Care Sunt Cele Patru Atitudini Corecte PT A Realiza Impacarea Trezirea Eliberarea Si Iluminarea

Care sunt cele patru atitudini corecte pt.
a realiza Impacarea,
Trezirea, Eliberarea si Iluminarea ? /Which are the four right
attitudes towards ourselves and others to realize Inner eace,
Enlightenment, !iberation or "scension/#uelles sont les $uatres
attitudes correctes envers nous%m&mes et les autres pour
realiser la pai' int(rieure, l)(veil, la lib(ration ou
l)"scension/*Cu+les son las actitudes por realisar el estado de la
paz interior, Iluminaci,n - !iberaci,n?
de .an /irahorian
autorul metodei de rela'are pilotata pt trezire/author of the method of guided
rela'ation for awa0ening
auteur de la m(thode de rela'ation guid(e pour l)(veil1
http1//www.danmirahorian.ro/rela'are.html
"bout/.espre /irahorian1 http1//www.danmirahorian.ro/despre/p2.html

Acesta este raspunsul la scrisoarea prietenului nostru Michael Skye[de la VisionForce.com]
care ne cere: "sa descoperim in noi iubirea profunda pt. Geore !ush. "ubirea profunda si
#eneratia." $%his is an ans&er to the letter of our friend Michael Skye [VisionForce.com ]
&ho asked us: "to find our deep lo#e for Geore !ush. 'eep lo#e and profound honor."
"%otul trebuie facut cat mai simplu posibil ( dar nu simplist )" $
"*#erythin should be made as simple as possible( but not simpler )"$ +*instein,
Supra#ietuirea noastra ca fiinte umane( ca popoare si ca ci#ilitatie planetara depinde de
inteleerea si punerea in aplicare a acestor atitudini corecte despre care au #orbit -atan.ali(
!uddha( "isus( "sis si repre/entantii ci#ili/atiilor alactice
"O fiinta umana (popor; populatie; civilizatie) neinformata este o fiinta (popor;
populatie; civilizatie) in sclavie/ An uninformed human being (people, populace,
civilization) is a human being (people, populace, civilization) in slavery" /Une
population non inform est une population !ui vit en esclavage ("eorge
#ashington)
"$raieste ca si cum ai muri maine% &nformeaza'te ca si cum ai trai vesnic/"(is comme
si tu devais mourir demain% Apprends comme si tu devais vivre tou)ours% " (*ahatma
"andhi).
"&n momentul in care sclavul decide ca nu mai este sclav, lanturile sale cad"/
"A l+instant o, l+esclave dcide !u+il ne sera plus esclave, ses cha-nes tombent%
(*ahatma "andhi).
Cuprins/Content
Introducere
2. Cele patru atitudini antice pt a realiza schimbarea de sine si a
lumii in "forismele lui atan3ali despre "liniere1 4utra 55 din
4amadhi ada/The ancient four attitudes in order to change
ourself and the world in atan3ali)s "phorisms on 6oga1 4utra 55
in 4amadhi ada7
2.2. Eroarea luptei
8. 9Cele patru salasuri divine9 : ;rahma <iharas= din Theravada
si 9Cele patru stari incomensurabile9 din /aha-ana/The ;rahma
<iharas or >our ?eavenl- "bodes of Theravada and the >our
Immeasurables of the /aha-ana7
5. Cone'iuni/Connections
atan3ali
sihoterapie/ s-chotherap-/s-choth(rapie
!ao Tzu/ !ao Tseu/!ao @i/!ao Tse/!ao Tze
Isis
Iisus/Isus/Aesus
4hivaism% <i3nana ;hairava/ <ig-ana ;hairava
/ahatma Bandhi
C. "titudini fata de nou/"ttitudes towards the Dew
Aohn !ennon
E'opolitica1 4tudiul politicilor contactului cu civilizatiile
E'traterestre /E'opolitics1 The 4tud- of the olitics of
E'traterrestrial Contact
Comentarii/Commentar-
;ibliografie
Introducere
9Du%i nimic in neregula cu atitudinile gresite sau cu erorile de 3udecata7 Ele
doar te pot ucide, asta%i tot.9/ "There's nothing wrong with wrong attitudes or with
and errors in thinking. They just kill you, that's all !" ( Ihaleakala Hew en !
"utorul citatului de #ai sus a scris un articol "Cine se afla la comanda ? WhoEs in
charge?9 $%&
El ajunge la conclu'ia pe care o puteti descoperi si in (il#ul rusesc de pe situl din
pagina )*+,"-TE.E" "-)*+-" /HI//E+ 0+,1E/2E
http3//www.dan#irahorian.ro/hiddenknowledge.ht#l
ca la co#anda perceptiilor, gandirii si actiunilor (atitudinilor! se a(la conceptiile
despre realitate, care ne4au (ost i#plantate in cursul conditionarii, progra#arii sau
dresarii (castrarii!.
/in aceasta cau'a #ajoritatea (iintelor u#ane , inclu'andu4i pe aceia care (ac parte
din co#unitatea stiinti(ica, se re(era la realitate ca la o entitate (i'ica (#ateriala! si
cauta sa identi(ice cau'ele si re#ediile pentru #aladii precu# cele de ini#a, cancer si
dia5et doar prin cercetari asupra "/+ ( restrangere la planul #aterial sau al
e(ectelor! .
)orectarea aditudinilor incepe cu descoperirea si intelegerea unui alt #odel despre
realitate si s(arseste cu descoperirea e6peri#entala a acestui lucru in cursul
e6perientei cunoasterii ne#ijlocite de sine ( eli5erare din realitatea secunda, tre'ire !.
7odelul antic din Hawai al terapiei iertarii pe care l4a pre'entat Ihaleakala Hew en se
a(la in paragra(ul 8.% din articolul3 /irahorian1 9 Dichita 4tanescu % Intunecand
intunericul, iata portile lumini...% Fealitatea sursa si umbra ei :realitatea
fenomenala= G8H
"rticolul pre'ent pleaca de la o instructiune a lui 9atanjali din :oga -utra $8&, care
indica patru atitudini, care au dat (iecare nastere la o disciplina sau la o tehnica
terapeutica (;edeti lucrarea $<&!

2. Cele patru atitudini antice pt a realiza schimbarea de sine si a
lumii in "forismele lui atan3ali despre "liniere1 4utra 55 din
4amadhi ada/The ancient four attitudes in order to change
ourself and the world in atan3ali)s "phorisms on 6oga1 4utra 55
in 4amadhi ada7
=ro#3 http1//www.danmirahorian.ro
Traducerea convergenta/Convergent translation1
F1 7intea de;ine cal#a si clara :prasadanam= prin culti;area atitudinilor
de si#patie (maitri! (ata de oa#enii (ericiti :su0ha=, de e#patie
:0aruna= (ata de cei ne(ericiti :duh0ha=, de 5ucurie :mudita= (ata de
cei ;irtuosi (punya! si de egalitate #entala (upe0sha= (ata de ceea ce
este noci;, ;icios, rau ori inde'ira5il :apun-a=7
E1 The #ind 5eco#es cal# and clari(ied (prasadanam! 5y culti;ating
attitudes o( sy#pathy and (riendliness (maitri! towards happiness
(su0ha!, e#pathy or co#passion (0aruna! towards #isery (duh0ha!, o(
gladness (mudita! towards ;irtue (pun-a!, and o( e$uanimit-
(upe0sha! towards what is no6ious, de#eritorious, e;il or undesira5le
(apun-a!>
>1 a pens?e est paci(i?e et de;ient puri(i?e (prasadanam! par la
culture des senti#ents de sy#pathie (maitri= ;is4a4;is des creatures
heureu6(su0ha!, d'e#pathie (0aruna= ;is4a4;is des creatures
#alhereu6(duh0ha!, d'allegresse ou contente#ent :mudita= ;is4a4;is
des 5on(pun-a! et d'indi((?rence ou d'egalite d'hu#eur (upe0sha= ;is4a4
;is des creatures #au;ais(apun-a!>
41 a #ente se puri(ica y torna pac@(ica (prasadanam!, se logra
culti;ando el senti#iento de si#pat@a(maitri= (rente a la
(elicidad(su0ha!, de co#pasiAn(0aruna= (rente a la desgracia(duh0ha!,
de alegr@a:mudita= (rente a la ;irtud(pun-a!, y de indi(erencia o de
neutralidad (upe0sha= (rente a la #aldad(apun-a!, co#o o5jetos (de
concentraciAn!.
Traducerea divergenta a fiecarui termen/.ivergent Translation
:word%b-%word=1
maitri1 F1 71B8C.< ((e#enin! si#patie, identi(icare> iu5ire> deri;a de la
Dmid (a (i de incredere>a se darui> a se atasa> a se lipi> identi(icare!> in
pali3 metta (iu5ire> prietenie!> (acilitea'a trans(erul cogniti; si a(ecti; cu
(iintele reali'ate sau cu cei eli5erati de dorinte, (ara atasari :vita%raga=>
din aceasta atitudine este e6trasa egea "tractiei ( de;eni# ceea ce
ur#ari#!> iu5irea este re'er;ata doar lui /4'eu (pri#a porunca! iar nu
tuturor ( adica este o eroare sa ;a identi(icati cu ceea ce este noci;, cu
cei ce su(era si apoi sa ;a plangeti ca su(eriti sau ca ;4ati ratat ;iata!>
9rietenul tuturor este prietenul ni# nui. 'a#i de tout le #onde est l'a#i
de personne. legea atractiei (ace sa se #ani(este ceea ce iu5iti> de;eni#
una cu ceea ce ur#ari#3 identicarea cu Iisus> /e i#itatione )hristi (/ie
+ach(olge )hristi /'I#itation de E?sus4)hrist/ "I#itation o( )hrist"! a lui
Tho#as F 0e#pis ori Tho#as ;on 0e#pen (%8BG4%CH%! si3 ",ratio de
ele;atione #entis in /eu#"> aceaste atitudine a #ai (ost tradusa drept
eronat drept a#a5ilitate, prietenie> cordialitate, 5una;ointa (;edeti
"raga"in 364 2.5I764 8.57 64 8.I!> :- %.88 4 :- 8.<8> E1 sy#pathy>
identi(ication> lo;e> (riendliness> metta (lo;e> lo;ing> kindness!> 41
71B8C.< ((e#enino! si#pat@a, a#a5ilidad, cordialidad, 5ene;olencia,
a#istad> deri;a de D#id (ser (iel, pegarse> adherirse,co#ida,darse golpes,
a(icionarse!> :- %.88 4 :- 8.<8>
0aruna3 F1 e#patie ( ne pune# in locul celuilalt dar (ara sa ne
identi(ica#!, co#pasiune ( dar cu e;itarea trans(erului, identi(icarii si a
pierderii o5iecti;itatii! > #ila> iertare( in orice iertare autentica apare
eli#inarea identi(icarii cu propriul ego !> 5una;ointa> nu te 5ucura de
neca'ul se#enilor> culti;a ca si Iisus #ila, co#pasiunea si iertarea ("Iarta4
i /oa#ne ca nu stiu ce (ac"! (ata de cei rai, ca (ata de cei ce su(era de o
#aladie (ignoranta> or5ire!> 5una;ointa> cei ce predica iu5irea tuturor
con(unda si#patia cu e#patia ( doar e#patia poate (i uni;ersala in ti#p
ce identi(icarea prin si#patie sau ancorarea prin iu5ire este indreptata
doar catre /4'eu, catre cei eli5erati sau identi(icati cu /4'eu!> E1
e#pathy> co#passion>
Dota ./1 Terapia Iertarii (Ho'oponopono!. Ter#enul Ho'oponopono (olosit pt a indica
"terapia iertarii" insea#na3 "a indrepta, a corecta o eroare". "ceasta practica a iertarii
era (olosita de kahuna ( sha#ani, ;rajitori, #agicieni, preoti, "priest, sorcerer,
#agician, wi'ard, #inister, e6pert in any pro(ession"!. "Tot ce a tre5uie sa (ace# este
sa lucra# asupra propriei noatre persoane"$ sa eli#ina# conda#narea, separarea&>
"/aca ;rei sa ;indeci pe cine;a, inclusi; pe un cri#inal 5olna; psihic, o poti (ace
;indecandu4te pe tine." (Ihaleakala Hew en!.
mudita3 F1 5ucuria, satis(actia> cauta sa ;e'i partea plina a paharului in
(iecare i#prejurare sau (iinta pe care o intalnesti(gandirea po'iti;a!>
#ultu#irea, recunostiinta, cele5rarea> E1 delight> gladness> sy#pathetic
joy> ;icarious joy, the opposite o( jealousy joy>delight in the holy>
co#placent> satis(ied> goodwill>
upe0sha3 F1 neutralitate> practica egalitatii #entale, non opo'itia> non
re'istenta (ata de ;iciu si nu de;eni un e#ittor de (ric, ur, agresi;itate
sau ostilitate> renunt la lupt> nu judeca> nu critica, nu te opune, nu lupta
cu raul"( (iindc il (inante'i energetic!> a5andonea' lupta cu rul care4l
sporeste> practic detasarea, indi(erenta> constienti'ea' cu# caii
(si#turile! controlea'a carul
si treci dincolo de colorarea atractie4respingere indus de o5iectele
sen'oriale>
Dota ./1 ;edeti i#aginea "legoriei carului in )onstienta /"wareness de "nthony de
7ello intr4o noua traducere de /an 7irahorian3
http3//www.dan#irahorian.ro/)onstienta4"wareness.pd(
;ederea dualist este un ; l in (a a ochilor $"/ragostea (atrac ia! Ii
ura(repulsia! sunt un ; l Jn (a a ochilor3 una nu ne las s ;ede# decKt
5inele, cealalt decKt r ul/ 'a#our et la haine sont un ;oile de;ant les
yeu6 3 'un ne laisse ;oir Lue le 5ien, l'autre Lue le #al&> e;ita (rica (care
declansea' hipno'a in;oluntar> ingustarea ca#pului de constiint si
"pro(etia i#plinita"3 "de ce iti e (rica nu scapi"!> "nu te te#e de rau"4 pt a
nu declansa identi(icarea cu agresorul(escaladarea de'u#ani'arii este
redata in pro;er5ul chine'esc3 "ai grija cand te lupti cu cei rai sa nu de;i
ca si ei"!> nu ad#ira raul (nu4ti (a idoli, #odele din3 5anditi, hoti, corupti,
gangsteri, cri#inali! si nu aprecia ;iolenta, con(lictele, daca nu doresti sa
raspandesti in societate #odele eronate de reali'are4e(ectul (il#elor
a#ericane> a5andonea'a lupta cu raul care4l sporeste> E1 serenity>
eLuani#ity> undistur5ed, neutrality> e;en te#pered, undistur5ed, no
pre(erences> indi((erence> disregard> non4(ighting> "do not resist(to e;il!">
disinterest> =3 M En jugeant les autres un ho##e Nu;re en ;ain > il se
tro#pe sou;ent et to#5e (acile#ent dans le p?ch? > #ais en se jugeant
lui4#O#e il Nu;re toujours F 5on escient. P (Tho#as a 0e#pis!
su0ha 3 F1 (ericire> re(erire la (ericirea celor reali'ati((oloseste (orta
e6e#plului pentru a anihila indoiala, neputinta> "daca un o# a reali'at si
tu poti">e;ita in;idia!> E1 happy>happiness, joy>
duh0ha3 F1 su(erinta> durere, esec, nenorocire$nu te 5ucura de neca'ul
se#enilor&> ne(ericire>
E1 pain,su((ering> distress>ache, unhappy> sorrow, #isery> sadness>
unhappy>
pun-a3 F1 pur> 5un> ;irtuos> #erit> ;irtute,calitate$5ucura4te daca
intalnesti (ru#osul, reali'area de e6ceptie si e;ita in;idia&> E1 good,
;irtuous>;irtue>
apun-a 3 F1 i#pur> rau> nenorocire> ;iciu> de(ect> i#puritate> su(erinta>
5oala, durere, esec, ne(ericire> E1 not pure> wicked>;ice> 5ad, e;il>
de#eritorious> sin(ul> no6ious, de#eritorious, undesira5le>
visha-a3 ale o5iectelor> re(erire la o5iectele suport care intra in centrul
atentiei, concentrarii, #editatiei>re(erire la o5iectele intalnite3tipuri de
idei, ganduri, perceptii, senti#ente E1 o5ject (o( e6perience!> in the case
o(>ha;ing (or their! o5jects>
bhavana3 F1 culti;are unei atitudini,radiatie>proiectie>reactie, conceptie,
#entalitate, progra#are conceptuala, tipar co#porta#ental sau de
actiune re'ultand din tiparele de gandire si de perceptie i#plantate> E1 5y
culti;ating attitudes> radiating> projecting> attitude>
tah3 F1 de la>plecand de la> E1 5y>going (ro# that>
citta :chitta=3 F1 #inte> #intea ca proces (tra(icul din #inte!> E1 #ind4
stu((>(o(! #ind>
prasadanam3 F1 cal#> claritate> transparenta> centrare> intro;ertire>
cal# i#pertur5a5il> clari(icare> puri(icare>J#pacare> stare cla#a,
transparenta, centrata, intro;ertita> E1 undistur5ed cal#ness>
clari(ication, puri(ication> cal#ing, tranLuili'ing> puri(ied and cal#>
Dota 21 ,5iecti;ul acestei instructiuni nu este doar o gandire po'iti;a (o
strategie si#pli(icata (olosita in lucrarile din ,ccident !, ci ;i'ea'a
reprogra#area atitudinilor eronate (ata de 5ine (ceea ce este de dorit,
;irtuti, calitati, (ai#a, 5ogatie> aici o sa o5ser;ati de unde a (ost e6trasa
legea atractiei ! si (ata de rau (ceea ce este nedorit, 5oala, durere
su(erinta! sau (ata de cei reali'ati (eli5erati, tre'iti ori ;irtuosi!.
!egea "tractiei ( de;eni# ceea ce ur#ari#! (unctionea'a atunci cand
se instalea'a un cuplaj/ atasare si in a#5ele sensuri, atat la atractie((ata
de lucrul dorit!, cat si la respingere.( lucrul nedorit> ;edeti #ai jos3
Eroarea luptei cu raul !
"=ii #ultu#it cu ceea ce ai> ;ei s(arsi in a a;ea #ai #ult. /aca ;a
concentrati pe ceea ce nu a;eti ;eti s(arsi prin a nu a;ea niciodata
destul ( (iindca (olositi legea atractiei in #od contrar intereselor d;s.>
o5tineti lucrul pe care ;a concentrati atentia3 lipsurile!"/ "Qe thank(ul (or
what you ha;e> youRll end up ha;ing #ore. I( you concentrate on what you
donRt ha;e, you will ne;er, e;er ha;e enough !!"
.eprogra#area atitudinilor eronate se reali'ea'a prin practicarea
constientei si are drept e(ect paci(icarea (i#pacarea! cu lu#ea si cu noi
insine, in ;ederea intrarii in transa #istica (sa#adhi! pt. a reali'a Tre'irea
(Eli5erarea> Ilu#inarea!. =ara eli#inarea con(lictelor ra#ane# ancorati in
lu#ea de la supra(ata. =ara a5andonarea luptei cu raul (care poate sa (ie 3
inso#nia, incordarea, durerea un gand o5sesi;, o dorinta, o ne;oie, un
;iciu, o dependenta sau o #aladie incura5ila!, ra#ane# pri'onieri in
cercul ;icios al identi(icarii cu agresorul. =ara renuntarea la ura,la in;idie
(la dorinta distructi;a (ata de reali'arile se#enilor> "sa #oara capra
;ecinului"! sau (ara sa trece# dincolo de repulsie, dincolo de respingere
(ata de ceea ce nu sti# sau (ata de ceea ce este di(erit, ra#ane#
ancorati in ceea ce a;e#, in ceea ce sti# acu# , adica pri'onieri ai
ignorantei, or5irii, in lu#ea din a(ara. "sta insea#na ca se #entine
;irusarea si ;ulnera5ilitatea la trans(er (ne identi(ica# cu cei care su(era
si pierde# oportunitatea de ai ajuta!, ra#ane# neputinciosi in (ata
transei accidentale pro;ocata de (rica sau de panica (sa ne a#inti# cu#
(rica 5iciclistului incepator il (ace sa nu #ai poata e;ita un o5stacol,
(iindca nu #ai ;ede in (ata sa ni#ic altce;a decat o5stacolul (groapa,
5olo;an!4o5iectul (ricii (care poate (i o 5oala, o a#enintare! ajunge sa
ocupe intreg ca#pul constientei> de aceea se spune 3"de ce iti se (rica nu
scapi "!.
Dota 81 7intea de;ine cal#a $ clara> transparenta> centrata> intro;ertita&
daca culti;a# ur#atoarele atitudini (ata de se#eni 3
%. /aitri $simpatia (culti;a identi(icarea cu oa#enii (ericiti si e#ite
iu5irea (ata de cei ce s4au reali'at4Iisus&> ;edeti /e i#itatione )hristi et
conte#ptu o#niu# ;anitatu# #undi in latina pe3
http3//www.thelatinli5rary.co#/ke#pis.ht#l
<. Jaruna $empatia (culti;a compasiunea (ata de ne(ericire!> e#ite
mila :(ata de cei ce su(era! si iertarea ((ata de cei ce au gresit sau te4au
nedreptatit!&>
8. /udita $ bucuria(u#ple4te de 5ucurie cand intalnesti oa#eni
;irtuosi,plini de calitati si emite 5ucurie (ata de tot ceea ce este (ru#os si
5ene(ic> culti;a #ultu#irea si recunostiinta>5ucura4te si cele5rea'a>e;ita
e#isia autodistructi;a a ne#ultu#irii,a cautarii de de(ecte sau
cusururi >"a#5itia isi distruge posesorul"!&>
C. Kpe0sha $neutralitatea4practica egalitatea #entala,non opo'itia>non
re'istenta (ata de ;iciu si nu de;eni un e#itator de (rica,ura,agresi;itate
sau ostilitate (ata de ceea ce este noci;,rau sau inde'ira5il>(e;ita (rica
daca nu ;rei sa te (ocali'e'i pe ceea ce nu4ti doresti si sa intri in transa
accidentala(;edeti pro;er5ul39.e ceea ce ti%e frica nu scapi9!> singurul
lucru de care tre5uie sa ;a (ie (rica este (rica, (iindca ea declansea'a
transa accidentala, ingustarea ca#pului constiintei pana cand nu #ai
este perceput decat o5stacolul( ca in ca'ul 5iciclistului incepator> /ia;olul
apare doar celui ce se te#e de el/ e /ia5le n'apparaJt Lu'F celui Lui le
craint.$9ro;er5 ara5 care indica transa accidentala declansata de (rica&>
renunta la lupta cu raul daca nu ;rei sa te identi(ici cu agresorul (un
pro;er5 chine' 'ice3")and te lupti cu un de#on ai grija sa nu de;i unul"!&>
aceasta atitudine repecta ahimsa(non;iolenta #entala ;er5ala si
#entala!,adica cea #ai i#portanta porunca din cele %G indicate in :a#a
si +iya#a4;edeti3:- <.8G48<>controlul e#isiei indicat in aceasta
instructiune aduce puteri di;ine(siddhis!3 :- <.8S ")el ce este neclintit in
practicarea non;iolentei (ace sa dispara ostilitatea in pre'enta sa"> :-
%.8T (maitri usurea'a reali'area de sine prin deschiderea unui canal
catre (iintele reali'ate!>64 5.8L19uterea de a pacifica toate fiintele
o realizeaza cel ce emite constant iubirea:maitri=97
<edeti imaginea de mai 3os marita pe1
http1//www.flic0r.com/photos/pataMnM3ali/
0ota despre eroarea luptei:
9"devarul ori cunoasterea in care credeti :credintele, teoriile, modelele= si
de care va atasati/ identificati , va fac surzI si orbi la orice lucru nou 9 /9The
truth -ou believe and cling to, ma0es -ou unavailable to hear an-thing
new.9 :ema Chodron =
<edeti cine va orbeste in cartea despre traditia tolteca a lui .on /iguel Fuiz
intitulata 9<ocea cunoasterii 9 in primul capitol intitulat1 9Caderea in
realitatea secunda in ;iblie : povestea biblica a lui "dam si a Evei= in
documentul 9N realitate separata/ " 4eparate Fealit- GC H
In randurile de mai 3os se vorbeste despre non%actiunea :wu%wei= din taoism
si despre actiunea fara reactiuni :naish0arm-a= din hinduism, ceea ce este
ceva complet diferit de inactiune.
Ktilizarea actiunii parado'ale :wu wei7 non%doing7 non%actiune= apare in
mesa3ul lui Iisus sub forma 9 nu luptati cu raul 9:/atei C.5O=/ 9do not resist
to evil 9 :/atthew C15O= si in mesa3ul zeitei Isis.
Eroarea luptei este denuntata in citatul de mai 3os 1
/ichael 4inger1 9.aca va opuneti la ceva atunci hraniti sau finantati acel
lucru. Nrice energie cu care luptati este una pe care o hraniti sau finantati.
.aca impingeti ceva in afara atunci nu faceti decat sa invitati acel lucru sa
stea9/ 9If -ou are resisting something -ou are feeding it. "n- Energ- -ou are
fighting -our are feeding. If -ou are pushing something awa- -ou are
inviting it to sta-.9
"firmatia de mai sus este o varianta de enuntare a celei apartinand zeitei
Isis1 9Energizati / intariti orice lucru sau stare la care va opuneti sau cu care
luptati . Cu orice luptati persista9/ 9 Whatever -ou ta0e on and oppose -ou
are energizing. Whatever -ou resist persists 9 .
"ceasta este una din cele patru atitudini corecte pentru a deplasa centrul de
pe celalalt : e'primare/ reprimare= in noi insine si se foloseste in tratarea
tulburarilor psiho%somatice : cei ce lupta cu insomnia, ingrasarea,
obezitatea, durerile si cu dependentele de tot felul, le intaresc=7
.esi Iisus a spus 9nu luptati cu raul9, in forma virusata, care a a a3uns pana
la noi , ni se cere sa folosim atitudinea de iubire fata de rau si ceea ce este
nociv : adica sa folosim eronat legea atractiei=1 9<oi Pns , iubi i pe vr 3maQii
voQtri..:!uca R. 5C= 9;ut love -our enemies9: !u0e R.5C=.
.e ce credeti ca s%a facut aceasta modificare ?
>iindca o doctrina care a devenit ideologia oficiala a imperiului trebuia sa
impiedice orice ostilitate fata de lideri : care pana mai ieri ii rastigneau si ii
fierbeau pe cei care%l urmasera pe Iisus= si sa finanteze cu carne de tun
razboaiele de colonizare : prin lupta contra paganilor si a altor lucruri
decretate de autoritati drept rele = . N doctrina imperiala trebuia sa
finanteze o ierarhie falsa a valorilor : ierarhia politica si economica7 reguli
morale = , iar nu pe Iisus si prima porunca :eliberarea7 indumnezeirea7
altarul cauza care da nastere la daruri, haruri si virtuti morale autentice =.
"devarata atitudine care sustine abandonarea luptei cu raul este iertarea
din e'presia finala de pe cruce :9Iarta%i .oamne ca nu stiu ce fac9= si din1
9Du 3udeca i, Qi nu ve i fi 3udeca i7 nu osSndi i, Qi nu ve i fi osSndi i7 ierta i, Qi
vi se va ierta9 :!uca R. 5I=./ 9.o not 3udge, and -ou will not be 3udged. .o
not condemn, and -ou will not be condemned. >orgive and -ou will be
forgiven.9 GAesus as reported in !u0e R.5IH
In toate cartile religiei institutionalizate intalnim indemnul la lupta cu
intunericul, desi acest lucru este contrar mesa3ului lui Iisus.
Dichita 4t nescu spune 1 9TntunecSnd Pntunericul, iat por ile luminii... 9
Carl Bustav Aung nu sustine lupta cu intunericul, ci constientizarea sa1
9Cineva nu devine iluminat vizualizand/ imaginandu%si forme luminoase, ci
facand intunericul constient/constientizand intunericul9/ 9 Nne does not
become enlightened b- imagining figures of light, but b- ma0ing the
dar0ness conscious.9
?eraclit spunea ca ?esiod era un idiot pe care toti grecii il ridicau in slavi pt
cunoasterea sa. ?esiod s%a ales cu acest epitet fiindca nu stia nici macar
faptul ca 9ziua9 este identica cu 9noaptea9 9?esiod is most men)s teacher.
/en thin0 he 0new ver- man- things, a man who did not 0now da- or nightU
The- are one9. :>ragment CI ?ippol-tus, Fefutation of all heresies, IV, 2W, 8.
=
Coincidenta contrariilor, e'primata de ?eraclit prin 9 .rumul ascendent si
cel descendent este unul si acelasi lucru9/ The wa- up and the wa- down is
one and the same9 :>ragment RW ?ippol-tus, Fefutation of all heresies, IV,
2W, L.= a fost redescoperita de ?egel, care o ilustreaza prin falsul
antagonism dintre stapan si sclav sau dintre stapan si servitor. >ara sa
inteleaga identitatea contrariilor, mar'ismul a e'tins si a generalizat acest
model dualist sub forma claselor antagonice :e'ploatatoare si e'ploatate= si
a luptei de clasa. "cest model este dificil de parasit chiar dupa ce
e'perimentul comunist a esuat : cel mai mare obstacol in a descoperi
altceva este atasarea de ceea ce stim=. 4i astazi se vorbeste despre
dominare in psihologie : care sa nu uitam ca se ocupa de realitatea virtuala
numita minte, iar nu de realitate= si se scriu carti de genul
9Cum sa devi un lider"( pt u/ul celor care nu o sa fie niciodata lideri( fiindca important
01 *S%* SA '*V*0"M S%A-A0" -*S%* A2%"" + orice stapan de#ine automat scla#ul
scla#ului sau al instrumentului pe care il stapaneste,( ci cum sa de#enim stapani peste noi
insine( cum sa ne eliberam de sub dictatura emotiilor( impulsurilor psiho3emotionale( a
simturilor( a lacomiei( a poftelor( a instrumentelor cu care ne3am identificat: mintea( inima(
corpul...%oate reliiile asocia/a lumina cu binele si intunericul cu raul( si ne #irusea/a
indemnandu3ne sa luptam cu intunericul + obstacolul este chiar lupta( fiindca intunericul
este doar o lipsa a luminii si aceasta absenta dispare fara lupta( daca aducem o sursa de
lumina intr3o incapere,( cu o sinura e4ceptie.. scoala eseniana cauta intrarea in
"0%10*5"6... care este 5*A2"%A%*A S1-75%.. %*M*2"A..V"'12..A!S*0%A... ca in
buddhism. 'iferenta intre /i si noapte este doar una cantitati#a + cantitatea de fotoni,.
0oaptea fi transformata in /i cu ochelari echipati cu multiplicatori de fotoni. 'aca iesim din
tipare #om intelee ca intre /i si noapte nu este nici o diferenta( fiindca este #orba de
aceea/i entitate ... de acelasi pahar.. mai plin sau mai ol de fotoni..
6ele patru atitudini sunt cunoscute drept !rahma Viharas in buddhismul
%hera#ada+6ele patru Salasuri 6eresti, si in cel mahayana +6ele patru
"ncomensurabile,.
Acestea patru sunt cultivarea bunatatii iubitoare.cunoscuta in pali drept Metta ori ca Maitri in
sans/rita0, a compasiunii . 8aruna], a bucuriei fata de norocul altora.Mudita0 si a neutralitatii,
egalitatii sau a non'diferentierii.cunoscuta drept 1pekha in pali ori 1peksha in lb% 1ans/rita0;
!rahma Viharas+Four 9ea#enly Abodes: Four "mmeasurables,
Another important teaching to cultivate 2as /no2n to the %hera#adins as the 3rahma (iharas or
Four 9ea#enly Abodes and to the Mahayanists as the Four "mmeasurables.
$hese four are the cultivation of loving /indness, /no2n in 4ali as Metta or in 1ans/rit as Maitri,
compassion or 8aruna( sympathetic )oy or re)oicing in the good fortune of others, /no2n as
Mudita and a balanced or non'discriminating mind, /no2n as 1pekha or in 1ans/rit as 1peksha
$hese 2ords are from the 3uddhist tradition, in 4ali% $hese are called the Four 9ea#enly
Abodes, a place to d2ell
Metta+in 1ans/rit 5 Maitri , is 6oving 7indness, 7aruna is 8ompassion,
Mudita is 1ympathetic 9oy (vicarious )oy, the opposite of )ealousy),
1pekha +in 1ans/rit 5 1peksha, is :!uanimity (even tempered, undisturbed, no preferences)
As you meet your partners, silently 2ish them these blessings5
*etta ' may you be free from danger, happy, peaceful, strong, healthy, and have ease of being%
7aruna ' may you be free from suffering%
*udita ' may your 2isdom and goodness ever increase%
Upe/ha(Upe/sha) ' although & have these 2ishes for you, you are the heir to your o2n /arma%
;our happiness depends on your o2n actions and not my 2ishes for you%
Maitri or *aitreya (1ans/rit) .from mitra friend, a name of the spiritual sun0<riendly, benevolent,
/ind, a friend of all creatures
*etta (love) is characterized as promoting the 2elfare of others% &ts function is to desire 2elfare% &t
is manifested as the removal of annoyance% &ts pro=imate cause is seeing the loveableness in
beings% &t succeeds 2hen it ma/es ill'2ill subside, and it fails 2hen it giv 1peksha es rise to selfish
affection%
Metta ' promoting the 2elfare of all beings, clearly seeing the agreeable side of all beings, 2ishing
for the 2orld>s 2elfare and happiness, /indliness%
8aruna (compassion) is characterized as promoting the removal of others> suffering% &ts function is
not bearing others> suffering% &t is manifested as /indness% &ts pro=imate cause is seeing
helplessness in those over2helmed by suffering% &t succeeds 2hen it ma/es cruelty subside, and it
fails 2hen it gives rise to sorro2%
Mudita (sympathetic )oy;delight) is characterized as )oy in the success of others% &ts function is
being free from envy% &t is manifested as the elimination of aversion% &ts pro=imate cause is seeing
other beings> success% &t succeeds 2hen it ma/es aversion subside, and it fails 2hen it gives rise
to merriment%
1peksha(e!uanimity) is a 1ans/rit term .from upeksh to consider carefully ? the verbal root iksh
to loo/ at0%Upe/sha.upekkha(4ali)0 is characterized as promoting e!uipoise to2ards beings% &ts
function is to see the e!uality in beings% &t is manifested as !uieting li/e and disli/e% &ts pro=imate
cause is seeing the o2nership of deeds thus5 "3eings are heirs to their deeds% #hose, if not theirs,
is the choice by 2hich they 2ill become happy, or 2ill be free from suffering, or 2ill not fall a2ay
from the success they have reached@" &t succeeds 2hen it ma/es li/e and disli/e subside, and it
fails 2hen it gives rise to the indifference of ignorance based on the household life%Upe/ha '
promoting neutrality, reflecting upon all beings inheriting the results of their /arma, impartiality
to2ards the desirable or the undesirable, subsiding of attraction and repulsion%

6onnections$6one4iuni
%e4tul tradus al ;oa Sutra <.==.
Mintea de#ine calma [clara: impacata: transparenta: centrata: intro#ertita] daca:
<.culti#am simpatia[identificarea] fata de fericire[fata de cei ce s3au reali/at]:
>.culti#am empatia[compasiunea] fata de nefericire[fata de cei ce au esuat]:
=.culti#am bucuria fata de #irtute[fata de cei ce au calitati: fata de ceea ce este benefic]
?.culti#am neutralitatea[ealitatea mentala( non opo/itia: non re/istenta: non#iolenta] fata
de #iciu[ceea ce este noci#( rau sau inde/irabil]
-atan.ali
Aonviolenta, abandonarea urii si a violentei face parte si din regulile restrictive ;ama
4atan)ali revine la cele B atitudini corecte ce conduc la eliberare in 1adhana 4ada.4artea despre
Cealizarea practica0(;1 D%EF'BG) atunci cand face referire la regulile de abtinere ;ama ." pt
pacificarea cu semenii"0 si 0iyama."pacificarea cu sine insusi"0;
Atitudinea de renuntare la lupta cu contrariile ."naish/armya"; 2u'2ei0 caracterizeaza toate
ramurile(ana) practicii ;oga.;ama,Aiyama, Asana, 4ranayama, 4ratyahara, Hharana, Hhyana si
1amadhi0(vedeti si 3hagavad'"ita);
*ai )os sunt prezentate trei sutra referioare la ;ama si 0iyama
64 8.5W16ama%Cele cinci porunci pt pacificarea cu lumea/ Festraints:6ama=/
!es limitations
5: ;ama(poruncile negative; interdictii; ce sa nu faci' atitudini, practici spirituale pt%pacificarea cu
semenii; regulile de impacare,de iertare si de dezlegare a individului de organismul social) sunt5
ahimsa. "a nu ucide"; a nu rani ori leza in vreun fel"; non'violenta in gand, cuvant, gesturi si fapte;
a nu rani;a nu dauna vietii; a respecta viata tuturor fapturilor ("a'himsa" inseamna non' himsa;
unde "himsa"5 "a rani"a provoca leziuni, in)urii; violenta)0,
satya (adevarul;abtinerea de la minciuna; practicarea adevarului in gand,cuvant si fapte ),
asteya(a nu fura;a nu ravni la bunul altuia;abtinerea de la furt;respecta teritoriul propriu al
celorlalti), brahmacharya .castitatea;practica abtinerea de la risipirea energiei vietii;elimina
senzualitatea(pornografia;se=ualitatea; vulgaritatea,obscenitatea,trivialitatea); practica abtinerea
de la se=ualitate in ganduri , perceptii,limba) si fapte;nu transforma alte fiinte in obiecte de
satisfacerea a placerilor;"ce tie nu'ti place altuia nu'i face";celibat;moderatie in dorinte,practica
abtinerea de la risipirea energiei vietii; controlul energiei se=uale;dedicarea vietii in realizarea menirii
omului5realizarea adevaratei sale identitati de manifestare a 8onstiintei universului'3rahman0 si
apariraha[abtinerea de la dorinta de a poseda, de a acumula; vizeaza detasarea de posesiuni a
atentiei;eliminarea lacomiei,avaritiei; suntem posedati de ceea ce posedam; "unde ti'e comoara
acolo iti e si inima"(atentia); nu transforma creatiile divine(plante,animale,oameni, pamanturi
fiintele din univers) in obiecte si marfuri care sa fie posedate;nu trai in iluzia ca "a avea" poate sa
se substituie menirii omului care este de "a fi"0
*: $he five ;amas (the commandments; the restraints; the principles of respect for others
;e=ternal disciplines;) are5 ahimsa (nonviolence; not harming; non in)ury), satya (truthfulness),
asteya(non'stealing; abstaining from stealing; honesty), brahmacharya (chastity; celibacy,
abstention from incontinence;abstention from se=ual engagements; moderation), and apariraha
(nonpossessiveness ;not being ac!uisitive;non covetousness; greedlessness abstaining from
covetousness)%
F: 6es cin! ;amas (restrictions;limitations) sont5 Ahimsa (la non violence; Aon'nuisance), Satya
(la vrit; vracit), Asteya (l>abstention de vol; ne pas voler), !rahmacharya (chastet
;continence), et Apariraha (l>abstinence d>avarice; dsintressement)
S: 6as cinco ;amas (abstenciones, refrenamientos ;prohibiciones;auto'limitaciones;actitud
social) son5 ahimsa (no violencia, no causar daIo) , satya (no mentir,abstenciJn de falsedad;la
veracidad (satya) consiste en hacer coincidir la palabra y el pensamiento con los actos% 6a palabra
y el pensamiento corresponden a lo !ue se ha visto, oKdo o deducido)) asteya(la honestidad; no
robar; 0ota <), brahmacharya (control de la energKa se=ual, abstinencia; la abstinencia se=ual;
ser moderado en los placeres sensuales; conducta brahmLnica+, aun!ue en la prLctica significaba
celibato y estudio de los (edas; 0ota >) y apariraha (la no'posesividad; poseer lo )usto y
necesario; no ser avaro;no apegarse+; 0ota = )
%raducerea di#erenta a fiecarui termen$'i#erent %ranslation +&ord3by3&ord,:
ahims (ahimsa= U F1 "a nu ucide">a nu rani ori le'a in ;reun (el">non4;iolenta in
gand,cu;ant,gesturi si (apte>a nu rani>a nu dauna ;ietii>a respecta ;iata tuturor
(apturilor ("a4hi#sa" insea#na non4 hi#sa>unde "hi#sa"3"a rani"a pro;oca
le'iuni,injurii>;iolenta! E1 not har#ing>non ;iolence> non4;iolence> consideration
towards all li;ing things, especially those who are innocent, in di((iculty, or worse o((
than we are> a5stinence (ro# injury, a5stention (ro# ;iolence>
sat-a U F1 ade;arul>a5tinerea de la #inciuna> practicarea ade;arului in gand,cu;ant
si (apte>sinceritate> E1 truth(ulness, truth> right co##unication through speech,
writings, gesture and actions> ;eracity, a5stention (ro# (alsehoods>
aste-aU F1 nu (ura>respecta teritoriul propriu al celorlalti> onestitate> E1 non4
stealing>not stealing> the a5ility to resist a desire (or that which does not 5elong to us>
a5stinence (ro# the(t> a5stention (ro# stealing>
brahmacar-a U F1 castitatea>practica a5tinerea de la risipirea energiei ;ietii>eli#ina
sen'ualitatea(pornogra(ia>se6ualitatea> ;ulgaritatea,o5scenitatea,tri;ialitatea!>
practica a5tinerea de la se6ualitate in ganduri , perceptii,li#5aj si (apte>nu trans(or#a
alte (iinte in o5iecte de satis(acerea a placerilor>"ce tie nu4ti place altuia nu4i
(ace">celi5at>#oderatie in dorinte,practica a5tinerea de la risipirea energiei ;ietii>
controlul energiei se6uale>dedicarea ;ietii in reali'area #enirii o#ului3reali'area
ade;aratei sale identitati de #ani(estare a )onstiintei uni;ersului4Qrah#an>a5stinen
se6ual Ii sen'ual > E1 chastity> celi5acy, a5stention (ro# incontinence> continence >
a5staining (ro# i#purity> #oderation #oderation in all our actions> a5stention (ro#
se6ual engage#ents> i#pecca5le conduct> not lusting >
aparigrah :aparigraha= U F1 a5tinerea de la dorinta de a poseda, de a acu#ula
>aceasta atitudine ;i'ea'a detasarea de posesiuni a atentiei>eli#inarea
laco#iei,a;aritiei>sunte# posedati de ceea ce poseda#> "unde ti4e co#oara acolo iti e
si ini#a"(atentia!> nu trans(or#a creatiile di;ine(plante,ani#ale,oa#eni, pa#anturi
(iintele din uni;ers! in o5iecte si #ar(uri care sa (ie posedate>nu trai in ilu'ia ca "a
a;ea" poate sa se su5stituie #enirii o#ului care este de "a (i"&>a nu (i apucator>a nu (i
laco#> dorinta de a apuca (pastra>poseda,de a ne insusi>a a;ea!> inlocuirea lui "a (i" cu
"a a;ea"> In ur#a progra#arii si conditionarii oa#enii si4au uitat #enirea si au inceput
sa traiasca pt. "a a;ea"(a lua>a apuca>a acu#ula! in loc de "a (i" ."tunci cand ne
tre'i# descoperi# ca trai# intr4un uni;ers hologra(ic,in care totul este pre'ent acu#
si aici in (iecare parte a sa ."ctiunea pt. a a;ea este (ara sens deja cand a;e# totul
>9ro5le#a este situata in do#eniul controlului si al #anipularii constiintelor de catre
cei care se cred in posesia se#enilor, pe care4i trans(or#a ast(el in consu#atori si in
#ar(uri, care se ;and pt. a a;ea si ei ceea ce au #odelele de reusita ,care le4au (ost
i#plantate(prin #ijloacele de co#unicare in #asa!..e;edeti (il#ul "Instinct ", in care
pro(esorul Ethan 9owell (alias3"nthony Hopkins!, un cunoscut e6pert in studierea
co#porta#entului gorilelor,(oloseste ter#enul "takers"("apucatori" pt. a nu#i
oa#enii care au uitat rostul ;ietii!$:- %.%<. :- %.8H :- <.< :- <.H&> E1 not 5eing
acLuisiti;e> lack o( greed> a5stinence (ro# a;ariciousness> nonpossessi;eness>
nongreediness or the a5ility to accept only what is appropriate> not holding
possessions>a5stention (ro# acceptance o( gi(ts> a5stention (ro# a;arice, not
possessing>the desire to take>#ankind is di;ided 5etween "to ha;e" ("takers"! and "to
5e"("5eings"!> :ou can disco;er the conditioning or the progra##ing "to ha;e" and
"to take" instead o( "to 5e" in the #o;ie "Instinct ", in which Ethan 9owell
(alias3"nthony Hopkins!, a well known e6pert in the 5eha;iour o( gorillas use the ter#
"takers"(to na#e all the people that has (orgotten what is the real #eaning o( li(e!
$see3:- %.%<&>
-am:-ama= U F1 cele cinci porunci pt.paci(icarea cu se#enii> poruncile
negati;e>interdictii>Vce sa nu (aciV practicile,atitudinile pt. paci(icarea cu lu#ea>cod
social Ii #oral> auto4st pKnire> atitudini,practici spirituale pt.paci(icarea cu
se#enii>regulile de i#pacare,de iertare si de de'legare a indi;idului de organis#ul
social> E1 Wows o( sel(4restraint> the )o##and#ents > the interdictions > a5stinence>
restraint> -el(4restraints> Xthe do not'sV> attitudes towards others or towards our
en;iron#ent> e6ternal discipline> rules> respect towards others to reali'e the peace with
the world>$see in )o##entary3 )ode o( conduct4ya#as(restraints! and
niya#as(o5ser;ances! &>
64 8.52. Traducerea convergenta/Convergent translation1
F1 "cestea $-ama (poruncile, practicile,atitudinile pt. paci(icarea cu se#enii!&
repre'inta /aha vratta (/arele !egamant! reguli uni;ersale $sarva
bhauma(reguli respectate in (iecare tara# si in (iecare stadiu de e6istenta!& (iindca
nu depind de3 3ati((elul nasterii> (or#a de e6istenta, casta, (a#ilie!, desha(loc,
regiune, localitate, tara!, 0ala(ti#p, epoca! si de sama-a(conditii de #o#ent>
i#prejurari> circu#stante!>
E1 These $-ama (the (i;e ;ows >the co##and#ents!& constitute the 2reat Wow
(/ahavrattam! and are uni;ersals rules e6tending to all spheres and stages (sarva
bhauma! 5ecause are not conditioned 5y 3ati(5irth> race>class> rank> social!,
desha(place> geographic considerations!, 0ala(ti#e, era! or sama-a (circu#stance>
occasion!.
>1 Elles $-ama(les restrictions! constituent le 2rand Woeu (/ahavrattam! et sont
;ala5les partout, car elles ne dependent de 3ati(de la naissance> race>classe>(or#e
dRe6istence !, desha(lieu,endroit,pays!, 0ala(te#ps,epoLue! et sama-a (des
circonstances>conditions!. 41 Ystos (los ya#as>prohi5iciones>la actitud social
constituye! el de5er (unda#ental, representan el 2ran Woto (/ahavrattam! (el cual!
de5e e6tenderse con respecto a todos los posi5les casos, independiente#ente de
3ati(especie,situaciAn social!, desha( lugar! , 0ala (tie#po,#o#ento! y sama-a
(circunstancias!.
:- <.8<.+iya#a(culti;area celor cinci atitudini (ata de sine insusi> cele
cinci porunci po'iti;e, per#isiuni>ce sa (ace#> atitudini, practici spirituale
pt.paci(icarea cu noi insine!
F1 GDi-ama:cele cinci porunci po'iti;e,per#isiuni>ce sa (aci4atitudini,practici
spirituale pt.paci(icarea cu sine insusi!&sunt3
saucha(curatenia>puri(icarea>eli#inarea i#puritatilor> sa (i li#pede,clar sau curat in
ganduri,;or5e,(apte si corp!,
samtosha(i#pacarea> #ultu#irea> acceptarea>(ii i#pacat cu ceea ce esti (ara sa
cauti in a(ara #ai #ult sau un alt lucru> accepta4te asa cu# esti, nu (i alcine;a,altce;a
si (i #ultu#it de darul pri#it>i#pacarea eli#ina (rustarea,in;idia, regretele si cautarea
ratacirea sterila in a(ara a te'aurului din noi insine> #ultu#irea ne eli5erea'a de
dorinte,de cautarea de placeri si (acilitea'a ancorarea in pre'ent,acu# si aici,a trairii
de 'i cu 'i> nu i#ita pe ni#eni>5ucura4te,sar5atoreste,cele5rea'a!,
tapah$asce'a>disciplinea'a4ti pornirile,dorintele>reinstaurea'a ade;arata ierarhie de
co#anda eli#inand dictatura si#turilor,tiparelor co#porta#entale si a dependentelor
prin a5tineri de la hrana (post!, ;or5a(#ouna4practica tacerii!,#iscare (pastrarea
i#o5ilitatii corpului!> i#plica4te total in ceea ce (aci4
cogniti;,i#aginati;,a(ecti;,deci'ional sau ;oliti;>practica neclintirea sau hotararea
nestra#utata!,
svadh-a-a$studiul de sine>auto4studiere>centrarea atentiei pe interior de la grosier
(corp (i'ic! la su5til(prana!>culti;a starea de #artor atent,i#partial>practica
constienta,auto4o5ser;area si recapitularea (o5se;area retro4acti;a> rea#intire de
sine sincronica si diacronica!>(ii pre'ent in ceea ce (aci,constienti'ea'a
respiratia(;ipassana! sau repetarea #antrelor(japa! si ;ei reali'a in;ersarea si
sta5ili'area curgerii atentiei& si
ishvarapranidhana$daruire sau predare catre /i;initate a tuturor
(ructelor(succese,esecuri! (aptelor noastre>a5tinere de la dorinta de a ne atri5ui (alse
#erite sau in;inuiri> practicarea pre'entei di;ine3deplasarea centrului su5iecti; pana la
(u'iunea cu centrul real>&>
E1 Di-ama(the o5ser;ances! are saucha(e6ternal and internal puri(ication, purity>
cleanliness or the keeping o( our 5odies and our surroundings clean and neat!,
samtosha(content#ent> serenity!, tapah (austerity> ascetic disciplines> (er;ent
aspiration!, svadh-a-a (sel(4study! and Ishvarapranidhana (sel(4surrender>
surrender to the di;ine>orientation toward the ideal o( pure awareness!.
>1 es +iya#as (les o5ser;ances !sont saucha( la puret?!, samtosha(le
contente#ent!, tapah ( l'aust?rit?, discipline #entale et physiLue!, s;adhyaya
(l'?tude de soi4#O#e l'?tude des ?critures sacrees et la r?citation des 7antras! et
Ishvarapranidhana (l'a5andon co#plet en Is;ara>la d?;otion F Ish;ara!7
41 as Di-amas (las reglas (ijas>preceptos>las o5ligaciones! son3 saucha( pure'a !,
samtosha( el contenta#iento!, tapah (la austeridad, ascesis!, svadh-a-a (el auto
conoci#iento! y Ishvarapranidhana (de;ociAn al -eZor!>
-sihoterapie$ -sychotherapy$-sychoth@rapie
4sihoterapia insomniei si tehnologia transei din hetero si auto hipnoza confirma "eroarea
luptei";"oricine lupta cu insomnia prelungeste starea de e=citatie corticala si ramane treaz pana
dimineata"
1igmund <reud ca si 4atan)ali recomanda psihoterapeutului sa practice empatia iar nu simpatia,
pentru a evita pierderea obiectivitatii ca urmare a "transferului" determinat de identificarea cu
pacientul si de implicarea emotionala;
"sis
&sis 5"#hatever you ta/e on and oppose you are energizing%"6a orice te opui energizezi"/#hatever
you resist persists%"
"isus$"sus$Aesus
9esus5"Ho not resist to evil" ;&isus5"Au luptati cu raul"; lupta calugarilor cu "pacatul"(nevoile firesti)
este sortita esecului(amplifica impulsurile reprimate ceea ce conduce la halucinatii se=uale);
1fintenia a fost realizata de multi mistici crestini prin identificarea cu &isus iar nu prin simpla imitatie
."He &mitatione 8hristi" $homas a 7empis(MENF ' MBOM)0;
2ao%/u$2ao/i$2ao %seu$2ao %se$2ao %/e
6ao $zu5recomanda eliberarea din lumea iluzorie a dualitatii prin practicarea non actiunii.#u'#ei0
la nivel mental verbal si comportamental; 1fantul practica nondiferentierea ,egalitatea mentala fata
de contrarii("pentru sfant aurul si colbul de pe drum au aceeasi valoare");"ca si cele doua fete ale
aceleiasi monede" , contrariile sunt realitati complementare,sincronice 'care deriva una din
cealalta si nu pot e=ista independent';veninul devine remediu in functie de doza; disparitia multor
specii si distrugerea echilibrului ecologic de pe $erra a fost cauzata de etichetarea gresita ca rele
ori daunatoare a multor specii de animale si plante("buruienile" au salvat cerealele degradate
genetic in urma e=ploatarii intensive );promovarea conformismului si a supunerii in detrimentul
creativitatii a condus la inghetarea progresului si pierderea multor generatii de copii creatori ; un
proverb chinezesc reia eroarea luptei cu raul si pericolul identificarii cu agresorul5"cand luptati cu
un demon aveti gri)a sa nu deveniti unul"
Vi.nana !haira#a$ Viyana !haira#a
1hivaismul nondualist enumera printre cele MMD cai de a realiza centrarea sau accesul la
8onstiinta 8osmica sau Hivina,si metoda prezentata de 4atan)ali .in ;1 &%EE0;
Mahatma Gandhi+<BCD 3 <D?B,
"Ochi pt ochi va face doar ca toata omenirea sa fie oarba"/"An eye for an eye 2ill only ma/e the
2hole 2orld blind"/Oeil pour oeil rendra seulement le monde entier aveugle"%
"Aon'violenta(rezistenta pasiva) este infinit superioara violentei/ Aonviolence(passive resistance)
is infinitely superior to violence/ Aonviolence is far superior to violence/6a non'violence est
infiniment suprieure P la violence%"
"Aon'violenta a sosit printre fiintele umane; si ea va ramane% :a este vestitoarea pacii in lume/ 6a
non'violence est venue parmi les hommes ; et elle restera% :lle est l>annonciatrice de la pai= du
*onde%%% "
"1a incepem prin a schimba in noi ceea ce dorim sa schimbam in )urul nostru/8ommencez par
changer en vous ce !ue vous voulez changer autour de vous"
":ste nevoie sa devenim schimbarea pe care dorim s'o vedem in lume/ "3e the change you 2ant
to see in the 2orld%"/ (ous devez Qtre le changement !ue vous voulez voir en ce monde"
"8eea ce doresc sa duc la bun sfarsit este sa realizez implinirea de sine, sa'l vad pe Humnezeu
fata in fata, sa a)ung la *o/sha (eliberare)% Au traiesc, nu ma misc si nu e=ist decat pt a fi in
urmarirea acestei meniri sau tel"/"8e !ue )e voudrais mener P bien, c>est d>atteindre P
l>accomplissement de soi, de voir Hieu face P face, de parvenir au *o/sha (dlivrance; libration)%
9e ne vis, )e ne me meus, )e n>ai d>Qtre !ue dans la poursuite de cette fin" #hat & 2ant to achieve
R #hat & have been striving and pining to achieve these thirty years S is self'realization, to see
"od face to face, to attain *o/sha% & live and move and have my being in pursuit of this ultimate
goal of life ' 1elf'realization and the attainment of *o/sha(literally "release"; liberation)
Ganditi3#a ca pe alte planete din uni#ers felinele( insectele( reptilele au a.uns la constienta
de sine. Ahimsa+non#iolenta: abtinerea de a le/a in and( cu#ant sau fapta, este o reula
uni#ersala in intreul uni#ers. -oate #edeti cum reactionea/a la aresiune mentala+doar la
andul de a le le/a, plantele+e4perimentele lui 6le#e !ackster descrise in Viata secreta a
plantelor( de -eter %omkins si 6hristopher !ird, si apa+e4perimentele lui Masaru *moto,
Vous pou#e/ penser Eue sur dFautres planetes de lFuni#ers les felines( les insectes( les
reptiles ont abouti a la conscience de soi . Ahimsa+la non3#iolence, est une lois dans
lFentier uni#ers. Vous pou#e/ #oir les r@actions face G lHaression mentale des plantes
+6le#e !ackster : 2a #ie secrIte des plantes, et les r@actions de lHeau e4pos@e au4
#ibrations de mots et de pensees diff@rents( tels amour +de mots ou des pens@es
bien#eillantes, ou haine +de mots ou des pens@es mal#eillantes, +#oir les recherches de
Masaru *moto ,
"1e poate vedea maretia unei natiuni(fiinte umane; civilizatie) dupa modul in care se poarta cu
animalele(cu cei mai putin avansati; fara aparare; in suferinta; cu invinsii; prizonierii, condamnatii)/
On peut )uger de la grandeur d+une nation par la faTon dont y sont traits les animau= ( les moins
avancs; sans dfense, en souffrance; les vaincus; les prisonniers; les condamns)%" (*ahatma
"andhi).
" :ste preferabil sa nu uiti sa'ti pui inima intr'o rugaciune, fara sa'ti amintesti cuvintele, decat sa'ti
amintesti cuvintele si sa uiti sa participi cu toata inima/ &l vaut mieu= mettre son cUur dans la
priVre sans trouver de paroles, !ue trouver des mots sans y mettre son cUur%"
" :ste destul in lume pt a satisface nevoile fiecarei fiinte umane, dar nu suficient pt a satisface
aviditatea sa/&l y a assez de tout dans le monde pour satisfaire au= besoins de l+homme, mais pas
assez pour assouvir son avidit"
" Haca fiecare nu ar pastra decat atat cat ii este necesar,nimanui nu &'ar lipsi nimic si fiecare ar fi
multumit cu ceea ce are%"/1i chacun ne conservait !ue ce dont il a besoin, nul ne man!uerait de
rien, et chacun se contenterait de ce !u+il a%"
Atitudini fata de nou$Attitudes to&ards the 0e&
&n univers nu e=ista lucruri, ci procese% Au ne scaldam de doua ori in aceeasi apa dintr'un parau%
$ot asa si atitudinile se transforma, curg% O singura atitudine le poate inlocui pe toate celelalte, ca
iertarea sau mila lui &isus (pt% o vie sortita taierii, daca nu rodeste), ori compasiunea lui 3uddha( pt%
oamenii, care nu vad incendiul universal in care traiesc)%
$ranzitia descrisa mai )os merge de la indiferenta (ignoram o descoperire sau un anumit pericol5
seism; meteorit; schimbare planetara), la superioritate(rasul, bat)ocura fata de ignoranta celorlalti)
pt% a a)unge la ostilitate (cand sunt amenintate credintele si dogmele cu care ne identificam, sau
ierarhiile economice, politice ori stiintifice se apeleaza la forta, la ucidere sau la izolare in
inchisoare, ospiciu); in mod obisnuit victoria este dupa moarte ("despre morti numai de bine";
atunci autorii sunt declarati eri, genii,sfinti iar realizarile sau descoperirile sunt insusite, dupa mici
deformari, modificari sau rastalmaciri, astfel incat iubirea sa se poata transformata in ura, in crime
contra umanitatii si in razboaie religioase, iar non'violenta sa )ustifice violenta)%
"*ai intai te ignora, apoi rad de tine, apoi se lupta cu tine si, in fine invingi"
"<irst they ignore you, then they laugh at you, then they fight you, then you 2in"/H>abord ils vous
ignorent, puis ils vous ridiculisent avant de vous combattre et, enfin, vous remportez la victoire"
(*ahatma "andhi).
&n razboi ca si in stiinta si tehnologie noul poate insemna diferenta intre viata si moarte, intre
supravietuirea si disparitie, ca civilizatie, tara, industrie sau firma economica%
$ranzitia incepe tot de la indiferenta (ignoranta; tehnologie secreta; clasificata), pt a a)unge la
superioritate(consideram ca ceilalalti sunt ignoranti) si apoi la teama(luptam sa supravietuim); in
final sigur ca toata lumea stia de)a(de bomba atomica sau despre DFMD)% &mportant era sa faca ce
trebuie pt a se prote)a% "eniul inseamna sa vezi lucrurile in starea de samanta, inainte de a se
manifesta(ca un parau sa a)unga un fluviu)
"*ai intai te ignora; apoi rad de tine; dupa aceea se lupta cu tine si , in final spun ca de.a stiau
asta"/<irst they ignore you, then they laugh at you, then they fight you, and then they say already
kne& it"(&n 1cience and $echnology)
Aohn 2ennon
8antecul &magine al lui 9ohn 6ennon nu este o utopie, ci o realitate, in care noi oamenii suntem
co'creatori intr'o masura tot mai mare pe masura ce ne trezim, pe masura ce devenim constienti
de adevarata noastra identitate% " 8a manifestare intrupata a Universului ce a devenit constient de
sine insusi prin fiecare fiinta umana, noi putem face miracolele sa sa intample daca ne mentinem
vie &ubirea si 8onstientaW W" "As an :mbodied *anifestation of the 8onscious Universe, 2e as
human beings can ma/e *iracles Xappen, if 2e 7eep alive our 6ove and A2areness"
" O fiinta umana (popor; populatie; civilizatie) neinformata este o fiinta(popor; populatie;
civilizatie) in sclavie/ An uninformed human being (people, populace, civilization) is a human
being (people, populace, civilization) in slavery" ("eorge #ashington)
"$raieste ca si cum ai muri maine% &nformeaza'te ca si cum ai trai vesnic/"(is comme si tu devais
mourir demain% Apprends comme si tu devais vivre tou)ours% " (*ahatma "andhi).
&n momentul in care sclavul decide ca nu mai este sclav, lanturile sale cad"/"A l+instant o,
l+esclave dcide !u+il ne sera plus esclave, ses cha-nes tombent% (*ahatma "andhi).
Au e=ista recompensa raiului si culpabilizarea iadului decat pt cei ce nu au vazut cerul
"&magine" est sans aucun doute la plus belle chanson !ue 9ohn 6ennon est cre
http5//222%dailymotion%com/video/=BtltNYimagine')ohn'lenonYmusic
&magine there>s no Xeaven
&t>s easy if you try
Ao hell belo2 us
Above us only s/y
&magine all the people
6iving for today
&magine there>s no countries
&t isn>t hard to do
Aothing to /ill or die for
And no religion too
6iving life in peace
;ou may say that &>m a dreamer
3ut &>m not the only one
& hope someday you>ll )oin us
And the 2orld 2ill be as one
&magine no possessions
& 2onder if you can
Ao need for greed or hunger
A brotherhood of man
1haring all the 2orld
;ou may say that &>m a dreamer
3ut &>m not the only one
& hope someday you>ll )oin us
And the 2orld 2ill live as one
$raduction de &magine
&magine !u>il n>y ait pas de paradis
8>est facile si tu essaies
4as d>enfer en' dessous de nous
Au'dessus seulement le ciel
&magine le monde entier
(ivant le moment prsent%%%
&magine !u>il n>y ait plus de pays
8e n>est pas difficile P faire
Aucune emblVme pour la!uelle tuer ou mourir
:t aucune religion non plus
(ivant dans la pai=%%%
&magine aucune possessions
9e m>en merveillerai si tu le peu=
4lus besoin d>avidit ou de famine
Une fraternit entre homme
4artagant la planVte entiVre%%%
$u te dis peut Qtre !ue )e suis un rQveur
*ais )e ne suis pas le seul
9>espVre !u>un )our tu nous re)oindras
:t !ue le monde entier ne fera !u>un
*4opolitica: Studiul politicilor contactului cu ci#ili/atiile *4traterestre
*4opolitics: %he Study of the -olitics of *4traterrestrial 6ontact
In inter;iul din (il#ul de #ai jos Qo5 /ean declara ca in %[S8 o#enirea a (ost la un pas de un
ra'5oi nuclear cand o (lota uriasa de na;e e6traterestre, ;enita dinspre (osta *.--, a
tra;ersat Europa a ajuns la canalul 7anecii si a urcat spre #area +or;egiei, dupa care a
disparut in spatiul cos#ic. 9e atunci se a(la in cartierul general al (ortelor +"T, de langa 9aris.
*lterior i s4a dat un dosar pe care sa4l citeasca doar in ca#era de ra'5oi(war roo#! care I4a
schi#5at co#plet conceptia despre lu#ea in care trai# pentru ur#atorii CS de ani. )u
aceasta oca'ie a a(lat ca o#enirea a (ost si este su5 supra;egherea constanta a cel putin
patru ci;ili'atii e6tratereste de #ii sau chiar #ilioane de ani.
ro3ect Camelot interviews ;ob .ean1 the Coming of Dibiru
http3//www.youtu5e.co#/watch\;U"5gHyr#g.]7^(eatureUchannel_page
1tili/ea/a *4traterestrii tactica non#iolenteiJ$Are *%s Applyin %actics of 0on3#iolenceJ
3y :d 7omare/, E/MZ/FN
http5//e=opolitics%blogspot%com/DFFN/FE/ets'and'non'violence%html
83-AK 3 2Hhomme Eui #ient de loin
<ilmul 7'4a=(DFFM) cu 7evin 1pacey in rolul e=traterestrului(9rot! este o consemnare a unui
incident real, similar celui descris in filmul argentinian "Xombre *irando al 1udeste"(Omul care
privea spre 1ud'est) /$he film 7'4a=(DFFM) presents a real incident of :$ contact possibly
inspired by the MZN[ Argentine film *an <acing 1outheast directed and 2ritten by :liseo 1ubiela
7'4A\5 (oi oamenii de pe $erra urmati politica si strategia auto anihilarii din cauza lipsei iubirii si a
a constientei/ ;ou people on :arth follo2 the stupid politics of self'annihilation due to your lac/ of
love and a2areness
7'4A\5 "1a'ti spun ceva% 4e $erra voi oamenii urmati politica "dinte pentru dinte, ochi pentru ochi
si viata pt%viata" care e recunoscuta in intregul univers pt%stupiditatea ei% 8hiar 3uddha si &isus au
avut alta opinie% Har nimeni nu le acorda o prea mare atentie, nici chiar buddhistii vostri si nici
crestinii vostri nu'i asculta% *a mir ca ati a)uns si pana in stadiul actual]cum ati putut
supravietui%%"; "o planeta ocupata de o civilizatie care procedeaza ca voi ( "care e=tinde raul prin
lupta, razboaie, razbunare, opozitie") are viitor incert ( se autoanihileaza)% 4entru informarea
dumneavoastra5 $oate fiintele au capacitatea sa se vindece pe ele insele% Asta e ceva pe care noi
o stim de milioane de ani pe 7'4A\"
"6et me tell you something%;ou humans, most of you, subscribe to this policy of an eye for an eye,
a life for a life, 2hich is /no2n throughout the universe for its%%% stupidity% :ven your 3uddha and
your 8hrist had !uite a different vision% 3ut nobody>s paid much attention to them, not even your
3uddhists and your 8hristians% ;ou humans% &t>s sometimes hard to imagine ho2 you>ve made it
this far%%ho2 you have survived%%<or your information5 All beings have the capacity to cure
themselves, *ar/% $his is something 2e>ve /no2n on 7'4A\ for millions of years"
83-AK 3 2Hhomme Eui #ient de loin5 $ous les Qtres de l>univers savent diffrencier le 3ien du
*al; 9e vais vous dire une chose % (ous, les humains, supportez cette politi!ue d>oeil pour oeil,
dent pour dent, !ui est reconnue par l>univers entier pour sa stupidit% H>ailleurs votre 3ouddha et
votre 8hrist en avaient une vision trVs diffrente, mais Ta personne n>y a prQt attention, et Ta pas
plus chez les bouddhistes !ue chez les chrtiens%% (ous les humains% &l est parfois difficile
d>imaginer comment avez'vous survcu %%8ha!ue Qtre dans l>Univers sait se gurir soi'mQme"%
83-AK 3 'a un altro mondo3 " Ogni creatura dell>universo distingue il bene dal male% ]6e voglio
dire una cosa%% (oi umani, la maggior parte di voi, approva !uesta politica dell>occhio per occhio,
vita per la vita, che V conosciuta in tutto l>universo per la sua stupiditP% Anche i vostri 3uddha e
8risto avevano una visione diversa, ma nessuno ha prestato loro molta attenzione, neppure i
buddhisti e i cristiani% $alvolta V difficile capire come abbiate potuto sopravvivere
"Ognuno nel cosmo possiede la capacitP di guarire dentro di s"
Michel 'esmarEuet L -rofetia de pe %hiaoouba$ %hiaoouba -rophecy
1tili/area 0on#iolentei pe o alta planeta$%he use of non#iolence on
anther planet
Si Mntr3o /i( Nase luni mai tOr/iu( Mntreaa natiune s3a oprit( a rPmas nemiNcatP.+re#olutia
pasnica,$And one day( si4 months later( the entire nation came to a standstill.
Michel 'esmarEuet in cartea sa %hiaoouba -rophecy+-rofetia de pe %hiaoouba,( publicata
in >QQ?( initial sub titlul "Abduction to the Dth planet"+5apire pe a "K3a planeta, ( care
repre/inta o repetare moderna a rapirii descrisa in cartea lui *noch( transmite pamantenilor
un mesa. pt. a depasi auto3anihilarea actualei ci#ili/atii( care prin ura si #iolenta se
de/interea/a +#iolenta nu este o solutie,.
-e linkul de mai .os asim informatii care confirma mesa.ul lui Michel 'esmarEuet
http5//oznufovimana%multiply%com/)ournal/item/BE
6artea -rofetia de pe %hiaoouba a lui Michel 'esmarEuet se poate citi in lb. romana la
adresa de mai .os:
http5//d%scribd%com/docs/a=asaBcainptZ=OBag/%pdf
%hiaoouba -rophecy in *nlish can be read at the address belo&:
http5//222%scribd%com/full/Z[NNZZ@accessY/ey^/ey'MvM/=z2pgbM)F/mBpaia
6itatul de mai .os ilustrea/a mesa.ul pri#ind schimbarea in atitudini necesara depasiri
caderii spre auto3anihilare a actualei ci#ili/atii( care prin ura si #iolenta se de/interea/a
"Aceasta -nseamn_ s_ alegeti ca èf al statului un conduc_tor al c_rui unic scop este bun_starea
poporului S un conduc_tor care nu este motivat de fals_ mandrie sau ambitii pecuniare personale
sau ale partidului din care face parte; s_ lase deoparte partidele politice S ì resentimentele,
du`m_nia, ura care -l -nsoteau ì s_ v_ -ntind_ mana ca un bun vecin S pentru a fi acceptat ì s_
lucrati -mpreun_ cu el, indiferent de problemele pe care le'ati avea% &n fond, el este -n aceeaì
barc_ cu voi%% :l este parte din acelaì sat, din acelaì ora`, din acelaì popor, de pe aceeaì
planet_% Hin ce sunt construite casele voastre@ ' Hin c_r_mizi,]lemn, tigl_, plastic, cuie]
' &ntr'adev_r, ì din ce sunt f_cute toate aceste materiale@ ' Atomi, desigur% ' 4erfect% Acum, ace`ti
atomi, dup_ cum `tii, trebuie s_ se conecteze foarte strans pentru a forma o c_r_mid_ sau orice alt
material de construc ie% 8e s'ar -ntampla dac_ ace`ti atomi s'ar respinge reciproc -n loc s_ se
combine aà cum fac@ ' Hezintegrare% ' bi aà se ì -ntampl_% 8and -ti respingi vecinul, fiul sau
fiica ta S dac_ nu e`ti -ntotdeauna gata s_'i a)uti chiar ì pe cei pe care nu'i agreezi% bi asta este
ceea ce se -ntampl_ pe 4_mant din ce -n ce mai mult, prin ur_ ì violent_% 1_ lu_m -n consideratie
dou_ e=emple bine cunoscute pentru toti de pe planeta voastr_, care demonstreaz_ c_ violenta nu
este o solutie"%
"#hat 2ould happen if these atoms repelled each other instead of combining as they do@+
cHisintegration%+ cAnd there 2e are% #hen you push a2ay your neighbours, your son or your
daughter ' if you aren+t al2ays ready to help even those 2hom you don+t li/e, you contribute to the
disintegration of your civilisation% And this is 2hat is happening on :arth more and more, through
hate and violence% c8onsider t2o e=amples 2ell /no2n to all on your planet, 2hich prove that
violence is not a solution"
Violenta nu da roade bune si nu #a da niciodata. Solutia consta in iubire si culti#area
spiritualitatii( care a fost neli.ata prin focali/area pe lumea materiala( intr3o epoca in care s3
au facut numeroase descoperiri stiintifice+electricitatea( motoarele cu combustie interna(
automobile( a#ioane,
"1_ lu_m -n consideratie dou_ e=emple bine cunoscute pentru toti de pe planeta voastr_, care
demonstreaz_ c_ violenta nu este o solutie% 4rimul este Aapoleon 3onaparte5 folosind armele a
fost -n stare s_ cucereasc_ toat_ :uropa, ì ì'a -nsc_unat, ca lider na ional, propriul s_u frate
pentru a diminua riscul tr_d_rii% :ste unanim acceptat faptul c_ Aapoleon a fost un geniu ì, -ntr'
adev_r, a fost un organizator ì legiuitor, de vreme ce, DFF de ani mai tarziu, multe dintre legile
sale -nc_ mai e=ist_ -n <ranta% Har ce a devenit imperiul s_u, *ichel@ 1'a dezintegrat rapid pentru
c_ a fost construit prin uzul armelor% Xitler, -n mod similar, a pornit s_ cucereasc_ :uropa prin for _
ì, `tii ce s'a -ntamplat ì -n acest caz% (iolenta nu r_spl_te`te ì nici nu o va face vreodat_% 1olutia
const_ mai degrab_, -n iubire ì -n cultivarea mintii% Ai observat vreodat_, peste tot -n lume, ì -n
special -n :uropa, c_ aveti mult mai multi mari scriitori, muzicieni ì filozofi ap_ruti -n secolul \&\ ì
-nceputul secolului \\@ ' Ha, cred c_ aà este% ' btii de ce@ ' Au% ' 4entru c_, pe lang_
descoperirea electricit_tii, motorul cu combustie intern_, automobilul, aeroplanul ì multe altele,
oamenii de pe 4_mant au negli)at cultivarea spiritualit_tii lor ì s'au focalizat pe lumea material_%
Acum, aà cum a e=plicat *arele $haora, materialismul reprezint_ una dintre cele mai mari
amenint_ri pentru viata voastr_ din prezent ì din viitor "%
"(iolence does not pay, and never 2ill% $he solution lies, rather, in love and the cultivation of
minds% Xave you ever noticed that, all round the 2orld, and particularly in :urope, you had many
more great 2riters, musicians and philosophers emerging in the nineteenth and early t2entieth
centuries@+ c;es, & believe it is so%+ cHo you /no2 2hy@+ cAo%+ c3ecause, along 2ith the advent of
electricity, the internal combustion engine, the automobile, the aeroplane and such li/e, the people
of :arth neglected the cultivation of their spirituality and focused on the material 2orld "%
Apoi este ridicata problema de/informarii: /iaristii( posturile de tele#i/iune nu isi respecta
menirea de a informa pe cei in slu.ba carora se afla si raspandesc #iolenta( crimele( modele
eronate de comportament: criminalii capata notorietate nationala(desi e4ista multe lucruri
po/iti#e care ar trebui raspandite. .
"Hup_ politicieni, aveti problema )urnali`tilor ì a reporterilor% 1unt unii printre ei, dealtfel, din
nefericire destul de rari, care -ncearc_ s_'ì fac_ meseria de a r_spandi informatii -n mod onest ì
sincer, selectandu'ì atent sursele; dar noi suntem e=trem de alarmati deoarece ma)oritatea lor
caut_ numai senzationalul% Heasemeni, posturile voastre de televiziune prezint_ imagini (scenarii)
cu tot mai mult_ violent_% Hac_ cei responsabili ar fi obligati s_ studieze psihologie -nainte de a fi
capabili s_'ì asume asemenea grave responsabilit_ti, ar fi f_cut un pas important -n directia
corect_% Ceporterii vo`tri par a c_uta ì chiar s_ se roage pentru scene de violent_, crim_, tragedii
ì dezastre; suntem s_tui de comportamentul lor% 8onduc_torii unei t_ri, )urnali`tii, si oricine care,
prin poztia sa, este capabil s_ e=ercite o influent_ asupra maselor de oameni, are o enorm_
responsabilitate fat_ de milioane de oameni care sunt, nici mai mult, nici mai putin, decat semenii
lor% 4rea des, chiar cei care au fost aleì -n pozitiile lor prin voin a poporului, -ì uit_ obligatiile pe
care ì le'au asumat -n aces scop S pan_ cu cateva luni -nainte de noile alegeri, care le apare sub
forma insatisfactiei poporului, care i'ar putea respinge, nu i'ar mai alege% Au se -ntampl_ acelaì
lucru cu )urnali`tii, care, nu au nevoie s_ inspire -ncredere oamenilor pentru a'ì mentine pozitiile,
ì totuì, ei au o putere de influent_ asem_n_toare -n directii care pot fi bune sau rele%
&ntr'adev_r, ei sunt capabili s_ fac_ mult bine cand alerteaz_ opinia public_ referitor la pericole sau
nedrept_ti S ì aceasta ar trebui s_ fie functia lor principal_% 4entru a ne -ntoarce la necesitatea
unui asemenea -nalt profil uman de a -ntelege ì aplica psihologia, -ti voi da un bun e=emplu
pentru a ilustra ce am vrut s_ spun% 6a televizor urm_rim urm_torul reporta)5 Un tan_r a luat o arm_
ì a ucis àpte oameni, inclusiv dou_ femei ì doi copii% Ceporterul arat_ petele de sange ì
corpurile, ad_ugand c_ ucigaùl a imitat stilul unui actor, bine cunoscut pentru rolurile sale violente
din filme% bi rezultatul@ 8riminalul va fi mandru de el -nsuì S nu numai pentru c_ a a)uns de
dnotorietate national_e, ci ì pentru c_ a fost comparat cu unul dintre cei mai populari eroi ai filmelor
violente moderne% Har, pe lang_ acestea, un alt asemenea nebun, care vede reporta)ul ì ascult_
comentariile reporterilor care acord_ o atentie deosebit_ odioasei crime, va fi inspirat s_ caute
momentul propriu pentru dglorie national_e%
O astfel de persoan_ este, de obicei, un eèc S o persoan_ reprimat_, frustrat_, inhibat_; o
persoan_ ignorat_, care tan)e`te dup_ recunoa`tere% :l tocmai a v_zut reporta)ul ì `tie c_ toate
formele de violent_ pot constitui subiectul unui reporta), ì pot fi uneori e=agerate, de reporterii ì
)urnali`tii $(% 4oate c_ fotografia sa va ap_rea pe prima pagin_ a tuturor ziarelor S ì atunci, de ce
nu@ Apoi va ap_rea -n fata 8urtii de 9ustitie ì poate c_ se va face referire la un nume ca 9ac/
1pintec_torul% :l nu va mai r_t_ci printre muritorii de rand% C_ul pe care -l poate provoca un
asemenea reporta) iresponsabil este inimaginabil% &responsabilitatea ì nechibzuinta nu sunt calit_ti
care s_ apar_ la natiunile civilizate% He aceea, spun c_ pe 4_mant, nu ati a)uns nici m_car la prima
litera a cuvantului dcivilizatiee% ' Heci, care este solutia@ ' He ce pui o asemenea -ntrebare,
*ichel @
Ai fost ales pentru c_ `tim cum gande`ti, ì eu `tiu c_ tu `tii r_spunsul la -ntrebarea ta% $otuì,
dac_ insi`ti, -l vei auzi din gura mea% 9urnali`tii, reporterii ì oricine altcineva a c_rui functie este
aceea de a disemina informatii nu trebuie s_ dedice mai mult de D'E randuri pentru asemenea
crime% :i ar putea s_ spun_ simplu5 am fost informati despre uciderea a àpte oameni de c_tre un
lunatic iresponsabil% &ndiferent unde s'a petrecut, crima este un eveniment regretabil -ntr'o ar_
care se consider_ a fi civilizat_% 4unct% 8ei care -ì caut_ ziua sau s_pt_mana de glorie vor face un
pas -napoi de la crim_, dac_ eforturile lor primesc -n schimb atat de putin_ publicitate% Au e`ti de
acord@ ' Atunci, ce ar trebui s_ contin_ reporta)ele lor@ ' 1unt atat de multe lucruri care merit_ a fi
ar_tate S reporta)e despre evenimente care s_ merite, -mbun_t_tesc psihicul oamenilor de pe
4_mant -n loc s_ spele creierele -ntr'o directie negativ_% Ceporta)e despre cei ce si'au riscat viata
salvand un copil de la -nec, de e=emplu, sau despre asistenta acordat_ s_racilor pentru a le
-mbun_t_ti soarta%
Hesigur, sunt -ntru totul de acord cu tine, dar sunt sigur c_ circula ia ziarelor depinde de stirile
senzationale pe care le contin% bi iat_'ne, -napoi la dr_d_cina r_uluie pe care am mentionat'o mai
devreme S banii% Acesta este blestemul care submineaz_ -ntreaga voastr_ civilizatie; ì totuì, -n
acest caz particular, situatia poate fi inversat_ dac_ cei responsabili ar fi motivati de schimbare% Au
conteaz_ pe ce planet_, cele mai mari pericole pentru omenire sunt, -n final, mai curand de natur_
psihologic_ decat de natur_ material_% Hrogurile, -n mod similar, afecteaz_ psihicul individului S
ducand, nu numai la ruina s_n_t_ ii psihice, ci ì la inversarea procesului universal de evolutie
individual_% &n acelaì timp, odat_ cu inducerea st_rii de euforie sau a st_rii paradisiace artificiale,
ele afecteaz_ prin atac direct ì 8orpul Astral% (oi dezvolta subiectul, deoarece este de o foarte
mare important_% 8orpul Astral poate fi afectat doar de dou_ lucruri5 droguri ì vibratiile cauzate de
anumite tipuri de zgomot% 8onsiderand numai drogurile, trebuie -nteles c_ ele au o influent_ care
este total contra Aaturii% :le "mut_" 8orpul Astral -ntr'o alt_ sfer_, unde nu ar trebui s_ fie% 8orpul
Astral ar trebui s_ se afle fie -ntr'un corp fizic, fie -mpreun_ cu 1inele s_u superior, din care face
parte% 8and este drogat, 8orpul Astral al unui individ este ca ì cum ar fi dadormite, e=perimentand
senzatii artificiale, care distorsioneaz_ complet )udecata sa% :ste aceeaì situatie ca ì -n cazul
unui corp fizic aflat -n timpul unei operatii chirurgicale importante% Hac_ vrei, este ca o unealt_ pe
care o -ndoim sau o spargem utilizand'o incorect sau pentru o activitate diferit_ de cea pentru care
a fost creat_% &n concordant_ cu m_rimea perioadei de timp -n care o persoan_ se afl_ sub
influenta drogurilor, 8orpul s_u Astral va a)unge spre declin sau, mai e=act, va deveni into=icat cu
date false% dCefacereae 8orpului Astral poate dura cateva vieti; pentru acest motiv, *ichel,
drogurile ar trebui evitate cu orice pret% ' 8eva totuì nu -nteleg, am -ntrerupt'o eu% He dou_ ori,
acum, mi'ati dat s_ iau droguri pentru a'mi elibera 8orpul Astral din corpul fizic% Heci, nu mi'ati
f_cut un deserviciu@ ' Au, deloc% Aoi am folosit un drog care nu este halucinogen, pentru a asista
un proces care poate surveni pe cale natural_, cu un antrenament potrivit% Au este un drog care
dorbe`tee ì de aceea, nu prezint_ nici un pericol pentru 8orpul t_u Astral ì efectele sale sunt de o
foarte scurt_ durat_% Cevenind la problemele de pe planeta ta, *ichel, solutia depinde de iubire S
nu de bani% 1e cere ca oamenii s_ se ridice deasupra urii, resentimentelor, geloziei ì invidiei, ì ca
fiecare persoan_, indiferent c_ este m_tur_tor de strad_ sau conduc_tor al comunit_tii, s_'ì pun_
vecinul -naintea sa, oferind o mana de a)utor oricui are nevoie%
Oricine are nevoie, atat fizic cat ì mental, de prietenia aproapelui s_u, nu numai pe planeta
voastr_, ci pe toate planetele% Aà cum spunea &isus, cand l'am trimis la voi, acum aproape D%FFF%
de ani5 "&ubiti'v_ unii pe altii" S dar desigur] ' $haoW am -ntrerupt'o din nou, aproape grosolan, de
aceast_ dat_% 8e ai spus referitor la &isus@ ' *ichel, &isus a fost trimis pe 4_mant de pe $hiaoouba
acum aproape D%FFF% de ani S e=act cum ì 6ationusi a mers pe 4_mant ì s'a -ntors% Hintre toate
cate mi s'au e=plicat, aceast_ revelatie nea`teptat_ a fost cea care m'a òcat cel mai mult%
cAfter politicians, you have the problem of )ournalists and reporters% $here are some among them,
although unfortunately rare, 2ho try to do their )ob of disseminating information honestly and
sincerely, attending carefully to their sources; but 2e are greatly alarmed that most of them see/
only sensationalism% c;our television stations too, screen more and more scenes of violence% &f
those responsible 2ere obliged to study psychology before being able to underta/e such grave
responsibilities, a step in the right direction 2ould have been ta/en% ;our reporters seem to see/
and even prey on scenes of violence, murder, tragedy and disaster; 2e are sic/ened by their
behaviour% c$he leaders of a country, the )ournalists, in fact anyone 2ho, by their position, is able to
e=ert influence on the people, has an enormous responsibility to2ards millions of people 2ho are
no more nor less than his fello2 creatures% $here are so many 2orth2hile things to sho2 ' reports
of 2orth2hile events 2hich improve the psyche of :arth people rather than brain2ashing them in a
negative 2ay% Ceports such as the ris/ing of life to rescue a child 2ho 2as dro2ning, for e=ample,
or of assistance given to the poor to improve their lot%+
*ste apoi descrisa re/ol#area situatiei de pe planeta K (care seamana in multe cu %erra+<R
miliarde locuitori: doua holocauturi nucleare...pagina MMO
(_zandu'mi agitatia, $hao -mi transmise telepatic5 dHa, *ichel, ai un nou dar% $i se va e=plica mai
tarziue% ' Ar/i S spuse $haora, acesta este *ichel, de pe planeta 4_mant% &ti urez bun venit pe
$hiaoouba, Ar/i% <ie ca *arele 1pirit s_ te ilumineze% Adresandu'mi'se, el continu_5 ' Ar/i a venit
s_ ne viziteze de pe planeta \ (nu am voie s_ dezv_lui numele acestei planete ì nici motivele
pentru care mi s'a interzis s'o fac), ì -i mul umim -n numele *arelui 1pirit ì al -ntregului Univers,
la fel cum -ti multumim ì tie, *ichel, pentru bun_vointa de a colabora cu noi -n misiunea noastr_%
Ar/i a venit -n Agoura sa (nava sa spatial_, de pe planeta \, care atinge o vitez_ uòr mai mic_
decat viteza luminii) la cererea noastr_, special pentru a te cunoa`te, *ichel% Am dorit s_ poti
vedea cu proprii t_i ochi ì s_ atingi cu propriile tale maini un e=traplanetarian destul de diferit de
propria ta ras_% Ar/i locuie`te pe o planet_ din aceeaì categorie cu 4_mantul, dar dealtfel este
foarte diferit -n anumite privinte% Aceste ddiferentee sunt -n mod esen ial de ordin fizic ì au
contrbuit, -n decursul timpului la -nf_tiàrea fizica a populatiei% Am vrut deasemeni, s_' i ar_t_m
cateva lucruri, *ichel% Ar/i ì fiin ele asemeni lui sunt foarte evolua i atat tehnologic cat ì spiritual,
lucru care te'ar putea surprinde, inand cont de faptul c_ g_se`ti aspectul s_u danormale, chiar
monstruos% &n orice caz, -i poti vedea Aura ì -ti poti da seama c_ este foarte evoluat spiritual ì
bun% Am mai vrut s_'ti ar_t_m, prin aceast_ e=perient_, c_ noi -ti putem d_rui pentru un timp, nu
numai darul de a vedea Aura, ci ì cel al -ntelegerii tuturor limbilor S ì asta f_r_ a recurge la
telepatie% ' Heci asta era, mi'am spus -n sinea mea% ' Ha, asta era S replic_ $haora% Acum,
apropiati'v_% (orbiti, atingeti'v_ dac_ doriti S -ntr'un cuvant, faceti cuno`tint_% *'am ridicat -n
picioare ì Ar/i a f_cut acelaì lucru% 8and a stat drept -n picioare, mainile sale aproape c_
atingeau podeaua% <iecare avea cate G degete, ca ale noastre, dar avea dou_ degete mari S unul
-n aceeaì pozitie ca al nostru ì cel_lalt -n locul -n care este la noi degetul mic%(N) Ae'am apropiat
unul de cel_lalt ì el a -ntins mana spre mine, cu articulatia mainii -ndreptat_ -nainte ì cu pumnul
-nchis% *i'a zambit, scotand la iveala un sirag de dinti drepti, -ntocmai ca ai no`tri dar verzi% &'am
-ntins ì eu mana pentru a'i -ntoarce gestul, ne`tiind ce altceva s_ fac, ì el mi s'a adresat -n limba
sa S acum perfect inteligibil_ pentru mine%. *ichel Hesmar!uet S 4rofetia de pe $hiaoouba; p%MMN0
*ichel, sunt foarte -ncantat s_ te cunosc ì mi'ar face pl_cere s_ te -ntampin ca oaspete pe
planeta mea% &'am multumit c_lduros ì plin de o emotie neobi`nuit_, am -nceput fraza -n francez_
ì am terminat'o -n englez_, fraz_ pe care, dealtfel, el nu a avut dificult_ti -n a o -ntelegeW :l
continu_5 ' 6a cererea *arelui $haora, am venit pe $hiaoouba de pe planeta \, o planet_ care se
aseam_n_ cu a voastr_ din multe puncte de vedere% :ste de dou_ ori mai mare decat 4_mantul,
are MG miliarde de locuitori dar, ca ì 4_mantul ì alte planete din prima categorie, este o d4lanet_
a suferinteie% 4roblemele noastre sunt foarte asem_n_toare cu ale voastre5 am trecut prin dou_
holocausturi nucleare pe parcursul e=istentei pe planeta noastr_ ì am e=perimentat dictatura,
crima, epidemiile, cataclisme, un sistem monetar ì toate cele asociate cu acesta, religii, culturi ì
alte lucruri% &n orice caz, acum NF de ani de'ai no`tri (anul nostru are BFD zile a cate DM de ore/zi)
am initiat o reform_% He fapt, reforma a fost pus_ -n mi`care de c_tre un grup de oameni dintr'un
mic sat aflat pe malurile unuia dintre marile noastre oceane% Acest grup, alc_tuit din E b_rbati ì o
femeie, predicau pacea, iubirea ì libertatea de e=presie% Au c_l_torit spre capitala t_rii lor ì au
cerut audient_ la conduc_torul statului% 8ererea lor a fost respins_ deoarece regimul de atunci era
dictatura militar_% $imp de [ zile ì G nopti, cei patru au dormit -n fata portilor, nemancand nimic ì
band doar putin_ ap_% 4erseverenta lor a atras atentia opiniei publice ì -n a àsea zi, o multime
de D%FFF% de oameni s'au adunat -n fata palatului%
8u voci slabe, cei patru au vorbit -n fata multimii despre unirea -ntru iubire pentru a schimba
regimul S pan_ cand g_rzile au pus cap_t "predicii" lor, -mpu`candu'i pe cei patru ì amenintand
s_ -mpu`te ì alti oameni din multime, dac_ nu se risipesc% Asta au ì f_cut rapid, -nsp_imantati de
g_rzi%
8u toate acestea, o s_mant_ a fost s_dit_ -n mintile oamenilor% Ceflectand, unii dintre ei au putut
realiza c_, f_r_ -ntelegere pe cale pa`nic_, erau absolut lipsiti de putere% (orba a f_cut -ncon)urul
t_rii, s'a r_spandit printre oameni S s_raci ì bogati, anga)ati ì anga)atori, muncitori ì mai`tri, Ni
Mntr3o /i( Nase luni mai tOr/iu( Mntreaa natiune s3a oprit( a rPmas nemiNcatP.+re#olutia
pasnica, ' 8e vrei s_ spui prin "a r_mas nemi`cat_" @ am -ntrebat% ' 8entrala nuclear_ a fost
-nchis_, sistemele de transport au fost oprite, autostr_zile au fost blocate% $otul se oprise% <ermierii
nu ì'au mai livrat produsele; retelele de radio ì televiziune au -ncetat transmisiile; sistemul de
comunicati a fost -nchis% 4olitia era nea)utorat_ -n fa$a unei asemenea unit_ti, c_reia -n decurs de
cateva ore, i s'au al_turat milioane de oameni, -ncetand lucrul% 4_rea, la acel moment, c_ oamenii
uitaser_ de du`m_niile lor, de diferentele de opinie ì se uniser_ -mpotriva nedrept_tii ì a tiraniei%
<ortele de politie ì fortele armate sunt alc_tuite din oameni ì ace`ti oameni au rude ì prieteni -n
populatie%.MMZ *ichel Hesmar!uet S 4rofetia de pe $hiaoouba 0
Au se mai punea problema de a ucide doar patru indivizi subversivi% 1ute de mii ar fi trebuit
omorati doar pentru a "elibera" centrala nuclear_% &n fata determin_rii poporului, politia, armata ì
dictatorul au fost fortati s_ capituleze% 1ingurele victime -n cadrul acestui incident au fost DE de
fanatici, care alc_tuiau garda personal_ a $iranului S soldatii au fost obligati s_'i -mpu`te pentru a
a)unge la el ' A fost spanzurat@ S am -ntrebat% Ar/i zambi% ' :i bine, nu, *ichel% 4oporul trecuse
peste violent_% :l a fost -n schimb deportat, -ntr'un loc din care nu mai putea face nici un r_u, ì,
de fapt, e=emplul lor a inspirat reforma lui% :l a g_sit, din nou, c_rarea iubirii ì a respectului pentru
libertatea individual_% :l a murit, -n final, c_indu'se pentru tot ce f_cuse% Acum, acea natiune este
cea mai plin_ de succes de pe planeta noastr_, dar, ca ì pe planeta voastr_, mai sunt -nc_ alte
natiuni aflate sub dominatia unor regimuri totalitariste violente ì noi facem tot ce ne st_ -n putere
s_'i a)ut_m% Aoi `tim c_ tot ceea ce facem -n aceast_ viat_ este o ucenicie, oferindu'ne
posibilitatea de a "absolvi" ì de a trece la o e=istent_ superioar_ ì chiar, eliberandu'ne pentru
totdeauna, de corpurile fizice% $rebuie s_ `tii ì tu, c_ planetele sunt clasificate ì c_ este posibil
pentru -ntreaga populatie s_ migreze c_tre o alt_ planet_, atunci cand planeta lor este -n pericol,
dar nimeni nu poate face acest lucru, dac_ noua planet_ nu este din aceeaì categorie% <iind noi
-nìne suprapopulati ì, avand o tehnologie foarte avansat_, am vizitat planeta voastr_, avand -n
vedere posibilitatea de a amplasa aici o colonie S o idee la care ne'am decis s_ renunt_m de
vreme ce gradul vostru de evolutie ne'ar fi adus mai mult r_u decat bine% A'am fost foarte flatat de
aceast_ reflectie ì Aura mea trebuie s_'i fi indicat foarte mult acest lucru lui Ar/i% :l zambi ì
continu_5 ' &mi pare r_u, *ichel, dar -mi salvez "piesa" f_r_ ipocrizie% &nc_ mai vizit_m 4_mantul
dar doar ca observatori, interesati -n studierea voastr_ ì -nv_tand de la voi, din greèlile voastre%
Au intervenim niciodat_ pentru c_ nu acesta este rolul nostru, ì nu vom invada niciodat_ planeta
voastr_, pentru c_ acesta ar fi un pas -napoi pentru noi% Au sunteti de invidiat S material,
tehnologic sau spiritual "%
"4lanet \, a planet that resembles yours in many 2ays% &t is t2ice larger than :arth, 2ith MG billion
inhabitants but, li/e :arth and other planets of the first category, it+s a c4lanet of 1orro2s+% Our
problems are much the same as yours5 2e have had t2o nuclear holocausts during our e=istence
on our planet and 2e have e=perienced dictatorships, crime, epidemics, cataclysms, a monetary
system and all that is associated 2ith it, religions, cults and other things% cXo2ever, eighty of our
years ago (our year lasts four hundred and t2o DMhour'days) 2e initiated a reform% &n fact, the
reform 2as set in motion by a group of four people from a small village on the shores of one of our
largest oceans% $his group, comprising three men and one 2oman, preached peace, love and
freedom of e=pression% $hey travelled to the capital city of their country and re!uested an
audience 2ith the leaders% $heir re!uest 2as denied for the regime 2as dictatorial and military% <or
si= days and five nights, the four slept in front of the palace gates, eating nothing and drin/ing little
2ater% c$heir perseverance attracted public attention and by the si=th day, a cro2d of DFFF had
gathered in front of the palace% #ith feeble voices, the four preached to the cro2d of uniting in love
to change the regime ' until guards put an end to their csermon+ by shooting the four and
threatening to shoot members of the cro2d if they did not disperse% $his they !uic/ly did, in
genuine fear of the guards% Aevertheless, a seed had been so2n in the minds of the people% On
reflection, thousands of them came to realise that, 2ithout a peaceful understanding, they 2ere
po2erless, absolutely po2erless% c#ord 2as passed around among the people ' rich and poor,
employer and employee, 2or/er and foreman, and one day( si4 months later( the entire nation
came to a standstill.F c#hat do you mean by ccame to a standstill+@+ & as/ed% c$he nuclear po2er
stations shut do2n, transport systems halted, free2ays 2ere bloc/ed% :verything stopped% $he
farmers didn+t deliver their produce; radio and television net2or/s ceased transmitting;
communication systems shut do2n% $he police 2ere helpless in the face of such unity, for, in a
matter of hours, millions of people had )oined the ccease 2or/+% &t seemed, for that time, the people
had forgotten their hates, )ealousies, differences of opinion as they united against in)ustice and
tyranny% A police force and an army comprise human beings and these human beings had
relatives and friends among the cro2d% c&t 2as no longer a !uestion of /illing four subversive
individuals% Xundreds of thousands 2ould have had to be /illed )ust to cliberate+ one po2er station%
c&n the face of the people+s determination, the police, the army and the Hictator 2ere forced to
capitulate% $he only deaths to occur during this incident 2ere the DE fanatics 2ho comprised the
$yrant+s personal guard ' the soldiers 2ere obliged to shoot them in order to reach him%+ c#as he
hanged@+ & as/ed% Ar/i smiled% c#hy, no, *ichel% $he people 2ere through 2ith violence% Xe 2as
deported instead, to a place 2here he could do no further harm, and, in fact their e=ample inspired
his reform% Xe found, again, the path of love and respect for individual liberty% Xe died, eventually,
repentant for all that he had done% Ao2, that nation is the most successful on our planet, but, as on
yours, there are other nations under the domination of violent totalitarian regimes and 2e are
doing all in our po2er to help them%
6omentarii$6ommentary:
['M] .esavarsiri, daruri, haruri, puteri divine:siddhis=/erfections
9racticarea (iecareia dintre cele cinci 6ama si Di-ama conduce la daruri, haruri,
desa;arsiri ori puteri di;ine(siddhis!, ca ur#area a sta5ili'arii e#isiei de i#pulsuri de
iu5ire, non;iolenta.. descrise in continuare $ vedeti1 64 8.5C 64 5.85H
.arul incetarii vairaGdusmaniei7 ostilitatii, animozitatii7 urii, discordieiH in
vecinatatea sa
64 8.5C1 .3 9rin inradacinare in ahi#sa$non4;iolenta in gand,cu;ant, gesturi si
(apte>"a nu ucide">a nu rani ori le'a in ;reun (el"& se ajunge la (darul! incetarii
;aira$dus#aniei>ostilitatii, ani#o'itatii>urii,discordiei& in ;ecinatatea sa$;edeti3:-
%.88>:- 8.<C(:- 8.<8 in alte editii ale :oga -utra!> E3 ,n 5eing (ir#ly esta5lished in
ahi#sa (non4;iolence! there is a5andon#ent(tyaga! o( ;aira (hostility> en#ity>
hatred! in (his! presence =3 9ar un enracine#ent (er#e dans la non4;iolence (ahi#sa!
tous les Otres Lui sont sannidhau(dans son pro6i#ite>en pr?sence de celui Lui est
(er#e#ent ?ta5li en non4nuisance! a5andonneront ;aira (lRhostilit?>lRani#osit?!> -3
Estando (ir#e#ente esta5lecido en ahi#sa (la no ;iolencia!, hay a5andono de la
hostilidad en su cercan@a $el poder di;ino4siddhi para (pro;ocar! la cesaciAn de la
;iolencia en su pro6i#idad&>$see also :- 8.<C&
.arul implinirii faptelor : fie ele ganduri, vorbe, intentii, actiuni ale corpului=
64 8.5R1 F1 9rin inradacinare in sat-a (a5tinerea de la #inciuna>practicarea
ade;arului in gand,cu;ant si (apte!conduce la (darul! i#plinirii (aptelor( (ie ele
ganduri, ;or5e, intentii,actiuni ale corpului!> E1 ,n 5eing (ir#ly esta5lished in sat-a
(truth(ulness! e;ents con(ir# his words $the e((ecti;eness o( his words and acts is
i##ediately to 5e seen &.>1 9ar un enracine#ent (er#e dans la ;?racit? :sat-a=, les
actes et les #ots (du yogi ! acLui`rent le pou;oir de (ructi(ier. 41 -iendo (ir#e#ente
esta5lecido en la ;erdad:sat-a=, las acciones resultan en (rutos, dependiendo
entera#ente de ella.
.arul accesului la orice comoara
64 8.5I1 F1 9rin inradacinare in aste-a(a nu (ura> a nu ra;ni la 5unul altuia! orice
co#oara ii este la inde#ana $i se incredintea'a orice te'aur> se o5tine(darul!
accesului la orice co#oara&> E1 ,n 5eing (ir#ly esta5lished in aste-a (non4stealing>
honesty ! all $kinds o(& treasures present the#sel;es (5e(ore :ogi!> >1 9ar un
enracine#ent (er#e dans l'?tat de ne pas ;oler (aste-a!, tous les tresors se
pr?sentent (au yogi!. $ auand le d?sir de prendre disparaJt, les joyau6 apparaissent&>
41 -iendo (ir#e#ente esta5lecido en aste-a (el no ro5ar la honestidad!, todas las
ge#as se presentan.
.arul e'tinderii vietii si a razei de actiune
64 8.5X1 F1 9rin inradacinare in brahmachar-a $in starea nedi(erentiata din
copilarie(castitatea naturala!& se do5andeste vir-a$;igoarea, ;italitate> ;iata> energie,
(orta, tinerete per#anenta> i#ortalitate> cel care a unit in (iinta sa polul
indi;idual(cere5ral! cu cel social(se6ual! detine cunoasterea si (orta speciei> creste
ra'a de actiune a puterii de a in(luenta se#enii (par(u#ul s(intilor> aura>ra'a de
actiune se e6tinde de la (a#ilie, sat, tara,la specie si uni;ers!>de;ine regina roiului>
se(ul organis#ului colecti; u#an&> E1 ,n 5eing (ir#ly esta5lished in brahmachar-a
(se6ual continence! is acLuired vir-a (;igour, ;itality!> >1 9ar un enracine#ent (er#e
dans l'?tat de chastet? (brahmachar-a! est acLuise vir-a (une grande ;italit?!> 41
-iendo (ir#e#ente esta5lecido en brahmachar-a (la a5stinencia se6ual! se o5tiene
vir-a (poder> energ@a!.
.arul descoperiri menirii vietii:3anman 0athamta=7 cum, de ce Qi de unde vine
naQterea trecut , prezent Qi viitoare
64 8.5O. F1 9rin (i6are sta5ila in aparigraha(eli#inarea dorintei de a poseda>
neidenti(icare cu ceea ce apuci sen'orial, #ental ori (i'ic! $este descoperita& #enirea
;ietii(3anman 0athamta7 cu#, de ce Ii de unde ;ine naIterea trecut , pre'ent Ii
;iitoare= $si este reali'ata& sambodha $tre'irea>Ilu#inarea&> E1 ,n 5eing (ir#ly
settled in aparigraha (non4possessi;eness>(reedo# (ro# wanting! $is disco;ered&
the real purpose o( e6istence(3anman 0athamta> how, why and where(ore o( one's
5irth co#es! and is reali'ed sambodha (awakening>Enlighten#ent, highest wisdo#!>
>1 En atteignant la per(ection dans aparigraha (l'?tat de d?sint?resse#ent (ace a la
possesion> a5sence dRa;idit?! on connaJt la signi(ication de la ;ie ( 3anman
0athamta> le pourLuoi de ses naissances pass?es et (utures! et est r?alis?e
sambodha $l'etat ?;eill?> Illu#ination> connaissance par(aite&> 41 9er#aneciendo
esta5le en aparigraha: la no4posesi;idad!, per#ite acceder al porLu? de la
e6istencia(3anman 0athamta>el conoci#iento del cA#o y de dAnde pro;iene el
naci#iento! y a la Ilu#inaciAn #@stica (sambodha7supre#o conoci#iento de la
.ealidad= .
.arul invulnerabilitatii la contaminare/ Invulnerabilit- to contamination
64 8.LW. F1 9rin practica saucha$curateniei>puri(icarii>eli#inarii i#puritatilor din
corp,#inte si din celelalte in;elisuri (grosiere si su5tile!& se reali'ea'a
3ugupsa(detasarea,distantarea>deconectarea! (ata de propriul corp:svanga= a altor
corpuri (paraih= prin $#ani(estarea&asamsarga(puterea di;ina(siddhi! care con(era
starea de in;ulnera5ilitate la agenti conta#inanti (i'ici,chi#ici ori 5iologici>respingerea
contactului (i'ic(pra(,noroi!> incetarea contactului (i'ic>sla5irea atasarii&>E1 Through
saucha (purity! $is reali'ed& 3ugupsa (distance>detach#ent>withdrawal! (ro# his own
5ody:svanga= o( others (paraih= due to $the #ani(estation o( & asamsarga
(in;ulnera5ility to conta#ination>cessation4o( physical contact> (reedo# (ro#
contact >disinclination to co#e in physical contact> repulsion o( conta#inants=7 >1 9ar
la pratiLue de la puri(ication (saucha!, est realis?e 3ugupsa (une
distance>d?tache#ent, d?conne6ion! de son propre corps :svanga= en;ers d'autres
corps :paraih= par la #ani(estation de asamsarga Gle pou;oir di;ine(siddhi!
dRin;ulnera5ilit? (ace au6 conta#inants physiLues, chi#iLues et 5act?riologiLues>une
r?pulsion du contact physiLue&> 41 " tra;?s la prbtica de la saucha (pure'a do corpo,
da #ente e do esp@rito! procura la 3ugupsa(descone6iAn>distancia#iento! entre del
propio cuerpo:svanga= con los otros cuerpos (paraih= par asamsarga $el poder
di;ino(siddhi= de la in;ulnera5ilidad ante los conta#inantes> desaparece y cesa el
contacto (@sico con los conta#inantes (@sicos,Lu@#icos y 5iolAgicos> no hay contacto
con los otros cuerpos3 con el agua, 5arro o espinas etc.=
.arul cunoasterii de sine si al vederii directe
64 8.L21 F1 9uri(icarea :shuddhi! la ni;elul sattva guna$re(erire la buddhi
(intelectul>"#area sala lu#inoasa a constiintei">mahat>vi3nanama-a 0osha=& se
reali'ea'a saumanas-a (inseninarea, li#pe'irea clari(icarea sau cal#area
#intii>starea de rela6are> atitudine constanta de 5una dispo'itie!,
e0agr-a( sta5ili'area (ocali'arii si a coerentei #entale>concentrarea intr4un punct!,
indri-a%3a-a(stapanirea ter#inalelor sen'oriale si e(ectoare> control al si# urilor si al
actiunilor! precu# si capacitatea(-og-atvani! pt.atma%darshana$de a ;edea
constiinta pro(unda(-inele>atman!> "t#an, -inele indi;idual, este identic cu Qrah#an,
-inele uni;ersal printr4un proces de proiectie hologra(ica&> E1 9urity :shuddhi! at the
le;el o( sattva guna $a re(erence to the plane o( intellect
buddhi7mahat7vi3nanama-a 0osha& also 5rings a5out saumanas-a $serenity>
clarity, gladness>cheer(ull4#indedness&,e0agr-a(power o( single4point concentration!,
indri-a%3a-a (#astery o;er senses and acts> control o( the senses! and
capacity(-og-atvani! (or atma%darshana (the ;ision o( -el(> percei;e the soul>sel(4
awareness> direct perception o( -el(("tman!> "t#an (the indi;idual -el(!, is identical
to the *ni;ersal -el( and *lti#ate .eality(;rahman! due to a process o( holographic
projection&>>1 a puri(ication :shuddhi= du sattva guna$de la pens?e>une r?(?rence
F lRintellect 3Quddhi or 7ahat, ou le Mgrand principeP>vi3nanama-a 0osha& apporte
saumanas-a (s?r?nit?, cal#e, clart? d'esprit, la joie et la 5onne hu#eur>les
senti#ents agr?a5les!, e0agr-a( la concentration>l'?tat de con;ergence!, indri-a%
3a-a(la su5juguation des sens>la ;ictoire sur les sens! et l'ha5ilite(-og-atvani! pour
atma%darshana (at#a4darshan3 la ;ision de son propre -oi "t#an> '"t#an, le -oi
indi;iduel, est identiLue au Qrah#an, le -oi uni;ersel par un processus de projection
holograpiLue> l'auto4r?alisation!. 41 a prbctica de la pure'a(shuddhi! del sattva
guna $principio #ental, lu#inosidad #ental, el aspecto #bs puro de la #ente3
buddhi7mahat7vi3nanama-a 0osha& produce saumanas-a $claridad,la
li#pie'a>alegr@a, jo;ialidad, satis(acciAn #ental> sau ((or#a re(or'ada! deri;a de su
(5ueno, 5ien! c manas-a (tener en #ente, pensar! deri;a de 4man (pensar, hacer
conjeturas!&, e0agr-a ((ijar un dnico o5jeti;o, la concentraciAn> atenciAn!, indri-a%
3a-a (el control de los sentidos! y capacidad (-og-atvani! para atma%darshana (la
;isiAn del propio ser>la auto4o5ser;aciAn!.
.arul fericirii nemarginite invulnerabile
64 8.L81 F1 $9rin inradacinare in& samtosha(#ultu#ire>i#pacare>acceptarii de sine!
se reali'ea'a su0ha((ericirea! anuttamah:care este nedepasita> ne#arginita>
netul5urata!> E1 Through content#ent :samtosha= is gained anuttamah
(unsurpassed>une6celled>supre#e! su0ha(happiness> joy>pleasure!> >1 9ar la pratiLue
du samtosha (contente#ent>satis(action de ce Lui est>s?r?nit?> en pai6 a;ec nous4
#O#es> le contente#ent apporte le 5onheur, #O#e dans la pau;ret?>lRa5sence de
d?sir ardent pour les choses de ce #onde! on connait anuttamah(le plus haut degr?
>insurpass?>inco#para5le> transcendante>suprO#e! de su0ha(plaisir,d?tente,
rela6ation, l'aisance ,con(ort>5onheur>(?licit?>joie!>41 /e la prbctica del
contenta#iento (samtosha= surge su0ha (la (elicidad! anuttamah (supre#a>
insupera5le>sin e6cesos! >
Fealizarea oricarei capacitati divine:siddhis= de cunoastere si de actiune
64 8.L51 F1 9rin practica tapas (asce'a>actiuni de puri(icare>disciplinarea
pornirilor,dorintelor! se distrug i#puritatile (ashuddi 0sa-at! si se reali'ea'a puteri
occulte (siddhis! la ni;elul corpului (0a-a! si al ter#inalelor(indri-a!$cele %% organe
de cunoastere si de actiune&>Gre(erire la denu#irea utili'ata in 5uddhis#3 indri-a%
bala(puterea di;ina , per(ectiunea sau (orta oculta si#turilor!> ;edeti3 64 5.2R%CL 7
64 L.2H7E1 Through tapas (asceticis#> puri(icatory actions> ascetic disciplines >
austerities> intense discipline ! the i#purities are destroyed (ashuddi 0sha-a= and
are gained the occult powers (siddhis! o( the 5ody (0a-a! and o( the indri-a (ele;en
organs (or knowledge and action> sense organs!>$see also3 64 L.2H7 >1 9ar la pratiLue
tapas (l'aust?rit?! les i#puret?s sont detruites (ashuddi 0sa-at! et sont acLuis les
pou;oirs occultes(siddhis! du corps(0a-a! et des indri-a (les organes de
connaissance et dRaction!$22 Indri-a3Anana Indri-a (S organes des sens ou organes
de connaissance!, Jarma Indri-a (S ,rganes dRaction ! et /anas:le 7ental&> 41
9racticando tapas(austeridad>autodisciplina>ascesis! destruye las i#pure'as:ashuddi
0sa-at! y surgen las capacidades paranor#ales(siddhis! del cuerpo(0a-a! y de los
indri-as(el agregado o conjunto de indriyas, o sea de los cinco poderes sensiti;os o
de percepciAn, y de los cinco de acciAn.!>$ indri-a%bala3En el 5udis#o se deno#ina
as@ la (uer'a o per(ecciAn de los sentidos&>
Contactul nemi3locit cu idealul divin
64 8.LL1 F19rin $practica&4vadh-a-a$auto4o5ser;arii> studiul de sine> ascultarea>
centrarea atentiei pe interior de la grosier (corp (i'ic! la su5til(prana!> culti;area starii
de #artor i#partial> practicarea ;egherii sau a constientei,auto4o5ser;area si
recapitularea (o5se;area retro4acti;a> rea#intire de sine sincronica si diacronica!&
conduce la sampra-oga (contactul ne#ijlocit >uniunea per(ecta! cu
ishtadevata$idealul di;in>di;initatea aleasa>i';orul>idealul propus (ie el (iinta
di;ina(Iisus!,un siddhis ori o stare indicata in -ama si ni-ama&>
E1 Through$the practice o(& 4vadh-a-a $ sel(4study &co#es sampra-oga (a direct
contact > co##union! with ishtadevata (the di;ine ideal> the chosen deity!> >1 9ar la
pratiLue du 4vadh-a-a (l'?tude de soi, ?coute et connaissance de soi>
int?riorisation>la r?p?tition des #antras! est ?ta5lie sampra-oga (un contact
direct>lR?tat de co##union par(aite! a;ec ishtadevata (l'id?al choisi par l'aspirant au
cours de son asc`se>la di;init? d?sir?e>
lRint?riorisation per#et dRappr?hender le su5til,la di#ension di;ine!> 41 /el
4vadh-a-a (estudio de s@ #is#o> interiori'aciAn> autoin;estigaciAn! surge
sampra-oga (el contacto directo> la uniAn co#pleta e intensi;a= con ishtadevata (la
deidad de su de;ociAn>la di;inidad deseada!>
.esavarsirea in samadhi :transa mistica7 e'taz=
64 8.LC1 F1 9rin $inradacinare in& ishvarapranidhana$daruire sau predare catre
/i;initate a tuturor (ructelor (succese,esecuri! (aptelor noastre& se reali'ea'a
desa;arsirea:siddhi= in samadhi (transa #istica> e6ta'!> E1 Through ishvara
pranidhana$total surrender to 2od> the ideal o( pure awareness&one can reali'e the
per(ection:siddhi= in samadhi(#ystic trance> superconscious state> ecstasy>enstasis
integration!> >1 9ar Ishvara pranidhana (l'a5andon co#plet en Is;ara >la d?;otion F
/ieu! est atteint la per(ection:siddhi= dans 4amadhi(la transe #ystiLue>l'?tat de
superconscience, e6tase>enstasis, integration>l'union!> 41 /e la Ishvara pranidhana
(co#pleta resignaciAn al -eZor! pro;iene la per(ecciAn :siddhi= en samadhi (del
sbnscrito sa# o sa#yak3 "co#pleto" y "dhi "a5sorciAn">la unidad con Qrah#an en un
trance #@stico>?6tasis,?nstasis,Mensi#is#a#ientoP por el cual el sujeto se identi(ica
con lo real a5soluto> la interiori'aciAn supre#a!>
;ibliografie
G2H Ihalea0ala ?ew !en, WhoEs in charge? Ihalea0ala ?ew !en, h...
http3//www.sel(4i4dentity4through4hooponopono.co#/pd(s/who4english.pd(
G8H /irahorian1 9 Dichita 4tanescu % Intunecand intunericul, iata portile
lumini...% Fealitatea sursa si umbra ei :realitatea fenomenala= / 4ource
Fealit- and its 4hadow :henomenal Fealit-=
/odelul realitatii in care traim si tipurile de actiune : regimuri de
functionare=
Care este deosebirea dintre dharana :concentrare=, dh-ana:meditatie= si
samadhi
:transa mistica= ?
http3//www.scri5d.co#/doc/%%<C8THH</
http3//www.scri5d.co#/doc/%%<<[BG<8/.ealitatea4-ursa4-i4*#5ra4Ei
http3//reteaualiterara.ning.co#/group/caleaeli5erarii/(oru#/topics/care4este4
deose5irea4dintre4dharana4concentrare4dhyana4#editatiee
http3//www.(ace5ook.co#/download/<[TS%8H%H%%H<HT/.ealitatea4-ursa4-i4*#5ra4
Ei.pd(
G5H Traducerea 6oga 4utra de /irahorian pe 1
http3//www.scri5d.co#/doc/<SC<SSSB/9"T"+E"I4:,2"4-*T."4.E2*I4/E4"I+IE.E4
"E4*I49"T"+E"I4/E47I."H,.I"+
GLH. N realitate separata/ " 4eparate Fealit-
http3//www.dan#irahorian.ro/.E"IT"TE4-E9"."T".pd(
http3//www.scri5d.co#/doc/<HCTCBSS/

Care Sunt Cele Patru Atitudini Corecte PT A Realiza Impacarea Trezirea Eliberarea Si Iluminarea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Care Sunt Cele Patru Atitudini Corecte PT A Realiza Impacarea Trezirea Eliberarea Si Iluminarea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Care sunt cele patru atitudini corecte pt.

S-ar putea să vă placă și