Universitatea din Craiova

Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Finane-Bnci
Coordonarea i armonizarea fiscal
n statele Uniunii Europene
Coordonator,
Conf. univ.dr. rcea !aluca

A"solvent,
Craiova, #$%$
Cuprins&
Introducere........................................................................................................... 3
Cap. % 'olitica fiscal caracteristic spaiului Uniunii Europene.............. 6
1.1. Politica fiscal n Uniunea Economic si Monetar ca stadiu
superior al procesului de integrare multinaional...............................
6
1.2. Analia coordonrii fiscale in statele mem!re ale Uniunii Europene.
"endine actuale ale reformei fiscale din Uniunea
European.............................................................................................
#
1.3. $tudiu asupra concurenei fiscale in Uniunea European.................... 1
1
1.%. &aracteristicile politicii fiscale in cadrul Uniunii Europene................ 1
2
1.'. E(oluia politicii fiscale in spaiul Uniunii Europene n perioada
2))' * 2))#..........................................................................................
1
%
Cap. # Armonizarea si coordonarea politicilor fiscale. 'oziia !omniei 1
+
2.1. $tadiul procesului de armoniare a politicilor fiscale la ni(elul
Uniunii Europene.................................................................................
1
+
2.1.1. &aracteristici ale impoitelor indirecte care impun armoniarea
fiscal....................................................................................................
1
+
2.1.2. E(oluia impoitelor indirecte in arile Uniunii Europene................... 1
,
2.1.3. Armoniarea ta-ei pe (aloare adugat................................................ 2
1
2.1.%. Armoniarea accielor.......................................................................... 2
6
2.2. &oordonarea fiscal.............................................................................. 3
)
2.2.1. .imensiunea si tendinele n e(oluia impoitelor directe................... 3
)
2.2.2. /actorii care impun coordonarea impoitelor directe........................... 3
2
2.2.3. &oordonarea impoitrii companiilor.................................................. 3
3
2.2.%. &oordonarea impoitrii (eniturilor personale..................................... 3
+
2.2.'. Principalele reguli ale Uniunii Europene pri(ind a0utorul de stat........ %
)
2.3. &oordonarea sistemelor de asigurri sociale........................................ %
2
%
2.%. Armoniarea fiscal n 1om2nia33333333333333.. %
+
&oncluii333333333333333333333333333.. '
3
4i!liografie33333333333333333333333333.. '
6
(ntroducere&
5ucrarea urmareste sa sta!ileasca6 n cadrul comple- al politicilor
macroeconomice6 care este rolul politicii fiscale6 precum si sa identifice
instrumentele folosite n aplicarea acesteia pe orionturi de timp presta!ilite.
"ea este structurata n 2 capitole6 inclu2nd si elemente ca7 introducerea6
sintea reultatelor o!tinute6 concluiile si contri!utiile personale si !i!liografia.
8n capitolul unu al lucrarii6 intitulat 9 'olitica fiscala caracteristica spatiului
Uniunii Europene 9 am urmarit de(oltarea cercetarii teoriilor fiscale tin2nd cont de
noile pro(ocari induse de de(oltarea Uniunii Europene.
.aca n ceea ce pri(este politica monetara6 statele Uniunii au reusit sa a0unga la
un consens si sa accepte crearea monedei unice6 politica fiscala este departe de a fi
c2stigat acceptul tuturor6 deoarece nici un stat nu este dispus sa renunte la dreptul de a
ncasa impoite de la cetatenii sai n modul n care doreste. Principalul o!iecti( al
politicii fiscale n Uniunea Europeana l constituie sta!iliarea (eniturilor fiscale.
.upa punerea n functiune6 ncep2nd cu 1 ianuarie 1,,3 a Pietei Unice Europene6
au fost adoptate anumite masuri care urmareau apropierea sistemelor fiscale. .aca luam
n considerare e(olutia pe termen lung6 este necesar sa se tina cont de e-emplul pietei
americane unde concurenta fiscala dintre state contri!uie la armoniarea cotelor de
impoitare6 desi persista importante disparitati.
.incolo de cadrul european sau american6 glo!aliarea are6 n ansam!lu6 un
impact poiti( asupra e(olutiei sistemelor fiscale prin antrenarea reformelor fiscale din
ultimii ani6 e-tinderea asietei si reducerea cotelor de impoitare6 c2t si prin reducerea
distorsiunilor ocaionate de fiscalitate.
3
Procesul de glo!aliare simuleaa statele prin crearea unei concurente fiscale
internationale6 sa e(aluee permanent sistemele fiscale si sa actionee daca este caul
prin a0ustari n scopul ameliorarii climatului fiscal n domeniul in(estitiilor sau prin
reducerea o!stacolelor cu care se confrunta mo!ilitatea capitalurilor.
&oncurenta neloaiala din sfera ta-elor si impoitelor poate influenta negati(
(eniturile fiscale ale statelor mem!re6 alocarea eficienta a resurselor economice6
competiti(itatea si de(oltarea6 n timp ce concurenta loiala constituie componenta de
!aa a Pietei Unice put2nd conduce la aparitia unor a(anta0e pentru populatie const2nd n
oferirea de catre gu(erne a ser(iciilor pu!lice la costuri reduse6 suportate de acestea.
8n cadrul programelor de sta!ilitate si con(ergenta ela!orate si actualiate de
statele mem!re ale Uniunii Europene6 acestea si e-prima intentia de a modifica sistemele
lor fiscale6 ma0oritatea urmarind reducerea sarcinii fiscale asupra muncii6 n special
pentru cei cu salarii mici6 si sporirea incitatiei pentru asumarea riscului prin intermediul
impoitului pe capital.
Ma0oritatea impoitelor si ta-elor au fost re(iuite n legatura cu procesul de
integrare europeana si armoniare a legislatiei fiscale n statele europene.
:enerali2nd e(olutiile de ultima ora ale sistemelor fiscale intra9europene6 tre!uie
mentionat ca6 n caul Uniunii Europene6 ac;uis9ul din domeniul impoitarii acopera6 n
mod special6 impoitele indirecte6 precum "<A si ta-a pe accie6 iar n sfera impoitarii
directe6 ac;uis9ul se limiteaa la unele aspecte ale impoitului pentru companii si
impoitului pe capital.
5i!eraliarea circulatiei capitalurilor pune n e(identa si necesitatea armoniarii
impoitelor pe profit6 do!2ni6 di(idende si c2stiguri de capital. Eliminarea distorsiunilor
n impoitarea (eniturilor din capital are ca scop descura0area alocarilor de capital din
ratiuni pur fiscale si nu economice6 nsa acest o!iecti( este greu de implementat.
"endinta regionala6 din &entrul si Estul Europei6 de diminuare a fiscalitatii este
aspru criticata de statele occidentale6 suger2ndu9se c=iar ideea restrictionarii accesului
acestor state la fondurile europene structurale.
&a urmare a aparitiei concurentei fiscale ntre state6 acestea sunt tot mai interesate
de atragerea !aelor impoa!ile de pe ntreaga piata6 ceea ce preinta o importanta
deose!ita deoarece capitalul se (a deplasa n directiile ma-imiarii c2stigurilor n cadrul
pietei glo!ale. &ele mai competiti(e state (or a(ea un a(anta0 ce se (a regasi n totalul
(eniturilor pe termen scurt si ntr9o rata de crestere economica ridicata pe termen mediu
si lung.
$tatele mici sunt de o!icei puternic moti(ate sa intre n cursa concurentei fiscale6
acest lucru arat2nd ca solutia pri(ind reol(area conflictelor pe tema impoitarii dintre
statele mari si cele mici nu este simpla. > solutia ar consta n e-istenta unei cooperari
ntre state care fac parte din aceeasi categorie * respecti( state mari?mici 9 nsa nu (a
produce efecte eficiente.
Potri(it studiilor economice ale >rganismelor Internationale6 sistemele de
impoitare ale statelor9mem!re ale Uniunii Europene au suferit sc=im!ari structurale
semnificati(e6 situatia fiscala a statelor mem!re degrad2ndu9se n mod diferit prin
erodarea !aei de impoitare6 ca urmare a concurentei fiscale si datorita de(oltarii
economiei paralele.
"endinta de diminuare a impoitelor n Europa6 poate fi interpretata ca o usoara
sla!ire a modelului social european6 a modelului !unastarii !aat pe ta-e nalte.
%
> fiscalitate mai transparenta si mai pre(ii!ila6 cu o !aa unica de impoitare6 ar
spori gradul de atracti(itate al mediului de afaceri n Uniunea Europeana precum si
competiti(itatea acestei one.
&aracteristica principala a masurilor de politica fiscala la ni(elul statelor mem!re
ale Uniunii Europene consta n reducerea ni(elelor de impoitare si nu pentru ca asa cere
&omisia Europeana6 ci pentru ca aceasta este cerinta pietei.
$9a a0uns la concluia ca sistemele fiscale tre!uie supuse mai degra!a unei
armoniari fiscale dec2t la accentuarea competiti(itatii dintre acestea6 n scopul crearii
unui cadru corespunator derularii flu-urilor de capital6 forta de munca si de marfuri.
8n capitolul doi al lucrarii6 intitulat 9 Armonizarea si coordonarea politicilor
fiscale. 'ozitia !omaniei - am analiat stadiul procesului de armoniare si coordonare a
politicilor fiscal9!ugetare la ni(elul Uniunii Europene si la ni(elul 1om2niei.
Procesul de aderare la Uniunea Europeana a presupus parcurgerea unei perioade
caracteriate prin doua transformari profunde a sistemului economic * tranitia interna si
ndeplinirea criteriilor de aderare. 8n acest sens6 Uniunea Europeana a furniat statelor
candidate un model de ela!orare a politicilor sale economice pentru a permite
compati!iliarea acestor economii cu standardele si criteriile specifice @ac;uis9ul
comunitarA. Acesta este n masura sa generee o con(ergenta structurala @cu structura
economica6 legislati(a6 din UEA care sa conduca la asigurarea unei con(ergente reale @a
(eniturilor6 a producti(itatii6 a gradului de ocupare6 a standardelor de educatie s.a.A. 8nsa6
aderarea la Uniunea Europeana nu garanteaa o stimulare imediata si permanenta a
procesului de con(ergenta economica6 statele cu un grad de de(oltare mai redus a(nd
ne(oie de o sustinere e-terna si interna a procesului de crestere economica.
Anali2nd sarcina fiscala la ni(elul Uniunii Europene am a0uns la concluia ca
sistemul fiscal european afecteaa diferit categoriile de contri!ua!ili datorita diferentelor
structurale care apar n ceea ce pri(este (eniturile6 consumul6 gradele diferite de
reglementare6 diferitele moduri de administrare a ramurilor sistemului fiscal si a
posi!ilitatii de e(itare a o!ligatiilor fiscale. 8n general structura fiscalitatii n Uniunea
Europeana transpune centrul de greutate al sarcinii fiscale asupra contri!ua!ililor care au
un consum mare si o!tin (enituri importante.
Impoitele indirecte repreinta domeniul n care UE a progresat cel mai mult6 mai
ales dupa anii 1,#)6 desi n ceea ce pri(este modul de aseare si cotele "<A e-ista nca
diferentieri ntre statele mem!re6 fara a mentiona scutirile si tratamentul special aplicat
anumitor !unuri si ser(icii.
Ponderea scauta a impoitelor directe n noile state mem!re este contracarata de
o pondere mult mai ridicata a contri!utiilor sociale si a impoitelor indirecte6 ca similar
cu cel nregistrat de 1om2nia.
&oncluia este ca6 n 1om2nia6 n perioada 1,,)92))'6 sarcina fiscala a apasat cu
precadere pe umerii persoanelor fiice6 at2t prin ni(elul ridicat al impoitarii muncii c2t si
prin impoitarea indirecta6 aceasta determin2nd o scadere importanta a gradului de
conformare fiscala a acestei categorii de contri!ua!ili.
>pinia din ce n ce mai des mpartasita su!liniaa necesitatea reducerii presiunii
fiscale glo!ale si n special6 a sarcinii fiscale asupra factorului munca. 1educerea
impoitelor poate a(ea efecte semnificati(e asupra productiei6 in(estitiilor si ocuparii
fortei de munca ceea ce repreinta un element esential al strategiei economice6 fac2nd din
reforma fiscala o componenta importanta a reformei economice.
'
Capitolul (& 'olitica fiscal caracteristica spaiului Uniunii Europene
%.%. 'olitica fiscal n Uniunea Economic i )onetar ca stadiu superior
al procesului de inte*rare multinaional.
Uniunea European repreint un spaiu economico9social Bi politic6 procesul de
formare Bi consolidare a acestui spaiu presupun2nd o serie de transformri structurale
care s9au concretiat de9a lungul timpului n7
9 uniunea (amal6 ca form de integrare prin care rile mem!re nlatur toate
!arierele n comerul desfBurat ntre ele Bi adopt un tarif (amal e-tern comun fa de
teriC
9 piata comun6 care repreint o uniune (amal n cadrul creia li!eraliarea
miBcrii !unurilor Bi a ser(iciilor este acompaniat de li!eraliarea miBcrii flu-urilor de
factori ntre rile mem!reC
9 piata intern6 form care presupune6 n afara realiarii unei piee comune pentru
li!era circulaie a !unurilor Bi ser(iciilor6 creBterea coeiunii economice6 armoniarea
politicii sociale6 consolidarea instituiilor comunitareC
9 uniunea economic Bi monetar6 care se formea6 pornind de la piata intern
unic6 n cadrul creia are loc creBterea gradului de armoniare a politicilor economice
naionale6 n special a celor (i2nd sfera monetar financiar6 p2n la adoptarea unei
monede unice Bi a unor institutii comune de gestionare a c=estiunilor monetar financiare
la ni(el comunitarC
9 integrarea economic total ca ultim stadiu al integrrii n cadrul cruia
6
unificarea politicilor economice este ntregit prin sta!ilirea unei unitai supranaionale
ale crei deciii sunt o!ligatorii pentru statele mem!re.
Integrarea economic complet presupune parcurgerea tuturor etapelor descrise
anterior6 spaiul integrat cpat2nd trsturi apropiate de cele ale unei economii naionale7
instituii comune care gu(ernea cu a0utorul unei legislaii comune utiliand un !uget
comun Bi adres2ndu9se unei piee de producie Bi de desfacere comunC utiliarea unei
monede unice Bi a unui sistem !ancar omogen6 a politicilor interne Bi e-terne comune.
.in Uniunea Economic Bi Monetar6 ca form de integrare6 fac parte toate statele
mem!re ale Uniunii Europene6 cu deose!irea ca unele dintre ele @Austria6 4elgia6
/inlanda6 /rana6 :ermania6 :recia6 Irlanda6 Italia6 5u-em!urg6 >landa6 Portugalia Bi
$paniaA au adoptat moneda Euro6 doua state @Marea 4ritanie Bi .anemarcaA !eneficia
de claua opt9out6 iar celelalte state mem!re6 care au statutul de Dstat mem!ru cu derogare
de la adoptarea euroE (or tre!ui s adere la euro ntr9o perioad nedeterminat.
5a data de # iulie 2))#6 &onsiliul Uniunii Europene a apro!at solicitarea
$lo(aciei de a adera la ona euro ncep2nd cu 1 ianuarie 2)),. 5a data de 1 ianuarie
2)),6 euro a de(enit moneda oficial n $lo(acia. Acesta a nlocuit coroana slo(ac
@$FFA pe !aa unui curs de sc=im! fi-at ire(oca!il.
Uniunea Economic Bi Monetar a de(enit principalul o!iecti( al Uniunii
Europene de la nfiinarea acesteia iar pri(it ca o etap superioar a integrarii
multinaionale6 aceasta presupune7
9 o politic monetar comunC
9 o str2ns coordonare a politicilor economice ale statelor mem!reC
9 o moned unicC
9 li!eraliarea flu-urilor de capitalC
9 un sistem instituional care s coordonee Bi administree politica monetar.
>!iecti(ul politicii monetare const n e(itarea fenomenului inflaionist6 n
meninerea Bi perfecionarea sustena!ilitaii economiei prin aciuni de control a masei
monetare6 n timp ce politica economic const n aciuni care pot s influenee sistemul
economic Bi pot fi realiate de ctre autoritaile pu!lice.
Uniunea Economic Bi Monetar considerat cel mai am!itios dar Bi cel mai
riscant proiect al construciei europene este reultatul unei deciii politice fundamentat
pe o puternic component economic6 !eneficiile acesteia const2nd n7
9 sta!ilitate monetar datorit a!senei fluctuaiilor ratei de sc=im!C
9 crearea onei euro capa!ila s atrag in(estitori datorit ni(elului sta!il al ratei
do!2niiC
9 reducerea deficitelor !ugetare Bi coordonarea politicilor fiscale.
.in punctul de (edere al politicii economice comune tre!uie menionat faptul c
Uniunea Economic Bi Monetar se spri0in pe trei piloni7 monetar6 fiscal Bi structural6
politica economic comun urmarind cu preponderena pilonii doi Bi trei.
.ac n cadrul primul pilon6 cel monetar6 se poate (or!i de o puternic
coordonare nsotita de o nlocuire a politicilor monetare naionale Bi a celor pri(ind cursul
de sc=im! cu politici comunitare6 n pri(ina celui de9al doilea pilon6 datorit n principal
lipsei unui regulament fiscal comun6 se poate (or!i de o sla! coordonare Bi de sla!e
performane n aplicarea n comun a unor pre(ederi Bi reguli de aceasta natur.
Politicile monetare Bi fiscale sunt instrumente de sta!iliare a economiei ns
preint dea(anta0e care constau n7
+
9 com!aterea fluctuaiilor economice se realiea pe termen scurt6 ceea ce face ca
eficiena acestora s fie limitatC
9 nt2rierea apariiei efectelor msurilor am!elor politici @de e-emplu7 n caul
politicii fiscale modificrile fiscale necesit demersuri Bi negocieri politice6 care se
nc=eie prin (otarea unui act normati(6 ceea ce const n trecerea unei anumite perioade
de timpAC
9 politica fiscal are o influent limitat ntruc2t tre!uie s respecte pre(ederile
Pactului de sta!ilitate Bi creBtere.
Politica fiscal n cadrul Uniunii Economice Bi Monetare tre!uie s fac fa unei
reale pro(ocri care const n com!inarea eficient a anga0amentelor pe termen lung cu
fle-i!ilitatea pe termen scurt.
8n domeniul politicii financiare6 politica !ugetar nregistrea cele mai mari
diferenieri ntre statele mem!re6 datorit faptului c !ugetul repreint cea mai puternic
form de manifestare a su(eranitaii naionale din punct de (edere economic.
$trategia de politic economic !aat pe politici macroeconomice de creBtere Bi
sta!iliare alturi de progresele permanente nregistrate de reformele economice permit
rspunsuri fle-i!ile la sc=im!area condiiilor economice pe termen scurt Bi ntresc
sigurana Bi sta!ilitatea capacitailor producti(e ale economiilor pe termen mediu.
Politicile !ugetare ale statelor mem!re nt2mpina un nou tip de constr2ngeri
legate de7
9 responsa!ilitatea statelor mem!re de e(itare a deficitelor gu(ernamentale
e-cesi(eC
9 intericerea finanrii deficitelor pu!lice prin orice tip de credit facilitat de ctre
!anca centralC
9 intericerea sta!ilirii de pri(ilegii pentru autoritile pu!lice si instituiile
financiare.
&ea mai important pre(edere a disciplinei !ugetare n Uniunea Economic Bi
Monetar este cea pri(ind deficitul e-cesi(.
&omisia monitoriea situaia deficitului !ugetului de stat Bi a datoriei pu!lice
din statele mem!re Bi (a e-amina concordana disciplinei !ugetare su! doua aspecte7
9 al respectrii ponderii deficitului !ugetar actual sau planificat astfel nc2t s nu
depBeasc (aloarea de referin @3G din PI4A6 cu e-cepia situaiilor n care se
nregistrea o scdere permanent a e-cesului de deficit6 care co!oar aproape de
(aloarea sta!ilit6 sau atunci c2nd creBterea deficitului este temporar Bi e-cepional Bi
rm2ne apropiat de (aloarea de referin.
9 dac ponderea datoriei pu!lice depBeBte (aloarea de referint @6)G din PI4A6 cu
e-cepia situaiei n care se o!ser( o scdere a diferenei fat de (aloarea de referin
ntr9un ritm suficient de rapid nc2t s se a0ung n apropierea (alorii de referin.
.ac un stat mem!ru nu ndeplineBte unul sau am!ele criterii menionate anterior6
&omisia pregteBte un raport n care sunt preentate toate aspectele rele(ante6 n special
cele legate de poiia economic Bi !ugetar pe termen mediu a statului mem!ru
respecti(.
%.# Analiza coordonrii fiscale n statele mem"re ale Uniunii Europene.
+endine actuale ale reformei fiscale din Uniunea European
#
Principalul o!iecti( al politicii fiscale n Uniunea European l constituie
sta!iliarea (eniturilor fiscale. Procesul de glo!aliare tinde s ai! consecine ma0ore
asupra sistemelor fiscale naionale ceea ce conduce la crearea unei concurene fiscale
internaionale.
&oncurena fiscal este legat de ceea ce se numeBte Ddegradare fiscalE termen
ce se refer la faptul c glo!aliarea stimulea competiti(itatea fiscal ntre state6
acestea put2nd s induc efecte negati(e at2t asupra competiiei fiscale @reorientarea ctre
sistemele fiscale din alte riA c2t Bi s facilitee de(oltarea economiei su!terane.
Primele efecte apar ca urmare a unor msuri de politic fiscal ce afectea !aa
de impoitare a celorlalte state Bi care constau n7 adoptarea unor cote reduse de
impoitare a principalelor (enituri6 aplicarea unor regimuri fiscale a(anta0oase pentru
anumite sectoare de acti(itate6 lipsa transparenei la ni(elul autoritailor financiare6 iar
celelalte efecte depind de ni(elul a!solut al ratelor de impoitare.
Presiunea fiscal n creBtere este determinat de necesitatea gsirii de noi fonduri6
de sistemul Bi securitatea social6 de m!atr2nirea populaiei6 de agra(area trendului n
sistemul de Boma06 precum Bi de sporirea ncura0rii pentru e(itarea impoitelor.
$istemele fiscale ale economiilor moderne tre!uie supuse mai degra! unei
armoniri fiscale dec2t la accentuarea competiti(itii dintre acestea6 n scopul crerii
unui cadru corespuntor derulrii flu-urilor de capital6 fora de munc Bi mrfuri.
8n anul 2)))6 &onsiliul European de la 5isa!ona a sta!ilit un o!iecti( principal pe
care Uniunea European tre!uie s9l ndeplineasc p2n n anul 2)1)6 Bi anume ca
economia Uniunii Europene s de(in cea mai dinamic Bi competiti( din lume.
8n (ederea realirii acestui o!iecti( ar tre!ui redus sarcina fiscal la ni(elul
Uniunii Europene6 concomitent cu susinerea consolidrii financiare prin reducerea
datoriei pu!lice.
Uniunea European a adoptat politici pentru protecia muncii6 crearea de noi
locuri de munc6 raionaliarea consumului de energie6 dar nu a reuBit nc armoniarea
pentru a se a0unge la o politic fiscal unitar.
&oordonarea fiscal s9ar putea realia prin armoniare fiscal ce presupune
nlocuirea regulilor naionale diferite cu un sistem fiscal unic @care s urmareasc n
special unificarea !aei de impunere Bi nu uniformiarea cotelor de impoitareA6 dar Bi
prin identificarea o!stacolelor fiscale n circulaia li!er a produselor6 ser(iciilor6 forei
de munc Bi a capitalului Bi nlturarea lor prin cooperare fiscal.
8n domeniul impoitelor6 coordonarea politicilor fiscale este necesar Bi tre!uie s
in cont de natura acestora. Astfel6 impoitele indirecte necesit un grad mai mare de
armoniare deoarece sunt legate de circulaia li!er a produselor Bi ser(iciilor6 care s
urmareasc identificarea unor repere de politic fiscal aplica!ile n toate statele mem!re.
.esfiinarea frontierelor (amale ar putea conduce Bi la a!olirea frontierelor
fiscale6 dac7
9 s9ar trece de la principiul destinaiei la principiul originii n materie de "<AC
9 s9ar adopta un mecanism de corectare @decontareA pentru e(itarea realocrilor
importante de "<A ntre !ugetele diferitelor state mem!re.
8n acest ca este necesar Bi7
,
9 armoniarea cotelor de "<A @pentru e(itarea distorsionrii deciiilor de
in(estiiiAC
9 meninerea principiului destinaieiC
9 renunarea la controlul fiscal6 la trecerea frontierei ntre statele mem!reC
9 un amplu sc=im! de informaii ntre autoritile fiscale din statele mem!re @cod
de identificareAC
9 continuarea eforturilor pentru armoniarea cotelor "<A 9 minim 1'G6 cea mai
mare nu ar tre!ui s depBeasc 2'G.
Pentru accie se nregistrea urmtoarele principii7
9 plata accielor se face n statul mem!ru unde produsele purtatoare de accie se
consumC
9 ntre statele mem!re ale Uniunii Europene funcionea aran0amentul de
suspendare a plii accielor p2n la Deli!erareaE pentru consum.
Pentru urmrirea produselor purtatoare de accie7
9 e-ist un sistem de depoite autoriate pentru stocarea Bi miscarea produselor cu
accieC
9 administratorii depoitelor sunt autoriaiC
9 se folosesc documente speciale care nsoesc produsele cu accie.
8n cadrul impoitelor directe putem (or!i despre coordonare fiscal deoarece
acestea au influena asupra li!ertii de miBcare a !unurilor6 ser(iciilor6 forei de munc Bi
capitalului @inclusi( a dreptului de a nfiina firmeA.
Aceasta coordonare pri(eBte7
9 regimul fiscal pri(ind transferul de di(idende6 do!2nile la economii6 fuiunile
transfrontaliere6 pro!lemele pri(ind transferul de pre6 e(itarea du!lei impuneriC
9 integrarea sistemelor pri(ind impoitul pe (enitul persoanelor Bi a impoitului pe
profitul corporaiilorC
9 reducerea impactului negati( al competiiei n domeniul impoitelor @de
e-emplu6 facilitile la impoitul pe profitul corporaiilorA.
/orele care impun coordonarea impoitelor directe sunt glo!aliarea Bi ri(alitatea
economic din cadrul triadei @$UA6 UE6 HaponiaA Bi progresul integrrii economice6 iar
efectele aciunii forelor pot fi identificate n urmtoarele caue7
9 mo!ilitatea capitalului Bi a forei de muncC
9 spaiul Uniunii Europene * Dpiaa de acasEC
9 !aa mo!il de impoitareC
9 statele mem!re se afl n competiie cu toate elementele sistemelor fiscale.
8n caul impoitelor directe n sens restr2ns se urmareBte eliminarea du!lei
impuneri Bi reducerea e(aiunii fiscale6 iar n sens larg6 pre(enirea distorsionrii
competiiei prin politici fiscale de stimulare a deciiilor de localiare a in(estiiilor Bi a
conta!ilitii manipulatorii prin sta!ilirea preurilor la transferurile n cadrul grupurilor
multinaionale.
Pentru a se realia o coordonare a politicilor n domeniul impoitelor directe se
impune aplicarea unor msuri care s acionee at2t pe termen scurt c2t Bi pe termen lung.
&ele pe termen scurt se refer la nlturarea unor o!stacole fiscale Bi costuri
administrati(e adiacente acestora pentru acti(itile transfrontaliere6 iar cele pe termen
lung s dea posi!ilitatea companiilor transnaionale s operee pe o !a de impoitare
consolidat pentru acti(itile desfBurate n orice locaie din Uniunea European.
1)
8n politicile de redistri!uire a resurselor !ugetare coordonarea fiscal este
limitat de ni(elul fondurilor e-istente n !ugetul Uniunii Europene.
"re!uie menionat c politica fiscal preint un grad de li!ertate restr2ns
datorit parametrilor pri(ind deficitele Bi fiecare stat de(ine responsa!il pentru
sta!ilitatea economic a Uniunii Europene ceea ce presupune identificarea posi!ilelor
deec=ili!re (iitoare.
&onform clasificrii $istemului European de &onturi6 resursele fiscale se mpart
n7
9 impoite indirecteC
9 impoite directeC
9 contri!uii la asigurrile sociale.
Impoitele indirecte sunt definite ca fiind impoitele legate de producie Bi
importuri. Aceasta categorie de impoite include ta-a pe (aloarea adaugat6 ta-ele
(amale de import6 acciele si alte impoite.
Impoitele directe sunt definite ca fiind impoitele curente asupra (enitului Bi
a(erii6 la care se adaug impoitele asupra capitalului care includ impoitele pe
moBteniri Bi donaii.
&ontri!uiile la asigurrile sociale cuprind contri!uiile la toate fondurile de
asigurare social constituite Bi finanate de stat6 respecti( contri!uiile o!ligatorii.
%.,. -tudiu asupra concurenei fiscale n Uniunea European.
:lo!aliarea economiilor lumii6 constituie un proces ce permite realiarea
mo!ilitii !unurilor6 ser(iciilor6 capitalului Bi forei de munc n afara frontierelor
naionale. &a o consecin6 contri!ua!ilul are multe posi!iliti de e(itare a fiscalitii
ridicate dintr9o ar6 una dintre acestea const2nd n orientarea !aei impoa!ile ctre state
cu o fiscalitate mai redus.
&oncurena fiscal constituie o pro!lem dificil de reol(at6 ceea ce a determinat
un real interes pentru aceasta tem ce a facut o!iectul a numeroase studii.
Muli economiBti consider c aceasta competiie a !aelor de impoitare6 care pot
fi deplasate cu uBurin ntre state6 (a conduce la o concuren ntre !aele de calcul Bi
cotele de impoit. .e fapt6 competiia dintre state (a reduce impoitele pe (eniturile din
capital Bi alti factori mo!ili Bi (a determina implicaii serioase n distri!uirea (enitului Bi
asupra politicilor pri(ind !unstarea.
8n realiarea unei analie pe seama acestui fenomen tre!uie s se in cont de
comple-itatea inter9relaional care 0oac un rol determinant at2t din punct de (edere
teoretic c2t Bi practic.
5iteratura economic su!linia necesitatea respectrii7
9 efectelor glo!alirii asupra flu-urilor de !unuri Bi a capitaluluiC
9 principiilor care stau la !aa fiscalitii internaionaleC
9 efectelor deplasrii n afara granielor a flu-urilor n totalul (eniturilorC
9 0ocurilor repetate aplicate n acest sector6 n care apar (aria!ile endogene de
comportament @de e-emplu7 economiileA Bi (aria!ile endogene strategice @de e-7
datoria pu!lic6 ni(elul c=eltuielilor pu!lice sau al consumuluiA.
11
5iteratura economic a demonstrat c ntr9o economie desc=is cotele de impoit
difereniate ale fiecrei ri (or conduce la apariia distorsiunilor.
"oate statele sunt tentate s reduc cotele de impoit n scopul e(itrii eroiunii
!aei impoa!ile Bi?sau pentru a atrage resurse6 ns de o!icei acestea au la !a principii6
!ae de calcul Bi cote de impoit diferite.
8n plus6 fiecare stat poate alege principii diferite pentru definirea !aei de
impoitare a !unurilor7
9 principiul originii conform cruia se impoitea (aloarea care se adaug
tuturor produselor realiate ntr9un stat indiferent de locul n care (or fi consumate
@se impoitea e-porturile6 importurile fiind scutite de la impoitareAC
9 principiul destinaiei conform cruia se impoitea ntreaga (aloare adaugat
realiat at2t n ar c2t Bi n strinatate6 pentru toate !unurile consumate n ara
respecti( @e-porturile sunt scutite de impoit6 importurile se impoiteaA.
/iecare dintre cele dou principii ncura0ea statele n adoptarea unui
comportament strategic al crui efect s constea n creBterea propriilor (enituri.
:lo!aliarea conduce la reducerea costurilor tranaciilor Bi a celor de
comunicare. Aceste reduceri apar ca urmare a proceselor ino(atoare ce permit
comunicarea rapid pe distane mari Bi integrarea pieelor @n special a celei de capitalA.
5i!eraliarea comerului6 comerul on9line promo(ea reducerea costurilor
tranaciilor internaionale. 8n consecin6 e-ist o mare posi!ilitate de migrare a !aei
impoa!ile ctre diferite 0urisdicii. &a urmare a realirii procesului de glo!aliare6
statul pierde controlul asupra economiei interne Bi e-terne. .e fapt6 firmele se pot folosi
de glo!aliare n (ederea o!inerii de a(anta0e opt2nd pentru impoitare n statele cu
fiscalitate redus6 n timp ce fiecare stat (a fi antrenat ntr9o competiie fiscal ce const
n adoptarea celor mai reduse cote de impoit Bi n atragerea !aelor de impoitare
strine.
&oncurena fiscal poate fi definit ca o posi!ilitate a statelor de a modifica
propriile !ae impoa!ile n comparaie cu reducerile !aelor adoptate de alte state.
Principala caracteristic a !aelor de calcul diferite6 o constituie mo!ilitatea6 care la
r2ndul sau se afla n str2ns legatur cu costurile de transport.
8n caul concurenei fiscale ntre state6 acordul cu pri(ire la impoitarea surselor
mo!ile s9a do(edit e-trem de dificil.
&onform studiilor realiate pe aceasta tem ntre state nu e-ist o concuren
simetric6 statele de dimensiuni reduse put2nd opta pentru reducerea cotelor de
impoitare n (ederea atragerii !aelor impoa!ile Bi n consecin pentru creBterea
(eniturilor lor totale6 n timp ce statele mari nu pot apela la aceeaBi strategie fr riscul de
a nregistra o pierdere considera!il de (enituri.
&aracteristicile comune ale modelelor de concuren fiscal care stau la !aa
e-istenei lipsei de cooperare n cadrul politicilor fiscale pot consta n degradarea !aei
de impoitare Bi n transferul sarcinii fiscale.
Pro!lema cooperrii sau a lipsei de cooperare n cadrul concurenei fiscale este
mult mai !ine analiat n termenii alegerilor raionale.
Multe studii analiea caul competiiei dintre doua state6 nsa uneori analiele
se e-tind la un numr mai mare6 iar ipotea de la care se pleac este aceea ca fiecare stat
alege aceeaBi strategie ca Bi ceilalti 0uctori. &otele de impoit sunt (aria!ile ale 0ocului.
/iecare stat alege cota optim de impoitare ca reacie la cotele de impoit aplicate de un
12
alt stat sau alte state. 1eultatul acestui 0oc este un ec=ili!ru Ias= su!optimal deoarece
0uctorii aleg o strategie inferioar datorit lipsei de cooperare Bi lipsei de ncredere ntre
ei.
%... Caracteristicile politicii fiscale n cadrul Uniunii Europene.
8n cadrul Uniunii Europene6 n timp ce politica monetar se afl su! controlul
4ncii &entrale Europene iar principalul o!iecti( al acesteia const n asigurarea
sta!ilitii preurilor6 politicile fiscale sunt aplicate de autoritile pu!lice naionale6
nimeni nefiind n msur s adopte politici de sta!iliare n ade(aratul sens care s
conduc la realiarea unui ec=ili!ru intern Bi e-tern.
Politica !ugetar repreint6 pro!a!il6 cea care nregistrea cele mai mari
diferenieri ntre statele mem!re6 datorit faptului c !ugetul repreint cea mai puternic
form de manifestare a su(eranitii naionale din punct de (edere economic.
&onform Pactului de &reBtere Bi $ta!ilitate6 statele mem!re rm2n n continuare
responsa!ile pentru politicile lor !ugetare naionale ns6 acesta o!lig la ntrirea
monitoririi Bi a respectrii disciplinei !ugetare.
>!iecti(ul principal al politicilor de sta!iliare l constituie com!aterea
fluctuaiilor economice pe termen scurt6 iar instrumentele folosite n acest sens sunt
politicile monetare Bi politicile fiscale.
&rearea 4ncii &entrale Europene @4&EA a constituit un rspuns corect la
transformrile aprute n economia de pia european6 iar politica monetar centraliat
a 4&E a fost necesar n scopul asigurrii securitii de funcionare a pieei unice.
.in punct de (edere instituional e-ist dou posi!iliti de a duce o politic
fiscal eficient n scopul realirii o!iecti(ului de sta!iliare7 e-istena unui !uget
federal similar cu cel din $UA6 sau e-istena unor reguli stricte ca n Uniunea Monetar
European.
.atorit faptului c cele mai multe c=eltuieli pu!lice n cadrul Uniunii Europene
sunt sta!ilite de ctre gu(ernele statelor mem!re6 funcia de sta!iliare n aceast on
tre!uie s acionee la ni(elul !ugetelor naionale.
8n "ratatul de la Maastric=t s9a impus o limit n ceea ce pri(eBte deficitul. Astfel6
statele mem!re (or fi li!ere s sta!ileasc sumele ce (or fi alocate pentru !unurile
pu!lice6 ns o cerere mare (a e(ita respectarea limitei de a nu se apela la mprumuturi
pu!lice e-cesi(e care s depBeasc 3G din PI4. Aceasta regul a fost consolidat mai
t2riu prin Pactul de $ta!ilitate Bi &reBtere n care erau stipulate normele de ec=ili!ru
!ugetar.
Pro!lema real const n faptul c n ma0oritatea rilor mrimea deficitelor
structurale s9a deteriorat din momentul constituirii Uniunii Economice Bi Monetare @de
e-emplu7 de la un ni(el mediu de 166G atins n anul 1,,, s9a a0uns la 26'G din PI4 n
anul 2))%A.
> alt pro!lem important este cea a funciei de redistri!uire care ar putea
conduce la o alt ntre!are7 ce este mai eficient pentru Uniunea European o
redistri!uire centraliat sau descentraliatJ
13
8n general se accepta ideea conform creia datorit unei distri!uiri iniiale inegale
a resurselor6 autoritile pu!lice pot corecta alocrile n scopul respectrii regulilor de
0ustee Bi o!iecti(itate. "eoretic6 este e(ident c o distri!uire 0ust a resurselor tre!uie s
acionee alturi de funcia !unstrii sociale.
E(oluia c=eltuielilor gu(ernamentale din statele noi mem!re cu deficit e-cesi(
este similar cu cea din statele mem!re ale UE 1'6 a nregistrat o creBtere care a condus la
un ni(el de apro-imati( %6G din PI4 n perioada 2)))92))36 pentru (iitor fiind
preconiat o scdere. 8n statele fr deficit e-cesi(6 c=eltuielile gu(ernamentale s9au
situat la un ni(el de apro-imati( 6G din PI4 mult su! ni(elul statelor cu deficite !ugetare
e-cesi(e Bi al UE 1'6 n perioada 2)))92))3 acestea nregistr2nd c=iar o scdere.
8ncep2nd cu anul 2))36 statele noi mem!re cu deficite !ugetare e-cesi(e6 au
nregistrat (enituri mai mari din impoite indirecte ni(elul acestora ating2nd 1%G din
PI46 aceasta situaie reflect2nd n primul r2nd ncercarea decidenilor politici de a reduce
deficitele !ugetare astfel nc2t s se ncadree n limita de 3G din PI4 pre(aut de
Pactul de &reBtere Bi $ta!ilitate.
%./. Evoluia politicii fiscale n spaiul Uniunii Europene n perioada
#$$/ 0 #$$1
&onform 1aportului ntocmit de &omisia European n anul 2))66 politicile
fiscale rm2n responsa!ilitatea fiecrui stat mem!ru6 ns "ratatul de la Maastric=t Bi
Pactul de &reBtere Bi $ta!ilitate sta!ilesc cerinele generale pentru realiarea cu
pruden a politicilor !ugetare naionale6 ntruc2t sta!ilitatea politicilor fiscale este
esenial pentru asigurarea succesului politicii monetare unice.
Un moti( de a m!untii sustena!ilitatea finanelor pu!lice const n faptul ca ona euro
se confrunt de0a cu un ni(el prea ridicat al datoriei pu!lice.
8n aceste condiii Pactul pentru &reBtere Bi $ta!ilitate reformat solicit statelor
mem!re sa sta!ileasc o!iecti(ele !ugetare pe termen mediu cu rol de g=id n formarea Bi
implementarea !ugetelor.
Un alt moti( const n adugarea unei presiuni !ugetare (iitoare n domeniul
asigurrilor sociale6 plec2nd de la faptul c n preent n ona euro raportul este de
patru salariai la un pensionar6 iar pe (iitor se preconiea un raport de numai doi la
unul.
1ata de creBtere economic potenial n ona euro n perioada 2)3192)') este
estimat la 163G6 ceea ce repreint ')G din rata actual. &u o populaie (2rstnic6
gu(ernele (or fi ne(oite s realiee un (olum mai mare de c=eltuieli cum sunt7 pensiile6
sntatea6 care (or fi ntr9o mic msur compensate de c=eltuieli mai reduse cu educaia
Bi cu plata a0utorului de Boma0. &u toate acestea6 ni(elul c=eltuielilor pu!lice din ona
euro n 2)') se preconiea a fi de 36+G din PI4 mult mai mare dec2t cel actual.
Pentru a putea face fa pro(ocrilor (iitoare6 gu(ernele sunt ne(oite s demaree
consolidarea finanelor pu!lice Bi s adopte msuri structurale care s diminuee
presiunea !ugetar asociat cu populaia (2rstnic.
1ealiarea o!iecti(elor !ugetare pe termen mediu este crucial. .ac statele
1%
mem!re nu reuBesc s realiee a0ustrile !ugetare pre(ute6 ni(elul datoriei pu!lice n
ona euro (a creBte datorit ni(elurilor curente ale deficitelor dar Bi a (olumului mai mare
al c=eltuielilor cu pensiile Bi sntatea.
&a urmare a reformrii Pactului de &reBtere Bi $ta!ilitate6 statele mem!re
urmresc m!unatirea deficitului structural cu )6'G din PI4 anual n condiiile n care
nu reuBesc s ating o!iecti(ele !ugetare pe termen mediu.
9 state care au atins o!iecti(ele !ugetare pe termen mediu6 o!iecti(ul principal pe
termen scurt const2nd n e(itarea situaiilor pro9ciclice. $e presupune c aceste state (or
permite sta!iliatorilor automai s funcionee Bi (or reista tentaiei pentru pierderile
fiscaleC
9 state cu un deficit su! 3G din PI4 dar care nu au atins o!iecti(ele !ugetare pe
termen mediu6 o!iecti(ul pe termen scurt al acestora fiind de m!unatirea
ec=ili!rului structural cu cel puin )6'G anualC
9 state cu un deficit !ugetar peste 3G din PI46 care au ca o!iecti( o intens
consolidare fiscal pentru a contri!ui la corectarea deficitelor e-cesi(e.
Adoptarea unei poiii fiscale inadec(ate a condus la apariia dificultilor pri(ind
implementarea Pactului de &reBtere Bi $ta!ilitate.
Pactul de &reBtere Bi $ta!ilitate re(iuit conine pre(ederi clare cu pri(ire la
necesitatea depunerii eforturilor de consolidare fiscal atunci c2nd condiiile de
creBtere economic sunt fa(ora!ile. 8n astfel de perioade6 statele mem!re care nu Bi9au
sta!ilit o poiie fiscal sta!il se preconiea c realiea m!unatiri semnificati(e n
ec=ili!rul structural.
Ma0oritatea statelor mem!re au sta!ilit o!iecti(ele !ugetare pe termen mediu la
ni(eluri compara!ile cu pre(ederile Pactului de &reBtere Bi $ta!ilitate6 care reies din
urmtorul ta!el7
"a!elul nr. 1.1. >!iecti(ele !ugetare pe termen mediu sta!ilite de statele mem!re ale UE
Kara >!iecti(ele !ugetare pe termen mediu
Austria )G din PI4
4elgia )6'G din PI4
&ipru 9)6'G din PI4
&e=ia apro-. 91G din PI4
:ermania )G din PI4
.anemarca ntre 16'G si 26'G din PI4
Estonia )G din PI4
:recia )G din PI4
$pania )G din PI4
/inlanda apro-. 16'G din PI4
/rana )G din PI4
Ungaria ntre 9)6' si 91G din PI4
Irlanda 9
Italia )G din PI4
5ituania 91G din PI4 sau mai putin
5u-em!urg 9)6# G din PI4
5etonia apro- 91G din PI4
Malta )G din PI4
1'
>landa ntre 9)6'G si 1G din PI4
Polonia 91G din PI4
Portugalia min. 9)6'G
$uedia 2G din PI4
$lo(acia 91G din PI4
$lo(enia 9).,G din PI4
Marea 4ritanie o!iecti(ele fac o!iectul regulilor interne
1om2nia 9)6,G din PI4
4ulgaria un ec=ili!ru !ugetar n termeni structurali n
conformitate cu cerinele pactului
$ursa7 &omisia European
8n ma0oritate statelor mem!re ec=ili!rele structurale curente nc difer
semnificati( de o!iecti(ele !ugetare pe termen mediu6 put2nd fi identificate trei grupe de
state7
9 state care au atins o!iecti(ele !ugetare pe termen mediu6 dar care au nregistrat o
deteriorare a ec=ili!relor structurale n anul 2))6C
9 state cu un deficit su! 3G din PI4 dar care nu au atins o!iecti(ele poiion2nd
a0ustrile fiscale su! cota de ni(el de )6'G din PI4 n 2))6C
9 state cu deficite peste 3G din PI46 care au planificate eforturi de consolidare
semnificati(e n perioada 2))+92))#.
8n data de 2) aprilie 2))+6 au fost sta!ilite orientrile politicii fiscale n ona euro6
care reclam consolidarea finanelor pu!lice n perioadele fa(ora!ile Bi utiliarea
(eniturilor e-traordinare pentru acoperirea deficitelor sau a datoriei pu!lice.
$ta!ilitatea politicii fiscale rm2ne precondiia pentru o creBtere economic
susinut6 pentru in(estiii Bi crearea de noi locuri de munc. /inanele pu!lice
nesusinute dintr9un stat mem!ru pot conduce la rate ale do!2nii nalte Bi la
insta!ilitate financiar n cadrul ntregii one euro. Pe de alt parte6 sta!ilitatea politicii
fiscale susine orientarea politicii monetare Bi constituie o premis pentru succesul uniunii
monetare.
&onsolidarea fiscal este esenial Bi pentru statele cu deficite mari Bi cu un ni(el
ridicat al datoriei pu!lice6 ntruc2t creea cadrul de funcionare necesar sta!iliatorilor
automai.
$uccesul consolidrii fiscale depinde de o serie de factori specifici cum sunt7
9 structura modificrilorC
9 de(oltarea economicC
9 factorii politiciC
9 dar Bi de factorii instituionali cum sunt regulile fiscale.
8n practic6 consolidarea fiscal const at2t n msuri pri(ind c=eltuielile c2t Bi n
msuri pri(ind (eniturile. &2nd consolidarea este orientat numai asupra msurilor
pri(ind (eniturile sau numai asupra c=eltuielilor6 succesul este redus6 ceea ce a determinat
folosirea n practic a com!inaiei msurilor6 adesea aceast com!inaie m!rac2nd forma
Dstrategiilor sc=im!riiE.
/actorii economici influenea succesul consolidrii. .eficitele mari tind ctre o
consolidare fiscal prompt Bi sunt corelate poiti( cu mrimea Bi intensitatea acesteia.
.imensiunea coreciilor fiscale este nsotit de rate ale do!2nii mai mari dec2t reduse.
16
1olul creBterii economice este mai comple-6 consolidarea n condiii economice
nefa(ora!ile necesit2nd un timp mai ndelungat.
At2t "ratatul de la Maastric=t c2t Bi Pactul de &reBtere Bi $ta!ilitate susin
importana regulilor naionale Bi a instituiilor pri(ind disciplina !ugetar.
Ma0oritatea statelor mem!re ale Uniunii Europene folosesc cu succes regulile
numerice n politicile fiscale prin intermediul crora se sta!ilesc limite pri(ind deficitul
!ugetar sau datoria pu!lic6 se impun anumite constr2ngeri pri(ind c=eltuielile Bi
(eniturile !ugetare. Iumrul regulilor (aria de e-emplu :ermania Bi /inlanda au cinci
reguli fiscale6 /rana6 $pania au patru6 .anemarca6 5ituania au trei6 &e=ia6 5etonia6
>landa6 $uedia6 $lo(acia6 $lo(enia Bi altele au doua iar Austria Bi Ungaria au o singur
regul.
Capitolul ((. Armonizarea i coordonarea politicilor fiscale.
'oziia !om2niei.
#.%. -tudiul procesului de armonizare a politicilor fiscale la nivelul
Uniunii Europene.
#.%.%. Caracteristici ale impozitelor indirecte care impun armonizarea fiscal
Iecesitatea armonirii politicilor fiscale la ni(el european este indiscuta!il6
dar pro!lema este adesea a!ordat greBit deoarece e-ist tendina de a confunda
armoniarea cu uniformiarea. Ad(ersarii cauei europene in(oc disparitile fiscale
e-istente ntre diferite ri pentru a susine c procesul integrrii ar fi imposi!il. E-emplul
sistemelor federale cum este cel din $tatele Unite arat totusi ca o pia unic Bi o moned
unic sunt complet compati!ile cu diferenele importante e-istente ntre politicile fiscale
din statele mem!re.
Atunci c2nd necesitatea armonirii politicii fiscale nu este contestat6
armoniarea sistemelor de protecie social @constituirea unui Dspatiu social europeanEA
este adesea considerat prematur. .e alt parte6 punerea n funciune a Uniunii Monetare
Bi Economice care reult din "ratatul de la Maastric=t reduce mult mar0a de mane(rare
de care dispun statele mem!re. Pri(ate de un atri!ut esenial al su(eranitii prin
acceptarea monedei unice6 statele se confrunta Bi cu o li!ertate redus n domeniul
politicii !ugetare6 din moment ce deficitele nu tre!uie s depaBeasc 3G din PI4.
8n aceste condiii6 n domeniul politicii fiscale6 autonomia statelor rm2ne
reer(at6 cel puin din punct de (edere 0uridic. .eciiile n materie fiscal tre!uie s fie
luate nc la ni(el naional Bi nu la ni(el european6 ceea ce limitea mult posi!ilitile de
1+
inter(enie ale autoritilor europene. Perceperea impoitului6 care este (otat de ctre
parlamentele naionale6 repreint Dmieul durE al su(eranitii statului.
Krile UE recurg n mai mare msur dec2t alte ri de(oltate la aceste impoite
indirecte7 ta-ele pe consum repreint peste 3)G din (eniturile !ugetare n UE6 fa de
mai puin de 2)G in $UA Bi Haponia. Aceasta situaie de ansam!lu coe-ist cu
diferene importante ntre $tatele Mem!re7 n 2))36 &ipru Bi asigur din impoite
indirecte %,6%G din ncasrile !ugetare6 fa de doar 2#6#G n caul 4elgiei. &ea mai
mare parte a (eniturilor din impoite indirecte @peste 6)GA se colectea pe seama "<A.
Un indicator care ofer o imagine de ansam!lu a po(erii fiscale efecti(e la
ni(elul impoitelor indirecte n UE este rata implicit de impoitare a consumului.
8n general6 rata implicit de impoitare msoar po(ara fiscal real n caul
diferitelor tipuri de (enituri sau acti(iti economice. Aceasta se calculea ca
raport ntre (enitul fiscal pro(enit din impoitul respecti( Bi !aa fiscal
corespuntoare. Principalele componente ale ratei implicite de impoitare a
consumului @I"1&A sunt7 "<A6 acciele pe tutun Bi alcool6 acciele pe car!urani Bi
energie precum Bi o cota reidual calculat pe !aa impoitelor Bi ta-elor pe consum
specifice anumitor state. &u o medie a I"1& de 1,66G6 1om2nia se remarc printr9un
ni(el destul de redus al po(erii fiscale pentru perioada 1,,'92))'6 fa de o medie
aritmetic la ni(el de EU92+ de 2163G pentru aceeaBi perioad.
Ponderea mare a impoitelor indirecte se e-plic Bi prin a(anta0ele pe care le
preint fa de alte surse de colectare a (eniturilor !ugetare7
9 sunt relati( neutre din punctul de (edere al impactului asupra deciiilor de
economisire? in(estireC
9 sunt mult mai puin (ulnera!ile la efectele concurenei fiscaleC
9 ofer un tratament simetric factorilor de producie @munc Bi capitalulAC
9 sunt mai uBor de administrat6 c=eltuielile adminsitrati(e Bi de conformare fiind
su!stanial mai mici pe unitate de (enit colectat dec2t in caul impoitelor directeC
9 frauda fiscal este mai dificil.
Pe de alt parte6 ns6 impoitele indirecte au un caracter regresi(6 ceea ce le
aduce n conflict cu consideraiile de ec=itate fiscal Bi social6 Bi au un cert impact
inflaionist.
8ntruc2t impoitele indirecte sunt ncorporate nemi0locit n preul final al
produselor @!unuri Bi ser(iciiA6 riscul de distorsionare a tranaciilor intra9comunitare este
mai mare6 ceea ce e-plic e-istena n "&E a unor pre(ederi mai ferme Bi mai concrete
pri(ind armoniarea politicii fiscale n acest domeniu.
.istorsiunile care pot fi generate de impoitele indirecte pro(in n principal din7
9 diferenele ntre tipurile de impoite @astfel nainte de 1,6+6 rile mem!re &E
aplicau mai multe tipuri de impoite indirecteAC
9 diferenele ntre ratele aplica!ileC
9 diferenele dintre !aele de impunere @inclusi( n ceea ce pri(eBte e-tensiunea
e-cepiilor Bi regimurilor pri(ilegiateAC
9 formalitile administrati(e care tre!uie ndeplinite potri(it cerinelor fiecrei
0urisdicii fiscale.
Ii(elul de armoniare fiscal poate fi pri(it6 dincolo de dimensiunea legislati(6 Bi
n termeni de raportare operaionala efecti( a contri!ua!ilului la sistemul de impoite Bi
ta-e. 5iteratura de specialitate a selectat recent anumii indicatori care ofer o imagine
1#
sugesti( asupra diferenelor dintre sisteme fiscale naionale atunci c2nd (ine (or!a de
efortul depus de contri!ua!il pentru conformarea cu cerinele legislaiei Bi administraiei
fiscale.
Un asemenea indicator este numrul de ore petrecut anual de contri!ua!il pentru
ac=itarea o!ligaiilor fiscale. "impul dedicat de ctre o firm pentru respectarea
formalitilor ce deri( din relaia cu administraia fiscal depinde de numeroBi factori7
comple-itatea sistemului fiscal Bi a !irocraiei aferente6 transparena insituional Bi
claritatea normelor Bi procedurilor6 gradul de informatiare a procedurilor fiscale etc.
Un alt indicator rele(ant pentru comple-itatea sistemelor fiscale Bi efortul depus
de contri!ua!ili pentru conformarea cu acestea este dat de numrul de contri!uii fiscale
ce re(in contri!ua!ilului mediu.
#.%.# Evoluia impozitelor indirecte n rile Uniunii Europene
Aciunile Uniunii Europene n domeniul impoitelor indirecte au ca !a
legal articolele ,) Bi ,3 din "ratatul de &onstituire a Uniunii EuropeneL. 1egula
care gu(ernea acest tratat este cea de unanimitate6 !a2ndu9se totodat pe
principiul suplimentar7 armoniarea impoitelor indirecte6 nu standardiarea
acestora.
&onform EU1>$"A"6 n anul 2))+6 impoitele indirecte la ni(elul UE92+ au
fost n sum de circa 12#) de miliarde euro6 respecti( 1%63G din PI49ul cumulat al
statelor mem!re ale Uniunii Europene6 din care ta-a pe (aloarea adugat +62G din
PI4 @respecti( ')G din (olumul total al impoitelor indirecteA6 acciele %62G din
PI46 ta-ele (amale )6%G din PI4 Bi alte impoite indirecte 26%G din PI4.
&onform clasificaiei E$A ,'6 totalitatea impoitelor indirecte colectate de
rile Uniunii Europene poart denumirea de impoite pe producie Bi importuri6
formate din impoite pe produse @"<A6 ta-e (amale Bi accieA Bi alte impoite
indirecte. $tructura Bi ni(elul acestora6 n G din PI46 este preentat n ta!elul nr.
2.1.
1,
LEuropean Union @1,,+A6 &onsolidated <ersion on t=e "reatM Esta!ils=ing t=e European Union6
5u-em!urg6 office for >fficial Pu!lication of t=e European &ommunities6 p.+'
"a!elul nr. 2.1. Ii(elul impoitelor pe produse Bi alte impoite indirecte
Kara
Impoite pe producie Bi importuri
"otal
Impoite pe produse Alte
impoite
indirecte
"<A "a-e
(amale
Accie "ota
l
Media UE
2+
+62 )6% %62 116# 26% 1%62
Media UE
2'
+6) )6% %63 1166 26% 1%6)
Nona euro 66# )6' %61 116% 26' 136,
4elgia +6) )6, %6) 116, 26) 136,
&e=ia 66' 163 36) 1)6# )66 116%
.anemarca ,6+ )62 '6# 1'66 16# 1+6%
:ermania 66' )6# 363 1)66 16# 126%
Estonia #6, )6) 36' 126% )6+ 1361
:recia +6# )61 661 1%6) )6% 1%6%
$pania 663 )61 %6# 1163 162 126'
/rana +62 )61 %63 1166 36, 1'66
Irlanda +62 166 366 1263 )6+ 136)
1om2nia +6, )61 362 126, )6% 1363
4ulgaria +62 )61 36' 1)6' )66 1161
Irlanda 661 )61 %6, 1161 36+ 1%6#
&ipru ,62 26) %6) 1'62 16# 1+6)
5etonia +63 )63 36' 1161 )6% 116'
5ituania 66, )6' %6) 116% )66 116,
5u-em!urg 66' %6+ 16) 1263 16+ 136,
Ungaria ,61 161 661 1663 )63 1666
Malta +61 16) '6% 136' )6% 136,
2)
>landa +6+ 166 36) 1262 161 1363
Austria +6, )62 36# 116, 362 1'61
Polonia #62 16) %6) 1362 261 1'63
Portugalia #6' )63 '6# 1%66 16% 166)
$lo(enia #6, )6, %6) 136# 26, 166#
$lo(acia 66# 16% 26% 1)6+ )6, 1166
/inlanda #66 )61 '6' 1%62 )62 1%6%
$uedia ,62 )61 36# 1362 %63 1+6'
Marea
4ritanie
+61 )62 %6+ 126) 16+ 136+
$ursa7$tatistic in focus6 EconomM and /inance6 no 3?2))#6 "a- re(enue in EU Mem!er $tates
/a de anul 1,#)6 ponderea impoitelor indirecte n PI46 n anul 2))+6 a
crescut cu mai !ine de un punct procentual6 de la 126#G la 1%62G6 datorit ma0orrii
mrimii relati(e a (eniturilor din ta-a pe (aloarea adugat6 de la 66)G la +6)G.
ABa cum se o!ser(6 structura impoitelor indirecte difer de la un stat
mem!ru la altul6 astfel7 .anemarca are cea mai mare pondere n PI4 a "<A6 :recia
Bi Ungaria dein cea mai ridicat pondere a accielor n PI46 n timp ce Italia
nregistrea cea mai mic pondere a "<A6 iar 5u-em!urg Bi $lo(acia au ce mai
redus pondere a accielor.
Asemenea diferene sunt determinate de (ariaiile care e-ist la ni(elul
cotelor de impoite6 gradul de cuprindere a !aei de impoitare Bi n dimensiunea
e(aiunii fiscale Bi au implicaii asupra miBcrii li!ere a produselor Bi ser(iciilor n
cadrul pieei unice.
#.%.,. Armonizarea ta3ei pe valoarea adu*at
Principale momente ale armonirii ca fiind7
aA introducerea "<A n toate statele mem!re @ncep2nd cu anul 1,+)AC
!A uniformiarea !aei de impoitare pentru "<A @ncep2nd cu anul 1,++A Bi limite
pentru cotele procentuale de "<AC
cA trecerea la un sistem tranitoriu pentru "<A6 odat cu realiarea pieei unice Bi
desfiinarea frontierelor (amale ntre statele mem!re @1 ianuarie 1,,3AC
dA simplificarea sistemului "<A Bi cooperarea statelor mem!re pentru reducerea
fraudelor fiscale.
aA Introducerea "<A n toate statele mem!re @p2n n anul 1,+)A
P2n la nceputul anului 1,+)6 toate statele mem!re au fost o!ligate s
nlocuiasc impoitele indirecte generale cu un sistem comun al "<A @prima
.irecti( "<A a UEA6 a(2ndu9se n (edere dou argumente principale7
9 a(anta0ele "<A fa de alte forme de impoitare indirecte generale Bi6 mai ales6 fa
de impoitul pe circulaia mrfurilor aplicat n cascadC
9 transparena operaiunilor de impoitare a importurilor Bi de e-ceptare de la
impoitare a e-porturilor realiate n comerul ntre statele mem!re.
Astfel6 n scopul eliminrii discriminrilor fiscale @pre(ute de art.,' Bi ,6A6
21
&omisia &omunitilor europene a propus6 iar &onsiliul de miniBstri a adoptat n anul
1,6+ dou directi(e6 prin care "<A a nlocuit impoitul cumulati( Bi cel unistadial.
:eneraliarea "<A la ni(el comunitar a durat ns ci(a ani @6 aniA. &omisia a
sta!ilit totodat Bi principiile Bi modalitile de aplicare.
8ntruc2t aplicarea principiului rii de origine ar fi permis apariia unor flu-uri
de sc=im! !aate pe ecartul cotelor Bi nu pe cel al costurilor comparati(e6 s9a ales
principiul rii de destinaie. Aceasta a eliminat posi!ilitatea ca producia s se
concentree n statele unde cotele de impunere erau mai reduse.
Indiferent de originea produselor @ac=iiie intracomunitar sau din producia
naionalA6 acestea erau impuse6 pin cotele de impunere practicate pe piaa statului
unde se consumau. Aceast opiune corespundea cu pre(ederile :A""6 contri!uia la
creBterea specialirii n funcie de preurile de re(enire fr ta-e Bi ma-imia
eficiena economic a produciei la ni(el internaional.
Aplicarea "<A a de(enit una din condiiile o!ligatorii n (ederea aderrii la
&omunitate. "otuBi anumite discriminri continuau s e-iste. Acestea s9au datorat
unor diferenieri structurale ale te=nicilor de impunere a (alorii adugate la ni(elul
fiecrui stat comunitar. &oncret6 acestea au fost generate de e-istena unor di(ergene
legate de7 sfera de aplicare6 determinarea !aelor6 teritorialitate6 e-igi!ilitate6 cote de
impunere6 regimuri particulare.
&onsiliul de miniBtri a sta!ilit la 21 aprilie 1,+) ca o sum din "<A ncasat
de state s fie destinat finanrii !ugetului comunitar. Instituiile comunitare au
de(enit direct interesate de te=nica de aplicare Bi corectitudinea ncasrii "<A de
ctre statele mem!re. 5a rndul lor6 statele au nceput s fie interesate de asigurarea
repartiiei ec=ita!ile a o!ligaiei fiscale n funcie de acti(itatea economic a statelor
mem!re ctre !ugetul comunitar.
"<A preint urmtoarele particulariti7
9 este un impoit general6 aplicat6 n principiu6 la toate tranaciile comerciale cu
pri(ire la producia Bi distri!uia !unurilor Bi ser(iciilorC
9 este un impoit pe consum6 deoarece este suportat de ctre consumatorii finali Bi nu
de ctre firmele productoare sau distri!uitoareC
9 este datorat su! forma unei cote procentuale din pre6 fiind astfel (ii!il n fiecare
stadiu al produciei Bi distri!uiei unde inter(in tranacii comercialeC
9 este neutru n raport cu numrul de tranacii comerciale care inter(in pe lanul de
la productor Bi consumatorul finalC
9 n toate statele mem!re se aplic principiul destinaiei n materie de "<A pentru
tranaciile dintre acestea.
!A Uniformiarea !aei de impoitare Bi a cotelor de impoitare pentru "<A
@1,++ * 1,,3A

>dat cu instituirea o!ligaiei statelor mem!re de a contri!ui la !ugetul UE
cu o parte din "<A ncasat6 s9a trecut la armoniarea !aei de impoitare pentru
"<A6 respecti( fiecare stat mem!ru aplic "<A6 n general6 la aceleaBi tranacii.
.upa armoniarea structural a "<A6 pentru realiarea pieei interioare6 se
impunea armoniarea cotelor6 pentru a se putea elimina frontierele fiscale. 8n lipsa
unor cote armoniate pentru "<A Bi accie6 controlul la frontiere tre!uia meninut.
.eci6 sistemul comun de impoite pe consum tre!uia s ai! aceeaBi structur6
precum Bi cote apropiate sau unificate pe ct este posi!il.
E-istenele cotelor diferite la impoitele pe consum6 contri!uie la meninere
22
frontierelor fiscale6 ntruc2t necesit msuri de compensare la frontiere. Pentru
aplicarea principiului neutralitii fiscale6 con(enit rii de destinaie astfel nct
produsele importante s fie impuse la acelaBi ni(el cu produsele naionale similare.
8n consecin6 operaiunile economice dintre state au fost supuse unor formaliti
numeroase6 care descura0au ntreprinderile mici si mi0locii. &oncomitent6 costurile de
administrare au nceput s creasc (ertiginos.
8n sc=im! armoniarea cotelor elimin !arierele fiscale6 asigur2nd
li!eraliarea sc=im!urilor.
&omisia European a considerat c eliminarea frontierelor fiscale ar genera
distorsiuni6 transferuri de (enituri Bi apariia riscului fraudei fiscale6 dac nu se
acionea asupra cotelor Bi regimului "<A aplica!il comerului intercomunitar.
Aceasta a propus ca state s aplice dou cote6 una normal si una redus6 fiecare stat
a(2nd dreptul de a alege ni(elul cotei n cadrul unei limite de cinci procente. &ota
normal a fost estimat de a putea (aria ntre 1%92)G6 iar cea redusa ntre %9,G.
Aceasta a mai propus eliminarea destruciei n sc=im!urile intercomunitare prin
eliminarea cotei ero asupra e-porturilor. .eci6 mecanismul general al "<A aplicat
sc=im!urilor naionale s fie e-tins la ni(elul ntregii piee interioare.
1educerea cotelor propus de &omisie genra ns pierderi !ugetare pentru
multe ri. 1egimul de impunere direct al tranaciilor intercomunicare lipsea statele
de un control direct al importurilor care intrau pe teritoriul lor naional Bi genera
pierderi de (enituri fiscale. Unele state au susinut c ecartul de '96G al cotelor este
pera mare6 n timp ce altele au dorit ca fincare stat s decid li!er asupra cotelor Bi6 n
consecin6 forele pieei s fie lsate s acionee li!er.
Pentru a de!loca situaia6 &omisia European a propus n iunie 1,#,
sta!ilirea unei cote normale minime @ntre 1% Bi 2)GA6 deasupra creia fincare stat s9
Bi sta!ileasc li!er ni(elul cotei dorit6 iar sistemul de compensare s fie calculat pe
!aa datelor macroeconomice.
8n funcie de o!iecti(ele sociale urmrite a se realia Bi cu spri0inul politicii
fiscale naionale6 statele mem!re folosesc dou cote de "<A6 una standard Bi una
redus.
&otele de "<A reduse sunt aplicate la anumite grupe de produse Bi ser(icii6
cum sunt6 de e-emplu7 alimente6 ap pota!il6 medicamente6 transport de pasageri6
cri6 iare6 radio Bi tele(iiune6 case social6 salu!ritate.
8n general6 deBi statele mem!re sunt de acord c un sistem "<A cu o cot
unic este mai eficient Bi reduce costurile adimnistrrii acestuia6 totuBi n practica
fiscal se utiliea mai multe cote6 de regul6 din raiuni sociale.
cA "recerea la sistemul tranitoriu de "<A6 odat cu formarea pieei unice
@ncep2nd cu 1 ianuarie 1,,3A
Perspecti(a trecerii la piata unic6 ncep2nd cu 1 ianuarie 1,,36 a impus
cutarea de soluii pentru a se renuna Bi la frontierele fiscale n caul "<A6 ceea ce
nseamn6 de fapt6 desfiinarea controlului la circulaia produselor Bi ser(iciilor ntre
statele mem!re.
8n (ederea eliminrii frontierelor fiscale n materie de "<A s9au sta!ilit dou
etape7
9 o perioad de tarniie6 =otr2t prin directi(a din 16 decem!rie 1,,16
completat prin directi(a din 31 decem!rie 1,,2. Aceasta tre!uia s se inc=eie prin
unificarea cotelor la sf2rBitul anului 1,,6C
23
9 o perioad ulterioar n care regimul tranitoriu s fie nlocuit cu un regim
definiti(6 !aat pe cote unificate6 n condiiile nlocuirii monedelor de(ie e-istente
printr9o moned unica @EU1>A.
Prin regimul tranitoriu noiunea de import a fost nlocuit cu cea de
cumprare intercomunitar6 iar cea de e-port cu li(rare intercomunitar.
/ormalitile (amale pentru !unurile Bi ser(iciile economice care pro(in Bi circula
ntre rile din interiorul spaiului comunitar au fost eliminate.
Aceasta nseamn c "<A nu mai este pltit la (am n momentul intrrii
mrfurilor n ara cumprtorului. .e la aceast regul sunt e-ceptate mrfurile
cumprate din anumite teritorii intracomunitare.
$istemul tranitoriu se caracteriea prin7
9 meninerea principiului destinaiei. "recerea la principiul originii nu este
a!andonat Bi rm2ne un o!iecti( pe termen lung al armonirii fiscaleC
9 renunarea la controlul fiscal la frontierele ntre statele mem!re. Aceasta
nseamn c un stat mem!ru6 de destinaie6 nu mai ncasea "<A ca urmare a
controlului fiscal la frontier pentru produsele Bi ser(iciile (enite din statele mem!re
de origine6 ci firmele 6 n localitile unde afl6 au o!ligaia de a declara "<A
datorat Bi de a o (rsa la !uget. 8n mod e(ident6 riscul de fraud fiscal creBte6 iar
pentru meninerea lui su! control6 este necesar un amplu sc=im! de informaii ntre
autoritile fiscale din statele mem!reC
9 continuarea eforturilor pentru armoniarea cotelor de "<A. 8n acest sens6
&omisia European a fcut propuneri repetate @ultima n 1,,#A pentru folosirea
numai a dou categorii de cote6 una standard6 care s se situee ntre 1'G si 2'G si
una redus @mai mare de 'GA.
&onsiliul miniBtrilor finanelor Bi economiei a fost de acord pentru
meninerea minimului cotei standard de "<A la 1'G. Iar statele mem!re s fac
toate eforturile pentru a nu depBi acest minim cu mai mult de 1) puncte procentuale6
atunci c2nd Bi fi-ea propriile cote standard de "<A.

"a!elul nr 2.2. Ii(elul cotelor "<A n statele Uniunii Europene
".<.A. @2))#A
Kara &ota standard &ota redus
Austria 2)G 1)G
4elgia 21G 6?12G
.anemarca 2'G 9
/inlanda 22G #?1+G
/rana 1,66G '6'G
:ermania 1,G +G
:recia 1,G %6'?,G
Irlanda 216'G %6#?136'G
Italia 2)G %?1)G
5u-em!urg 1'G 6G
>landa 1,G 6G
Portugalia 2)G '?12G
$pania 16G +G
$uedia 2'G 6?12G
Marea 4ritanie 1+6'G 'G
&ipru 1'G '?1'G
2%
&e=ia 1,G ,G
Malta 1#G 'G
Estonia 1#G 'G
Ungaria 2)G 'G
5etonia 21G 1)G
5ituania 1,G 9
Polonia 22G 3?+G
$lo(acia 1,G 1)G
$lo(enia 2)G #6'G
1om2nia 1,G ,G
4ulgaria 2)G +G
$ursa7 OOO.OorldOide9ta-.com?
Prin urmare6 a!olirea frontierelor fiscale a presupus c un produs @sau
ser(iciuA adus dintr9un stat mem!ru n alt stat mem!ru Bi pierde caracterul de
PPe-portatPP sau PPimportatPP6 dupa ca Bi are e-act acelaBi regim fiscal ca Bi un produs
naional. Aces o!iecti( ar putea fi atins prin respectarea de ctre statele mem!re a
dou condiii7
9 trecerea de la principiul destinaiei la principiul originii6 n materie de "<AC
9 adoptarea unui mecanism de corectare pentru e(itarea realocrilor
importante de "<A ntre !ugetele diferitelor state mem!re.
Principalele caracteristici ale regimului definiti( de impunere care au fost
sta!ilite sunt7
9 reducerea numrului de cote la dou sau la trei7 o cot normal de 1'G Bi
una sau dou cote reduse6 care nu pot fi mai mici de 'GC
9 eliminarea formalitilor de trecerea frontierelor intracomunitareC
9 crearea unei !ae informaionale comuneC
9 colectarea @ncasareaA "<A n statul (2ntorului Bi nu n cel al
cumprtorului. Practic (aloarea adugat (a fi impus n ara n care aceasta s9a
creat pentru (2narile intracomunitare ctre alte ri ale comunitiiB
9 dupa colectare6 "<A se (a transfera statului pe al crui teritoriu se consum
produsul li(rat din ara (2ntorului.
dA $implificarea sistemului "<A Bi cooperarea statelor mem!re pentru
reducerea fraudei fiscale
.eBi trecerea de la un sistem definiti( al "<A era pre(ut pentru sf2rBitul
anului 1,,66 totuBi UE funcionea Bi asti ca un sistem al "<A considerat
tranitoriu.
Uniunea European a fcut progrese n armoniarea "<A6 dar administrarea
"<A continu s fie complicat6 solicit2nd multe formaliti care necesit timp Bi
costuri pentru a fi ndeplinite6 n timp ce fraudele fiscale sun n creBtere.
$tatele mem!re recunosc c piaa unic rm2ne fragmentat fiscal.
1enunarea la controlul fiscal la frontierele dintre statele mem!re6 n condiiile
meninerii principiului plii "<A la destinaie6 nu conduce Bi la nlturarea
conceptului de frontiere fiscale n cadrul circulaiei produselor Bi ser(iciilor ntre
statele mem!re. Produsele Bi ser(iciile care trec dintr9un stat mem!ru6 n alt stat
mem!ru tre!uie PPmarcatePP6 ntr9un fel sau altul6 a(2nd un regim fiscal al "<A
2'
diferit de cel aferent produselor Bi ser(iciilor naionale. Aceasta nseamn costuri
importante pentru aplicarea procedurilor fiscale.
"oate aceste proceduri fiscale de(in o!stacole fiscale6 care generea costuri
ridicate pentru a fi ndeplinite6 n special pentru firmele mici Bi mi0locii care
desfBoar sau ar putea s desfBoare tranacii comerciale cu firme din alte state
mem!re.
Pornind de la realitatea c statele mem!re nu sunt nc pregtite pentru
trecerea la principiul de origine pentru plata "<A6 &omisia European a propus o
strategie de m!untire a operrii sistemului "<A n conte-tul pieei unice cu dou
direcii principale de aciune7
9 simplificarea6 moderniarea Bi aplicarea mai uniform a reglemetrilor
"<AC
9 ntrirea cooperrii administrati(e Bi a pre(enirii fraudelor.
$implificarea6 moderniarea Bi aplicarea mai uniform a reglementrilor
e-istente se au n (edere6 n principal7
9 introducerea unei noi proceduri de restituire a "<A pentru c=eltuielile
efectuate de ctre o firm n alte state mem!re6 respecti( printr9o declaraie "<A n
statul mem!ru unde Bi are sediulC
9 preciarea tratamentului "<A pentru comerul electronic cu produse trimise
clienilor n forma digital. 8n acest ca6 din punctul de (edere al impoitrii6
comerul electronic este considerat ca un ser(iciu Bi se aplic "<A acolo unde
consumul are locC
9 sta!ilirea de reguli pentru facturile electronice
9 aplicarea "<A Bi la ser(iciile pu!lice poBtale6 astfel nc2t s fie resta!ilit
neutralitatea "<A n raport cu ser(iciile poBtale pri(ate care sunt supuse la plata
"<AC
9 raionaliarea derogrilor6 e-cepiilor Bi opiunilor n aplicarea "<A etc.
8ntrirea cooperrii administrati(e Bi a pre(enirii fraudelor n domeniul "<A
necesit optimiarea funcionrii sistemului <IA$ Bi definirea mai !un a drepturilor
Bi responsa!ilitilor n efectuarea sc=im!ului de informaii pentru (erificarea
ndeplinirii o!ligaiilor de pli6 alocarea de ctre statele meme!re a resurselor
necesare unui control eficient6 o mai !un coordonare a o!iecti(elor politicilor
naionale de control a "<A.
$e impune s su!liniem c6 n caul persoanelor fiice6 care se deplasea
dintr9un stat mem!ru n alt stat mem!ru Bi efectuea cumprturi pentru u
personal6 se aplic principiul originii la plata "<A. Aceasta nseamn c persoanele
respecti(e sunt impoitate la fel ca cetenii acelui stat pe teritoriul cruia efectuea
cumprturile.
#.%... Armonizarea accizelor
Acciele repreint un (enit important al !ugetelor statelor mem!re6
respecti(6 la ni(elul UE6 %62G din PI4 n anul 2))+.
8n 1om2nia6 acciele repreint numai 362G din PI4 @n anul 2))+A cu un
punct procentual mai puin ca n Uniunea European6datorit at2t cotelor de accie
mai mici6 c2t Bi a e(aiunii fiscale mai ridicate.
Acciele preinta6 n principal6 urmtoarele caracteristici7
26
aA sunt impoite pe consumul unui numr restrans de produse Bi se practic n
toate statele mem!re. /iind un impoit indirect6 legat nsa direct de
tranaciile comerciale Bi li!era circulaie a produselor n cadrul pieei unice6
este supus armonirii fiscaleC
!A de regul6 produsele alese pentru aplicarea accielor au o serie de
particulariti7 producia Bi (2narea lor sunt supra(eg=eate de ctre statC
elasticitatea cererii n raport cu (eniturile este supraunitarC consumul
produselor determin e-ternaliti negati(e @cresc c=eltuielile de sntate6
pentru mediu etc.A6 de aceea acciele sunt folosite Bi ca un mi0loc de
descura0are a consumului produselor respecti(eC
cA produsele supuse accielor sunt produsele din tutun6 !uturile alcoolice Bi
produsele energetice Bi electricitate. Uniunea European permite aplicarea Bi
a unor alte impoite asupra acestor produse @de e-emplu6 impoite PP(eriPP
pentru prote0area mediuluiA6 daca nu constituie !ariere pentru comerul din
piaa unicC
dA acciele se calculea pe !aa unor cote procentuale aplicate la pre Bi?sau a
unor sume fi-e pe unitatea de produs. 8n statele mem!re6 e-ist diferenieri
nsemnate n mrimea relati( Bi a!solut a accielor aBeate pe acelaBi
produs. Aceste diferene mari distorsionea ns competiia pe piaa unic Bi
constituie un stimulent important pentru fraude fiscale.
eA n Uniunea European6 indiferent n ce stat mem!ru se fa!ric produsele
purttoare de accie sau dac pro(in din import6 plata accielor se face n
statul mem!ru n care produsele se consum. 8n acest scop6 plata accielor se
consider suspendat p2n n momentul n care produsele n cau sunt
declarate ca fiind puse pe pia pentru (2nare.
Armoniarea fiscal este un fapt mplinit pentru !aa de impoitare Bi
miBcarea produselor purttoare de accie n cadrul UE. Iu e-ist nc un consens al
statelor mem!re cu pri(ire la aplicarea de cote unice de accie pentru acelaBi produs
la ni(elul ntregii Uniunii Europene.
Periodic6 &omisia European analiea situaia accielor Bi preint
propuneri &onsiliului UE pentru ad2ncirea armonirii acestora6 simplificarea
reglementrilor Bi pre(enirea fraudelor fiscale.
Armoniarea accielor la produsele din tutun
Uniunea European a definit unitar categoriile de produse din tutun
purttoare de accie care fac o!iectul armonirii6 astfel7
9igareteC
9igari Bi igari de foiC
9tutun de fumat din tiat6 destinat rulrii n igareteC
9alte tutunuri pentru fumat.
Armoniarea cotelor de accie la produsele din tutun a urmrit dou
o!iecti(e7
aA introducerea a dou tipuri de cote7
9 una proporional6 su! forma unui procent ce se aplic la preul de (2nare cu
amnuntul @ad (aloremAC
9 una specific6 sta!ilit ca o sum fi- pe unitatea de produs. Mrimea cotei
specifice se fi-ea a(2nd ca referin igrile cu cel mai mare consum de pia.
&ele dou cote tre!uie s fie aceleaBi pentru toate igaretele. .e asemenea6
2+
Uniunea European doreBte ca6 n faa final a armonirii6 raportul dintre elementul
specific Bi elementul proporional s fie acelaBi n toate statele mem!re.
!A aplicarea unor cote unice la ni(elul UE
8n toate statele mem!re funcionea cele dou cote de accie6 dar o!ligatorii
sunt numai ni(elurile relati(e minime ale accielor.
8n aceste condiii6 nu este deloc ntampltor faptul c6 ntre statele mem!re6
e-ist diferene semnificati(e6 n mrime relati( Bi a!solut6 ale accielor la
produsele din tutun care distorsionea funcionarea pieei unice.
Unele state mem!re @Italia6 :recia6 $paniaA prefer s ai! accie specifice
mai mici n raport cu preul cu amnuntul Bi accie ad (alorem mai mari. Acciele
specifice a(anta0ea productorii de igarete mai scumpe Bi le permite s reduc
diferenele ntre preurile cu amnuntul ale igaretelor6 deoarece aceast accia este o
sum fi- la 1))) de igarete6 indiferent de preul acestora6 iar preul de referin la
care se fi-ea suma este al igrilor cu cea mai mare desfacere @deci nu cele mai
scumpeA.
8n 1om2nia6 ncepand cu anul 1,,,6 accia pentru igarete este o acci
com!inat dintr9o acci specific pe 1))) de igarete Bi o acci procentual
aplicat asupra preului ma-im de (2nare cu amnuntul. .e asemenea6 tot ncepand
cu anul 1,,,6 accia la igarete este identic at2t pentru produsele din producia
intern6 c2t Bi pentru cele pro(enite din import6 nee-ist2nd nici un regim
discriminatoriu.
$ingura diferen e-istent n legislaia rom2neasc fa de directi(ele
europene este ni(elul actual al accielor practicat n 1om2nia pentru aceste produse.
1om2nia !eneficia de o perioad de traniie6 p2n la 31 decem!rie 2)),6
n (ederea atingerii ni(elului minim al accielor la igarete6 ni(el pre(aut de ac;uis
prin .irecti(a &onsiliului 2))2?1)?&E pri(ind igaretele.
Armoniarea accielor la !uturile alcoolice
Armoniarea accielor la !uturi alcoolice a (iat definirea unitar a
produselor purttoare de accie care sunt grupate astfel7
9 !ereC
9 (inC
9 !uturi fermentate6 altele dec2t !ere Bi (inuriC
9 produse intermediareC
9 alcool etilic.
Uniunea European a sta!ilit o!ligaia practicrii unor cote minime6 n sume
fi-e pe unitatea de produs6 dup cum urmea7
"a!elul nr. 2.3. &ategorii de produs Bi ni(elul minim al acciei
@(ala!il la 1 ianuarie 2)),A
&ategoria de
produs
Ii(elul minim al acciei @.iecti(a ,2?#%?EE&A
&ota standard &ota redus
4ere )6+%# euro
pe
=l?grade
PlatoL
16#+ euro pe
=?grade de
alcool de
produs finit
')G din cota
standard
<in ) )
2#
!auturi
fermentate6 altele
dec2t !ere Bi
(inuri
) )
Produse
intermediare
%' euro pe =ectolitre %)G din cota
standard
alcool etilic '') euro sau 1))) euro pe =l
alcool pur
')G din cota
standard
$ursa7 European &omission6 ref. 1.)226 ianuarie 2)),6 E-cise .utM "a!les6 part. I9 Alco=olic 4e(erages
&omisia European consider c o!iecti(ul de con(ergen a cotelor de
accie la !uturile alcoolice tre!uie atins pe termen lung. Una dintre propunerile
fcute de creBtere a acciei minime la (in de la ) la ,6,2' euro?=l nu a o!inut ns
p2n n preent consensul statelor mem!re.
Q :radul Plato repreint greutatea de a=r e-primat n grame6 coninut n 1)) g de soluie
maurat la origine6 la temperatura de 2)R?%R&
8n 1om2nia6 legislaia actual este armoniat aproape integral cu pre(ederile
.irecti(elor ,2?#3 si ,2?#%?&EE6 cu e-cepia cotelor utiliate.
Astfel6 prin introducerea &odului fiscal s9a pre(aut n mod distinct o
su!grup pentru PP!uturi fermentate6 altele dec2t !erea Bi (inulPP. Iar prin
completrile Bi modificrile ulterioare aduse &odului fiscalS s9a pre(aut Bi o
su!grup distinct pentru PPproduse intermediarePP.
P2n la 1 ianuarie 2))+6 ni(elul cotelor de accie6 pre(ute de legislaia
naional6 a atins ni(elul minim aplicat n Uniunea European cu e-cepia perioadei
de traniie solicitate.
Astfel6 1om2nia !eneficia de o perioad de traniie6 p2n la data de
31.12.2)116 pentru atingerea ni(elului minim al accielor6 pre(ut la art.3 din
.irecti(a nr. ,2?#%?&EE6 pentru su!grupa Ealcool Bi !uturi spirtoaseE.
Armoniarea accielor la produsele energetice Bi electricitate
$tatele mem!re6 politicile fiscale pri(ind acciele Bi alte impoite la
produsele energetice Bi electricitate au intit6 pe l2nga alimentarea !ugetelor cu
(enituri relati( constante Bi importante6 ndeplinirea Bi a altor o!iecti(e economice Bi
sociale6 de e-emplu7
9 prote0area mediului. .e pild6 acciele sunt mai mari la produsele petroliere cu
plum!6 dec2t la cele fr plum!C
9 susinerea agriculturii. Acciele sunt mai mici la com!usti!ilii pentru maBini6 dac
aceBtia sunt fa!ricai din produse agricoleC
9 realiarea unei proporii optime ntre diferitele surse de energie @cr!une6 petrol6
nuclear etc.AC
9 deplasarea treptat a po(erii fiscale de la fora de munc la alte surse de (enit6 ntre
care energia.
Este important de preciat c aderarea noilor state mem!re la 1 mai 2))% a
impus aplicarea unor msuri specifice n ceea ce pri(eBte procesul de armoniare al
2,
accielor n spatiul unic. &a urmare6 directi( ce armoniea structura accielor la
produsele energetice Bi electricitate @.irecti(a 2))3?,6?E&A a fost completata de nc
dou directi(e ce au drept scop sta!ilirea pentru noile state mem!re a unei serii de
e-cepii temporare Bi reduceri referitoare la ni(elul accielor @2))+?+%?E& Bi
2))%?+'?E&A.
&a Bi n caul accielor pe produse din tutun Bi !uturi alcoolice6 statele
mem!re nu au a0uns la un consens pentru adoptarea de cote unice de accie la
produsele petroliere6 fiind o!ligatoriu numai limitele minime ale acestor cote.
/iind o!ligatoriu doar un ni(el minim al accielor6 ntre statele mem!re6
e-ist diferene semnificati(e n ni(elul cotelor de accie care afectea competiia
din piaa unic.
Astfel6 ncep2nd cu data de 1 ianuarie 2)),6 la !enin fr plum!6 cea mai
mic acci era de 2#+6)) euro?1))) litri n 5ituania6 iar cea mai mare6 de +))66#
euro?1))) litri n >landa. .iferenele n ni(elul accielor ntre statele mem!re care
sunt Bi (ecine constituie un stimulent n plus pentru fraude fiscale.
S >.:. #3?2))%6 5egea 163?2))'
&omisia European a facut propuneri @n anul 1,,2A pentru introducerea unui
impoit armoniat6 n (ederea stimulrii reducerii emisiei de dio-id de car!on @&>2A
Bi raionaliarea folosirii resurselor de energie. .eBi aceasta propunere era n corelare
Bi cu reducerea impoitelor pe fora de munc6 totuBi nu a ntrunit consensul n
&onsiliul ministrilor finanelor Bi economiei. .e asemenea6 acest consens nu a fost
realiat nici pentru o nou propunere @fcuta n anul 1,,+A de a mri limitele
accielor la produsele petroliere6 precum Bi pentru a e-tinde sistemul UE de accie la
gaele naturale6 cr!une Bi la energia electric.
A!ia prin .irecti(a ,6?2))3 a &omisiei Europene s9a reuBit o ma0orare a
ni(elului minim al accielor n statele mem!re Bi o reglementare a sistemului de
accie aplica!il gaelor naturale6 cr!unelui Bi energiei electrice.
#.#.Coordonarea fiscal
#.#.%.imensiunea i tendinele n evoluia impozitelor directe
8n anul 2))+6 la ni(elul UE92+6 impoitele directe au fost n sum de cca
1))) miliarde euro6 respecti( 126+G din PI49ul cumulat al statelor mem!re6 din care
impoitele pe (eniturile de capital 26#G din PI46 impoitele pe (eniturile personale
,61 G din PI4 Bi alte impoite directe )6#G din PI4. &ea mai mare pondere n PI4 a
impoitelor directe este n .anemarca @2,6'GA6 iar cea mai mic n Polonia @+62GA Bi
1om2nia @+6)GA.
"a!elul nr 2.%. Ponderea impoitelor directe n PI4 n UE @GA6 2))+
Media UE 2+ 126+ 5etonia #6'
Media UE 1' 136) 5ituania #61
Nona euro 116# 5u-em!urg 1'6+
3)
4elgia 1+61 Ungaria ,6+
&e=ia ,6# Malta 126)
.anemarca 2,6' >landa 1162
:ermania 1)66 Austria 1363
Estonia #6+ Polonia +62
:recia #6# Portugalia ,63
$pania 1)66 $lo(enia #6%
/rana 1162 $lo(acia +63
Irlanda 1262 /inlanda 1#62
Italia 136+ $uedia 1#66
&ipru 1)6) Marea 4ritanie 1'6%
4ulgaria 66+ 1om2nia +6)
$ursa7M. .racea6 I. Mitu6 1 .racea7 /iscalitate comparat6 &raio(a6 2)), pag. #'
8n ceea ce pri(eBte ni(elul cotelor de impunere utiliate de statele mem!re ale
Uniunii Europene6 Bi aici apar diferenieri semnificati(e.
&ele mai ridicate cote pentru impunerea corporaiilor se nregistrea n
Malta @3'GA6 4elgia @336,GA6 /rana @33633GA6 :ermania @33GA Bi Italia @316%GA.
5a polul opus se afla &ipru Bi 4ulgaria @1)GA6 Irlanda @1262GA6 5etonia @1'GA6
Ungaria Bi 1om2nia @16GA.
8n ceea ce pri(eBte ni(elul impunerii persoanelor fiice situaia este oarecum
similar6 n sensul c6 cele mai ridicate cote se nregistrea n statele mem!re ale
UE91' @.anemarca6 4elgia6 Austria6 :ermania Bi ItaliaA6 iar cele mai scute n noile
state mem!re @4ulgaria6 &e=ia Bi 1om2niaA.
"a!elul nr. 2.'. Ii(elul cotelor de impunere n Uniunea European
@ianuarie 2))#A
"ara Impoite directe
Pe companii Pe (enituri personale
Austria 2'G 219')G
4elgia 336,G 2'9')G
.anemarca 2'G 3#9',G
/inlanda 26G #6'9316'G
/rana 33633G '6'9%)G
:ermania 1'G 1'9%'G
:recia 2'G )9%)G
Irlanda 126'G 2)9%1G
Italia 316%G 239%3G
5u-em!urg 226##G )93#G
>landa 2)92'6'G )9'2G
Portugalia 2'G )9%2G
$pania 3)G 2%9%3G
$uedia 2663G )9'+G
Marea 4ritanie 2#G )9%)G
&ipru 1)G 2)93)G
&e=ia 2)G 1'G
Malta 3'G 1'93'G
31
Estonia 21G 21G
Ungaria 16G 1#936G
5etonia 1'G 23G
5ituania 1'G 1'?2)G
Polonia 1,G 1#?32G
$lo(acia 1,G 1,G
$lo(enia 22G 169%1G
1om2nia 16G 16G
4ulgaria 1)G 1)G
$ursa7 OOO.OorldOide9ta-.com
#.#.# Factorii care impun coordonarea impozitelor directe
"ratatul Uniunii Europene conine pre(ederi numai pentru armoniarea
impoitelor indirecte6 nu Bi a impoitelor directe6 unde puinele reglementri
comunitare au (iat e(itarea du!lei impuneri n acti(itile desfBurate de ctre firme
Bi persoane n mai multe state mem!re.
8n special6 n ultimul deceniu6 &omisia European Bi statele mem!re au
de(enit tot mai preocupate de faptul c6 n timp ce sistemele de impoite directe ale
statelor mem!re au rmas relati( nesc=im!ate6 economiile acestora se afla su!
impactul a dou transformri profunde7
9 glo!aliarea Bi ri(alitatea economic din cadrul triadei @$UA6 UE Bi
HaponiaA au adus sc=im!ri importante n cadrul economic mondialC
9 integrarea economic din UE a progresat foarte mult6 prin trecerea la piaa
unic Bi uniunea economic Bi monetar6 fc2nd din li!era circulaie a forei de
munc Bi a capitalului principalul instrument n a0ustarea economiilor statelor
mem!re la noile cerine de competiti(itate.
:lo!aliarea a sc=im!at profund cadrul economic mondial6 prin aciunea
reunit a celor dou fore7 fora te=nologic cu dimensiunile sale principale6 re(oluia
digital Bi sim!ioa dintre computere Bi comunicaiiC fora economic6 caracteriat
prin e-tinderea economiei de pia de la cca 162 miliarde oameni6 la nceputul
deceniului trecut6 la peste '6' miliarde asti6 cu reducerea corespuntoare a
!arierelor tarifare Bi netarifare n relaiile economice ntre rile lumii.
&ompetiti(itatea a de(enit factorul cel mai important6 la ni(elul unei firme sau al
unei naiuni6 pentru a rm2ne n competiia tot mai puternic Bi a creBte gradul de
!unstare. 8n consecin6 mo!ilitatea factorilor economici * capitalul Bi fora de
munc * a crescut foarte mult6 concomitent cu intensificarea fuiunilor Bi ac=iitiilor
internaionale.
32
5u2nd n considerare aceste realiti noi6 &onsiliul UE a sta!ilit un o!iecti(
strategic6 ca p2n la finele anului 2)1)6 economia Uniunii Europene s de(in cea
mai competiti( din lume6 !aat pe cunoaBtere.
8n mod e(ident6 impoitele directe asupra (eniturilor de capital Bi ale
persoanelor au rol de 0ucat n realiarea acestui o!iecti( strategic6 deoarece6 pe de o
parte6 asti6 firmele europene intr n competiia internaional cu o po(ar fiscal
mai mare6 comparati( cu alte firme din $UA Bi din Haponia6 ceea ce constituie un
dea(anta06 iar6 pe de alt parte mo!ilitatea crescut a factorilor economici Bi
paradisurile fiscale fac tot mai dificil definirea Bi identificarea !aei de impunere.
Ad2ncirea integrrii europene prin trecerea la piaa unic Bi la uniunea
economic Bi monetar a determinat marile firme europene s considere ntreaga
Uniune European ca Epiaa de acasE Bi s treac la sta!ilirea de structuri de afaceri
pan9europene. 8n condiiile e-istenei a 2+ de regimuri fiscale diferite pri(ind
impoitele directe n statele mem!re6 firmele Bi persoanele care desfBoar acti(iti
transfrontaliere se confrunt cu o!stacole fiscale Bi costuri suplimentare pentru a se
conform acestor regimuri fiscale diferite.
8n acelaBi timp6 statel mem!re se afl n competiie cu toate elementele
sistemelor lor fiscale pentru ca in(estiiile Bi acti(itile economice s fie localiate
pe teritoriul lor. 8n plus6 prin impoitarea la cote diferite a tipurilor diferite de
(enituri Bi practicarea unei (arieti de faciliti fiscale se creea stimulente
puternice pentru ca (eniturile s fie o!inute n form Bi n locurile unde sunt cel mai
puin impoitate.
Prin urmare6 Uniunea European Bi statele mem!re consider tot mai mult c
firmele Bi persoanele pot !eneficia din plin de a(anta0ele pieei unice Bi ale Uniunii
Economice Bi Monetare numai dac se (a realia o coordonare a impoitelor directe.
P2n n preent6 statele mem!re au cut de acord ca principalele o!iecti(e
ale coordonrii impoitelor directe tre!uie s fie7
aA pe un plan mai restrans6 reducerea e(aiunii fiscale Bi e(itarea du!lei
impuneriC
!A pe un plan mai larg7
9 pre(enirea distorsionrii competiiei prin politici fiscale Bi de stimulare a deciiilor
de localiare a in(estiiilor Bi deteriorarea !aei de (enituri pu!liceC
9 pre(enirea conta!ilitii manipulati(e6 prin sta!ilirea preurilor la transferurile din
cadrul grupurilor multinaionale.
#.#., Coordonarea impozitrii companiilor
Prima directi(T care are tangen cu impoitele directe n &E a fost cea pri(ind
asistena mutualT ntre autoritile fiscale naionale @.irecti(a ++?+,,?E&A6 care urmrea
sT creee cadrul pentru sc=im!ul de informaii menite s com!at practicile de e(aiune
Bi e(itare fiscal trans9frontier6 care afectea !una funcionare a pieei interne unice6
distorsion2nd flu-urile de capital6 ca Bi condiiile de concuren.
Aceast .irecti( a fost actualiat Bi modificat n 2))3 pentru a reflecta noile
condiii induse de accesul la te=nologie modern Bi de amplificare a acti(itilor trans9
frontier n cadrul UE. Accentul este pus pe coordonarea6 ntre autoritile fiscale
ale $tatelor Mem!re6 a aciunilor de in(estigare a fraudei fiscale trans9frontier Bi
33
pe posi!ilitatea administraiilor fiscale din $tatele Mem!re de a desfTBura mai multe
proceduri n numele administraiilor din alte $tate Mem!re.
.e asemenea6 au fost nregistrate la ni(el comunitar anumite deciii care deBi nu
pri(esc armoniarea fiscal stricto sensu6 au creat premie pentru cooperarea n
domeniul fiscal. Astfel6 prin .eciia 223'?2))2 a Parlamentului European Bi a
&onsiliului din 3 decem!rie 2))26 statele mem!re sunt ncura0ate s procedee la o mai
!un cooperare Bi sunt in(itate s adopte un program comunitar n acest sens6 Programul
/iscalis 2))3 * 2))+6 care ncura0ea sc=im!ul de informaii n domeniul fiscal. &u
ocaia ntrunirii &onsiliului European n noiem!rie 2))#6 a fost adoptat programul
/iscalis 2)136 ce continu linia desc=is de predecesorul su /iscalis 2))+. Ioul
program6 ce se refer la perioada 2))#92)136 ofer statelor mem!re mi0loace sporite
pentru com!aterea fraudelor fiscale precum Bi pentru reducerea costurilor de conformare
fiscal6 n special n materie de "<A Bi accie.
.iferenele dintre ratele nominale de impunere a (eniturilor corporaiilor n
diferitele ri ale UE sunt importante Bi au crescut Bi mai mult dup e-tinderile din anii
2))). &a regul general6 se poate o!ser(a c rile DmariE @e.g.6 :ermania Bi /ranaA tind
s aplice rate mai mari de impunere dec2t rile mici @e.g.6 /inlanda Bi IrlandaA.
Primele propuneri referitoare la armoniarea ratelor de impunere au fost
formulate In rapoartele comitetelor UIeumarVE @1,63A Bi U<an den "empelE @1,+1A. Pe
aceasta !aa6 &omisia Europeana a initiat in 1,+' un proiect de .irecti(a care
pre(edea sta!ilirea ratelor de impunere In inter(alul de %'9''G.
> a doua initiati(a este cea formulatT in raportul &omisiei 1uding @1,,2A6 de
sta!ilire a ratelor de impunere a (enitului corporatiilor i n inter(alul de 3)9%)G.
Poitia &omisiei fata de aceasta propunere a fost reer(ata6 In conditiile
modificarii orientarii in sensul a!ordarii Do!stacolelor punctualeE mai degra!a
dec2t catre initiati(e cuprinatoare de armoniare.
"ema armonirii ratelor a fost reacti(at n ultimii ani6 prin luri de poiie ale
autoritilor gu(ernamentale din unele ri mem!re. Astfel6 n 1,,#6 ministrul german al
finanelor6 >sVar 5afontaine arta c Unu este accepta!il ca ri care sunt !eneficiare nete
de fonduri comunitare s recurg la dumping fiscalE. 5afontaine se referea la Irlanda6 dar
ideea a fost reluat de ministrul france de finane Iicolas $arVoM n septem!rie 2))%6
cu referire la unele din noile ri mem!re6 n primul r2nd Estonia6 care nu impoitea
profitul rein(estit.
.eoarece implic ma0orri de rate de impunere pentru unele ri Bi
micBorri pentru altele6 armoniarea este suscepti!il s ai! efecte poiti(e asupra
unora dintre $tatele Mem!re6 dar Bi efecte negati(e asupra altora. Aceast situaie
pune n e(iden dilema fundamental a oricrei politici de armoniare fiscal7
(ariaiile de eficien de pe urma armonirii sunt cu at2t mai nsemnate cu c2t
diferenele dintre ratele de impunere iniiale sunt mai mari6 dar cu c2t aceste
diferene sunt mai semnificati(e6 cu at2t mai mult procesul de armoniare
generea c2Btigtori Bi perdani. Accepta!ilitatea politic a armonirii6 n aceste
condiii6 este minim6 afara de caul n care ar e-ista un mecanism de compensare a
perdanilor de ctre c2Btigtori. .ac6 teoretic6 un asemenea (e=icul e-ist @!ugetul
comunitarA6 situaia parado-al pe care o pun n e(iden studiile este c acele ri care
ar urma sT c2Btige n termeni de !unstare Bi ni(el al PI4 sunt cele care nregistreaT
scderi de (enituri !ugetare ca urmare a armonirii Bi (ice (ersa.
%
> alt pro!lem care complic armoniarea ratelor de impunere n cadrul
3%
unei grupri care conine at2t ri mici c2t Bi ri mari ine de efectele
asimetrice pe care le au modificrile de rate de impunere asupra celor dou
categorii de ri. Pentru rile mici6 riscul ieBirilor de capital ca reacie la ma0orarea
impoitelor este mai mare dec2t pentru rile mari. 8n sc=im!6 reduceri ale ratelor de
impunere tind s generee intrri mai mari de capital @n termeni relati(iA dec2t n
rile mari6 consecin a faptului c elasticitatea !aelor de impunere ale primelor
este mai mare.
.eBi armoniarea !aelor de impunere n a!sena unor msuri corespuntoare
aplicate ratelor are aceleaBi consecine nedorite ca Bi com!inaia in(ers de msuri6
&omisia European consider prioritare Bi promitoare msurile legate de !aa de
impunere.
A(anta0ele preconiate ale unei asemenea msuri sunt numeroase7
9 reducerea semnificati( a costurilor de conformareC
9 posi!ilitatea compensrii transfrontier a profiturilor Bi pierderilor din
operaiunile desfBurate de un grup de firme la scara UEC
9 e(itarea celor mai multe situaii posi!ile de du!la impoitareC
%
Hens 4roc=ner6 Hesper Hensen6 PatriV $(ensson6 Peter 4irc= $orensen7 The Dilemmas of Tax Coordination
in the Enlarged European Union6 I/I1 WorVing Paper no.2))69116 >cto!er 2))6C p.3
9 eliminarea costurilor fiscale ale operaiunilor de restructurare corporati(
@fuiuni Bi ac=iiiiA intra9UEC
9 eliminarea pro!lemelor generate de msurile de com!atere a Upreurilor de
transferE.
> comunicare a &omisiei din octom!rie 2))1 e-plora patru opiuni posi!ile.
'
1A 1ecunoaBterea reciproc a regulilor de impoitare din ara9gad @UXome $tate
"a-ationE 9 X$"A7 !aa de impunere ar fi determinat potri(it regulilor din
0urisidicia fiscal unde se afl sediul social principal.
2A 4a consolidat comun de impoitare @U&ommon &onsolidated ta- 4aseE 9
&&4"A7 sistem nou6 distinct6 de determinare a !aei de impoitare pe !aa cruia
companiile Bi9ar determina n mod consolidat (olumul (eniturilor impoa!ile.
3A Impoit european asupra (eniturilor corporaiilor @UEuropean &orporate Income
"a-E 9 EU&I"A
%A UA!ordarea tradiionalE7 armoniarea regulilor de impoitare prin sta!ilirea
unui singur sistem de determinare a !aei de impoitare6 aplica!il n mod o!ligatoriu n
toate 0urisidiciile fiscale Bi nlocuind sistemele naionale.
/a de (arianta 2 are a(anta0ul c nu este (ulnera!il la mane(rele de Ue(itare
fiscalE ale contri!ua!ililor. &aracterul o!ligatoriu l face ns mai putin suscepti!il de a
ntruni acceptul $tatelor Mem!re.
E(oluiile din domeniul legislaiei pri(ind societile comerciale @companM laOA
legate de introducerea o!ligati(itii ntocmirii !ilanurilor anuale ale companiilor listate
la !urs potri(it standardelor internaionale de conta!ilitate @e-9IA$6 actualmente
I/1$ * International /inancing 1eporting $tandardsA repreint un factor care
facilitea aplicarea msurilor preconiate de armoniare a !aei de impunere pentru
corporaii.
Implicaiile diferitelor metode de armoniare a !aei de impunere e-aminate de
3'
&omisia European pot fi e-plorate pornind de la gradul n care satisfac un
numr de criterii importante6 respecti(7
9 neutralitatea6 care are n (edere nedistorsionarea alocrii internaionale a
resurselor de ctre sistemul fiscal aplicatC
9 e-istena e-ternalitilor6 cea a(ut n (edere in2nd de mpiedicarea concurenei
fiscale @Bi6 n consecin6 sl!irea stimulentelor pentru reducerea ratelor de impunereAC
9 simplitatea6 respecti( minimiarea formalitilor administrati(e Bi a costurilor
de conformareC
9 di(ersitatea6 care ar tre!ui s duc la aplicarea acelor sisteme fiscale care
corespund preferinelor cetenilor din fiecare 0urisdicie.
$istemele fiscale au fost proiectate Bi s9au de(oltat n economii @relati(A
nc=ise. .e aceea6 este posi!il ca una Bi aceeaBi acti(itate economic
transfrontier s a0ung s fie impoitat de dou ori6 de ctre state diferite.
'
European &ommission7 Tax Policy in the European Union Priorities for the years ahead6
&ommunication to t=e &ouncil6 t=e European Parliament and t=e Economic and $ocial &ommittee6
4russels6 23 MaM 2))1
E-ist dou ipostae ale du!lei impuneri a (eniturilor corporaiilor. 8n
primul r2nd6 profiturile unei companii pot a0unge s fie ta-ate de dou ori7 o dat
prin impoitul pe profit @pe (enitul corporati(A Bi a doua oar prin impoitarea
(eniturilor personale ale acionarilor6 din care fac parte Bi di(idendele distri!uite
lor. 8n UE91'6 cu e-cepia Irlandei6 unde acest tip de du!la impunere este norma @ca
Bi n 1om2nia6 singura din acest punct de (edere dintre Ioile $tate Mem!reA6 toate
rile dispun de un mecanism de atenuare a acestei pro!leme6 care n mod tipic ia
una din urmtoarele forme7
9 sisteme de imputare sau de credit fiscal7 ceea ce a fost pltit cu titlu de
impoit pe profitul companiei este e-plicit a(ut n (edere atunci c2nd se determin
impoitul pe (enitul personal Bi se deduce din acestaC era a!ordarea pre(alent n
/rana6 Italia6 Marea 4ritanie6 Portugalia Bi $pania6 dar e-ist diferene importante de
la ar la ar cu pri(ire la mrimea procentual a creditului fiscal acordat. 8ntre
Ioile $tate Mem!re6 doar Malta practic un sistem de imputare.
9 sc=eme de UuBurareE @reliefA a acionarilor7 reducerea @sau c=iar scutireaA de
impoit pe (enitul personal aferent di(idendelor6 fr ns a o lega e-plicit de ce s9a
pltit ca impoit pe profit 9 e.g.6 rata mai mic de impunere @c=iar nul * n :recia Bi
>landa6 iar ntre Ioile $tate Mem!re6 n 5etonia Bi $lo(aciaA pentru (enitul din
di(idendeC e-ceptarea de la impoitare a unei pri din di(idende etcC n afara
de rile menionate mai sus6 asemenea sc=eme sunt folosite n Austria6 4elgia6
.anemarca6 :ermania Bi 5u-em!urg6 precum Bi n ma0oritatea Ioilor $tate
Mem!re7 &ipru6 &e=ia6 5ituania6 Polonia6 $lo(enia Bi Ungaria.
9 impoitarea dual7 toate (eniturile din capital6 indiferent de surs Bi
!eneficiar6 sunt impoitate6 o dat Bi definiti(6 cu o rat relati( redus @pe c2nd
(eniturile din munca continu s fie supuse unei rate progresi(e de impunereAC acest
sistem este aplicat n /inlanda Bi $uedia.
Un progres limitat a fost realiat n direcia e(itrii du!lei impuneri prin trei
36
reglementri7
9 .irecti(a fuiunii6 nr. ,)?%3?EE&6 care se refer la tratamentul fiscal al caBtigului
de capital reultat ca urmare a unei fuiuni Bi care urmreBte reducerea impoitelor pentru
a nu impiedica reorganiarea afacerilorC
9 .irecti(a firma mam9firma su!sidiar6 nr.,)?%3'?EE&6 de e(itare a du!lei
impuneri a di(idendului pltit de o su!sidiar aflat ntr9un stat mem!ru ctre firma
mam dintr9un alt stat mem!ruC
9 &on(enia de ar!itrare6 nr.,)?%36?EE&6 care instituie proceduri de ar!itrare
pentru disputele care pot apare n legatur cu a0ustrile de profituri ntre firme asociate
din diferite state mem!re.
8n preent6 c2nd un stat mem!ru consider c un alt stat mem!ru aplic msuri
fiscale dunatoare ndeplinirii o!iecti(elor pieei unice Bi uniunii economice Bi monetare6
atunci6 pentru corectarea msurilor respecti(e6 poate aciona pe dou ci7
9 aducerea caului n faa &urii de HustiieC
9 apelarea la &omisia European pentru analia dac statul mem!ru n cau nu
intra su! incidena articolului ,6 al "ratatului6 potri(it cruia6 &omisia European este
imputernicit s acionee c2nd reglementri ale unui stat mem!ru distorsionea
condiiile competiiei n cadrul UE.
#.#.. Coordonarea impozitarii veniturilor personale
Iu a e-istat p2n acum la ni(elul &E?UE nicio ncercare de armoniare a
impoitelor pe (eniturile personale. Aceasta reflect sensi!ilitatea politic deose!it a
pro!lemei n mai mare msur dec2t argumente teoretice con(ingtoare. 8ntr9ade(r6
impoitul pe (enitul personal poate influena deciiile de economisire Bi in(estire la ni(el
internaional6 circulaia persoanelor Bi6 indirect6 alegerea amplasamentelor din care sunt
conduse companiile. &=iar dac6 n timp6 &omisia European a rele(at c o anumit
coordonare n acest domeniu poate fi necesar pentru a pre(eni apariia unor !ariere n
calea li!erei circulaii @e.g.6 du!la impoitare a muncitorilorA sau pentru com!aterea
e(aiunii?e(itrii fiscale6 $tatele Mem!re nu s9au do(edit recepti(e6 deocamdat6 dec2t
fa de ultimul argument. .e aceea6 singura initiati( de reglementare la scar comunitar
nregistrat n acest domeniu se refer la impoitarea do!2nilor aferente depunerilor
persoanelor fiice.
5ipsa relati( de preocupare fat de armoniarea impoitelor pe (enitul personal
reflect Bi faptul c mo!ilitatea persoanelor n spaiul Uniunii Europene este6 totuBi6
limitat6 !ariere ling(istic Bi de ordin cultural contri!uind la meninerea unei segmentri
importante a pieelor naionale. Pe termen lung6 ns6 tendinta este de creBtere a acestei
mo!iliti6 ceea ce (a necesita o mai mare atenie fa de pro!lemele fiscale asociate ei.
> mai !un coordonare ntre $tatele Mem!re cu pri(ire la impoitul pe (enitul
personal este foarte deira!il6 din cel putin dou puncte de (edere. Pe de9o parte6 ea nu
erodea ci6 dimpotri(6 ntreBte su(eranitatea fiscal7 o ameliorare su!stanial a
sc=im!ului de informaii ntre administraiile fiscale naionale ofer statelor un mai !un
control asupra surselor de (enit ale contri!ua!ililor indi(iduali. Pe de alt parte6 efectul
fa(ora!il al acestui control m!untit asupra ncasrilor !ugetare din acest tip de impoit
3+
ofer statelor Bi o mai mare mar0 de mane(r n domeniul impoitului pe profit6 facilit2nd
aderarea lor la iniiati(e de armoniare n acest domeniu. &oncret6 dac un stat consider c
armoniarea reult ntr9o impoitare insuficient a (enitului corporaiilor6 el (a putea
ma0ora impoitul personal pe di(idende Bi c2Btigurile de capital. Analog6 dac impoitarea
(eniturilor corporaiilor este considerat prea mpo(rtoare de ctre anumite ri6 ele pot
oferi credite fiscale acionarilor.
6
"endina pe plan mondial este de renunare la impoitarea do!2nilor Bi c2Btigurilor
de capital cu(enite nereidenilor6 n special dup deciia luat n 1,#% de $UA de a nu mai
supune do!2nile cu(enite nereidenilor nici unei impuneri la surs. In 1,#,6 :ermania a
adoptat msura de reinere la surs de 1)G asupra do!2nilor6 considerat a fi determinat
un Ue-odE al economiilor ctre 5u-em!urg n (aloare de circa 2) miliarde de mrci
germane6 ceea ce a determinat a!rogarea sa n aprilie 1,#,. Este ade(rat ns c :ermania
a(ea s reintroduc msura n 1,,2.
6
---7 Economic effects of tax cooperation in an enlarged European Union6 &open=agen Economics6
&ontract no. "AYU.?2))3?.E?3)+6 >cto!er 2))%C p.1%
.eira!ilitatea reglementrii la ni(el comunitar a acestui impoit a fost 0ustificat
prin7
9 ne(oia prote0rii !aelor de impunere ale unor state mem!re mpotri(a
U!racona0uluiE e-ercitat de partenerii lor comunitariC
9 e-istena de dispariti mari la ni(el comunitar at2t cu pri(ire la rata de
impunere6 c2t Bi cu pri(ire la utiliarea acestui instrumentC
9 riscul de du!l neimpoitare in(oluntar6 deoarece n a!sena unei impuneri la
surs poate fi eludat Bi plata impoitului n ara de origine @lipsind informatiile
necesare autoritilor fiscaleAC
9 faptul c impoitele la surs au un efect neutru pentru in(estitorii care Bi
declar corect ansam!lul surselor de (enit.
Iniiati(ele pentru reglementarea acestei pro!leme au (ariat n timp Bi au
necesitat o perioad foarte ndelungat pentru a se materialia. Ele reflect e-igenta
(otului unanim n condiiile e-istenei unor interese di(ergente la ni(elul UE. Pe de9o
parte6 Marea 4ritanie6 5u-em!urg Bi Austria s9au opus reglementrii acestei pro!leme6
dar din moti(e diferite @Marea 4ritanie fiind preocupat de su(eranitatea fiscal6 pe c2nd
5u-em!urg Bi Austria de pstrarea regulilor interne pri(ind secretul !ancarA. 8n (reme
ce poiiile :ermaniei Bi 4elgiei au fluctuat n timp6 /rana6 Italia Bi $pania s9au
pronunat constant n fa(oarea acestei iniiati(e.
Prima iniiati( a &omisiei datea din 1,6+ Bi a(ea n (edere armoniarea
complet a impoitelor la surs6 cuplat cu deducti!ilitatea integral a impoitului n ara
de reBedin a contri!ua!ilului. Acordul nu a fost posi!il din caua di(ergenelor cu
pri(ire la ni(elul impoitului7 /rana6 4elgia Bi Italia au propus un ni(el de 1)G6
considerat prea mare de >landa Bi 5u-em!urg.
Al doilea episod s9a petrecut pe fundalul adoptrii .irecti(ei pentru 5i!eraliarea
&irculaiei &apitalurilor6 care a sporit mo!ilitatea acestei !ae de impunere. &omisia
European a ntocmit n fe!ruarie 1,#, un proiect de .irecti( care pre(edea sta!ilirea
3#
unui ni(el minim al impoitului la surs de 1'G. Pentru o perioad tranitorie6 acest
sistem ar fi urmat s coe-iste cu un mecanism de sc=im! o!ligatoriu de informaii ntre
autoritile competente6 care s dea posi!ilitatea impoitrii tuturor (eniturilor unui
contri!ua!il. $tatele mem!re urmau s optee pentru una din cele dou (ariante.
1eaciile mem!rilor &E au fost6 din nou6 di(ergene7 /rana Bi Italia au cerut un ni(el
mai nalt de impunere Bi e-tinderea sistemului Bi asupra c2Btigurilor din di(idende6
.anemarca Bi >landa Bi9au manifestat preferina pentru un sistem !aat pe sc=im!ul de
informaii6 n (reme ce Marea 4ritanie Bi 5u-em!urg6 pe teritoriul crora se afl
importante centre !ancare internaionale6 s9au opus categoric introducerii unui ni(el
minim de impoitare.
Iniiati(a a fost resuscitat n conte-tul Upac=etuluiE din decem!rie 1,,+ pentru
care s9a o!inut acordul politic n &onsiliul E&>/II. Pe aceast !a6 n mai 1,,#6
&omisia European a ntocmit un nou proiect de .irecti(. $pre deose!ire de (arianta
din 1,#,6 acest proiect a(ansa ideea coe-istenei celor dou sisteme6 fr a mai
pri(ilegia pe (reunul din ele6 cu preciarea c ni(elul propus al impoitului la surs era6
de aceast dat6 de 2)G. Unele dintre statele mem!re au ac=iesat la acest proiect doar
cu conditia e-plicit ca reglementarea s se aplice Bi unor tere ri6 potenial concurente
n atragerea de depuneri6 cu care &omisia European tre!uia s a0ung la ntelegeri
n acest sens7 El(etia6 Monaco6 5iec=tenstein6 $an Marino6 Andorra. 8n iunie 2)))6
&onsiliul E&>/II de la /eira a respins ns modelul coe-istenei6 opt2nd pentru
un singur sistem6 cel al sc=im!ului de informaii. Krile interesate n mod deose!it de
pro!lema secretului !ancar au aderat la acest acord politic doar n sc=im!ul
asigurrii c (or !eneficia de posi!ilitatea unor e-cepii. 8n noiem!rie 2)))6
miniBtrii finantelor din E&>/II s9au pus de acord Bi asupra ratelor de impunere care se
(or aplica6 tranitoriu6 de tTrile care nu (or trece imediat la sistemul sc=im!ului
o!ligatoriu de informaii.
8n urma acestor e(oluii6 &omisia Bi9a reconsiderat propunerea Bi a naintat
n 2))1 un proiect re(iuit de .irecti(. Aceasta statueaT o!ligati(itatea furnirii
de informaii autoritilor fiscale din ara de reBedin fiscal a deponentului6 ca Bi
posi!ilitatea dat anumitor ri s deroge temporar de la aceastT o!ligaie6 cu condiia
nsT a aplicrii unui sistem de reinere la surs. Ioul proiect a ntrunit acordul politic al
&onsiliului E&>/II n iunie 2))36 iar .irecti(a a intrat n (igoare la 1 iulie 2))'.
Principalele pre(ederi sunt7
9 sistem o!ligatoriu de informare reciproc a autoritilor fiscale C
9 posi!ilitatea de a deroga de la acest sistem pentru Austria6 4elgia Bi
5u-em!urg6 derogare aplica!il cel puin p2n n 2)1'6 cu posi!ilitatea prelungirii ei
dac pro!lema cooperrii cu ri tere concurente n atragerea depoitelor nu este
soluionatC p2n la e-pirarea perioadei de traniie6 cele trei $tate Mem!re sunt
nsa inute s aplice un sistem de impunere la surs6 cu rate progresi(e n timp7
1'G p2n n iunie 2))#6 2)G p2n n iunie 2)11 Bi 3'G ulterior. Produsul acestui
impoit urmea a fi mprit ntre ara de impunere @1?%A Bi ara de reBedin @3?%A C
9 aplicare limitat doar la persoanele reidente ntr9unul din $tatele Mem!re ale
UEC de asemenea6 nu sunt (iate di(idendele Bi c2Btigurile de capital din
tranacionarea actiunilor Bi nici c2Btigurile din plasamentele n fonduri mutuale. 8n
sc=im!6 definiia noiunii de Edo!2ndE este una e-tins6 care cuprinde Bi
randamentele o!ligaiunilor gu(ernamentale Bi corporati(e.
3,
9 nc=eierea de aran0amente care s prote0ee competiti(itatea pieelor
financiare din interiorul UE C 8n acest sens s9au nc=eiat acorduri cu El(eia6
5iec=tenstein6 Andorra6 Monaco6 $an MarinoC de asemenea6 Marea 4ritanie Bi
>landa au nc=eiat aran0amente corespuntoare cu teritoriile lor dependente @e.g.6
Insula Man6 Insulele <irgine6 Aru!aA pentru ca acestea s aplice depunerilor
nereidenilor originari din UE UmTsuri ec=i(alenteE.
:raie procesului de e-tindere a UE6 aplicrii pre(ederilor sale Bi de ctre
teritoriile asociate sau dependente de unele $tate Mem!re @n !aa unor acorduri
!ilaterale nc=eiate n acest scopA Bi con(enirii aplicrii de msuri ec=i(alente cu
tere ri @ntre care El(etia Bi $tatele UniteA6 principiile .irecti(ei erau n (igoare6 la 1
ianuarie 2))+6 n %2 de 0urisdicii fiscale.
+
E(alurile aprute n literatura de specialitate la scurt timp dupa intrarea
n (igoare a .irecti(ei rele( o a!unden de pro!leme suscepti!ile a i reduce foarte
mult eficacitatea scontat7
+
P=ilippe &attoir7 A history of the Tax Package The Principles and !ssues Underlying the
Community Approach6 "a-ation Papers6 .: "AYU.6 WorVing Paper no.1)6 .ecem!er 2))6C p.1'
aA n ciuda progreselor fcute cu unele ri terte6 rm2n nc neacoperite
importante centre financiare ctre care ar putea migra depunerile resortisanilor
comunitariC din acest moti(6 n octom!rie 2))6 &onsiliul a cerut &omisiei s
iniiee con(or!iri e-ploratorii cu Xong Fong6 $ingapore Bi Macao6 n (ederea
gsirii unor soluii de cooperare similare cu cele de0a con(enite cu alte ri tere.
!A pre(ederile .irecti(ei nu pot tine su! un control adec(at enorma
paleta de instrumente finaciare care pot su!stitui depoitele purtatoare de
do!2ndC n acest sens6 este demn de menionat c6 imediat dup ce El(eia a
acceptat s cooperee cu UE n acest domeniu6 !ncile el(eiene au trecut la
o pu!licitate agresi( a produselor financiare care nu sunt afectate de .irecti(.
$imulri efectuate cu pri(ire la reultatul aplicrii .irecti(ei indic efecte
foarte modeste la scara UE7 (eniturile fiscale cresc negl0a!il6 iar PI4 rm2ne practic
constant. Efectele sunt sensi!il mai pronunate asupra celor trei ri cu derogare
care6 n caul trecerii la sistemul sc=im!ului de informaii6 sunt suscepti!ile s
piard ncasri ec=i(alente cu )629)6%G din totalul (eniturilor fiscale. Iici n
caul lor6 nsa6 PI4 nu ar fi afectat de o manierT semnificati( @reduceri cu mai
puin de )61GA.
,
#.#./ 'rincipalele re*uli ale Uniunii Europene privind a4utorul de stat
&artea sociala din 1,#, a(2nd n (edere Protocolul pri(ind politica social
pre(ede7
Articolul 1
&omunitatea Bi statele mem!re au ca o!iecti(e promo(area ocuprii forei de
munc6 ameliorarea condiiilor de (ia Bi de munc6 o protecie social corespuntoare6
%)
dialogul social6 de(oltarea resurselor umane care permit un ni(el ridicat Bi dura!il de
ocupare a forei de munc Bi lupt mpotri(a marginalirii. 8n acest scop6 &omunitatea Bi
statele mem!re iau msuri care in seama de di(ersitatea practicilor naionale6 n special
n domeniul relaiilor con(enionale6 precum Bi de necesitatea de a menine
competiti(itatea economiei &omunitii.
Articolul 2
@1A 8n (ederea realirii o!iecti(elor menionate la articolul l6 &omunitatea
spri0in Bi completea aciunea statelor mem!re n urmtoarele domenii7
9 m!unatirea6 n special6 a mediului de munc pentru a prote0a sntatea Bi securitatea
lucrtorilorC
9 condiiile de muncC
9 informarea Bi consultarea lucrtorilorC
9 egalitatea dintre !r!ai Bi femei n ceea ce pri(eBte Bansele lor pe piaa forei de munc
Bi tratamentul la locul de muncC
,
---7 Economic effects of tax cooperation in an enlarged European Union6 &open=agen Economics6
&ontract no. "AYU.?2))3?.E?3)+6 >cto!er 2))%C p.2#
9 integrarea persoanelor e-cluse de pe piaa forei de munc6 fr a aduce atingere
dispoiiilor articolului 12+ din "ratatul de instituire a &omunitii Europene6 denumit n
continuare D"ratatZ.
@2A 8n acest scop6 &onsiliul poate adopta6 prin directi(e6 prescripii minime
aplica!ile n mod progresi(6 in2nd seama de condiiile Bi reglementrile te=nice e-istente
n fiecare dintre statele mem!re. Aceste directi(e e(it impunerea de constr2ngeri
administrati(e6 financiare Bi 0uridice de natur s mpiedice nfiinarea Bi de(oltarea
ntreprinderilor mici Bi mi0locii.
&onsiliul =otrBte n conformitate cu procedura menionat la articolul 1#,c din
tratat Bi dup consultarea &omitetului Economic Bi $ocial.
@3A &u toate acestea6 &onsiliul =otrBte n unanimitate6 la propunerea &omisiei6
dup consultarea Parlamentului European Bi a &omitetului Economic Bi $ocial6 n
urmtoarele domenii7
9 securitatea social Bi protecia social a lucrtorilorC
9 protecia lucrtorilor n ca de desfacere a contractului de muncC
9 repreentarea Bi aprarea colecti( a intereselor lucrtorilor Bi anga0atorilor6 inclusi(
luarea deciiilor de comun acord6 su! reer(a alineatului @6AC
9 condiiile de anga0are a resortisanilor din rile tere care sunt reideni legali pe
teritoriul &omunitiiC
9 contri!uiile financiare pri(ind promo(area ocuprii forei de munc Bi crearea de locuri
de munc6 fr a aduce atingere dispoitiilor pri(ind /ondul social.
@%A Un stat mem!ru poate ncredina partenerilor sociali6 la cererea lor comun6
punerea n aplicare a directi(elor adoptate n conformitate cu alineatele @2A si @3A.
8n acest ca6 acesta se asigur c6 cel t2riu p2n la data la care o directi( tre!uie
s fie transpus n conformitate cu articolul 1#,6 partenerii sociali au adoptat dispoiiile
necesare pe calea unui acord6 statul mem!ru respecti( fiind o!ligat s ia toate msurile
necesare care s9i permit s fie n orice moment n stare s garantee reultatele impuse
de respecti(a directi(a.
%1
@'A .ispoiiile adoptate n conformitate cu preentul articol nu pot mpiedica un
stat mem!ru s menin sau s sta!ileasc msuri de protecie mai stricte compati!ile cu
tratatul.
@6A .ispoiiile preentului articol nu se aplic remuneraiilor6 dreptului de
asociere6 dreptului la gre(a Bi dreptului de locV9out.
Articolul 3
@1A &omisia are sarcina de a promo(a consultarea partenerilor sociali la ni(el
comunitar Bi de a lua orice masur util pentru a facilita dialogul dintre acestia6 a(2nd
gri0 ca spri0inul acordat prtilor s fie ec=ili!rat.
@2A 8n acest scop6 nainte de a preenta propuneri n domeniul politicii sociale6
&omisia consult partenerii sociali cu pri(ire la posi!ila orientare a unei aciuni
comunitare.
@3A 8n caul n care6 dupa aceast consultare6 &omisia consider ca o aciune
comunitar este de dorit6 aceasta consult partenerii sociali asupra coninutului propunerii
a(ute n (edere. Partenerii sociali (or preenta &omisiei un a(i sau6 dac este caul6 o
recomandare.
@%A &u ocaia acestei consultri6 partenerii sociali pot informa &omisia c doresc
s iniiee procesul menionat la articolul %. .urata procedurii nu poate depBi nou luni6
n afara caului n care prelungirea este =otar2t n comun de partenerii sociali respecti(i
Bi de &omisie.
Articolul %
@1A .ialogul dintre partenerii sociali la ni(el comunitar poate conduce6 n caul n
care aceBtia doresc acest lucru6 la sta!ilirea unor relaii con(enionale6 inclusi( nc=eierea
unor acorduri.
@2A Punerea n aplicare a acordurilor nc=eiate la ni(el comunitar are loc fie n
conformitate cu procedurile Bi practicile proprii partenerilor sociali Bi statelor mem!re6
fie6 n domeniile care intr su! incidena articolului 26 la cererea comuna a prilor
semnatare6 printr9o deciie a &onsiliului la propunerea &omisiei.
&onsiliul =otrBte cu ma0oritate calificat6 n afara caului n care acordul
respecti( conine una sau mai multe dispoiii pri(ind unul din domeniile menionate la
articolul 2 alineatul @3A6 ca n care =otrBte n unanimitate.
Articolul '
8n (ederea realirii o!iecti(elor menionate la articolul l Bi fr a aduce atingere
celorlalte dispoiii ale tratatului6 &omisia ncura0ea cooperarea dintre statele mem!re
Bi facilitea coordonarea aciunii lor n domeniile politicii sociale care intr su!
incidena preentului acord.
Articolul 6
@1A /iecare stat mem!ru asigur aplicarea principiului plii egale pentru femei Bi
!r!ai6 pentru munca egal.
@2A 8n nelesul preentului articol6 prin plata se ntelege salariul sau remuneraia
o!iBnuit6 de !a sau minim Bi toate celelalte a(anta0e6 pltite direct sau indirect6 n
numerar sau n natur6 de anga0ator lucrtorului pentru munca prestat de acesta.
%2
Plata egal6 fr discriminare de se-6 presupune7
@aA ca plata acordat pentru aceeaBi munca6 pltita dupa reultat6 s fie sta!ilita pe !aa
aceleiaBi uniti de msur6
@!A ca plata acordat pentru o munc pltit pe unitate de timp s fie aceeaBi pentru
acelaBi loc de munc.
@3A Preentul articol nu poate mpiedica un stat mem!ru s menin sau s adopte
msuri care s pre(ad a(anta0e specifice destinate s facilitee e-ercitarea unei acti(iti
profesionale de ctre femei sau s pre(in ori s compensee dea(anta0ele n cariera lor
profesional.
Articolul +
&omisia ntocmeBte n fiecare an un raport pri(ind e(oluia realirii o!iecti(elor
menionate la articolul l6 inclusi( situaia demografic din &omunitate. Aceasta transmite
raportul Parlamentului European6 &onsiliului Bi &omitetului Economic Bi $ocial.
Parlamentul European poate in(ita &omisia s ela!oree raporturi pri(ind
c=estiuni speciale pri(ind situaia social. &onsiliul &oncurenei a ela!orat Manulalul
pri(ind dreptul a0utorului de stat n 1om2nia
8n cadrul preocuprilor permanente pentru promo(area culturii concurenei Bi
diseminarea regulilor specifice n domeniul concurenei Bi a0utorului de stat &onsiliul
&oncurenei a realiat mpreun cu e-perii germani n cadrul Proiectului de "Oinning
P=are Manualul pri(ind dreptul a0utorului de stat n 1om2nia. Acesta este primul
document de acest fel ela!orat Bi pu!licat n 1om2nia.
Manualul ofer o pri(ire general asupra noiunii de a0utor de stat at2t prin prisma
regulilor pri(ind a0utorul de stat aplicate n 1om2nia6 reguli care transpun integral
legislaia comunitar n domeniu6 c2t Bi din perspecti(a aderrii rii noastre la Uniunea
European.
5a ela!orarea lucrrii s9a a(ut n (edere legislaia n domeniu pu!licat p2n la
data de 1' iunie 2))'.
Acest document preint ntr9o structur unitar toat pro!lematica pri(ind
a0utorul de stat Bi se adresea at2t autoritilor statului care acord asemenea msuri de
spri0in c2t Bi companiilor6 astfel nc2t toi cei interesai s ai! o imagine de ansam!lu
asupra domeniului a0utorului de stat. $copul principal al acestei lucrri este pregtirea n
domeniul a0utorului de stat at2t a furniorilor de a0utor de stat @ministere6 agenii
naionale6 ntreprinderi cu capital de stat6 etcA c2t Bi a !eneficiarilor de a0utor de stat
@societi pri(ate6 societi de statA pentru a nelege Bi aplica legislaia specific pri(ind
a0utorul de stat6 precum Bi pentru a conBtientia riscurile la care se e-pun n caul aplicrii
greBite a acesteia.
>!iecti(ul primordial al politicii n domeniul a0utorului de stat6 dupa cum este
su!liniat Bi n lucrarea menionat6 const n realiarea unui ec=ili!ru ntre necesitatea
acordrii de ctre stat a a0utoarelor de stat Bi prote0area concurenei pe piaa rele(ant.
&onsiliul &oncurentei6 singura autoritate responsa!il cu politica n domeniul a0utorului
de stat n 1om2nia p2n la aderare6 autoriea numai a0utoarele de stat care ndeplinesc
criteriile pre(ute de 5egea pri(ind a0utorul de stat Bi de regulamentele Bi instruciunile
emise n aplicarea acesteia.
Una din principalele pro!leme menionate n Manual pri(eBte aderarea 1om2niei
la Uniunea European6 care (a presupune sc=im!ri fundamentale cu pri(ire la
%3
pre(ederile procedurale Bi materiale ale reglementrii a0utorului de stat n 1om2nia6 n
special n caul controlului a0utorului de stat. Astfel6 at2t autoriarea c2t Bi controlul
a0utoarelor de stat (or fi realiate de &omisia European n locul &onsiliului &oncurenei
din 1om2nia. 1om2nia a adoptat un cadru naional pri(ind a0utorul de stat Bi a introdus
un mecanism de monitoriare a a0utoarelor de stat6 sarcina reultata din condiiile pe care
tre!uie s le ndeplineasc pentru a de(eni mem!ru al Uniunii Europene. Acesta
cuprinde6 ca instrumente legislati(e6 pe de9o parte6 5egea concurenei nr.21?1,,6
@repu!licat n Monitorul >ficial nr. +%2?16.)#.2))'A Bi 5egea pri(ind a0utorul de stat
nr.1%3?1,,, @repu!licat n Monitorul >ficial nr. +%%?16.)#.2))'A6 iar pe de alt parte6
regulamente Bi instruciuni6 ce formea norme detaliate n (ederea aplicrii 5egii pri(ind
a0utorul de stat.
#.,. Coordonarea sistemelor de asi*urri sociale.
&omparati( cu alte (enituri fiscale6 la ni(elul statelor mem!re6 contri!uiile cu
caracter o!ligatoriu pentru sistemele de asigurri sociale * de sntate6 de pensii6 de
Boma06 persoane cu =andicap Bi alte forme de asigurri sociale * dein cea mai mare
pondere n PI4. Mai mult6 aBa cum s9a artat6 n ultimele dou decenii6 ponderea acestor
contri!uii n PI4 a crescut cu aproape dou puncte procentuale6 fiind factorul
determinant n creBterea general a po(erii fiscale n UE.
8ntre statele mem!re6 e-ist mari diferene n ni(elul relati( al contri!uiilor
pentru asigurri sociale. Astfel6 cea mai mare pondere a acestor contri!uii n PI4 se
regseBte n :ermania @1+6'GA6 /rana @1666GA Bi &e=ia @1'61GA6 iar cea mai mic
pondere este n .anemarca @16+GA6 Irlanda @%66GA Bi Malta @666GA.
8n medie6 aproape ''G din contri!uiile pentru asigurrile sociale sunt pltite de
ctre anga0atori6 33G de anga0ai Bi diferena de cca 12G de ctre cei anga0ai pe cont
propriu. [i din acest punct de (edere6 diferenele ntre statele mem!re sunt marcante7 cea
mai mare pondere a contri!uiilor pltite de ctre anga0atori este n $uedia @#)GA6 iar cea
mai mic n .anemarca @2%GA. 8n >landa6 contri!uiile pltite de salariai repreint cca
61G din totalul contri!uiilor6 n timp ce n $pania Bi $uedia numai cca 1+G.
&reBterea general a ponderii contri!uiilor pentru asigurri sociale n PI49ul
satelor mem!re este determinat6 n principal6 de efectul con0ugat a trei factori7
9 tendina de ma0orare a ponderii populaiei n (2rst @6' de ani Bi pesteA n
populaia total a statelor mem!reC
9 tendina de sporire a c=eltuielilor cu ngri0irea sntii6 datorit te=nologiilor
medicale Bi medicamentelor noiC
9 politicile de asigurri sociale6 n special6 n domeniul asigurrilor de pensii6 care
nu mai corespund noilor realiti demografice Bi economice.
E-ist scenarii pentru e(oluia demografic a UE6 potri(it crora ponderea
populaiei n (2rst de 6' de ani Bi peste n totalul produciei (a creBte de la 23G n anul
%%
1,,'6 la %1G n 2))# Bi6 corespuntor6 raportul ntre numrul populaiei acti(e Bi cel al
pensionarilor se (a reduce de la %71 la su! 271. 8n unele state mem!re6 acest raport (a
a0unge c=iar 171.
Aceast tendin demografic are dou caue7 prelungirea duratei de (ia Bi
reducerea natalitii n statele mem!re.
8ntr9un sistem de pensii6 n care populaia inacti( primeBte pensii finanate din
contri!uiile de asigurri pltite de ctre populaia acti(6 o astfel de e(oluie demografic
nu poate conduce dec2t la mrirea po(erii fiscale pe anga0atori Bi anga0ai6 precum Bi a
deficitului fiscal a sectorului pu!lic.
&reBterea c=eltuielilor pentru sntate este determinat at2t de te=nologiile
medicale Bi medicamentele noi6 de proliferarea unor maladii care necesit tratamente
ndelungate Bi costisitoare6 c2t Bi de mrirea ponderii populaiei n (2rst ale crei cerine
de ngri0ire a sntii sunt mai ridicate dec2t cele ale populaiei tinere.
Politicile de asigurri sociale n statele mem!re sunt mult mai generoase dec2t n
$UA Bi Haponia6 care sunt principalii competitori economici ai UE. 8n plus6 n UE au fost
practicate politici de ncura0are a pensionrilor nainte de mplinirea (2rstei normale de
pensionare6 ca un mi0loc de soluionare a pro!lemelor sociale aprute n restructurarea
unor sectoare economice. Astfel de politici au contri!uit la mrirea po(erii fiscale relati(e
pe care o repreint contri!uiile pentru asigurri sociale n UE6 comparati( cu $UA Bi
Haponia.
.e regul6 statele mem!re au un sistem de asigurare a pensiilor6 !aat pe strategia
celor trei piloni promo(at de 4anca Mondial7
9 pilonul 17 sistemul pu!lic de asigurri de pensii6 n care participarea este6 n
general6 o!ligatorie pentru toi anga0aii sau populaia reident @pe principiul PA\:A.
Prin reformare6 acest sistem ncepe6 tot mai mult6 s asigure pensionarilor un standard de
(ia minim6 acceptat social6 prin introducerea de plafoane ma-ime at2t pentru ni(elul
(eniturilor la care se calculea contri!uiile pentru pensii6 c2t Bi pentru cel al pensiilor
acordateC
9 pilonul 27 sisteme de pensii pri(ate pe deplin finanate6 cu contri!uie
o!ligatorie6 sta!ilite n mod unilateral de ctre un anga0ator sau ca reultat al unui
contract6 con(enit indi(idual sau colecti(6 ntre anga0ator Bi anga0ai. Participarea
anga0ailor la aceste fonduri pri(ate de pensii este6 de regul6 o!ligatorie. Astfel de
fonduri fructific contri!uiile fcute de ctre anga0atori Bi anga0ai prin in(estiii n acti(e
financiare6 respct2nd regulile de pruden financiar Bi contri!uind la de(oltarea pieelor
de capital. 8n momentul ieBirii la pensie6 anga0atul !eneficia de o pensie6 aflat n
relaie direct cu mrimea contri!uiilor sale la fondul de pensii6 efectuate pe durata (ieii
acti(e. Aceast pensie (ine n completarea pensiei o!inute prin participarea la sistemul
pu!lic de pensii @pilonul 1AC
9 pilonul 37 planuri indi(iduale de pensii @suplimentareA6 care6 de regul6 iau forma
contractelor nc=eiate6 n mod (oluntar6 de ctre persoane cu societi de asigurri de
(ia Bi alte instituii financiare.
8n statele mem!re6 cel de al doilea pilon al sistemelor de pensii9 fondurile pri(ate
de pensii6 pe deplin finanate * atinge de0a o dimensiune important7 n anul 2))36
%'
acti(ele fondurilor de pensii erau de cca 21)) de miliarde euro6 respecti(6 cca 26G din
PI49ul UE Bi se aBteapt s creasc la '))) miliarde euro p2n n 2)1).
"otodat6 se stimea c aproape 2'G din populaia acti( din UE este cuprins
n asigurri prin fondurile pri(ate de pensii6 cu contri!uie facultati(. $tadiul introducerii
Bi de(oltrii pilonului 2 al sistemelor de pensii este ns diferit de la un stat mem!ru la
altul. .e e-emplu7 .anemarca6 Irlanda Bi Marea 4ritanie au de0a o de(oltare !un a
acestor fonduri. Astfel6 Marea 4ritanie6 acti(ele fondurilor de pensii repreentau cca ,'G
din PI46 n anul 2))3C /rana Bi $pania se afl la nceputul de(oltrii fondurilor pri(ate
de pensii6 dar nregistrea o creBtere rapid6 pornind ns de la o !a mic @acti(ele
acestor fonduri atingeau 'G din PI4 n /rana Bi 2G n $paniaA6 Italia fa(oriea
trecerea la fondurile pri(ate de pensii.
8n ceea ce pri(eBte noile state ce au aderat la 1 mai 2))%6 dar si in 1omania si
4ulgaria6 n domeniul pensiilor6 strategia celor trei piloni promo(at de 4anca Mondial
a fot implementat n ma0oritatea dintre acestea. 8n ta!elul nr.%.2. sunt sintetiate
principalele msuri luate de statele din Europa &entral Bi de Est n (ederea introducerii
sistemului multipilon.
8n preent6 circa ' milioane de europeni n (2rst de 1' ani Bi peste Bi au reBedina
ntr9un alt stat mem!ru dec2t statul mem!ru al lor de origine6 iar cifra este aBteptat s se
mreasc continuu.
&omisia European aprecia c sistemele de asigurri sociale din statele mem!re
creea o!stacole fiscale n circulaia li!er a forei de munc6 n special6 n domeniul
asigurrilor de pensii.
1egula general6 potri(it creia anga0aii sunt su!iect al legislaiei de asigurri
sociale din statul mem!ru unde ei sunt anga0ai6 nu ridic pro!leme deose!ite pentru
asigurrile de sntate Bi de Boma0. Aceast regul nu creea o!stacole fiscale nici pentru
primul pilon al sistemelor de pensii @!aat pe principiul PA\:A6 deoarece6 nc din anul
1,+16 o reglementare a UE @nr.1%)#?+1?EE&A6 cu pri(ire la aplicarea planurilor de
asigurri sociale6 a sta!ilit un tratament fiscal nediscriminatoriu pentru anga0aii6
persoanele care acti(ea pe cont propriu6 ca Bi pentru mem!rii de familie ai acestora care
se mut n cadrul UE6 n sensul c7
9 un stat mem!ru asigur un tratament fiscal egal persoanelor6 inclusi( acelora
care pro(in din alt stat mem!ru. Aceasta nseamn6 de e-emplu6 c dac ntr9un stat
mem!ru contri!uiile anga0ailor la sistemul pu!lic de pensii sunt deducti!ile din !aa de
impoitare a (eniturilor6 de acelaBi regim se !ucur Bi contri!uiile pltite de ctre
anga0aii din statul respecti( care Bi au originea n alt stat mem!ruC
9 perioadele de asigurare n diferite state mem!re se nsumea pentru sta!ilirea
dreptului la pensieC
9 pensiile cu(enite asiguraiilor care au reBedina n alt stat mem!ru6 dec2t cel n
care se afl instituia pltitoare de pensii se transfer n statul mem!ru de reBedin.
$ituaia este ns diferit n ceea ce pri(eBte cel de al doilea pilon al sistemelor de
pensii * fondurile pri(ate de pensii6 pe deplin finanate. 8n acest ca6 se consider c
funcionalitatea pieei unice nu este deplin6 deoarece e-ist o!stacole fiscale n
acti(itatea transfrontalier a acestor fonduri Bi6 prin urmare6 n circulaia li!er a forei de
munc. 8n continuare6 consideraiile asupra o!stacolelor fiscale pri(ind pilonul doi al
%6
sistemelor de pensii sunt (ala!ile Bi n ceea ce pri(eBte participrile (oluntare la fondurile
de pensii9pilonul al treilea6 ca Bi la asigurrile de (ia.
.in punctul de (edere al politicii fiscale6 acti(itatea transfrontalier a fondurilor
pri(ate de pensii ridic pro!leme pri(ind impoitarea (eniturilor din capital realiate de
ctre fondurile de pensii prin in(estiiile fcute @do!2ni6 di(idende6 c2Btiguri de capitalA6
precum Bi a pensiilor pltite de ctre fondurile de pensii.
Aceste o!stacole fiscale implic pe cetenii europeni s continue participarea
@prin contri!uiiA la fondul de pensii din statul mem!ru de originie6 din momentul n care
se mut cu acti(itatea n alt stat mem!ru. "otodat6 o persoan nu poate s9Bi transfere
fondul de pensii acumulat ntr9un stat mem!ru la un alt fond de pensii din alt stat
mem!ru. Mai mult6 este necesar ca o persoan dintr9un stat me!ru s ai! dreptul s
participe la un fond pri(at de pensii din orice alt stat mem!ru6 fr a fi discriminat fiscal.
.eciiile fondurilor de pensii de a in(esti resursele n alte state mem!re sunt
distorsionate de ctre regimurile fiscale diferite aplicate (eniturilor din capital. Altfel
spus6 din considerente fiscale6 pe de o parte6 in(estiiile pot fi fcute n alt loc din UE6
dec2t cel n care s9ar realia cel mai !un (enit din capital6 !aat pe fundamentele
economice6 iar6 pe de alt parte6 (eniturile din capital destinate plilor de pensii sunt mai
mici datorit impoitelor.
.e asemenea6 n afara celor dou o!stacole fiscale de0a su!liniate6 n caul
persoanelor care au contri!uit la un fond de pensii dintr9un stat mem!ru Bi care se retrag
la pensie n alt stat mem!ru e-ist at2t riscul du!lei impoitri6 c2t Bi cel al neimpoitrii
totale6 din caua regimurilor fiscale diferite.
#... Armonizarea fiscal n !om2nia.
8n ceea ce pri(eBte procesul deciional n materia impoitrii6 aBa cum s9a
aratat6 progresele reglementarilor comunitare referitoare la impoitele directe sunt
constr2nse puternic de e-istenta regulii unanimitatii. Pe de alta parte6 e-ista diferite
instrumente @Bi tentati(e de utiliare a lorA prin care se urmTreBte neutraliarea
partiala a impactului cerintei unanimitTtii asupra de(oltarii ac;uis9ului comunitar in
domeniu.
> optiune importantT pentru 1om2nia6 in acest conte-t6 este daca sa spri0ine
demersurile pentru restr2ngerea aplicarii regulii unanimitatii in domeniul
impoitarii sau sa prefere statu9;uo9ul. E-istT argumente con(ingatoare in
fa(oarea primei alternati(e. 8n primul r2nd6 ca putere de (ot i n &onsiliu6 1om2nia
este a Baptea tara din Uniunea Europeana6 deci poate e-ercita o influenta mai mare
dec2t multe alte state mem!re in caul trecerii la (otul cu ma0oritate calificata. Pe de
alta parte6 regula unanimitTtii nu pare sa fie foarte utila 1om2niei. Aceasta regula are
(aloare pentru statele care au situatii e-treme sau apropiate de e-treme in materia
respecti(a. In ciuda semnalelor pe care pare sa le trimita faptul ca6 la ora actuala6
1om2nia are printre cele mai mici rate de impunere a profitului dintre $tatele
Mem!re6 interesele sale in materia impoitarii sunt mult mai aproape de ona
mediana 7 1om2nia i mpartaBeBte cu statele sustinatoare ale e-tinderii armoniarii
fiscale In UE conditia de tara relati( mare Bi cu un sector financiar putin de(oltat6
%+
deci suscepti!ila a fi mai degra!a ] (ictima ^ unei concurente fiscale dTunTtoare
dec2t initiatorul sauC pe de alta parte6 1om2nia are in comun cu multe din tarile
care se opun ingustarii disparitatilor fiscale in UE faptul ca preferinta societatii
pentru !unuri furniate pu!lic @Bi disponi!litatea sa de a plTti impoitele cerute
pentru aceastT furniareA este limitata. In asemenea conditii6 este greu de (aut ce ar
putea pierde 1om2nia din renuntarea la unanimitate6 de(reme ce este dificil de
imaginat (reun ca de oarecare importanta in domeniul impoitarii in care
1om2nia sa fie singura (oce di(ergenta.
UBurarea luarii deciiilor prin mecanisme specifice Dmetodei comunitareE este
prefera!ila statu9;uo9ului Bi pentru ca in mod parado-al6 acesta este 3 dinamic.
Metodele alternati(e de a(ansare pe calea unei anumite armoniari fiscale6 in
afara de faptul cT genereaa un ac;uis de calitate mai sla!a @ceea ce nu ar tre!ui sT
fie lipsit de importanta din punctul de (edere al niciunui $tat Mem!ruA6 tind sa nu Ii fie
fa(ora!ile 1om2niei.
&onstructia ad =oc de ac;uis pe care o realieaa &EH6 pe l2nga pro!lemele
generice pe care le comportT Bi care au fost descrise anterior6 risca se creee
dificultTti suplimentare 1om2niei. ABa cum s9a aratat6 deciiile &EH tind sa fie
DcreatoareE Bi sa a(anta0ee contri!ua!ilii. AceBtia6 de regula corporatii
transnationale6 dispun in mai mare masura de e-pertia Bi resursele necesare
ad0udecarii in fa(oarea lor a unui conflict cu autoritatile fiscale rom2ne. &=iar Bi
fara ipotea unei anumite i nclinatii a &urtii6 simplul fapt ca6 in cauri pe care o
legislatie comunitara secundara foarte lacunara nu le poate poate lamuri6 e-ista riscul a
c=eltui resursele administratiei pentru apararea intereselor 1om2nia In fata &EH6 este
dea(anta0os.
At2t autoritatile fiscale din 1om2nia6 c2t Bi instantele confruntate cu cauistica
fiscala (or tre!ui sa tina cont de 0urisprudenta &urtii Europene de Hustitie6 a
carei respectare este o!ligatorie pentru toate statele mem!re6 o!ligatie pre(Tuta Bi
in "ratatul de Aderare a 1om2niei. .eciiile &EH sunt parte integranta din legislatia
UE Bi6 mai mult dec2t at2t6 repreintT singura sursa pentru interpretarea te-telor
0uridice comunitare.
.e asemenea6 &EH se poate pronunta asupra aplica!ilitatii sau
conformitatii actelor normati(e nationale cu legislatia UE. 8n mod e(ident6 &EH
nu poate decide asupra a!rogTrii unei norme adoptate de un stat mem!ru Bi nici
macar nu poate sugera a!rogarea acesteia6 deciia apartin2nd in ultima instanta
autoritatilor nationale. &u toate acestea6 odata ce &EH declara un act normati( ca
nefiind conform cu legislatia europeana sau cu principiile Bi li!ertatile fundamentale
pre(Tute prin "ratat6 orice act de aplicare a actului normati( respecti( poate atrage
fie pl2ngeri din partea persoanelor afectate6 fie actiuni directe din partea &omisiei
Europene impotri(a statului rom2n.LR > asemenea situatie a aparut prin introducerea
de catre statul rom2n6 i ncep2nd cu 1 ianuarie 2))+ a ta-ei de prima
inmatriculare.LL
Armoniarea ratelor de impunere asupra (enitului corporaiilor.
Admit2nd ca s9ar putea a0unge la deciderea prin (ot cu ma0oritate
calificata a ratei minime de impunere6 ea ar tre!ui sa se situee apro-imati( la ni(elul
impoitului cel mai mare dintre tarile care compun cea mai pro!a!ila minoritate de
!loca06 adica a tarilor cu cele mai mici rate de impunere. A(2nd in (edere
%#
ni(elurile actuale ale ratelor de impunere din UE6 care au cunoscut reduceri
su!stantiale in ultimii ani6 este putin pro!a!il ca o e(entuala armoniare sa se produca
la un ni(el sensi!il mai ridicat dec2t rata actuala aplicata in 1om2nia. Pro!a!il ca
ni(elul de 2)G mentionat in 2))% de ministrul olande al finantelor este o ipotea
realista. E-ista numeroase moti(e pentru care un asemenea ni(el nu ar a(ea de
ce sa creee dificultTti 1om2niei6 put2nd c=iar oferi unele (alente poiti(e.
8n primul r2nd6 este de aBteptat ca el sa duca la o sporire a incasarilor !ugetare
ceea ce6 in conditiile in care 1om2nia are cea mai redusa po(ara fiscala
agregata @ponderea incasarilor !ugetare in PI4A dintre toate tarile Uniunii Europene6
iar cererile de fonduri pe care tre!uie sa le acomodee !ugetul pu!lic sunt in
creBtere6 ar repreenta o e(olutie fa(ora!ila. E-trapol2nd asupra 1om2niei
reultatele simularilor facute pentru tarile UE92' cu pri(ire la introducerea unei rate
armoniate de impunere situate la ni(elul mediei actuale a ratelor nationale6 a(em !une
moti(e sa consideram ca efectele ar fi fa(ora!ile.
LR&onform Art. ##5 +UE.
LL "a-a speciala pentru autoturisme si auto(e=icule6 introdusT prin 6e*ea nr.,.,7#$$5 si modificatT
prin
8.U.9. nr.%%$7#$$5.
$ingurele tari comunitare care ar c2Btiga @c=iar daca relati( putin7 su! 0umatate
de punct procentualA at2t in termeni de dinamica a PI46 c2t Bi de Incasari !ugetare
de pe urma unei asemenea armoniari sunt 5ituania6 5etonia Bi Ungaria6 adica tari de a
caror situatie 1om2nia este cea mai apropiata din punctul de (edere a doi parametri
esentiali utiliati in model7 rata de impunere a profitului Bi ponderea produsului
impoitului pe profit in PI4.
8n al doilea r2nd6 tre!uie su!liniat ca efectele poiti(e ale ratelor de
impunere asupra intrarilor de in(estitii e-terne directe6 de care 1om2nia (a continua
sa ai!a ne(oie in conditiile insuficientei economisirii interne Bi a necesitatilor inca
semnificati(e de te=nologie Bi VnoO9=oO managerial6 se e-ercita intotdeauna Ula
margineE6 adica in conditiile in care alti factori de atracti(itate a unui amplasament
in(estitional sunt constanti. $tudiile intreprinse sunt aproape unanime in a rele(a ca
alti factori dec2t ni(elul impoitarii sunt mai importanti pentru in(estitiile e-terne7
capacitatea de a!sor!tie a pietei6 costul Bi calitatea m2inii de lucru6 infrastructura.
Pentru o tara ca 1om2nia6 care are un foarte !un potential de (alorificare a primilor
doi factori amintiti mai sus6 nu e-ista moti(e con(ingatoare de a apasa p2rg=ia
impoitarii in acelaBi fel in care o fac alte tari comunitare. .ea(anta0ul locational ma0or
al 1om2niei tine in primul r2nd de infrastructura6 or incasari !ugetare sporite * pe care
le9ar permite6 intre altele6 Bi ma0orarea ratei de impunere * ar putea a0uta la micBorarea
acestui =andicap. Altfel spus6 utiliarea p2rg=iei impoitarii pentru a de(olta
infrastructura Bi a atrage pe aceasta cale in(estitii e-terne superioare este prefera!ila
anga0arii intr9o cursa catre impoite mai mici6 care sa atraga capitalul strain prin
transferuri indirecte de la !ugetul pu!lic destinate maririi randamentului
capitalului in(estit in 1om2nia de corporatiile transnationale.
"ot in legatura cu influenta impoitarii asupra in(estitiilor e-terne directe tre!uie
amintit impactul asimetric al acesteia in functie de tipul @oriontal sau (erticalA al
%,
in(estitiilor. &apacitatea importantT de a!sor!tie a pietei interne rom2neBti Bi dinamica
ei repreintT oricum un UmagnetE pentru in(estitiile e-terne de tip oriontal6 astfel ca
stimularea lor suplimentara pe calea impoitelor scaute nu s9ar 0ustifica. Este ade(Trat cT
in(estitiile de tip (ertical pot a(ea efecte de antrenare mai mari asupra economiei Bi sunt
mai sensi!ile la stimulentele fiscale dar6 in conditiile in care ac;uis9ul comunitar
rele(ant @regulile in materie de a0utor de stat Bi codul de conduita pri(ind impoitarea
afacerilorA restr2nge drastic posi!ilitatea utiliarii lor selecti(e6 c2Btigurile o!tena!ile In
termeni de atragere a unor in(estitii (erticale suplimentare ar fi plTtite prea mult
prin pierderile de incasari !ugetare aferente unor rate reduse de impoitare a unor
in(estitii oriontale practic garantate @care s9ar efectua c=iar Bi In conditiile unei
fiscalitTti mai mariA.
Armoniarea !aelor de impunere asupra (enitului corporaiilor.
1om2nia are un interes important in solutionarea @sau6 cel putin6
minimiareaA pro!lemelor care decurg din (arietatea e-cesi(a a regulilor de
impunere din $tatele Mem!re. Aceasta intruc2t administrarea impoitelor pe
(enitul corporatiilor este foarte (ulnera!ilT la douT dintre implicatiile acestei
di(ersitati7 posi!ilitatile mari de Ue(itare fiscalTE pe care le au6 in aceste
conditii6 contri!ua!ilii corporati(i multinationali Bi pro!lemele de du!la impunere
care pot aparea. <ulnera!ilitatea 1om2niei la aceste pro!leme este amplificata
de ponderea importanta a companiilor multinationale in sectorul intreprinderilor
Bi de riscul ca6 in a!senta unor reguli UcomunitariateE6 tentati(ele de a
controla mai ferm cele doua fenomene negati(e mentionate mai sus prin norme
nationale sT de!uBee in dispute aduse de contri!ua!ili i n fata &EH6 unde
com!inatia intre e-perienta inerent redusa a autoritatilor fiscale de a
gestiona pro!lematica in deplin acord cu ac;uis9ul e-istent Bi e-ercitiul indelungat al
corporatiilor transnationale in contestarea cu succes a regulilor nationale de impunere
este suscepti!ila sa duca mai ales la reultate negati(e pentru 1om2nia.
&ele doua initiati(e ale &omisiei6 pri(itoare la !aele de impunere sunt
aplicarea impoitarii dupa regulile tarii de origine @X$"A Bi !aa comuna consolidata
de impunere @&&&"4A.
E-ista moti(e serioase pentru ca poitia 1om2niei fata de X$" sa fie negati(a6
0ustific2nd at2t neparticiparea sa la e-ercitiul9pilot preconiat de &omisie in
&omunicarea sa din decem!rie 2))'6 c2t Bi6 ulterior6 dupa inc=eierea faei
e-perimentale6 opoitia fata de generaliarea Bi formaliarea sa prin legislatie
secundara.
8n al doilea r2nd6 de(reme ce numarul Bi importanta intreprinderilor straine
care acti(eaa in 1om2nia este disproportionat de mare in raport cu numarul
intreprinderilor rom2neBti cu acti(itate directa in spatiul comunitar6 aplicarea X$" ar
face ca domeniul acoperit de regulile fiscale rom2neBti sa se ingustee foarte mult.
8n ceea ce pri(eBte adoptarea unei !ae consolidate comune de impunere
@&&&"4A6 cea mai adec(ata poitie pentru 1om2nia este cea a unei
disponi!ilitati conditionate. .isponi!ilitatea de principiu decurge din faptul6
mentionat mai sus6 cT o initiati(a precum &&&"4 poate solutiona pro!leme cu
care administratia fiscala rom2neascT se (a confrunta tot mai mult de acum
inainte6 fara perspecti(e fa(ora!ile de a le reol(a in propriul a(anta0.
&=iar daca Bi modul de solutionare a unor aspecte te=nice pri(ind definirea
!aei comune de impoitare poate fi important pentru 1om2nia6 este e(ident ca mia
')
cea mai serioasa6 de natura sa determine acordul sau respingerea legiferarii la
ni(el comunitar a acestei modalitati de armoniare a !eelor de impunere la
ni(el comunitar6 tine de c=eia de alocare a !aei de impunere consolidate intre
0urisdictiile fiscale ale $tatelor Mem!re.
8n primul r2nd6 e-ista moti(e ca 1om2nia sa sustina alocarea in functie
de indicatori microeconomici6 deoarece6 in conditiile ni(elului redus al PI46 cei
macroeconomici ar dea(anta0a9o. > astfel de preferinta are Bi 0ustificarea ca
indicatorii microeconomici sunt mult mai adec(ati pentru acest e-ercitiu.
5a e-aminarea acestei pro!leme tre!uie sa plece de la (ariantele cel mai
pro!a!il sa o!tina acceptul mai larg al $tatelor Mem!re6 (ariante care * in principiu
* sunt cele care ofera cele mai mari posi!ilitati tranactionale6 adica cele care
includ mai multi factori. > (arianta !aata de capital6 forta de munca Bi (2nari
este cea mai pro!a!ila6 deoarece include din pornire un element de
contra!alansare a intereselor producatorilor neti Bi6 respecti(6 consumatorilor neti.
/actorul capital nu este inerent a(anta0os pentru 1om2nia6 dar6 a(2nd in (edere
0ustificarea sa conceptuala incontesta!ila6 nu este realista aBteptarea ca acesta sa
poatT fi e-clus din (reo formula. 8n aceste conditii6 de(reme ce 1om2nia nu poate
concura la ni(elul ratelor de impunere cu o serie de alte $tate Mem!re mici
@precum Irlanda Bi &ipruA6 ar tre!ui o!tinuta e-cluderea din acest indicator a celor
mai mo!ile acti(e6 cum sunt in primul r2nd acti(ele intangi!ile.
/actorul forta de munca este e-trem de a(anta0os pentru 1om2nia in ipostaa
UnumTr de anga0atiE6 dar dea(anta0os in ipostaa Ufond de salariiE. $olutia optima ar
fi6 aBadar6 ca acest factor sa fie luat in considerare e-clusi( prin prisma
indicatorului Unumar de anga0atiE6 put2ndu9se accepta6 in sc=im!ul unor
compensatii corespunatoare6 o definire duala6 dar in care indicatorul Unumar de
anga0atiE sT ai!a o pondere cel putin egala cu cea a indicatorului Ufond de salariiE.
/actorul U(2nTriE tre!uie sT fie calculat pe !aa dimensiunii acestui indicator la locul
de destinatie Bi in niciun ca la origine.
Ponderarea celor trei factori este6 desigur6 la r2ndul ei6 e-trem de importanta6
iar interesul 1om2niei ar fi ca factorii care o a(anta0eaT sa fie relati( mai !ine
repreentati. .in punctul de (edere al consideratiilor de ec=ili!ru al
concesiilor6 dar Bi in lumina precedentului e-istent in $tatele Unite6 cea mai
pro!a!ila modalitate de ponderare an(ia0a!ila este insa Uformula Massac=usetsE6
in care cei trei factori ar a(ea ponderi egale.
Msurile de contracarare a Uconcurenei fiscale duntoareE.
8mpreuna cu celelalte $tate Mem!re care au aderat la UE in cursul
actualului deceniu6 1om2nia a fost plasata de la !un inceput intr9o situatie asimetrica
fata de ceilalti mem!ri ai UE. 8n (reme ce aceBtia din urma sunt supuBi unui ac;uis
soft6 reultat dintr9un &od &onduita @pri(ind impoitarea afacerilorA neo!ligatoriu
legal6 deci ne0ustitia!il in fata &EH6 Bi pus in aplicare pe !aa recomandarilor
unui :rup de 5ucru Bi a reolutiilor &onsiliului6 in care statele Uin defectE iBi pot
apara poitiile Bi pot initia tranactii de tip log9rolling cu alte $tate Mem!re6 noii
mem!ri ai Uniunii au tre!uit6 in cadrul negocierilor de aderare6 sa su!scrie la
anga0amente constr2ngatoare legal de eliminare a unor masuri fiscale de genul celor
incriminate de &odul de &onduita.
Aceata asimetrie nu este insa necesarmente daunatoare Bi ar putea fi
'1
utiliata in continuare i n a(anta0ul 1om2niei. 8n primul r2nd6 tre!uie admis ca
proliferarea in 1om2nia6 la sf2rBitul deceniului trecut Bi i nceputul celui actual6 a
numeroase sc=eme de stimulare fiscala @pentru Done defa(oriateE6 Dintreprinderi
mici Bi mi0lociiE6 Dparcuri industrialeE6 Dporturi li!ereE6 Din(estitii cu impact
semnificati( in economieE Bi Dparcuri Btiintifice Bi te=nologiceEA a fost profund
irationala Bi daunatoare din punct de (edere economic. Pe de9o parte6 ele au
fragiliat incasarile !ugetare6 contri!uind indirect la tergi(ersarea procesului de
macrosta!iliare. Pe de alta parte6 ele Bi9au anulat reciproc efectele intr9o anumita
masura6 deoarece esenta a(anta0elor pe care aceste sc=eme le ofera tine de
tratamentul comparati( mai !un fata de cei care nu !eneficiaa de ele.
8n al doilea r2nd6 fiind actualmente intr9o situatie mai corecta din punctul
de (edere al masurilor de concurenta fiscala daunatoare dec2t mai multe
(ec=i state mem!re6 1om2nia6 ca Bi alte tari care au aderat recent6 pot Bi tre!uie sT
utiliee p2rg=ia &odului de &onduita pentru a determina efectuarea de cori0ari6
similare celor pe care le9au fTcut ele insele6 ale stimulentelor fiscale cu e-ternalitati
negati(e care mai sunt inca aplicate de tari din UE91'.
"recerea la aplicarea Dprincipiului originiiE pentru colectarea "<A.
"recerea la acest principiu este singura optiune reona!ila daca se doreBte
fr2narea e-pansiunii unui fenomen care genereaa o enorma irosire de resurse7 frauda
fiscala.
8n consecinta6 apare necesitatea instituirii unui sistem de redistri!uire la
ni(el comunitar a incasarilor din "<A. Un asemenea sistem ar putea sT comporte6
fie o compensare ZmicroZ6 !aata pe documentarea tranactiilor intra9comunitare6
fie o compensare ZmacroZ6 !aata pe date statistice pri(ind consumul agregat Bi
comertul intracomunitar. At2ta (reme c2t 1om2nia (a continua sa
inregistree deficite comerciale in sc=im!urile cu partenerii din UE6 iar
administratia sa fiscala (a continua sa fie relati( ineficienta6 alegerea unui
sistem de compensare UmacroE6 !aat mai ales pe date de productie Bi consum6 ii (a
fi a priori mai fa(ora!il.
'2
Concluzii&
8n cadrul programelor de sta!ilitate si con(ergenta ela!orate si actualiate de
statele9mem!re ale Uniunii Europene6 acestea si e-prima intentia de a modifica sistemele
lor fiscale6 ma0oritatea urmarind reducerea sarcinii fiscale asupra muncii6 n special
pentru cei cu salarii mici6 si sporirea incitatiei pentru asumarea riscului prin intermediul
impoitului pe capital.
Ma0oritatea impoitelor si ta-elor au fost re(iuite n legatura cu procesul de
integrare europeana si armoniare a legislatiei fiscale n statele europene.
:enerali2nd e(olutiile de ultima ora ale sistemelor fiscale intra9europene6 tre!uie
mentionat ca6 n caul Uniunii Europene6 ac;uis9ul din domeniul impoitarii acopera6 n
mod special6 impoitele indirecte6 precum "<A si ta-a pe accie6 iar n sfera impoitarii
directe6 ac;uis9ul se limiteaa la unele aspecte ale impoitului pentru companii si
impoitului pe capital.
Ac;uis9ul ofera masuri specifice pentru com!aterea e(aiunii si sustragerii fiscale
n statele9mem!re6 acestea put2nd aduna informatii despre contri!ua!ili de la alte state
mem!re sau sc=im!a informatii6 automat sau la cerere.
$tatele mici sunt de o!icei puternic moti(ate sa intre n cursa concurentei fiscale6
acest lucru arat2nd ca solutia pri(ind reol(area conflictelor pe tema impoitarii dintre
statele mari si cele mici nu este simpla. > solutia ar consta n e-istenta unei cooperari
ntre state care fac parte din aceeasi categorie * respecti( state mari?mici 9 nsa nu (a
produce efecte eficiente.
'3
Potri(it studiilor economice ale >rganismelor Internationale6 sistemele de
impoitare ale statelor9mem!re ale Uniunii Europene au suferit sc=im!ari structurale
semnificati(e6 situatia fiscala a statelor mem!re degrad2ndu9se n mod diferit prin
erodarea !aei de impoitare6 ca urmare a concurentei fiscale si datorita de(oltarii
economiei paralele.
$e constata o tendinta de diminuare6 n general6 a impoitelor n Europa6 fapt ce
poate fi interpretat ca o usoara sla!ire a modelului social european6 a modelului !unastarii
!aat pe ta-e nalte.
.esc=iderea frontierelor6 n cadrul pietei unice6 permite agentilor pri(ati sa
ar!itree mai usor di(ersele fiscalitati nationale6 pentru ca acestia sa9si plasee fondurile
sau sa cumpere !unuri6 iar ntreprinderile sa in(esteasca si sa produca.
$tatele6 care se situeaa la ni(el mediu6 respecti( ntre statele cu fiscalitate ridicata
si cele cu fiscalitate redusa6 fac eforturi de a se ncadra n cea de9a doua categorie.
.in com!inatia dintre Ddumpingul fiscalE6 despre care se (or!este ntre
statelemem!re ale Uniunii Europene6 si Dprotectionismul fiscalE6 despre care europenii
spun ca s9ar practica n $tatele Unite6 se poate ntelege clar un lucru7 ta-ele si impoitele
sunt o e-celenta p2rg=ie de influentare a competiti(itatii n plan glo!al.
> fiscalitate mai transparenta si mai pre(ii!ila6 cu o !aa unica de impoitare6 ar
spori gradul de atracti(itate al mediului de afaceri n Uniunii Europene precum si
competiti(itatea acestei one.
&aracteristica principala a masurilor de politica fiscala la ni(elul statelor mem!re
ale Uniunii Europene consta n reducerea ni(elelor de impoitare si nu pentru ca asa cere
&omisia Europeana6 ci pentru ca aceasta este cerinta pietei.
.aca toate tarile urmeaa aceasta strategie de reducere fiscala6 nimeni nu are
!eneficii6 ci c=iar apar doua riscuri7
9 statul poate fi pus n situatia de a nu mai putea sa finantee transferurile sau
c=eltuielile pu!lice necesare6 modelul de economie sociala de piata6 pe care se !aeaa6 n
general6 toate economiile tarilor din Uniunea Europeana6 fiind pus6 astfel6 su! semnul
ntre!ariiC
9 concentrarea prele(arilor fiscale asupra factorilor cei mai putin mo!ili 9 lucratori
si capital imo!iliar 9 ceea ce constituie sursa ineficacitatii economice si nedreptatilor
sociale.
Pentru e(itarea acestor riscuri6 este necesara o armoniare a politicilor fiscale sau
cel putin un acord pentru un numar minim de reguli de conduita6 ceea ce presupune
negocieri ntre state6 sau deciii comunitare. 8n am!ele cauri6 li!ertatea fiecarei tari de a9
si alege fiscalitatea este pusa su! semnul ntre!arii.
8n prima parte a capitolului II sunt preentate progresele nregistrate la ni(elul
Uniunii Europene n procesul armoniarii politicilor fiscale6 precum si pro!lemele care
urmeaa a fi solutionate n acest sens6 urmate de preentarea progreselor realiate de
1om2nia n directia adoptarii ac;uis 9 ului comunitar aferent domeniului politicii fiscale
si n special a implementarii acestuia.
Un anga0ament important n acest proces consta n armoniarea legislatiei
rom2nesti cu cea comunitara n special materie de impoite indirecte repreentate de ta-a
pe (aloarea adaugata si accie. 8n acest sens s9au adoptat o serie de masuri ce au (iat
ni(elul impoitelor indirecte n timp ce n caul impoitelor directe masurile au constat n
'%
armoniarea te=nicii de impunere n scopul asigurarii unei concurente reale ntre
societati6 pre(enirii si com!aterii e(aiunii fiscale si e(itarii du!lei impuneri.
8n concluie6 este necesar sa se defineasca a-ele si prioritatile reformelor fiscale
n conditiile n care Uniunea Europeana se !aeaa pe solidaritate financiara6 ceea ce a
orientat studiul catre o analia comparati(a a politicilor fiscale si !ugetare adoptate
nainte si dupa aderarea la Uniunea Europeana de cele ece state noi mem!re ntruc2t
aceste state preentau n momentul aderarii economii mai putin de(oltate dec2t (ec=ii
mem!rii6 se confruntau cu lipsa unei puternice traditii democratice si preentau pro!leme
specifice de natura sociala.
8n ceea ce pri(este a;uis9ul comunitar acesta a fost n general a!sor!it de noile
state mem!re6 nsa procesul armoniarii legislati(e nu s9a nc=eiat n momentul
e-tinderii6 repreent2nd un proces dinamic care presupune un transfer mutual de
cunostinte.
.in punctul de (edere al transpunerii ac;uis9 ului comunitar n legislatia statelor
mem!re6 se o!ser(a ca6 pe de o parte6 multe dintre statele mem!re ale UE 1' nt2mpina
dificultati serioase n acest domeniu6 iar pe de alta parte6 din punct de (edere comparati(6
performanta noilor state mem!re pare a fi relati( !una.
5a ni(elul Uniunii Europene armoniarea fiscalitatii se poate realia prin7
9 e(itarea deec=ili!relor imediate care ar putea sa reulte din desc=iderea totala a
frontierelor pentru sc=im!urile de marfuri si flu-urile financiare. Acest fapt necesita o
armoniare6 care ar putea fi6 mai mult6 sau mai putin6 am!itioasa6 n functie de marimea
distorsiunilor care tre!uie e(itate. Armoniarea tre!uie sa fie decisa colecti(6 ca sa nu
apara riscul unei concurente fiscale @desi acest lucru ncepe sa se produca6 de0a6 n caul
(eniturilor din plasamenteA.
9 ncercarea de a crea rapid o fiscalitate uniforma la scara &omunitatii Europene6
repreinta din pacate un o!iecti( teoretic cu putine sanse de aplicare n practica datorita7
9 c=eltuielilor pu!lice6 sistemelor de protectie sociala care nu sunt nici macar pe cale de a
fi unificateC
9 redistri!uirii care ram2ne ntr9un cadru pur national.
> fiscalitate uniforma ar conduce la tul!urari semnificati(e la ni(el national6
nc2t6 pentru moment6 acest o!iecti( nu poate fi luat n considerare.
9 acordul manifestat de fiecare stat cu pri(ire la nationaliarea ansam!lului
fiscalitatii6 pentru e(itarea pierderii eficacitatii at2t la ni(el national6 c2t si comunitar6
pentru promo(area reformelor fiscale UeuropeneE6 lucru care se (a face6 pro!a!il6 diferit
n fiecare tara6 dar cu un reultat con(ergent.
Procesul de armoniare comporta unele riscuri6 fara ndoiala6 dar este si o ocaie
de a face transparente sistemele fiscale6 care s9au opaciat progresi( si s9au complicat.
Procesul pri(ind armoniarea ar tre!ui sa nu constea n a cere tuturor tarilor sa se aliniee
la ma0oritatea comunitara6 ci mai degra!a sa ia e-emplul practicilor celor mai !une.
1eultatele procesului de e-tindere depind de transferurile realiate de la ni(elul
Uniunii Europene precum si de costurile estimate pentru realiarea reformelor si ale
programelor de in(estitii din fiecare stat6 care la r2ndul lor depind de ni(elul de
de(oltare economica. 8ntruc2t ec=ili!rul fiscal nregistrat n statele !altice a fost cel mai
!un dintre toate statele noi mem!re ale UE si consecintele fiscale negati(e reultate n
urma e-tinderii (or fi mai reduse n aceste state.
''
Pe termen scurt e-tinderea Uniunii Europene conduce la cresterea deficitelor
!ugetare datorita costurilor cu implementarea a;uis9ului6 a c=eltuielilor de cofinantare si
creeaa efecte fa(ora!ile pe termen lung care constau n modificari !ugetare.
8n concluie se poate afirma ca noile state mem!re ale Uniunii Europene au
ne(oie de realiarea unei consolidari fiscale care sa nu se !aee pe reducerea
in(estitiilor pu!lice ci pe rationaliarea si reducerea c=eltuielilor de consum si a
transferurilor.
Bi"lio*rafie&
1 Angelescu &.6 &iucur ..
@coordA6 Aceleanu6 M.
Economia "om#niei si Uniunea Europeana6 (ol I6 Editura
A$E6 4ucuresti6 2))'
2 .racea M.6 Matei :=. Protectia sociala in Uniunea Europeana6 1e(ista /inante *
pro(ocarile (iitorului6 nr. 116 Editura Uni(ersitaria6
&raio(a6 2)),
3 .racea M.6 Matei :=.6
.racea 1.6 Mitu I.E.
$inante Pu%lice6 Editura Uni(ersitaria6 &raio(a6 2)),
% .racea M.6 Mitu I.E. &uget si Tre'orerie pu%lica( Editura Uni(ersitaria6 &raio(a6
2)),
' .racea M.6 Mitu I.E.6
.racea 1.
$iscalitate comparata( Editura Uni(ersitari6 &raio(a6 2)),
6 .racea 1. Armoni'area sistemelor de impo'itare in Uniunea
Europeana6 <olumul &onferintei U4inomul saracie9!ogatie
si integrarea 1omaniei in UEE6 $i!iu6 2))'
+ .racea 1. !nteractiunea si competitia fiscala in statele meme%re ale
Uniunii Europene6 1e(ista /inante. Pro(ocarile (iitorului6
&raio(a6 2))6
# .racea 1. $inante pu%lice6 Editura Uni(ersitaria6 &raio(a6 2))#
, Minea M.$t.6 &ostas &./. $iscalitatea in Europa la inceputul mileniului !!!6 Editura
'6
1osetti6 4ucuresti6 2))6
1
)
Mitu I.E $inante pu%lice6 Editura Uni(ersitaria6 &raio(a6 2))#
1
1
Mosteanu ".6 &atarama
..6 "2tu 5.6 &2mpeanu E.
Politici fiscale si %ugetare europene( Editura Uni(ersitara6
4ucuresti6 2))'
1
2
Iegrescu ..6 &omanescu
A.
Tendinte de armoni'are fiscala la ni)elul Uniunii
Europene Pro)ocari pentru "omania( Proiect $P>$ 2))+6
4ucuresti6 2))+
1
3
___ 1e(ista Z"ri!una EconomicZ6 colecia anilor 2))392))6
1e(ista Z1e(ista /inane94nci9AsigurriZ6 colecia anilor
2))392))6
1e(ista Z&apitalZ6 colecia anilor 2))392))6
Niarul ZAde(rul economicZ6 colecia anilor 2))692))+
Niarul ZEconomistulZ6 colecia anilor 2))692))+
1
%
___ =ttp7??OOO.europa.eu.int
=ttp7??OOO.OorldOide9ta-.com
OOO.insse.ro
OOO.mfinante.ro
'+