "i la cele
mai mari puteri (iametre peste 100 m).
7xist! "i construcii cu ax orizontal# perpenicular pe irecia v%ntului (e tip bara6 eolian
sau cu mi"care oscilant!)# ar mai puin $olosite.
2. Captatoare eoliene cu a# %ertical $ Acestea au cele mai multe variante constructive.
7le# e regul!# nu au nevoie e sistem e orientare up! irecia v%ntului'
A. Captatoarele eoliene cu rezisten!" simpl" (#igura 2.$) $ la aceste turbine eoliene#
$ora motoare se obine ca e$ect al aciunii v%ntului pe palele (verticale) care se eplaseaz! &n
irecia acestuia. 8i"carea rotorului este posibil! numai ac! o 6um!tate e circum$erin! este
ecranat! (varianta a) sau ac! palele sunt articulate &n a"a $el &nc%t preiau impuls mecanic numai
acelea care se eplaseaz! &n irecia v%ntului (varianta b).
a) b)
2.6. Turbine eoliene cu ax vertical %i rezisten!" simpl"&
a) cu rotor ecranat' b) cu pale batante.
2. 3
Aceste variante s.au realizat practic numai pentru puteri mici. 7xist! un mare num!r e
brevete cu cele mai iverse "i originale sisteme e anulare a $orei pe o 6um!tate in rotor.
B. Captatoare eoliene cu di#eren!" de rezisten!" $ la aceste captatoare $ora motoare
se obine ca i$erena intre $orele e rezisten! exercitate pe palele care se eplaseaz! &n
sensul v%ntului (concave) "i palele care se eplaseaz! &n sens contrar (convexe)# soluia
constructiv! $iin prezentat! &n $igura 2.9 a. : variant! interesant! este rotorul 0avonius (1igura
2.9 b si c)# $ormat! in oi semicilinrii cu axele paralele "i ecalate ast$el &nc%t s! permit!
intrarea curentului e aer &ntre ace"tia. 2n acest caz# $ora motoare apare at%t atorit! i$erenei
e rezisten! c%t "i atorit! impulsului creat prin schimbarea ireciei curentului e aer &n
interiorul rotorului. +rin urmare acest tip e turbin! necesit! pentru emara6 cele mai sc!zute
viteze ale v%ntului (3;4 m<s). Aceast! soluie prezint! "i o posibilitate simpl! e reglare a puterii
preluate e la curentul e aer prin moi$icarea istanei intre cei oi semicilinrii "i eci a
eschierii rotorului. =a ep!"irea vitezei amisibile a v%ntului prin apropierea p%n! la
suprapunere a axelor semicilinrilor puterea preluat! evine nul! "i turbina nu se mai rote"te.
a) b) c)
2.7. Turbine eoliene cu ax vertical %i di#eren!" de rezisten!".
a) tip mori%c"' b) cu rotor (avonius' c) cu rotor (avonius ) vedere de sus.
: variant! interesant! este turbina eolian &arrieus (1igura 2.>)# inventat! &n 1524 "i
restuiat! up! 1590. Aceasta are palele $lexibile "i e tip panglic!. Acestea &n zona activ! au un
pro$il asem!n!tor aripii e avion. 1iecare pal! (2.3 pale) este &noit!# av%n $orma simetric! pe
care o ia o $unie atunci c%n se rote"te &n 6urul unei axe verticale.
2.8. Turbina eolian" *arrieus.
2. 4
+alele sunt supuse la &ntinere &n timpul $uncion!rii. ,e asemenea aceast! turbin! nu
necesit! un mecanism special e protecie &mpotriva v%nturilor prea tari# . ?n ezavanta6 al
acestei turbine este c! nu porne"te singur!. 1ie se utilizeaz!# pentru pornire# generatorul electric
&n regim e motor# $ie se monteaz! cu un mic rotor 0avonius pe acela"i ax. *aptatoarele eoliene
cu ax vertical sunt mai avanta6oase ec%t cele cu ax orizontal# at%t prin $aptul c! sunt
omniirecionale# nu au nevoie e ispozitive e orientare up! irecia v%ntului# c%t "i atorit!
$aptului c! energia mecanic! este accesibil! la sol# nu e nevoie e nacel! pentru montarea
generatorului.
+nstala!ia electric" a centralelor electrice eoliene
+rincipalele omenii e utilizare a energiei mecanice obinute la axul turbinei eoliene
sunt' pomparea apei# comprimarea aerului# proucerea e c!lur! ar cel mai important omeniu
este proucerea e energie electric!. 7nergia electric! prous! pe cale eolian! are c%teva
caracteristici speci$ice care a$ecteaz! utilizarea ei "i integrarea generatoarelor electrice eoliene &n
sistemele electroenergetice'
a) este accesibil! &n multe !ri ar concentrat! &n arii speci$ice@
b) intermitent!# aic! are caracter aleatoriu@
c) $luctuant!# aic! chiar c%n avem v%nt proucerea e energie electric!
se poate schimba &n c%teva secune@
) i$uz!# aic! &n zonele $avorabile# turbinele se amplaseaz! pe supra$ee
&ntinse (km
2
)@
e) imprevizibil!# nu se poate preveea ec%t pe termene $oarte scurte.
. Producerea de energie electric la tensiune continua
0e utilizeaz! &n prezent &n instalaiile e putere mic! "i utilizeaz! $ie generatoare e c.c.
sau alternatoare asociate cu un reresor. ?ltima soluie este mai avanta6oas!# alternatorul av%n
un gabarit mult mai mic. 7nergia obinut! poate $i stocat! &n acumulatoare "i apoi istribuit! la
tensiune constant!. 2n $igura 2.5 se prezint! schema bloc a unei ast$el e instalaii eoliene (la
puterea ei mic! este impropriu s!.i spunem central!).Aurbinele eoliene $olosite sunt e regul! cu
ax vertical.
2.9. (c,ema bloc a unei instala!ii eoliene de putere mic"
2. 5
2. Producerea de energie electrica la tensiune alternati%a cu generatoare sincrone
2n acest caz# generatorul sincron poate $unciona $ie la turaie variabil!# $ie la turaie
constant!. Barianta cu turaie variabil! se utilizeaz! &n reele izolate. Aceast! energie nu
&nepline"te inicatorii eseniali e calitate pentru retelele e istributie la tensiune alternativa "i
nu poate $i utilizat! ec%t la anumite aplicaii' &nc!lzire electric! "i iluminat. Barianta cu turaie
constant! implic! existena unor mi6loace e reglare so$isticate a turaiei prin reglarea &nclin!rii
palelor turbinei "i nu se 6usti$ic! ec%t la puteri mari. Aceste generatoare eoliene pot $iconectate
la sistemul electroenergetic. ?n sistem $oarte es utilizat este prezentat &n $igura 2.10.
2.10. -osibilitatea de #unc!ionare a unui generator eolian cu tura!ie
variabil" %i conectat la sistemul electroenergetic.
Acesta permite utilizarea generatorului sincron la turaie variabil! (la i$erite viteze ale
v%ntului)# sau chiar utilizarea unui generator sincron inelar cu un $oarte mare num!r e perechi e
poli# $recven! m!rit!# eoarece tensiunea generat! este oricum reresat!. Acest sistem se poate
racora la sistemul electroenergetic. 7xist! "i generatoare sincrone $uncion%n la turaie
variabil! "i racorate la reeaua e $recven! inustrial! $!r! convertizor e $recven!# ar
prev!zute cu un sistem complex e reglare cu orientare up! c%mp.
'. Producerea de energie electrica la tensiune alternati%acu generatoare asincrone
2n centralele electrice eoliene# generatorul asincron sau e inucie este cel mai utilizat
atorit! urm!toarelor avanta6e'
. este mai ie$tin "i necesit! &ntreinere mult mai puin! &n raport cu celelalte tipuri
e generatoare@
. pornirea "i punerea &n paralel cu sistemul electroenergetic nu necesit!
ispozitive speciale@
. $uncionare mai sigur! la e$ecte &n reea (ispariia tensiunii)# repornirea este
&nsoit! oar e un curent mai mare e c%teva ori ec%t cel nominal.
,ezavanta6ele lui ar $i curentul mai mare la pornire "i consumul e energie reactiv! in
reea. 7le se prev! cu baterii e conensatoare pentru proucerea energiei reactive# pentru a
putea $i $olosite "i izolat# nelegate la sistemul electroenergetic.
.odel matematic
+entru simularea turbinei eoliene s.a utilizat moelul o$erit e biblioteca +0*A,. ?na
intre moalitatile e control al puterii active a generatorului eolian este e a controla coe$icientul
e putere c+# care poate $i calculat con$orm -4/ cu C unghiul e atac'
2. 6

'

,
_

,
_

1
035 , 0
08 , 0
1 1
5 , 12
exp 5 4 , 0
116
22 , 0 ) , (
3

i
i i
p
c
# (9)
(igura 2.. Modelul sc)ematic al unei centrale eoliene cu
generator asincron *'+.
2. 7
(imulare
1igura 2.11 prezenta moelul schematic al unei centrale eoliene cu generator asincron
(+0*A, D -3/). 1igura 2.12# a si b# prezinta rezultatele simularii in acest caz avan rept
parametrii e intrare urmatoarele ate'
viteza vantului vE14 m s
.1
@
unghiul e atac CE14F@
puterea ceruta +E1#44 8W@
turbina eoliana tip 8:, 2 -3/.
1igura 2.13 prezenta moelul schematic al unei centrale eoliene cu generator sincron (+0*A, D
-4/). 1igura 2.14 a si b prezinta rezultatele simularii in acest caz avan rept parametrii e intrare
urmatoarele ate'
viteza vantului vE14 m s
.1
@
unghiul e atac CE11#4F@
puterea ceruta +E2 8W@
turbina eoliana tip 8:, 2 -3/.
2. 8
(igura 2.2. ,ezultatele simularii in cazul unei eoliene cu
generator asincron.!a"
2. 9
(igura 2.2 ,ezultatele simularii in cazul unei eoliene cu generator
asincron. !b"
2. 10
(igura 2.'. Modelul sc)ematic al unei centrale eoliene cu
generator sincron *'+.
2. 11
(igura 2.-. a" ,ezultatele simularii in cazul unei eoliene cu generator sincron.
(igura 2.-. b" ,ezultatele simularii in cazul unei eoliene cu generator sincron.
2. 12
2.2. .icro,idrogenerator
Aceste surse e energie electric! contribuie la o mai complet! exploatare a resurselor
hiroenergetice. 0e preteaz! $oarte bine unei proucii escentralizate a energiei electrice.
2n general sunt consierate ca $iin microhirocentrale (8G*)# centralele hiroelectrice
cu puteri instalate mai mici e 1 8W.
0unt consierate ca $!c%n parte in carul soluiilor noi e proucere a energiei
electrice# "i se &ncareaz! &n categoria surselor regenerabile. ,up! tipul amena6!rilor# 8G* se
pot clasi$ica &n'
1. M.C cu cdere mic D sunt c!eri e ap! peste praguri sau bara6e executate pe ape
curg!toare (r%uri mici sau canale). 0unt $!r! erivaie# cu centrala executat! &n corpul bara6ului@
2. M.C cu cdere medie sau mare D pot $i $!r! erivaie# centrala $iin amplasat! &n
bara6# sau cu erivaie# atunci c%n centrala nu este cuprins! &n bara6.
Amena6!rile 8G* cuprin Construc/ii pentru re/inerea apei#deri%a/ii0 si amena1ri
au#iliare.
: alt! parte important! a 8G* o constituie hirogeneratoarele# grupuri $ormate
in turbin! "i generatorul electric. *entrala propriu zis!# care incorporeaz! hirogeneratorul# este
construit! &n $uncie e topogra$ia "i geologia locului "i e tipul grupului turbin!.generator utilizat.
*ele mai int%nite grupuri hirogeneratoare sunt urm!toarele'
1. 2rupuri cu camer de ap D turbinele utilizate sunt turbine cu raecie# iar centralele#
centrale cu c!ere mic! "i puteri sub 300 kW. Alimentarea rotorului (rotor centri$ugal) este $!cut!
&ntr.o camer! e ap!# $!r! o preorientare a curenilor e ap!@
2. 2rupuri cu camer de admisie sau in1ectoare D camera e amisie &n spiral! este
cea care repartizeaz! apa &n istribuitorul turbinelor cu reacie. 2n cazul turbinelor cu aciune#
in6ectoarele istribuie 6eturile tangenial. Aurbinele pot $i e tip 1rancis sau +elton# cu ax orizontal
sau vertical. Hrupurile +elton cu 6eturi multiple# Iaplan sau 7licoiale# sunt verticale# ispunere
care permite obinerea unor ranamente maxime@
3. 2rupuri a#iale . in cazul acestor grupuri# e tip Iaplan sau elicoiale# istribuitoarele
sunt pe aceea"i ax! cu conuctele e alimentare. 2n cazul grupurilor e tip bulb# ansamblul
grupului este &n interiorul conuctei e alimentare. 8ultiplicatorul coaxial "i generatorul sunt
amplasai &n amonte e turbin!.
Heneratoarele electrice pot $i e tip asincron# pentru puteri sub 2 8W. 2n cazul turbinelor
lente generatoarele sunt antrenate prin intermeiul unor multiplicatoare e vitez!. Ranamentul
conversiei este cuprins &ntre 60J "i 50J.
.odel matematic
8icroturbina hiraulica este conectata la retea prin intermeiul unui invertor. 8oelul
acesteia este prezentat in 1igura 2.14 $iin preluat in -1/. +arametrii Ie si Ix au $ost obtinuti
experimental. Ie este raportul intre tensiunea la mers in gol si viteza unghiulara la mers in gol'

'

1
1
1
1
_
DC
e
DC
x
gol
gol DC
e
V
K
V
K
V
K

. (9)
2. 13
Acesti parametri permit calculul tensiunii# puterii si cuplului# ecuatii care sunt utilizate in
moelul microturbinei'

'

2
2
DC x DC e
DC x DC e DC
DC x e DC
I K I K
I K I K P
I K K V

. (>)
Knertia turbinei# constantele e timp si celelate constante experimentale au $ost calculate
sau eterminate experimental -2/ si au valorile in tabelul 1.
Tabel . +arametrii microturbinei
Ie 0#0
52
Ix >#4
54 10
.4

L 0#0
>4
t 10s
(imulare
8oelul intregului sistem (microturbinaMinvertorMcontroler) este trans$ormat intr.un moel
electric care emuleaza o sursa controlata in tensiune (1igura 2.14).
Kn 1igura 2.16 se prezinta schematic moelul turbinei# iar in $igurile 1>.20 se prezinta
tensiunea e iesire# curentul si puterea $urnizate e microhirogenerator.
2. 14
(igura 2.3. Modelul sc)ematic al sistemului
micro)idrogenerator
(igura 2.4. Modelul sc)ematic al microturbinei.
2. 15
2. 16
(igura 2.5. ,ezultatele simularii6
a" tensiunea7 b" curentul7 c" puterea.
2./ Generator #otoelectric
Generalitati
*onversia raiaiei solare &n energie electric! prin e$ect $otoelectric se realizeaz! &n
celule solare ($otovoltaice). ,in punct e veere structural# celulele $otovoltaice sunt $ormate in
ou! zone# realiz%n o 6onciune# care poate $i e mai multe tipuri'
- homo6onciune# &n care cele ou! zone sunt $ormate in acela"i material
semiconuctor# av%n tipuri e conucia i$erite@
- hetero6onciune# &n care cele ou! zone sunt $ormate in materiale
semiconuctoare i$erite# av%n e asemenea tipuri e conucie i$erit!@
- 6onciune metal . semiconuctor (celula 0chotkN)@
- 6onciune electrolit D semiconuctor.
+rincipalele $enomene care $ormeaz! conversia $otoelectric! se pot explica pornin e la
cazul cel mai simplu' homo6onciunea semiconuctoare.
+rin 6onciune va trece curentul e io! &ntr.un sens "i curentul e iluminare &n sens
contrar# ast$el &nc%t curentul total &n acest regim va $i'
L
kT
qU
t
I e I I

,
_

1
0 . (5)
2n aceast! expresie# ? este tensiunea $otoelectric!# care se stabile"te la bornele celulei#
polariz%n.o &n sens irect. 2n cazul ieal# valoarea maxim! a acesteia (la mersul &n gol) ar
corespune ispariiei totale a barierei e potenial# iar tensiunea e mers &n gol ar $i cu at%t mai
mare cu c%t oparea semiconuctorului ar $i mai mare. 2n realitate# &n toate cazurile ?0O7g "i &n
cele mai bune situaii ?0E2<37g. Aceasta se &nt%mpl! in cauz! c!# la op!ri prea mari# curentul
invers cre"te pe seama e$ectului tunel. ,in expresia curentului rezult! c!# &n regim e iluminare#
caracteristica K.? a $otocelulei se obine eplas%n &n 6os caracteristica ioei polarizate irect la
&ntuneric cu m!rimea K= (1igura 2.1> curba 2). Apare ast$el &n caranul KB o poriune a
caracteristicii pentru care +E?PKO0 ceea ce# con$orm conveniei in termoinamic!# &nseamn! c!
celula este generatoare e energie. +e baza expresiei (5) se poate stabili schema echivalent! a
unei $otocelule# ca &n 1igura 2.15.
(igura 2.8. Caracteristicile e#terne pentru )omo1onc/iunea p$n
polarizat direct !"9i iluminat !2".
2. 17
(igura 2.:. ;c)ema ec)i%alent a unei <otocelule
0chema cuprine o surs! e curent constant K= (pentru o iluminare constant!)# care
ebiteaz! pe rezistena neliniar! a 6onciunii p.n # polarizat! irect "i pe rezistena e sarcin! R.
0e poate observa c! la scurtcircuit (?E0)
L sc
I I . (10)
,e obicei acest curent este irect proporional cu intensitatea raiaiei inciente.
Aensiunea e mers &n gol (pentru KtE0)# se poate calcula in relaia'

,
_

+ 1 ln
0
0
I
I
q
kT
U
L
. (11)
Aceast! relaie ne arat! c! tensiunea e mers &n gol variaz! logaritmic cu intensitatea
raiaiei inciente# av%n o tenin! e saturare.
Tipuri de <otocelule
1. Celule fotovoltaice cu siliciu cristalin . germaniul nu se $olose"te la realizarea
$otocelulelor in cauza slabei sale rezistene la temperaturi riicate. 0iliciul omin! piaa monial!
a celulelor $otovoltaice (peste 40J)# in cel puin trei motive' stabilitate $uncional! "i ranamente
bune# tehnologii bine puse la punct &n alte omenii ale electronicii# el $iin "i unul in cele mai
abunente materiale in natur!. Aehnologiile actuale utilizeaz! siliciul sub trei $orme' monocristal#
policristalin "i amor$ hirogenat. ,ezavanta6ul ma6or al acestor tipuri e $otocelule este costul &nc!
riicat@
2. Fotocelule cu siliciu amorf i!rogenat "a#Si$%& D siliciul amor$# in cauza ezorinii
structurale# are muli atomi cu leg!turi rupte. Acestea $ac ca s! existe un num!r mare e st!ri
energetice# iar purt!torii e sarcin! s! posee mobilit!i sc!zute. Aoate acestea $ac imposibil!
controlarea prin opare a tipului e conucie "i &n $inal conuc la o $otoconucie negli6abil!.
,ac!# prin procesul e preparare al siliciului amor$# &n acesta se incorporeaz! "i hirogen# rezult!
siliciul amor$ hirogenat (a.0i'G)# care este e $apt un alia6 siliciu.hirogen cu hirogen &n
proporie e p%n! la 30J. *irca 1J in acest hirogen compenseaz! ma6oritatea leg!turilor rupte
in atomii e siliciu ai reelei ezoronate# iar restul hirogenului realizeaz! leg!turi siliciu.
hirogen care relaxeaz! &n continuare tensiunile "i abaterile e la orinea local!# impuse e
necesitatea interconect!rii atomilor &ntr.o reea care r!m%ne totu"i ezoronat!. 2n $inal# num!rul
e st!ri energetice se reuce "i se obine un semiconuctor amor$ cu propriet!i asem!n!toare
celui cristalin "i care are propriet!i $otovoltaice controlabile prin opare controlat!@
3. Celule solare pe ba'( !e C!S . sunt e tipul hetero6onciune obinute &n tehnologie cu
straturi subiri policristaline. 0tratul e baz! (stratul n) este &ntoteauna sul$ura e camiu *0#
ar stratul p poate $i realizat &n mai multe mouri' in sul$ur! e cupru *u20# telurur! e camiu
*Ae sau *uKn0e2@
4. Celule solare !in )a*s . utilizarea acestui tip e semiconuctor la realizarea celulelor
solare ar avea# &n raport cu siliciul# urm!toarele avanta6e'
este cel mai e$icient material semiconuctor &n conversia energiei solare
&n energie electric! prin $enomene $otovoltaice (e$icien! maxim! 26J)@
poate $unciona la temperaturi superioare siliciului# permi%n realizarea
e celule solare cu concentrarea 1000 $a! e concentrarea 100 c%t permit cele e siliciu@
coe$icient e absorbie mai riicat# ceea ce permite $olosirea structurilor
$oarte subiri@
.odel matematic
8oelul se bazeaza pe circuitul prezentat in -2/# 1igura 2.20 -21/ si este escris prin
ecuatiile'
2. 18
( )
p
S S
s ph
R
IR V
AkT
IR V e
I I I
+

1
]
1

exp
# (12)
cu
( )
( )

'

+
+
T K K R
T K
E
K
K R
T K E K I
p
S
ph
12 11
10
9
8
1 0
exp
1
# (13)
1igura 2.20.;c)ema
(igura 2.2. =c)i%alenta a generatorului <otoelectric
cu6
7 ensitate e $lux raiant W<m
2
@
A temperatura in I@
I0.I12 constate speci$ice tipului e celula.
+arametri utilizati au $ost preluati in literatura -2/.
2. 19
(imulare
Rezultatele simularii sunt prezentate in 1igura 2.21.
(igura 2.2. ,ezultatele simularii6 a" curentul7 b" tensiunea.
2.-. Celula cu combustibil
Generalitati
+rincipiul e $unctionare a unei celule cu combustibil se bazeaza pe conversia irecta a
energiei chimice in energie electrica# $iin mai avanta6os atorita eliminarii echipamentelor
costisitoare $olosite in conversia inirecta a energiei chimice a combustibililor in energie electrica.
+rin aceasta solutie limitarea ranamentului la valoarea teoretica a ciclului *arnot nu se mai
aplica eoarece temperatura procesului e constanta# acesta $iin limitat oar e $enomenele e
natura electrochimica. Ast$el acesta poate atinge valori e >0J# >4J in sistemele cu cogenerare.
Kmportana sistemelor e conversie electrochimic! a energiei nu este m!surabil! prin
aportul lor cantitativ la balana energetic! global! (mai mic ec%t 1J)# ci se mani$est! &n special
sub aspecte calitative speci$ice# &n aplicaii speciale ca' pornirea motoarelor cu arere intern!#
2. 20
acionarea electrocarelor# iluminatul vehiculelor# iluminatul e siguran!# propulsia submarinelor
etc.
Principiul de <unctionare al celulelor cu combustibil
*elulele e combustie sunt generatoare electrochimice e energie electric! ce se
caracterizeaz! prin alimentare continu! cu reactani la cei oi electrozi. *ali$icativul cu
combustibil provine e la $aptul c! acestea utilizeaz! rept surse e energie chimic!# substane
combustibile# naturale sau sintetice# care sunt supuse unor reacii e oxiare "i reucere
asem!n!toare celor e la arerea combustibililor# rezult%n "i prou"i secunari asem!n!tori
celor e la arere.
*no!ul+ sau electro!ul !e combustibil+ este locul un!e are loc o,i!area combustibilului
"%2+ C%3-%+ .2%/+ i!rocarburi etc.& cu care se alimentea'( pila. Cato!ul+ sau electro!ul !e
o,igen "aer&+ este locul un!e are loc re!ucerea o,igenului molecular.

(igura 2.22. ;c)ema de principiu a celulei cu combustibil
)idrogen>o#igen
Kn cazul celulei cu combustibil hirogen<oxigen (1igura 2.22) reactia chimica globala#
asociata acelei trans$ormari# este combustia hirogenului in oxigen'
G2MQ:2RG2:. (14)
:xiarea electrochimica a hirogenului este realizata la un ano intr.un material
conuctor (e exemplu platina ispersata pe carbon activ) constituin polul negativ al pilei'
+entru un electrolit aci' G2R2G
M
M2e
.
+entru un electrolit alcalin' G2M2:G
.
R2G2M2e
.
Reuctia electrochimica a oxigenului se prouce la un cato catalitic (tot in platina)
constituin polul pozitiv al pilei'
+entru un electrolit aci' Q:2M2G
M
M2e
.
RG2:
+entru un electrolit alcalin' Q:2M G2:M2e
.
R2:G
.
Anoul si catoul sunt separate e un conuctor ionic# electrolitul# si<sau o membrana
care impieica reactantii sa se amestece si electronii sa tranverseze inima pilei.
Clasi<icare
*elulele cu combustibil utilizeaz! rept agent e combustie hirogenul &mbuteliat (lichi
sau gazos) sau obinut prin re$ormarea altor combustibili cum ar $i' hirazina# gaz metan#
2. 21
metanol# propanol# c!rbune# na$ta etc. +ricipiul e re$ormare prin hiratare este ilustrat in cazul
metanului'
*G4MG2:S*:MG2# (14)
*:M G2:S *:2MG2. (16)
Aceste reactii se prouc la o temperatura e 900T* in prezenta unui catalizator (Ui)
conucan la un amestec gazos bogat in hirogen.
*elule cu combustibil pot $i clasi$icate up! mai multe criterii care &n general au la baz!
tipul electrolitului utilizat. Ast$el se poate vorbi espre'
. C=LUL= CU O?I& ;OLI& !;O(C"
+ilele cu electrolit oxi soli (1igura 2.23) pot $i e$inite ca un sistem electrochimic
multistrat e ceramica care utilizeaza un combustibil si un oxiant gazos si $unctioneaza in
apropierea tempeaturii e 1000T*.
(igura 2.2'. ;c)ema de principiu a unei celule elementare a pilei
cu electrolit o#id solid
Asocierea mai multor celule elementare pentru $ormarea unei pile necesita utilizarea unui
material e interconexiune (ceramica sau metal) conuctor electronic. *aracteristicile e
$unctionare a pilelor 0:1* le o$era o serie e avanta6e $ata e generatoarele clasice# cum ar $i'
?tilizarea catalizatorilor (+t#Ru#;) nu este necesara@
+oate $i atins un ranament global e 40J @
Uu se pun probleme e $iabilitate legate e piererile e electrolit si e
coroziunea electrozilor@
1lexibilitate mare pentru proucerea energiei electrice@
2. C=LUL= CU COMBU;TIBIL CU CA,BO@AT TOPIT !MC(C A (igura 2.2-"
*arbonaii alcalini sunt $ormai in elemente care exist! in abunen! &n natur! "i nu
sunt toxici. 7i $ormeaz! amestecuri eutectice cu puncte e topire relativ 6oase (e exmplu 4>> T*
pentru =i2*:3I2*:3). Aotoat! prezint! o conuctivitate electric! bun! &n stare topit! &ntre 1#3.
2#4 0<cm. 1uncionarea are loc la temperaturi &n 6ur e 640 T*# electrolitul &n aceast! stare $iin
relativ stabil "i nevolatil.
1ata e celelalte pile oxiantul in acest caz este constituit intr.un amestec e aer si
ioxi e carbon in proportii e 90J si 30J.
Reactia electrochimica care are loc la cato este'
Q:2M*:2M2e
.
R*:3
2.V
. (19)
Aceasta reactie are loc intoteauna# ar o analiza mai etailata a aratat ca mecanismul
e reucere $ace sa apara speciile e oxigen :2
2.
si :
2.
.
2. 22
(igura 2.2-. ;c)ema unei MC(C
Reactia electrochimica care are loc la ano este'
aca combustibilul este hirogen'
GM*:3
2.
RG2:M*:2M2e
.
@ (1>)
aca combustibilul este metan# acesta este trans$ormat in prealabil in gaz e
sinteza (G2 si *:) vapore$ormare
G2M*:M2*:3
2.
R3*:2MG2:M4e
.
. (15)
Reactia chimica globala a pilei este'
G2MQ:2M*:2(cato)R(G2:M*:2)(ano). (20)
*:2 care se $ormeaza la ano este reciclat la cato pentru a $i comsumat acolo.
'. C=LUL= CU COMBU;TIBIL ALCALI@ !A(C"
*elula alcalina este celula cu combustibi hirogen<oxigen avan electrolit alcalin in
general potasiul concentrat (30.44J in masa e I:G). Reactiile la electrozi pun in 6oc ionii
hiroxil'
=a ano' G2M2G:
.
R2G2:M2e
.
=a cato' Q:2MG2:M2
e.
R2:G
.
?n incovenient ma6or al pilei cu combustibil alcalin este necesitatea e a puri$ica gazul
reactiv (:2 si G2) e toate urmele e ioxi e carbon. Acesta in urma reactioneaza cu
electrolitul alcalin $orman carbonati con$orm reactiei'
*:2M2:G
.
R*:3
2.
MG2:. (21)
0istemele e pile cu combustibil alcalin utilizeaza $ie un electrolit imobil (membrama
impregnata cu I:G) $ie un electrolit cu circulatie. Acestea permit separarea impuritatilor si a
urmelor e carbonat in electrolit# e a controla temperatura pilei evacuan calura prousa si in
s$arsit eliminarea usoara a apei e reactie.
2. 23
-. C=LUL= CU ACI& (O;(O,IC !PA(C"
*elulele e acest tip sunt cele mai ezvoltate "i cele mai aproape e a $i comercializate
pe scar! larg!. Aemperatura lor e $unctionare este e 200T*. +rincipalele subsisteme
componente ale celulei sunt'
subsistemul e tratare a gazului natural (re$ormare# reactor e gaz cu ap!)@
pila propriu.zis!@
convertizorul c.c.<c.c.@
subsistemul e control.
7lectrolitul este aciul $os$oric concentrat (100J) imobilizat intr.o matrice e carbune e
siliciu. Acest lichi vascos are avanta6ele e a nu $i volatil# e a avea o buna conuctivitate ionica
la temperatura inalta si o buna solubilitate a oxigenului. 7l se solii$ica la temperatura e 42T*
ceea ce obliga mentinerea pilei intr.o stare cala chiar si atunci can nu $unctioneaza. 7lectrozii
sunt compusi in granulati e carbon catalizati cu platina imobilizati intr.o structura poroasa sub
$orma e burete cu a6utorul politetra$luoretilenei (care are rolul e agent hiro$ob pentru a incetinii
inecarea electrozilor gazosi in electrolit). +A1* $unctioneaza cu gaz natural care este trans$ormat
in hirogen (>0J)# *:2 (20J) si *: (1J) e catre un re$ormator si un reactor e gaz cu
apa.Aemperatura e $unctionare e su$icient e mare pentru a incetinii otravirea platinei cu cel
mult 1J e monoxi e carbon# rezultat in urma reactiei gazului cu apa.
3. C=LUL= cu metanol !&M(C A (igura 2.23"
7lectrolitul acestei celule este in general un aci puternic pentru a respinge gazul
carbonic prous e reactie. Kn aceste pile membrana separatoare are rolul e electrolit soli.
8etanolul este oxiat la ano (electroul negativ) upa reactia'
*G3:GMG2:R*:2 M6GaW
M
M6e
.
. (22)
:xigenul este reus la cato(electroul pozitiv) upa reactia'
:2M4G
M
M4
e.
R2G2:. (23)
Reactia globala corespune combustiei chimice a metanolului'
(igura 2.23. &M(C
*G3:GM
3
<2:2R*:2M2G2:. (24)
*atalizatorii $olositi pentru reactii contin cantitati estul e importante e platina ceea ce
conuce la o putere estul e slaba.
4. C=LUL= CU M=MB,A@A ;C.IMBATOA,= &= P,OTO@I !P=M(C A (igura 2.24"
Aceste celule utilizeaz! un electrolit soli# constituit intr.o membran! polimeric! cu
conucie protonic! asigurat! e o $uncie sul$onic!. *el mai comercializat "i utilizat polimer#
2. 24
cunosc sub enumirea comercial! UA1K:U# este un compus per$luorosul$onic# $uncia aci! $iin
e tip sul$onic (1igura 2.29). 0e observ! apariia atomilor e $luor asociai celor e carbon.
Aceast! substituie asigur! acestui polimer apropiat e Ae$lon# o aciitate superioar! acizilor
clasici (sul$uric# clorhiric# azotic etc.) "i o stabilitate chimic! bun! &n meii oxiante sau
reuc!toare (zonele anoice respectiv catoice).Aceste membrane au caracter hiro$il "i necesit!
s! $ie &n permanen! hiratate pentru a asigura conucia protonic!. ,e alt$el moalitatea e
conucie este $oarte apropiat! e conucia &ntr.un lichi. Aemperatura e $uncionare este
limitat! la maximum 100.140 T* (&n $uncie e tehnologia utilizat!)# pentru a pre&nt%mpina
evaporarea "i implicit eshiratarea la presiunea atmos$eric!. *atalizatorul utilizat este platina
pur! sau &n alia6 cu metale e tranziie. Acesta trebuie s! reziste &n meiul puternic aci "i s!
prezinte o activitate catalitic! su$icient! pentru a iniia reaciile e oxiare "i e reucere e la
electrozi.
&OM=@II &= APLICA,=
+rincipalele aplicaii ale celulelor cu combustibili sunt'
+roucerea escentralizat! e energie electric!@
*ogenerarea inustrial! sau centralizat! (p%n! la 40 8W)@
*ogenerare teriar! (p%n! la 240 kW)@
Aplicaii rezieniale cu cogenerare (1 la 10 kW)@
(igura 2.24. ;c)ema de principiu a P=M(C
(igura 2.25. ;tructura @A(IO@$ului
2. 25
Alimentarea unor a"ez!ri izolate (p%n! la 200 kW)@
Alimentare e siguran! D spitale etc. (p%n! la 200 kW)@
Autovehicole electrice (&n 6ur e 40 kW)@
Autobuze electrice (&n 6ur e 200 kW)@
Aplicaii navale "i submarine (moule e 200 la 400 kW)@
Aplicaii portabile D tele$onie mobil!# ceasuri etc. (1 la 100 W)@
Aplicaii spaiale (10 la 40 kW).
.odelare
Aensiunea la bornele celuei se poate scrie ast$el'
?(L) E 7 .XYa(L) X. XYc(L)X. RLA# (24)
une '
7 . corespune potentialului termoinamic reversibil al reactiei@
Ya(L) . supratensiunile la ano@
Yc(L) . supratensiunile la cato@
R . rezistenta ansamblului placi bipolare D electrozi D membrana@
L D ensitatea e curent a pilei@
A D supra$ata activa totala a electrozilor.
7cuatia electrica unei celule poate $i scrisa sub urmatoarea $orma '
?(L) E 7 . Rm LA M C1 MC2AM C3Aln(kL)M C4Aln(-:2/)# (26)
une tensiunea 7 (Uernst) este ata e '
7 E 70 M (RA<21)ln(+G2
Z
<+:Z[+:2
Z
<+:). (29)
Bariabilele +G2 si +:2 corespun presiunilor partiale ale hirogenului respectiv ale
oxigenului la nivelul zonei active# exprimate in atm.
Ranamentul este calculat plecan e la relatia '
Yglobal E Ymax x Yt x Y$ x Ym x Ys# (2>)
une'
Ymax D reprezinta ranamentul energetic maxim si corespune raportului intre
excutia maxima teoretica a pilei $unctionan in mo reversibil si variatia entalpiei si are o valoare
e Ymax E >3J@
Yt D reprezinta ranamentul electric care se exprima cu $ormula'
Ymax E 7(6)<1.23@ (25)
Y$ D reprezinta ranamentul $araic# si permite luarea in calcul a $aptului ca
numarul e electroni e$ectiv obtinuti pentru un mol e combustibil consumat nu este intoteauna
egal cu numarul teoretic. \ilantul ranamentului trebuie ast$el multiplicat cu un coe$icient luan in
calcul numarul real e electroni obtinuti. Kn cazul nostru consieram ca pe partea anoului# sunt
obtinuti 2 electroni pentru un mol e hirogen consumat si ast$el Y$ E 1@
Ym D reprezinta ranamentul e materie# si este legat e proportia e combustibil
$urnizat in exces pilei pentru a preveni eventualul e$icit reactiv si minimalizarea per$ormantelor.
Acesta este e obicei egal cu Ym E 54J@
Ys D reprezinta ranamentul sistemului# si ia in calcul energia consumata pentru
auxiliare. Acesta se calculeaza cu $ormula '
2. 26
Ys E (+bruta . +aux)< +bruta E +neta < +bruta. (30)
Kn 1igura 2.2> se prezinta schematic moelul unei pile cu combustibil e tip +781*.
(igura 2.28. Modelul unei P=M(C
(imulare
+uterea maxim! a pilei este Pma,E4 0kW. ,ensitatea e curent la care va $urniza puterea
maxim! este e 1#2 A]cm
.2
la o tensiune la bornele unei celule e 0#34 B. ,eci# ensitatea e
putere P0E1#2]0#34E0#40> W]cm
.2
. 0e poate euce supra$aa activ! a pilei
*=Pma,/P0E40000<0#40>E122400 cm
2
.
Uum!rul e celule al pilei este eterminat e tensiunea pe care pila o va $urniza "i va
etermina imensiunile e gabarit ale pilei. 0e alege o valoare e 230 B rezult%n
.celE110<0#34^320. Ast$el supra$aa unei celule rezult! *cel=*/.celE122400<320^3>00 cm
2
.
*aracteristica static! a pilei tensiune 1 versus ensitate e curent 2# cu parametrii
temperatura e $uncionare a pilei 3pila (90 T*)"i presiunile pariale ale oxigenului p-2 "i ale
hirogenului p%2# este urm!toarea'
( ) [ ] ( ) [ ] ( )
2 5 2 4 3 2 1
ln ln ln ) ( H O T J A T T J A R E J V
pil pil pil ! "ev
+ + + + +
# (31)
cu'
( )
2 , 8
7235 0057 , 0 3450 , 77
101325
pil
T T
st
T
e
p
pil pil

+
st vp
p RH p
(atm)@
vp i" #"$%i"
p p p
(atm)@
vp i" H
p p p
2
2. 27
[ ]
[ ]
. 0000677 , 0 ; 0001342 , 0 ; 000135 , 0 ; 003307 , 0 ; 146 , 1 ; 10 4 , 1
;
10 09 , 1 314 , 8
;
10 08 , 5
;
10 10
ln
2
00085 , 0 4824 , 1
;
; 21 , 0
5 4 3 2 1
5
77
5
2
2
498
5
2
2
5
2
5
2
2
_ 2

,
_

!
T
pil
H
T
O
O H
pil
pil "ev
vp i" H
i" #"$ O
R
e T
p
H
e
p
O
p p
&
RT
T E
p p P
p p
pil
pil
Kn $igurile 25.34 sunt prezentate caracteristicile e $unctionare ale celulei.
(igura 2.2:.
2. 28
(igura 2.'B.
(igura 2.'.
2. 29
(igura 2.'2.
(igura 2.''.
2. 30
(igura 2.'-.
(igura 2.'3. Pentru simularea in regim dinamic se utilizeaza
sc)ema electrica ec)i%alenta din (igura 2.'4.
2. 31
(igura 2.'4. ;c)ema electrica ec)i%alenta a unei P=M(C
Rezultatele simularii sunt prezentate in $igura e mai 6os.
(igura 2.'5. ,ezultatele simularii P=M(C
2.3. 2enerator cu motor &iesel
Generalitati
8otorul ,iesel este o ma"in! termic! ezvoltat! &nc! e la s$%r"itul secolului al _K_.lea "i
$olosit! la &nceput pentru antrenarea generatoarelor e c.c. "i apoi e c.a. Avanta6ele acestui tip
e central! sunt -1# 2/'
ranament mai riicat $a! e alte tipuri e centrale termoelectrice@
investiie speci$ic! reus! "i coniii e instalare u"oare@
nevoi reuse e ap! e r!cire@
caracteristici tehnice potrivite $uncion!rii &n regimul e alimentare a unor
consumatori izolai prin pornire rapi! "i urm!rire u"oar! a schimb!rilor e sarcin!.
Aplicaiile clasice ale acestor centrale sunt'
alimentare e siguran! pentru consumatorii publici (spitale# s!li e spectacol
etc.) sau inustriali importani sau pentru alimentarea serviciilor interne vitale in centralele
termoelectrice e mare putere sau a celor nuclearo.electrice@
alimentarea cu energie electric! a unor "antiere e construcii izolate@
alimentarea unor consumatori rurali# mici "i izolai# neracorai la sistemul
2. 32
energetic@
ca centrale electrice e v%r$ "i e rezerv!.
Aotu"i# &n prezent se constat! o ezvoltare eosebit! a utiliz!rii e ast$el e centrale "i &n
alt$el e aplicaii'
&n combinaie cu surse regenerabile e energie ca' instalaii $otovoltaice "i
eoliene# pentru a compensa caracterul $luctuant al acestor surse@
pentru proucerea local! e energie electric! la mari consumatori inustriali# prin
evitarea cheltuielilor e transport a energiei electrice# energia prous! pe aceast! cale evine
competitiv! in punct e veere al preului cu energia electric! livrat! e sistem# nu numai &n
orele e v%r$ e sarcin!# ar chiar "i &n a$ara lor.
Caracteristicile te)nice ale motoarelor &iesel
+uterea motorului ,iesel este at! e relaia'
3
10
60
1

' p V (

P
e)
# -kW/ (32)
une'
a D este num!r aimensional reprezent%n raportul intre num!rul rotaiilor "i al
ciclurilor@ a=2 la 4 timpi "i a=1 la 2 timpi@
n D turaia motorului &n rot<min@
1 D volumul cilinrului# &n m
3
@
pef 4 presiunea meie e$ectiv! a motorului@
' 4 num!rul e cilinrii@
P 4 puterea motorului &n kW.
,at $iin limit!rile e putere expuse anterior# in aceast! $ormul! rezult! o alt! cale e
sporire a puterii unitare "i anume cre"terea presiunii meii in motor. =a motoarele ,iesel
obi"nuite aceast! presiune este e 9.> bar. Riicarea acestei presiuni este posibil! prin utilizarea
supraaliment!rii motorului.
2eneratoare &iesel$electrice
8otoarele ,iesel# av%n cuplul neuni$orm# pun o serie e probleme speciale
generatoarelor antrenate# printre care $olosirea unui volant greu. 7xist! &ns! aplicaii la care
neuni$ormitatea cuplului nu este a"a important! "i une motorul ,iesel antreneaz! un generator
e curent continuu.
2. 33
(igura 2.'8. Caracteristicile e#terne ale generatoarelor de cc
%i utilizarea acestora ca surs" de energie pe locomotiva diesel0electric"&
1 4 caracteristica e,tern( "C5& a generatorului i!eal6 2 4 caracteristica generatorului cu e,cita7ie
serie6 3 4 C5 pentru e,cita7ia in!epen!ent(6 / 4 C5 pentru e,cita7ia paralel6 8 4 caracteristica
e,tern( a generatorului cu e,cita7ie mi,t(6 separat( "5Scp&+ paralel( "5P& 9i anticompoun!at(
"5S*C&6 :C 4 ;nf(9urarea !e comuta7ie6 :< 4 ;nf(9urarea !e !emara=+ alimentat( !e la bateria !e
acumulatoare.
8otorul ,iesel nu suport! suprasarcinile "i nici variaiile multiple e cuplu "i turaie#
speci$ice traciunii. Acest lucru trebuie asigurat e sistemul generator.motor e c.c. Heneratorul
e c.c. va trebui s! prouc! o putere constant! aproximativ egal! cu a motorului ,iesel &n scopul
$olosirii c%t mai complete a puterii acestuia. +entru sarcina constant! a motorului ,iesel "i a
serviciilor auxiliare antrenate e el# ac! se negli6eaz! piererile &n generator# se poate scrie'
. co(st UI P # (33)
ac! se noteaz! cu > "i : tensiunea "i curentul generatorului.
2n acest mo caracteristica extern! a generatorului electric e curent continuu care
&nepline"te coniia e mai sus este o hiperbol! echilater!# (curba in 1igura 2.3> a). 7a este
limitat! at%t ca tensiune c%t "i ca curent.
*aracteristica extern! a generatorului principal trebuie s! se apropie c%t mai mult e cea
ieal! . ,up! cum se observ! cel mai mult se apropie e acest ezierat# caracteristica
generatorului cu excitaie mixt! (curba 4).
7xcitaia mixt!# combinaia &ntre sistemele paralel# separat "i anticompoun# &ntrune"te
urm!toarele avanta6e'
se mic"oreaz! puterea generatorului auxiliar# o parte in amperspirele e
excitaie $iin realizate e excitaia paralel@
curentul maxim ebitat e generator este limitat e excitaia anticompoun.
.odelare
Heneratorul moelat cuprine un motor iesel care antreneaza un generator sincron.
8oelele utilizate sunt cele continute in biblioteca +0*A, si sunt prezentate in $igurile 35.41.
(igura 2.':. ;c)ema de principiu a grupului cu motor &iesel.
2. 34
(imulare
Rezultatele simularii sunt prezentate in 1igura 2.42# a si b.
(igura 2.-B. Controlul grupului cu motor &iesel
2. 35
(igura 2.-2. a. ,ezultatele simularii grupului cu motor &iesel
(igura 2.-2. b. ,ezultatele simularii grupului cu motor &iesel
2. 36
2. B. Bibliogra<ie6
-1/ 0imoes# 8@ 1arret# 1. Kntegration o$ Alternative 0ources o$ 7nergN. WileN +ress# LanuarN
2006.
-2/ Ho`# L.A.@ 8anning# *.,. a,evelopment o$ a +hotovoltaic ArraN 8oel $or ?se in +o`er.
7lectronics 0imulation 0tuies.b 7lectric +o`er Applications# K777 +roceeings# Bol.146#
Kssue 2# 8arch 1555# pp. 153D200.
-3/ +0*A, help $ile.
-4/ 7,0A help $ile.
-4/ +erana# A.@ *arlson# :.@ +ersson# L. a,Nnamic Response o$ Hri.*onnecte Win Aurbine
With ,oublN 1e Knuction Henerator ,uring ,isturbances.b Available at
http'<<```.elkra$t.ntnu.no<norpie<10546>93<1inalJ20+apers<044J20.
J20Abramc,NnamicResponse,1KH.+,1.
-6/ de# e.@ Walling# R.@ Harces# =.@ ehou# R.@ =i# =.@ Wang# A. 0tuN an ,evelopment o$ Anti.
Kslaning *ontrol $or Hri.*onnecte Knverters. UR7=<0R.460.36243. Work per$orme bN the
Heneral 7lectric Hlobal Research *enter# UiskaNuna# Ud. Holen# *:' Uational Rene`able
7nergN =aboratorN# 8aN 2004.
-9/ 0imoes# 8.@ 1arret# 1. Rene`able 7nergN 0Nstems' ,esign an AnalNsis `ith Knuction
Henerators. *R* +ress# 8aN 2004.
->/ 0.8. Amel# \. Agne`# K. +otts# :ntegrate! !istribute! energ? evaluation soft@are ":<5*S&#
Applie Ahermal 7ngineering 29 (2009) 2161D2164.
-5/ Simulation of a micro#turbine base! C%P s?stem# Rene`able 7nergN 31 (2006) 2390D23>4#
Aechnical Uote
-10/ Gua# H.*. # Aabisz# W.A.@ =eu# *.0.@ ,ai# U.@ Watson# R.@ =ee# 1.*.# <evelopment of a <C
!istribute! po@er s?stem0 *on$erence +roceeings . K777 Applie +o`er 7lectronics
*on$erence an 7xposition . A+7*# v 2# 1554# p 963.965
-11/ L.,. 8aclaN# L. \rou`er# H.0. 0amuelsen# <?namic mo!eling of ?bri! energ? storage
s?stems couple! to potovoltaic generation in resi!ential applications1 Lournal o$ +o`er
0ources 163 (2009) 516D524
-12/ B!an K. 5nergetica general( 9i conversia energiei# 8eiamira# *lu6 D Uapoca 155>.
-13/ ,arie# 0.# B!an# K.# Pro!ucerea+ 3ransportul 9i <istribu7ia 5nergiei 5lectrice. :nstala7ii pentru
pro!ucerea energiei electrice# ?.A. +R70# *lu6.Uapoca# 2003.
-14/ R. Airnovan# A. 8iraoui# R.8unteanu# K.Baan# G. \alan# Kenti$ication of a Proton 5,cange
Aembrane Fuel Cell "P5AFC& >sing an 5mpirical/Aatematic 3ecnique# Acta
7lectrotehnica# AcaemN o$ Aechnical 0ciences o$ Romania# Bolume 49# Uumber 4# 2006
pp.165.194. 0electe paper $rom the 1st Knternational *on$erence on 8oern +o`er 0Nstems
8+0 2006# *lu6.Uapoca# Romania. K00U 1>41 . 3323
-14/ R. Airnovan# 0. Hiurgea# A. 8iraoui# 8. *irrincione# 0urrogate moel $or proton exchange
membrane $uel cell (+781*)# 0hort communication# Lournal o$ +o`er 0ources 194 (200>)
993D99>.
-16/ R. Airnovan0 0. Hiurgea# A. 8iraoui an 8. *irrincione# Surrogate mo!elling of compressor
caracteristics for fuel#cell applications# Applie 7nergN# Kn +ress# *orrecte +roo$# Available
online 26 Uovember 2009.
-19/ R. Airnovan0 A. 8iraoui# R. 8unteanu# K. Baan# G. \alan# Pol?mer electrol?te fuel cell
s?stem "P5FC&+ performance anal?sis# 2006 K777.AAA* Knternational *on$erence on
Automation# fualitN an Aesting# Robotics AfAR 2006# 8aN 24.2># *lu6.Uapoca# Romania#
K777 *atalog Uumber' 067_1390# K0\U' 1.4244.0360._# =ibrarN o$ *ongress' 2006524099.
-1>/ R. Airnovan# A. 8iraoui# an 0. Hiurgea# Ao!eling an! anal?sis of a ig pressure operating
fuel cell ?!rogen/air s?stem# Knternational *on$erence on *lean 7lectrical +o`er K**7+
2009. Rene`able 7nergN Resources Kmpact. K777 *atalog Uumber' 097_142> . K0\U' 1.
4244.0631.4. =ibrarN o$ *ongress' 2006532314 . g2009 K777# *apri (KAA=d) 8aN 21st.23r#
2009# pg.433.43>.
-15/ \. \lunier# A. 8iraoui# Piles B combustible+ principe+ mo!Clisation et applications avec
e,ercices et problDmes corrigCs. Aechnosup. 2009# 1rance.
2. 37
-20/ U. \rooks0 A. \al`in0 A. \rinson0 L. :ronez0 *. =uongo# *nal?sis of fuel cell base! po@er
s?stems using 5A3<C electrical po@er simulator# 0.9>03.>2> 1.1<04<h20.00 02004 K777
2. 38