Clasa a XI-a

Baciu Anca

Bibliografie :
" Chinie organica " - Edith Beral si Mihai Zapan
- Bucuresti 1973 -Editura Tehnica

" Manual de biologie " pentru clasa a XI-a -

AMINO-ACIZI, PRO !IN!, MONOZA"ARI#! $I %IA A

Parintii si profesorii stiu ce fiinte curioase sunt copiii. dica! ei au o curio"itate continua de a sti de ce si de unde #in toate lucrurile. ceasta ageri$e intelectuala innascuta ! daca este incura%ata si culti#ata! duce la o atitudine stiintifica $atura fata de lu$e si la capacitatea de a gandi creator in re"ol#area proble$elor de orice natura. &ata de ce! $ulti dintre noi ne intreba$! 'E E(TE )& T * 'u$ a aparut ea pe Pa$ant* (-a putut trece de la non-#iata la #iata+ de la substante chi$ice care nu se pot reproduce la siste$e care se autoreproduc* putut #iata incepe de la sine* Este posibila reproducerea in laborator* (e creea"a #iata in eprubeta* Este posibil ca pornind de la ele$ente chi$ice de ba"a ,carbon!o-igen ! hidrogen! a"ot! sulf. sa se obtina a$ino-aci"i! apoi proteine! apoi $olecule de /0 care sa se poata autoreproduce* (i totusi $ateria #ie este constituita din astfel de $acro$olecule : proteine! glucide! lipide! etc. 'u$ se for$ea"a ele in organis$* )eti afla in continuare1

AMINO-ACIZI
$ino-aci"ii sunt co$binatii organice care contin in $olecula una sau $ai $ulte grupe a$ino si una sau $ai $ulte grupe carbo-il. /upa structura! a$ino-aci"ii se i$part in doua $ari categorii : a$ino-aci"ii alifatici si a$ino-aci"ii aro$atici. 2a a$ino-aci"ii alifatici! grupele functionale sunt legate de o catena alifatica! chiar daca in $olecula e-ista un nucleu aro$atic+ la a$ino-aci"ii aro$atici! grupele functionale sunt legate de un ciclu aro$atic.

/intre a$ino-aci"ii alifatici cei $ai i$portanti sunt alfa-a$ino-aci"ii! adica acei a$ino-aci"i care contin grupele functionale legate de acelasi ato$ de carbon. Ei sunt produse de hidroli"a a proteinelor si peptidelor. (e deosebesc $ai $ulte categorii de alfa-a$ino-aci"i alifatici: a$ino-aci"i $onocarbo-ilici! a$ino-aci"i dicarbo-ilici! hidro-i-a$ino-aci"i! tioa$ino-aci"i! dia$inoaci"i heterociclici. $ino-aci"ii sunt substante incolore! cristali"ate! a#and puncte de topire cu $ult $ai inalte decat cele ale aci"ilor corespun"atori. /eoarece se desco$pun la te$peratura de topire! a$ino-aci"ii nu se pot distila. Ei sunt insolubili in apa si greu solubili sau insolubili in alcooli si eteri. Multi a$ino-aci"i au gust dulce. Proprietatile chi$ice ale a$ino-aci"ilor sunt deter$inate ! in pri$ul rand de e-istenta grupelor functionale din $olecula. #and conco$itent o grupa -'334 si o grupa -045! $olecula de a$ino-acid are atat caracter acid ! cat si caracter ba"ic! adica poate for$a saruri atat cu aci"ii ! cat si cu ba"ele. $ino-aci"ii sunt deci a$foteri. &n solutie! a$ino-aci"ii sunt disociati cu for$are de amfioni ,ioni bipolari.. cestia se co$porta diferit! dupa p4-ul $ediului. /aca $ediul este acid! a$ino-acidul se co$porta ca un cation.(ub actiunea curentului electric el $igrea"a spre catod. /aca $ediul este ba"ic! a$ino-acidul se co$prota ca un anion. (ub actiunea curentului electric el $igrea"a spre anod. 'a ur$are acestei co$portari! daca in solutia unui a$ino-acid se adauga un acid sau o ba"a! p4-ul solutiei nu se $odifica $ult. /e aceea a$ino-aci"ii sunt folositi ca solutii tampon. 2a un anu$it p4! disociatia acida a a$ino-acidului este egala cu disociatia lui ba"ica+ sub actiunea curentului electric nu se produce $igrare nici la anod! nici la catod. (e nu$este punct izoelectric! p4-ul la care disociatia acida a unui a$ino-acid este egala cu disociatia lui ba"ica. /intre reactiile caracteristice a$ino-aci"ilor! $ai i$portante sunt ur$atoarele: 'u acizii minerali si cu baze, a$ino-aci"ii se co$porta ase$enator a$inelor for$and saruri. 'u cloruri si anhidride acide , a$ino-aci"ii for$ea"a deri#ati acilati la ato$ul de a"ot. 'u halogenuri sau sulfati de alchili !a$ino-aci"ii se pot alchila la ato$ul de a"ot! for$and deri#ati 0-alchilati. /eri#atii cuaternari ai a$ino-aci"ilor co$plet $etilati la a"ot! se nu$esc betaine. 'a si a$ino-aci"ii !betainele au structura de a$fioni. 'u acid azotos! a$ino-aci"ii reactionea"a in solutie acida cu for$are de hidro-iaci"i! a"ot si apa. 6eactia este identica cu actiunea acidului a"otos asupra a$inelor pri$are! cand re"ulta alcooli. 'u unele metale grele! alfa si beta a$ino-aci"ii dau saruri co$ple-e interne sau chelatice! in care $etalul intra ca un cation central. La incalzire a$ino-aci"ii se co$porta diferit! dupa po"itia relati#a a grupelor functionale. lfa-a$ino-aci"ii for$ea"a! prin eliu$inare de apa intre 5 $olecule! deri#ati ai 2,5-dicetopiperazinei. Beta-a$ino-aci"ii trec! prin eli$inarea unei $olecule de a$oniac din $olecula a$ino-acidului! in aci"i alfa-beta-nesaturati.

A&ino-aci'i &ai i&portanti

Glicocolul sau glicina! adica acidul a$inoacetic se poate obtine prin hidroli"a a gelatinei sau prin hirdoli"a acidului hipuric. Pentru sinte"a glicocolului se trece a$oniac asupra acidului $onocloracetic. 7iind singurul a$ino-acid alifatic natural! care nu are un ato$ carbon asi$etric! el este lipsit de acti#itate optica. 8licocolul este o substanta care se topeste la 535-539 '+ are gust dulceag si este foarte solubil in apa. cidul a"otos il transfor$a in acidul glicolic /intre deri#atii glicocolului! se $entionea"a 0 $etilglicocolul sau sarcosina! care se for$ea"a in $uschi. Betaina glicocolului se gaseste in unele plante ! ca de e-e$plu sfecla. L (+)-Alanina poate e-ista sub 3 for$e : doi enantio$eri si un race$ic. &n stare co$binata se gaseste in diferite proteine! cu$ sunt ca"eina! gelatina! dar $ai ales fibroina , din $atase.. Beta alanina se gaseste in natura drept co$ponent al acidului pantotenic! care este o #ita$ina din co$ple-ul B! repre"entand unul din factorii de crestere.Este singurul #betaa$ino-acid e-istent in natura. L (+)-Valina apare in cantitati $ici in albusul de ou. &n ti$pul fern$entatiei alcoolice trece in i"obutanol. L (-)- Leucina se gaseste i$preuna cu glicocolul in produsele de desco$punele a proteinelor: albu$ine ca"ine etc. 2a desco$punerea albu$inelor! pe langa leucina re"ulta si 2 ,:.-i"oleucina. 7er$entatia acestor doi a$ino-aci"i! sub influienta dro%diei de bere! duce la for$area alcoolilor a$ilici! acestia a#and un ato$ de carbon $ai putin decat a$ino-aci"ii initiali. Acidul L (+)-aspariagic si acidul L (+)-glutamic au fost obtinuti pentru pri$a data prin hidroli"a $onoa$idelor. cidul gluta$ic poate fi obtinut si prin sinte"a. $bii aci"i au rol i$portant in $etabolis$ul proteinelor. cidul 2 ,:.-asparagic are o functie si$ilara la for$area a$inoaci"ilor in plante. L (-)-Serina este un co$ponent al $atasii. ,:-.-(erina a fost sinteti"ata din glicolaldehida si acid cianhidric in pre"enta de a$oniac. L (-)-Tirosina este un co$ponen aproape al tuturor proteinelor.&n organis$ poate fi transfor$at en"i$atic pana la adrenalina.(unt si alte cai de transfor$are a tirosinei in organis$. L (-)-Cisteina este un produs de hidroli"a a unor proteine. Ea se poate transfor$a intr-o disulfura. 'istina este pe langa $etionina principala sursa de sulf din proteine.'heratina din par contine $ulta cistina. L (-)- etionina apare in $ulte proteine! $ai ales in ca"eina.El are o functie biochi$ica i$portanta! ca agent de trans$itere a grupei $etil. stfel poate ceda grupa

$etil acidului guanidinoacetic si re"ulta ho$ocisteina si creatina. Tot asa! $etiotina! prin trans$etilare! poate transfor$a atanola$ina in colina. En"i$ele care trans$it grupa $etil se nu$esc transmetilaze. L (+)-!rnitina este in preuna cu ureea! un produs de hirroli"a a argininei. &n organis$ aceasta hidroli"a a argininei la ornitina si uree este catali"ata de argina"a! o en"i$a care se gaseste in ficat. L (-)-"rolina si L (-)-hidro#iprolina care contin grupa a$ino in heterociclu se obtin de obicei prin hidroli"a gelatinei cu acidul clorhidric. L (-)-Triptofanul apare in cantitati $ici in aproape toate albu$inele! prin a caror hidroli"a en"i$atica a fost obtinut pentru pri$a data. (tructura lui a fost do#edita prin sinte"a.! in organis$ triptofanul sufera diferite reactii de degradare transfor$andu-se in continuare in 3 $etilindol ,sctol. sau in indol. Acidul o-aminobenzoic! cunoscut sub nu$ele de acid antranilic! a fost obtinut pentru pri$a data prin o-idarea indigoului. &ndustrial se poate obtine prin tratarea $onoa$idei ftalice cu bro$ sau clor! in $ediu alcalin. cidul antranilic este un produs i$portant pentru industria de coloranti si $edica$ente+ el constituie $ateria pri$a pentru una sinte"ele indigoului. Esterul sau $etilic este folosit in parfu$erie. Acidul p-aminobenzoic se prepara $ult in industrie! $ai ales prin reducerea acidului p-nitroben"oic. tat el cat si deri#atii lui! sunt $edica$ente #aloroase. cidul pa$inoben"oic este #ita$ina 4;! necesara cresterii bacteriilor. Esterul etilic al acidului pa$inoben"oic are slabe insusiri aneste"ice! de unde si nu$ele de aneste"ina. Esterul for$at cu alcoolul dietila$inoetilic este aneste"icul no#ocaina. "eptidele re"ulta prin reactia dintre doua sau $ai $ulte $olecule de a$ino-aci"i! cu eli$inare de apa.

PRO !IN!
Proteinele sunt o clasa de co$pusi organici cu structura co$ple-a si $asa $oleculara $are care! prin hidroli"a! se transfor$a in alfa-a$ino-aci"i. Proteinele sunt cei $ai i$portanti co$pusi din regnul ani$al si #egetal. stfel! i$preuna cu apa! cu unele saruri anorganice! hidrati de carbon etc. sunt co$ponente ale protoplas$ei. Multe functiuni ale organis$elor #ii depind de proteine: enzimele -catali"atorii din organis$ele #ii- ! hormonii - tot biocatali"atori- !anticorpii! pigmentii respiratorii s-au do#edit a fi proteine. <nele proteine for$ea"a parte co$ponenta a corpului ani$al: tendoane cartila%e! etc.+ altele au rol de protectie: par ! pana ! copite!coarne+$ulte constituie substante nutriti#e de re"er#a. &n organis$ in ti$pul digestiei! peoteinele sunt hidroli"ate en"i$atic pana la alfaa$ino-aci"i. ceasta hidroli"a se desfasoara in doua etape:in pri$a etapa! proteina"ele

hidroli"ea"aproteinele din ali$entepana la peptide $ari care apoi! in adoua etapa! sunt hidrroli"ate in continuare de peptida"e pana la a$ino-aci"i. 'ele $ai $ulte proteine au fiost considerate substante a$orfe+ sunt insa proteine care au fost i"olate in stare cristalina! de e-e$plu he$oglobina din sange ! proteina din ou! etc. Proteinele naturale sunt optic acti#e./in punct de #edere al solubilitatii! unele proteine sunt solubilein apa sau in solutii diluate de electroliti! iar altele sunt insolubilein acesti di"ol#anti ! de e-e$plu cheratina sau colagenul. &n $asura in care se poat dilua ! proteinele for$ea"a solutii coloidale.

PRO !IN!(! PROPRI)-ZI$!

Proteine solubile* (unt foarte $ult raspandite. Albuminele sunt cele $ai cunoscute proteine.Ele sunt raspandite $ai ales in regnul ani$al+ se gasesc in serul sanguin ,albu$ina din ser.! in albusul de ou ,albu$ina din ou.! in lapte ,lactalbu$ina.etc.&n regnul #egetal se intalnesc albu$ine! desi in $ai $ica $asura! ca de e-e$plu in se$intele de grau ,leucosina. sau de ricin ,ricina.. lbu$inele sunt usor solubile in apa si in solutii diluate de electroliti+prin incal"ire coagulea"a din solutie+Ele contin $ult acid gluta$ic+ in solutie au aproape reactie neutra. Globulinele se deosebesc de albu$ine prin insolubilitatea lor in apa+ sunt insa solubile in solutii diluate de electroliti. Ele se coagulea"a cu $ulta usurinta. 'ontin $ari cantitati de acid gluta$ic ,=>?. si acid asparagic.(pre deosebire de albu$ine contin glicocol. (e gasesc in organismul animal! in lichide (globuline humorale)$ cat si in tesuturi (globuline celulare)% 'a e-e$plu de globuline hu$orale se $entionea"a fibrinogenul! care se gaseste di"ol#at in plas$asanguina alaturi de labu$ine si globuline.El este un factor i$portant! intrucat ! sub influienta unei en"i$e ,trombina.! trece ! prin scindare de peptide! in fibrina! care este insolubile+ aceasta coagulare este ire#ersibila. /eosebita i$ortanta au globulinele din serul sanguin. Ele au putut fi separate in tri fractiuni Laptele sau albusul de ou contin de ase$enea globuline hu$orale. 'a e-e$plu de globuline celulare se indica $iosina! cea $ai i$portanta globulina din $uschi. 8lobulinele din regnul vegetal au caracter acid si coagulea"a la cald $ai greu decat globulinele ani$ale. Ele sunt $ult raspandite in se$inte de oleaginoase! ca edestina din sa$nata de canepa ! in legu$inoase ca legu$ina din $a"are! cartofi ! spanac etc. "rolaminele sunt proteine din se$inte de cereale. stfel! glutenul contine drept co$onent principal gliadina! care este o prola$ina. &eina! din boabele de poru$b! si hordeina! din or"!sunt de ase$enea prola$ine.0u sunt solubile in apa si alcool absolut "rotaminele sunt proteine si$ple cu $asele $oleculare $ici. Ele apar in organis$ul pestilor! unde sunt legate de aci"i nucleoici. (unt usor solubile in apa si nu coagulea"a parin incal"ire. u caracter puternic ba"ic! datorit unui procent foarte $are de dia$ino-

aci"i! in special de arginina ,@7?.. /in aceasta cau"a! cu aci"ii for$ea"a saruri cristali"ate. 'istonele for$ea"a o grupa inter$ediara intre prota$ine si albu$ine. Ele apar in globulele rosii ale sangelui! in leucocite! in icre de peste etc. (unt solubile in apa! cu reactie puternic alcalina+ cantitati $ici de saruri sau de a$oniac le precipita din solutie. (pecific este caracterul lor ba"ic! datorit continutului de dia$ino-aci"i , $ai ales arginina.. Proteine insolubile +scleroproteine,* cestea sunt proteine ale tesuturilor de sustinere ale ani$alelor.au deci rolul celulo"ei in regnul #egetal. (unt insolubile in apa si in solutii diluate de saruri neutre! aci"i sau ba"e+ pre"inta $are re"istenta fata de agentii de hidroli"a. /in aceasta cau"a nu pot fi digerate de organis$ul ani$al. 'ele $ai i$portante scleroproteine sunt keratina! colagenul! elasitna si fibroina. (eratina este co$ponentul principal al parului! al unghiilor ! coarnelor! copitelor! penelor etc. Ea contine un procent $are de cistina! de tirosina si ur$e de dia$ino-aci"i. Este insolubile in apa! re"istenta fata de reacti#ii chi$icisi nu este hidroli"ata de en"i$ele din aparatul digesti#. Colagenul este co$ponentul principal al tendoanelor! al cartila%elor! al pielii si al oseinei din oase. 0u este solubil in apa rece. Prin fierbere cu apa sub presiune se transfor$a in gelatina sau clei! care este un produs de degradare partiala. Prin di"ol#area gelatinei in apa calda se for$ea"a solutii care! prin racire! trec in geluri. Taninul ! clorura ferica! clorura $ercurica! intaresc colagenul facandu-l i$putrescibil. 'olagenul se deosebeste de celelalte proteine printr-un continut $ai $are de a"ot. El nu contine cistinasi triptofan.'ele $ai i$portante produse de scindare hidrolitica a colagenului sunt glicocolul! prolina si hidro-iprolina. )lastina este co$ponentul fibrelor elastice si al liga$entelor. 'a si Aeratina! este re"istenta fata de agentii chi$ici. Elastina este bogata in a$ino-aci"i $onocarbo-ilici+ contine insa foarte putin sulf. *ibroina este proteina fibrelor de $atase bruta. Este for$ata din glococol! alanina si tirosina. Ea se obtine prin fierberea fibrelor de $atase cu o solutie foarte diluata de hidro-id de sodiu! care indepartea"a cleiul de pe firul de $atase ,sericina. + fibroina ra$ane nedi"ol#ata.

MONOZA"ARI#!
Mono"aharidele pot fi considerate produse de o-idare a unor alcooli polihidro-ilici./upa cu$ a fost o-idata o grupa de alcool pri$ar sau de alcool secundar re-"ulta o grupa aldehidica sau o grupa cetonica adica hidro-i-aldehide sau hidro-i-

cetone.'a ur$are se deosebesc $ono"aharide cu grupa aldehidica ! nu$ite aldoze! si $ono"aharidecu grupa cetonica ! nu$ite cetoze. /upa nu$arul de ato$i de carbon din $olecula! $ono"aharidele se i$part in bioze! trioze, tetroze, pentoze, he#oze, heptoze, etc. Mono"aharidele sunt foarte raspandite in natura! atat in stare libera! cat si in for$a co$binata. Produsele naturale -fructele- contin cantitati i$portante de gluco"a! fructo"a! etc. &aharul ! amidonul! celuloza! sunt produse de condensare a $ono"aharidelor! din care acestea se pot obtine prin hidroli"a. 8lico"idele! foarte raspandite substante! de e-e$plu alcooli si fenoli. 3 clasa de deri#ati ai $ono"aharidelor sunt substantele tanante din categoria galotaninurilor. Toate $ono"aharidele sunt substante neutre! cristaline! solubile in apa! $ai greu solubile in alcool si insolubile in eter! clorofor$ etc. Ele au gust dulce+ e-ista insa $ono"aharide fara gust sau cu gust a$arui. (olutiile $ono"aharidelor naturale pre"inta acti#itate optica. 3 constanta caracteristica a lor este rotatia specifica. Prin incal"ire! $ono"aharidele se cara$eli"ea"asi apoi se carboni"ea"a. &n organis$ele #ii au loc #ariate reactii in ur$a carora din substante cu $olecule $ai si$ple re"ulta substante cu $olecule $ai co$plicate sunt transfor$ate in substante cu $olecule $ai si$ple.

MONOZA"ARI#! MAI IMPOR AN !

rio'ele nu se gasesc libere in natura. Mai i$portante sunt glicerinaldehida si dihidroxiacetona . Glicerin aldehida se prepara cu greutate. &n for$a race$ica se poate obtine prin o-idarea $oderata a glicerinei! insa in a$estec cu alti co$pusi. 6ace$icul este o substanta cu gust dulce! cristali"ata acicular care di$eri"ea"a usor. 8licerinaldehida race$ica se paote scinda in enantio$eri! substante siropoase! care se di$eri"ia"a de ase$enea cu usurinta. /ihidro-iacetona se poate obtine din glicerina prin o-idare cu bro$ sau pe cale fer$entati#a. Este o substanta cu gust dulce! cristalina! care se topeste la 75'. &n stare solida este di$eri"ata! ca si glicerinaldehida. &n solutie da toate reactiile caracteristice grupei carbo-il. etro'ele sunt $ai putin i$portante+ ele nu se intalnesc in natura! ci re"ulta prin reactii de degradare a pento"elor. Pento'ele se gasesc in natura sub for$a unor poli"aharide! pento"anii. cestia apar in regnul #egetal in le$n! in paie ! in co%i de se$inte!etc. prin hidroli"a dau pento"e. /e ase$enea! se cunosc glico"ide in a caror structura se gasesc pento"e. E-ista patru perechi de stereoi"o$eri ai aldo-pento"elor! cu$ si doua perechi de stereoi"o$eri ai cetopento"elor. /intre stereoi"o$erii aldo-pento"elor sunt $ai i$portanti: 2 ,:.arabino"a! /,:.--ilo"a si / ,-.-ribo"a. "e-o'ele sunt foarte raspandite in natura! $ai putin in stare libera! $ai $ult sub for$a de poli"aharide si glico"ide. /intre he-o"e! cele $ai i$portante sunt : / ,:.gluco"a! / ,:.-$ano"a! / ,:.-galacto"a si / ,-.-fructo"a.

+ (+)-Glucoza! sau zaharul de struguri$ este foarte raspandita in regnul #egetal! fie ca atare in sucul de fructe dulci sau in flori! fie sub for$a de di"aharide ,lacto"a! "aharo"a! $alto"a! celobio"a. sau poli"aharide ,a$idon si celulo"a.. /e ase$enea se gaseste in stare co$binata! sub for$a de glico"ide. &n cantitati $ici se $ai gaseste in sange li$fa! urina! etc. , 2a bolna#ii de diabet cantitatea de gluco"a din urina si sange este $arita.. 8luco"a se obtine prin hidroli"a a oligo- si poli"aharidelor! cu$ si a glico"idelor. &ndustrial se prepare din a$idon! pri hidroli"a cu acid clorhidric diluat! sub presiune $ica! 5 at$. &n for$a stabila! gluco"a are structura pirano"ica! si anu$e este o alfa-pirano"a. /in solutie apoasa cristali"ea"a in $od obisnuit in for$a alfa cu o $olecula de apa. &n stare anhidra se topeste la 1=9'. Prin o-idare! /-gluco"a trece intai in acid /-gluconic! apoi in acid /-"aharic+ prin reducere trece in alcoolul he-ahidro-ilic /-sorbitol. Prin fer$entarea gluco"ei cu dro%die de bere se btin ca produse principale bio-id de carbon si etanol. 8luco"a este intrebuintata ca inlocuitor de "ahar in cofetarie si la prepararea lichiorurilor. #and proprietati reducatoare! este folosita la fabricarea oglin"ilor. /e ase$enea! se $ai utili"ea"a in industria te-tila ,#opsitorie! i$pri$erie si ca apret.. + (-)-fructoza este cea $ai i$portanta ceto-he-o"a. Ea se gaseste alaturi de gluco"a in fructe dulci si $iere. /e ase$enea! i$preuna cu gluco"a intra in co$po"itia di"aharidei "aharo"a. &n aceste co$binatii! fructo"a se gaseste sub for$a furano"ica+ in stare libera se gaseste insa sub for$a pirano"ica. 7ructo"a se obtine! odata cu gluco"a! prin hidroli"a "aharo"eisau prin hidroli"a inulinei. (e topeste la 1>3 ' si este solubila in apa. Ea este puternic le#ogira! desi apartine seriei /. /e aceea inainte se nu$ea le#ulo"a. Prin reducerea fructo"ei se obtin doi he-itoli : /-$anitol si /-sorbitol. "epto'ele sunt $ai putin i$portante. &n natura e-ista doua hepto"e! si anu$e doua ceto-hepto"e. ldo-hepto"e au fost obtinute pe cale de sinte"a pornind de la he-o"e. %ita&ine* )ita$inele sunt substante necesare in cantitati $ici organis$ului ani$al. Ele au o actiune regulatoare a functiunilor #itale. 3rganis$ul ani$al nu poate sinteti"a #ita$inele! ci le accepta o data cu ali$entele. 'a si hor$onii si en"i$ele! #ita$inele optic acti#a au o actiune specifica asupra altor substante optic acti#e. )ita$inele! hor$onii si en"i$ele sunt considerate biocatalizatori. Probel$a #ita$inelor a de#enit in ulti$ii ani funda$entale pentru ali$entatia oa$enilor. /atorita unei intense $unci de cercetare stiintifica s-a reusit sa se cunoasca structura ch$ica a unui nu$ar inse$nat de #ita$ine si! in $are parte si sinte"a lor.'ercetarile sunt in continuare. Pana asta"i s-au i"olat nu$eroase #ita$ine! fiecare a#and alta functiune in organis$.

)ita$inele nu for$ea"a o clasa de substante ! ci au structuri foarte diferite+ de aceea nu pot fi studiate i$preuna.