upa ce ai ale! un comportament care nu iti place la tine" gan#e!te$te la urmatoarele% Can# a aparut pentru prima #ata acel comportament& Apro'imati( macar. Nu e ne(oie !a ga!e!ti #ata !i ora e'acta. La ce te a)uta acel comportament& Nu ai (oie !a !pui *la nimic+ !au *nu !tiu+. Tine minte" la inceput nu o !a !tii la ce te a)uta !au o !a ,ici ca nu te a)uta la nimic. ar a!ta e #oar #in cau,a ca #eci,ia #e a te comporta ca un timi# e!te !u-con!tienta" #eci !i -ene.iciile !unt a!cun!e tot acolo. Uneori e ne(oie #e ,ile in !ir #e autoanali,a ca !a #e!coperi a(anta)ele unui comportament !au atitu#ine negati(a. aca am #e!coperi rapi# acele a(anta)e /intentii po,iti(e0 ar .i u!or !a ne mo#i.icam orice in noi in!tantaneu. ar ele !unt a!cun!e a#anc in trecutul no!tru. Ce pier,i #aca nu te$ai mai comporta a!a& A!ta e!te poate cea mai importanta intre-are. Si aici ai ten#inta !a !pui ca nu pier,i nimic !au ca nu !tii. ar tine minte" tot timpul ai ce(a #e pier#ut. Alt.el ai .i !c1im-at #e mult acel comportament negati(. Can# ai ga!it care e!te -ene.iciul a!cun! #in !patele comportamentului tau" tine minte ca el e!te #at #e o regula pe care ai programat$o in tine cu ani in urma. Si mai important" acea!ta regula c1iar te$a a)utat la ce(a atunci. O parte #in tine a .o!t atunci creata pentru a !e ocupa #e acea!ta regula. Un element e!ential e!te !a multume!ti acelei parti #in tine pentru .aptul ca 2 in .elul ei #e atunci 2 iti (rea -inele. Ea nu !tie alt mo# inca #e a te a)uta" a!a ca iti (rea -inele in .elul ei" in .elul in care ai #eci! cu ca a!a arata -inele can# erai mai tanar. /#e e'emplu can# ai tra! primul .um #e tigara" -inele arata a!a pentru tine *!unt li-er !i !mec1er pentru ca .ume,+ 0 Acum #upa ani #e ,ile" -inele tau arata alt.el *ce -ine ar .i !a am plamanii curati+ Ace!tea !unt #oar e'emple" gan#e!te$te tu la comportamentele tale ne#orite" nu neaparat la .umat. Te1nica #e !c1im-are con!ta in a pa!tra ,ilnic o perioa#a #e 31 #e ,ile legatura cu partea #in tine care a!a cre#e ea ca te a)uta. In timpul celor 31 #e ,ile /.a$ti un calen#ar !pecial pentru a!ta0 (or-e!te cu prietenie cu partea aceea #in tine. Ea c1iar (rea -inele tau" pana acum poate ai in(atat !a o ura!ti. ar ea nu (rea #ecat !a te prote)e,e. E!ti timi# pentru ca a .o!t un moment can# ai .o!t poate re!pin!. A!a ca !$a creat o parte in tine care are urmatoarea regula *#aca nu te -agi in .ata nu o !a .i re!pin!+. Pro!tea!ca regula" #ar ea e'i!ta in tine. aca iti ura!ti timi#itatea nu o !a o mo#i.ici nicio#ata. Nu poti (eni cu ciocanul in p!i1icul tau. Tre-uie !a (i cu -lan#ete. Poti !a .i tu #ur in e'terior" #ar in interior e!ti oricum om !i e!ti !en!i-il. Multume!te ,ilnic ace!tei parti #in tine !i roag$o !a i!i mo#i.ice regulile. Sa te a)ute !a #e,(olti !i alt comportament. Unul pe care il !ta-ile!ti tu acum. 4a a!ta ,ilnic 31 #e ,ile. Timp #e 15 minute pe ,i" !eara inainte #e culcare. Can# e!ti lini!tit" ia legatura cu partea #in tine care are aceea intentie po,iti(a #ar iti generea,a un comportament negati(. Cu cat comunici mai mult cu acea!ta parte cu atat ea in(ata noi reguli. Tu pana acum ai la!at$o in intuneric !i ea !e acti(a #oar incon!tient. Acum o !coti la lumina" ii o.eri atentie. Poti !a o con(ingi !a i!i mo#i.ice regulile. A(em in noi milioane #e a!emenea parti .ormate in trecut. 4iecare ne a)uta in .elul ei. ar o regula #in trecut nu mai e -una in pre,ent. aca in trecut era regula !a .aci ce !pune mama !i tata" acum acea!ta regula te opre!te #in #e,(oltare. Pentru ca ei !tiu lumea in .elul lor" iar acum !unt alte reguli in lume. Acum ei au ne(oie !a !e g1i#e,e #upa regulile tale. Acea!ta meto#a e cea mai e.icienta pentru a mo#i.ica un comportament. La cur!urile noa!tre o e'er!am cu participantii pentru ca are multe elemente pe care #oar #in e'perienta o !a le a.li. eci e'er!ea,a. A(em in noi milioane #e a!emenea parti .ormate in trecut. 4iecare ne a)uta in .elul ei. ar o regula #in trecut nu mai e -una in pre,ent. aca in trecut era regula !a .aci ce !pune mama !i tata" acum acea!ta regula te opre!te #in #e,(oltare. Pentru ca ei !tiu lumea in .elul lor" iar acum !unt alte reguli in lume. Acum ei au ne(oie !a !e g1i#e,e #upa regulile tale. ar in interior" tu inca .olo!e!ti reguli #in trecutul tau. Ace!te parti !u-con!tiente !unt reguli #in trecut. Mai ce(a !i te la! !a e'er!e,i. 6reau !a te gan#e!ti la alte per!oane #in (iata ta. Orice alt om e!te !i el g1i#at #e reguli #in trecut. Can# (e,i ca cine(a .ace ce(a na!ol" !a !tii ca in !pate e'i!ta o intentie po,iti(a pentru acel om. Si a!a e!te normal. Nu acu,a pe nimeni pentru ce .ace" tot comportamentul unui om e!te con#u! #e intentii po,iti(e inca !u-con!tiente c1iar !i pentru el. Iar #aca !unt !u-con!tiente" ce !en! are !a il acu,i& e!copera la tine cat mai multe intentii po,iti(e !i !crie$mi care !unt acele intentii po,iti(e pe care nu !tiai ca le ai. Tehnica mentala pentru controlul durerilor P!i1ologia !i #urerea Ceea ce e intere!ant la o #urere /#e cap" #e gat" #e picioare" etc0 e!te ca inten!itatea ei (aria,a in .unctie #e mo#ul tau #e gan#ire. Cu cat ten#inta e!te #e a lupta !i #e a te opune #urerii cu atat #urerea e!te mai inten!a. e ce e!te a!a& Pentru ca !copul #urerii e!te unul po,iti( pentru tine. Corpul tau iti tran!mite in.ormatii prin #urere" a!a ca atunci can# tu re!pingi me!a)ul pe care corpul ti$l tran!mite" e clar ca corpul inten!i.ica me!a)ul7 poate reu!e!te !a iti atraga atentia7 Corpul tau e .oarte inteligent. Stie ca #aca e un#e(a o pro-lema" e!te ne(oie !a te gan#e!ti la aceea pro-lema ca !a o re,ol(i. A!a ca #urerea e!te #oar o mo#alitate #e a iti atrage atentia. ar #aca tu ai atitu#ine #e re!pingere .ata #e #urere e ca !i can# iti re!pingi propriul corp !i inteligenta lui. urerea e!te un !emnal #e alarma" care iti !pune ca ce(a nu e c1iar in regula. A!a ca !a !imti #urere e!te un noroc. aca nu am !imti #urere am .i morti #e mult. Cum ar .i !a ii multume!ti corpului tau pentru #urerea pe care o !imte. Nici lui nu ii place #ar totu!i i!i .ace #atoria pentru tine. Pare ciu#at #ar can# iti #ai !eama ca #e .apt corpul tau te a)uta prin acea!ta #urere !i tu incepi !a te gan#e!ti ca e .oarte -ine ca !imti aceea #urere" parca ce(a !e tran!.orma in tine. Parca #urerea #e(ine mai putin inten!a !i mai u!or #e !uportat. Acea!ta atitu#ine e!te o tran!.ormare #e mentalitate a-!olut nece!ara !i corecta. 8an#e!te$te cum ar .i !a nu iei in !eama .aptul ca ai mancat !i te$ai !aturat !i can# corpul iti !pune STOP tu !a continui !a mananci pana can# !tomacul e'plo#ea,a7 Tot a!a !i #urerea e!te un me!a) corect al corpului tau. aca tu il negi !i te re(olti impotri(a lui" e ca !i can# ai minimali,a importanta acelui me!a) e'trem #e util. Etape% A!ea,a$te pe un !caun !au pe un pat intr$o po,itie cat mai como#a.
Cu oc1ii inc1i!i .i atent la ,ona #ureroa!a !i multume!te$i corpului tau ca iti tran!mite un me!a) prin acea!ta #urere. Ca !a iti reu!ea!ca etapa #e *multumire+ gan#e!te$te la un moment #in (iata ta can# ai .o!t cu a#e(arat recuno!cator unei per!oane " uni(er!ului" lui umne,eu" norocului" etc. Aminte!te$ti cum !e !imte can# e!ti recuno!cator" can# !pui in interiorul tau acel *multume!c+ #in tot !u.letul. Can# ti$ai amintit .oarte -ine cum !e !imte acea!ta !tare #e *Multume!c9+ gan#e!te$te la #urerea ta !i !pune in gan# *Multume!c9+ in timp ce !imti !tarea emotionala #e recuno!tiinta.
Acum *pri(e!te+ cu oc1ii mintii #urerea ta !i *o-!er(a+ mental urmatoarele% Ce culoare ar a(ea #urerea ta #aca ar tre-ui !a ai-e o culoare& Cat e!te #e luminoa!a !au #e intunecata& Ce temperatura ar a(ea& Ce .orma !i ce marime are acea!ta #urere a ta& Cum ai !imti #aca ai atinge aceea .orma& /nete#a" a!pra" cati.elata" etc0 Can# !tii cat mai e'act ace!te caracteri!tici enumerate mai !u! (a incepe etapa e.ecti(a #e tran!.ormare a #urerii. Primul pa! e!te !a iti !pui tie !i #urerii tale ca ai intele! me!a)ul ei !i ca (ei cauta o !olutie la pro-lema. aca inca nu !tii care e pro-lema atunci macar !pune$ti in minte /cu !inceritate" pentru ca nu te poti mintii pe tine0 ca o !a cauti !a a.li cau,a #urerii !i !olutia ei.
e aici inainte tre-uie !a incepi !a mo#i.ici toate caracteri!ticile #urerii tale% aca culoarea nu iti place" !c1im-a$o intr$o culoare opu!a !au o culoare care iti place tie Sc1im-a lumino,itatea pana can# o-!er(i ca incepe !a iti placa noua lumino,itate a #urerii 4a$o !a !e racea!ca #aca e .ir-inte" !au incal,e!te$o #aca e rece. Sc1im-a$i .orma" cauta o .orma potri(ita !i mo#i.ica$i !i marimea pana can# !imti ca e marimea potri(ita. Mo#i.ica !i te'tura la atingere" .a$o !a iti placa !a o atingi. Rela'ea,a$te !i pri(e!te acum #urerea ta cu ace!te tran!.ormari. upa cate(a momente o !a !imti cum #urerea #i!pare. Atentie" ceea ce ai !ta-ilit tu cu tine" a#ica .aptul ca o !a re,ol(i pro-lema /orice #urere iti !pune ca ai ce(a #e re,ol(at la tine0 tre-uie !a re!pecti. Alt.el #urerea o !a reapara pe!te ce(a timp. E .oarte important !a nu negli)e,i me!a)ul #at #e #urere. ar #aca ai o urgenta poti !a !capi #e #urere prin acea!ta te1nica iar ulterior poti !a iti (eri.ici !tarea #e !anatate. urerea p!i1ologica " !u.erinta emotionala urerea emotionala" tri!tetea" !upararea !i toate emotiile care .ac parte #in acea!ta categorie au acela!i rol ca !i #urerea .i,ica% iti arata ca un#e(a nu .aci -ine ceea ce .aci. Un#e(a (iata ta e -olna(a9 Poti .olo!i acela!i principiu #e control al #urerilor emotionale. Pri(e!te #urerea !i nu .ugi #e ea" nu o nega" nu te re(olta. urerea p!i1ologica are acela!i !cop ca cea .i,ica. Iti arata ca ce(a nu e o:" ca ai ne(oie !a !c1im-i ce(a" !a in(eti ce(a !a treci pe un ni(el !uperior #e con!tiinta" #e intelepciune" #e #e,(oltare per!onala. LISTA E CON6IN8ERI PT MOELAREA PERSONALITATII 1.Nu e'i!ta e!ec" e'i!ta numai re,ultate9 2 acea!ta con(ingere ma a)uta !a nu a-an#one," ci !a caut tot timpul alternati(e #aca nu imi plac re,ultatele o-tinute. 3.Orice !$ar intampla eu !unt re!pon!a-il9 2 nicio#ata altul nu e!te re!pon!a-il pentru ce mi !e intampla mie" am #u! acea!ta con(ingere la per.ectiune. Tocmai pentru ca alt.el a! cauta tot timpul !cu,e. A!a nu mai am cum !a imi caut !cu,e" acum !unt o-ligat !a ga!e!c meto#e #e re,ol(are. ;.Ma)oritatea pro-lemelor !e re,ol(a prin implicarea oamenilor" cu cat !unt mai -un la comunicare" cu atat reu!e!c !a implic mai multi oameni in (iata mea9 2 acea!ta con(ingere ma a)uta !a am ran#ament ma'im pentru ca !tiu ca nu am a-!olut toate calitatile pentru orice a! (rea !a re,ol( !i ca mai am ne(oie !i #e calitatile altor oameni. <.A munci in!eamna a te rela'a9 2 acea!ta e!te una #in cele mai importante con(ingeri. Muncim o treime #in (iata noa!tra" #aca nu ne place ceea ce .acem" ce !en! are !a re,ol(am alte pro-leme #in (iata !i !a ne plangem ca nu ne !imtim -ine #aca !tam cu pione,a in talpa !i nu o !coatem& Prima etapa #in tran!.ormarea per!onala con!ta in a i#enti.ica ce anume iti place !a .aci" pentru ca alt.el munca o !a .ie o !ur!a #e !tre! pentru tine !i nu o !ur!a #e placere. =.Nu pot a(ea re,ultate #e #urata #aca nu ma implic cu toata energia in ceea ce .ac9 2 #ar e u!or !a ma implic can# imi place ceea ce .ac. eci e important !a ga!e!ti ce(a ce iti place" apoi !a actione,i in aceea #irectie. >OC E AUTOCUNOASTERE Primul lucru pe care il ai #e .acut e!te !a te a!e,i como# !i !a inc1i,i oc1ii. Cu oc1ii inc1i!i" (a tre-ui !a te gan#e!ti !i !a i#enti.ici care e!te animalul tau pre.erat. upa ce ai i#enti.icat care e animalul pre.erat" gan#e!te$te ce anume iti place la acel animal. E important !a .ie ce(a o-iecti(" concret 2 nu ce(a #e genul % *imi place pentru ca e .rumo!+ 2 a!ta e prea general !i !u-iecti(. Acum" gan#e!te$te ce anume nu iti place la animalul pre.erat. e a!emenea" ce(a o-iecti( !i concret. Pentru .iecare #in ace!te etape" acor#a$ti cat timp ai ne(oie" nu te gra-e!te nimeni. Acum" trecem mai #eparte !i (a tre-ui !a te gan#e!ti !i !a i#enti.ici pa!area ta pre.erata. Nu ai (oie !a te gan#e!ti la nici un pui pe roti!or > " ci la o pa!are cat !e poate #e (ie !i .ara gu!t. > Bineintele!" acum (a tre-ui !a i#enti.ici ce anume iti place la pa!area ta pre.erata. Si apoi (a tre-ui !a i#enti.ici ce anume nu iti place la ea. La .el #e (ala-il !i aici" (a tre-ui !a alegi ce(a o-iecti(" concret !i clar. NI6ELELE E?6OLTARII UMANE $ Omul in!tinctual /in.erior0 $ Omul emotional@rational $ Omul !piritual /!uperior Omul in!tinctual e!te cel con#u! #e #orinta !i #e teama. orinta #e !ecuritate /.i,ica" .inanciara0" #orinta #e !e' !i relatii" #orinta #e putere. orinta #e !ecuritate in punct #e (e#ere al #orintei #e !ecuritate /in!tinctul #e !upra(ietuire0" omului care e!te pe ace!t prim ni(el #e #e,(oltare ii e!te tot timpul teama !a nu ramana .ara loc #e munca" !a nu ramana in !tra#a" !a nu moara #e .oame. e ace!te ni(ele #e #e,(oltare !unt re!pon!a-ile anumite ,one ale mintii noa!tre. Ele !e pa!trea,a in permanenta in noi" #i.erenta #intre oameni con!tan# #oar in .aptul ca un om traie!te mai mult #upa ceea ce ii #ictea,a un ni(el al mintii" iar alt om #upa ce ii #ictea,a alt ni(el al mintii. A!a poti !pune ca un om !e a.la pe un ni(el #e #e,(oltare" iar alt om pe alt ni(el. In acela!i timp" omul care !e a.la pe ace!t prim ni(el #e #e,(oltare are cele mai mici .orte #e actiune. El .iin# #ominat #e teama" nu o !a actione,e #ecat can# e amenintat #e !ituatie ca poate pier#e totul. E!te omul care .ace ce(a #oar con!tran!. aca nu moare #e .oame" nu o !a mearga la !er(ici. E!te omul care nu i!i ga!e!te nici un !cop in (iata !i care traie!te e.ecti( #e pe o ,i pe alta. Pentru ace!t tip #e om nu e'i!ta notiunea #e #e,(oltare !pirituala. Acum e clar ca iti (or-e!c #e e'treme. 8an#e!te$te ca ace!te caracteri!tici #e teama" #e #orinta #e !iguranta le are oricine. In momentul can# acea!ta caracteri!tica !e acti(ea,a /#in cau,a unor lectii inca nein(atate0 atunci omul !e reintoarce la ace!te in!tincte. Aminte!te$ti o perioa#a #in (iata ta can# ai lucrat mult la #e,(oltarea ta" #ar la un moment #at" parca totul !$a naruit #in cau,a unei intamplari. Cine(a te$a para!it !au ai .o!t #at a.ara #e la !er(ici" etc. Atunci nu ti$a mai pa!at pentru moment #e #e,(oltarea per!onala. Tot ce (oiai era !a ai o !tare #e -ine care iti lip!ea atunci. A!ta in!eamna ca atunci can# o lectie apare in (iata noa!tra" a(em ten#inta !a co-oram pe ni(elul anterior. Ace!t prim ni(el #e #e,(oltare e!te cel al (iolentelor" al certurilor" al a-u,urilor #e orice .el /!e'uale" alimentare" .inanciare" etc0. orinta #e relatii !i !e' Cea #e$a #oua caracteri!tica a primului ni(el #e #e,(oltare e!te #orinta #e !e' !i #e !ociali,are. Oamenii care au prepon#erent acea!ta caracteri!tica #e,(oltata au impre!ia ca !ingurul lucru care contea,a in (iata e!te !e'ul !i mon#enitatile. Ace!t ni(el e!te ni(elul in care !e rega!e!te cea mai mare parte a ci(ili,atiei contemporane. Omul care !e ga!e!te pe ace!t ni(el e!te cel mai u!or manipulat. Can# mintea cui(a e!te pe ace!t ni(el" acel om incearca !a !e uni.ormi,e,e cu ceilalti ca !a !e !imta acceptat. e aici porne!c ten#intele in mo#a (e!timentara !i nu numai. Iti #ai !eama ca !untem ca ci(ili,atie #oar pe un ni(el .oarte )o! #e #e,(oltare p!i1ologica& oar cate(a per!oane !e ri#ica #ea!upra ace!tei ma!e #e oameni care !e ga!e!c pe ni(elul ace!ta. orinta #e !e' !i #e relatii porne!te #in ne(oia in!tinctuala #e perpetuare a !peciei. A!ta arata ca ceea ce #omina e!te inca in!tinctul. Cum !puneam" nu e nimic rau !a a(em in noi elemente #in ace!t ni(el. ar can# #oar a!ta contea,a" atunci nu putem (or-i #e #e,(oltare" ci #e !tagnare. Omul a.lat pe ace!t prim ni(el #e #e,(oltare in!tinctuala" care are pre#ominanta acea!ta #orinta #e relatii !i !e'" !e man#re!te cu ceea ce are #e aratat. E!te per!oana care are talent #eo!e-it la -ar.a !i la (or-it mult !i .ara ro!t. A!a poti !a iti #ai !eama pe ce ni(el !e ga!e!te o per!oana !i poti !a iti #ai !eama ce .el #e #i!cutie poti a(ea cu acea!ta per!oana. Teama cu care !e con.runta oamenii la care pre#omina ace!t ni(el #e #e,(oltare e!te teama #e a-an#on. Le e!te teama ca le lip!e!te (aloarea in a!a ma!ura incat oricine ii poate a-an#ona. Teama #e a-an#on (ine #e pe ace!t ni(el. Uita$te la ci(ili,atia noa!tra" gelo,ia /care #e .apt a!cun#e teama #e a-an#on0 e!te cel mai #e! intalnit !entiment. Teama #e a-an#on te .ace !a iti #ore!ti !a .ii acceptat #e cat mai multi parteneri #e !e'" #e cat mai multi oameni cu care !a relatione,i. Iar pentru a!ta" tre-uie !a te im-raci la mo#a" !a (or-e!ti la mo#a" !a !tii !a !e#uci" etc. Apropo #e a!ta" primul ni(el in !e#uctie e!te e'act ace!ta. Cur!ul pe care il promo(am pe Arta Se#uctiei #etalia,a ce in!eamna !e#uctia pe toate trei ni(elele #e #e,(oltare. Incercam !a .acem e#ucatie tinerilor. A!a ca pornim #e la ni(elul la care !e ga!e!c ei !i incepem !a le e'plicam ca #e .apt nu numarul relatiilor contea,a" ci calitatea lor. Bineintele! ca #oar cei care !e rega!e!c pe primul ni(el #e #e,(oltare nu !unt #e acor# cu a!ta" #ar !tim #e)a acea!ta parere. Ne(oia #e relatii !ociale" #e clu-uri" #e intalniri *la o -ere+ e!te tot caracteri!tica ace!tui ni(el #e #e,(oltare. Cu cat omul !ta mai mult *la o -ere+ cu atat celelalte ni(ele !uperioare !unt lip!ite #e timp pentru a te #e,(olta. A!ta e o regula #e -a,a in #e,(oltarea per!onala% Can# aloci prea mult timp pe acti(itati ce tin #e un ni(el #e #e,(oltare" iei #in timpul celorlalte ni(ele9 Can# !tai prea mult *la o -ere+" nu o !a mai ai timp pentru alte elemente ale #e,(oltarii tale !i o !a #e,(olti #oar ace!t element #e !ociali,are. orinta #e putere !i reu!ita Ace!t element #e pe primul ni(el #e #e,(oltare in!tinctuala e!te caracteri!tic oamenilor politici" antreprenorilor !tre!ati" !e.ilor ner(o!i" etc. e ce am !pu! antreprenorilor !tre!ati !i ner(o!i& Pentru ca ten!iunea ner(oa!a e!te o caracteri!tica a ace!tui ni(el. Aici e!te ni(elul pre!iunilor" al rapi#itatii" al #orintei #e progre! prin .orta. Omul a.lat pe ace!t prim ni(el #e #e,(oltare !i la care pre#omina acea!ta caracteri!tica #e #orinta #e putere e!te tot timpul gra-it" parca ii lip!e!c !ecun#e #e pe cea! !i totul pentru el e!te prea lent. orinta lui e!te #e a .i mai -un #ecat ceilalti. Acea!ta e!te #orinta cea mai importanta pe ace!t ni(el. Aici e!te ni(elul celor care tin cu orice pret !a ia!a in e(i#enta intr$un #omeniu. 6or ori !a ai-e -ani mai multi" ori putere mai multa" ori ma!ina cea mai lu'oa!a" ori .emeia cea mai !iliconata" etc. Ace!ti oameni au o !la-a !tima #e !ine !i inceaca !a compen!e,e acea!ta lip!a prin ce(a ce pot !a arate in lume. Lip!a #e !tima #e !ine e #ata #e .aptul ca ace!ti oameni nu i!i inteleg inca (aloarea pe care o au in uni(er!. Se con!i#era neimportanti" nu i!i #au inca !eama ca" #e .apt" ei au un rol pe care tre-uie !a il )oace in acea!ta (iata. Tot timpul (or !a .ie recuno!cuti #e ceilalti ca !unt -uni la ce(a. In relatiile #e cuplu" au ten#inta !a #omine !i !a ceara recunoa!tere #in partea partenerului. Relatia pentru ei e!te o competitie. Totu!i" tine !eama ca ace!t element e!te inca pe ni(elul in!tinctual" a!a ca #omina inca in!tictele la ace!t om. Ace!t om i!i poate pier#e controlul ratiunii !i !a !e arunce cu capul inainte .ara !a gan#ea!ca. Teama lui cea mai mare e!te ca nu cum(a oamenii !a il calce in picioare !i !a il con!i#ere neimportant. Teama #e anonimat e!te teama #e lip!a #e (aloare. El e!te cel mai -un" cel mai #e!tept" cel mai .rumo! !i 7 cel mai mo#e!t999 Pe ace!t ni(el #e #e,(oltare" omul incepe pentru prima #ata !a .ie intere!at #e #e,(oltare per!onala" #ar #oar ca !a manipule,e. orinta lui e!te !a in(ete te1nici #e control !i manipulare a celor #in )ur. Cauta tot timpul !a .ie !e. !i !a ia el #eci,ii. ar can# (rei a!ta" in!eamna ca nu intelegi inca re!pon!a-ilitatea !i te (ei tre,i !e." #ar o !a .ie palaria prea mare pentru tine a!a ca o !a !imti pre!iune !i !tre! pe umerii tai. Acea!ta caracteri!tica o (a# #e! in Romania. in cau,a comuni!mului care ne$a uni.ormi,at" a(em acum ten#inta !a acti(am ace!t element al #orintei #e putere" c1iar #aca nu ne !imtim -ine cu pre!iunea pe umeri. 4ac comparatie cu managerii pe care ii !tiu #in alte tari !i nu prea (a# ten!iune !i ner(o,itate la ei. A!ta imi arata ca ei au trecut la .unctia #e con#ucere #upa ce au re,ol(at teama #e anonimat. Noi in!a incercam !a !capam #e teama #e anonimat tocmai prin .unctie. Ceea ce nu prea merge. Teama #e anonimat !e re,ol(a prin intelegerea .aptului ca e!ti -un la ce(a" ca e!ti e'pert intr$un #omeniu macar. Nu (or-e!c acum #e e'ceptii" ci #e regula pe care o o-!er( in )urul meu la oamenii pe care ii cuno!c !i au .unctii #e con#ucere. orinta lor #e a ie!i in e(i#enta !e mani.e!ta prin #orinta #e a ii controla pe cei #in )ur. Lucre, acum cu ni!te prieteni !a pornim un proiect #e .ormare a me#icilor !i per!onalului au'iliar #in clinici me#icale pri(ate #in tara !i greutatea pe care o (e#em in ace!t moment e!te .aptul ca me#icii nu inteleg ca nu !unt !tapanii lumii. Simona" !otia mea" a .o!t #e curan# la un me#ic ORL !i in timpul con!ultatiei l$a oprit !i l$a intre-at ce anume .ace. Me#icul !$a ener(at a!a #e tare #e .aptul ca cine(a il intrea-a ce .ace" incat i$a !pu! !a plece #in ca-inet. Am la!at inc1i! ca,ul a!ta tocmai pentru ca am a)un! la acel me#ic prin ni!te prieteni" relatii cum .unctionea,a la noi. Ma intre- cum !e comporta acel me#ic cu cine(a care pur !i !implu ii -ate la u!a netrimi! #e nimeni. O !a mai (or-e!c #e!pre acea!ta teama #e anonimat !i #e #orinta #e putere in alte articole (iitoare pentru ca e un !u-iect care ar#e la noi in tara !i automat !i in #e,(oltarea noa!tra. Test cu 10 intrebari pt a-ti da seama daca faci parte din aceasta clasa Can# cine(a te )igne!te" !u.eri cate(a minute !au cate(a ore /!au mai mult0& Cand ai ramas fara bani te gandesti la ce e mai rau !au iti aminte!ti ca ai mai trecut prin a!ta !i te lini!te!ti& Cand esti parasit de un partener de cuplu, te gandesti ca doar un idiot te poate parasi !au te gan#e!ti ca important e !a iti pa!tre,i ec1ili-rul interior !i c1iar reu!e!ti a!ta& Cand te intalnesti cu un prieten/prietena incepi sa ii povestesti despre intamplarile din viata ta !au #e!pre ce anume ai in(atat #in acele intamplari& Cand ti se propune sa castigi niste bani, dar sa muncesti in conditii mai grele, care iti strica sanatatea, preferi banii !au !anatatea& Cand toti din grupul tau de prieteni au mai multi bani decat tine te simti rau !au -ine can# te intalne!ti cu ei& Daca cineva apropiat te minte, te gandesti ca a gresit el/ea !au ca ai gre!it tu& Esti un om pentru care conteaza principiile mai mult decat orice? Dupa cat timp iti pierzi rabdarea cu cineva care te calca pe nervi, o ora !au un an& u e!ista nici un domeniu in care sa fii asa de bun incat lumea sa te admire" !au e!ti e'pert pe un #omeniu macar& "l doilea nivel de dezvoltare personala Ace!t ni(el .ace trecerea !pre omul !uperior" al creati(itatii" genialitatii !i !piritualitatii. E!te la mi)loc intre omul in!tinctelor !i omul !uperior. Cea mai .rumoa!a #e.initie #e!pre ace!t tip #e om am au,it$o #e la un mentor al meu care !punea ca ace!t tip #e om *are !u.letul tre,it+. In momentul can# te a.li pe ace!t ni(el #e #e,(oltare per!onala" mintea !i inima ta !unt in ec1ili-ru. A#ica emotiile tale !i ratiunea ta !e !timulea,a !i !e controlea,a una pe alta. La ace!t ni(el o !a ai toate calitatile ni(elului anterior #e #e,(oltare% $ Incre#ere in tine $ Spontaneitate $ 4ermitate !i (ointa Ace!te calitati !unt cele #ate #e in(atarea per.ecta a primului ni(el #e #e,(oltare" a celor trei elemente #in primul ni(el. In acela!i timp" pe ace!t ni(el #e e(olutie interioara o !a ai !i !clipiri #in ni(elul al treilea #e #e,(oltare per!onala% $ Creati(itate !uperioara $ 8an#ire geniala $ Spiritualitate oar ca ace!te calitati iti apar inca *la intamplare+" inca nu !unt pe #eplin ale tale" apar !i #i!par. ar !i a!a" aparan# la intamplare" incepi !a !imti gu!tul lor !i !a (rei mai mult. In momentul in care te ga!e!ti pe ace!t ni(el #e #e,(oltare /ni(elul 30 mo#ul tau #e a (e#ea lumea e!te !c1im-at ra#ical .ata #e cum (e#eai !i !imteai can# erai inca pe primul ni(el #e e(olutie. aca inainte te gan#eai ca tre-uie !a ai ce(a in plu!" !a .ii acceptat #e oameni !i !a .ii puternic" acum !imti ca poti cu a#e(arat !a a)uti pe ceilalti" .ara !a iti pe!e #aca ei recuno!c !au nu a)utorul tau. La ace!t ni(el #e #e,(oltare per!onala cu(antul c1eie e!te !implitate !i mo#e!tie. Simplitatea copilului care iu-e!te necon#itionat" .ara !a !e gan#ea!ca ca e!te !au nu e!te iu-it la ran#ul lui inapoi. Can# e!ti pe ace!t ni(el #e #e,(oltare" iu-irea e!te moti(atia ta. ar nu ne(oia #e iu-ire" ci #orinta #e a o.eri iu-ire necon#itionata. Pur !i !implu poti !a iu-e!ti iu-irea. Acea!ta (i,iune #e!pre lume !i (iata e!te aproape impo!i-il #e intele! pentru cei care !unt pe primul ni(el #e #e,(oltare. In!a pentru cine(a care poate !a iu-ea!ca .ara !a ai-a ne(oia #e a .i iu-it in !c1im-" lucrurile !unt .oarte !imple% nu are cum !a nu iu-ea!ca pentru ca e plin #e acea emotie e'traor#inara pe care o numim iu-ire. aca in mintea ta !pui *a!a ce(a e impo!i-il" e!te #oar ce(a intalnit in carti+" atunci e!ti inca pe primul ni(el #e #e,(oltare per!onala. aca iti !pui in mintea ta *a!a ce(a e!te po!i-il" #ar inca nu pot eu !a ating a!ta+ atunci e!ti #e)a cu un pa! pe al #oilea ni(el #e #e,(oltare. aca iti !pui *a!a ce(a am trait in anumite momente #in (iata+ atunci #e)a e!ti cu cati(a pa!i pe ace!t ni(el #e #e,(oltare per!onala. In momentul in care traie!ti #e! ace!te !tari #e iu-ire #e,intere!ata" necon#itionata" atunci e!ti complet pe ace!t ni(el #e #e,(olare per!onala. Ma)oritatea #intre noi !untem inca pe primul ni(el #e #e,(oltare per!onala !i uneori am trait clipe #e iu-ire care ne$au #u! !pre al #oilea ni(el. ar inca mai e #e lucru. Inca mai a(em #e re,ol(at teama #e a-an#on" teama #e lip!a #e (aloare. Ace!te #oua .rici !unt cele care nu te la!a !a iu-e!ti necon#itionat. Cum !imti can# iu-e!ti necon#itionat Pe ace!t ni(el #e #e,(oltare apare prima #ata !en,atia #e iu-ire" apoi apare per!oana pe care o iu-e!ti. In timp ce te a.li inca pe primul ni(el" lucrurile !unt in(er! po,itionate. A#ica prima #ata ga!e!ti o per!oana" care #eclan!ea,a in tine !entimentul #e iu-ire. Pe ni(elul 3 #e e(olutie" tu pur !i !implu iu-e!ti .ara !a iu-e!ti o per!oana anume. Starea ta naturala e!te !tarea #e iu-ire. Iar can# apare o per!oana" pur !i !implu iti .ocali,e,i acea iu-ire a!upra ei. Acum" !tarea ta naturala poate !a .ie una #e -ucurie" plicti!eala" in#i.erenta" etc. In momentul in care e!ti pe ni(elul #oi #e e(olutie" !tarea ta naturala !i con!tanta e!te !tarea #e iu-ire. Nu mai gan#e!ti *merita A !a !imt iu-ire pentru el@ea&+ pur !i !implu nu poti !a nu !imti iu-ire pentru ca e!te !tarea ta #e #imineata pana !eara. 4a comparatia cu o .loare care emana par.um. Par.umul acela il !imte oricine a)unge langa acea per!oana. Nu e!te #iri)at #oar !pre A !au !pre B. Am intalnit putini a!emenea oameni. Am .o!t intr$o ,i la mana!tire la 4ra!inei !i am intalnit un calugar -atran care" can# m$a pri(it" mi$au #at lacrimile. Nu mai !imti!em nicio#ata atata iu-ire intr$o pri(ire. Pur !i !implu !imteam ca el are in pri(ire acea !tare #e iu-ire necon#itionata. Iu-irea necon#itionata nu apare in mo# o-i!nuit in relatia #e cuplu. Acolo" iu-irea e!te .oarte #epen#enta #e ceea ce .ace partenerul tau. *Te iu-e!c #oar #aca tu ma iu-e!ti9+" a!ta e o con#itie. Iu-irea necon#itionata incepe u!or !a apara in relatia #intre parinti !i copii. *Te iu-e!c #aca e!ti cuminte" #ar !a nu o !uperi pe mama nicio#ata7.9+ Acea!ta iu-ire e!te limitata clar #e ni(elul #e #e,(oltare al parintilor" #ar incepe u!or" u!or !a prin#a contur. In!a cel mai natural e'emplu #e iu-ire necon#itionata e!te in relatia #intre -unici !i nepoti. Bunicii pur !i !implu te iu-e!c .ara !a ceara ce(a in !c1im-. A!ta e!te in cele mai multe ca,uri pe care eu le !tiu. E'i!ta !i e'ceptii" #ar mai putine. Sunt #oua lucruri #e !pu! aici. Bunicii !unt #e)a mai -atrani" mai #eta!ati #e lume !i mai intor!i !pre interior. A!ta ii a)uta !i mai mult !a inteleaga natura iu-irii. Apoi" ei nu mai au atata *re!pon!a-ilitate+" acea!ta trecan# in !arcina parintilor. A!a ca ei pot !a iu-ea!ca .ara !a ceara ce(a in !c1im- #e la nepoti. Te1nici #e ampli.icare a iu-irii Empatia 2 in momentul in care (rei !a #e,(olti in tine ace!te !tari #e iu-ire necon#itionata" poti incepe prin a !imti ceea ce !imte cealalta per!oana. Incepe prin a te pune in *papucii+ celuilalt. 6e,i lumea prin oc1ii !ai" !imte emotiile pe care le !imte celalalt. Acea!ta comunicare empatica te a#uce mai aproape #e iu-ire. Incearca !a intelegi cum (e#e celalalt lumea. Cum !e !imte in momentul pre,ent" cu pro-lemele pe care le are" cu !ucce!ele pe care le are. Ce il .ace .ericit" ce il .ace ne.ericit. ar nu .a rational ace!t e'ercitiu. 4a$l emotional. Simte !i nu anali,a. Inc1i#e oc1ii !i !imte #in interiorul acelei per!oane cum ar .i !a (e,i lumea prin oc1ii !ai. Simte ce in!eamna pentru acea per!oana urmatoarele elemente" e'act in or#inea acea!ta% $ Sanatate !i (italitate" -una!tare $ Relatii !i comunicare" !pontaneitate $ Incre#ere in !ine !i putere interioara $ Tan#rete !i ne(oia #e iu-ire" emotii $ Can#oare !i no-lete interioara $ Ratiune !i inteligenta $ Sacru !i !piritualitate a$ti timp" !tan# rela'at" cu oc1ii inc1i!i !a !imti toate ace!te elemente" in acea!ta or#ine pentru a putea cunoa!te pro.un# per!oana la care te gan#e!ti. Apoi" incearca !a te (e,i pe tine prin oc1ii acelei per!oane. O-!er(a ce anume !imte ea@el can# !$ar gan#i la tine. Apoi o-!er(a ce anume iti place la acea per!oana" ce anume te moti(ea,a" ce anume iti poate !timula mai mult iu-irea. 6e,i in acea per!oana toate calitatile pe care le a#miri !i pri(e!te in (iitor" gan#in#u$te cat #e mult o !a e(olue,e acea per!oana pe!te ani #e ,ile. A#mira !i aprecia,a tot ceea ce o-!er(i la acea per!oana cu care empati,e,i. Ace!t e'ercitiu e!te un e'erctiu #etaliat #e empatie. upa ce o !a il .aci #e cate(a ori" o !a iti im-unatate!ti .oarte mult relatia cu per!oana la care te$ai gan#it. O !a a)ungi !a o cuno!ti !i !a ii !imti .iecare emotie. Ace!t e'ercitiu iti ampli.ica calitatile p!i1ologice care te .ac !a mergi !pre atingerea ace!tui ni(el #e e(olutie #e!pre care am (or-it a,i. Caracteri!tici p!i1ologice ale tale can# a)ungi pe ni(elul #oi #e e(olutie In primul ran#" o !a ai alte intere!e. aca in perioa#a can# erai pe primul ni(el #e e(olutie te gan#eai cum !a .aci !a .ii apreciat #e cine(a" cum !a .aci !a ai !u.icienti -ani !i !iguranta" cum !a .aci !a .ii cel mai -un" in momentul in care intri #in ce in ce mai #e! in ,ona p!i1ologica a ni(elului #oi #e #e,(oltare" toate acele #orinte o !a #e(ina #in ce in ce mai rare !i mai nein!emnate. ar o !a .ie !i re,ol(ate. A#ica oamenii c1iar o !a te aprecie,e .ara !a mai .aci un e.ort" o !a ai !u.icienti -ani !i !iguranta" o !a .ii -un intr$un #omeniu. Poate ca nu o !a !coti in e(i#enta nimic #in toate ace!tea" #ar o !a !tai lini!tit pentru ca tu !tii in interiorul tau ca le ai. Starile p!i1ologice ale tale can# intri pe ace!t ni(el #e e(olutie !unt urmatoarele% $ aruire $ Altrui!m $ Compa!iune $ Blan#ete $ Toleranta $ Intelegere $ Impacare interioara $ Calm pro.un# $ Ec1ili-ru interior E'i!ta in!a !i !ituatii e'treme" can# #oar o parte #in p!i1icul tau intra pe ace!t ni(el #e e(olutie !i inca nu ai re,ol(at toate pro-lemele emotionale ale ni(elului anterior. In acea!ta !ituatie" a)ungi !a .ii a!a #e !en!i-il incat !a plangi #in orice" !a !u.eri can# (e,i un animal !au un om care !u.era !i nu e!ti in !tare !a iti controle,i acea emotie care te cuprin#e. A!ta nu e nimic rau in !ine" arata #oar ca inca nu controle,i complet ni(elul #e e(olutie pe care tocmai ai intrat. In momentul in care !i ace!te emotii !unt !u- controlul tau" atunci poti !a iu-e!ti !i !a o.eri compa!iune .ara !a !imti !u.erinta. Inainte !a inc1ei" (reau !a iti atrag atentia la o gre!eala care !e .ace #e!. Starea #e mila e!te #e!eori con.un#ata cu !tarea #e compa!iune. Mila e!te !entimentul care apare ca urmare a .ricii tale ca ai putea !a .ii !i tu in aceea !ituatie. Can# iti !pui in minte *!aracul #e el" -ine ca nu !unt eu in !ituatia a!ta7+" ace!t !entiment i,(ora!te #in .rica !i nu #in iu-ire. Mila e!te un !entiment urat pentru ca e!te o emotie a .ricii egoi!te. O.eri -ani unui cer!etor cu gan#ul ca *ce -ine ca am #e un#e !a o.er+ #ar nu cu !tarea #e iu-ire pentru acel om. In !piritualitate am intalnit i#eea ca #ecat !a o.eri #in mila un ca#ou" mai -ine a-tine$te. aca poti !a o.eri #in iu-ire" .ara nici un !entiment #e mila" #e -ucurie ca nu e!ti tu in aceea !ituatie" atunci ca#oul tau e!te -ine(enit. In timp ce !criam mi$am amintit ca am ga!it in cartea lui Ca1lil 8i-ran un pa!a) !uper .ain #e!pre *a #arui+. L$am cautat !i iti pun aici cate(a .ragmente care mi$au placut mie. Atunci" un om -ogat ,i!e% 6or-e!te$ne #e!pre aruri. Si el ra!pun!e" ,icDn#% Nu #ati #ecDt putin" cDn# #ati #in ce$i al (o!tru. Numai #Dn# #in (oi En!i(a" #ati cu a#e(arat. Pentru ca" !pune$ti$mi" ce !unt a(erile (oa!tre #ecDt ni!te lucruri pe care le pa!trati cu !tra!nicie" cre,Dn# ca mDine (eti a(ea ne(oie #e ele& Iar mDine" ce$i (a a#uce ,iua #e mDine cDinelui pre(a,ator .oarte" a!cun,Dn# oa!ele En ni!ipul mi!cator" En timp ce$i urmea,a pe pelerini catre ora!ul !.Dnt& Si ce e!te .rica #e !aracie" #aca nu !aracia En!a!i& Iar groa,a #e !ete" En prea)ma .DntDnilor pline" nu$i oare !etea cea mai ne!tin!a& Sunt unii care #au putin #in -el!ugul pe care El au !i acea!ta pentru a li !e recunoa!te #arnicia" En!a acea #orinta a!cun!a umile!te #arul .acut. Sunt" apoi" altii care" putin a(Dn#" #au totul. Ace!tia cre# En (iata !i En marinimia (ietii" iar !acul lor nicio#ata nu$i gol. Ei !unt cei ce #au cu -ucurie" iar -ucuria le e!te ra!plata cea mare. ar !unt !i #in cei ce #au cu #urere !i #oar #urerea ramDne -ote,ul ace!tora. Fn !.Dr!it" !unt cei ce #au .ara a !imti nici #urere" nici -ucurie" necuno!cDn#u$ !i (irtutile. Ei !unt a!emenea mirtului #in (ale" care E!i ra!pDn#e!te par.umul En !patiu. Prin mDinile unor a!emenea .apturi (or-e!te umne,eu !i #in#aratul oc1ilor ace!tora El !urD#e PamDntului. E -ine !a #ai cDn# ti !e cere" #ar !i mai -ine .ara !a ti !e ceara" #in Entelegere. e!eori !puneti% *Am !a #au" #ar numai acelora care merita.+ Pomii #in li(e,ile (oa!tre nu !pun" En!a" a!t.el !i nici turmele #in ima!uri. Ele #au ca !a poata trai" .iin#ca a pa!tra En!eamna a pieri. e!igur" cel care$!i merita ,ilele !i noptile" merita totul !i #in partea (oa!tra. Iar cel care a meritat !a -ea #in oceanul (ietii" are tot #reptul !a$!i umple cupa !i #in micul (o!tru pDrDu. Luati aminte" ca mai EntDi (oi !a meritati a .i #aruitorul !i in!trumentul #arniciei" Pentru ca" Entra#e(ar" (iata e cea care #a (iata" En timp ce (oi" care (a !ocotiti -ine.acatori" nu !unteti #ecDt martorii ace!teia. Iar (oi care primiti 2 !i cu totii primiti9 2 nu (a luati po(ara (reunei recuno!tinte !pre a nu (a pune #e -una(oie un )ug (oua !i celor ce #aruie. Fnaltati$(a" mai #egra-a cu cel care #a" primin#u$i #arurile ca pe ni!te aripi" 4iin#ca" a tine prea mult !eama #e #atoriile (oa!tre" En!eamna a (a En#oi #e genero,itatea #aruitorului" care are pamDntul marinimo! #rept mama !i a carui tata En!u!i Creatorul e!te. 4a,a a!ta cu a nu *lua po(ara recuno!tiintei+ .ata #e cel care iti o.era ce(a am intele!$o #e la -unica mea. Imi aminte!c un moment can# eram copil !i am mer! la ei la !at. Mi$a pu! la ma!a !a mananc !i in timp ce mancam mi !$a .acut !ete !i am rugat$o !a imi #ea un pa1ar cu apa. Mi$a a#u! in tacere pa1arul cu apa apoi imi aminte!c ca !$a a!e,at langa mine !i mi$a ,i! ce(a ce nu o !a pot uita nicio#ata% *Nicio#ata !a nu mai imi !pui *te rog+. E!te #atoria mea !a iti a#uc orice iti tre-uie" nu am ne(oie #e nici o recompen!a pentru a!ta.+ Stiu ca in acel moment nu am intele! pe #eplin me!a)ul ei" cre# ca a(eam (reo 1= !au 1G ani" #ar #upa ani #e ,ile am intele! cat #e mare putea !a .ie inima ei. A murit acum ; ani" #ar amintirea ace!tor momente #e intelepciune o !a imi ramana in minte toata (iata. Cauta in )urul tau mo#ele #e iu-ire necon#itionata !i a#mira calitatilor ace!tor oameni. O-!er(a$i cat ai timp" pentru ca !unt ni!te raritati !i !unt oamenii cei mai (aloro!i #in (iata ta" c1iar #aca acum nu iti #ai !eama #e a!ta. O-!er(a cum !imt !i cum gan#e!c ei re.eritor la orice pro-leme !i la re.eritor la alti oameni. Apoi !crie$mi ce anume ai o-!er(at" ce nelamuriri ai !i cum cre,i ca ar .i propria ta (iata #aca ai !imti o a!emenea !tare emotionala #e iu-ire necon#itionata. Al treilea ni(el #e #e,(oltare per!onala 2 ni(elul !piritual Ace!t ni(el #e #e,(oltare e!te cel mai .a!cinant #intre toate. 4ara !a iti #ai !eama" !copul tau e!te #e .apt !a a)ungi pe ace!t ni(el. Aici ai toate calitatile pe care le a#miri la genii" la arti!tii a#e(arati" la !.inti !i mi!tici. oar in momentul in care omul a)unge la ace!t ni(el i!i impline!te menirea in (iata. Iti e'plic pe !curt un principiu al e(olutiei% ca !a a)ungi la ma'imul #e,(oltarii tale" tre-uie !a la!i in !pate toate pro-lemele pe care le ai pe ni(elele anterioare. Iti aminte!ti #in primele #oua articole ca pe primul ni(el pro-lemele !e re.era in !pecial la lucrurile materiale" la relatii !i la puterea ta interioara. Pe al #oilea ni(el" pro-lemele !e re.era la capacitatea #e a iu-i necon#itionat pe care o ai. In practica" lucrurile !tau in .elul urmator. Pro-lemele !unt in#epen#ente !i .iecare pro-lema nere,ol(ata e!te ca o gaura intr$un !ac. Eu torn acolo energie !i in.ormatie" #ar #aca am gauri in !ac" tot gol ramane acel !ac .ara .un#. In momentul in care incep !a re,ol( cate o pro-lema" energia ce o ca!tig prin acumulare /pentru ca nu o mai con!um .ara !en!0 ma a)uta !a acti(e, .unctii ale p!i1icului meu pe care inainte nu a(eam com-u!ti-il !a le acti(e,. Cu cat o .unctie p!i1ica e!te mai ra.inata" !uperioara" cu atat ai ne(oie #e mai multa energie in interiorul tau ca !a o acti(e,i. e e'emplu" pe primul ni(el #e #e,(oltare p!i1ologica ai ca pro-lema teama ca nu o !a te #e!curci .inanciar in (iata. Ca !a re,ol(i acea!ta !ituatie e!te ne(oie #e un (olum #e in.ormatie !i energie /emotia aceea interioara care iti !pune ca poti" ca !tii" ca ai incre#ere in reu!ita ta0 #e!tul #e mic comparati( cu nece!arul #e energie #e care are ne(oie un alt om care !i$a acti(at creati(itatea !i genialitatea. A!a ca" pana nu pui !u.icienta energie in ni(elele in.erioare" pana nu ai re,ol(at cum(a /iti e'plic ime#iat cele #oua #irectii ale re,ol(arilor0 o !a ai con!um #e energie pe acele ni(ele in.erioare" iar energia nu o !a iti a)unga !i pe ni(elele !uperioare. Cele #oua meto#e #e #e,(oltare !i e(olutie ?iceam ca !unt #oua #irectii #e re,ol(are ale con!umului #e energie" ale pro-lemelor #e pe ni(elele in.erioare. 8an#e!te$te la primul ni(el #e pro-leme 2 pro-lemele materiale !i #e !iguranta per!onala 2 ace!te pro-leme poti !a le a-or#e,i /in .unctie #e !tructura ta umana0 prin #oua mo#uri% Poti !a te !tra#uie!ti !a le re,ol(i !i !a lupti !a le re,ol(i !i !a ai -ani" !iguranta" !anatate" etc. Poti !a te gan#e!ti ca nu !unt #eloc importante pentru e(olutia ta !i !a cre,i cu toata .iinta ta ca e(olutia in!eamna !a nu te intere!e,e ace!te lucruri /acea!ta cale e #i.icila" pentru ca multi #oar !e pacale!c ca pentru ei lucrurile materiale nu !unt importante" #ar in interiorul lor le #ore!c0. Prima cale e!te calea cea mai potri(ita pentru H5I #intre oamenii care traie!c in acea!ta !ocietate. Cea #e$a #oua cale e!te potri(ita pentru calugarii retra!i in mana!tire !au pentru cei care" c1iar #aca nu !$au retra! intr$o mana!tire" !imt !i traie!c intocmai precum calugarii" renuntan# la toate cele lume!ti. Calea retragerii numai e!te a#ec(ata pentru !ocietatea contemporana" acum #i.icultatea nu e!te !a te retragi" ci !a te pa!tre,i neo-!e#at #e po!e!iuni materiale in acea!ta lume a tentatiilor. Prima !e re.era la a trai !i a !a(ura (iata cu tot ceea ce iti o.era ea" iar a #oua !e re.era la a renunta la elementele in.erioare !i a te .ocali,a #oar pe iu-ire" puritate /creati(itate0" cunoa!tere !i !piritualitate. upa cum (e,i" a #oua cale !e re.era #oar la ni(elele 3 !i ; #e #e,(oltare p!i1o!pirituala. Prima cale #e e(olutie !e re.era la toate cele ; ni(ele. Pe acea!ta cale iei pro-lemele in piept" te lupti cu limitele tale !i pe primul ni(el !i pe al #oilea !i pe al treilea. ar !a re(in la #e!crierea celui #e$al treilea ni(el #e #e,(oltare. Pe ace!t ni(el #e #e,(oltare !unt ; elemente% Puritatea !i creati(itatea Cunoa!terea !i genialitatea Spiritualitatea Ace!te elemente !e (or acti(a pe ran#. Can# iti ramane energie necon!umata cu pro-lemele ni(elelor in.erioare" acea energie in e'ce! pe ni(elele in.erioare poate !a acti(e,e uneori pe nea!teptate cate(a momente #e creati(itate" #e genialitate" #e a!piratie !pirituala. Ace!te cate(a momente /care uneori #urea,a #e la cate(a minute la cate(a ,ile0 !unt a!a #e inten!e !i #e #i.erite #ecat tot ceea ce ai trait pana atunci" incat iti #e(in a#e(arate o-iecti(e per!onale. Primul element #in ni(elul ; #e #e,(oltare% creati(itatea !i puritatea interioara Cine a !imtit (reo#ata !tarea aceea #e creati(itate can# parca nu mai era el in!u!i !i (or-ea !au #e!ena !au !cria !au compunea !au #an!a in a!a mo#" cum nicio#ata nu !$ar .i gan#it ca poate. P!i1ologii nume!c acea!ta !tare !tarea #e .lu'. In acea!ta !tare" mintea ta o-i!nuita e!te ca !i 1ipnoti,ata !i parca o alta minte" !uperioara" !$a acti(at. Acea!ta .unctie p!i1ica a ta are legatura cu !tarea #e puritate !i #e no-lete interioara. Creati(itatea e!te o caracteri!tica a mintii pure" a mintii #e copil. Puritatea in!eamna claritate in #orinte. In momentul in care .aci o actiune" !a nu o .aci #in !copuri a!cun!e" ci totul !a .ie autentic !i a#e(arat in (iata ta. Atunci poti !a acti(e,i ace!t ni(el #e #e,(oltare per!onala. Alt.el" in!eamna ca .unctiile p!i1ologice ale tale !unt inca pe ni(elele anterioare #e #e,(oltare. Caracteri!ticile tale can# a)ungi !a iti acti(e,i acea!ta .unctie a ni(elului ; !e !c1im-a. e(ii o per!oana care reu!e!te !a (a#a lucrurile #in per!pecti(e #i.erite. aca pana acum o pro-lema pe care o a(eai iti parea cea mai groa,nica pro-lema" #in ace!t moment incepi !a ii (e,i partile -une" partile la care nu te$ai gan#it pana acum. Mo#ul in care #ormi !i (i!e,i are legatura cu acea!ta .unctie. aca (i!ele tale !unt ma)oritatea co!mare atunci acea!ta .unctie a puritatii !i a creati(itatii e!te !la-ita !au cu pro-leme.