Glicina

Glicina (abreviat ca Gly), este unul din cei 20 aminoacizi proteinogeni. Codonii sai sunt GGU, GGC, GGA i GGG. Glicina este cel mai mic aminoacid, si de asemenea, singurul aminoacid ne!c"iral. Acesta este un aminoacid ne!esen#ial. Glicocolatul, baza con$ugata a glicinei, este un neurotransmi#tor important care $oaca un rol important %n in"ibitie la nivelul &'C. Glicina a (ost descoperit in )*20 prin (ierberea gelatinei in acid sul(uric. Rol +ol proteinogen, -ntr %n structura glutationului, .recursor al por(irinelor, a creatinei, al acidului uric, Con$ug acizii biliari, (orm/nd glicocola#i, .articip la (ormarea "emului, +ol in"ibitor la nivelul mduvei spinrii, &inteza 0,)0!metilentetra"idro(olatului, care intervine apoi in diverse reac#ii enzimatice (sinteza timidinei).

1esi considerata de catre unii drept unul din cei mai simpli aminoacizi, glicina s!a dovedit a (i, in multe cazuri, (oarte bene(ica. &e (oloseste in tratamentul dis(unctiilor glandei "ipo(ize si, pentru ca poate (urniza cantitati suplimentare de creatina (importanta pentru activitatea musc"ilor), a dat rezultate in tratamentul distro(iilor musculare progresive. -n momentul de (ata, acest aminoacid este utilizat pe scara larga in tratamentul "ipoglicemiei, datorita (aptului ca stimuleaza (ormarea glucagonei, cu rol in trans(ormarea glicogenului, eliberat apoi in sange sub (orma de glucoza. Glicina poate (i (olosita cu succes si in tratamentul "iperaciditatii gastrice, (iind inclusa in numeroase preparate antiacide. 2otodata, s!a dovedit utila si in anumite tipuri de acidemie (p3 scazut al sangelui), in special in cele cauzate de dezec"ilibrul aminoacidului leucina, dezec"ilibru mani(estat prin mirosul neplacut al respiratiei si sudorii.

.roprietati (izice 4ste un lic"id incolor, cu gust dulce cristalin solid, 4ste produsa industrial prin tratarea acidului cloroacetic cu amoniac,

Are puncte de topire (oarte ridicate5 266 7C, Are caracterul am(oter si punct izoelectric(8.08), 4ste usor solubila in apa, etanol, piridina, insolubila in solventi organici. Utilizari 4ste esentiala pentru dieta umana, 4ste ca un precursor de proteine, produse naturale, -n unele aplicatii (armaceutice, cum ar (i in$ectii intravenoase, in cazul in care puritatea depaseste adesea minime necesare sub denumirea de clasa a U&., 4ste (olosita ca aditiv in "rana pentru animale, iar pentru om glicina este vanduta ca indulcitor9potentiator de gust. &uplimentele alimentare si proteinele baute contin glicina, &e (oloseste in tratamentul dis(unctiilor glandei "ipo(ize si, pentru ca poate (urniza cantitati suplimentare de creatina (importanta pentru activitatea musc"ilor), a dat rezultate in tratamentul distro(iilor musculare progresive, &erveste ca un agent de amortizare in analgezice, antiperspirante, produse cosmetice si toaleta, Glicina sau derivatele sale sunt utilizate in productia buretelui de cauciuc, ingrasamintelor, metalelor comple:e, 4ste un intermediar in sinteza multor produse c"imice, cum ar (i5 (abricarea erbicidului gli(osat care este utilizat pentru a ucide buruienile, erbicidului (orestier.

Celuloza
Celuloza este o substan# macromolecular natural din clasa glucidelor, (iind constituentul principal al membranelor celulelor vegetale. Celuloza este poliza"arid care %mpreun cu lignina (un compus macromolecular aromatic) i alte substan#e, (ormeaz pere#ii celulelor vegetale i con(er plantei rezisten# mecanic i elasticitate. Aceasta are aceea i (ormul brut ca i amidonul (C83)0;0)n, unde n poate atinge ci(ra miilor.

Proprieti
). -storic Celuloza a (ost prezent pe 2erra de c/nd au aprut copacii i plantele (iind constituentul principal al pere#ilor celulari vegetali. 1atorit acestui (apt nu e:ist o dat anume pentru descoperirea ei, a aprut %nainte de na terea omului. +ecunoa terea celulozei ca (iind un constituent principal al peretelui celular vegetal a (ost %n glucoz. 3/rtia (cea mai utilizat celuloz)a (ost creata prima data in anul )*6* datorit descoperirilor botanistului (rancez Anselme .ayen care a izolat celuloza pentru prima dat din lemn. Atunci a (ost %n#eleas structura sa. <n prezent celuloza este poliza"arida cea mai rsp/ndit %n natur i se a(l sub observa#ia oamenilor de tiin# produc/ndu!se sc"imbri %n procesul de prelucrare, utilizri i genetica plantelor (mul#i (ermieri (iind interesa#i de muta#iile genetice pentru a produce cantit#i mai mari de bumbac). 2. &urse de celuloz Apare %n stare pur %n componen#a bumbacului. 1in acesta se ob#ine cea mai pur celuloz prin %ndeprtarea semin#elor i splarea vatei din capsulele de bumbac, iar celuloza rezultat este (olosit %n industria te:til deoarece are un procent de =)> celuloz. &e gse te %n combina#ie cu lignin %n lemn (?0! 80>). @ibrele de celuloz prezente %n lemn sunt sub (orma unui polimer comple:5 lignin. Acesta tratat cu substan#e alcaline duce la (ormarea "/rtiei. Alte surse sunt inul, c/nepa, stu(ul (00>). @ormarea celulozei %n plante este rezultatul unui proces de biosintez (otoc"imic. .eretele celular vegetal este alctuit din celuloz cu e:cep#ia c/torva tipuri de alge. Celuloza este organizat %n micro(ibre. &tructura con(er rigiditate plantei i un mediu poros (avorabil circula#iei apei, mineralelor i altor substan#e nutritive. Celuloza (ormeaz pr#ile de sus#inere ale plantelor %mpreun cu lignina i alte substan#e necelulozice, i con(er acestora elasticitate. Aulte din speciile de plante care con#in un nivel ridicat de celuloz sunt bene(ice omului. 'umeroasele grupri "idro:il e:istente de!a lungul lan#ului, %n resturile glucozice, (ormeaz %ntre ele un numr uria de legturi de "idrogen care %mpac"eteaz (oarte str/ns lan#urile macromoleculare i con(er celulozei

structura macroscopic de (ir. 1e i este considerat ca (iind produs de plante i unele bacterii produc celuloz.

6. .ropriet#i c"imice 1eoarece con#ine un numr mare de grupri de "idro:il reac#ioneaz cu acizi i (ormeaz esteri sau cu alcool i (ormeaz eteri. 1in modul %n care celuloza reac#ioneaz cu di(eri#i reactivi s!a dedus c %n macromolecula sa (iecare rest de glucoz prezint trei grupri "idro:il capabil s reac#ioneze c"imic. Gruprile "idro:il din celuloz au reactivitate normal i particip la reac#iile speci(ice lor5 (ormarea de eteri, de esteri, de alcooli. 1up numrul gruprilor "idro:il dintr!un rest glucozic, care particip la asemenea reac#ii se ob#in produ i cu di(erite grade de trans(er. 2ratat cu amestec de acid acetic i an"idrid acetic, celuloza poate (orma mono!, di! sau tri!acetatul de celuloz. .rin tratare cu solu#ii concentrate de "idro:id de sodiu, celuloza (ormeaz un produs de tip alcoolat (alco:id), denumit alcaliceluloz, ce poate avea, de asemenea, di(erite grade de trans(ormare. Asemenea produ i sunt ob#inu#i i (olosi#i direct la (abricarea (ibrelor arti(iciale. @ibrele de celuloz din bumbac au lungimi de 20!60 mm i de aceea pot (i toarse %n (ire care apoi se #es. @ibrele celulozice din lemn sunt (oarte scurte, 6!0 mm i %ncercarea de a le toarce nu a condus la nici un rezultat. .rin prelucrare (izico!c"imic a acestora s!au realizat (ibrele arti(iciale, denumite curent mtase arti(icial (au luciu asemntor cu cel al mtsii naturale). &e cunosc astzi mai multe procedee de (abricat mtase arti(icial. .rocedeul v/scoz se bazeaz pe rela#ia ce are loc %ntre alcoliceluloz i sul(ura de carbon, C&2 prin care se ob#ine :antogenatul de celuloz. Acesta este solubil %n solu#ie de "idro:id de sodiu, (orm/nd o solu#ie coloidal, v/scoas, v/scoza (de unde i numele procedeului ). 2recut prin ori(icii (oarte (ine %ntr!o baie de acid sul(uric diluat ((ilare umed) solu#ia de v/scoz se neutralizeaz, iar :antogenatul se descompune %n celuloz i sul(ur de carbon. .e aceast cale celuloza se regenereaz sub (orma unui (ir continuu, de i provine din (ibre (oarte scurte din lemn. 1ac celuloza este supus (ierberii cu un acid mineral (acid clor"idric sau sul(uric) concentrat, ea se descompune %ntr!un produs care se dovede te a (i glucoz. ?. Utilizri Celuloza este utilizat la ob#inerea substan#elor e:plozibile de tip pulbere (r (um, a mtsii arti(iciale de tip v/scoz (milanez) i a mtsii acetat, a nitrolacurilor i nitroemailurilor (lacuri de acoperire cu uscare rapid i luciu puternic), a celo(anului. 4ste o materie prim de mare valoare economic i constituie punctul de plecare %n (abricarea unor produse importante, dintre

care cea de "/rtie ocup un loc principal (a (ost (olosit pentru ob#inerea "/rtiei %nc din secolul 2). &e %nt/lne te %n cantit#i mari %n aproape toate plantele i este o principal surs de "ran. Are propriet#i de reducere a valorii calorice a unor alimente dac %n acestea se adaug celuloz cristalizat. Atasea v/scoz este %ntrebuin#at la (abricarea di(eritelor #esturi precum i a cordului pentru anvelope. 1ac solu#ia de v/scoz este (ilat, printr!o (ont (in %n baie de acid sul(uric diluat i glicerin, se ob#in (olii dintr!un produs larg (olosit! celo(anul. .roduse care con#in celuloza5 bure#i, sprayuri pentru alergie sau pudre, benzi medicale. Celuloza este (oarte ie(tin pentru c este (oarte abundent.