Ecofiziologie animala

Cursul nr. 8
METABOLISMUL
Schimbul permanen !e subsane si energie !inre organismul "iu si me!iul sau
!e "iaa se !efinese prin meabolismul general. Acesa implica incorporarea subsanelor
nurii"e si a o#igenului$ prelucrarea pana la solubilizarea si absorbia si apoi eliminarea
unor subsane neuilizabile prin sisemul !igesi"$ respiraor$ e#creor.
Toaliaea subsanelor consumae reprezina ingesa iar oaliaea subsanelor
eliminae in me!iu % egesa. Momenul esenial al meabolismului il consiuie folosirea
subsanelor uilizae la ni"elul celulei in auoreinnoirea srucurilor proprii si in
meninerea la ni"el ri!ica a energiei libere !e funcionare.
&efacerea si cla!irea coninua !e subsane se face prin anabolism concomien cu
!esrucia !e maerie "ie prin caabolism$ acesea consiuin! cele !oua aspece ale
meabolismului general. Transformarile srucurale ale subsanelor fac obiecul
meabolismului inerme!iar' ransformarile energeice care le insoesc fac obiecul
meabolismului energeic. Acese !oua aspece ale meabolismului sun in!isolubil legae
inre ele$ orice mo!ificare !e srucura fiin! insoia !e o mo!ificare la ni"elul energeic si
in"ers$ orice "ariaie energeica ese rezulaul unei schimbari srucurale.
Metabolismul intermediar consa in balana inrarilor si iesirilor maeriale la un
organism animal. Ea poae fi echilibraa$ !eficiara sau e#ce!enara. Meabolismul
inerme!iar presupune e#isena(
) meabolismului apei si sarurilor minerale
) meabolismul principiilor alimenare *gluci!e$ lipi!e$ proeine+
) inercon"ersia principiilor alimenare
Homeostazia apei si a sarurilor minerale.
Mecanismele osmoice la ne"erebrae. ,e"erebraele marine au !e regula concenraia
me!iului inern izoosmoica cu cel marin. -aca animalele a.ung in me!iu hipo sau
hiperosmoic % !aoria permeabiliaii egumenului penru apa si saruri$ concenraia
me!iului inern se echilibreaza rapi! cu concenraia me!iului e#ern. Acese organisme
/
poi0iloosmoice ousi nu se po a!apa la "ariaii mari ale sarurilor !in me!iu. -e regula
in ape salmasre si !ulci iner"ine moarea acesor organisme prin socuri osmoice.
,e"erebraele !ulcicole au me!iul inern mai concenra !eca me!iul !ulcicol si acesa
se menine consan.
Mecanismele osmoice la "erebrae
&eglarea si meninerea consana a compoziiei me!iului inern la "erebrae se complica
prin apariia unor mecanisme aci"e reglaoare a acesuia. Ele !ifera la organismele
ac"aice "erebrae !e cele !e la organismele "erebrae eresre.
Mecanismele osmoice la pesi
La pesii !ulcicoli$ !aoria permeabiliaii mari penru apa in special a branhiilor !ar si a
egumenului$ me!iul inern al acesora in!e sa se !ilueze prinr)un curen en!oosmoic
!e apa. 1enru meninerea consana a concenraiei me!iului inern pesele elimina aci"
prin rinichi surplusul !e apa prinr)o mina abun!ena hipoonica. 1rin branhii pesii
!ulcicoli absorb saruri.
La pesii marini mecanismul aci" !e energie a consanei me!iului inern lupa impori"a
concenrarii acesuia. 1esii marini inghi apa iar sarurile !in apa marina rec o!aa cu
aceasa in sange prin absorbie la ni"elul epieliului inesinal. Surplusul !e saruri ese
elimina prin branhii.
Mecanisme osmoice la mamifere
Meabolismul apei la om( apa consiuie unul !in consiuenii principali ai prooplasmei
"ii$ reprezina cca 234 !in masa corporala. 5ra!ul !e hi!raare a !iferielor esuuri ese
!iferi in ca!rul aceluiasi organism. Un om elimina zilnic la e#erior 6$3 l apa$ !in care
/$3 in urina$ 7.8 prin ranspiraie$ 7.6 prin fecale$ 7./ prin e#piraie. -eficiul ese
compensa prin inro!ucerea zilnica in corpul uman a 6.3 l apa. Aces schimb !e apa
!enumi ranziul !e apa al organismului !eermina un curen coninuu !e apa pana la cele
mai profun!e celule$ prin care se asigura ransporul subsanelor sol"ae la si !e la
anumie celule$ asiguran!u)se realizarea meabolismului general al organismului.
Tranziul !e apa ese foare "aria$ in funcie !e organism si !e me!iul sau !e "iaa.
Metabolismul sarurilor minerale
Sarurile minerale reprezina cca 9$84 !in corpul uman !in care 874 in esu osos si /84
in ale esuuri. Ca si la apa e#isa un flu# coninuu !e minerale sol"ae. Lipsa sarurilor
6
ese mai greu suporaa !eca lipsa alimenelor % cainii hranii cu carne !emineralizaa
mor mai repe!e !eca cainii supusi inaniiei. Sarurile minerale !in corp asigura
concenraia moleculara oala si echilibrul ionic al me!iului inern. Aciunea sarurilor
minerale ese e#rem !e "ariaa si comple#a.
Homeostazia glucidelor (glicemia).
:i!raii !e carbon$ sub forma !e oze$ in special glucoza$ !upa absorbie rec in capilare
apoi in "ena pora in fica si !e aici in inreg organismul. In fica glucoza ese
repolimerizaa inr)un polizahari! specific$ glicogenul. 5lucoza si glicogenul reprezina
combusibilul energeic !e uilizare energeica si economicoasa a celulelor.
5licemia *ni"elul zaharului !in sange+ ese un parameru relai" consan. La o
alimenaie bogaa in gluci!e$ caniaea !e glicogen !in fica crese' la efor fizic inens si
o alimenaie saraca in gluci!e$ caniaea !e glicogen hepaic se re!uce sau chiar !ispare.
5lucoza se mai poae !epune si in muschi sub forma !e glicogen. &eglarea glicemiei se
face prin !oua procese anagonice % glicogeneza si glicoliza coor!onae prin mecanisme
neurohormonale.
Homeostazia lipidelor (lipemia)
Lipi!ele sun subsane energeice cu o "aloare energeica mai mare ca a gluci!elor. -in
punc !e "e!ere plasic$ lipi!ele inra in consiuia membranelor celulare. &olul
grasimilor consa in fapul ca reprezina o rezer"a energeica imporana si un izolaor
eficace impori"a pier!erilor !e cal!ura. La mamiferele ac"aice aces rol ese !ubla si !e
re!ucerea greuaii specifice$ !ucan! la usurarea pluirii. Uilizarea energeica a lipi!elor
are loc in principal in fica !ar si in plamani$ rinichi$ esu a!ipos$ muschi scheleici si
car!iac. Uilizarea se face !irec sau prin ransformare in gluci!e in procesul !e
gluconeogeneza. Acizii grasi si glicerolul rezula prin hi!roliza sun arsi pana la :
6
O si
CO
6
cu eliberare !e energie.
Homeostazia proteinelor (proteinemia)
;iaa ese legaa !e e#isena si proprieaile proeinelor. Spre !eosebire !e gluci!e si
lipi!e$ !in care organismul poae face rezer"e$ aporul !e proeine rebuie sa fie coninuu.
-eosebim proeine circulae in plasma sangelui$ consiuie !in serum)albumine$ serum)
globuline$ fibrinogen$ prorombina si aminoacizi liberi. Sursa se afla in aminoacizii
circulani pro"enii !in hi!roliza alimenelor sau !in proeoliza celulara. 1roeinele
<
isulare sun prezene in oae celulele$ consiuin! elemenul !e baza !in membrane$
granulaii sau organie celulare. Ele sun proeine supor *rol plasic+ sau aci"e funcional
*enzime$ biocaalizaori+.
Interconversia principiilor alimentare.
In general$ aporul alimenar ese !isconinuu$ pe can! cheluiala energeica ese coninua.
Chiar can! !in alimenaie lipsesc unele principii *gluci!e$ lipi!e+$ ni"elul acesora
ramane relai" consan in me!iul inern. Aceasa se !aoreaza sisemului meabolic !e
socare *fica si esu a!ipos+ si e#isenei meabolismului biochimic$ !e inercon"ersie a
principiilor alimenare. 1rocesul ese regla !e cuplul !e hormoni anaagonici a!renalina)
insulina.
Acese fenomene !e inercon"ersiune sun prezene la oae organismele animale. Asa se
e#plica creserea proeica si !epunerile !e grasimi la animalele !omesice hranie cu
foare mule gluci!e *carofi si cereale+. Albinele si "iespile pro!uc ceara !esi se hranesc
cu gluci!e.
9