IRIMUS VLAD-PAUL

CLASA a-X-a E

ATENTIA SI NEATENTIA LA LECTII A ELEVILOR
Prima conditie a desfasurarii unei lectii, a unui proces de inatare
este atentia, care presupune orientarea selectia a actiitatii psi!ice, asu-
pra unui o"iect, fenomen etc# paralel cu asi$urarea unui tonus cele"ral
optim# Din multimea de stimulari care actionea%a asupra receptorilor, su-
"iectul ale$e si raspunde in mod corespun%ator numai la o mica parte&cir-
ca '( din aceste influente parcur$- dupa D#E#)erl*ne- sistemul neros
pentru a iesi su" forma de comportamente# +iltra,ul si selectia mesa,elor
are loc nu numai la nielul scoartei cele"rale, ci si in eta,ele inferioare ale
sistemului neros#
Concentrarea atentiei determina cresterea eficientei actiitatii co$-
nitie si motorii# Cercetarile arata ca un optimum de atentie corespunde
unui $rad de e-cita"ilitate medie, unui niel medie de actiare cere"rala,
care facilitea%a inte$rarea mesa,elor .'/0 si ca su" acest niel nu are loc
reactia de orientarea, in timp ce depasirea nielului optim produce mai
curand o reactie de alarma, de neliniste, care distorsionea%a perceptia sau
caracterul adapti al reactiei#
+ocarul de e-cita"ilitate optima corespun%ator atentiei concentrate
atat in sfera sen%oriala, intelectuala, cat si in cea motrica determina-prin
inductie ne$atia- in!i"itia celorlalte %one corticale# In consecinta, atentia
comporta doua laturi solidare& concentratie asupra unui fapt, asupra unei
idei sau actiitati si detasarea simultana fata de rest# Re%istenta fata de
stimulii pertur"atori, distractii, constituie indirect o masura a $radului de
concentrare#
Eleul isi poate mentine atentia concentrata asupra unui fapt sau
o"iect in medie '1-2/ de minute, eentual si mai mult daca il o"sera, il
e-aminea%a etc# Eident, e-ista ariatii in $radul de concentrare, anumite
oscilatii usoare, fara a se intrerupe directia, orientarea de "a%a a atentiei#
Dificultatea la lectii consta in a mentine sta"ila concentrarea actiitatii#
De asemenea, olumul atentiei, adica numarul de o"iecte sau feno-
mene care pot fi cuprinse simultan si cu suficienta claritate in campul a-
tentiei, are un caracter limitat# Dupa unele estimari campul nostru percep-
ti nu depaseste, intr-un domeniu sen%orial dat, 3-4 elemente diferite pre-
%entate simultan# In centrul atentiei se afla desi$ur, la un moment dat, un
numar mai mic de date discrete# La scolarii din primele clase olumul a-
'
IRIMUS VLAD-PAUL
CLASA a-X-a E
tentiei este mai restrans# De aceea anumite dificultati de inatare pot sa
proina din supraincarcarea campului de apre!ensiune al eleului# De
e-emplu, ta"la este prea incarcata, sau se cer corelate la lectie prea multe
elemente, eentual distantate in spatiu ori timp# Alternarea focarului de
e-cita"ilitate optima presupune, de asemenea, o anumita mo"ilitate a pro-
ceselor neroase#
+enomenul atentiei se e-teriori%ea%a intr-un ta"lou de comportare
usor de identificat de profesorul cu e-perienta& o motricitate redusa a cor-
pului si a mainilor, priirea atintita asupra sursei de stimuli, orientarea a-
paratului auditi pe traiectoria undelor sonore , o mimica apro"atia sau
de%apro"atoare .dupa ca%0, dupa ca% reactii spontane -in e-presia fetei- in
momentele de neintele$ere a materialului etc# In sc!im", eleul neatent
are o priire a"senta, distrata, se preocupa de lucruri straine de lectie, este
mereu a$itat, da semne de plictiseala, parca numara minutele pana la pau-
%a# Cand atentia este centrata unui punct oarecare, oc!ii priesc parca in
$ol#
Se intampla insa ca e-presia sa nu redea fidel starea reala a atentiei#
Spre e-emplu, un ele poate sa stea nemiscat si cu priirea atintita spre
profesor, dar cand este intre"at in le$atura cu cele predate sa dea raspun-
suri cu totul straine de lectie5dimpotria, un alt copil mai ioi, nu tocmai
linistit in "anca si cu tendinte de a antrena ecinii la or"a, surprinde prin
raspunsul corect la o intre"are adresata de profesor pe neasteptate# Prin
urmare, asupra atentiei copiilor, ca si asupra reusitei lectiei ca atare, nu se
poate conc!ide numai pe "a%a e-presiei, ci tre"uie puse intre"ari de son-
da, sau prea%ute fi-ari partiale# Pe de alta parte, tre"uie mentionat ca li-
nistea ideala, po%itia ri$uroasa de ascultare, stare completa de nemiscare6
prin faptul ca silesc copiii sa-si in!i"e prea mult miscarile, reactiitatea 6
duc mai repede la o"oseala, indeose"i la clasele mici si mi,locii#
A"aterea sau distru$erea atentiei apare uneori ca efect al in!i"itiei
e-terne# Un stimul nou, neo"isnuit sau mai intens, prooaca prin inductie
ne$atia in scoarta cere"rala un focar puternic de e-citatie, care pune in
um"ra, in!i"a pe cele e-istente# In consecinta, atentia se a indrepta spre
noua sursa de stimulari# In ca%ul lectiilor orale, stimulii sonori colaterali
e-ercita o"isnuit o influenta pertur"anta mai mare decat cei i%uali#
Desi$ur in "a%a fenomenului neatentiei stau, de asemenea, nume-
roase surse interne& lipsa de interes, de motiatie, preocupari laterale,
starea de o"oseala, lacune in educatia ointei si altele# Dupa cum se stie,
in clasele mari interine o diferentiere a intereselor, care se accentuea%a
eident catre sfarsitul scolaritatii, datorita mai ales supraincarcarii#Anc!e-
2
IRIMUS VLAD-PAUL
CLASA a-X-a E
tele efectuate in randul eleilor atesta disocierea neta a mecanismelor
ener$etice, reparti%area eforturilor in clasele terminale ale scolii medii in-
deose"i asupra domeniului de optiune profesionala# In consecinta atentia
a fi prin definitie selectia#
7u tre"uie i$norat la lectii nici flu-ul li"er al asociatiilor, orientat
mai ales pe directia preocuparilor laterale# 8 parte din elei a"ia asteapta
sa fie c!emati altii la raspuns sau sa inceapa e-plicarea noii teme, pentru
ca in timpul acesta sa poata isa# 8 asociatie proocata de o intamplare
sau o preocupare e-terioara lectiei pot aea ca efect indeose"i la preado-
lescenti, o distra$ere indelun$ata si constanta# Pe fondul monotoniei se
intalea%a usor saturatia psi!ica#
E-ista diferente indiiduale relati sta"ile in ceea ce prieste mani-
festarea neatentiei, fapt care a dus c!iar la sc!itarea unei tipolo$ii# Astfel
unii elei pre%inta o atentie e-trem de fluctuanta, manifesta nera"dare la
lectii, neoie de ariatie in actiitate si in d9cor, sunt mereu a$itati sau
ocupati cu cea strain de ora, intrea"a cea pe ecini, rasfoiesc cartea,
intorc capul la cel mai mic %$omot# Este tipul e-cita"il nestapanit, la care
neatentia se conturea%a intr-un ta"lou de indisciplina#
La alti elei, lipsa de atentie apare su" forma unei pasiitati, care
se asocia%a cu o stare e-terioara de nemiscare, deci cu o concentrare
aparen-
ta5 in fond ei fi-ea%a priirea mult timp asupra o"iectului fara sa-l urma-
reasca in fapt, sunt inerti, nu-si pot comuta atentia de la un o"iect la altul#
8 or$ani%area corecta a lectiei poate preeni sau elimina in "una
masura toate aceste forme de neatentie# Printre procedeele eficace in
aceasta priinta se mentionea%a $ri,a de a da sarcini concrete , de a face
ca fiecare ele sa fie ocupat, apoi asi$urarea unui continut si a unor meto-
de ariate in cadrul lectiei, si desfasurarea actiitatii in ritm optim#
BIBLIOGRAFIE: PSIHOLOGIE SCOLARA DE ION
RADU
:
IRIMUS VLAD-PAUL
CLASA a-X-a E
3