De-a ce ne jucam?

Lasati in pace... capra vecinului!

Idei de Afaceri, Aprilie 1996
Chiar daca Eric Berne - fondatorul Analizei ranzactionale - nu ar fi scris despre ni!ic altceva
decat despre "ocurile psiholo#ice $%&a!es people pla'%( si tot ar fi intrat in constiinta o!enirii.
Asternerea pe hartie a acestui su)iect a fost pentru !ine un prete*t opti! de a-l reciti si de a
constata ca, la treizeci de ani de la aparitia sa, nu si-a pierdut ni!ic din actualitate si din
eficacitate. +e aceea, nu pot decat sa reco!and lectura acestei lucrari oricui are ocazia, intrucat
!icul !eu rezu!at nu poate sa e*pri!e decat in foarte !ica !asura ceea ce, din toate punctele
de vedere, reprezinta opera unui #eniu.
Berne descrie apro*i!ativ ,- de situatii tipice de co!porta!ent social. pentru a le face
co!prehensi)ile !arelui pu)lic, el le e*plica folosind denu!iri care sunt intelese de oricine.
Evident, ele!entele specifice se pot schi!)a, dar !ecanis!ul de )aza ra!ane acelasi, fie ca
este vor)a de o discutie intre soti, fie de reuniunea consiliului de ad!inistratie al unei co!panii
!ultinationale. /a ne a!inti! ca este vor)a de situatii pe care nu le produce! intentionat si care
au caracteristica de a se repeta cu o neplacuta re#ularitate.
0e de alta parte, fiecare din noi are tendinta sa prefere unele "ocuri fata de altele, in functie de
!ediu si de interlocutor.
%Avanta"ul% unui "oc psiholo#ic consta in faptul ca persoanele i!plicate traiesc un !o!ent %intens%
fara ca ni!ic sa se i!)unatateasca sau sa se rezolve. In afara de aceasta, se poate schi!)a o
cantitate aprecia)ila de %stro1es%, evitand an#a"area i!pusa de %apropiere% si, !ai ales, se
rezolva oarecu! o pro)le!a care pentru !ulti este destul de stresanta2 cu! sa-ti petreci ti!pul
i!preuna cu altii.
3n ulti! avanta" - fiind un "oc psiholo#ic si unul din cele !ai )une !oduri de a 43 rezolva o
pro)le!a - prota#onistii pot reincepe la infinit, fara a-si !odifica pozitiile.
/a vede! acu! unele din cele !ai co!une si !ai usor de recunoscut "ocuri, dintr-un punc de
vedere #eneral.
Intr-unul din nu!erele viitoare vo! analiza aceleasi !ecanis!e prin optica tratativelor co!erciale
si, in li!ita posi)ilului, va vo! da unele sfaturi despre cu! sa evitati sa va i!plicati in aceste "ocuri
care, asa cu! a! !ai spus, nu au nici un rezultat pentru nici unul dintre su)iectii i!plicati.
55Al !eu este !ai )un decat al tau66
In !od si#ur este unul dintre "ocurile de )aza, asa de raspandit incat prezenta sa coplesitoare
poate sa ne i!piedice sa vede! stupiditatea si inutilitatea lui. Este un "oc in care pozitia %Eu sunt
78 - u nu esti 78% devine evidenta.
Eu $0ersecutorul( incerc sa-ti de!onstrez ca ceva din !ine, sau ceva ce eu posed, este !ai )un
decat ceea ce esti sau ai tu si te pun in pozitia de 9icti!a. 9ariatiunile sunt practic infinite. /e
trece de la lucruri relativ inofensive cu! ar fi %catalo#ul !eu este !ai )un, !ai co!plet, !ai
actual...%, %stiloul !eu%, %haina !ea%, la lucruri !ult !ai #rave2 % reli#ia !ea%, %fiul !eu%, %culoarea
pielii%, si !ai departe, la altele situate intre cele doua e*tre!e2 %!asina !ea%, %facultatea !ea%,
%lecturile !ele%, % prietenii !ei% etc.
7)servatie2 +aca eu critic !asina cuiva pentru ca vreau sa i-o vand pe a !ea, nu fac un "oc
psiholo#ic, ci apelez la o strate#ie co!erciala $dupa parerea !ea, cea !ai nepotrivita(.
Caracteristica unui "oc de acest tip este aceea de a nu avea alt scop decat cel al !ini!alizarii
interlocutorului. Evident, victi!a poate #asi la randul sau ceva de criticat si "ocul poate continua
astfel cu rolurile inversate.
%4u-i asa ca este teri)il:%
Consta in a #asi acel %tovaras de suferinta% caruia sa i te la!entezi despre o situatie anu!e si
care sa iti dea dreptate, sa te sustina si, la randul lui, sa-ti prezinte o situatie personala
ase!anatoare.
7)iectul la!entarilor poate varia dupa chef2 ti!pul $%4u se !ai incalzeste odata!%(, #uvernul $%oti
corupti si incapa)ili%(, seful, tinerii de azi, functionarii de stat, ta*i!etristii, !ancarea, sanatatea...
Binenteles, ni!eni nu va !isca un de#et pentru a i!)unatatii lucrurile, chiar si atunci cand acest
lucru ar fi posi)il. Este un "oc e*tre! de raspandit, dar nu foarte daunator, chiar daca este a)solut
inutil $i!i vine in !inte un vechi prover) peruan2 %+aca e*ista un re!ediu, de ce te plan#i: +aca
nu e*ista un re!ediu, de ce te plan#i:%(
55Ia-!a la suturi!66
+aca au ocazia, unele persoane se co!porta in societate intr-un !od a)solut nepotrivit situatiei in
care se afla. Astfel, ele provoaca un raspuns a#resiv din partea celor din "urul lor, care devin astfel
0ersecutori si le dau un %sut% $fie in sensul fizic - cu! este atunci cand cineva este dat afara din
restaurant - fie psiholo#ic - %/a nu te !ai vad niciodata pe aici%(.
Aceasta le va per!ite sa se puna in rolul de 9icti!a si sa-si #aseasca usor o persoana care sa
vrea sa "oace rolul de /alvator.
553ite !a!a, !er# fara sa !a tin!%66
3n "oc pe care il "uca! toti, cred, din cand in cand, cauta! un pu)lic in fata caruia sa face! pe
#rozavii, chiar e*a#erand un pic !eritele noastre. 4u este foarte #rav, daca nu se practica in !od
o)isnuit.
55Incerca! doar sa te a"ut!66
;oc la care recur#e cineva care dovedeste un zel e*cesiv in a a"uta o persoana din fa!ilie, de la
serviciu etc. $/alvator(, pana cand o)iectul unor atat de e*a#erate atentii este %asfi*iat%. in acest
!o!ent, pozitia sa se schi!)a in aceea de 0ersecutor, culpa)ilizand 9icti!a. $%Ce in#rat esti,
incerca! doar sa te a"ut!%(. /uccesiv, s-ar putea pune in rolul de 9icti!a chiar pe el insusi,
la!entandu-se ca ni!eni nu apreciaza eforturile sale.
55e-a! prins, fir-ai tu sa fii...66
Consta in a o)serva !odul in care se co!porta $in !unca, sau in societate( cineva pana cand se
reuseste a se descoperi un defect. Acesta va fi apoi folosit pentru a pune in discutie interlocutorul
ca persoana si a i se ne#a toate realizarile anterioare.
Cel care se pune in rolul 0ersecutorului nu este deloc interesat, in acest caz, de calitatea lucrului
$altfel, ar cola)ora pentru #asirea solutiei(, ci va cauta doar un prete*t pentru critica. 9eti o)serva,
surprinzator, cat de nu!eroase sunt acele persoane care, ne#asind nici o nere#ula in activitatea
pe care o desfasurati, vor fi deza!a#ite si critice, in loc sa va felicite...
55+a, dar...66
0ersoana cere o parere sau un sfat, dar respin#e in !od siste!atic tot ceea ce i se ofera,
de!onstrand, !ai !ult sau !ai putin lo#ic, ca in cazul sau solutia oferita nu va functiona $%+a,
dar...%(. Aceasta, pana cand persoanele care ofera sfaturi $/alvatorii( o)osesc si intra in rolul de
0ersecutori $%4u-ti va !er#e )ine ni!ic. Cu atat !ai rau pentru tine...%(, iar el intra in rolul de
9icti!a $%4i!eni nu !a intele#e si nu vrea sa !a a"ute cu adevarat%(.
55Luptati-va!66
$cel putin < "ucatori(
3n "oc foarte insidios, pe parcursul caruia A va face tot posi)ilul ca B si C sa intre in conflict,
situandu-se apoi in afara partilor $si trecand astfel la un alt "oc nu!it %Acu! sa va vad eu pe voi%(.
A! spus %insidios% pentru ca, asa cu! se inta!pla in toate "ocurile, ni!eni nu isi recunoaste
deschis o)iectivul si A ar putea sa ne#e in orice !o!ent ca i-ar fi provocat pe cei doi in !od
deli)erat.
55ri)unal66 $cel putin < "ucatori(
Este un "oc indeseo)i %con"u#al% dar se intalneste la toate nivelurile co!erciale si profesionale. A,
care traieste sau lucreaza cu B, profita de prezenta altor persoane pentru a-l critica aspru pe B
$care poate fi sau nu prezent(. Celelalte persoane iau pozitie in favoarea sau i!potriva lui B care
ra!ane, oricu!, izolat in pozitia de victi!a.
550icior de le!n66
;ucatorul care, in acest caz, poarta intr-adevar o proteza, se pune in pozitia de victi!a $%Cu! pot
eu sa fac ceva, nu vezi ca a! un picior de le!n%(, sperand sa #aseasca un /alvator care sa se
an#a"eze sa-i rezolve pro)le!ele.
Acest e*e!plu reprezinta !etafora tuturor lipsurilor reale sau presupuse de care ne plan#e! si
pe care le utiliza! ca prete*t pentru inactivitate $%sunt prea scund%, %sunt ne#ru%, %nu a! )ani%,
%nu a! studii%, %sunt...%, %nu sunt...%, %nu a!...%(, uitand ca altii, in aceeasi situatie, au o)tinut
rezultatele pe care si le-au propus $cititorii !ai atenti vor o)serva ca acu! eu a! intrat in rolul
0ersecutorului...(.
559iolul66
Este situatia tipica in care fe!eia provoaca )ar)atul pentru ca apoi sa se retra#a, spunandu-i ca
este !aniac si pervers si sustinand ca a fost inteleasa #resit.
+e fapt, este "ocul perfid al puterii - practicat la toate nivelurile - care consta in a !anifesta
disponi)ilitate fata de interlocutor, i!pin#andu-l astfel sa se descopere, pentru ca apoi sa-l lovesti
dupa ce a co)orat #arda.
Este unul din cele !ai periculoase "ocuri care, de o)icei, provoaca reactii violente.
55Alcoolicul66
;oc de societate la care pot participa !ulte persoane, in diverse roluri.
Alcoolicul $9icti!a( se i!)ata pentru ca, dupa el, viata - sau ceilalti - il persecuta. /otia, un
prieten, !edicul fa!iliei il consoleaza $/alvatori( si incearca sa-l dezvete de acest viciu.
3neori reusesc - pentru putin ti!p, pana la )etia ur!atoare - si apoi totul reincepe. intre ti!p, nu
vor uita sa-l persecute pe alcoolic $%4u ti-e rusine: 3ite ce faci din vietile noastre!%(. Acest
e*e!plu reprezinta !etafora tuturor o)isnuintelor nedorite, dar percepute de cel in cauza ca o
fatalitate $vesnicul intarziat, "ucatorul hazardului, o)ezul...( si care, intr-un fel sau altul, fac rau
celor apropiati.
Binenteles, ni!eni nu se an#a"eaza serios pentru a rezolva pro)le!a %alcoolicilor%.
55/a !oara si capra vecinului66
Acest "oc nu este catalo#at in versiunea oficiala a Analizei ranzactionale, ci reprezinta contri)utia
!ea care s-a for!at in cursul discutiei cu un prieten $ro!an( deose)it de inteli#ent. Citind in
articolul precedent afir!atia ca acela care se afla in pozitia %Eu nu sunt 78 - u nu esti 78% isi
asu!a un rol pasiv si participa la "ocuri in calitate de victi!a, !-a contrazis net, de!onstrandu-!i
ca este posi)il sa-ti pastrezi aceeasi pozitie, chiar avand rolul de 0ersecutor activ. /au, cu! !i-a
e*plicat el, aici nu nu!ai ca !ulte persoane se co!plac si au satisfactii in conte!plarea
necazurilor altuia $situatie care se inta!pla in toata lu!ea(, dar fac si tot ce se poate pentru ca
acela care cauta sa-si i!)unatateasca situatia sa nu reuseasca in ceea ce si-a propus, chiar daca
din acestea ele nu au nici un folos.
/tia! !ai de!ult de e*istenta acestei situatii in =usia postco!unista, unde pri!ii a#ricultori care
incepusera sa faca afaceri cu strainii isi #aseau casa incendiata de vreun vecin invidios, dar
spera! ca =o!ania se tine la distanta de aceasta pro)le!a.
+aca dintr-un punct de vedere psiholo#ic, sau !ai )ine zis, psihiatric, poate e*ista o e*plicatie
$persoana care reuseste acolo unde, in aceleasi conditii, eu nu reusesc, este dovada clara a
incapacitatii !ele si din acest !otiv va fi oprita sau eli!inata(, din punctul de vedere al rezultatelor
nu cred ca este nevoie sa de!onstra! ne)unia unui astfel de co!porta!ent care nu reprezinta
altceva decat un foarte !are o)stacol in crearea unui !ecanis! econo!ico - politic functional si
productiv.
Ce as putea spune: in calitate de oaspete al acestei tari, as vrea sa sper ca prietenul !eu filosof
este un pesi!ist si ca siuatia nu este chiar asa. +aca, in schi!), el are dreptate... ei, atunci iesiti
ur#ent din acest "oc si veti avea nu!ai de casti#at!
+eseori, cand sustin se!inarii pe te!a "ocurilor, unii spun ca viata fara "ocuri ar fi !onotona si
plicticoasa. Aceasta confir!a parerea lui Berne ca persoanele tin la propriile "ocuri si nu sunt
dispuse sa renunte la ele cu usurinta.
Adevarul este ca, data fiind participarea inconstienta si avand ca principal o)iectiv schi!)ul de
%stro1es%, iesirea dintr-un "oc poate fi foarte dificila. 0e deasupra, nu se utilizeaza corect starea
Adult, unica stare care ar rezolva situatiile in !od eficient si ne-ar per!ite sa ne da! sea!a ca
este !ult !ai constructiv sa ne folosi! ener#iile pentru rezolvarea adevaratelor pro)le!e $care,
cu si#uranta, nu lipsesc(, !ai de#ra)a decat sa raspunde! auto!at,dupa cu! a! fost
pro#ra!ati2 fie sa ne plan#e! continuu $9icti!a(, fie sa incerca! sa ne face! doriti #hicind
nevoile altuia $/alvator(, fie sa-i critica!, sa-i ataca!, sa-i !ini!aliza! pe ceilalti $0ersecutor(.
Ca de o)icei, va reco!and sa va folositi capacitatile de o)servare pentru a invata sa recunoasteti
%pe viu% ceea ce aici a! sintetizat doar in treacat, dar... atentie, de data aceasta fara sa "ucati
chiar %Analiza ranzactionala% $asa a denu!it, cu un !are si!t al u!orului, Eric Berne "ocul celui
care, dupa ce i-a citit cartea, s-a dedicat descoperirii "ocurilor altuia, fara a le vedea pe ale sale...(.