Profesor indrumator : Florentina-Constanta Arseni

Colegiul Tehnic Petru Poni

Onesti
Judetul Bacau
PLASTICELE
FROM CRADLE-TO-GRAVE



Elev: Bucur Stefania-Simona, clasa a-XI-a J
Elev: Enache Ionut, clasa a-X-a J


Evaluarea ciclului de viat (LCA) al unui produs
este o tehnic de management de mediu
Expresia "cradle-to-grave"( in traducere de la
leagan la mormant) se refer la ciclul de viat al
unui produs, care ncepe n momentul proiectrii
produsului si se continu prin achizitia si
utilizarea materiilor prime,procesarea cu fluxul de
deseuri asociate, stocarea, distributia, utilizarea si
retragerea din uz sau reciclarea. n ciclul de viat
complet se includ si fazele de transport. Fazele
combinate ale ciclului de viat constituie ntregul
sistem "cradle-to-grave".
Descrierea general a LCA

Cu prilejul efecturii studiului LCA poate fi luat n
considerare contributia urmtoarelor categorii de
impact asupra mediului:

a - contributia la efectul de ser;
b -impactul asupra stratului de ozon stratosferic;
c -contribuia la ploile acide ( prin emisii de SO2);
d - poluarea apei din pnzele freatice, ape reziduale,
sisteme de tratare, apa de rcire;
e -poluarea aerului, gaze toxice;
f -eroziunea solului, degradarea pdurilor;
g-zgomot, vibraii;praf si particule;
h-explozii, deversri,deseuri solide, deseuri
periculoase.

Impactul asupra mediului
Aplicatiile LCA pot fi clasificate n urmtoarele :
1- Identificarea oportunittilor de a mbuntti aspectele
de mediu ale produselor n diferitele faze ale ciclului de
via.
2-Luarea deciziilor n industrie, selectarea politicilor
guvernelor si ale ONG-urilor (planificarea strategic,
strategii de afaceri).
3-Selectarea indicatorilor performantei de mediu si
procedurilor de msurare.
4- Dezvoltarea marketingului,marcarea ecologic,
declaratii de mediu si mbunttirea imaginii firmei.


De asemeni studiile LCA pot fi utilizate ca auxiliar n
proiectarea proceselor si produselor pentru:


a-selectarea tehnologiei proceselor -determinarea celei
mai bune variante prin care un produs specific poate fi realizat,
prin selectarea dintr-un numr de procese alternative
concurente;
b-optimizarea proceselor -includerea unor funcii-obiectiv n
modelele de programare matematic care s reflecte
consideraii de mediu pentru ciclul de viat;
c-proiectarea proceselor -extinderea metodologiei DfE pe
baza ciclului de viat. DfE (Design for Environment) sau
Ecodesign este un concept general ce se refer la o varietate
de abordri de proiectare care ncearc s reduc impactul
general asupra mediului, exercitat de un produs .
d-dezvoltarea produsului -selectarea caracteristicilor si
componentelor unei mrfi industriale sau comerciale.
Aplicatiile includ sortarea materialelor de ambalaj si materiei
prime.
Ciclul de via al unui produs din material plastic


Ce este de plastic?
Compusi organici rezultati prin reactia de polimerizare.
Polimerii pot fi modelati, extrudati, turnati n forme
diverse i filme, sau trasi n filamente i apoi utilizati ca
fibre textile.
Caracteristicile materialelor plastice
1.Materiale plastice pot fi foarte rezistente la substane
chimice.
2. Materiale plastice pot fi att izolatoare termice cat si
electrice.
3. Materialele plastice sunt foarte uoare, n greutate, cu
diferite grade de rezisten
4. Materiale plastice pot fi prelucrate n diverse moduri
pentru a produce fibre subiri sau piese foarte
complicate.

Plasticele pot fi turnate n sticle sau componente de
automobile, cum ar fi tablouri de bord i aripile acestora. Unele
se ntind fiind foarte flexibile. Alte materiale plastice, cum ar fi
polietilena, polistirenul i poliuretanul, pot fi transformate in
spuma. Materialele plastice pot fi turnate n butoaie sau pot fi
amestecate cu solveni pentru a deveni adezivi sau vopsele.

Bunuri de folosin ndelungat vs non-bunuri
de folosin ndelungat .

Toate tipurile de produse din plastic sunt clasificate n cadrul
industriei plasticelor. Produse cu o durat de via util mai
mic de trei ani sunt, n general, denumite non-bunuri de
folosin ndelungat.
Aplicatiile uzuale includ ambalaje, saci menajeri, cupe,
tacmuri, echipamente sportive i de agrement, jucrii,
dispozitive pentru autoturisme, telefonie mobila, etc.

6 plastice mai cunoscute


1.PS
Polistirenul de uz general este clar, dur i friabil.
Polistirenul expandat (EPS) este frecvent extrudat
n fia de termoformate n tvi pentru carne, pete
i brnzeturi i n containere, cum ar fi lzile ou.

2. PETE
Folii din polietilen tereftalat (PET sau PETE) este clar,
dur, este ideal pentru ambalaje de buturi
carbogazoase i alimente.
Alte aplicatii diverse, ca fibrele pentru mbrcminte i
covoare, sticle, cazi, recipiente pentru alimente.

3. HDPE
Polietilen de nalt densitate (HDPE) este folosita
pentru ambalaje alimentare care nu necesit o barier
de oxigen sau de CO2.

4. LDPE
Polietilen de joas densitate (LDPE) are duritate,
flexibilitate i transparen foarte bune. LDPE este
utilizat pentru fabricarea de filme flexibile, cum ar fi
cele utilizate pentru saci de mbrcminte ,pungi ,
capace flexibile i sticle.
5. PVC
Policlorura de vinil (PVC), se caracterizeaza prin
transparena, rezistenta chimica, stabilitatea pe termen
lung . Din PVC se fabrica evi, fitinguri, podele i
ferestre, mantale izolante, folie si placi, tuburi medicale.
6. PP
Polipropilen (PP), are o rezistenta chimica excelenta si
este frecvent utilizata in impachetare.
Utilizam materiale plastice !

Indiferent dac suntem contieni sau nu, materialele
plastice joac un rol important in viata noastra.

La cumprturi

In ultimii ani observam o diversificare extraordinara a
ambalajelor de tot felul,forma, culoare, grosime, utilitate,
igiena stricta; folia de plastic ne ajut s pstram carnea
proaspt si n acelai timp, o protejeaza de degetele
cumprtorilor; sticlele de plastic sunt mai ieftine , mai
usoare, mai usor de transportat, nu se sparg.
Materiale plastice, fiind usoare, fac portabile telefoanele i
calculatoarele. Fiind rezistente la coroziune, maresc durata de
viata a frigiderelor sau a mainilor de splat, ajut la
conservarea resurselor.
Ambalaj de hrtie sau material plastic ? Fabricarea unei pungi
de plastic genereaz mai puin gaz cu efect de ser i
utilizeaz mai puin ap proaspt dect fabricarea unei
pungi de hrtiei, dedi este mai avantajoasa punga de plastic.
Sfritul de via

Reciclarea post-consumator a ambalajelor de plastic a nceput
in anul 1980, ca urmare a programelor de stat care au produs o
cantitate mare de sticle returnate Pete.
Odat colectate, materialele plastice sunt introduse ntr-o
instalaie de recuperare a materialelor, sunt sortate in functie
de compozitia lor chimica, pentru a le crete valoarea.


Recuperarea este urmtorul pas, caz n care
materialele plastice sunt tocate n fulgi, se
spal pentru a elimina contaminanii i
vndute ctre utilizatorii finali pentru
fabricarea de produse noi, cum ar fi sticle,
recipiente, mbrcminte, covoare, cherestea
din material plastic, etc numrul de companii
de handling i recuperarea post-materiale
plastice, este astzi de peste cinci ori mai mare
dect n 1986.
Recuperarea.

Concluzie.
Natura, mediul nostru de viata trebuie
protejat, milioanele de compusi organici,
care prin aplicatiile lor ne-au schimbat
profund viata in bine, au si efecte
negative, de aceea e bine sa le cunoastem:
pentru a interveni inteligent,
pentru a minimiza riscurile,
pentru a ramane mereu in armonie cu
natura.


1.Prvu, Constantin (coordonator tiinific). Dicionar enciclopedic de mediu. Vol.1,
Bucureti: Regia Autonom "Monitorul Oficial"
2. Business Dictionary.com, Life cycle assessment.Definition
3.SETAC (1993), Guidelines for Life-Cycle Assessment. A "Code of Practice", Brussels
4. UNEP (1996): Life Cycle Assessment.What it is and How to do it. UNEP-DTIE.Paris,
90 p. ISBN 92-807-1546-1
5. UNEP (1999).Towards a Global Use of LCA. 71 p. ISBN 92-807-1740-5
6. SR EN ISO 14040:2002- Management de mediu.Evaluarea ciclului de via.Principii
i cadru de lucru
7. Oprean,C., u, M. (2008), Managementul calitii n economia i organizaia
bazate pe cunotine. Editura AGIR, ISBN 978-973-720-167-6
8. Impact assessment methods.
9. Guine et al.(2001). LCA-An operational guide to the ISO-standards-Part 2a:
Guide (Final report, May 2001)
10. Guine et al.(2001).Life cycle Assessment.An operational guide to the ISO
standards. Part 3-Scientific background (Final Report, May 2001)
11. Heijungs, R.J. et al (1992). Environmental Life Cycle Assessment of
products.Guide and Backgrounds. CML, Leiden University, Leiden


Bibliografie

VA MULTUMIM !