Licenta Sociologie Iulie 2010

1. Istoria sociologiei universale si romanesti

1) D. Gusti sustinea ca vointa sociala are capacitatea de a crea unitatea sociala in
virtutea constitutiei sale intime, a morfologiei sale. ADEVARAT
2) Motivarea rationala a vointei, afirma D.Gusti, este, in esenta, o succesiune
progresiva de repreentari ale scopului si a mi!loacelor necesare pentru atingerea lui.
ADEVARAT
") #n conceptia lui D.Gusti manifestarile economice si spirituale sunt constitutive vietii
sociale. ADEVARAT
$) D.Gusti considera ca manifestarile etico%!uridice si politico%administrative, reglative
sau functionale sunt &valori scopuri', adica &in sine si pentru sine'. (A)*
+) ,aralelismul sociologic gustian semnifica ideea ca &nici una din impre!urarile care
conditioneaa faptele sociale' nu constituie insa, luate in parte, o caua a vietii unitatii
-sociale) investigate, ci numai o conditie a ei. ADEVARAT
.) A.Giddens sustine ca societatile primitive erau societati de vanatori si culegatori
care isi asigurau /rana din vanat, pescuit si culegerea plantelor comesti0ile pe care le
gaseau in natura. ADEVARAT
1) #n viiunea lui A.Giddens societatile de vanatori si culegatori erau, de o0icei,
&participative' 2 toti 0ar0atii adulti se adunau atunci cand se luau deciii importante sau
in momente de cria. ADEVARAT
3) *ocietatile pastorale, afirma A.Giddens, traiau in regiuni cu iar0a 0ogata, in
deserturi sau in munti. ADEVARAT
4) 5oordonatele generale ale conceptiei lui *piru 6aret asupra esentei societatii sunt7
a) societatea omeneasca este un corp social constituit din indivizi reali, vii,
concreti
0) indiviii se reunesc in grupuri sociale, fiind &produsi' ai acestora
c) membrii individuali ai societatii sunt adevarati agenti ai activitatii sociale
d) societatea repreinta o realitate ontologica in sine si pentru sine
e) viata sociala este nu numai statica, ci si dinamica
a) d8e
0) c8d
c) 08c8d
d) a+c+e
e) a808c8d8e
19) #n sociologia /aretiana sensul general si scopul final al dinamicii sociale il
constituie7
a) realizarea ecilibrului si a civilizatiei interioare
0) cresterea continua a 0ogatiei sociale
c) asigurarea binelui social
d) trans!ormarea naturii intime a omului, in sensul debarasarii sale totale de
salbaticia primitiva
a) a+c+d
0) c8d
c) 08c
d) a808c8d
11) #n domeniul metodologiei sociologice, *piru 6aret are o contri0utie originala
concretiata in7
a) incercarea de aplicare a metodei stiinti!ice la problemele sociale
b) aplicarea matematicii in sociologie
c) conceperea aceleiasi sc/eme metodologice de investigare sociologica ca si
repreentantii mecanicismului sociologic
a) 08c
b) a+b
c) a808c
12) Domeniul fundamental de activitate al lui *piru 6aret l%a constituit educatia si
invatamantul. #n acest domeniu el a sustinut ca7
a) educatia si instructia trebuie sa trans!orme personalitatea umana ast!el incat
aceasta sa asimileze ceea ce a acumulat pozitiv omenirea
b) educatia sa scoata omul din starea de violenta primitiva si sa"l conduca la
civilizatia integrala
c) sa se realiee numai in institutii scolare specialiate
a) a808c
0) 08c
c) a+b
1") *istemul sociologic gustian este format din7
a) teoria vointei sociale
b) teoria cadrelor si mani!estarilor sociale
c) conceptul disciplinaritatii
d) conceptele de unitate, relatii si procese sociale
e) legea dialecticii sociologice
a) d8e
0) 08d8e
c) a808c
d) a+b+d
e) c8d8e
1$) Teele de 0aa ale teoriei vointei sociale a lui D. Gusti, sunt7
a) vointa sociala constituie esenta vietii sociale
0) vointa sociala constituie principiul e:plicativ al societatii intrucat are o morfologie
simpla
c) vointa sociala are o determinare dubla # una a!ectiva si alta rationala
d) in evolutia sa vointa sociala parcurge doua trepte7 vointa scurta si vointa lunga
e) vointa sociala este causa causans a vietii sociale
a) a+c+e
0) 08d
c) c8c8d
d) c8d8e
e) a808c8e
1+) #n viiunea lui Gusti, unitatile sociale sunt7
a) ansam0luri de cadre sociale
b) ansambluri de mani!estari cu oarecare stabilitate si consistenta
c) comunitati care prezinta un grad ma$im de integrare
d) unitati de stari si functiuni ale mem0rilor societatii
a) a808c8d
0) 08c8d
c) a80
d) b+c
1.) D. Gusti a definit raporturile sociale ca fenomene de interactiune intre7
a) !amilii
b) grupuri sociale
c) generatii
a) a+b+c
0) a8c
c) 08c
11) D. Gusti a definit raporturile sociale ca fenomene de interactiune intre7
-versiunea 2994)
a) mem0rii familiei
b) !amilii
c) grupuri sociale
d) generatii
a. a808c
0. c8d
c. b+c+d
d. a8c8d
13) Monografia sociologica a fost conceputa de D. Gusti ca7
a) sistem sociologic
b) instrument de lucru
c) mi%loc de cunoastere integrala si amanuntita a realitatii
a) 08c
b) a+b+c
c) a8c
14) #n conceptia lui D.Gusti, motivarea afectiva a vointei se e:prima prin urmatoarele
afecte7
a) altruism
b) iubire de sine
c) antipatie
d) religiozitate
e) simpatie
a) c8d8e
b) b+d+e
c) a8d8e
d) a808c8d
e) a808c8d8e
29) D.Gusti afirma ca, in functie de repreentarea scopului si mi!loacelor e:ista
urmatoarele trepte de evolutie a vointei sociale7
a) vointa scurta sau embrionara
0) vointa devoltata
c) vointa slab dezvoltata
d) vointa lunga
a) a+c+d
0) 08c8d
c) a808c
d) 08c
21) #n conceptia lui D.Gusti &cadrele naturale, asociate ale devenirii vietii sociale sunt7
a) &Timpul sau cadrul istoric'
b) viata sau cadrul biologic
c) natura sau cadrul cosmic
d) constiinta sau cadrul psi/ic
a) a808c
0) a8c
c) b+c
d) 08c8d
22) #n conceptia lui D.Gusti &cadrele imanente sociale' sunt7
a) cadrul cosmic
b) cadrul istoric
c) cadrul 0iologic
d) cadrul psiic
a) a808d
b) b+d
c) c8d
d) a808c
2") ,otrivit legii paralelismului sociologic a lui D.Gusti, raporturile dintre cadre,
manifestari si vointa sunt7
a) raporturi de dependenta
b) raporturi de interdependenta
c) raporturi de coe$istenta
d) raporturi de su0ordonare logica
a) a808d
0) c8d
c) a8c
d) b+c
2$) #n viiunea lui D.Gusti, dupa gradul de consistenta, o0iectivare si dura0ilitate,
unitatile sociale se clasifica in7
a) agregate
b) grupari
c) comunitati
d) institutii
a) c8d
0) a808d
c) b+c+d
d) a80
2+) #n sociologia gustiana, materialul asupra caruia se e:ercita &im0oldul de
socialiare al vointei' este constituit din &unitatea mediului' sau a &;;;.. vietii
sociale'
5are din variantele de mai !os este cea corecta7
a) cadrelor
0) componentelor
c) laturilor
2.) D.Gusti a formulat tea potrivit careia &orice fapt care este o activitate actuala si e
conditionat de alti factori constituie ;;;. unitatii sociale'. 5ompletati spatiile li0ere
cu una din variantele de mai !os7
a) afectele
b) mani!estarile
c) indicatorii
21) ,remiele aparitiei sociologiei romanesti sunt constituite de7
a) conceptiile si teoriile sociologice e:istente in secolele <V### si <#<
0) devoltarea meditatiei filosofice
c) investigarea istoriei nationale
23) #nceputurile gandirii sociale si sociologice romanesti pot fi identificate in7
a) produsele culturale romanesti din epoca feudala
b) ideologiile miscarilor sociale taranesti
c) documentele cancelariilor domnesti
a) a8c
b) b+c
c) a808c
24) *ociologia romaneasca s%a afirmat ca7
a) stiinta a natiunii
0) stiinta a societatii
"9) ,remergatorii sociologiei in tara noastra au fost7
a) ideile sociale din creatia si cultura populara
b) primele legi scrise din &arile 'omane
c) *patarul =icolae Milescu
d) (imitrie )antemir
e) Dinicu Golescu
a) a+b+d
0) c8d8e
c) 08c8d
"1) )ucrarea lui Dimitrie 5antemir &Descriptio Moldaviae' este o lucrare de 7
a) istorie
0) literatura
c) sociogra!ie
d) sociologie
"2) *olutia propusa de Dimitrie 5antemir pentru devoltarea ascendenta a Moldovei a
fost7
a) intreruperea continuitatii devoltarii prin parasirea traditiei
0) 'intoarcerea' la institutia 0oieriei
c) reinstaurarea monar/iei a0solute
d) rea!irmarea latinitatii limbii
e) renovarea institutiilor politice
a) a80
b) d+e
c) c8e
"") #nsemnarile de calatorie au contri0uit la genea sociologiei romanesti prin7
a) descrierea realitatilor sociale
b) perceperea spatiului social ca teritoriu pe care se des!asoara procesele si
mani!estarile sociale
c) incercarile de analiza si e$plicare a vietii sociale
d) utilizarea unor instrumente ale investigarii realitatii sociale
a) a+b+c+d
0) a808c
c) 08c8d
"$) #nceputurile investigarii directe a realitatilor sociale din tara noastra sunt legate de
opera lui7
a) Dinicu Golescu
0) #onica Tautul
c) #ordac/e Golescu
d) Ion Ionescu de la *rad
"+) ,ro0lemele sociale dominante ale societatii romanesti la mi!locul sec. <#< au fost7
a) problema desavarsirii unitatii, independentei si a suveranitatii nationale
b) problemele dezvoltarii economice si sociale spre modernitate
c) problema agrar"taraneasca
d) problemele constituirii sistemului politic si %uridic national
e) constituirea culturii romane moderne
a) 08c8d8e
0) a808c8d
c) a+b+c+d+e
".) ,reciati care din urmatorii ganditori sunt considerati fondatori ai sociologiei
romanesti7
a) +icolae *alcescu
b) Ion ,ica
c) Titu Maiorescu
d) Ioan -eliade 'adulescu
e) .iai /minescu
f) *piru 6aret
a) a808c8d8e
0) 08d8e
c) a+b+d+e
"1) ,reciati care din urmatoarele concepte sunt &concepte sociologice c/eie' care au
stat la 0aa ela0orarii teoriilor sociologice ale lui Mi/ai Eminescu.
a) popor
b) populatiune
c) rasa
d) clasa de mi%loc
e) asimilatie
!) semibarbarie
a) a808c8e8f
b) a+b+c+d+e+!
c) 08c8d8e8f
"3) #n teoria sociologica eminesciana a &paturii superpuse', aceasta este considerata
a fi7
a) clasa superioara a societatii
0) clasa situata &deasupra' poporului roman
c) o clasa incapabila de adevar si patriotism
d) un produs al selectiei sociale negative a populatiei
e) o patura autonoma in raport cu tara reala
a) a808c8d8e
0) a8d8e
c) a+c+d+e
"4) #n esenta teoria sociologica eminesciana a compensatiei muncii cuprinde
urmatoarele tee7
a) patura superpusa are un caracter economic bazat pe consum
0) 'patura superpusa' are un comportament economic 0aat pe productie
c) comportamentele economice consumatoare sunt creatoare de trebuinte
inclusiv de trebuinte
d) tre0uintele sunt satisfacute prin munca unui volum crescut de populatie
e) trebuintele urmeaza a !i satis!acute prin munca aceluiasi volum sau volum
micsorat de populatie
!) clasele superioare trebuie sa compenseze prin munca lor intelectuala munca
materiala a celor de %os
a) a808c8e8f
0) c8d8e8f
c) a+c+e+!
$9) 5onceptul sociologic corolar conceptelor utiliate de Eminescu in teoria
compensatiei muncii este &semi0ar0aria' care desemneaa7
a) o situatie stagnanta in evolutia societatii romanesti
0) o etapa in trecerea de la 0ar0arie la civiliatie
c) o stare de degradare, de regres economic, social si moral
d) un produs al coruperii unui popor prin viciile unei civilizatii straine
a) a80
b) c+d
c) a8c
$1) #n vederea inscrierii societatii romanesti pe calea devoltarii sale moderne Mi/ai
Eminescu propune ca ideal social7
a) realiarea unei societati moderne in Romania, compara0ila cu societatile
occidentale
0) intemeierea unei civiliatii romanesti potrivit modelului civiliational american
c) reconstruirea societatii pe bazele istoriei nationale
d) cladirea unei civilizatii proprii romanesti
a) a808c
0) 08c8d
c) c+d
$2) *tructura societatilor de vanatori si culegatori se caracteria prin7
a) limitare de bunuri materiale
b) di!erente mici intre membrii societatii
c) inegalitate marcata in privinta posesiei de 0unuri materiale
d) principala diviziune a muncii era cea dintre munca e!ectuata de barbati si
!emei
a) 08c8d
b) a+b+d
c) a8c8d
d) 08c
$") 5aracteristicile principale ale societatilor pastorale erau7
a) migratia in di!erite zone, in !unctie de scimbarea anotimpurilor
0) acumularea de 0unuri materiale
c) nepasarea si dispretul !ata de popoarele vecine care nu au animale
a) a808c
0) 08c
c) a+c
$$) *ocietatile agrare se caracterieaa, in conceptia lui A.Giddens, prin faptul ca7
a) sunt societati stabile
b) aduna avutii
c) sunt marcate de inegalitate si di!erentieri de putere
a) 08c
b) a+b+c
c) a8c
$+) ,remisele necesare determinarii stiintifice a specificitatii fenomenelor si a vietii
sociale propuse de Dur>/eim au fost7
a) identificarea a ceea ce au comun realitatile sociale si cu celelalte realitati
componente ale e:istentei naturale si sociale
0) luarea in considerare a manifestarilor e:terioare si imediat sensi0ile ale faptelor,
fenomenelor si proceselor sociale
c) stabilirea prealabila a caracteristicilor generale ale !enomenelor sociale
$.) #n sistemul sociologic dur>/eimian o0iectul esential de studiu il constituie faptul
social, pentru ca7
a) acesta constituie o0iectul de studiu al mai multor stiinte
b) se distinge de obiectul de studiu al tuturor celorlalte stiinte
c) poate fi o0servat si e:plicat in acelasi mod in care sunt o0servate si e:plicate
faptele si fenomenele apartinand domeniilor de studiu ale celorlalte stiinte
$1) Teoria sociologica dur>/eimista a &faptului social' are urmatoarele tee de 0aa7
a) faptul social este o realitate naturala
b) !aptele sociale sunt lucruri
c) faptul social este o realitate intrinseca a omului ca fiinta sociala
d) !aptele sociale sunt e$terioare !iintelor umane si e$ercita o in!luenta
constrangatoare asupra acestora
a) a808c8d
0) 08c8d
c) a8c8d
d) b+d
$3) *ocialul, in viiunea lui Dur>/eim, se 0aeaa pe urmatoarele tee7
a) tot ceea ce se petrece in societate este social
b) socialul reprezinta moduri de actiune, de gandire si de simtire e$terioare
individului, care i se impun lui, datorita !ortei lor de constrangere
c) !ac parte din societate normele %uridice si morale, dogmele si riturile
religioase, obiceiurile, limba%ul, sistemele economice, !inanciare, de educatie
etc.
d) sunt sociale toate functiile vitale ale omului7 a manca, a dormi, a rationa etc.
a) b+c
0) a8c
c) c8d
d) 08c8d
$4) #n conceptia lui E. Dur>/eim, faptele sociale se deose0esc de fenomenele psi/ice
prin urmatoarele trasaturi7
a) ii survin individului, sub !orma normelor morale, %uridice, logice etc.
b) e$ista in a!ara individului, imprimandu"i"se acestuia datorita !ortei de
constrangere, care le este inerenta
c) nu e:ista si nu pot e:ista decat in constiinta individuala si prin ea
a) 08c
b) a+b
c) a808c
+9) ,otrivit teoriei sociologice dur>/eimiene, raporturile dintre individ si societate se
intemeiaa pe7
a) solidaritatea umana
b) solidaritatea generata de asemanarile dintre indivizi
c) solidaritatea generata de di!erentele dintre indivizi
d) solidaritatea generata de asemanarile dintre indivii si solidaritatea generata de
diferentele dintre acestia
a) a8c8d
0) a808d
c) a+b+c
d) 08c8d
+1) #n viiunea lui E. Dur>/eim, &solidaritatea mecanica' este7
a) solidaritate prin similitudine
b) solidaritate generata de !aptul ca oamenii au aceleasi sentimente, adera la
aceleasi sisteme de valori si recunosc acelasi sacru
c) solidaritate specifica societatilor coerente, devoltate
a) a808c
0) 08c
c) a+b
+2) #n conceptia lui Dur>/eim, &solidaritatea organica' repreinta7
a) solidaritate !ormata prin di!erentiere
0) solidaritate reultata din deciiile rationale ale indiviilor
c) solidaritate intemeiata pe contractul social
d) solidaritate in sensul in care organele unei !iinte vii indeplinesc !iecare o
!unctie proprie, nu se aseamana unul cu altul, dar toate sunt indispensabile
pentru ca organismul sa ramana viu
a) 08c8d
0) a808c
c) 08c
d) a+d
+") Regulile metodei o0servatiei sociologice la E. Dur>/eim sunt7
a) considerarea !aptelor sociale ca lucruri, in ele insele, independent de indivizii
care participa la producerea lor
b) determinarea riguroasa a obiectului cercetarii
c) cuprinderea in cercetare a tuturor elementelor lor componente
d) valorificarea cunostintelor anterioare despre faptele sociale o0servate
e) renuntarea sistematica la toate ideile despre !aptele sociale, provenind din
alte izvoare decat ale conceptelor stiinti!ic elaborate
a) 08c8e
0) a8c8d8e
c) 08c8d8e
d) a808c8d8e
e) a+b+c+e
+$) #nvestigatia sociologica a actiunii sociale, in conceptia lui V. ,areto, implica7
a) analia generala a actiunilor sociale si umane
b) identi!icarea proprietatilor actiunilor sociale si umane concrete si sintetice
c) descompunerea actiunilor sociale si umane in elementele lor componente
d) clasi!icarea si e$plicarea elementelor componente ale actiunilor
a) c8d
0) a808c8d
c) a8c8d
d) b+c+d
++) #n sociologia paretiana, structura generala a oricarui tip de actiune umana
curpinde7
a) cadrele generale care circumscriu configuratia actiunii?
b) initiatorul 0autorul) si actorul 0purtatorul) actiunii1
c) scopul actiunii1
d) elemente nedeterminate ale actiunii?
e) mi%loacele necesare realizarii actiunii.
a) b+c+e
0) a8c8e
c) a808c8e
d) 08c8d8e
e) 08c
+.) Tipologia actiunilor umane in sociologia logico%e:perimentala, matematica este
constituita din7
a) actiuni logice
0) actiuni alogice
c) actiuni nonlogice
d) actiuni nelogice
e) actiuni spontane, care nu intra in niciuna din tipurile de actiuni indicate la a, 0, c si d
a) 08c
b) a+c
c) a8c8d8e
d) a808c8d8e
e) c8d
+1) V.,areto sustinea ca, in functie de caracterul legaturilor dintre actor, scop si
mi!loacele necesare actiunii, sunt logice7
a) actiunile ale caror mi!loace sunt adecvate scopurilor &din punctul de vedere al
actorului'
0) actiunile ale caror mi!loace sunt adecvate scopurilor din punctul de vedere al
indiviilor &care au cunostinte mai e:tinse'
c) actiunile care au un scop logic atat din punct de vedere subiectiv, cat si
obiectiv
+3) V.,areto sustinea ca, in functie de caracterul legaturilor dintre actor, scop si
mi!loacele necesare actiunii, sunt nonlogice7
a) toate actiunile care nu sunt logice
b) actiunile ale caror rezultate sunt cu totul altele decat cele ale scopurilor
propuse
c) actiunile care au e!ecte secundare pozitive
a) a+b+c
0) 0
c) c
d) 08c
+4) Ma: @e0er a pornit de la ipotea ca &pro0lema constitutiva' a sociologiei tre0uie
sa fie nu societatea in general, ci activitatea sociala, care consta in7
a) activitatea umana ca atare
b) actiunea care, dupa sensul vizat de agenti, permite raportarea la
comportamentul altor agenti
c) actiunea uniforma, concomitenta, desfasurata de mai multe persoane deodata
d) comportamentele influentate de ceilalti agenti umani, ca in caul activitatilor de
&masa'
.9) #n viiunea lui Ma: @e0er e:ista mai multe tipuri de activitati sociale7
a) activitati rationale de !inalitate 0determinant " maniera rationalitatii de
!inalitate)
b) activitati sociale motivate de credinta in valoarea lor intrinseca
0determinant " maniera rationala de valoare)
c) activitati sociale emotionale, in special cela realizate din pasiune sau
sentimente
0determinant " maniera a!ectiva)
d) activitati sociale e!ectuate pe baza suprematiei traditiilor sau a cutumei
inveterate
0determinant " maniera traditionala)
e) activitati sociale irationale
a) a8c
0) 08c
c) a+b+c+d
d) 08c8d
e) a8c8d
.1) #n conceptia sociologica Ae0eriana ordinea sociala consta din7
a) legitimarea sau validarea acordurilor intersubiective dintre oameni
b) asigurarea stabilitatii sociale prin procese de rationalizare a relatiilor
sociale
c) a0senta din viata sociala a contradictiilor, conflictelor sau luptelor sociale
d) dominatia, care presupune o conducere administrativa si, mai ales, credinta in
legitimitate
a) 08c8d
0) a808c
c) c8d
d) a+b+d
.2) @e0er sustine ca, in functie de tipurile de legitimitate, e:ista mai multe tipuri de
dominatie, si anume7
a) dominatia li0er acceptata, atat de catre cei ce o e:ercita, cat si de catre cei dominati
b) dominatia legala sau rationala, care se bazeaza pe credinta in legalitatea si
dreptul celor ce e$ercita dominatia de a da directive, a cere si a obtine supunere
c) dominatia traditionala, bazata pe credinta cotidiana in valabilitatea traditiilor
din toate timpurile
d) dominatia circumstantiala, reultata din diversele con!uncturi sociale atipice
e) dominatia carismatica, produs al supunerii e$traordinare, cu caracter sacru,
!ata de virtutea eroica sau valoarea e$emplara a unei personalitati
a) a808c8d8e
0) a8c8d8e
c) 08c8d
d) a808c
e) b+c+e
.") #n conceptia sociologica compre/ensiv%e:plicativa, dominatia legala, rationala, se
caracterieaa prin7
a) activitate cu !unctii publice, continua si legata de reguli circumscrise unor
competente
b) seturi de sarcini de e$ecutie delimitate obiectiv, adica printr"o autoritate
constituita
c) printr"o ierarie administrativa care necesita o !ormatia pro!esionala care sa
asigure rationalizarea completa a activitatii sociale
a) a+b+c
0) a80
c) 08c
.$) Ma: @e0er considera ca tipul ideal al dominatiei legale -rationale) este 0irocratia,
ale carei caracteristici principale sunt7
a) e$istenta !unctionarilor liberi din punct de vedere personal, respectand
competentele stabilite, care muncesc pe baza unui contract si a unei selectii
descise
0) functionarii au o0ligatia de a administra intreaga viata individuala si colectiva a
oamenilor
c) !unctionarii au salarii !i$e si trateaza !unctia lor ca unica si principala lor
pro!esiune
d) muncesc separati de mi%loacele de administratie si sunt supusi unei discipline
stricte si unui control riguros
e) repreinta categoria profesionala cea mai rationala a unui sistem social
a) 08c8e
0) 08c
c) a808c8e
d) a+c+d
e) a808c
.+) *ociologia structural % functionalista si sistemica si%a propus ca o0iect si domeniu
de investigatie stiintifica7
a) societatea ca realitate istorica diversa si comple:a
b) sistemul social ca o constructie sociologica ideal # tipica
c) sistemul social ca o realitate ontologica specifica, pe 0aa studiului direct, nemi!locit
al realitatilor sociale
d) actiunea sociala, structura, !unctiile si rationalizarea actiunii sociale
e) modalitatile sc/im0arii, transformarii si devoltarii sociale
a) a8d
b) b+d
c) a808c
d) 08c8d
e) c8d8e
..) B0iectivele sociologiei structural2functionaliste si sistemice a lui Talcott ,arsons
au fost7
a) analiza relatiilor dintre sistemul integrator, actorul social, integrarea si
diri%area activitatii si vietii sale de catre sistemul social
0) modalitatile de asigurare a conditiilor necesare procesului continuu al societatii
omenesti
c) reducerea si mentinerea sub control a tensiunilor si con!lictelor sociale
d) modalitatile si mi%loacele de constituire si de mentinere a ordinii sociale
e) identificarea cailor si ela0orarea instrumentelor necesare asigurarii li0ertatii de
actiune individuala si comuna a tuturor mem0rilor societatii
a) d8e
0) c8d8e
c) a808c8d
d) a+c+d
e) 08c8d
.1) *u0 raportul continutului de idei, sitemul sociologic al lui ,arsons poate fi impartit
in " niveluri, si anume7
a) analiza societatii si a proceselor si !enomenelor speci!ice ei
0) teoria generaliata a actiuni sociale, in lumina careia sa fie e:aminate institutiile
sociale, cum ar fi7 familia, activitatea profesionala, motivatia economica, stratificarea
sociala, miscarile sociale si politice, religia si institutiile religioase etc.
c) structurile actionaliste ale vietii sociale 0structura actiunii sociale)
d) evolutia structurala, o viziune proprie asupra evolutiei generale a societatilor
si civilizatiilor umane
a) 08c
0) c8d
c) a+c+d
d) a808c
.3) #n conceptia lui T. ,arsons, actiunea sociala este7
a) o conditie umana cu sens, motivata si orientata de semni!icatiile pe care
actorul social le descopera in mediul sau, carora el incearca sa le raspunda
b) o conduita care se des!asoara intr"o situatie actionala, intr"un mediu care
cuprinde, atat mediul !izic, cat si mediul obiectivelor sociale
c) interactiunea o0iectiva dintre doua sau mai multe persoane
d) o conduita comunicabila, gidata de reguli, norme, valori culturale si
simboluri
a) a80
0) c8d
c) 08c8d
d) a+b+d
.4) Analiand distinctia realiata de ,areto, intre actiunea logica si actiunea
nonlogica, ,arsons sustine ca actiunea sociala este, de fapt, o actiune sim0olica
deoarece7
a) numai prin intermediul semnelor si simbolurilor, actorul 0individul) poate
cunoaste mediul sau de e$istenta
b) prin lumea simbolurilor, omul poate sa resimta, sa evalueze si sa
manipuleze mediul in care traieste
c) simbolistica in actiunea sociala are menirea de a media regulile de conduita,
normele, valorile culturale, care servesc actorului drept gid in orientarea
actiunii sale
d) normele si valorile 0simbolice) permit individului sa interpreteze o situatie si ii
!urnizeaza scopurile si mi%loacele speci!ice actiunilor sale
a) a+b+c+d
0) a8c8d
c) 08d
d) 08c8d
19) #n conceptia lui ,arsons, structura actiunii sociale este formata din urmatoarele
elemente7
a) actorul, subiectul, care este initiatorul si realizatorul actiunii
0) mi!loacele si instrumentele necesare efectuarii actiunii
c) situatia, care cuprinde obiectele !izice si sociale cu care actorul se a!la intr"
un anumit raport
d) simbolurile, prin intermediul carora el intra in raporturi multiple cu di!eritele
elemente ale situatiei si le atribuie o semni!icatie
e) regulile, normele si valorile care gideaza raporturile actorului cu obiectele
sociale si nonsociale
a) a808c8d8e
0) a808d8e
c) a+c+d+e
d) 08c
11) ,arsons considera ca actiunea sociala este, de fapt, un sistem constituit din7
a) unitati, care !ormeaza un rol social sau reprezinta momente ale
interactiunii dintre doi actori
b) actiuni, elemente ale unei totalitati mai largi de actiuni
c) totalitati de unitati si actiuni care constituie ansambluri cuprinzatoare, care se
constituie in sisteme de actiuni sociale propriu"zise
a) a8c
b) a+b+c
c) 08c
12) ,entru ca actiunea sociala sa fie considerata ca sistem, in perspectiva structural%
functionalista si sistemica, tre0uie sa raspunda urmatoarelor tipuri de conditii7
a) conditii de structura, care se re!era la modalitatile de organizare potrivit unor
modele normative ce permit relativa stabilitate a sistemului
b) conditii de realizare a !unctiilor sistemului, care presupun activitati
consumatoare sau instrumentale, in !unctie de scopuri limitate si imediate
sau scopuri indepartate de producere a mi%loacelor necesare realizarii
aspiratiilor si idealurilor actorilor sociali
c) procesualitatea sistemului si in sistem 0di!erentierea si integrarea), ca procese
evolutionare
a) a+b+c
0) 08c
c) a8c
1") #nvatamantul sociologic superior a de0utat in tara noastra in anul universitar7
a) 134"%134$
b) 1234"1235
c) 1494%1419
1$) ,rimii titulari de cursuri universitare o0ligatorii de sociologie, la noi, au fost7
a. Dimitrie Gusti
b. )onstantin (imitrescu"Iasi
c. ). Leonardescu
d. #. Gavanescu
a) a80
0) c8d
c) b+c
1+) ,rimul manual de sociologie pentru invatamantul secundar a fost ela0orat si
pu0licat in anul 1424 de catre7
a) Dimitrie Gusti
0) #on Camfirescu
c) 6. Ionescu
d) D.#. *uc/ianu
1.) ,reciati in care din urmatorii ani scolari in tara noastra a fost desfiintat
invatamantul sociologic7
a) 14$$%14$+
0) 14$1%14$3
c) 1372"1373
11) ,rima formatie de cercetare sociologica specialiata din tara noastra a fost7
a) #nstitutul de *tiinte *ociale al Romaniei
0) Mueul *atului
c) 8sociatia pentru Stiinta si 'e!orma Sociala
13) Miscarea sociologica monografica din perioada 142+%14$9 a fost constituita din7
a. campanii anuale de cercetare ale unor ecipe studentesti
0. cercetari individuale li0ere
c. ecipe de cercetare de teren !ormate din intelectuali de di!erite specialitati
d. organisme % pilot de actiune sociala si culturala in mediul rural
a) a+c
0) 08d
c) a808c
d) 08c8d
14) DA:a' sistemului de pu0licatii sociologice din perioada inter0elica, a repreentat%o7
a. 98riva pentru Stiinta si 'e!orma Sociala
b. 9Sociologie 'omaneasca
c. 98!!aires (annubiene
d. DEuletinul Asociatiei Romane pentru ,rogresul *ocial'
e. DMinerva'
a) a808d
0) 08c8e
c) c8d8e
d) a+b+c
e) d8e
39) Relatiile e:terne din domeniul sociologiei romanesti7
a. au !ost dupa caracterul lor, bilaterale sau multinationale1
b. s"au mani!estat pe teren particular, semio!icial si o!icial1
c. au fost ocaionale si intamplatoare?
d. au inceput dupa Marea Fnire din anul 1413
a) 08c
0) a8d
c) a+b
d) c8d
31) #n conceptia lui E. Dur>/eim, structura socialului este formata din7
a. categorii si paturi sociale distincte
b. !apte, !enomene si procese sociale normale, care indeplinesc !unctii pozitive
in viata sociala
c. categorii de !apte si de !enomene sociale provenind din ramasitele vecilor
organizari sociale, care nu aduc nici un !olos societatii actuale
d. clase sociale fundamentale care alcatuiesc corpul social in ansam0lul sau
e. !apte si procese sociale anormale, care a!ecteaza negativ buma !unctionare a
organismului social
a) a80
0) a8e
c) a8c8d8e
d) b+c+e
2. .etodologia cercetarii sociologice. ..&.).S.
1) 5unoasterea stiintifica este orientata din punct de vedere metodologic. 8(/:8'8&
2) Definitia nominala presupune procesul de transpunere a unei teme de cercetare
intr%o procedura de investigare concreta . ;8LS
") Definitia operationala consta in prescrierea operatiilor empirice necesare trecerii de
la teorie la cercetarea concreta. 8(/:8'8&
$) Bperationaliarea conceptelor repreinta procedeul prin care se decide daca o
calitate poate fi atri0uita unei unitati sociale. 8(/:8'8&
+) #ndicatorii o0tinuti prin operationaliarea conceptelor vor sta la 0aa construirii
instrumentelor de investigatie. 8(/:8'8&
.) #poteele de cercetare sunt e:plicatii plaui0ile care urmeaa a fi verificate prin
faptele de o0servatie. 8(/:8'8&
1) Anc/eta sociologica are un caracter descriptiv, cu finalitate practic aplicativa.
8(/:8'8&
3) B investigatie care se fundamenteaa pe e:periment poate fi identificata cu
anc/eta sociologica. ;8LS
4) #n cadrul c/estionarului o singura intre0are va permite cercetatorului sta0ilirea
opiniei indiviilor fata de pro0lemele sociale puse in discutie. ;8LS
19) #ntre0arile inc/ise dintr%un c/estionar faciliteaa prelucrarea si analia statistica a
informatiilor. 8(/:8'8&
11) #n cadrul c/estionarului regasim atat intre0ari de tip inductiv -de la particular la
general), cat si de tip deductiv -de la general la particular). 8(/:8'8&
12) #n cercetarea socio%umana 0iografia sociala este utiliata ca alternativa
metodologica, nu doar ca sursa de informare. 8(/:8'8&
1") Analia continutului comunicarii ofera posi0ilitatea de cuantificare a documentelor
scrise. 8(/:8'8&
1$) B0servatia stiintifica tre0uie sa utiliee ipotee e:plicite de cercetare, c/iar daca
prin seredipitate se pot formula ipotee noi. 8(/:8'8&
1+) Metodologia cercetarii sociologice presupune 7
a) stiinta realizarii cercetarii1
b) stiinta metodelor1
c) utiliarea simtului comun in interpretarea faptelor sociale?
d) demersurile necesare actului cunoasterii de la rigoarea de!inirii !aptului social
si pana la observarea direct a comportamentului uman si ordonarea meticuloasa
a in!ormatiilor din documentele statistice1
e) mecanismele pe care oamenii le utilieaa pentru a o0tine informatii 2 de la
im0inarea o0servatiilor proprii cu cele ale altor oameni se a!unge la emiterea de idei,
0anuieli, generaliari si predictii spontane.
!) analiza critica a demersurilor de realizare a cercetarii.
1) a+b+d+!
2) a808c8e
") nici una
$) c8d8e
1.) 5e se desemneaa prin & metoda de cercetare'G
a) program de realizare a cercetarii1
0) nivel teoretic al cercetarii?
c) lim0a!ul in care sunt formulate teoriile?
d) o serie de ipotee generale.
e) mod de a actiona in e!ectuarea unei cercetari1
1) a808c
2) 08c8d
") c8d8e
7) a+e
11) 5e repreinta &te/nica de cercetare'G
1) modalitate teoretica si a:iologica de a0ordare a realitatii socio%umane?
2) stiinta realiarii cercetarii?
<) modalitate concreta de abordare a !enomenelor supuse cercetarii1
$) sistem conceptual ce sta la 0aa cercetarii
13) 5unoasterea comuna se refera la 7
a) credinte, e$plicatii, interpretari obtinute in mod spontan1
0) ipotee e:plicite de cercetare?
c) cunostinte obtinute !ara cercetare sistematica.
d) cunostinte o0tinute prin intermediul unor metode si te/nici?
1) a808d
2) 08d
<) a+c
$) 08c8d
14) ,aradigma operationaliarii conceptelor in cercetarea sociologica a fost ela0orata
de catre7
1) T. ,arsons
2) 6.;.Lazars!eld
") E. Dur>/eim
$) M.@e0er
29) ,aradigma operationaliarii conceptelor cuprinde7
a) reprezentarea imagistica a conceptului1
0) ela0orarea ipoteelor de cercetare?
c) speci!icarea conceptului prin stabilirea dimensiunilor1
d) alegerea indicatorilor1
e) delimitarea populatiei supuse cercetarii?
!) constructia indicilor empirici.
1) 08c8d8e
2) a808d8f
") 08e
7) a+c+d+!
+) nici una
21) A sta0ili dimensiunile unui concept, in procesul operationaliarii, presupune7
1) a nominaliza domeniile sau elementele structurale care compun realitatea
desemnata de conceptul respectiv1
2) a defini nominal conceptul?
") a desemna &caracteristici' e:primate numeric pentru o anumita unitate sociala.
22) #n sc/ema operationala, prin identificarea varia0ilelor, se vor identifica7
1) factorii care mentin constanti indicatorii empirici o0tinuti prin operationaliare?
2) factori care repreinta caracteristici, particularitati elementare ale realitatii sociale
cercetate?
<) !actorii care in!luenteaza sau care determina scimbari pentru !iecare
dimensiune a conceptului operationalizat1
$) semne direct o0serva0ile si masura0ile in cercetarea de teren.
2") #ndicatorii o0tinuti prin operationaliarea conceptelor repreinta7
a) semne observabile si masurabile cu a%utorul carora pot !i caracterizate
unitatile sociale si calitatile acestora1
0) domenii teoretice ale conceptului operationaliat?
c) particularitate elementara a unei teme de cercetare.
1) 08c
2) a+c
") a808c
$) 0
2$) 5omponentele sc/emei operationale repreinta7
a) esantioane repreentative?
b) spatiu de atribute1
c) interpretari si refle:ii teoretice?
d) caracteristicile realitatii cercetate1
e) totalitatea informatiilor recoltate in cercetare.
1) a808c8e
2) c8e
") c8d8e
7) b+d
+) a808c8d8e
2+) #potea de cercetare semnifica7
a) enunt general, teoretic, indirect testa0il?
0) credinte, e:plicatii, interpretari o0tinute in mod spontan?
c) enunt a carui con!irmare = in!irmare va !i redata de datele empirice1
d) realitatea sociala e:terioara, o0iectiva, structurata, ce urmeaa a fi supusa
numararii si masurarii.
e) enunt direct testabil, veri!icabil empiric1
!) e$plicatie anticipata, plauzibila pentru a sustine o constructie teoretica, ce
urmeaza sa !ie ulterior supusa testarii, veri!icarii empirice.
1) a808d
2) 08d8f
") a8c8d
$) a8c8d8e8f
>) c+e+!
2.) De ce in cercetarea socio% umana apare restrictia formularii ipoteelor de lucru in
termenii7 &Daca A atunci E' sau &5u cat A cu atat E' G
1) deoarece ipoteele de lucru constituie ipotee cu nivel ma:im de generalitate -sunt
ipotee teoretice).
2) deoarece ipotezele de lucru iau !orma unor implicatii logice1
") deoarece ipoteele de lucru sunt formulari a:iologice si epistemologice?
21) 5onditia de repreentativitate a unui esantion presupune7
a) subiectii retinuti in esantion sunt purtatorii tuturor, sau, cel putin, ale
principalelor caracteristici a populatiei totale.
0) opinii, pareri, atitudini ale populatiei in raport cu tema si o0iectivele cercetarii?
c) su0iectii retinuti in esantion difera -su0 aspectul caracteristicilor socio% demografice )
de universul cercetarii
d) capacitatea esantionului de a reproduce cat mai !idel structurile si
caracteristicile populatiei din care a !ost e$tras1
1) 08c
2) a808c8d
") a80
$) 08d
>) a+d
23) #ntr%o cercetare sociologica concreta metodele si te/nicile de cercetare sunt alese
de catre cercetator in functie de 7
a) conceptia general teoretica ce sta la baza cercetarii1
b) obiectivele speci!ice temei cercetate1
c) tema cercetarii1
d) informatiile recoltate de la su0iectii presupusi de cercetare?
e) ipotezele de cercetare.
1) 08c8d
2) 08c8d8e
<) a+b+c+e
$) a8d
24) 5ercetarea de teren propriu% isa vieaa7
a) aplicarea instrumentelor de recoltare a in!ormatiilor1
b) contactul direct dintre cercetator si realitatea supusa cercetarii1
c) analia conceptelor?
d) ela0orarea ipoteelor de cercetare?
e) recoltarea in!ormatiilor1
f) etape de proiectie a cercetarii.
1) a+b+e
2) c8d8e
") c8d8f
$) a808c8d8f
+) a8c8d
"9) ,roiectarea cercetarii presupune7
a) analia si interpretarea informatiilor?
b) !i$area obiectivelor cercetarii1
c) contactul direct dintre cercetator si realitatea supusa cercetarii?
d) elaborarea ipotezelor de cercetare1
e) analiza conceptelor.
1) a808c
2) b+d+e
") a8c8d
$) a8c8e
"1) Definitia operationala a conceptelor presupune7
a) descrierea partilor componente ale proceselor psio"sociale care sunt
e$primate in conceptele ce !ac obiectul cercetarii1
0) reultatul final al cercetarii concrete?
c) definitie le:icala, ce se realieaa la nivel interlingvistic?
d) prescrierea operatiilor empirice necesare trecerii de la teorie la cercetarea
concreta1
e) alegerea metodelor si te/nicilor de cercetare.
1) 08e
2) 08c
") c8e
$) 08c8e
>) a+d
"2) Relevanta indicatorilor in cercetarea socio % umana concreta se poate estima prin7
a) analiza puterii de discriminare1
0) analia proceselor psi/ice implicate?
c) analiza teoretica si speci!icarea semni!icatiei datelor ce se obtin in cercetarea
concreta1
d) analia statistica.
1) a808d
2) a+c
") 08d
$) 08c8d
"") #n cercetarea sociologica vom retine indicatorii care se definesc prin7
1) nivel ma:im de generalitate?
2) reistenta la sc/im0are sociala?
<) putere mare de discriminare1
$) o0servatii, interpretari si e:plicatii nesistematice.
"$) #n metodologia cercetarii sociologice trecerea de la concepte generale la cele
apropiate de concretul social se realieaa prin7
a) elaborarea de sceme operationale de cercetare1
b) elaborarea dimensiunilor, variabilelor si indicatorilor sociologici1
c) sistematiarea, ordonarea, analia si interpretarea informatiilor o0tinute in
cercetarea de teren?
d) delimitarea spatiului de atribute 0calitati) ale conceptului in care este re!lectata
realitatea supusa cercetarii.
1) a+b+d
2) a8c
") c8d
$) 08c8d
+) a808c
"$) #n cercetarea socio% umana concreta ipoteele indeplinesc urmatorul rol7
1) metodologic si a:iologic?
2) metodologic si cognitiv" e$plicativ1
") su0iectiv 2o0iectiv, individual 2social?
$) psi/o%somatic.
"+) Modelul cantitativ de cercetare presupune7
a) realitate sociala e$terioara, obiectiv" structurata1
b) numarare si masurare1
c) analia 0iografiilor sociale?
d) te/nici nestructurate de cercetare?
e) model de cercetare bazat pe descriere de tip pozitivist.
1) c8d8e
2) 08c8d
") a8c8d8e
7) a+b+e
+) c8d8e
".) #n cadrul &anc/etei pilot' se testeaa7
1) validitatea instrumentelor de cercetare1
2) validitatea varia0ilelor e:planatorii?
") validitatea ipoteelor de cercetare.
"1) #ntr%o cercetare sociologica concreta operatia de codificare a informatiilor
repreinta7
a) operatia de repreentare imagistica a informatiilor?
b) operatia de reprezentare conventionala 0numerica sau al!abetica) a unei
in!ormatii.
c) operatia de repreentare teoretica a informatiilor?
d) corespondenta intre natura calitativa a in!ormatiilor si ci!rele atribuite1
1) a808c
2) a8c
<) b+d
$) a8c8d
+) 08c
"3) Rolul activitatii teoretice in cercetarea sociologica este7
a) !ormularea de concepte comple$e care orienteaza cercetatorul spre !apte
interesante1
0) contact direct cu realitatea sociala?
c) punerea in relatie a !aptelor empirice cu altele, ipotetice sau de%a veri!icate
0interpretarea)1
d) !ormularea de ipoteze generale1
e) !ormularea de idei generale asupra realitatii sociale1
1) 08d8e
2) 08e
") a808d
7) a+c+d+e
"4) (unctiile cercetarii empirice in devoltarea teoriei sunt7
a) initierea teoriei, prin descoperirea de !apte neasteptate1
0) repreentarea imagistica a conceptului in care este reflectata realitatea supusa
cercetarii?
c) clari!icarea conceptelor utilizate in teorie1
d) evidentierea de dimensiuni politico% economice ale vietii sociale.
e) re!ormularea teoriei prin elaborarea de noi sceme e$plicative1
1) 08d
2) 08d8e
<) a+c+e
$) a808d
+) a808c8d
$9) Metoda anc/etei sociologice permite cercetatorului7
a) descrierea !aptelor sociale cercetate1
0) analia pur speculativa?
c) situatie e:perimentala de la0orator?
d) tipologizarea !aptelor sociale1
e) cunoasterea spontana a faptelor sociale?
!) veri!icarea ipotezelor de cercetare1
g) o!erirea de e$plicatii cauzale, teoretice1
/) oferirea de e:plicatii su0iective.
1) a+d+!+g
2) 08c8d8/
") 08c8e8/
$) a8c8/
+) a8c8f
$1) Aplicarea anc/etei sociologice presupune7
a) cunoasterea stiinti!ica a realitatii sociale1
0) analia teoretica?
c) proces de in!luentare, instruire a subiectilor investigati1
d) formularea unor pre!udecati asupra realitatii studiate?
f) cunoasterea spontana a realitatii sociale.
1) a808e
2) 08d8e
<) a+c
$) 08d
$2) 5ercetarile 0aate pe anc/ete sociologice permit cercetatorului7
a) confirmarea ipoteelor de lucru?
b) utilizarea tenicilor de codi!icare, scalare, analiza, prelucrare a in!ormatiilor1
c) e$plicatii cauzale si teoretice1
d) veri!icarea ipotezelor de cercetare.
1) a80
2) a8d
") a8c
7) b+c+d
$") (actorii de distorsiune, in cadrul anc/etei sociologice, sunt determinati de7
a) subiectul ancetat1
b) operatorii de anceta1
c) esantionare gresita1
d) instrumente de anceta gresit elaborate1
e) !ormalizarea e$cesiva a cestionarelor.
1) a+b+c+d+e
2) nici una
") a80
$$) #n cadrul anc/etei sociologice coeficientul de eroare datorat su0iectivitatii
populatiei investigate -tolerat in cadrul sonda!ului de opinie pu0lica) este depasit prin
a) ponderea crescanda a modalitatilor interogative de culegere a in!ormatiilor1
b) surse complementare de in!ormare? observatie sau analiza documentara.
c) intermediul intre0arilor de date factuale din c/estionar?
d) con!runtarea opiniilor cu !aptele pe care le re!lecta1
1) a8c
2) a+b+d
") 08c
$) 08c8d
$+) *pecificul sonda!ului de opinie pu0lica este dat de faptul ca7
a) strati!ica opiniile populatiei in raport cu di!erite variabile socio"demogra!ice1
0) nu se realieaa pe populatii repreentative din punct de vedere statistic?
c) tolereaza erori datorate subiectivitatii umane1
d) se realizeaza pe populatii reprezentative din punct de vedere statistic1
e) tolereaza erori inevitabile de recoltare si prelucrare a in!ormatiilor1
!) vizeaza studiul opiniilor.
1) a808c8f
2) 08c
<) a+c+d+e+!
$.) #ntre0arile din cadrul c/estionarului sociologic sunt construite in functie de7
a) opiniile, atitudinile, comportamentul su0iectilor?
b) tema si obiectivele cercetarii1
c) ipotezele cercetarii1
d) informatiile reultate din analia statistica?
e) indicatorii obtinuti prin analiza operationala.
1) a8d
2) b+c+e
") a808d8e
$1) #n cadrul c/estionarului intre0arile au functia de 7
a) paradigme?
b) indicatori cu a%utorul carora au !ost de!inite operational conceptele1
c) principii a:iologice?
d) principii metodologice?
e) stimuli declansatori de comportamente verbale sau nonverbale.
1) b+e
2) a8c8d
") a8c8d8e
$) c8d8e
+) a8d
$3) ,rin intermediul c/estionarului se urmareste7
a) descoperirea unui fapt neasteptat, a0erant si capital?
b) descrierea obiectiva a realitatii sociale1
c) testarea ipotezelor de cercetare1
d) analia su0iectiva a unei realitati sociale.
1) a8c8d
2) a808d
") a8d
7) b+c
$3) #ntre0arile de identificare au o importanta deose0ita in structura c/estionarului
deoarece stau la 0aa7
a) analizei si interpretarii in!ormatiilor1
0) etapelor de proiectie a cercetarii?
c) strati!icarii opiniilor in raport de variabilele socio"demogra!ice1
d) construirii indicatorilor definitionali si a ipoteelor de cercetare.
1) a808d
2) 08d
<) a+c
$) 08c8d
+9) 5/estionarul de opinie se refera la7
1) caracteristicile socio%demografice ale populatiei cercetate?
2) fapte si situatii o0iective?
<) !apte care nu pot !i observate in mod direct.
+1) *uperioritatea c/estionarelor &omni0us' reulta din faptul ca
1) pun in evidenta un fapt sau fenomen social?
2) surprind interactiunea !aptelor sociale cercetate.
") faciliteaa prelucrarea si analia statistica a informatiilor.
+2) #nconvenientul ma!or al intre0arilor inc/ise, in cadrul c/estionarului, este
determinat de7
1) operatiile de postcodificare a raspunsurilor?
2) consemnarea dificila a raspunsurilor?
<) sugestibilitatea pe care o implica prezentarea precodi!icata a raspunsurilor1
$) dau un procent mai ridicat de nonraspunsuri decat intre0arile desc/ise.
+") Avanta!ele c/estionarelor cu intre0ari inc/ise sunt date de7
a) usurinta in consemnarea raspunsurilor1
0) 0ogatia informatiilor ce se o0tin?
c) permit aplicarea unor cestionare cu mai multi itemi1
d) nu e:ista riscul sugesti0ilitatii raspunsurilor?
e) usurinta in alegerea raspunsurilor din partea subiectilor.
1) a808d
2) 08c
") 08d
$) 08d8e
>) a+c+e
+$) Avanta!ele c/estionarelor cu intre0arilor desc/ise, sunt7
a) saracia informatiilor care se o0tin prin utiliarea acestor intre0ari?
0) usurinta in consemnarea raspunsurilor?
c) evitarea erorilor generate de operatiile de postcodificare a raspunsurilor?
d) nu e$ista riscul sugestibilitatii raspunsurilor1
e) obtinerea unor in!ormatii bogate asupra temelor abordate1
!) pun in evidenta opinii bine cristalizate si consolidate.
1) a808c
2) a8c8d
") 08c8f
7) d+e+!
+) 08c8e
++) Avanta!ele c/estionarelor autoadministrate sunt7
a) asigura spontaneitatea raspunsurilor?
b) se elimina e!ectul de interviu1
c) se garanteaa caracterul personal si individual al raspunsurilor.
d) asigura nivel superior de concentrare a subiectilor asupra raspunsurilor1
e) asigurarea repreentativitatii esantionului calculat.
1) b+d
2) a8c8e
") c8e
$) c8d8e
+) a8c
+.) Administrarea c/estionarelor prin intermediul operatorilor de anc/eta presupune7
a) se asigura spontaneitatea raspunsurilor1
b) posibilitatea aparitiei !enomenului de supra"sondare1
c) eliminarea erorilor de generate de personalitatea operatorilor de anc/eta?
d) posibilitatea inregistrarii unor date de observatie1
e) permit utilizarea unor cestionare cu mai multi itemi.
1) a8c8e
2) c8d
<) a+b+d+e
$) 08c
+1) Fn 0un operator de anc/eta tre0uie sa respecte o serie de aspecte7
a) sa respecte succesiunea intrebarilor1
0) sa o0tina cu orice pret raspunsuri?
c) sa inregistreze !idel raspunsurile1
d) sa nu manifeste empatie?
e) sa intervieveze numai subiectii cuprinsi in esantion1
f) sa aplice, concomitent completarii c/estionarului, teste de semnificatie statistica.
1) 08d8f
2) a+c+e
") a808f
$) 08e8f
+) c8d8f
+3) #n cadrul c/estionarelor administrate prin intermediul operatorilor de anc/eta,
comunicarea dintre operator si su0iectul intervievat este numita &mod nenatural de
comunicare' datorita faptului ca
a) in cadrul acestei comunicari !eed"bac@"ul este diminuat1
b) mesa%ul este inregistrat in scris1
c) in comunicare nu se mani!esta retroactiunea.
1) a+b+c
2) nici unul
") 08c
+4) #n structura c/estionarului, intre0arile de trecere au functia7
1) de pregatire a unui stimul ce urmeaza sa actioneze in structura
cestionarului1
2) de a opri trecerea unor categorii de su0iecti la unele intre0ari ulterioare?
") de a provoca e:plicatii in raport cu unele opinii e:primate.
.9) #ntre0arile filtru, din structura c/estionarului au urmatoarea functie7
1) de a destinde su0iectul?
2) de contact cu su0iectul intervievat?
<) de a marca in structura cestionarului aparitia unei noi grupe de intrebari
re!eritoare la o alta problema1
$) de a opri trecerea unor categorii de su0iectii la intre0arile succesive?
+) de a provoca e:plicatii in raport cu diferitele opinii e:primate.
.1) Efectul &/alo', din structura c/estionarului, presupune7
1) trecerea de la general, la particular - se realieaa o trecere fireasca pentru
punerea unei intre0ari personale)?
2) contaminarea raspunsurilor datorate, in special, asezarii intrebarilor1
") su0iectul anc/etat este a!utat sa dea raspunsul la o intre0are care vieaa
generalul.
.2) )ungimea c/estionarului tre0uie masurata in
a) timpul necesar completarii cestionarului1
b) numarul de intrebari1
d) capacitatea de a alege indicatorii relevanti cercetarii1
1) a80
2) a+b+c
") nici unul
."). )ungimea c/estionarului tre0uie masurata in -versiunea 2994)
a) timpul necesar completarii cestionarului1
b) numarul de intrebari1
c) capacitatea de a alege indicatorii relevanti cercetarii1
1. nici unul
2. a+b+c
.$) Anc/eta pe 0aa de interviu presupune7
a) interactiune sociala1
0) comunicarea ver0ala o0isnuita?
c) obtinerea de in!ormatii verbale1
d) testarea ipotezelor de cercetare.
1) 08d
2) a+c+d
") 08c
.+) *copul in care este utiliat interviul in stiintele socio%umane, este7
a) de recoltare a unor in!ormatii suplimentare celor obtinute prin alte metode si
tenici1
b) de recoltare a in!ormatiilor in vederea testarii ipotezelor1
c) de recoltare a unor in!ormatii ce vor permite !ormularea unor ipoteze 0scop
e$plorator).
1) a+b+c
2) nici unul
") a8c
..). *copul in care este utiliat interviul in stiintele socio%umane, este7
-versiunea 2994)
a) de recoltare a unor in!ormatii suplimentare celor obtinute prin alte metode si
tenici1
b) de recoltare a in!ormatiilor in vederea testarii ipotezelor1
c) de recoltare a unor in!ormatii ce vor permite !ormularea unor ipoteze 0scop
e$plorator).
1. a+b+c
2. nici unul
.1) #n cadrul interviului sociologic relatia dintre operatorul de interviu si su0iectul
intervievat nu este simetrica deoarece7
a) su0iectul intervievat actioneaa asupra operatorului de interviu prin intre0ari care
determina raspunsuri?
b) rolurile dintre operatorul de interviu si subiectul intervievat nu sunt
intersan%abile1
c) sensul transmiterii in!irmatiilor nu poate !i scimbat.
1) a8c
2) a80
<) b+c
$) a808c
.3) #nterviul sociologic de tip directiv presupune7
a) se cer in!ormatii in legatura cu problemele de cercetare1
0) volum mare de informatii centrate pe persoana intervievata?
c) volum mare de in!ormatii centrate pe problema de studiu1
d) abordeaza teme si ipoteze de cercetare dinainte stabilite1
e) convorbirea este !ocalizata pe e$perienta subiectilor intervievati in situatia
analizata.
1) 08e
2) a80
") 08d8e
$) a808c
>) a+c+d+e
.4) Ftiliarea documentelor necifrice personale neoficiale in cercetarea sociologica
surprinde7
1) ambivalenta subiectiv"obiectiv, individual"social1
2) am0ivalenta compre/ensiune% e:plicatie?
") date de ordin statistic.
19) #n cercetarea sociologica a:ata pe studiul documentelor personale tre0uie sa se
respecte urmatoarele cerinte metodologice7
a) adaptare la tema cercetarii1
0) adaptare la c/estionar?
c) !idelitate si validitate1
d) reprezentativitate1
e) numar necesar si su!icient pentru atingerea obiectivelor cercetarii.
1) a80
2) a+c+d+e
") a808d8e
$) 08d
11) *copul in care sunt utiliate 0iografiile sociale in cercetarea sociologica7
a) ca baza intuitiva, pentru elaborarea ipotezelor in !aza initiala a cercetarii1
b) ca sursa principala de in!ormatii1
c) ca material ilustrativ, pentru veri!icarea ipotezelor1
d) ca instrument fundamental al te/nicii interviului?
e) ca metoda complementara, alaturi de alte metode si tenici.
1) 08d8e
2) a8c8d
") c8d8e
7) a+b+c+e
12) Analia continutului comunicarii repreinta7
a) descrierea obiectiva si sistematica a comunicarii1
0) comunicarea directa, face%to%face dintre operator si su0iect?
c) o serie de tenici de cercetare cantitativ"calitativa a comunicarii1
d) analiza comunicarii verbale si nonverbale.
1) a+c+d
2) a808d
") 08c
$) 08c8d
1") Diferenta specifica dintre analia continutului comunicarii si alte metode si te/nici
o constituie faptul ca7
1) sunt analiate diferite documente sociale?
2) se a!unge la interpretari si e:plicatii diferite?
<) intregul continut al comunicarii se clasi!ica in categorii de analiza.
1$) Fnitatea de inregistrare, din cadrul analiei continutului comunicarii repreinta7
1) parte din comunicare ce ne permite a sta0ili orientarea categoriilor de analia
2) parte din comunicare ce urmeaza a !i caracterizata si introdusa intr"una din
categoriile scemei de analiza1
") un element al analiei continutului care are functie de cuantificare.
1+) Fnitatea de conte:t din cadrul analiei continutului comunicarii repreinta7
1) o serie de &categorii standard' de analia?
2) tema si o0iectivele cercetarii?
<) parte din comunicare ce ne permite a stabili orientarea unitatii de
inregistrare1
$) parte din comunicare ce ne permite alegerea unitatilor de analia si a sc/emei de
categorii.
1.) 5aracteristicile pe care tre0uie sa le indeplinesca categoriile de analia utiliate in
cadrul analiei continutului comunicarii sunt7
a) sa !ie pertinente1
0) sa fie cuantifica0ile?
c) sa !ie e$clusive1
d) sa !ie e$austive1
e) sa fie complementare?
!) sa !ie obiective.
1) 08c8e8f
2) a808e8f
") 08e8f
7) a+c+d+!
11) 5ercetarea sociologica concreta 0aata pe metoda o0servatiei se caracterieaa
prin7
a) se limiteaza la esantioane mici1
b) interpretarile statistice si cuanti!icarea se pot realiza intr"o mica masura1
c) nu necesita calificare profesionala a celui care o aplica.
d) este !undamentata teoretic1
e) este sistematica1
!) prezinta avanta%ul analizei longitudinale a !enomenelor si proceselor sociale.
1) a808c8d8e8f
2) a808c8d
") a8c8e
$) c8d8f
>) a+b+d+e+!
13) #n cadrul cercetarii sociologice fundamentale se urmareste7
a) dezvoltarea teoretica1
b) scopuri practic" aplicative1
c) descrierea realitatii cercetate1
d) identificarea de elite sociale.
1) a+b+c
2) 08c8d
") a8c8d
14) Ela0orarea c/estionarului sociologic presupune7
a) solida !ormatie tematico"metodologica1
b) imaginatie sociologica dezvoltata1
c) cunoasterea paradigmelor teoretice1
d) cunoasterea procedeelor si regulilor de constructie a instrumentelor de
cercetare1
e) cunoasterea procedeelor si regulilor de aplicare a instrumentelor de
cercetare1
1) a8c
2) a808d
") nici unul
7) a+b+c+d+e
39) 5/estionarul sociologic are valoare in sta0ilirea caualitatii sociale7
a) daca este un c/estionar de tip postal?
b) daca intrebarile au !unctia de indicatori cu a%utorul carora au !ost de!inite
operational conceptele in care este re!lectata realitatea supusa cercetarii1
c) daca instrumentul de cercetare este administrat de catre operatorii de anc/eta?
d) daca sunt veri!icate ipotezele de cercetare.
1) a80
2) b+d
") c8d
$) 08c
+) a8d
31) ,rin validitatea analiei continutului comunicarii se urmareste7
a) corectitudinea si claritatea unitatilor de analiza stabilite1
b) !olosirea corecta a procedeului de analiza ales1
c) identi!icarea corecta a categoriilor de analiza1
d) relevanta caracteristicilor te$tului pentru veri!icarea ipotezelor cercetarii.
1) a80
2) a+b+c+d
") a8d
$) nici unul
32) =umiti autorul afirmatiei7 '#ntrucat socotim monografiile ca mi!loace de
perfectionare de o0servatie, care im0ina intuitia, trairea si intelegerea cu
masuratoarea, cu statistica si reconstituirea trecutului -...) sa dam intaietate o0servatiei
directe, cat mai amanuntita si mai precisa, intr%o ordine metodologica pentru scopurile
cele mai inalte ale cunoasterii omenesti'.
1) T. 6erseni?
2) (.,usti1
") 6. 6. *ta/l?
$) E. Dur>/eim?
+) *. 6aret.
3") 5um se numeste sociologul care afirma ca la nivelul cunoasterii comune
actioneaa enculturatia si socialiarea, ca factori ce confera acesteia un caracter
iluoriuG
1) *. (reud
2) E. Eerelson
") D. Gusti
7) -.-. Stal
+) ,. )aarsfeld
3$) #n metodologia sociologica, totalitatea dimensiunilor, varia0ilelor si a indicatorilor
unui fenomen poarta denumirea de7
1) univers statistic general
2) spatiu de atribute
") anc/eta%pilot
3+) 5are din urmatoarele enunturi constituie ipotee de cercetare7
a. daca as locui pe Marte, atunci as fi mai fericit
0. cu cat ma /ranesc mai 0ine, cu atat scade senatia de foame
c. cu cat nivelul de trai al populatiei scade, cu atat rata comportamentelor
delincvente creste
d. daca in !amilie e$ista un climat con!lictual, atunci tendinta spre devianta
comportamentala a copiilor este mai mare
e. daca sunt student, atunci sunt inmatriculat la o institutie de invatamant superior
1) a8c8e
2) c8d8e
") a80
7) c+d
+) a808c
3.) #ntr%o cercetare sociologica concreta operatia de codificare a informatiilor
repreinta7
1) operatia de repreentare imagistica a informatiilor
2) operatia de repreentare teoretica a informatiilor
<) operatia de reprezentare conventionala 0numerica sau al!abetica) a unei
in!ormatii
31) 5/estionarele de date factuale vieaa7
1) opinii, motivatii, atitudini, comportamente ale oamenilor
2) fapte si situatii ce nu pot fi o0servate direct
<) varsta, genul, locul de nastere, starea civila, domiciliul, pro!esia, studiile etc.
33) 5/estionarele cu intre0ari inc/ise presupun7
a. li0ertatea su0iectului intervievat in formularea raspunsului
b. raspunsul subiectului trebuie sa se incadreze intr"una din categoriile propuse
de cercetator
c. intrebari la care variantele posibile de raspuns sunt dinainte !i$ate
1) b+c
2) a8c
") a808c
34) #n cadrul interviului sociologic, elementul fundamental il repreinta7
1) principiile a:iologice ale cercetatorului
2) convorbirea
") fenomenul de serendipitate
49) Recensamantul populatiei repreinta7
a. !orma de observare statistica
b. document ci!ric public o!icial
c. document cifric personal oficial
1) a+b
2) 08c
") a808c
41) 5ategoriile de analia ela0orate in cadrul analiei continutului comunicarii sunt
sta0ilite in functie de7
a. reultatele cercetarii
b. materialul analizat
c. metodele si te/nicile de cercetare
d. ipotezele de cercetare
1) a808c
2) c8d
<) b+d
$) a80
42) B0servatia stiintifica preinta urmatoarele caracteristici7
a. este !undamentata teoretic
0. nu este sistematica
c. este analitica
d. este metodica
1) 08d
2) a8d
") 08c8d
7) a+c+d
<. Sociologia culturii
1) #nteractionismul sim0olic considera cultura ca modalitatea prin care individul se
adapteaa mediului natural, cu scopul de a%si satisface tre0uinteleG ;8LS
2) (unctionalismul considera cultura ca un sistem de &semnificatii', de &sim0oluri
colective'. ;8LS
") *ociologia culturii studiaa, sistematic, faptele de cultura, fenomenele si procesele
culturale, ca forme ale unei realitati sociale comple:eG 8(/:8'8&
$) Brice domeniu al realitatii sociale poate deveni o0iect de studiu al sociologiei
culturii daca poarta un mesa! uman cu semnificatie a:iologica. 8(/:8'8&
+) *ociologia culturii are drept o0iect studiul practicilor sim0olice individuale si
colective, al interrelatiilor dintre ele, evidentiind functiile, semnificatiile si consecintele
lor socialeG 8(/:8'8&
.) *ocietatea, ca sistem cu o structura sociala data, influenteaa structura culturii.
8(/:8'8&
1) 5ultura influenteaa starea societatilorG 8(/:8'8&
3) Relatia societate%cultura este o relatie de influentare reciproca. 8(/:8'8&
4) Hn conceptia lui Emile Dur>/eim, cultura repreinta un fenomen al solidaritatii
sociale. 8(/:8'8&
19) Hn conceptia lui Emile Dur>/eim, societatea se preinta ca lume a valorilor sociale,
iar cultura ca lume a contactelor socialeG ;8LS
11) Hn conceptia lui ,itirim *oro>in, sistemele socio%culturale nu se 0aeaa pe o
caualitate diferita de cea a fenomenelor naturale. ;8LS
12) ,otrivit lui ,itirim *oro>in, sistemele socio%culturale sunt mi:te, semnificative si
caualeG 8(/:8'8&
1") B0iectivismul a:iologic identifica valoarea cu o0iectul si neaga rolul su0iectului in
constituirea valorii. 8(/:8'8&
1$) Directia autonomista reduce valoarea la o simpla proprietate. ;8LS
1+) Hn conceptia lui ,etre Andrei, valoarea repreinta o relatie functionala a unui
su0iect si a unui o0iect. 8(/:8'8&
1.) Hn conceptia lui ,etre Andrei, criteriul a0solut de valorificare a valorilor nu este
valoarea totala culturala. ;8LS
11) Hn conceptia lui ,etre Andrei, valoarea repreinta, in esenta, un raport socialG
8(/:8'8&
13) E:ista teorii care identifica civiliatia cu culturaG 8(/:8'8&
14) 5iviliatia poate fi definita ca ansam0lu al valorilor spirituale ale societatiiG ;8LS
29) Hn conceptia lui =icolae Ealcescu, implinirea romanului ca ins, cetatean si natiune
nu se poate face printr%o revolutie nationala. ;8LS
21) Mi/ail Iogalniceanu considera ca moderniarea culturii romane este posi0ila fara
moderniarea 0aelor economice ale societatii. ;8LS
22) Hn conceptia lui Mi/ail Iogalniceanu, civiliatia nationala cuprinde o civiliatie
sanatoasa si o civiliatie falsaG 8(/:8'8&
2") Gara0et #0raileanu considera ca preenta unei &scoli a criticii culturale' repreinta
mecanismul care garanteaa asimilarea influentelor straine in conformitate cu spiritul
unui popor. 8(/:8'8&
2$) Hn viiunea lui Dimitrie Gusti, conceptul sociologic &cultura nationala' este
esentialG 8(/:8'8&
2+) Hn conceptia lui Dimitrie Gusti, cultura superioara, creatoare tre0uie despartita de
cultura poporului. ;8LS
2.) Hn conceptia lui Dimitrie Gusti, cultura tre0uie cladita pe specificul nationalG
8(/:8'8&
21) Hn conceptia gustiana, cultura tre0uie impusa de sus. ;8LS
23) Hn conceptia gustiana, institutiile de stat, raspunatoare de organiarea culturii
nationale, tre0uie sa fie autonome. 8(/:8'8&
24) Hn conceptia gustiana, nivelul care e:prima aspectul &acumulat' al culturii se
concretieaa in &cultura institutionala'G ;8LS
"9) Hn conceptia gustiana, nivelul &actualiat' sau &socialiat' al culturii se e:prima prin
conceptul de &cultura personala'. 8(/:8'8&
"1) Dimitrie Gusti construieste o conceptia sociologica militanta asupra culturiiG
8(/:8'8&
"2) ,rin ela0orarea conceptului sociologic de &cultura a poporului', teoria gustiana
do0andeste functii nemi!locit transformatoare, active. 8(/:8'8&
"") ,otrivit conceptiei gustiene, tre0uie facuta distinctie intre cultura poporului si asa%
isa cultura generalaG 8(/:8'8&
"$) Hn conceptia gustiana, &cultura nationala' nu semnifica ideea de totalitate a
proceselor care au drept scop sa formee comunitatea si constiinta nationala. ;8LS
MF)T#,)E 56B#5E
"+) 5are sunt principalele directii in interpretarea data conceptului de valoareG
a) directia subiectiva
b) obiectivismul a$iologic
c) directia autonomista
d) directia mi:ta
1) 08c
2) a+b+c
") c8d
$) a8c
".) 5ine este autorul care precieaa ca7 &,rin sociologia valorii se intelege studiul
infatisarii valorii in societate sau mai clar7 legatura dintre valoare si realitatea sociala'G
1) Mi/ai Eminescu
2) )ucian Elaga
") Tudor Vianu
7) 6etre 8ndrei
+) Dimitrie Gusti
"1) 5ine sunt repreentantii marcanti ai teoriei opoitiei dintre cultura si civiliatieG
a) AsBald Spengler
b) 8rnold &oCnbee
c) ,itirim *oro>in
d) Talcott ,arsons
e) ,etre Andrei
1) a8c8e
2) 08d
") c8d8e
7) a+b
+) a808c8d8e
"3) 5ine a formulat critica &formelor fara fond'G
1) =icolae Ealcescu
2) &itu .aiorescu
") Mi/ail Iogalniceanu
$) Dimitrie Gusti
"4) 5ine este autorul care apreciaa ca civiliatia tre0uie sa fie nationala, intemeiata
pe munca si economie, sa faca posi0ila devoltarea omnilaterala a personalitatiiG
1) Titu Maiorescu
2) Gara0et #0raileanu
") Eugen )ovinescu
7) .iai /minescu
$9) 5ine este autorul care a enuntat si aplicat un principiu de 0aa al sociologiei
stiintifice a culturii, acela al tratarii culturii in istoricitatea saG
1) Titu Maiorescu
2) ,arabet Ibraileanu
") Eugen )ovinescu
$) *piru 6aret
$1) 5ine este autorul studiului *piritul critic in cultura romaneascaG
1) *piru 6aret
2) )ucian Elaga
<) ,arabet Ibraileanu
$) 5onstantin Radulescu Motru
$2) 5ine este sociologul potrivit caruia &teoria si politica culturii' tre0uie privite in
acelasi sistem de cunoastere si actiuneG
1) =icolae Ealcescu
2) *piru 6aret
") Gara0et #0raileanu
7) (imitrie ,usti
+) ,etre Andrei
$") Hn conceptia lui Dimitrie Gusti, care sunt nivelurile analitice propuse pentru
definirea conceptului de culturaG
a. nivelul care e$prima aspectul acumulat al culturii
b. nivelul regulativ al culturii
c. nivelul actualizat sau socializat al culturii
d. nivelul etico%politic
1) 08d
2) c8d
") a808d
7) a+b+c
$$) 5ine este sociologul care devolta o conceptie sociologica militanta asupra
culturiiG
1) Gara0et #0raileanu
2) *piru 6aret
<) (imitrie ,usti
$+) 5e sociolog a formulat legea paralelismului sociologicG
1) Emile Dur>/eim
2) *piru 6aret
") Talcott ,arsons
7) (imitrie ,usti
$.) 5ine este sociologul care construieste formula7 V -vointa) 8 5 -cadre) J M
-manifestari)G
1) *piru 6aret
2) (imitrie ,usti
") ,etre Andrei
$) 5onstantin Do0rogeanu G/erea
$1) ,otrivit lui Dimitrie Gusti, ce tre0uie sa cuprinda o conceptie cu privire la cultura ca
sistem dinamicG
a) subsistemul creatiei nationale a culturii
b) subsistemul circulatiei si asimilarii bunurilor create si acumulate
c) subsistemul organizarii si conducerii procesului cultural
d) subsistemul cercetarii starii reale a culturii poporului
1) 08c
2) c8d
") a808d
7) a+b+c+d
7. Sociologia !amiliei
TRFE K (A)*E
1) ,oitia pe care un stramos o ocupa in cadrul unui grup de rudenie poate fi definita
numai printr%o relatie genealogica reala -succesiune de sange) cu descendentii sai.
;8LS
2) ,rin &legea concentrarii progresive', Dur>/eim sustine independenta formei familiei
moderne de conditiile fundamentale ale evolutiei istorice. ;8LS
") Descendenta este definita ca grup de filiatie ai carui mem0ri sunt prinsi in relatii
fraterne care ii leaga unii de ceilalti, in dimensiunea solidaritatii oriontale. ;8LS
$) Esenta adoptiei ca forma de rudenie sociala practicata in societatile traditionale era
de a oferi urmasului adoptat siguranta si confortul e:istentei sale 0iologice. ;8LS
MF)T#,)E 56B#5E
1) 5onform teoriei lui A. 5omte, familia este domeniul de preponderenta a7
1) fortei materiale
2) fortei intelectuale
<) !ortei a!ective
2) 5are dintre urmatorii autori ilustreaa pesperctiva conflictualista de e:plicare a
familieiG
a) Reu0en 6ill
b) Detse SpraC
c) ,eter Eerger
d) 'andall )ollins
e) */eldon *trL>er
!) E. .ar$
g) ;. /ngels
1) e8f8g
2) a808c8d8e
") 08c8d8e
$) a8c8d8e
>) b+d+!+g
") )e ,laL recomanda, ca instrument de investigatie asociat metodei monografice,
1) c/estionarul
2) g/idul de interviu
") fisa locuintei
7) bugetul de !amilie
$) Metoda istorica a fost sustinuta in cadrul cercetarii sociologice a familiei de catre7
1) /mile (ur@eim
2) (rederic )e ,laL
") (ustel De 5oulanges
$) Auguste 5omte
+) B0iceiul inc/eierii casatoriilor intre mem0rii aceluiasi grup de rudenie se numeste7
1) e:ogamie
2) endogamie
.) 5asatoria dintre un 0ar0at vaduv si sora sotiei decedate se numeste7
1) levirat
2) sororat
") poligamie
$) casatorie avunculara
1) =MNia este o forma a7
1) rudeniei mitice
2) rudeniei spirituale
") rudeniei prin alianta
3) 5ategoria de statut asociata cel mai adesea filiatiei este7
1) succesiunea
2) autoritatea
<) legitimitatea
$) moralitatea
4) 5onform lui )eAis 6. Morgan, rudenia naturala include7
a) relatiile de alianta sau a!initate
0) relatiile de inrudire legala -adoptia)
c) relatiile de inrudire spirituala
d) relatiile de consanguinitate
1) a808c
2) a+d
") 08d
$) a808c8d
19) Reducerea nuptialitatii in epoca moderna are drept caue principale7
a) interventia moralei ascetice crestine
b) generalizarea celibatului
c) cresterea varstei la prima casatorie
1) a80
2) a8c
<) b+c
$) a808c
11) (amilia nucleara este familia7
1) formata din mai mult de trei generatii
2) !ormata din parinti si copiii acestora
") epocii atomice
$) reultata in urma divortului parintilor
12) 5asatoria traditionala are, ca functie principala7
a) unirea a doi tineri intru credinta crestina
b) stabilirea de aliante intre neamuri
c) o!erirea de legitimitate copiilor nascuti de cuplu
d) consacrarea sociala a dragostei con!ugale
1) 08c8d
2) a808c8d
") a8c
7) b+c
1") (unctia reproductiva a familiei consta in7
1) asigurarea satisfacerii nevoilor se:uale ale partenerilor con!ugali
2) nasterea copiilor cuplului con%ugal
") reproducerea patrimoniului material al familiei
$) educarea si socialiarea copiilor
1$) Eenedictio t/alami era7
1) un ordin al calugarilor crestini in Evul Mediu
2) o formula ritualica rostita la casatorie in antic/itate
") im0racamintea miresei in antic/itatea romana
7) binecuvantarea iatacului tinerilor casatoriti, in /vul .ediu
1+) 5are sunt dimensiunile pe care se manifesta functia economica a familiei7
a) proprietatea
0) activitatea educativa asupra copiilor
c) productia
d) diviziunea muncii
1) 08c8d
2) a808c8d
<) a+c+d
$) 08c
1.) #nitial, proprietatea avea sens7
1) preponderent economic
2) preponderent religios
") preponderent legal
$) e:clusiv legal
11) Averile patrimoniale, in antic/itate, erau7
1) divii0ile intre mostenitori
2) indivizibile
13) Hn fisa locuintei, instrument de masurare a gradului de realiare a functiei
economice a familiei, se include7
a) salariul mem0rilor familiei care locuiesc impreuna
b) mobilierul si dotarile din locuinta
c) titlul de proprietate asupra locuintei
d) ar0orele genealogic al familiei reidente
1) b+c
2) a8c
") a808c
$) 08c8d
14) Manifestarea functiei etico%!uridice a familiei presupune7
a) e$istenta unor norme !amiliale speci!ice
0) respectarea formelor de autoritate e:trafamiliale
c) e$istenta unui sistem de sanctiuni speci!ice
d) o structura de autoritate !amiliala
1) a808c8d
2) a808c
") 08c
7) a+c+d
29) A0uul familial desemneaa7
1) orice forma de violenta e:ercitata in familie
2) violenta fiica e:ercitata de 0ar0at asupra femeii si copilului
") violenta legitimata de autoritatea familiala
7) violenta care nu este sustinuta de autoritatea !amiliala legitima
21) Hn esenta, socialiarea este7
1) un fenomen demografic
2) o actiune pedagogica
<) un !enomen cultural
$) un proces psi/ic
22) Teoretiarea paideumei, ca realitate culturala independenta, cu viata proprie, a
fost facuta de7
1) (ustel de 5oulanges
2) Leo ;robenius
") Arnold Van Gennep
$) 6omer
2") *ociologul care a definit educatia ca fiind actiunea e:ercitata de generatiile mai
varstnice asupra celor mai tinere in vederea crearii in acestea a fiintei sociale este7
1) Ro0ert I. Merton
2) /mile (ur@eim
") Talcott ,arsons
$) Auguste 5omte
2$) Momente care semnifica desprinderea omului de animalitate sunt, conform lui O.
Brtega L Gasset7
a) articularea
b) perturbarea
c) rationaliarea
d) interiorizarea
e) actiunea
f) mersul 0iped
1) a808d
2) b+d+e
") a808c8d8e8f
$) c8e8f
+) a808d8e8f
2+) *tatusurile pe care o persoana le poate detine au fost clasificate, conform
sociologilor, in urmatoarele categorii7
a) status material
b) status biologic
c) status cultural
d) status !amilial
e) status e$tra!amilal
f) status educational
1) a8d8e
2) c8d8e8f
") a808c8d8e
$) a808d8e8f
>) b+d+e
2.) )a romani, cineva numit ,u0lius 5ornelius *cipio avea drept cognomen7
1) ,u0lius
2) 5ornelius
<) Scipio
>. Sociologie generala
TRFE K (A)*E
1) *ociologia repreinta unul din reultatele procesului de faurire a modernitatiiG
8(/:8'8&
2) #storia analiei sociologice cuprinde intreaga evolutie a conceptiilor despre
societate din antic/itate si pana in preentG ;8LS
") #n conceptia lui Auguste 5omte, studiul determinantelor ordinii si consensului social
se numeste dinamica socialaG ;8LS
$) Relatiile care e:ista intre grupuri de indivii si se formeaa in activitatea de
productie se numesc, in conceptia lui Iarl Mar:, relatii socialeG 8(/:8'8&
+) *olidaritatea mecanica se 0aeaa, in conceptia lui Emile Dur>/eim, pe diferentiere
si complementaritateG ;8LS
.) #n conceptia dur>/einiana, e:istenta anomiei sociale conduce la scaderea
sinuciderilorG ;8LS
1) Reusita scolara, casatoria, divortul, sinuciderea, participarea la vot etc. pot fi
considerate fapte socialeG 8(/:8'8&
3) Ma: @e0er a analiat aparitia capitalismului utiliand conceptul de valoriG
8(/:8'8&
4) Modelul determinismului social considera individul si grupul ca actori care pot crea
sau modifica principalele institutii ale societatiiG ;8LS
19) Modelul individualismului e:plica, prin actiunile anterioare si prin mediul social,
comportamentul indiviilor. ;8LS
11) Modelul interdependentei nu se 0aeaa pe postulatul unei interdependente
ec/ili0rate intre individ si societate. ;8LS
12) #nteractionismul analieaa pro0lemele sociale, utiliand demersul glo0al si
punand accent pe ordinea sociala. ;8LS
1") #nteractionismul analieaa pro0lemele sociale, utiliand demersul su0iectiv si
punand accent pe ordinea sociala. 8(/:8'8&
1$) (unctionalismul analieaa pro0lemele sociale, utiliand demersul glo0al si
punand accent pe deordinea sociala. ;8LS
1+) ,otrivit paradigmei functionaliste, 0aa interactiunii sociale este repreentata de
consensul social, derivat din credinte si valori impartasiteG 8(/:8'8&
1.) Domeniul principal de studiu al paradigmei conflictualiste il constituie interesele
care divid mem0rii societatii si sc/im0area socialaG 8(/:8'8&
11) #dentitatea poate fi definita ca &ansam0lu de referenti materiali, sociali si su0iectivi'
selectati pentru a permite caracteriarea unui actor socialG 8(/:8'8&
13) ,olul individual al identitatii repreinta ceea ce face sa te simti asemanator
celorlalti semeni, care impart acelasi mediu de viata. ;8LS
14) ,olul social al identitatii e:prima singularitatea noastra, diferenta de celalaltG
;8LS
29) Manifestarea pregnanta a identitatii individuale este o caracteristica a societatilor
moderneG 8(/:8'8&
21) #dentitatea se modeleaa progresiv, se reorganieaa si se modifica de%a lungul
vietii, inscriindu%se intr%un proces evolutional. 8(/:8'8&
22) ,otrivit lui E.6. Eri>son, capacitatea de interogatie si cea de anga!are sociala sunt
elemente esentiale in formarea identitatiiG 8(/:8'8&
2") *entimentul de identitate nationala poate ilustra polul social al identitatiiG
8(/:8'8&
2$) ,otrivit modelului mar:ist cu privire la clasele sociale, diferitele clase sunt
complementare si sunt sursa de armonie pentru societate, asigurand continuitatea si
sta0ilitatea acesteia. ;8LS
2+) ,otrivit modelului functionalist referitor la clasele sociale, faci parte dintr%o clasa
sociala pentru ca ai un anumit tip de ocupatie si posei un anumit nivel de venit,
putere, instructie, competenta sau prestigiu. 8(/:8'8&
2.) ,otrivit lui Vilfredo ,areto, fundamentul stratificarii este puterea. 8(/:8'8&
21) Mo0ilitatea sociala semnifica miscarile indiviilor si a grupurilor intre diferite poitii
socio%economiceG 8(/:8'8&
23) Mo0ilitatea de la o generatie la alta se numeste mo0ilitate intergenerationala.
8(/:8'8&
24) #nstitutiile repreinta structuri sociale care sunt relativ reistente la sc/im0are si au
tendinta sa se transmita din generatie in generatie, sa se mentina si sa se reproduca.
8(/:8'8&
"9) #nstitutiile sunt compuse din elemente cultural%cognitive, normative si reglatoare
care, impreuna cu unele activitati si resurse asociate lor, furnieaa sta0ilitate si
semnificatie vietii socialeG 8(/:8'8&
"1) ,ilonul reglator al institutiilor pune accentul pe valori si norme. ;8LS

"2) ,ilonul reglator al institutiilor semnifica faptul ca institutiile constrang si
reglementeaa comportamentulG 8(/:8'8&
"") 5onceptia cultural%cognitiva asupra institutiilor accentueaa rolul fundamental
!ucat de constructia, mediata social, a unui cadru comun de semnificatii. 8(/:8'8&
"$) (amilia si rudenia pot fi e:emple ilustrative pentru sensul sociologic al termenului
de institutieG 8(/:8'8&
"+) B organiatie se poate transforma intr%o miscare socialaG 8(/:8'8&
".) Revolutia poate fi considerata ca tipic de miscare alteratoareG ;8LS
"1) Miscarile reformatoare vieaa doar sc/im0area unor aspecte ale ordinii sociale
e:istente. 8(/:8'8&
"3) *ocialiarea permite individului sa%si do0andeasca identitatea socialaG
8(/:8'8&
"4) *ocialiarea este un proces discontinuuG ;8LS
$9) 5opilaria este perioada celei mai intense socialiariG 8(/:8'8&
$1) *ocialiarea se realieaa prin intermediul invatarii. 8(/:8'8&
$2) #n conceptia lui ,ierre Eourdieu, /a0itus%ul repreinta istoria individuala si sociala
interioriata intr%un individG 8(/:8'8&
$") *ocialiarea este un proces care permite reproducerea societatii si asigura
sta0ilitatea de la o generatie la alta. 8(/:8'8&
$$) 5ontrolul social desemneaa ansam0lul mi!loacelor folosite pentru a e:ercita
presiune asupra indiviilor si a le regla conduiteleG 8(/:8'8&
$+) 5ontrolul social informal presupune e:ercitarea de presiuni pentru a fi respectate
legea si ordinea de catre autoritatile pu0lice. ;8LS
$.) #ndiviii care traiesc complet in afara normelor si sunt e:clusi din societate se
numesc indivii marginaliG 8(/:8'8&
$1) #n caul marginalitatii, individul incearca sa se opuna unei ordini sociale pe care
intelege sa o conteste, sa o sc/im0e sau c/iar sa o distruga. ;8LS
$3) ,otrivit lui Ale: #n>eles, care sunt caile care conduc spre definirea sociologieiG
a) istorica
b) empirica
c) analitica
d) compre/ensiva
e) logica
1) a8c8d8e
2) c8e
<) a+b+c
$) 08d8e
$4) 5ine este sociologul care distinge, in procesul de transformare a societatilor
europene din secolul al <#<%lea, trecerea de la o societate &militara si teocratica' la o
societate &industriala si stiintifica'G
1) Ma: @e0er
2) 8uguste )omte
") Iarl Mar:
$) Emile Dur>/eim
+9) 5ine este autorul care a scris lucrarile Despre diviiunea muncii sociale, Regulile
metodei sociologice, *inucidereaG
1) Auguste 5omte
2) )ester @ard
") Ma: @e0er
7) /mile (ur@eim
+1) 5ine fundamenteaa conflictualismul, una dintre principalele perspective in
sociologieG
1) Emile Dur>/eim
2) Earl .ar$
") Ma: @e0er
$) Auguste 5omte
+2) 5ine este autorul care distinge intre infrastructura economica si suprastructura
socialaG
1) Auguste 5omte
2) Talcott ,arsons
<) Earl .ar$
$) Emile Dur>/eim
+") 5ine este sociologul care propune o teorie intemeiata pe norma si sanctiune,
folosind conceptul de integrareG
1) Dimitrie Gusti
2) ,itirim *oro>in
") Iarl Mar:
7) /mile (ur@eim
+$) 5are dintre sociologii mentionati este fondatorul sociologiei compre/ensiveG
1) R.I. Merton
2) A. 5omte
<) .a$ Feber
++) 5are sunt principalele tipuri de actiuni pe care le distinge Ma: @e0er in
intelegerea sociologiei ca stiinta a actiunii socialeG
a) actiunea rationala in raport cu un scop
b) actiunea rationala in raport cu o valoare
c) actiunea traditionala
d) actiunea a!ectiva
e) actiunea non%logica
1) a8c8e
2) 08d
") c8d8e
$) a8d
>) a+b+c+d
+.) 5are sunt, in conceptia Ae0eriana, principalii factori care au favoriat devoltarea
capitalismuluiG
a) autonomia
0) economia
c) te/nologia
d) initiativa
1) a808c
2) a+d
") 08c8d
$) c8d
+1) 5ine este sociologul care a propus conceptul de etica a responsa0ilitatii, creat
spre a orienta activitatea de cercetare stiintifica si disciplinele socio umaneG
1) R.I. Merton
2) .a$ Feber
") T. ,arsons
+3) 5are sunt principalele functii ale sociologieiG
a) e$pozitiva 0sociogra!ica)
b) e$plicativa
c) critic"ameliorativa
d) aplicativa0practic"inginereasca)
1) a8c
2) 08c8d
<) a+b+c+d
+4) 5are sunt cele trei paradigme -teorii) are au marcat profund gandirea sociologicaG
a) interactionismul
0) mecanicismul
c) organicismul
d) !unctionalismul
e) con!lictualismul
1) a8c8e
2) 08c8d
<) a+d+e
$) c8d8e
.9) 5are sunt principalele crie de identitate, manifestate pe parcursul evolutiei
individuluiG
a) criza de identitate din adolescenta
b) criza de identitate masculina si !eminina
c) criza de identitate a persoanei varstnice
1) 08c
2) a80
<) a+b+c
.1) 5are sunt sistemele de stratificare de 0aaG
a) sclavia
b) casta
c) starea
d) clasa
1) 08c
2) a8d
") a808c
7) a+b+c+d
.2) 5are sunt clasele ma!ore e:istente in societatile occidentaleG
a) taranii
b) clasa muncitoare
c) clasa de mi%loc
d) clasa de sus
1) 08c
2) a8c8d
<) a+b+c+d
$) c8d
.") 5are sunt cele mai influente a0ordari teoretice cu privire la stratificareG
a) teoria mar$ista
b) teoria !unctionalista
c) teoria Beberiana
d) teoria elitelor
1) c8d
2) a+b+c+d
") a8c
$) 08c8d
.$) 5are sunt, potrivit lui Ma: @e0er, principalele dimensiuni in analia stratificariiG
a) economica
b) statutara
c) politica
d) sociala
e) cultural%valorica
1) a8c8e
2) 08d8e
<) a+b+c
$) c8d8e
+) 08c
.+) 5are sunt principalele orientari conturate in cercetarea comportamentului colectivG
a) cea care trateaza comportamentul colectiv din perspectiva emotionalitatii
sporite
b) cea care se centreaza pe considerarea comportamentului colectiv ca raspuns
adaptativ la situatiile noi si ambigue
c) cea care abordeaza comportamentul colectiv din perspectiva con!lictelor
sociale
1) a80
2) 08c
") a8c
7) a+b+c
..) 5are sunt, potrivit lui ,atrice Mann, principalele tipuri de comportament colectivG
a) miscari de panica
b) admiratie e$agerata
c) insurectii si alte !orme de e$primare a agresivitatii colective
d) miscari sociale
1) a8c
2) a+b+c+d
") 08c8d
$) a808c
.1) 5are sunt principalele manifestari dupa care poate fi recunoscuta sc/im0area
socialaG
a) noi organizari
b) poate !i identi!icata in timp
c) este durabila
d) este colectiva
1) a8c
2) 08c8d
<) a+b+c+d
$) c8d
.3) 5ine este autorul care confera nevoii de reusita un loc central in analia sc/im0arii
socialeG
1) R. Eoudon
2) Ma: @e0er
") I. Mar:
7) (.). .c)lelland
+) A. Touraine
.4) 5ine realieaa o critica radicala a teoriilor sc/im0arii socialeG
1) D.5. Mc5lelland
2) A. Touraine
<) '. +isbet
$) R. Eoudon
19) 5ine este autorul care formuleaa conceptia despre sfarsitul istorieiG
1) A. Touraine
2) D. Eell
<) ;. ;u@uCama
$) R. Eoudon
11) 5are sunt principalele tipuri de invatare preente in procesul de socialiareG
a) invatarea prin consolidare
b) invatarea prin conditionare
c) invatarea prin observare
d) invatarea prin interactiunea cu ceilalti
1) 08d
2) a80
") c8d
7) a+b+c+d
12) 5are sunt principalii agenti de socialiareG
a. !amilia
b. scoala
c. grupul de covarstnici
d. mass"media
e. locul de munca
1) 08d8e
2) a808c8d8e
") c8d
$) 08c8d
4. &eorii, doctrine si institutii politice
TRFEK(A)*E
1) ,otrivit aprecierii prof. Dimitrie Gusti, &partidele cu program integral' risca sa se
indepartee de realitatile socio%politice. 8(/:8'8&
2) #nstitutia &regentei' functioneaa in sistemul institutional politic din momentul
instituirii monar/iei constitutionale in Romania. ;8LS
") Fna din conditiile pentru aparitia si devoltarea statelor o constituie formarea si
manifestarea e:istentei natiunii. 8(/:8'8&
$) Accentuarea considera0ila a rolului guvernelor in raport cu puterea legislativa se
manifesta in spatiul politic democrat in ultima perioada de timp. ;8LS
+) 5etatea oligar/ica este o cetate unitara. ;8LS
.) ,rincipalele trasaturi ale ideologiei politice sunt7
a) o!era un cadru e$plicativ despre lume si e$istenta acesteia1
b) are utilitate teoretica si practica in s!era politica1
c) este mai rezistenta la scimbari sociale1
d) repertoriul tematic este identic cu cel al doctrinei.
a) a808c8d
b) a+b+c
c) a808d
d) 08c8d
1) Tipologia ideologiilor si doctrinelor politice se poate realia in raport de7
a) plasamentul lor in spatiul politic1
b) modul cum este conceputa scimbarea socio"politica1
c) modalitatea de organizare si conducere a societatii1
d) gradul lor de coerenta1
e) intensitatea perceperii de catre actorii politici..
a) a+b+c+d
0) a808c8e
c) a8c8d8e
d) 08c8d8e
e) a808c8d8e
3) )i0eralismul Dclasic' s%a pronuntat si a sustinut7
a) libertatea individului ca valoare suprema a !iintei umane1
b) egalitatea in !ata legii1
c) promovarea in functii pu0lice, posturi sau demnitati in raport de venituri si avere?
d) apararea proprietatii private1
e) li0ertatea nelimitata de actiune a individului in spatiul social si politic.
a) a808c
b) a+b+d
c) a808d8e
d) 08c8d8e
e) a808c8d8e
4) DBrdinea democrata' reclama un sistem politic a carui functionalitate este conferita
de7
a) separarea puterilor in stat1
b) pluralismul politic1
c) alegeri libere in baza votului universal1
d) manifestarea suverana a statului in relatia cu cetatenii?
e) libertatea de gandire si e$primare a opiniilor, credintelor etc.
a) a808c8d8e
0) a808c8d
c) a+b+c+e
d) 08c8d8e
e) c8d8e
19) Esenta Pli0eralismului 0unastariiP consta in7
a) #mplicarea liderilor de sindicat in actiunea pentru inc/eierea unui pact social
0) #mplicarea societatii civile in derularea unor programe sociale
c) #mplicarea unor partide politice in sustinerea campaniei antisaracie
d) Implicarea statului in micsorarea decala%elor sociale
11) =eoli0eralismul social -sustinut de fostul presedinte france Giscard DQEstaing)
sustine7
a) Retragerea statului din economie
0) Moderarea interventiei statului in economie
c) #nterventia accentuata a statului in economie
d) Interventia statului numai in 9sectorul tertiar
12) Bmul tre0uie eli0erat de lanturile societatii % este conceptia initiala a li0eralismului
anar/ic promovata de7
a) )udAig von Mises
0) David (riedman
c) .a$ Stirner
d) ALn Rand
1") Bmul tre0uie eli0erat de lanturile societatii % este conceptia initiala a li0eralismului
anar/ic promovata de7
a. )udAig von Mises
0. David (riedman -versiunea 2994)
c. ALn Rand
d. .a$ Stirner
1$) 5omunitarismul, ca varianta neoli0erala in spatiul nord%american -*.F.A.),
urmareste, in esenta7
a) )ritica pozitiei liberale privind libertatile individuale
b) )ritica pozitiei liberale cu privire la neutralitatea statului
c) )ritica re!ormelor neoliberale avand ca subiect Gstatul providentaG
d) ,roiectarea unui nou tip de societate mai putin vulnera0ila la seisme sociale,
economice,politice, demografice etc
a) a808c8d
b) a+b+c
c) a8c8d
d) 08c8d
1+) 5are din teele si principiile urmatoare configureaa esenta doctrinei
conservatoareG
a) GArdinea naturalaG, traditiile si continuitatea trebuie aparate cu prioritate
b) Individul trebuie sa se supuna !ortei puterii si ordinii
c) Revolutia constituie calea ce conduce la sc/im0ari PorganiceP
d) :aloarea libertatii individuale nu este absoluta
a) a808c
b) a+b+d
c) 08c8d
d) 08c
1.) *patiul doctrinar conservator se diferentiaa cu timpul in raport de7
a) (eosebirile e$istente in planul traditiilor, obiceiurilor, cutumelor intre societati
b) .odi!icarea obiectivelor conservarii
c) )riticile aduse liberalismului
d) Revenirea la sursele originare de inspiratie doctrinara
a) a+b+c
0) a808c8d
c) a8c8d
d) 08c8d
11) ,rincipalii adepti ai conservatorismului individualist sunt7
a) Edmund Eur>e
0) Oo/n Adams
c) 'onald 'eagan
d) .argaret &acer
a) a808c8d
0) a808c
c) a8c8d
d) c+d
13) Hn viiunea socialismului revolutionar -mar:ismului PclasicP) Dnoua societate'
proclama 7
a) (es!iintarea propretatii private si inlocuirea ei cu proprietatea colectivist"
etatista
b) 6lani!icarea dezvoltarii economice
c) )i0ertatea muncii
d) (es!iintarea claselor
a) a808c
b) a+b+d
c) a8c8d
d) c8d
14) DA treia cale' -A. Giddens) este o noua proiectie de ordin social plasata intre
modelul capitalist si cel comunist, a carei esenta consta in7
a) Arientarea oamenilor in raport de provocari actuale si viitoare 0globalizare,
relatia om"natura etc.)
b) (emocratizarea democratiei 0re!ormarea statului si a guvernarii)
c) 'ede!inirea raporturilor dintre individ si comunitate
d) 6romovarea unei noi economii mi$te
a) a+b+c+d
0) a808c
c) a8c8d
d) 08c8d
29) B grupare politica poate deveni partid daca7
a) Are un numar de mem0ri
b) .ani!esta vointa cuceririi si e$ercitarii puterii politice
c) 8re o e$istenta durabila
a) a808c
0) a80
c) b+c
21) Fn guvern isi inceteaa activitatea in conditiile7
a) 'etragerii increderii parlamentare
0) Votarii de catre parlament a unei motiuni simple
c) 6ierderii alegerilor generale
a) a808c
0) a80
c) a+c
22) (orma de guvernamant din Romania inter0elica era7
a) .onarie constitutionala
0) Monar/ie a0solutista
c) Regim monar/ic formal
2") B utopie este7
a) o scriere ilii0ila
0) o scriere ce descrie o societate a viitorului
c) o scriere ce descrie o societate ideala si imposibila
2$) T/omas Morus a scris o lucrare intitulata7
a) Htopia
0) ,olitica
c) Repu0lica
2+) Ftopiile au rolul de a7
a) critica societatea dintr%o perspectiva moderata
b) critica societatea dintr"o perspectiva radicala
c) nu au rol critic, ci unul constructiv
2.) ,laton crede ca filosoful7
a) are toate sansele sa devina un conducator respectat de multime
b) nu poate imbunatati viata in cetatea reala
c) tre0uie sa a!ute conducatorii politici in reolvarea pro0lemelor practice din cetate
21) 5e este cetatea lu:uluiG
a) o cetate normala, ca toate celelalte
b) o cetate in care opulenta aduce cu sine dizarmonia lumii sociale
c) o cetate care ii face fericiti pe cei 0ogati
23) 5etatea sanatoasa, la ,laton, apare pentru ca7
a) oamenii nu agreeaa singuratatea
0) oamenii vor sa traiasca mai 0ine din punct de vedere material
c) oamenii nu sunt autonomi si au nevoie unii de ceilalti
d) oamenii sunt invidiosi unii pe ceilalti
24) (ormele corupte ale statului ideal la ,laton sunt7
a) timocratia, oligaria, democratia, tirania
0) oligar/ia si tirania
c) democratia si oligar/ia
d) tirania
"9) Timocratia este constitutia amatoare de7
a) onoruri
0) onoruri si 0ani
c) 0ani
"1) Democratia este, in viiunea lui ,laton7
a) un regim politic perfect
0) un regim politic prefera0il tuturor celorlalte
c) un regim politic imper!ect 0corupt)
"2) Tirania se naste7
a) din democratie
0) din oligar/ie
c) din timocratie
d) direct din cetatea ideala
"") 5omunismul lui ,laton se refera la7
a) educatia paznicilor cetatii
0) capacitatea cetatii de a purta ra0oaie de cucerire
c) proprietatea comuna asupra bunurilor materiale
a) a808c
b) a+c
c) 08c
"$) Virtutea suprema care tre0uie sa domneasca in societatea civila este, la Augustin7
a) credinta in Dumneeu
0) iu0irea aproapelui
c) %ustitia
"+) Adevarata li0ertate este inteleasa de catre Augustin7
a) ca supunere la vointa lui (umnezeu
0) ca eli0erare din constrangerile politice ale vremii
c) ca eli0erare de pacatul originar
".) 5e este cetatea lui Dumneeu, la AugustinG
a) o cetate in care omul nu poate a!unge niciodata
b) cetatea !ormata din cei care cred in (umnezeu si actioneaza crestineste
c) o cetate utopica, dupa model platonic
"1) #n viiunea lui Mac/iavelli, pentru reusita actiunilor principelui este nevoie de7
a) virtute din partea acestuia
0) cura!
c) a%utorul !ortunei, !ara de care, ciar virtuos, principele nu are sanse de
izbanda
"3) Mac/iavelli crede despre Eiserica 5atolica7
a) faptul ca ar tre0ui sa se implice mai mult in tre0urile politice
b) !aptul ca dauneaza procesului de constituire a unei Italii unitare
c) faptul ca are un rol 0enefic in viata politica a #taliei
"4) 5e tre0uie sa faca principele lui Mac/iavelli cand isi da cuvantulG
a) sa%si respecte acest cuvant, deoarece poporul va avea astfel incredere in el
0) Mac/iavelli nu mentioneaa nimic despre aceasta situatie
c) sa nu se tina de cuvant si sa !ie viclean, pentru a avea un avanta% !ata de
supusi
$9) 5e este ra0oiul, in viiunea lui 5arl *c/mittG
a) un fapt regreta0il din punct de vedere moral
b) un !enomen de ostilitate
c) un fenomen care duce la purificarea rasei umane
$1) #n ce consta esenta politicului in conceptia lui 5arl *c/mittG
a) relatia amic"inamic
0) conducerea pe care o e:ercita elita politica asupra masei
c) constrangerea maselor de catre elita politica