Ileana Vulpescu - Saruta Pamantul Acesta (1987)

- SRUT PMNTUL ACESTA -
Cuprins
dacia felix
omnes una manet nox
pe-un picior de plai
siiliul romei
dacia capta
pax romana
romania
nota autorului
!
- "LEANA #ULPESCU -
Strmoii mei, desigur, pe-aici au stat i ei
Pstori pribegi cu turme i herghelii grozave,
Ei nu aveau palate mree, naveau nave
!ar "i iubeau pm#ntul blagoslovit de zei
$%&
Strmoii mei, desigur, sau chinuit pe-aici
'ind cu plugul brazde ad#nci i roditoare,
(u aurul din c#mpuri leg#nd pe cel din soare,
Erau mai alt)el, poate, dec#t i-a crede mici
'cui i ari de soare sau rcorii de v#ntul
(e le-aducea din zare al vremurilor semn,
!in zori i p#nn sear, arau din greu pm#ntul,
(u braele crispate pe plugul lor de lemn
Strmoii mei, desigur, aicea au murit
Plecau tcui i panici pe-al ne)iinei drum,
Spre zeul grav i rece, de piatr, ast)el cum
!oar mintea lor srac i l-ar )inchipuit
*i-atuncea c#nd dumanii se artau "n zare,
+it#nd i plug i turme, "n cale le ieeau
,omer nu spune "ns, can vremuri legendare,
!esigur, c "n lupte i ei atunci mureau
Strmoii mei aicea-s (ci alt)el rost nu-i are,
(#nd nopile sunt turburi i ploaia cade grea,
-enumrate glasuri, ce bat )rncetare,
.adarnic s )rm#nte "nchipuirea mea
M$ SULESCU% Strmoii /01 noiembrie 02034%
&
!E(E5678 9, codri, codri, v micai cu mine,
:uni mari de piatr, )ii-mi g#nduri,
Purtai, st#nci albe armi$i&le de cremeni,
:ergei naintea mea a regelui
S vd apropiindu-se pm#ntul,
(u munii i cu codrii%
*i st#nd pe loc naintea ;omei vechi<
M$ EM"NESCU% !ecebal /0=13, 5erlin4
dacia felix
'
- "LEANA #ULPESCU -
>n vremea veche de demult, demult ceriul era limpede soarele
strlucea ca un )ecior t#nr c#mpii )rumoase, "mpre?urate de muni
verzi, se "ntindeau mai mult dec#t putea cuprinde ochiul pduri tinere
umbreau dealurile turmele sauzeau mugind de departe i armsarii
nechezau giuc#ndu-se prin rarite $& @erice de oamenii din c#mpie,
)erice de cei de la munte< Era vremea atuncea c#nd tot omul tria )r
stp#n i umbla m#ndru )r s-i plece capul la alt om c#nd umbra
vilor, pm#ntul i aerul ceriului erau deschise tuturora iar viaa se
trecea lin ca un vis% $& !ar, iat, aerul se turbur (eriul cel limpede
se "mbrobodete cu nori "ntunecoi +n nor de prav "nvluie c#mpia i
ascunde munii se aud vaiete $&
Se vede amestecul unei btlii< (ei ce au nvlit sunt "mbrcai "n
)ier sgeata alunec pe pavz, i paloul cu dou ascuite taie "n carne
vie dar piepturile goale stau "mpotriv se lupt cu )urie $&
7upttorii se amestec i se izbesc piepturile goale de paveze capetele
descoperite de coi)uri
Al$ RUSS(% (#ntarea ;om#niei, )""" /2 -ov% 0=AB, Paris4%
*
Porsilo se uita posomor+t la c,peteniile-adunate -n .urul mesei de piatr,
din -nc,perea unde-/i 0inea 1ece2al de o2icei sfatul$ 3i lua fiec,ruia seama$
Erau unspre4ece5 cu el% cu Porsilo 6 doispre4ece$ 3i cuno/tea 2ine doar pe
doi dintre ei% fiindu-i 7ecini8 unul 6 la R,s,rit% altul 6 la Apus$ Cel de la
R,s,rit% om -n putere% sem,na cu-o putin, coco0at, pe dou, picioru/e
scurte% su20iri de necre4ut% /i care te-a/teptai s, se fr+n, la fiecare pas$
C9ipul te/it% /aua nasului c+rn ad+ncit, mult% 2u4ele l,2,r0ate% falca de .os
ie/it,-nainte% fruntea dreapt, ca un 4id% spr+ncene 0epoase cu fire scurte%
oc9i cu pri7ire de c+ine care st, s, se repead,8 7oia% desiur% s, par, d+r4 /i
ne-nfricat% pus s,-nfrunte omenirea-ntrea,5 pentru cine-l pri7ea cu luare-
aminte% cum f,cea acum Porsilo% acest c9ip tr,da doar 7iclenie-nc,p,0+nat,
/i pie4i/, care% infaili2il% se con7erte/te% totdeauna cu-aceea/i :credin0,;%
la orice cau4, a7anta.oas,$ Acesta era 1ruxilis% 7ecinul de la R,s,rit al lui
Porsilo$ Cumnat cu <icilis =sfetnic apropiat al lui 1ece2al>% lui 1ruxilis nu-
i fusese reu s, miroase dincotro /i -ncotro 2,tea 7+ntul$ (ricum s-ar fi
terminat -nfruntarea lor cu Traian 6 -nfruntare care n-a7ea cum s, fie-
ocolit,% de 7reme ce 1acia f,cea parte din lumea locuit,% sortit, s, de7in,
pro7incie roman,% condus, de 7reun legatus 6ugusti 6 7ecinii lui 1ece2al
nu puteau sc,pa mai -nt+i de m+na acestuia din urm,$ 1ece2al /tia c, f,r,
a.utorul 7ecinilor c9ema0i acum la sfat a7ea s, fie din ce -n ce mai reu s,
se-mpotri7easc, Romei$ 1ac, nu le c,p,ta a.utorul% m,car du/mani nu
tre2uia s, /i-i fac,$ Tre2uia s,-i ia -ncet /i cu du9ul 2l+nde0ii% fiindc, e mai
2ine c+nd sile/ti pe cine7a la un lucru 6 de/i% -n sinea lui% nimeni nu se las,
p,c,lit 6 s, cree4i o aparen0,% /i pentru tine /i pentru el% c, o face din
con7inere$ Mi.loace prin care s,-i pun, la respect% -n ca4 de-mpotri7ire%
1ece2al a7ea% mai mult dec+t ar fi fost ne7oie$ ?tia -ns, c, 7or2a era mai
2un, dec+t 9ioaa /i dec+t sa2ia$ Nou, dintre cei de fa0, i-ar fi luat f,r, s,
/o7,ie locul% -n timp de pace8 de pace lun, /i lipsit, de prime.die$ 1e/i era
limpede c,% f,r, o m+n, de fier% romanii i-ar fi spul2erat /i p+n-atunci% ei
nu se d,deau -n l,turi s,-/i fac, socoteli de pescuit -n ap, tul2ure8 cum s,-l
p,c,leasc, pe 1ece2al 6 dac, nu c9iar pe de-a-ntreul% m,car c+t de c+t 6
dar f,r, s, se strice cu el5 adic,% s, nu-i dea tot ce i-ar fi putut da% fiind
7,dit c,-i c9ema la el ca s, le cear, /i nu ca s,-i d,ruiasc,$ Romanii erau
mai departe 6 mai departe dac, nu 0ineai seama de leiunile de la Por0i /i
de podul de pe "stru 6 /i poate c, se mai potoleau5 iar% la urma urmei% /i
dac, 7eneau peste ei8 se-nc9inau /i ata$ ?i interesul romanilor era s, se
@
- "LEANA #ULPESCU -
pun, 2ine cu neamurile 2,/tina/e$ Te supuneai% te d,deai cu ei% -0i p,strai
ranul% ce a/a de mare nenorocireA (amenii de r+nd urmau s, munceasc,
a/a cum munciser, de c+nd se /tiau pe p,m+nt5 unii a7eau s, fie-ncorpora0i
-n leiunile romane /i du/i cine-/tie pe unde 6 -n sf+r/it% du/i unde-a7ea
Roma ne7oie 6 /i ce era cu astaAB 3nc9inarea -n fa0a lui 1ece2al =c,ci
-nc9inare era% oric+t ar fi-nf,0i/at-o el ca pe-o alian0,> 6 de altfel /i-ntr-o
alian0, ealitatea este o 7or2, oal,% fiindc, fr+ul -l 0ine un sinur aliat 6
nu cuno/tea cale de-ntoarcere /i nici poteci cotite$
?tiau cu to0ii c, lucrul dat nu se mai ia -napoi$ ( alian0, -nc9eiat, -n fa0a
unei prime.dii poate fi desf,cut, c+nd prime.dia a trecut5 ce-ai apucat s,
7er/i -n puna o2/teasc, -i r,m+ne -ns, celui mai puternic% deoarece% de
c+nd lumea% pe/tele cel mare nu 0ine seam, de ple7u/ca pe care o-n9ite$
Afar, de Porsilo% de 1romi9ete =7ecinul lui de la Apus> /i de C9e2risis%
to0i cei aduna0i acolo se +ndeau cum s,-l p,c,leasc, mai di2aci pe
1ece2al$
Pentru ca f,0,rnicia s, fie c+t mai asem,n,toare cu ade7,rul% c,ile ei
tre2uie s, par, mai ade7,rate dec+t ale ade7,rului$
Tot omul cump,ne/te-ndelun c+nd ia o 9ot,r+re de mare-nsemn,tate5
face mereu pa/i -nainte% pa/i -napoi% o ia pe-un drum% se-ntoarce iar, de
unde-a plecat /i-/i spune de mii de ori :dar dac,C;$ Adesea% +ndul dint+i
e cel mai 2un$ 1up, ce-ai urmat c,ile-ntortoc9eate ale tuturor
posi2ilit,0ilor% -0i dai seama c, o sinur, cale ai de urmat8 cea dreapt,% fiind
cea mai scurt, -ntre-nceput /i sf+r/it$ Cea dreapt, 6 c+nd ai +nd cinstit$
Condi0ia esen0ial, a f,0,rniciei este -ns, complica0ia% mul0imea
e4it,rilor% simularea fr,m+nt,rii -n fa0a unui le,m+nt$
Cele nou, c,petenii /tiau c, 1ece2al nu era omul pe care s,-l p,c,le/ti
cu una-cu dou,$ A7eau s, se osteneasc, mult /i s, se tocmeasc, /i mai
mult$ 1ruxilis% cumnatul lui <icilis% alesese calea scurt, /i folositoare a
slu,rniciei f,0i/e$ 3n alt,-mpre.urare% poate c, 1ece2al nu l-ar fi-
n7rednicit cu-o pri7ire m,car pe-acest 1ruxilis$ Acum -ns, nu-i prea d,dea
m+na s, alea,$
St,teau t,cu0i /i-ncrunta0i% re4em+ndu-/i m+inile de pumnalele scurte cu
7+rful adus% spri.inite cu teaca-n masa de piatr,$
"ntraser, to0i -n acela/i timp% d,duser, scurt din cap% f,r, s, se
pri7easc,% /i se-a/e4aser, la un semn al Marelui Preot% #e4ina% care% f,r,
niciun cu7+nt% -i l,sase-acolo /i plecase$ Afar, de Porsilo% de 1romi9ete /i
de C9e2risis% -m2r,ca0i ca de s,r2,toare =cu pumnal cu teac, de aur% cu
D
2um2i tot de aur la-nc,l0,ri% cu paftale mari% de aur /i ele% pe um,rul st+n
al sumanului% fiecare cu -nsemnele neamului s,u>% ceilal0i nou, erau
-m2r,ca0i ca-n 4ile-o2i/nuite% ca /i c+nd s-ar fi dus s, dea ocol 0arinii%
r,4oarelor de leume ori s-arunce o pri7ire la 2,ile-de-aur sau la ocne$
Afar, de c,ciula de a2a cenu/ie% pe care-o a7ea fiecare-n cap% nimic nu-i
deose2ea de oamenii de r+nd c,rora le erau c,petenii$ #oiau% desiur% s,-i
dea a-n0elee lui 1ece2al c, de la oameni at+t de mode/ti mare lucru n-
a7ea de-a/teptat$
Au4iser, ei 6 nu se putea s, nu fi au4it 6 po7estea :reelui; 1romi9ete
/i-a lui Lisima9 macedoneanul% a.uns ree al tracilor$ Acesta din urm,%
d+nd n,7al, peste e0i% -i cade pri4onier lui 1romi9ete$ 3n loc s,-l omoare%
cum -i cerea o2/tea% 1romi9ete -l pofte/te pe Lisima9 -mpreun, cu
-nso0itorii lui la o mas, toat, numai talere de aur 2,tute-n pietre scumpe%
cu linuri /i cu /ipuri a/i.derea% cu 2ucate rare /i alese% ca la cur0ile
satrapilor de la Soare-R,sare% -n timp ce 1romi9ete /i c,peteniile sale
m+ncau din 2liduri de p,m+nt% cu linuri de lemn% m+nc,ruri simple% de
oameni ne7oia/i% d+ndu-i de-n0eles lui Lisima9 c, un om ca el% care tr,ia -n
2o,0ie% tre2uia s,-/i 7ad, de a7utul s,u /i nu s, um2le s, prade ni/te
s,raci ca 1romi9ete /i ca semin0ia lui$ 1ar de-aceast, parimie a lui
1romi9ete cel-din-7ec9ime dac-au4iser, ei% au4ise /i 1ece2al$ 1ac-au4ise%
nu strica s,-i fie-amintit,$
:(are de ce tre2uie s, ne fie mereu fric, de cine7a pe lumea astaB;% se
+ndea Porsilo% cu oc9ii 0int, la u/a pe care nu intra nimeni$ :Nou, 6 de el%
lui 6 de romani% /i tuturor la un loc 6 tot de romani% parc, nu ne-ar fi de-
a.uns frica de soart, /i de m+nia 4eilorA stora li-i fric, de 1ece2al% dar /i
lui de ei$ Tuturor c,peteniilor le este fric, de cei peste care sunt mai mari$
Le e fric, de lipsa lor de-n0eleere% care duce adesea la ur, 6 /i% mai r,u% la
nep,sare 6 de tr,darea lor /i% mai mult ca de orice% de f,0,rnicia lor;$ Lui%
lui Porsilo% nu-i era fric, de semin0ia luiB C+nd adunase sfatul 2,tr+nilor -n
cetatea-de-scaun% -/i spusese fiecare p,rerea% l,s+nd loc lasului -ndoielii
/i-al pruden0ei% d+ndu-i de-n0eles% pe l+n, sfaturile pe care le-ar fi 9,r,4it
/i fiilor lor% d+ndu-i de-n0eles prin c+te o 7or2, su20ire c, cine /i-a 2,at
ruma4ul su2 .uul puterii tre2uia s, /tie s,-l duc, sinur /i s, se-a/tepte
ca pentru faptele lui s, r,spund, sinur% c,ci la neca4 nimeni nu 0i se-
al,tur, p,rta/% iar neamul pe care l-ai dus la r,u nu te iart, niciodat, /i se
leap,d, de tine$ <,tr+nii aceia% -n cinstea /i-n 2un,7oin0a lor% nu f,cuser,
altce7a dec+t s,-i aminteasc, ceea ce /tia /i el8 c+t de pu0in pre0uiesc
E
- "LEANA #ULPESCU -
uralele% cum se pot preface-n sudalm,% cum fierul care te-a ap,rat -0i poate
str,pune 2ereata% fiindc, a/a e sufletul omului8 sc9im2,tor$ :1ac,
1ece2al ar /ti c, n-are deloc sor0i de i42+nd, -n fa0a romanilor% li s-ar mai
-mpotri7iB 1ac, romanii ar aranta lini/tea 0,rii cu pre0ul detron,rii lui
1ece2al% 1ece2al ar primi s, dea puterea din m+n, de draul 0,riiB Numai
c, el deea2a ar fi dat puterea din m+n,% romanii a7eau ne7oie de-o nou,
cucerire /i nu de-un conduc,tor care s, um2le dup, alt, pace dec+t cea
impus, de ei;$
1ece2al se l,sa a/teptat$
1e/i fiecare dintre cei aduna0i acolo ar fi a7ut destule de spus% niciunul
nu desc9idea ura$ N-a7eau -ncredere unul -ntr-altul /i nici -n pere0i$
1ece2al se l,sa a/teptat$
Era limpede c, nu cine-/tie-ce tre2uri -nsemnate -l -mpiedicau s, 7in,$
Le punea r,2darea la-ncercare$ #oia doar s, le 4+nd,re trufia ori s,-i
umileasc,B :?i una% /i alta;% +ndea Porsilo$ 3/i f,cea o socoteal, foarte
2un, 1ece2al$ (mul care-/i pierde r,2darea -/i de4lea, lim2a /i spune
7rute /i ne7rute% -ns, niciodat, ce n-a +ndit mai -nainte$ :3n locul lui% eu
cum a/ faceB "-a/ fi a/teptat eu pe ei aici$ Fiindc, eu nu sunt f,cut s,
c9inuiesc% nu sunt f,cut /i nici nu 7reau$ Pe mine m, silesc -mpre.ur,rile
s,-mi c+rmuiesc neamul5 2ucuros a/ da cinstea asta altuia mai -n stare
dec+t mine$ Cui -ns,B 1ar elB C+nd 7rei s, c+rmuie/ti% se 7ede trea2a c, nu
dai la o parte nimic din ce-0i asiur,-nt+ietatea$ Nu te mai +nde/ti c,-i
umile/ti pe unii% c,-i calci -n picioare pe al0ii% c, superi pe mai /tiu-eu-cine$
Te ui0i doar -nainte% la scop$ Romanii calc, totul -n picioare cu oc9ii la
0int,8 cucerirea lumii$ Siur c, lui Traian% mare eneral /i om cinstit se
pare 6 c+t de cinstit poate fi un -mp,rat 6 i s-ar str+ne inima s, 7ad,
spinteca0i -n fa0a lui o mam, cu un copil mic% dar pentru asta nu se-apuc,
s, numere mamele /i copiii spinteca0i de-a lunul drumurilor pe care le taie
leiunile% -n piatr,% -n p,m+nt /i-n carne 7ie% -ntre Roma /i Eufrat;$
Porsilo se uit,% r+nd pe r+nd% din nou la cei unspre4ece to7ar,/i de
a/teptare$
3n partea opus, intr,rii se aflau .il0ul Reelui /i cel al Marelui Preot$
C,peteniile se-a/e4aser,% din instinct de solidaritate% unul l+n, altul% afar,
de 1ruxilis% care st,tea pe locul din dreapta .il0ului reesc% desp,r0it de
ceilal0i de multe .il0uri oale% pentru ca nimeni s, nu ai2, 7reo-ndoial, -n
pri7in0a cinstei la care-l 0inea marele Ree$ (steniser, s, mai stea re4ema0i
de m+nerele pumnalelor$ Afar, de 1romi9ete$ Unii-/i 0ineau acum m+inile
G
-ncruci/ate la piept% al0ii-/i mi/cau -ntruna deetele /i-/i str+neau pumnii%
iar pe c9ipuri li se citea o mare nelini/te$ Nu-i c9emase cum7a ca s, le ia
capul% iar ei ca ni/te n,t+ni se l,saser, prin/i -n capcan,5 ori ca s,-i lase
acolo s, piar, de foameB :1e-ar 7eni odat, s, spun, ce 7rea /i s, ne
7edem sc,pa0i de-aici;% se +ndea fiecare-n sine$
1romi9ete 6 cel mai 2,tr+n din toat, adunarea% -nalt /i de/irat% cu 2ar2,
lun,% cenu/ie% r,sfr+nt, ca o m,tur,% cu c9ip uscat /i-ncremenit care nu
p,rea s, fi r+s ori s, fi pl+ns 7reodat,% cu oc9i al2astru-ntunecat um2ri0i de
spr+ncene stufoase% r,mase nere printr-o ciud,0enie-a firii 6 cum st,tea cu
m+inile neclintite pe m+nerul pumnalului /i cu pri7irea 0int, la u/a pe unde
ar fi tre2uit s, intre 1ece2al% ai fi 4is c, era un mort cu oc9ii r,ma/i
desc9i/i$ 3n mu0enia /i-n amor0eala eneral,% i42ind% f,r, s, 7rea% pumnalul
de piatra mesei% 1romi9ete se ridic,% -/i potri7i c,ma/a su2 c9imir% -/i
trase-n .os poalele sumanului /i se-ndrept, spre ie/ire% -n nedumerirea
tuturor$
Lua0i pe nea/teptate /i tre4i0i fiecare din +ndurile lui% care prea mult nu
se deose2eau de la unul la altul% cei unspre4ece 2,r2a0i aduna0i acolo nu
/tiau ce s, fac,8 s,-l urme4e ori s, r,m+n, mai departe nemi/ca0i /i s, nu
ispiteasc, soarta$ F,r, s, le-arunce nicio pri7ire% cu pas rar /i f,r, ra2,%
1romi9ete a.unse l+n, ie/ire% unde se opri s, ia seama celor dou,
clepsidre de sticl, sidefie a/e4ate ca ni/te c+ini de pa4,% una -n dreapta% alta
-n st+na u/ii% prinse -ntr-o arm,tur, de 2ron4 ca o ur, de lup c,scat,$
Hin+ndu-/i r,suflarea% urm,ri pic,tura de ap, dintr-una% care% clipocind
a2ia sim0it% m,sura pasul neau4it al timpului$ :3ncet--ncet spre p,m+nt;% -/i
4ise el$ I+ndul ,sta% cuprin4+nd pe scurt -n7,0,tura do2+ndit, -ntr-o 7ia0,
ale c,rei urcu/uri /i mai ales co2or+/uri -l deprinseser, s, se smereasc,% -l
-m2un, deodat, -n pri7in0a celor aduna0i acolo% pe care-i ur+se /i-i
dispre0uise cu o clip, mai -nainte5 -n pri7in0a lui 1ece2al% care dra nu-i
fusese niciodat,5 -n pri7in0a a toate /i a to0i% c,ci -ntr-o 2un, 4i% to0i /i toate
a7eau s, fo/neasc, /i s, clipoceasc, pe unde7a pe su2t p,m+nt$
Porsilo se +ndi s, urme4e pilda lui 1romi9ete$ R,mase totu/i pe loc$
Nu de team,% ci a/a cum r,m+nea la luptele de coco/i sau de c+ini% p+n, ce
unul din cei doi lupt,tori -/i d,dea ultima suflare% pri7ind cu mult, mil,
2ietele do2itoace -m2oldite s, se ucid,% f,r, s, ai2, nimic unul cu altul% -n
0ipetele /i-n urletele mul0imii% din care o parte 0ipa de 2ucurie c, -n7insese
coco/ul ori c+inele pe care pusese prinsoare% alta urla -ncr+ncenat, de ur,-
mpotri7a 7iet,0ii ucise% pe care ar fi ucis-o -nc, /i -nc, o dat, /i de-o mie
JK
- "LEANA #ULPESCU -
de ori fiindc,-i -n/elase a/tept,rile /i-i olise puna$ 1emult% -n tinere0ea
lui tinere0e% Porsilo se nimerise s, stea la o lupt, de coco/i l+n,
1romi9ete$ Porsilo se uita mai mult la c9ipurile oamenilor dec+t la p,s,rile
care a2ia-ncepeau s, se-ncaiere$ Urm,rindu-i% atunci% pri7irea% 1romi9ete
-i pusese o m+n, pe um,r% se uitase drept -n oc9ii lui /i-i /optise8 :Fiule% s,
nu-0i -nc9ipui c-ai s, 7e4i mil, -n oc9ii 7reunuia$ Pleac,$ Nici aici nu e
nimic nou cum nu e nic,ieri su2 soaieA;$ Porsilo /tia c, nici acolo% -n sala
de tain, a mai-marelui lor% 1ece2al% n-a7ea s, fie nimic nou% ci .ocul de
-nfrunt,ri al intereselor% 7ec9i de c+nd lumea /i etern ca /i ea$ 1ac, Porsilo
ar fi 7enit la acest sfat -n numele lui doar% poate c, s-ar fi ridicat% l-ar fi
urmat pe 1romi9ete% ar fi urm,rit o clip, curerea 7remii prin curm,tura
celor dou, clepsidre% s-ar fi descoperit -n fa0a draconului de 2ron4 0intuit
deasupra intr,rii% /i-ar fi-ndesat c,ciula-n cap /i pe-aci 0i-ar fi fost drumul$
Poate$ El nu 7enise -ns, -n numele lui% ci al celor pe care-i c+rmuia de c+nd
murise frate-s,u mai mare -n ultima -nfruntare a lui 1ece2al cu armatele
romane$ 1e-ar fi fost ultimaA
3n timp ce Porsilo se-ntre2a dac, n-ar fi r,mas locului% c9iar 7enit doar
-n numele s,u% din pricina curio4it,0ii de totdeauna de-a 7edea p+n, la
cap,t o -nt+mplare 6 de/i aproape /tiut, dinainte 6 u/a rea de lemn d,ltuit
cu draconi a intr,rii se desc9ise f,r, niciun 4omot /i-n cadrul ei ap,ru
Marele Preot% urmat de reele 1ece2al$
L 3ncotro% cinstite unc9iB i se-adres, 1ece2al lui 1romi9ete% care
tocmai -/i punea c,ciula-n cap% -n timp ce oaspe0ii ceilal0i se descopereau /i
se ridicau -n picioare$
L Acas,% nepoate$ Credeam c, nu mai 7ii$ /tia tineri -m2,tr+niser,
de-at+ta a/teptat% iar eu c+t pe-aci s,-mi dau ultima suflare$
3n lasul lui 1romi9ete nu se sim0ea nici -n,duin0,% nici sup,rare$
L Ne 2ate r,42oiul la u/,% spuse 1ece2al% -n c9ip de r,spuns%
-ndrept+ndu-se c,tre mas, /i poftindu-l din oc9i pe 1romi9ete s, se-a/e4e$
L Nicio noutate% spuse acesta% f,c+nd un semn cu m+na a pau2,% /i se-
a/e4, c9iar -n st+na lui 1ece2al% desp,r0indu-l de Marele Preot /i
aplec+ndu-se -nspre dreapta Reelui% ca s,-i ia seama lui 1ruxilis% de parc,
atunci l-ar fi descoperit$
L 1e ce te ui0i a/a la mine% cinstite 1romi9eteB -l -ntre2, 1ruxilis cu-o
7oce care se dorea 2l+nd,$
JJ
L E/ti cam ras% fiule$ Ce 4ice calul dumitaleB -ntoarse cel,lalt cu7+nt
-n lum,$ Un 4+m2et mucalit trecu prin oc9ii al2a/tri /i-i f,cu s, sclipeasc,
o clip, tinere/te$
1ruxilis -l pri7i dispre0uitor /i nu ,si de cu7iin0, s,-i r,spund,$
F,c+ndu-se c, nu 7,4use /i c, n-au4ise nimic% 1ece2al -/i plim2, roat,
pri7irea% oprind-o scurt -n oc9ii fiec,ruia$
L Prea-cinsti0i oaspe0i% r,42oiul ne 2ate la u/,$
L Poate n-ar fi 2,tut dac, n-am fi -nc,lcat -n0eleerile cu Traian% 4ise
C9e2risis mai mult ca pentru sine% cu 7ocea moale /i 7or2a t,r,,nat, a
celor din Mia4,noapte$
L C9e2risis% credeam c-am -n0eles cu to0ii c, a/a-4isa pace cu Traian
este pentru romani doar un r,spas de odi9n, ca apoi s, ne i42easc, /i mai
tare$
L Ca /i pentru noi% rosti 1ruxilis cu lasul con7ins /i important al celui
care-a priceput dedesu2tul lucrurilor$
L Eu tot spun c,% dac, nu i-am fi c,tat pricin,% Roma ne-ar fi l,sat -n
pace% relu, 2l+nd /i-mp,ciuitor C9e2risis$
1ruxilis% cu-o str+m2,tur, de dispre0% ridic, re7oltat din umeri$
L C9e2risisA i se-adres, 1ece2al cu las -nalt% ca pentru a-l c9ema la
ordine$ 1umneata 0i-nc9ipui c, Romei tre2uie s,-i :ca0i pricin,; ca s, te
cotropeasc,B Hi-nc9ipui cum7a c, iudeii /i armenii% ca de-o pild,% stricau
somnul RomeiB Cum -ntindeau m+na -i luau pe romani din a/ternutBA
Roma a 7enit peste noi% nu ne-am dus noi peste ea$ S-a-ntins ca o
pecinine% fiindc, neamurile n-au /tiut s, se uneasc, la 7reme spre a-i 0ine
piept$ 1ac, 7ou,% de-un s+ne cu mine% /i tre2uie s, 7, spun a mia oar, c,
po0i s, nu sufli /i s, nu te mi/ti8 c+nd 0i-a 7enit r+ndul s, te calce Roma -n
picioare% te calc,C M,ritul ree 1uras /i al0ii dinaintea lui 6 adormi0i
acuma cu to0ii% 7e/nic, fie-le-amintireaA 6 /i eu la fel cu ei% ne-am str,duit
s,-i 9,r0uim pe romani pentru ca s, n-a.un, mai puternici dec+t sunt% cu
+nd c,% -ntr-o 4i% i42it, din toate p,r0ile% Roma s, cad, ori s, stea cuminte
cu 2otul pe la2e% mul0umindu-se cu ce-a pr,dat p+n-atunci$ C9e2risis% /tim
cu to0ii unde sunt castrele romanilor% -n p,m+nturile pe care ni le-au r,pit
acum trei ani$ 1e altminteri% se simt de la o mie de pr,.ini% dup, mirosul de
usturoi$ Cine 7rea li se poate-nc9ina$ Eu nu opresc pe nimeni$
3n sal, se-au4i o rumoare de protest$
J!
- "LEANA #ULPESCU -
L M,rite Ree% eu mi-am spus p,rerea /i% c9iar de-am s, 7, par sla2 de
minte% eu tot cred c, mai 2ine ar fi fost s, fi c,4ut la pace cu du/manul$ "ar
+ndul meu de n-ar fi fost cinstit nu r,spundeam la c9emare$
:Ai r,spuns fiindc, ai doi feciori la-n7,0at meseria armelor aici% -n
cetate% cum a7e0i cu to0ii;% -i spuse 1ece2al -n +nd% uit+ndu-se drept -n
oc9ii lui al2astru-desc9is% de cer f,r, nor% -n care nu i se p,ru c, 4,re/te
7reo urm, de +nd 7iclean$
:1e-ar spune-odat, ce-are de spus% c, doar nu de florile m,rului ne-a
c9emat aici;% se +ndea Porsilo% -n timp ce pri7ea la 1ece2al$ C+nd -l
7edeai% mare c+t un trunc9i de copac /i cu +tul acela scurt% nu-0i 7enea s,
cre4i c+t, 7ioiciune era-ntr--nsul% iar capul repe4it -nainte% fruntea 2r,4dat,
ad+nc% ca un p,m+nt s,pat de ape% /aua nasului proeminent, /i ni0el cotit,
spre st+na dintr-o c,4,tur, de pe c+nd era fl,c,iandru% ura cu 2u4ele
str+nse puternic de parc, tot timpul ar fi stat cu din0ii-ncle/ta0i% p,rul /i
2ar2a sur,% oc9ii cenu/ii% cu pri7irea aer, cum -i era /i m+na% -i sporeau
-nf,0i/area de lup -ncercat% f,cut s, domneasc, peste ad+ncul codrilor$
Porsilo /i cu 1romi9ete -n0eleser, c, aparenta sup,rare a lui 1ece2al
din pricina spuselor lui C9e2risis crease -n adunare un sentiment de
7ino7,0ie% cum nu se putea mai 2ine7enit pentru Ree8 astfel i se pre,tise
de minune momentul -n care nicio cerere s, nu-i poat, fi refu4at,$ :"a s,
7edem% nepoate% ce mai 0ii -n u/,;% -/i 4ise-n sine 1romi9ete$ Ca /i c+nd i-
ar fi au4it +ndul% 1ece2al li se-adres, cu las p,truns de-o triste0e
solemn,8
L Cinsti0i oaspe0i% r,42oiul ne 2ate la u/,% precum 7-am mai spus$
Acum nou, ani% 1omi0ian l,sa% la moarte% 7istieria Romei olit,$ Roma are
armate multe% du/mani mul0i 6 dar se 7ede c, nu destui 6 lupte de dat mai
tot timpul8 pentru :pacificare; 6 ici% pentru cotropit 6 dincoace5 are
no2ilime mult, care nu face nimic% are s,r,cime mult, care% la fel% nu face
nimic% dar care prime/te p+ine% face 2aie /i mere la circ pe 2anii st,p+nirii
6 c,ci mai 2ine s,-i astupe ura /i s-o lase s, urle doar pe la circuri% dec+t
s, /i-o ridice-n cap 6 /i 7istieria asta tre2uie umplut, la loc$ C+nd marele
CMsar -/i olise puna% acum 7reo /ai4eci de ani% a dat peste ali% de la care
/i-a umplut-o din nou$ Traian a dat peste noi% ne-a luat p,m+nturi% ne-a
pr,dat /i se pre,te/te s, ne prade iar, /i s, ne piard,$ Tre2uie s, nu-i
l,s,m% oricare-ar fi sor0ii r,42oiului care ne p+nde/te% s, nu-i l,s,m ce s,
ne ia% drept care m-am +ndit s, punem tot ce-a7em la loc siur /i
"mpreun% #-a/tept% -n urm,toarele 4ece 4ile% s-aduce0i tot ce-a7e0i de pre0%
J&
odoare /i 2ani% /i le punem unde7a% unde nici pas,rea s, nu le /tie$ Trecem
la catarafie ce-aduce0i% /i c,p,ta0i /i -nscris la m+n,$ Toate c+te le-
ncredin0a0i -n custodie sunt ale 7oastre% iar c+nd trece prime.dia 7i le lua0i
-napoi$
Se a/ternu o t,cere de 9ea0,$
Fiecare sim0ea cum -i -ncetine/te s+nele-n 7ine$
L M,rite Ree% eu poim+ine sunt aici cu tot ce am$ Ce e-al meu e /i-al
t,u$
L Nu al meu% 1ruxilis% ci al t,u% la mine o s, fie doar "n pstrare%
L ?tii cum 7ine asta% nepoateB i se-adres, 1romi9ete lui 1ece2al% dup,
ce mai -nt+i se uit, la 1ruxilis cu o sc+r2, c,reia cu7intele n-ar fi a7ut ce
s,-i adaue$ ?tii cum 7ine astaB Ca /i cum mi-ai spune8 :Taie-0i% unc9iule%
p$$a /i las,-mi-o mie-n p,strare$ ?i s, /tii c, tot a dumitale e;$ 1ece2al% eu
te-n0ele$ N-ai -ncredere /i 2ine faci$ Mul0i te-au l,sat /i s-au -nc9inat
romanilor$ Au s-o mai fac, /i al0ii$ Ai luat feciorii cui a a7ut% ca s,-i -n7e0i
meseria armelor /i ca s,-i ai 4,lo de credin0,$ Cu feciorii n-au a7ut cum s,
te mint,% cu a7utul -ns, n-o s, /tie fiecare cum s, fac, mai pe s,racul$
Afar, de Porsilo% de C9e2risis /i de Ree% to0i s,rir, indina0i$
L M,rite Ree% eu nu-n,dui nim,nui s,-mi pun, 2una-credin0, la-
ndoial,A
L Cum po0i s, spui a/a ce7a% mo/ 1romi9eteB
L "ac-a/a% 4ise 1romi9ete /i-/i mi/c, dreapta roat,% cuprin4+ndu-i pe
to0i$ Cunosc firea oamenilor$ Cu-at+ta m-am ales% la anii c+0i -i am -n c+rc,$
Mie feciorii mi-au murit alun+ndu-i pe romani% iar nepo0ii au fost lua0i
pri4onieri de romani% ca /i mine$ 1up, 4ece ani 6 mai de scla7ie pe uscat%
mai de cutreierat pe m,ri 6 mie mi-au dat drumul s, 7in s, mor acas,$
L ?tim% /tim% unc9iule% 4ise 1ece2al% cu -n,duin0a pe care le-o ar,0i
2,tr+nilor care 2at c+mpii ori spun pentru a suta oar, aceea/i po7este$
L M, 2ucur% nepoate% c-ai aflat% de/i de c+nd m-am -ntors de la romani
6 /i se fac /ase ani acuma 6 nu ne-am prea 7,4ut$ Nu m-ai prea-n7rednicit$
Nu s-a r,2it nimeni s, m, r,scumpere ori s, m, dea-n sc9im2 pe niscai7a
romani% pri4onieri la noi$ Astea le spuneam /i eu a/a% ca s, se /tie$ 1ar% de
fapt% altce7a 7oiam s,-0i spun% nepoate$ R,u ai s, faci dac-ai s, pui totul
"ntr-un singur loc% S, nu ui0i c, e de-a.uns o m,ciuc, la un car cu oale$ ?i
mai spuneai c, ai s-ascun4i totul de s, nu /tie nici pas,rea$ 1eea2a n-o /ti
ea% pas,rea% dac-au s, /tie oamenii$ Teme-te de oameni% nu de p,s,ri%
nepoateA Eu% unul% nu mai am nimic$ Tot ce-am a7ut ascuns am -mp,r0it
J'
- "LEANA #ULPESCU -
oamenilor$ 1ac,-mi putre4eau oasele prin "talia% r,m+neau toate-n p,m+nt$
A/a% se 2ucur, care7a de ele$ Cred c, m, cre4i% nepoateA
L #istieria o2/tii% unc9iule% o mai a7ea c+te ce7a$
L Pentru asta% nepoate% e ne7oie s,-ntre2 o2/tea$
L 1umneata e/ti aici -n numele ei$
L 1a% dar o2/tea nu /tie de ce ne-ai c9emat$ Ea tre2uie s, afle$ Eu 0in la
7ec9ile r+nduieli$
L M,rite Ree% a/ a7ea /i eu de spus c+te7a cu7inte$
L Spune-le% Porsilo$
L Eu cred c, mo/ 1romi9ete are dreptate c+nd spune c, fiecare dintre
noi o s,-ncerc,m s, dosim c+t mai mult% c,ut+nd s,-0i aducem% m,riei-tale%
c+t s-o putea mai pu0in$
L Poate c, tu ai s, faci a/a% striar, mai multe lasuri$
1ruxilis se ridic, -n picioare% at+t de mare -i era indinarea$
L ?i tu cum ai 7rea s, facem% PorsiloB -l -ntre2, 1ece2al% f,c+ndu-se c,
n-a au4it lasurile re7oltate ale celorlal0i$
L Eu 4ic% m,rite Ree% s, ne pui s, d,m o anumit, sum, de 2ani%
anume c+ntare de aur /i de arint% /i cred c-ar fi o trea2, mai curat, /i
descurcat,$ "ar ce ne-o r,m+ne% om fi-n stare s, ni-l ad,postim fiecare$
1ece2al -l m,sur, pe Porsilo cu o pri7ire plin, de admira0ie$
L M,rite Ree% /i eu cred c, Porsilo are dreptate8 e mai 2ine s, nu pui
cinstea omului la-ncercare% 7reau s, 4ic s, nu-i dai prile. s, te-n/ele% spuse
C9e2risis% uit+ndu-se drept -n oc9ii Reelui% cu oc9ii lui al2a/tri% limpe4i%
care luminau o fa0, de copil -m2,tr+nit% -n care /aua nasului ad+ncit, mult
la-m2uc,tura cu fruntea p,rea s, fi primit nenum,rate lo7ituri p+n, s-
a.un,-n acea stare$
L Unc9iule% e 2ine ce 4ice PorsiloB Te-n7oie/tiB -ntre2, 1ece2al$
L 3nt+i s-aud cu ce tre2uiN s, m,-n7oiesc$
L Eu 7oiam s, te-ntre2 dac, 0i se pare mai drept ce 4ice el sau ce
4iceam eu la-nceputB
L Nepoate% Porsilo a f,cut o socoteal, de om cinstit8 el /tie c, oricum
ceea ce-ai s, le ceri tu acum o s, fie mai mult dec+t totul pe care a7eau ei
de +nd s, 0i-l dea$
L 1e ce ne pui cinstea la-ndoial,% mo/uleB se r,sti 1ruxilis /i se scul,
-n picioare5 /i% o dat, cu el% <er2ilis% Ni2ris /i Tantinis% pe care-i unea
aceea/i indinare /i-aceea/i -n+mfare de pe c9ipurile altminteri foarte
pu0in asem,n,toare$
J*
1ece2al le f,cu semn s, se-a/e4e
L Parianeu% Uscus% Prandes% Amduras% Aruxus% <er2ilis% Ni2ris%
Tantinis% 1ruxilis% 7,-n7oi0i s,-mi da0i ce-am s, 7, cer% precum spunea
PorsiloB ?i% dup, o pau4, -n care-i cercet, cu oc9ii lui cenu/ii /i iscoditori%
ad,u,8 Oic eu c, el are dreptate$
Cei nou, stria0i pe nume d,dur, din cap -n semn de-n7oire$
L 1ac, nimeni n-are nimic de spus% atunci s, mear, Marele Preot /i s-
aduc, aici scri2ul s, putem face -nscrisul$
1ece2al dict, scri2ului aceea/i sum, de 2ani% acela/i num,r de c9itare
de aur% de arint /i de aram,% pentru fiecare$
L 3nscrisul 7i-l dau c+nd aduce0i cele de tre2uin0,$ 1ac, cine7a dore/te
s, dea peste ce-am 4is eu% poate oric+nd5 primim$ ?i mai a/tept -n patru 4ile
carele cu piatr,$ S,-nt,ri0i pa4a la drumuri /i s, fie pre,ti0i 7estitorii$
Nimeni nu 4icea nimic$ 3n afar, de Ree% de 1romi9ete /i de C9e2risis%
to0i cei aduna0i acolo -i a47+rleau lui Porsilo pri7iri pe su2 spr+ncene%
socotindu-l 7ino7at de :marea economie; ce li se f,cuse prin partea cerut,
de Ree -n locul :totului; pe care i l-ar fi pus ei la picioare cu-am+ndou,
m+inile% nest+nd s, cuete c, Porsilo nu f,cuse altce7a dec+t s, dea las
ade7,ratului +nd al lui 1ece2al$
L Prieteni% eu /i neamul meu suntem 9ot,r+0i s, ne d,m /i 7ia0a pentru
p,m+ntul pe care tr,im$ S, 7, num,r,m /i pe domniile-7oastre printre noiB
4ise Reele /i% ridic+ndu-se-n picioare% -/i -n,l0, pumnalul -n dreptul fe0ei$
Cele dou,spre4ece c,petenii se ridicar, /i ele -n picioare /i-/i -n,l0ar,
pumnalele$
1romi9ete se uit, la 1ece2al$ " se p,ru c, pri7irea /i +ndurile Reelui
urm,reau ce7a de dincolo de 4idurile dimpre.ur% ce7a care nu se putea
m,sura cu pasul /i nici spune cu 7reun fel de cu7inte$
Cum st,tea nemi/cat% masi7 /i drept ca o st+nc,% o ra4, de soare -n
asfin0it% su20ire /i ro/ie% trec+ndu-i prin dreptul +tului scurt /i oprindu-se-n
peretele dinspre R,s,rit% p,rea c,-i desparte capul de trup$
1romi9ete% scuturat de-un fior% -nc9ise oc9ii /i-/i spuse-n +nd8 :Feri0i-
ne% 4eiA;$
L S, merem s, ne cinstim% -i pofti Reele /i le f,cu semn s, ias,% el
r,m+n+nd ultimul$
Trecur, cu to0ii -ntr-o cl,dire% din piatr, /i-aceea$ 1ar cu ni/te cerdace
de 2+rne cioplite% care 6 ca /i lemn,ria d,ltuit, din,untru% -m2r,c+nd
pere0ii pur la .um,tate 6 -i -ndulceau mult -nf,0i/area$
J@
- "LEANA #ULPESCU -
Pe masa lun,% din acela/i lemn mieriu cu-al pere0ilor% se aflau talere /i
linuri de lemn% solni0e de lut ars -nc9ipuind felurite animale% str,c9ini
mari de lut acoperite cu capac% ulcele cu dou, toarte% mai mari /i mai mici%
r+nduite dup, num,rul oaspe0ilor% toate ca la s,r2,toare -n cas, de om de
r+nd% l,s+nd de-n0eles c, 7asele /i linurile scumpe fuseser, ascunse acolo
unde s, nu le /tie nici pas,rea% precum spusese Reele$
L Unc9iule% f,-mi cinstea% -l pofti Reele pe 1romi9ete% ar,t+ndu-i
locul din capul mesei% locul :de sus;% adic, cel cu fa0a spre intrare$
L Ar fi prea mult% nepoate$ Am s,-0i stau de-a dreapta$
(aspe0ii se-a/e4ar, care cum se nimeri% afar, de 1ruxilis8 el se-a/e4, pe
locul din st+na Reelui$
Patru fete% leate la cap cu n,frame al2e% purt+nd c,m,/i luni% care-
a2ia l,sau s, li se 7ad, le4nele% catrin0e nere str+nse 2ine la mi.loc su2t
2etele de l+n, colorat, 7iu% /i opinci -n picioarele oale =c,ci 7remea era
cald, pentru luna mai>% -ncepur, s, aduc, la mas, p+ini a2urind pe
c+rp,toarele cu care a2ia le scoseser, din 0esturi% str,c9ini c+t roata carului
pline cu ca/uri -ntrei% al2e ca 4,pada =atunci r,sturnate din sedile /i -n
care ici-colea se 7edea c+te-o s,m+n0, de m,rar>% pastram, de 2er2ecu0 /i
de ied =l,s+nd -n urm, un miros de usturoi care p,trundea mai -nt+i -n n,ri%
f,c+nd s,-0i lase ura ap,% /i apoi% +dil+ndu-te la linurea% se strecura-n
ad+ncul m,runtaielor>% ulcioare -n care +l+ia rac9iu -n,l2enit de
7ec9ime% adiind am,rui /i ame0itor a s+m2ure de prun,% /i oale cu 7inuri%
unele aproape al2e% altele s+nerii p+n, la ro/u--nc9is$
1ece2al -/i turn, rac9iu -ntr-o ulcic, scund,% cu dou, toarte$ 3i turn, /i
lui 1romi9ete$ Acesta -i trecu 7ecinului ulciorul$ C+nd toat, lumea a7u
ulcelele pline% 1ece2al se ridic, -n picioare$
L S,-nc9in,m pentru s,n,tate /i pentru i42+nd,$
L S, ne tr,ie/ti% m,riteA se r,2i 1ruxilis% de team, s, nu i-o ia altul
-nainte$
L S, ne tr,ie/tiA S, ne tr,ie/tiA
1romi9ete -nc9in, f,r, s, 2ea$
L Mo/ 1romi9ete% ai trecut -n r+ndul pustnicilor de nu mai 2eiB -l lu,
peste picior 1ruxilis$
L Fiule% dac-ai s-apuci 2,tr+ne0ea% ai s, 7e4i c, e a mai pustnic, dintre
pustnicii$ N-am trecut nic,ieri% dec+t doar c, m,-ndrept -ncet--ncet spre
p,m+nt$
JD
L 3ntr-acolo ne-ndrept,m cu to0ii% 4ise 1ece2al% f,r, s, se-adrese4e
cui7a$
L Mo/ 1romi9ete% ai fost 7reodat, la mas, la 1omi0ianB 1ar la TraianB
se repe4i s,-l -ntre2e Parianeu% unul dintre cei doispre4ece oaspe0i 6
7l,.an 2urdu9os /i 2,lan% cu las ros /i cu 7or2, repe4it, /i-ncurcat,% pe
care cu reu o deslu/eai 6 7r+nd s, a2at, +ndurile Reelui /i pe-ale
mesenilor% care nici a/a% oric+t s-ar fi pref,cut fiecare% nu erau prea 7esele$
L C+nd m-au luat pri4onier% romanii m-au pus -n r+nd cu o/tenii
o2i/nui0i% fiind eu -m2r,cat ca un o/tean de r+nd$ Mai -nt+i ne-au 2,at
9ainele la a2uri fier2in0i /i ne-au pus s, ne sc,ld,m$ Pe urm,% ni/te
leionari -ns,rcina0i cu supra7e9erea cur,0eniei ne-au pres,rat pe cap /i-n
2,r2i ni/te prafuri /i ne-au pus s, ne frec,m% su2 oc9ii lor% tot cu prafurile
alea% peste tot pe unde mai are omul p,r$ Ca s, omor+m p,duc9ii% dac-am
fi a7ut$ La-nceput% au 7rut s, ne rad, 2,r2ile /i s, ne rad,-n cap% dar
prC)ectul, mai-marele peste leiune% a 4is c, n-a7ea timp p,rul s, ne
creasc, destul de 2ine p+n, a7eam s-a.unem la Roma /i c, tre2uia s, ne
lase 2,r2ile /i p,rul a/a cum erau p+n, om defila-n triumf% /i dup,-aceea n-
a7eau dec+t s, pun, pe noi foarfeca /i 2riciul$ Pe urm, ne-au dat ni/te
c,me/oaie de c+nep, /i sandale$
L Au4iA /i sandaleA 2ol2orosi Parianeu cu lasul lui ros% care parc,-i
-ncurca 7or2ele-n ur,% pentru ca apoi s, le dea dramul de-a dura% una
peste alta$
L Fiule% o marf, tre2uiN dus, cu ri., dintr-un loc -ntr-altul% dac, nu
7rei s-o strici pe drum$ Noi% pri4onierii% tre2uia s-a.unem la Roma 7ii /i
ne7,t,ma0i% mai -nt+i ca s, ne-arate ca pe urs -n triumful lui 1omi0ian% apoi
ca s, ne 7+nd, ca scla7i% /i nu pe niscai7a cepe deerate% ci pe 2ani 2uni$
La-nceput ne-au pus c,tu/e la picioare% c,tu/e de to7al c,ptu/ite cu posta7%
tot ca s, nu strice marfa$ Pe urm,% "ulianus% mai-marele armatei 7reau s,
4ic% a pus de ni le-au scos c+t am mers pe uscatC C, unde era s, fuim
-ncon.ura0i numai de armata lorB
L Adic, de romani% 4ise cine7a din adunare$
L #or2a 7ine% c, romani sunt prea pu0ini$
L ?i cum se-n0ele -ntre ei$ 1ac, nu sunt to0i de-un neamB
L Au -n7,0at /i ei lim2a romanilor /i-o 7or2e/te care cum poate$ Unii
mai /tiu /i rece/te$ Se-n0ele -ntre ei$ Mai pocit% mai st+lcit% dar se-n0ele$
Nou, ne crescuser, p,rul /i 2,r2ile peste m,sur, /i le-am mai fi scurtat%
dar nu ne-au dat 7oie s, ne-atinem de ele fiindc, pentru mul0imea din
JE
- "LEANA #ULPESCU -
Roma /i pentru -mp,rat tre2uia s, fim c+t mai pleto/i /i mai ne0es,la0i% c,
altfel care le-ar mai fi fost 2ucuriaB 1ac-ar fi putut% ne-ar fi pus /i-un oc9i
-n frunte$ La Roma am defilat -m2r,ca0i -n straiele noastre de-acas,C
L Mo/ 1romi9ete% cinstitul Parianeu te-ntre2ase dac-ai fost la mas, la
1omi0ian /i la Traian% -l -ntrerupse un alt mesean% pe nume Tantinis 6 om
falnic% pe care 2ar2a tuns, ascu0it /i scurt -l f,cea s, semene a 0ap 6 doritor
parc, a-l face s, priceap, c, se-ntindea prea mult la 7or2,$
L Parianeu% fiule% i se-adres, 1romi9ete celui pomenit% inor+ndu-l pe
Tantinis% st,p+na mea de la Roma era neam cu 1omi0ian /i-acesta o poftea
uneori la cin,$ #, da0i seama c, 1omi0ian nu m, punea pe mine% un scla7%
-n capul mesei$ Tr,eam /i eu cu oc9iul de dup, c+te-o coloan, ca s, 7,d
cum o duce st,p+nul lumii$ La masa lui 1omi0ian era urie de m+ncare% de
2,utur,% /i nu numai at+t$
L Adic,B -ntre2, Tantinis% de data asta cu-o lic,rire 7iclean, -n oc9ii
neri% coda0i /i 7is,tori% ce mai tot timpul p,reau s, co2oare pleoapele de-
at+ta somn$
1romi9ete-i f,cu semn din oc9i s-a/tepte s, se dep,rte4e cele patru fete%
care tocmai aduseser, un 2er2ec la pro0ap /i-l a/e4aser,-n mi.locul mesei
peste-o posta7,% ca s, nu cur, seul -ncins pe mas,$
Tantinis le-arunc, o pri7ire de .os -n sus% cu oc9i priceput% ca unul care-
/i cam f,cea ne7asta s, se ia de p,r cu c+te-o 7,du7, mai nurlie% cu c+te-o
feti/can, mai iute de picior /i s, m,ture 2,t,tura cu c+te-o scla7, de-a
casei pentru-a fi c,4ut la a/ternut cu st,p+nul$
Pri7irea lui 1romi9ete se oprise asupra uneia dintre tinere$ Era cu un
cap peste celelalte /i-a7ea un mi.loc pe care% cu 2ete cu tot% -l cuprindeai cu
dou, m+ini$ Pe 1romi9ete -l i42ise n,frama ei leat, str+ns pe mi.locul
frun0ii /i faptul c, nu ridica deloc oc9ii din p,m+nt$ Aducea a cas, cu
o2loanele trase$ Era reu s,-0i dai seama dup, cum merea% de parc,
opincile nu i-ar fi atins podeaua% dac, 0inea oc9ii-nc9i/i sau desc9i/i$
L Cum te c9eam, /i-a cui e/tiB o-ntre2, c+nd a.unse -n dreptul lui$
#,4+nd c, nu cap,t, niciun r,spuns% 1romi9ete -i puse m+na pe 2ra0$
L Pe tine te-ntre2% fat,% cum te c9eam, /i-a cui e/ti$
L M, c9eam, Asta% iar a cui sunt nu /tiu$ Slu.esc -n casa Reelui% -i
r,spunse t+n,ra /i ridic, asupra lui pri7irea -n,duitoare /i senin, a celor
care nu mai au nimic de pierdut$
:Ea era% deci$ 3/i lea n,frama pe mi.locul frun0ii ca s, nu i se 7ad,
/u7i0a de p,r% care-i al2ise% cel pu0in a/a spunea lumea% atunci pe loc;$
JG
Asta se uit, -ntre2,tor la 1romi9ete$
L 1ar celelalte fete cine sunt% fata meaB
L Copii ,si0i% ca /i mine5 r,mase /i de f,r, de p,rin0i% din r,42oaie$
Slu.im /i noi -n casa Reelui$
L ?i de ce nu ridici deloc oc9ii din p,m+nt% de ceB
L Am f,cut un le,m+nt acum patru ani$
L A/aB
L A/a$
Asta porni -n urma to7ar,/elor ei$
L Ei% mo/ 1romi9ete% acum c, plecar, nepri9,nitele asteaC -l -ndemn,
Tantinis% cu un 4+m2et a 4eflemea$
L Fiule% pri9,nite sau nepri9,nite% femeilor le dator,m respect% c, de
ne-aduc pe lumeC c+nd sunt l,sate% 4ise 1romi9ete% /i la ultimele cu7inte
se uit, drept -n oc9ii lui 1ece2al$ ?i% cum 7, spuneam% la mas, la 1omi0ian
era .af de m+ncare /i de 2,utur,8 stridii 6 un fel de scoici de se-n9it de 7ii
6 =se +ndi el s,-i l,mureasc,>5 melci ,ti0i -n fel /i c9ip5 4eci de neamuri
de pe/ti% care de ap, dulce% care de ap, s,rat,% cu tot felul de 4emuri de
fructe /i de mie4uri de nuci% de midale -n .urul lor5 p,s,ri de curte% p,uni%
p,s,ri s,l2atice fripte /i-mpodo2ite cu penele lor5 ciuperci dup, care pun
porcii s, scurme prin p,duri ca s, le scoat, de su2t p,m+nt5 purcei de lapte%
odaci de mistre05 7inuri aspre% 7inuri dulci% 7inuri mai moi ca mierea%
aduse din Pispania ori din A9aia5 dulciuri f,cute din mie4 de nuc, /i de
midale pisat /i fiert -n miere% turtite din fel de fel de f,inuri amestecate cu
fel de fel de semin0e% de r,un0e /i de scoar0e% -nmiresmate% pisate /i
cernute% 7enite 9,t% din Asia% mun0i de portocale% de rodii% de mandarine% de
smoc9ine% de cire/e% de struuri /i de c+te-or mai fi fost5 dar ce s, 7, mai
spun% c, nici nu le poate 0ine omul minte% at+tea erau$
L ?i putea cine7a s,-n9it, at+ta amar de m+ncareB
L Unii luau c+te-o -n9i0itur, din toate% ca s, le afle ustul% /i 2eau
pu0in$ Al0ii se 9iftuiau repede /i% ca s, nu r,m+n, ce7a din care s, nu fi
ustat% ie/eau din triclinium% sala unde m+ncau 6 c, m,n+nc, st+nd -ntr-o
r+n, pe-un fel de pat% nu se poate s, nu /ti0i 6 ie/eau de-acolo pe trei c,r,ri
sau c9iar du/i pe 2ra0e de scla7i% se +dilau cu-o pan, la omu/or /i% s, m,
ierta0i% 7,rsau5 /i iar se-ntorceau -n,untru /i iar se puneau pe m+ncat /i pe
2,utA 3n 7remea asta% ni/te muieri mai mult -n pielea oal, /i ni/te
2,ie0andri cam tot a/a d,n0uiau /i puneau cununi de flori pe cre/tetele
mesenilor$ La un timp 2,ai de seam, c, s-a cam olit -nc,perea$ Se-
!K
- "LEANA #ULPESCU -
mpu0inau /i mesenii /i d,n0uitorii /i mai 7eneau -napoi care mai 7eneau%
-ntr-un t+r4iu% .umuli0i de parc, erau sc,pa0i de la foc$ Se-aleeau din oc9i8
c+te-un mesean 6 c+te-o d,n0uitoare sau c+te-un d,n0uitor5 c+te-o mesean,
6 c+te-un fl,c,iandru /i se-mpreunau prin palat ori prin r,dinile palatului
c+nd era 7reme c,lduroas,$
C9e2risis -/i scoase o n,fram, de la 2r+u /i scuip,-n ea$
L A/a scuipa /i st,p+n,-mea ori de c+te ori pleca de la masa lui nepotu-
s,u% -mp,ratul$
L ?i de ce se mai ducea% dac,-i era sc+r2,B -ntre2, 1ruxilis% umfl+ndu-
se-n f,lci a sup,rare$
L 1e fric,% fiule% de fric,$ Era de-a.uns o 7or2, s,-i sufle sau s,-i scrie
cine7a lui 1omi0ian ca s, p+rasc, pe altcine7a c, nu-l respect,% c,
1omi0ian -l /i omora ca s,-i ia a7erea$ Cine-ar fi-ndr,4nit s, fie poftit la el
la mas, /i s, nu se duc,B Numai ,l de i s-ar fi ur+t cu 7ia0a$ ?i de orice se
desparte omul mai u/or dec+t de 7ia0,$ 3mp,ratul se 0inea cu cinN se
nimerea$ Frate-s,u% Titus% care-l luase p,rta/ la-mp,r,0ie% um2lase pe toate
c,ile s, i-o dea de ne7ast, pe fie-sa% "ulia$ 1ar 1omi0ian n-a 7rut s-o ia$
L CumB S-o ia pe nepoat,-saB
L N-a 7rut s-o ia de ne7ast,% dar de 0inut s-a 0inut cu ea /i% c+nd "ulia a
murit% a trecut-o-n r+ndul 4eilor$
L ?i-mp,r,teasa ce 4iceaB
L Se 0inea /i ea cu un d,n0uitor% unul Paris% un rec parc,$
L ?i-mp,ratul ce 4iceaB
L A onit-o un timp /i pe urm, a iertat-o$ "ar ea% -n c9ip de mul0umire%
s-a-n7oit cu ni/te senatori /i cu ni/te scla7i din palat /i l-au omor+t$ Pu0in,
minte-a7ea% s,raculA F,cea el ce f,cea /i ridica o m+n, -n aer de parc, 7oia
s, se-ncredin0e4e c, nu plou, /i scotea /i-un enunc9i -nainte% iar pe
cel,lalt picior se re4ema numai -n 7+rf$ Oiceai c, st, s,-/i ia 42orul -n fiece
clip,$ ?i-/i 0inea capul mereu dat pe spate% ca 9istrionii% c, te mirai cum de
nu i se rupea +tul$ ?i se credea frumos ne7oie-mareA ?i /i-a f,cut la statuiA
Mai -m2r,cat% mai de42r,cat /i c9iar cum l-a f,cut mum,-sa$ M,tu/,-sa%
st,p+n,-mea% 4icea despre el c, n-a7ea minte nici c+t o ,in,$ :?i c+nd te
+nde/ti ce oameni la locul lor erau p,rin0ii lui% iar el un destr,2,lat% /i
crud ca o panter,A 1romi9ete% suflete% dac, spui cui7a o 7or2,% doar una%
din ce-0i spun eu% s,-0i iei r,mas-2un de la mine% c,ci dac, nepo0elul nu m,
pofte/te s,-mi tai 7inele% -n cel mai fericit ca4 m, exilea4, /i-mi ia a7erea%
nu l-ar mai r,2da 4eii /i p,m+ntulA ?i-atunci% adio 1acia aia a 7oastr,% unde
!J
7rei s, te-ntorciA Pe 7,ru-s,u 2un /i pe ne7asta ,stuia i-a condamnat
1omi0ian la moarte8 i-a p+r+t un scla7 de-ai casei c, erau cre/tini% c, se-
nc9inau adic, unui iudeu% care cic, a fost r,stinit pe 7remea lui Ti2erius
/i care-ar fi-n7iat /i s-ar fi-n,l0at la cer$ ?i nu-mi e c, m, omoar,% dar mi-e
c,-mi ia a7erea nemernicul% /i-o face praf cum face /i 7istieria 0,rii;$ Astea
toate mi le spunea st,p+na pe drum% c+nd eram doar noi doi /i c+nd se-
ncredin0a c, nu ne-aude nimeni$ C+0i oameni n-au fost t+r+0i pe la .udec,0i
/i nu /i-au pierdut 7ia0a t,indu-/i 7inele sau pierind de foame -n ni/te
insule unde te m,n+nc, 0+n0arii de 7iu% fiindc, fuseser, p+r+0i c, uneltesc
-mpotri7a-mp,ratuluiA
L ?i c9iar unelteauB -ntre2, 1ece2al$
L 1aN de undeA Unii au /i uneltit% dar prea pu0ini /i prost$ i care-au
uneltit 2ine l-au dat ata$
L 1omi0ian ,sta a fost un -mp,rat r,u% dac-am -n0eles eu 2ine% 4ise
care7a$
L St,p+n,-mea% continu, 1romi9ete% a7ea 2ani 2uni 2,a0i -mpreun,
cu un iudeu -ntr-un neo0 cu mirodenii% cu nestemate /i cu ni/te 0es,turi
su20iri ca po.9i0a de ceap, /i frumoase cum nu s-a mai 7,4ut% ca ni/te
r,dini -nflorite% care se c+nt,resc -n aur% a/a sunt de scumpe$
L 1in ce-or fi f,cuteB -ntre2, cine7a$
L Cic, dintr-un fir pe care l-ar toarce un fel de 7ierme ori de p,ian.en$
L C+te minuni mai sunt /i pe lumea astaA 4ise 1ece2al% uit+ndu-se la
7inul din ulcic,$
L ?i% cum 7, spuneam% st,p+na m-a trimis -n c,l,torie cu iudeul acela$
Ca om al ei de credin0, /i ca s,-nri.esc de marinarii de pe cora2ie cu
traista mea cu 2uruieni /i cu alifiile mele de leac$ A/a am a.uns eu p+n,-
ntr-o 0ar,-ndep,rtat,% de la Soare-R,sare% locuit, de-un neam m,run0el%
nericios /i cu oc9ii str+m2i% uite-a/a% care c+nd 7or2esc parc, fac cirip-
cip-cip$ Am petrecut c+te7a luni% dar ce 4ic eu luni% cred c, doi ani pe
pu0in% 4i de 4i l+n, to7ar,/ul de neo0 al st,p+n,-mii$ C+nd a luat Traian
puterea% l-am -ntre2at pe iudeu ce p,rere are de noul -mp,rat% c, lumea
numai de 2ine-l 7or2ea /i 4icea c, de la Auustus% asemenea c9inuitor nu
mai a7usese Roma$ :Prietene% c-a/a-mi 4icea iudeul% dac, 7ine unul /i-mi
spune8 QOa9eu% o 7ac, a f,tat un 7i0el cu dou, capete% ce 4ici de astaBR% eu
am s,-l -ntre28 QAsta e de 2ine sau de r,u pentru noiBR$ 1umneata%
1romi9ete% e/ti str,in /i scla7% eu sunt str,in /i nici eu nu sunt li2er8 am
!!
- "LEANA #ULPESCU -
a7ere$ Li2er e/ti c+nd n-are nimeni ce s,-0i mai ia$ Cu Traian ,sta e ca /i cu
7i0elul cu dou, capete% s, /tii;$
1romi9ete se uit,-n oc9ii lui 1ece2al /i-n0elese din triste0ea lui c,
Reele pricepuse8 7i0elul cu dou, capete nu 7enise pe lume spre fericirea
lor$
L Pentru noi% fiule% continu, 1romi9ete% 2ine-ar fi fost s, fi tr,it
1omi0ian o mie de ani /i mai 2ine% oricum p+n, la sf+r/itul Romei$
L Cre4i c, Roma o s, se sf+r/easc,-ntr-o 4iB -l -ntre2, Tantinis ne-
cre4,tor$
L Fiule% 4eii n-au l,sat niciun copac s, urce p+nN la cer$ ( s, piar, cum
pier toate% numai s, piar, la timp$ La mas, la Traian continu, 1romi9ete
f,r, nicio tran4i0ie% se m,n+nc,-n 7ase de aur cu pietre scumpe$ Sunt scla7i
-n palat care au -n ri., 7asele scumpe% al0ii pe cele de arint% al0ii pe cele
o2i/nuite$
L ?i Traian m,n+nc, 7reodat,-n 7ase o2i/nuiteB
L 3n campanii% cic, m,n+nc, /i 2ea la r+nd cu leionarii$ La masa lui
c9eam, oameni pu0ini /i la locul lor$ N-ai s, 7e4i acolo nici d,n0uitoare%
nici 9istrioni de 7reun fel$ Oice c, cine 7rea s,-i 7ad, n-are dec+t s,
mear, la circ /i la teatru$ Se m,n+nc, feluri pu0ine /i se 2ea pu0in la masa
lui$ C+te7a l,ptuci% un pumn de melci% dou,-trei feluri de pe/te% o friptur,%
o turt, dulce% ni/te fructe% dou,-trei feluri de 7in 6 /i-at+t$ Nimeni nu se
9iftuie/te /i nici nu se-ame0e/te$ Pot spune c, -mp,ratul 2ea mai mult
dec+t oaspe0ii8 2ea% -i ascult, /i rar spune /i el c+te-o 7or2,$ C+nd -l a.une
o2oseala ori se trece ni0el cu 2,utura le spune DEale<F, /i se duce la
culcare% iar oaspe0ii 6 pe la casele lor$ La masa lui nu se-aud lume
de/uc9eate% nu se 7,d pri7iri neru/inate$ Fiecare-/i 0ine ranul /i nu-/i
terfele/te o2ra4ul$
L 1ar -mp,r,teasaB
L ( femeie cam de-o 7+rst, cu -mp,ratul% prelun, la c9ip% sla2, /i
cam posomorit,$ Rareori i se-aude lasul$ Cic, e foarte-n7,0at,$ 1ac-o 7e4i
cum um2l,-m2r,cat,% n-o deose2e/ti de femeile de r+nd$ ?i nu se 7,pse/te
nici pe 2u4e% nici pe o2ra.i% nici pe la oc9i5 /i nici un9iile nu /i le d, cu
7,psele dintr-alea lucioase$ Cic, nu r,m+ne un9er al palatului pe care s,
nu-l 7ad, ea% -n fiecare 4i% /i scla7 despre care s, nu /tie ea ce face% dac,-/i
7ede cum tre2uiN de munca lui /i dac, se poart, cu7iincios$ Nu apleac,
urec9ea la /u/oteli /i nu se-amestec,-n tre2urile lui 2,r2atu-s,u$
L Copii auB
!&
L Nu$ 1e/i Traian este om -n puterea 7+rstei% de pe-acum se /i
+nde/te lumea pe cine o s, lase el mo/tenitor$
L ?iB
L El cic, n-ar fi r,suflat cu nicio 7or2,% dar lumea 7or2e/te c, doi ar
cam fi s, fie8 unul% cic, om -n7,0at /i cuminte5 /i altul% un nepot al
-mp,ratului% -n7,0at /i-acela% dar mai flu/turatic% unul Padrian% care e tot
din Pispania% ca /i unc9iu-s,u$ Ce 7, spun eu despre mo/tenitorii la-
mp,r,0ie am au4it nu demult de la ni/te de4ertori care s-au prip,/it pe la
noi$ ( fi sau n-o fi ade7,rat% nu /tiu$ Siur e c,% de cur+nd% Traian le-a
f,cut pe soru-sa /i pe ne7ast,-sa augustC, adic, a/a ca pe ni/te 4ei0e$ Mai
spuneau de4ertorii ,/tia c, Traian s-a pornit r,u -mpotri7a cre/tinilor$
L /tia de fapt ce 7orB -ntre2, Porsilo% care-l ascultase p+n-atunci pe
1romi9ete f,r, s, clipeasc,$
L 1in c+te-am -n0eles eu% nu 7or s, fie lua0i -n armat, /i s, lupte /i nu
7or s, se-nc9ine -mp,ratului ca unui 4eu /i nici altor 4ei dec+t 4eului lor%
care% spun ei% ar fi luat c9ip de om% le-ar fi de47,luit -n7,0,tura lui% ar fi
f,cut minuniC
L Ce minuniB
L Oic c-ar fi-n7iat pe care7a din mor0i% c-ar fi-ns,n,to/it ni/te oloi% c-
ar fi dat 7ederea unor or2i /i c,% dup, ce-a f,cut minunile astea 6 fiindc,
nu-l recuno/tea ca st,p+n pe-mp,rat /i-i -ndemna /i pe ceilal0i iudei s, nu-i
recunoasc, de st,p+ni pe romani /i pe-mp,ratul lor% care le-au cotropit 0ara%
ci doar pe 4eul lor ne7,4ut 6 romanii l-au r,stinit% a murit% ai lui l-au pus
-ntr-un morm+nt de piatr, /i el% 4ic ei% ar fi-n7iat /i /i-ar fi luat 42orul la
cer% de unde-ar fi /i 7enit$ Asta am -n0eles eu de la Oa9eu% iudeul acela
2oat despre care 7-am pomenit$ Oa9eu -i ura pe cre/tini c,% 4icea el% stric,
leea /i se dep,rtea4, de la credin0a dreapt,$ C+t, 7reme credincio/ii ,/tia
ai lui "isus 6 de li se 4ice cre/tini% dup, 4isa recilor 6 c+t, 7reme se aflau
doar -n "udeea% romanilor nu le-a p,sat de ei% dar de c+nd ni/te to7ar,/i de-
ai lui "isus au 7enit la Roma ca s,-i -n7e0e /i pe romani s, nu se mai
-nc9ine 4eilor lor din mo/i-str,mo/i /i nici -mp,ratului% romanii au -nceput
s, se cam ia de ri.,$ Ei las, pe oricine s, se-nc9ine cui 7rea /i cui a
pomenit% dar c+nd le pune care7a r+nduiala-n prime.die se sc9im2,
lucrurile$
L Unc9iule% /i dumneata cre4i c, oamenii ,/tia% cre/tinii ,/tia% sunt ei
-n stare s, pun,-n prime.die puterea nem,surat, a RomeiB -ntre2, 1ece2al
cu un las ni0el tremurat$
!'
- "LEANA #ULPESCU -
L Nepoate% puterea e-un 4id -n care% dac, i42e/ti mereu% p+nN la urm,
se n,ruie$ 1e-am a7ea /i noi 4ile /i de ne-ar -n7rednici 4eii s, 7edem
2uruienile crescute peste 4idul RomeiC
L ?i cine cre4i c-o s, i42easc, at+t de tare-n 4idul Romei ca s,-l
d,r+meB -ntre2, Tantinis% cu o2i/nuita lui ne-ncredere-n -n las$
L Unii care n-au cas,% n-au mas,% n-au ce s, piard,$ Fiule% pe lumea
asta% ca s, dai aripi -ndr,4nelii tre2uie s, nu-0i fie team,5 /i-ncepe s, nu-0i
mai fie a2ia c+nd n-ai sau nu mai ai ce pierde$ Noi% de nu se mai 0ine minte
c+nd% i-am tot i42it pe romani ca s, nu-i l,s,m s, 7in, peste noi /i nu
pentru-a ne duce peste ei$ Am f,cut ce face-ntotdeauna c+inele de st+n,
c+nd 7ede c,-l amenin0, ursul$
1romi9ete -nc9ise oc9ii% -/i puse m+inile cruce pe piept /i nu mai
scoase un cu7+nt c+t timp 0inu masa$
(aspe0ii 7or2eau de una% de alta% mai ales de mersul 9oldelor /i-al
li7e4ilor% despre fierturile pe care le folosiser, -mpotri7a omi4ilor /i-a altor
li9ioane% despre turme /i despre cire4i% despre c+t aur se scosese din mine
/i c+t din nisipul r+urilor% despre cine se mai -nsurase% cine se mai n,scuse%
cine p,r,sise lumea asta% 7or2eau% -n sf+r/it% despre ce 7or2esc% -n c9ip
firesc% ni/te oameni a/e4a0i /i ospodari% c+nd se-adun, la un pra4nic$
Cele patru fete aduser, patru talere de lemn pline cu mie4uri de nuc,
mari% al2e% /i patru ulcioare de 7in ro/u dulce% semn c, masa era pe sf+r/ite$
L Unc9iule% astea-s nuci din nucul pe care l-am s,dit eu cu Oico /i cu
Ielo% -i spuse 1ece2al cu las sc,4ut lui 1romi9ete% /i 7,rs, c+te7a
pic,turi de 7in pe podeaua de piatr,$
L #ia0a e ca frun4a8 la o adiere s-a /i dus% 4ise 1romi9ete% -n timp ce
desc9idea-ncet oc9ii% plim2+ndu-i de .ur--mpre.urul mesei /i oprindu-i
asupra +tului scurt al lui 1ece2al$
S
:C+te m+ini% c+te picioare% c+0i oc9i /i c+te capete au s, mai fie la locul
lor pesteC peste c+t o fiB ?i pentru ceB Ca s, r,m+i cel care e/ti$ ?i cum
po0i r,m+ne cel care e/tiB Neclintindu-0i r,d,cina /i sufletul$ ?i c+0i au s,
r,m+n, aici a/a cum sunt sau cum 7or s, par,B Nimeni nu /tie% nici c9iar
ei% c,ci -n .u se-ndoaie ruma4ul% iar omul face orice numai ca s,-i fie
.uul mai u/or% /i ca s, i se par, c,-ndoaie ruma4ul mai pu0in$ ?i mai e
speran0a$ Eu de ce mai tr,iescB Fiindc, am sperat c, a7ea s, se-nt+mple-o
!*
minune care s, ne scape$ Roma nu putea -ns, a7ea la nesf+r/it -mp,ra0i
ne2uni sau u/ori de minte$ P+n, la urm,% cu-mp,ra0i ne2uni sau destoinici%
-mp,r,0ia asta -ntocmit, cu .apca% din neamuri str,ine /i supuse de ne7oie%
tot se pr,2u/e/te% dar c+ndB 3ncep+nd cu 1ece2al /i sf+r/ind cu oamenii de
r+nd% cine mai crede -n i42+nd,B C+0i7a oameni de 7a4, ai lui 1ece2al /i-
au -nc,rcat carele cu lucrurile de pre0 /i-au pornit-o spre Mia4,noapte$
(amenii de r+nd au r,mas s,-/i -nt+mpine soarta -n casele lor% pe 2ucata
lor de p,m+nt% urm+nd 7or2a noastr, 7ec9e de pe c+nd nu se mai 0ine
minte8 QCe-o fi la toat, lumea mi-o fi /i mieR$ 1romi9ete% 2,tr+ne% de c+nd
-0i spun c, ai tr,it prea multB;$
1romi9ete -/i plim2, iar oc9ii roat,$ 3i /tia pe to0i de c+nd se n,scuser,$
3n afar, de Ree% de Porsilo /i de C9e2risis% n-ar fi pus m+na-n foc pentru
nimeni$ Ceilal0i se-n,l0aser, cam /erpuit8 prin -nsur,tori cu nepoate de-ale
lui 1ece2al% de-ale ne7estei acestuia% prin spri.inul lui <icilis ori prin
-nrudirea cu el$ 1ece2al -ncercase s, /i-i apropie prin mi.loace 2l+nde%
l,s+ndu-le anume neat+rnare -n pri7in0a le,turilor dintre d+n/ii% -n
9ot,r+rile mari ei nea7+nd -ns, dec+t un sinur cu7+nt8 cel al Reelui$
Porsilo% C9e2risis /i 2,tr+nul 1romi9ete erau sinurii care se tr,eau din
neam de c9inuitori ale c,ror nume se pierdeau -n neura 7remii5 ceilal0i
nou, se-n,l0aser, -n clipe tul2uri% cum ar fi fost moartea c+te unui c9inuitor
din neam -n neam% care l,sa -n urm, copii prea mici pentru a 7eni -n
fruntea o2/tii% ori nu l,sa pe nimeni$ Folosindu-se de-mpre.urare% cei care
7oiau s-a.un, neap,rat c,petenii se r,2eau cu .ur,m+nt de credin0, fa0,
de reele 1ece2al$ (dat, -mpin/i de Ree -n 7+rf% mai to0i uitau cum
a.unseser, acolo /i s-ar fi dorit neat+rna0i% numai c, 1ece2al% str+ns de
ne7oi% le-amintea mereu c,-i datorau ascultare$
La masa Reelui% unul nu-ndr,4nea s-arunce oasele pe .os ori s,-/i
l+n, deetele de r,simea ustoas, a 7reunui purcel% miel% ied% iepure ori
ce-ar fi fost el% s, r++ie-a sa0 /i-a mul0umire% ori s, 2ea mai mult dec+t ar
fi fost cu7iincios5 nici c9iar unii ca Parianeu ori Uscus% care la ei acas, nu
se putea spune c, duceau ulcica la urec9e$
Porsilo% 2,t+nd spre patru4eci de ani% -nalt /i su20ire la trup% prelun /i
usc,0i7 la c9ip% cu-o pri7ire a2,tut, de om -mpo7,rat de-o mare suferin0,%
desc9idea ura doar c+nd credea c, tre2uie s,-/i spun, p,rerea neap,rat$
P,strase acest o2icei de pe 7remea c+nd nimeni nu se r,2ea s,-i afle
+ndurile$ R,mas orfan de mam, de la na/tere /i cu un tat, care 6 a7+nd s,
se-mpotri7easc, unora /i altora /i mai ales lui 1uras 6 rareori descinea
!@
- "LEANA #ULPESCU -
sa2ia% Porsilo crescuse de unul sinur% ne2,at -n seam, de fra0ii lui mai
mari% care-nfruntau 7r,.ma/ii al,turi de tat,l lor% erau oameni -nsura0i% cu
copii% cu cas, /i cu reut,0i$ I+ndindu-se a-i face un rost /i feciorului ,sta
pri4,rit% posomor+t /i sinuratic% la paispre4ece ani% tat,-s,u -l trimisese la
Pont s,-n7e0e neustoria precum /i ce7a receasc, /i latineasc,$ 3ntors de
la 0,rmul m,rii% la optspre4ece ani -l -nsurase cu-o fat, de /aispre4ece%
2,laie% cu oc9i mari al2a/tri pri7ind tainic /i sfios% mereu minuna0i de
pri7eli/tea lumii% 2l+nd, /i supus,% 9arnic, /i cuminte% care-n fiecare an -/i
-nreuna trupul de lu.er necopt cu po7ara unei sarcini pe care n-o ducea
p+nN la cap,t% ci o lep,da aproape de nou, luni% de fiecare dat, la fel de
de4n,d,.duit,% ud+nd cu lacrimi altarele 4eilor care n-o -n7redniceau /i pe
ea s, ai2, parte% ca toate femeile% de 2ucuria unui prunc s,n,tos5 p+n,-ntr-o
4i% c+nd n,scuse% -n fine% un 2,iat 2un /i 4dra7,n% 4dra7,n p+n, spre 4ece
ani% c+nd -ncepuse s, dea semne c, nu era% 2ietul de el% -n toate min0ile5 se
ferea de oameni% de animale% de ap, /i de lumin,% t,7,lindu-se din c+nd -n
c+nd pe .os% 47+rcolindu-se cu spume la ur, /i 0ip+nd -nro4it8 :C+t s+ne
/i c+t foc% s+ne /i foc% s+ne% cure s+ne /i arde% arde tot$ Fie-7, mil, /i
da0i-mi ap,% o pic,tur, de ap,% una m,carA;$ 1up, ce% isto7it% -ntr-un t+r4iu
se ridica de .os% pri7ea cu oc9i r,t,ci0i -n .ur ca /i c+nd ar fi 7,4ut lumea
pentru prima oar, /i-ncepea s, pl+n,-ncet :#ai% 7ai% 7ai;5 iar dac,-l
-ntre2a cine7a de ce pl+ne /i se t+nuie% se lua cu m+inile de cap /i cu un
las de .ale /optea8 :Nu pot s, spun5 n-am 7oie;$ 3l duseser, la toate
locurile de-nc9inare ale 4eilor de deasupra /i-ale celor de dedesu2t% -l
afumaser, /i-l desc+ntaser, to0i 7racii cu toate ier2urile8 4adarnic$ 1e c+nd
se-ntorsese de la Roma /i-au4ise de-aceast, nenorocire a lui Porsilo% cu-al
c,rui tat, fusese totdeauna -n 2un, 7ecin,tate% 2,tr+nul 1romi9ete -i d,dea
2,iatului 2olna7 ni/te fierturi anume care-i scurtau% -i domoleau /i-i r,reau
mult r,ul acela$
1up, ce ultimul frate-i murise-ntr-o-nc,ierare cu ia4iii% Porsilo% care
de drept urma s, ia c+rma tri2ului% adunase sfatul 2,tr+nilor /i f,cuse
cunoscut c, el% Porsilo% socotea cuminte ca neamul lor s, se-al,ture lui
1ece2al% deoarece-l amenin0au prime.dii mai mari dec+t t+l9,riile ia4iilor%
prime.dii -n fa0a c,rora nu era 2ine s, fii sinur$ Porsilo -n0eleea c+t de
reu era pentru ni/te oameni care-/i petrecuser, tinere0ea /i 7+rsta coapt,
cu arma-n m+n, -mpotri7a dacilor lui 1uras =care nici de c+nd c+rmuia
1ece2al nu le fuseser, prieteni>% s, ia o asemenea 9ot,r+re% dar de multe
ori 7ia0a -0i arat, c,-i mai 2ine s,-0i ascul0i mintea dec+t inima$ 1ac, sfatul
!D
nu-mp,rt,/ea p,rerea lui /i 7oia s, dea c+rma altcui7a% Porsilo se-nc9ina -n
fa0a acestei 9ot,r+ri% f,,duia ascultare /i supunere celui ales% urm+nd s,
tr,iasc, mai departe ne/tiut de nimeni ca /i p+n-atunci$
Cump,nind -ntre inim, /i folos% p+n, la urm,% spre nemul0umirea
multora% sfatul 2,tr+nilor 9ot,r+se s,-/i urme4e c+rmuitorul de drept /i s,-i
-nc9ine lui 1ece2al steaul$
L (ameni 2uni% eu a/a socotesc c,-i mai 2ine$ S-ar putea ca 7iitorul s-
arate c, m-am -n/elat$ 1ac, nu ne-al,tur,m acum lui 1ece2al% el tot d,
peste noi% fiindc, are ne7oie de :prieteni; -n fa0a romanilor% iar de romani
n-o s, sc,p,m% fiindc, a7em aur$ 1up, cum /ti0i% 4eii nu m-au -n7rednicit
cu niciun 7l,star s,n,tos$ Eu sunt ultimul c+rmuitor din neamul meu$ S, fiu
cump,rat n-am de ce /i nici pentru cine$ 3ntr-o 4i% toate r,m+n de noi$ Ele
r,m+n deasupra% iar noi ne ducem dedesu2t$
(ric+t de nemul0umi0i ar fi fost cei de-un neam cu Porsilo de 9ot,r+rea
sa at+t de nea/teptat,% n-a7eau cum se-ndoi de 2una lui credin0,$
F,r-a l,sa lucrurile s, t,r,,ne4e% Porsilo se-m2r,case de s,r2,toare%
-nf,/urase steaul pe pr,.in, /i-i lease-o n,fram, al2,-n 7+rf% s,rutase
p,m+ntul% se-nc9inase 4eilor /i% f,r, nicio arm, asupra lui% pornise spre
Mia4,4i% de unul sinur$
1up, o 4i /i-o noapte de mers -n pasul calului% a.unsese la cetatea-de-
scaun a Reelui 1ece2al$
Pa4a -l c,utase /i-n ur, p+n, s,-i desc9id, por0ile Cet,0ii$ 1e/i ceruse
s-a.un, la Ree /i numai la Ree% fusese m+nat -n fa0a unui om m,run0el%
cu-o pri7ire de c+ine 2,tut% care-ncercase s,-l iscodeasc, o 4i -ntrea, ce
anume-l aducea la Ree$ Porsilo-i r,spunsese o sinur, dat,8
L Ce m-aduce am s,-i spun Reelui /i numai lui$
Porsilo fusese uimit de r,2darea st,ruitoare cu care omule0ul acela -l
-ntre2ase o 4i -ntrea,% din 4ori /i p+n,-n noapte% despre tot ce mi/ca pe
lume% f,r, s, ridice o dat, lasul -n fa0a unei mu0enii at+t de-nc,p,0+nate$
( 4i /i-o noapte% Porsilo nu se-atinsese nici de m+ncarea% nici de
2,utura care-i fuseser, puse dinainte$
A doua 4i de la 7enirea lui -n Cetate% dis-de-diminea0,% se tre4ise iar cu
omule0ul acela-n fa0a oc9ilor$
L Cinstit, a4d,% c, nu /tiu cum s, te numesc altfel% dac, Reele are de
+nd s, m, omoare% atunci s-o fac, mai repede% iar dac, are de +nd s, afle
de ce-am 7enit% s, se r,2easc, de-asemenea$ Eu arme asupra mea n-am%
nici otra7,$ Cu suflarea /i cu +ndul nu se poate s, uci4i$ 1ar ai mei%
!E
- "LEANA #ULPESCU -
7,4+nd c, nu m,-ntorc la timpul cu7enit% au s, dea n,7al,-ncoace /i s-ar
7,rsa s+ne5 f,r, niciun rost$
C+nd soarele se ridicase de-o suli0, pe cer% -n -nc,pere intrase 1ece2al
sinur$
L Am au4it c, m, cau0i$
L Sunt Porsilo% fiul lui Saruxis$ Neamul meu a 9ot,r+t s,-0i fim
prieteni$
L ?i ce do7e4i -mi da0iB
L Steaul /i cu7+ntul nostru$
L Prea pu0in$
L B
L 1,-mi doi feciori s,-n7e0e aici% -n Cetate% me/te/uul armelor$
L Am unul sinur /i-acela ne7olnic$
L S,-mi dea 7,rul t,u (loris% spusese Reele% f,c+ndu-l astfel s,
priceap, c, /tia tot ce mi/c, pe la 7etrele lor /i pe la ei prin neam$
L Am s,-i spun$ Nu sunt siur c, se-n7oie/te$
L F,-l s, se-n7oiasc,$ Un supus tre2uie s, se-n7oiasc, la orice$
L M,rite Ree% /tiai c, a4i e-a doua 4i de c+nd a/tept s, m, prime/ti /i
de c+nd un omule0 at+tica m,-ntrea2, /i de laptele pe care l-am suptB
L 1a$
L Pu0ini prieteni ai s,-0i faci -n felul ,sta% m,rite Ree% crede-m,A
L E sfetnicul meu$
L Cum -l c9eam,B
L <icilis% r,spunse Reele dup, un timp$
L S, nu te-ncre4i -n el% /optise Porsilo cu un las de co2e% /fic9iuitor
/i-n9e0at$
1e/i 7or2ele-acelea ar fi putut fi socotite o r,42unare pentru umilin0a
a/tept,rii /i poate c9iar pentru umilin0e mai 7ec9i -ndurate de-ntre neamul
lui Porsilo de la neamul lui 1ece2al% se 7edea 2ine c, Reele nu se-
a/teptase deloc s, le-aud,$
L 1e ce cre4i c, n-ar tre2ui s, m,-ncred -n elB
L N-a/ putea s,-0i l,muresc% doamne$ Eu unul% de nimic nu m, tem mai
mult dec+t de lucrurile pe care nu mi le pot l,muri$
F,r, a mai luni 7or2a-n aceast, pri7in0,% 1ece2al -l poftise la mas,$
Acesta era deci Reele 1ece2al% care-a7ea-ndr,4neala s, se ridice-
mpotri7a romanilor /i care i42utise de-aproape dou,4eci de ani s,-i
p,c,leasc,% pref,c+ndu-se-a le fi supus% dar f,r-a se fi -nf,0i/at o dat,
!G
m,car la -nc9eierea 7reunei -n0eleeri cu patronul% /i nu de team,% ci
potri7it planului de p,c,lire prin lunirea /i prin lipsa de limpe4ime a
t+ruielilor$ Porsilo -/i aducea aminte c,% pe 7remea c+nd era el copilandru%
-l au4ise pe tat,-s,u pun+nd prinsoare cu ni/te c,petenii ale roxolanilor
cum c, reele 1uras a7ea s, dea puterea pe m+na lui 1ece2al$ :#ai /i-
amar de cine-o s,-l -nfrunte pe ,sta% c, e-ndr,4ne0 ca lupul /i ca 7ulpea de
/iret;% mai spusese Saruxis$ :Ce t,rie de cuet tre2uiN s, ai2, acest om
dac,% de c+nd se /tie% -noat, mereu -ntre dou, ape /i niciuna nu-i limpede;%
se +ndise Porsilo -n timp ce merea la 1ece2al$
L Porsilo% nu /tiu dac, 7rei s, m, cre4i au un% dar eu n-am prea a7ut
cum s,-mi ale c,ile$ A/a cum tu n-ai 7enit la mine de dra% nici eu n-am
apucat-o de dra pe drumul cotit pe care tre2uiN s,-l -ncurc mereu$ Nu 7,
sunt dra nici unuia$
L ?i cre4i% m,rite Ree% c, noi cei care 7enim s, ne-nc9in,m 0ie
suntem 7reunul dra alor no/triB Cuno/ti% doamne% 7reun supus pe unde7a
c,ruia s,-i fie dra cel care-l c9inuie/teB Se las, c+rmui0i fiindc, tre2uie s,
mear, unul -nainte% /i-at+ta tot$
L 1e ce n-ai spus c, nu prime/ti putereaB
L 1ar% m,ria-ta% de ce nu i-ai spus reelui 1uras c, nu prime/ti
putereaB
L Am cre4ut de datoria mea s, nu-mi las neamul la ne7oie$
L ?i eu la fel% m,rite Ree% iar spre m,ria-ta ne7oia /i .udecata m-au
-ndemnat$ Nu tre2uiN s, st,m sinuri -n fa0a prime.diei% nu tre2uiN fiindc,
nu se poate$
L #or2e/ti ca un om cu minte /i nepref,cut$ Ce cre4i% Porsilo% despre
romaniB
L Ce s, credB Cred c, 7or s, fac, /i cu noi ce-au f,cut /i cu al0ii p+n-
acum$ Ce-ai f,cut m,ria-ta cu iai4ii /i ce-ai face /i cu al0ii dac-ai a7ea
puterea Romei$
L Porsilo% nu 0i-e team, c, 7or2ele tale-ar putea s, m, supereB
L Nu% doamne$ Mai -nt+i c,% a/a cum stau lucrurile% nu-0i prea d, m+na
s, te superi$ Asta pentru clipa de fa0,$ "ar pentru restul clipelor% m+na
omului nu-0i poate face niciodat, r,u mai mare dec+t soarta$ M,ria-ta% ca /i
mine% e/ti doar o unealt,-n m+na ei ne-ndur,toare$ Mie nu mi-e fric, de
moarte$
L Irecii 4iceau c, po0i fi socotit filosof c+nd nu te mai temi de moarte$
&K
- "LEANA #ULPESCU -
L Eu nu /tiu ce-nseamn, :filosof;$ 1ar% dac, 4ici c, asta-nseamn,%
atunci s, /tii c, eu sunt$
Um2laser, o 7reme prin cetatea reeasc, f,r, s, mai spun, nimic$
L M,ria-ta% eu dac-a/ fi a7ut noroc de-o 7ia0, ca to0i oamenii% de-o
mul0umire m,runt, /tiut, numai de mine% a/ fi dat altuia pu0ina /i 2iata
putere pe care-o am% dar% fiindc, 7ia0a mea nu s-a-mplinit cum e firesc% n-
am nimic pe lumea asta dec+t neamul din care m, tra$ #reau s,-i fiu de
folos$
Treceau t,cu0i printre coloanele sanctuarelor% pe l+n, discul solar% pe
l+n, locuin0ele c,peteniilor 6 case de piatr,% cu lari cerdace de lemn
cioplit% d,ltuit /i-mpodo2it cu 0inte mari de aram, 6 /i% mai departe% pe
l+n, atelierele me/te/uarilor 6 7esti0i p+n, la Pont pentru m,iestria lor 6
pe l+n, pr,7,liile neustorilor5 treceau -nso0i0i de ciripit de p,s,ri% de
mirosul p,m+ntului proasp,t -ntors pentru a primi s,m+n0a florilor de
prim,7ar,% de fumul frun4elor /i-al 7reascurilor ce ardeau mocnit prin
cur0i% de r,suflarea tainic, a firii% care% dup, un somn 2un% se tre4e/te iar,/i
la 7e/nica ei 7ia0,$
L 1oamne% a/a de frumos ca-n Cetatea m,riei-tale doar la Pistria mai
e$ Acolo se-aude 7uietul m,rii% aici suflarea 7+ntului prin 2ra4i$
Mereau iar,/i t,cu0i prin Cetatea aproape-adormit,$
L M,rite doamne% sfetnicul m,riei-tale% <icilis% are copiiB
L Un fecior /i dou, fete$
L M,run0i ca /i elB
L 1aN de undeA 3nal0i /i frumo/i$ Seam,n, cu ne7ast,-sa$ 1e ce m,-
ntre2iB
L Nu /tiu$
Porsilo -/i luase r,mas-2un de la Ree$ 3nainte de-a-nc,leca% luminat
deodat, de-un +nd% se-ntorsese /i-i spusese cu un las de tain,$
L 1oamne% sfetnicul m,riei-tale prea are mult, r,2dare$
S
?i-atunci era prim,7ar, ca /i-acum$
Reele se ridicase-n picioare /i le ur, oaspe0ilor noapte 2un, su2
acoperi/ul s,u$
Porsilo /i 1romi9ete se-apropiar, s,-/i ia r,mas-2un% d+n/ii-a7+nd de
+nd s, porneasc, ne-nt+r4iat spre locurile lor$
&J
Cel dint+i puse-un enunc9i -n p,m+nt /i atinse cu fruntea m+na dreapt,
a Reelui$
1romi9ete se-nclin, u/or /i-i spuse8
L Nepoate% r,m+i cu 2ine /i 4eii s, te ai2,-n pa4,A
L Unc9iule% s, mai st,m ni0el de 7or2,$ 1ac, tot nu 7rei s, dormiC
L ?i eu a/ fi 7rut s,-0i spun c+te ce7a% nepoate% dar m, +ndeam c, 0i-o
fi de-a.uns pe 4iua de a4i$
Merser, o 2ucat, 2un, pe .os f,r, s, scoat, un cu7+nt$ C+nd r,42,tur,
la loc desc9is% unde nimeni nu se putea ascunde spre-a-i asculta% reele-i
f,cu semn 2,tr+nului 1romi9ete s,-/i de4lee lim2a$
P,r+ndu-i c, aude un clinc9et de metal% acesta se uit, .ur--mpre.ur$
L Ce te ui0i% unc9iuleB
L Mi s-a p,rut c-aud un 4,n,nit sla2$
L C,ma/a mea de 4ale% -l l,muri% cu un 4+m2et de-am,r,ciune%
1ece2al$
1romi9ete cl,tin, din cap a-n0eleere$
L 1ece2al% pe Li7ia% ne7asta de-a treia a lui Auustus% au pus-o s,-/i
lase 2,r2atul ca s, se m,rite cu Auustus$ Auustus% dup, ce l-a-nfiat pe
Ti2erius% fiul ne7esti-sii Li7ia% ca s,-i lase mo/tenire tronul% l-a pus de s-a-
nsurat cu fie-sa "ulia 6 fata lui% a lui Auustus% cu a de-a doua ne7ast,
7reau s, 4ic$ "ulia asta at+t de rea de musc, ce era% c, tat,-s,u c9iar a
exilat-o-ntr-o insul, d-aia cu 0+n0ari% iar Ti2erius% care-o luase de ne7ast,% a
l,sat-o s, moar, de foame acolo-n insul,% dup, ce-a murit Auustus$
1romi9ete se opri deodat,% ca /i c+nd s-ar fi-mpiedicat de ce7a$
L Unc9iule% de ce-mi spui toate asteaB
L C9iar nu 2,nuie/tiB
L M,-ntre2 la ce anume te +nde/ti$
L M, +ndeam c, ne-mpotri7im romanilor% dar ne purt,m la fel ca ei$
Nu ne c,s,torim% ci -nc9eiem c,s,torii numai cu oc9iul la putere /i la folos$
Tata a fost dat la o parte la 7remea lui% de/i era primul n,scut% fiindc, nu s-
a-nsurat cu cine-a tre2uit$ Eu am fost dat la o parte fiindc, m-am -nsurat
cu-o scla7, /i-am fost scos din lad,% scuturat /i luat de 2un doar la mare
ne7oie% c, le era tuturor fric, s, 0i se-nf,0i/e4e$ Am luat-o cam pe departe%
ce-i drept$ 1ece2al% s-ar putea s,-mi spui c, 0ara arde /i 2a2a /i-o piapt,n,%
/i c9iar ai a7ea dreptate% -ns, eu tot am s,-0i dest,inui ce-mi st, pe suflet$ E
7or2a de fata asta de pripas% pe nume Asta$ Una dintre cele patru care ne-
au slu.it asear,$ Am aflat% cum se afl, toate% c, fiul lui <icilis a l,sat-o rea
&!
- "LEANA #ULPESCU -
pe fat,% c, <icilis% ca s,-l despart, de ea% /i-a trimis feciorul la Pont% /i c,
ne7asta i-a dat fetei o 2,utur, care-a adormit-o% iar c+nd fata s-a tre4it din
somn nu mai a7ea copilul -n p+ntece /i c, de roa4, /i de-am,r,ciune%
atunci% pe loc% i-a al2it o /u7i0, de p,r$ E-ade7,ratB
L 1e unde s, /tiu euBA
L Eu te-ntre2 dac, e-ade7,rat% nu de unde s, /tii tu$ S, /tii de la
ne7ast,-ta% care nu-i str,in, de toat, m+r/,7ia asta$ Fiindc, pusese la cale
s, i-o dea pe nepoat,-sa de ne7ast, fiului lui <icilis$
L ?i cre4i c, fiul lui <icilis tre2uia s, se-nsoare cu-o scla7,B
L "ar tu cre4i c,-i 2ine ce s-a f,cutB
L Unc9iule% mi-apas, pe umeri po7eri mult mai mari dec+t ri.a
scla7elor care se dau -n draoste cu fiii de neam$
L Teme-te% nepoate dra,% de 2lestemul ne7ino7atului$
L Ar fi tre2uit de mult s, fiu oale /i ulcele de c+te 2lesteme am adunat
pe cap% de la 7ino7a0i /i de la ne7ino7a0i$
L Eu -0i 7or2esc ca un om 2,tr+n$ Teme-te de nedreptatea pe care-o
faci c9iar f,r, s, 7rei$ #ine totdeauna pentru fiecare o 7reme-a c,in0ei$
L Poate n-am s-o apuc$
L Nu se /tie% nepoate$
L 1oar at+t a7eai pe suflet% unc9iuleB
L M, +ndeam c, dac, 7rei s-ascun4i totul -ntr-un sinur loc% r,u ai s,
faci$
L Am /i ascuns ce era de-ascuns% unc9iule% unde7a% unde nu poate duce
pe nimeni +ndul$
L 1oar pe cei care /tiu$
L Aceia nu mai pot 7or2i$
L 1oar dac-au murit$
L Au murit% unc9iule$
L CumB
L F,r, s, /tie /i f,r, s,-i doar,$
L ?i cine erau oamenii ,/tia de le-ai luat 7ia0a f,r, p,rere de r,uB
L Erau ocna/i$ S,7+r/iser, neleiuiri /i meritau pedeapsa cu moartea$
L ?i-atunci de ce mai erau -n 7ia0,B
L ?i la ocne cine s, munceasc,B (ameni ne7ino7a0iB
L Nepoate% le-ai luat 7ia0a ca s, tac,% nu fiindc, erau at+t de 7ino7a0i$
1romi9ete oft,$
&&
L ?i-afar, de dumneata /i de ocna/ii aceia 6 fie-le somnul linA L mai
/tie cine7a de-ascun4,toareB
L Un sinur om$
L ?i pe-acela de ce nu l-ai omor+tB
L 3n el am -ncredere ca-n mine$
L R,u faci$ Ai fost 7reodat, pus la ca4neB
L Mul0umesc 4eilor% nu$
L Ai de ce s, le mul0ume/ti$ Pe mine m-au pus la ca4ne /i tat,-t,u% /i
unc9iu-t,u% 1uras$
L Romanii te-au pusB
L Nu m-au pus$ Cu d+n/ii n-a7eam nimic de-mp,r0it$
L Romanii te dau la fiare$
L 1ar mai -nt+i te pun s, te-m2,ie4i la terme ca s, m,n+nce fiarele
lucru curatC Neam r+nduit% romaniiA E 2ine s, nu le ca4i 7iu -n m+n,%
spuse 1romi9ete cu lasul de tain, al celui care 7rea s,-mp,rt,/easc, o
mare-n7,0,tur,$
L C+t aur au pr,dat din cele patru 4,ri ale lumii% c+te cl,diri ca mun0ii
de-nalte au% c+te drumuri au t,iat /i-au pietruit -n lun /i-n lat% /i tot nu se
mai satur,% /i tot cru4i au r,mas$
L Nu sunt cru4i numai ei% nepoate$ La ei se 7ede mai mult% c, sunt mai
mari /i-a au4it o lume de d+n/ii$ Ei sunt cru4i pe fa0,$ Ast+mp,r, cru4imea
din oameni f,c+ndu-i s, se uite la cru4ime$ At+ta r,cnesc% stri,% 0ip,% url,
/i-/i smul p,rul prin circuri 6 /i prostimea /i no2ilimea 6 c,% dup, ce-i
7,d pe cre/tini sf+/ia0i de fiare /i c+0i7a ladiatori mor0i% dup, ce deci au
mai olit un 7al de s,l2,ticie dintr--n/ii% a2ia a/teapt, s-a.un-acas, /i s, se
culce% osteni0i /i-mp,ca0i$ No2ilimea 6 prin casele ei frumoase cu r,dini
ca-n 2asme% s,r,cimea 6 prin casele-alea -nalte% ur+te ca temni0ele% cu
multe caturi% cu sc,ri -nuste de-0i iese sufletul p+n, s, te 7e4i sus% de unde
mor0ii se co2oar, pe ferestre cu fr+n9ia$ 1ac, treci noaptea prin fa0a
7reunei case de-astea de-ale s,r,cimii e 2ine s, meri pe mi.locul drumului
c, de nu% c+nd 0i-e lumea mai dra,% odat,-0i slo2oade unul de sus% drept -n
cap% oala-n care /i-a f,cut ne7oile$
1ece2al scuip, printre din0i$
L A doua 4i se duc la terme% se-m2,ia4,% .oac, tot felul de .ocuri% se-
nt+lnesc cu unul cu altul$ S,racul se duce la unul mai a7ut care-i patron% -i
d, ,stuia :2un, diminea0a; /i patronul pune-un scla7 s,-i dea s,racului -n
sc9im2 sportula, adic, 2anii din care s,-/i cumpere m+ncarea pe-o 4i$
&'
- "LEANA #ULPESCU -
Nepoate% la Roma% unuN din 4ece oameni nu face altce7a dec+t ce-0i spusei
eu$ ?i a/a-i -n toat, 0ara$ Cu ce s,-i 0in, st,p+nirea dac, n-ar .efui 6 a4i o
0ar, /i-un neam% m+ine alt, 0ar,% alt neamB Lumea care munce/te din reu
acolo% fie la p,m+nt% fie la meserii% n-ar a7ea cum s, 0in, at+0ia fluier,-
7+nt$ 1in r+ndul s,r,cimii ,steia care nu face nimic se ridic, oameni ca
lumea% care 7or s, tr,iasc, f,r, s,-ntind, m+na$ Unii se fac meseria/i% al0ii
intr,-n armat,% c, leafa e 2unicic,% partea de prad, 6 parte de prad,% unii se
fac ladiatori% c, ,/tia uneori se-m2o,0esc peste noapte$
L Printre de4ertorii care s-au prip,/it pe la noiC
L ?i pe care nu i-ai dat -napoi c+nd 0i i-a cerut TraianC
L CUnii 4ic c-au fost scla7i$
L ?i i-ai -ntre2at de ce-au de4ertatB
L Au spus c, li s-a ur+t de-at+ta r,42oi$
L Nimeni nu 4ice c, nu li s-o fi ur+t$ 1ar nu de-asta au de4ertat$ Se
7ede trea2a c,-i descoperise c, erau scla7i$ Scla7ii n-au dreptul s, se-
nrole4e$ C+nd -i prinde% ori -i m,n+nc, ocna% ori -i -m2arc, pe alere 6 ceea
ce tot ocn, e% dar ocn, pe 7aluri$ S, nu te-ncre4i -n eiC
L Parc, mai /tii -n cine s, te-ncre4iC
L 1ece2al% -n nimeni nu te po0i -ncrede% fiindc, nici al0ii nu se pot
-ncrede-n tine /i tu -nsu0i nu te po0i -ncrede-n tine$ Cine n-a fost pus la
ca4ne /i-nc9ipuie mult 2ine despre al0ii /i despre sine$ La ca4ne spui /i ce
n-ai f,cut /i ce nici m,car n-ai +ndit$ 1oar -n moarte po0i s, te-ncre4i$
L Noi suntem 9ot,r+0i ori s, r,m+nem st,p+ni peste p,m+ntul nostru%
ori s, murim$
L Pu0ini sunt oamenii pentru care li2ertatea e mai scump, dec+t 7ia0a$
L #rei s, 4ici% unc9iule% c, oamenii mei n-ar fi ata s,-/i dea 7ia0a ca
s,-/i apere p,m+ntulB
L Sunt ata s,-/i dea 7ia0a ca s,-/i apere p,m+ntul% dar la ce-ar face cu
7ia0a dac, n-ar mai a7ea ce s, apere sau n-ar mai putea s, apere 6 te-ai
+nditB
L Mai 2ine mor0i dec+t supu/i romanilorA
L Tu% 1ece2al% /i cei de ran$ 1ar oamenii de r+nd% care seam,n,%
cule% do2oar, lemne-n codri% pasc oile-n mun0i% taie la piatr,% scot sare din
ocneB Cre4i c, ei /i-ar da mai 2ucuro/i 7ia0a dec+t s, fie supu/i romanilorB
Cre4i c, romanii le-ar sc9im2a-ntr-at+t 7ia0a -nc+t ei s, 7rea s-o dea pe
moarteB
L Numai de nu i-ar duce cine-/tie pe undeC
&*
1romi9ete-n0elese din aceste 7or2e c, Reele nu mai tr,ea mare
n,de.de-n 2iruin0,$ A7ea s, lupte doar ca s, mai am+ne 4iua -nfr+nerii% ca
s, pricinuiasc, pau2, du/manului /i ca s, moar, cu spada-n m+n,% cum se
cu7enea cui7a care toat, 7ia0a st,tuse cu spada-n m+n,% -mpotri7a -nro2irii$
L C+t am trudit neam de neamul nostru ca s, ridic,m cl,dirile astea%
s,-n,l0,m 4idurile astea /i l,ca/urile de-nc9inareA "ar ei s, 7in, s, le dea
foc /i s, le i42easc, /i s, le d,r+me /i s,-nstr,ine4e oamenii% s,-i duc,-n
pri2eieC
L 1ece2al% c+nd ai 9ot,r+t s, te-mpotri7e/ti romanilor% ai ales
neat+rnarea% dar /i focul% pustiul% moartea$ 1ac, 7rei ca toat, munca s,
r,m+n,-n picioare% te po0i -nc9ina$
L 1e nimic nu mi-e mai .ale dec+t de oameni$ S, nu-i duc, cine-/tie pe
unde$ ?i% mai cu seam,% s, nu-i despart,C
L 1e c+nd sunt pe lume% romanii asta fac8 despart$ 1e42in, neamurile
de neamuri% de42in, neamul -ntre el% fratele de frate% p,rintele de copil%
de42in, /i c+rmuiesc$ Ai dreptate s, te +nde/ti la oameni% 1ece2al$ E reu
s, tr,ie/ti f,r, martorii 7ie0ii tale$ Mai 2ine dec+t mine cine s, /tie ce-
nseamn, s, tr,ie/ti printre str,iniB 1e fapt% nu tr,ie/ti% ci r,m+i doar -n
7ia0,$ Meream pe drumurile Romei /i m,-ntre2am8 :Cine sunt euB N-am
7isat oare c, m, c9eam, 1romi9ete /i c, m-am n,scut unde7a departe% -n
creierul unor mun0i% c, tata m, trimisese fl,c,iandru la Pont s,-n7,0
rece/te /i latine/te% s, scriu /i s, socotesc% s, deprind me/te/uul armelor
/i neustoria% c,-ncercase tot neamul s, m, despart, de Amalusta% scla7a
noastr, frumoas, de care .urasem c, n-a7ea s, m, despart, dec+t
moarteaB;$ ?i moartea ne-a desp,r0it$ C+nd a.uneam -n acest loc de pe
firul 7ie0ii mele sim0eam un cu0it -n inim, /i nu m, mai -ndoiam c, 7ia0a
mea nu fusese-nc9ipuire$ C+nd m, 7edeam acas, 6 la st,p+n,-mea% 7reau
s, 4ic 6 m,-nc9inam p+n, la p,m+nt -n fa0a ei /i-i spuneam8 :St,p+n,%
rou-te% mai las,-m, s,-0i po7estesc din 7ia0a mea ca s, nu uit cine sunt;$
:Po7este/te% 1romi9ete% po7este/te c+t mai ai cui$ 3n cur+nd ai s,
po7este/ti despre mine ca s, nu ui0i cine-am fost$ 1e la o 7reme% dac,
apuci 2,tr+ne0ea% -ncepi s, ai mai mul0i cunoscu0i -n C+mpiile Eli4ee dec+t
pe p,m+nt;$ C+nd a murit Amalusta am -n7,0at ce este moartea8 durerea
f,r, seam,n care te desparte pe tine de tine -nsu0i8 cel de dinainte /i cel de
dup% 3mi muriser, p,rin0i% fra0i% surori% prieteni /i m, duruse$ 1ar durerea
care-0i taie 7ia0a-n dou,% care-0i aduce nep,sarea fa0, de tine -nsu0i% dup,
care nimic nu mai este cum a fost mai -nainte% atunci am sim0it-o pentru
&@
- "LEANA #ULPESCU -
prima oar,$ 1e-atunci% fiule% pentru mine 7ia0a e doar o datorieC Am 0inut
la st,p+na mea de la Roma% fiindc,-mi 4icea pe nume curat8 :1romi9ete;$
Al0ii nu se str,duiau s,-0i spun, cum tre2uie numele$ La romani% mai to0i
st,p+nii le dau scla7ilor nume romane /i rece/ti ca s, nu se mai -ncurce8
:Pe tine te c9eam, 1a7us% pe tine 6 Li7ius% pe tine 6 Cleon;% /i-a/a mai
departe$ St,p+na m-a pus de multe ori s,-mi rostesc numele /i ea dup,
mine p+n, s,-l spun, curat$ :M,car at+t s,-0i r,m+n, /i 0ie dintr-o 7ia0, de
om8 numele;% 4icea ea$ Nu-0i -nc9ipui% 1ece2al% ce e-n sufletul omului
care-/i aude numele pocit$ Parc, nimic nu te face s, te sim0i mai str,in /i
mai -mpu0inat$ Sim0i c, 7ia0a ta s-a dus$ E/ti -n 7ia0,% dar nu mai tr,ie/ti$
Asta-nseamn, s, fii -n7ins$ 3nseamn, s, fii silit s, te prefaci c, 7e4i prin
oc9ii-n7in,torului /i c, 7or2e/ti prin ura lui$ Un neam -n7ins r,m+ne-n
7ia0,% dar nu mai tr,ie/te$
L ?i-atunci nu e mai 2ine s, mori dec+t s,-0i pleci ruma4ulB
L Numai c,% 7e4i% de nimic nu se desparte mai reu omul ca de 7ia0,$
(ricine ar fi /i oric+0i cei care mor% 7ia0a mere mai departe$ Ea nu
cunoa/te nici mil,% nici -ntristare /i nici nu-0i d, r,a4 s, ai mil, /i s, te-
ntriste4i$ Te-mpine din urm, cu ne7oile /i cu ri.ile ei$ ( ur,/ti de multe
ori /i e/ti s,tul p+n, peste cap% dar s, te 9ot,r,/ti cu 2un,-/tiin0, /i de 7oia
ta s, te despar0i de ea 6 asta nu$
L 1umneata% unc9iule% ai a7ea cura. s,-0i iei 7ia0aB
L Mie mi-a fost reu s, nu mi-o iau$ C+nd i-am l,sat pe Oico /i pe
Ielo dincolo de 4idurile astea% cu capetele t,iate de niscai7a leionari care
7oiau s, se f,leasc, -n fa0a lui 1omi0ian cu 7ite.ia lor% reu mi-a fost s,
r,m+n -n 7ia0,$ Am a7ut /i am totdeauna la mine ce-mi tre2uie pentru a-mi
-nc9eia socotelile% pe loc /i f,r, durere$
L ?i pentru ce 0i-ai lua dumneata 7ia0aB
L 1ac-ar fi s, mai fiu silit s,-mi p,r,sesc 0ara ori dac, n-a/ mai putea
um2la /i n-a/ mai putea a7ea sinur ri., de trupul ,sta% 2,tr+n /i ostenit ca
/i sufletul din el$
T,ceau din nou% fiecare cu +ndurile lui$
1romi9ete cu +ndul la soarta care-l f,cea s, mai 2+ntuie -nc, pe
potecile spinoase ale unei 7ie0i de mult trecute de soroc% 1ece2al cu +ndul
la at+0ia oameni care-i -ncredin0aser, soarta /i care-/i puneau toat,
n,de.dea-n el$ :Ferice de cel care alt, ri., pe lumea asta n-are dec+t ri.a
lui -nsu/i;$
&D
L Unc9iule% mai /tii ce7a de feciorii lui Oico /i-ai lui IeloB Tre2uiN s,
fie oameni -n toat, firea acum$
L Unul a a.uns -n Eipt% neustor% 2,iatu-,l mare al lui Oico5 iar ,l mic
e-un fel de neustor /i el% la Roma$
L Un felB
L Are-o pr,7,lie care se c9eam, acolo li2r,rie% unde scriitorii 7+nd tot
ceea ce scriu /i copii dup, scrierile lor$
L "-au4iA
L l mare-al lui Ielo e ladiator% iar ,l mic are-un atelier de 9amuri /i
de /ei -ntr-o marine-a Romei$ Noru-mea a mare e-n Eipt cu fiu-s,u$ A
mic, are o li7ad, de m,slini l+n, atelierul lui fiu-s,u ,l mic$ Au fost 4ece
ani scla7e% luate ca prad, -mpreun, cu alte familii ale unor c,petenii
dinspre Mia4,noapte$ Apoi s-au r,scump,rat$
L 3napoi nu 7or s, 7in,B
L "-am ruat$ Nu mai 7rea niciunul$ A intrat roa4a-ntr--n/ii$ Nurorile
mi-au spus am+ndou,8 :S, ne-ntoarcem ca s-o lu,m de la-nceputB Ca s, ne
s+nere4e iar picioarele p+n, la os mer+nd pe .os de-acas, p+n, la RomaB
Ca s, ne tremure iar inima-n fiece clip, c, dau unii% c, dau al0ii peste noi%
c, ne p+r.olesc% ne omoar,% ne sc9ilodescB Tat,% crede-ne% dor ne e de-
acas,% c, /i c+inelui i-e dor de locul unde-a crescut% dar nu mai a7em
putere$ C+te 4ile-om mai a7ea de tr,it le-om tr,i aci-ntre str,ini% ne/tiu0i de
nimeni% ni/te str,ini printre-at+0ia al0i str,ini% c, nici nu se 2a, de seam,
c, mai e/ti /i tu pe lume;$ "ar nepo0ii mi-au spus to0i patru% f,r, s, se fi
7or2it -ntre ei8 :<unicule% dac, ne-am -ntoarce acum acas,% team, ni-i c,
primii care nu s-ar 2ucura ai no/tri ar fi$ Le-am strica multora socotelile$ S-
ar uita la noi ca la ni/te strioi care% -n loc s, stea acolo% su2t p,m+nt% unde
le este locul% ar 7eni deasupra s, tul2ure apele$ N-am mai a7ea lini/te nici
4iua nici noaptea% cu +ndul c, mul0i ar um2la s, ne ia 4ilele$ <unicule% noi
ne-am -mp,cat cu +ndul c, suntem -n7in/i$ 3n7insul nu mai este cine-a
fost5 e-o fiin0, care 7rea s, treac, ne2,at, -n seam,;$ :Eu 6 mi-a spus
fecioru-,l mare-al lui Ielo% ladiatorul 6 eu% 2unicule% mi-am sc9im2at
numele% mi-am luat nume recesc% pentru ca s, nu /tie lumea de ce neam
sunt$ Irecii au fost -n7in/i mai de mult5 s-au -n7,0at% s,rmanii% ca scla7ii s,
poarte nume rece/ti$ A/a am a.uns s, m, c9eme Leontes$ Acum% afar, de
moarte% nu m, mai p+nde/te nicio prime.die% iar moartea e scris, de la-
nceput -n soarta fiec,ruia$ Nu 7rea nimeni s,-mi ia locul ne-nsemnat pe
care-l am -n 7ia0a asta$ Nici eu% nici frate-meu% nici 7erii mei nu ne-am
&E
- "LEANA #ULPESCU -
-nsurat% n-a7em copii$ ( s, ne stinem f,r, urm, /i f,r, p,rere de r,u$ Eu
te ro s, m, ier0i c, n-am s, duc neamul mai departe% dar nu mai am
cura.;$ :?i ca s,-nfrun0i moartea-n fiecare 4i cu ladiul -n m+n, pentru ca
s, 2at, din palme ni/te capete seci nu 0i-e team,B;% l-am -ntre2at eu$
:<unicule% aici mai mult dec+t moartea nu mi se poate-nt+mpla nimic$
Meseria mea e s-o-nfrunt$ 1e murit mori o dat,$ P+nda% nesiuran0a% frica
/i capcanele n-au num,r /i nici sf+r/itA;$ :Meseria mea% 2,iete% a fost s,-mi
ap,r 0ara$ F, ce 7rei cu 7ia0a ta /i r,m+i cu 2ine% LeontesA;$ Asta e%
nepoate% ad,u, -ntr-un t+r4iu 2,tr+nul 1romi9ete% /i te ro s, m, ier0i c,
m,-ntind la 7or2, ca o 2a2, dat,-n mintea copiilor$
L Te doare% unc9iule$
L Cine are copii 7rea s, fie ca un strat din care s,-/i tra, se7a tulpin,
dup, tulpin,$ 1e c+nd i-am pierdut /i pe ei patru% m, simt ca o 2ali,
uscat,$
L Ce s, faci% unc9iuleC
1romi9ete c,4u-ntr-o mu0enie ursu4,% cum i se-nt+mpla totdeauna dup,
ce-/i desc,rca sufletu-n fa0a cui7a$ Pl,c+ndu-i s, 7or2easc, numai c+nd
socotea c, are ce7a de spus /i nu doar ca s, se afle-n trea2,% cum fac at+0ia%
1romi9ete se-o2i/nuise cu t,cerea% mai ales dup, anii petrecu0i la romani%
timp -n care st,tuse ne-ntrerupt cu urec9ea ciulit, ca s, afle tot mai mult /i
ca s, tra, mereu mai multe-n7,0,minte din ce-au4ea$ 3n lunile lui
r,spasuri de t,cerea aduna at+tea +nduri% -nc+t% uneori% c+nd sim0ea c, are
cui s, le spun,% 7or2ele 0+/neau dintr--nsul ca o ap,-n7ol2urat, care spare
4,a4ul$
S
Am2rilis% tat,l lui 1romi9ete% f,cuse parte dintre c,peteniile care% f,r-a
fi fost potri7nice reelui Scorilo% nu i se-al,turaser,% deoarece 7oiau s,-/i
p,stre4e neat+rnarea$ Scorilo -ncercase s, /i-l apropie pe Am2rilis printr-o
-nrudire de interes8 7oise a da de ne7ast, pe una dintre fiicele sale unuia
dintre fiii acestuia% /i-anume lui 1romi9ete% care se afla de 7reun an ostatic
al lui Scorilo$ Cu +ndul la Amalusta% scla7a lor care-l a/tepta acas,%
1romi9ete% /tiind prea 2ine c,-/i punea-n prime.die li2ertatea% dac, nu
c9iar 7ia0a% nu se l,sase -nsurat$ Nei42utindu-i planul acesta% Scorilo nu se
d,duse 2,tut% 2a c9iar ,sise un fel /i mai -m2ucur,tor pentru sine de-a se
-nrudi cu Am2rilis$ #,du7 nu de-mult% Scorilo ceruse de ne7ast, pe fiica
&G
cea mare a lui Am2rilis$ Aceast, fiic, a7ea s, fie mama lui 1ece2al /i
c9e4,/ie de pace-ntre dou, ramuri ale-aceluia/i neam$ La c+0i7a ani de la
c,s,toria asta care nemul0umise mult, lume /i mai ales c,petenii din
neamul lui Scorilo 6 destui 7r+nd s,-/i 7ad, o fiic,% o nepoat,% -n fruntea
0,rii% -n fine o rud,% /i nu o str,in, /i -nc, dintr-un neam care nu-i prea
ostenise cu prietenia 6 acest Scorilo deci% murind pe nea/teptate% fusese
urmat la scurt timp de t+n,ra lui ne7ast,% a c,rei 7ia0, se stinsese deodat,%
ciudat /i nel,murit mai ales pentru neamul ei% care-i ceruse trupul su2
cu7+nt de a-l arde dup, datin, /i a-i p,stra cenu/a% dup, datin, de
asemenea% l+n, cenu/a str,mo/ilor$ Noul ree% 1uras% fratele lui Scorilo%
nu 7oise cu niciun c9ip s, dea trupul% care% tot dup, datin,% tre2uia s, se
odi9neasc, al,turi de r,posatul ree /i de celelalte r,posate ne7este-ale
sale$ C+nd -/i 7,4use cumnata pref,cut,-n cenu/,% 1uras% cuprins de
m,rinimie% d,duse lui Am2rilis urna-n care erau pecetluite r,m,/i0ele celei
al c,rei drum 0inuse-at+t de pu0in$ 3n mintea lui Am2rilis -ncol0ise de la-
nceput 2,nuiala-n pri7in0a acelei mor0i% 2,nuial, -nt,rit,% pe de o parte% de-
nd+r.irea cu care neamurile lui Scorilo% la ad,postul datinilor% nu se-
n7oiser, s,-i dea trupul celei duse% pe de alta% de u/urin0a cu care se
desp,r0iser, de cenu/a ei% -nc9i4+nd oc9ii asupra acelora/i datini$
3n9i0indu-/i amarul% Am2rilis se pref,cuse a crede c, pentru moartea
fiic,-sii n-a7ea de 2lestemat dec+t soarta$ 1eoarece 1uras% -n0ele,tor cu
durerea unui tat,% se-ar,tase at+t de m,rinimos% Am2rilis -ndr,4nise% pentru
m+n+ierea inimii lui -ndurerate% s,-/i cear, /i nepotul$ 3ncercarea lui
Am2rilis de-a nu mai l,sa niciun 4,lo de credin0,-n neamul r,posatului
inere Scorilo d,duse re/$ T+n,rul 7l,star reesc tre2uia crescut -n
neamul 7itea4 al tat,lui s,u% ca unul care-ntr-o 4i a7ea s, c+rmuiasc, acest
neam$ 1orin0a lui Scorilo fusese 6 cel pu0in a/a se spunea 6 ca 1uras s,
c+rmuiasc, p+n,-n 4iua c+nd t+n,rul 1ece2al a7ea s, fie-n stare s, 0in,
fr+iele-n m+n,$ Sinura n,de.de-a lui Am2rilis cu pri7ire la acea 4i se-
ntemeia pe faptul c, 1uras n-a7ea copii% to0i cei cu care-l -n7redniciser,
4eii stin+ndu-i-se din fa/,% precum /i pe faptul c, de pe urma primelor
c,s,torii ale lui Scorilo nu r,m,seser,-n 7ia0, dec+t fete% femei -n toat,
firea la 7remea-aceea% a7+nd copii mai 7+rstnici dec+t fratele lor 7itre%
1ece2al$ Crescut cu dra /i cu-n,duin0,-n casa unc9iului s,u 1uras /i-a
so0iei aceluia% 1ece2al -i socotise% pe unc9iul /i pe m,tu/a lui% ca pe ni/te
p,rin0i$ M,rindu-se% -/i pusese -ns, multe -ntre2,ri cu pri7ire la moartea
p,rin0ilor s,i ade7,ra0i% /i mai ales a maic,-sii% /i toate-i -nt,reau 2,nuiala
'K
- "LEANA #ULPESCU -
c, printre cei care-l -ncon.urau se aflau ucia/ii lor sau m,car ai maic,-sii%
despre care a2ia mai t+r4iu aflase din ce neam se tr,ea$ Pentru siuran0a
celor care-i strecuraser, 2,nuiala-n suflet 6 mai ales scla7i 2,tr+ni% care nu
mai a/teptau mare lucru de la 7ia0, 6 /i pentru siuran0a lui -nsu/i% 1ece2al
se f,cuse c, nu /tie nimic /i nu pusese-ntre2,ri la care i s-ar fi dat 2ine-
n0eles ni/te r,spunsuri mincinoase% dar care% -n sc9im2% i-ar fi putut pune
7ia0a-n prime.die$ <,nuind pe toat, lumea% -/i c+nt,rea 7or2ele% -/i
ascundea +ndurile% nu-/i f,cea prieteni dar nici du/mani% ar,ta o supunere
des,7+r/it, unc9iului s,u% 1uras% /i-o ur, trainic, du/manilor 0,rii$
Pe 7remea c+nd 1ece2al era copilandru% 2unicul s,u% Am2rilis%
trimisese-o solie cu daruri pentru reele 1uras /i pentru nepot$ 1arurile
fuseser, primite% nepotul -ns, nu fusese-nf,0i/at soliei% su2 cu7+nt c, se
afla-ntr-o ta2,r, militar, la-n7,0at me/te/uul armelor$ Mai t+r4iu% -n
timpul c+nd 1uras -/i pusese de +nd s, se fac, st,p+n pe unele p,m+nturi
ale ia4iilor% iar romanii amenin0au s, i42easc, 1acia% el ceruse :cuscrilor;
6 neamului dac al lui Am2rilis 6 un num,r de o/teni care tre2uia s, fie
neap,rat condu/i de-un fiu al acestuia$ Am2rilis -l alesese pe fiu-s,u%
1romi9ete% fiindc, tot le /tia seama dacilor lui 1uras de pe c+nd fusese
ostaticul lui Scorilo$ 1intr-o pre7edere care p+n, la urm, se do7edise
d,un,toare% ca tot ce e prea mult% 1uras -l desp,r0ise pe 1romi9ete de
oamenii lui% l,s+ndu-l la 7atr,% su2 str+ns, supra7e9ere% f,r, ca reelui s,-
i fi 7enit m,car +ndul 2un de-a nu-l lua pe 1romi9ete dintre-ai lui -nainte
ca acesta s,-i l,mureasc, de ce-a7eau ei s, lupte su2 comanda unui str,in$
Nedumeri0i /i plini de 2,nuial, cu pri7ire la soarta lor /i-a mai-marelui lor%
mirosindu-le a capcan,% c+nd se 7,4user,-n fa0a ia4iilor% f,r, s, se fi
7or2it -ntre ei% c,ci le era fric, /i de um2re% oamenii lui 1romi9ete
trecuser, cu to0ii la ia4ii% -ntorc+nd armele-mpotri7a celor de-un s+ne cu
ei% dacii lui 1uras$ Cine era s, fie f,cut r,spun4,tor de fua lor dac, nu
1romi9eteBA 1rept care% -/i luase iar locul -n temni0a reeasc, pe care-o
cuno/tea de pe 7remea lui Scorilo$ 3l puseser, la ca4ne c, doar-doar s,-/i
recunoasc, 7reo 7in, /i mai ales pe cea de-a fi a7ut pl,nuit, de la 2un-
-nceput fua la ia4ii$ #,4+nd c, ostaticul nu-/i recuno/tea nici 7ina asta /i
nici alta% /i 7r+nd s, nu-i -nd+r.easc, /i mai r,u -mpotri7a sa pe dacii lui
Am2rilis% 1uras se-n7oise a-i da drumul pentru-o mare sum, de 2ani$
1intre pu0inii oameni cu care-a7usese de-a face-n temni0,% unul mic /i
sfri.it% cu-o pri7ire de c+ine 2,tut% -i d,duse de-n0eles c, 1ece2al ar fi 7oit
s,-l 7ad,$ 1eoarece n-a7ea cum s, /tie dac, omul acela um2la cu +nd
'J
cinstit ori -i -ntindea o capcan,% /i 7r+nd s, nu-i dea prile. nepotului s,
re/easc,% 1romi9ete nu trimisese niciun r,spuns$ 3ntr-o noapte% cu pu0in
-naintea eli2er,rii% se tre4ise cu un t+n,r aplecat asupra lui$ <uim,cit de
somn% cre4use-n prima clip, c-au trimis s,-l surume$ T+n,rul -i ap,sase o
palm, lat, /i rea peste ur,% -n timp ce% cu ar,t,torul celeilalte m+ini dus
la 2u4e -i f,cea semnul t,cerii$ T+n,rul -i luase palma de pe ur, /i-l pri7ea
la lumina unui opai0% pe care desiur el -l pusese pe 2r+ul carcerei$
(staticul se ridicase-n capul oaselor$ Se uita la t+n,rul care% pri7it de .os -n
sus% p,rea foarte-nalt5 se uita /i t,cea$
L E/ti 1romi9ete% fiul lui Am2rilisB se 9ot,r+se -n sf+r/it t+n,rul s,
desc9id, ura$
L C+nd ai 7enit aici /tiai cine suntA
L Eu sunt 1ece2al% nepotul dumitale de sor,$
L 1ece2al /tiu c, mi-e nepot de sor,% dar c, dumneata e/ti 1ece2al n-
am cum s, /tiu$ ?i c9iar dac-ai fiC
T+n,rul -/i ridicase c,ma/a p+nN la +t /i-i ar,tase pe pieptul p,ros un
semn cam prin dreptul inimii8 o pat, cafenie sem,n+nd cu-o frun4, de
plop$
L Am au4it c, to0i din neamul meu dinspre mam, au semnul ,sta$
( clip,% lui 1romi9ete% care-acum /tia c, t+n,rul din fa0a lui era fiul
r,posatei sor,-sii% -i st,tuse pe lim2, s,-i spun, c, semnul acela era f,cut
fiec,rui copil de parte 2,r2,teasc, din neamul lor pentru ca 6 dac,% a.uns la
7+rsta .udec,0ii% -mpre.ur,rile l-ar fi silit 7reodat, s,-/i ia 7ia0a prin fier 6
s, /tie unde s,-l -nfi, spre-a sf+r/i repede /i cu mai pu0ine c9inuri$
1romi9ete se uitase la nepotu-s,u f,r, s, dea semn de-ncu7iin0are$
Cu iu0eala unei p,s,ri de prad,% fl,c,ul se repe4ise la 1romi9ete /i-i
ridicase c,ma/a% apropiind opai0ul de locul unde 6 dac, nu fusese p,c,lit
c, omul din fa0a lui -i era unc9i 6 tre2uia s, 7ad, semnul /tiut$
Acum se-ncredin0ase /i 1ece2al c, nu era 7or2a de-n/el,torie$
L Unc9iule% 0i-am dat prin cine7a de /tire c, 7reau s,-0i 7or2esc% dar nu
mi-ai r,spuns$ 1e ceB
Ilasul lui 1ece2al sunase aspru /i poruncitor$
L 3n 9ru2a asta n-am cum s, deose2esc ade7,rul de minciun,$ Una la
m+n,$ 1ou, la m+n,8 e 2ine s, nu re/im 6 nici tu% nici eu$ Eu nu tre2uiN
s,-nreuie4 cu nimic -n7inuirea nedreapt, care-apas, asupra mea% iar tu nu
tre2uiN s,-0i prime.duie/ti starea pentru nimeni /i pentru nimic$
'!
- "LEANA #ULPESCU -
L Ce /tii despre p,rin0ii meiB sunase aspru /i poruncitor lasul
t+n,rului$
L Ce-ar tre2ui s, /tiuB
L Ce /tii% nu ce-ar trebui s, /tiiA
L Nu /tiu la ce te +nde/ti% 1ece2al$
L Cum au muritB
L Nu /tiu$ ?tiu doar c, unc9iu-t,u% 1uras% n-a 7rut s, ne dea le/ul
mamei tale$ Ne-a dat -ns, cenu/a ei$
L E-ade7,rat c, s-a 47onit printre-ai 7o/tri c, mama oricum n-ar fi
murit de moarte curat,B
L S-au 47onit multeC
L 1umneata% unc9iule% ce-ai cre4utB
L N-am cre4ut nimic fiindc, n-am a7ut do7e4i$
L 1ar de 2,nuitB
L <,nuiala de multe ori e cu p,cat$
L ?iB
L Cei care 0i-au pomenit de 7or2ele-acelea% de 47onurile-acelea% ce 0i-
au spusB
L Eu 7reau s, /tiu ce-mi spui dumneata$
L ?i c+0i pa/i ai -nainta spre cunoa/terea ade7,rului dac-ai afla o
2,nuial, mai multB 1ece2al% fiule% nu /tiu ce e mai p,u2itor pe lumea
asta8 s, ai -ncredere-n toat, lumea ori s, 2,nuie/ti pe toat, lumea$ Un lucru
e siur8 cine se-ncrede-n toat, lumea duce 7ia0, mai lini/tit, dec+t cel care
se teme /i de um2ra lui$ 1ac-ai afla ade7,rul% pe mor0i tot n-ai putea s,-i
-n7ii$
L Mi-a/ da .um,tate din 7ia0, ca s, aflu ade7,rul$
L R,u ai face% fiule$ Fiindc, cealalt, .um,tate 0i-ai pierde-o-n ur, /i-n
planuri de r,42unare -mpotri7a f,pta/ului sau a f,pta/ilor$
L Pe f,pta/ul ,sta-l aflu euA
L 1ar cine-0i spune c, el exist,B
L 3mi spune inima$
L ?i dac-ai afla c, e-o fiin0, la care 0iiB
L 1e c+nd mi-a-ncol0it -n suflet 2,nuiala% nu mai 0in la nimeni$
L P,cat% fiuleA Ascult, un sfat de la unul mai 2,tr+n dec+t tine8 tr,ie/te
printre oameni f,r-a te +ndi c, mul0i nu merit, nici :2un, 4iua; s, le dai$
?i uit, c, m-ai 7,4ut$ Oeii s, te ai2,-n pa4,A
'&
L S,-ncerc s,-l -nduplec pe unc9iul 1uras s,-0i dea drumulB Sau s, te
fac fuitB
L Nici una% nici alta$ Ca s,-l -ndupleci 6 i-ai tre4i 2,nuieli$ Ca s, m,
faci fuit 6 nici at+t$ Am ne7ast, /i copii /i nu 7reau s, le pun 7ia0a-n
prime.die$ Nu 7reau s, pun 7ia0a nimnui -n prime.die$
L 3l cre4i pe unc9iul 1uras -n stareCB
L Cine 7rea s, ai2,-n m+n, puterea nu se-mpiedic, de-o 7ia0,% fiule% /i
nici de mai multe$
L Am -n0eles$
L Cu c+t ai s,-m2,tr+ne/ti% cu-at+t ai s,-n0elei mai 2ine c+t de ro2i0i
am,irii sunt oamenii$ Meri s,n,tos /i uit, c, m-ai 7,4utA
1romi9ete-/i tr,sese cera peste cap -n semn c, nu mai a7eau ce s,-/i
spun,$
Peste pu0ine 4ile de la-nt+mplarea aceasta% 1uras -l c9emase pe
1romi9ete /i-i ceruse% -n sc9im2ul li2ert,0ii% pe cei doi fii ai s,i% drept
4,lo de credin0,$ Acesta nu se-n7oise$ Peste alte dou, 4ile% sp,lat% curat%
-m2r,cat -n 9ainele cu care 7enise la curtea lui 1uras -n urm, cu-aproape-
un an% petrecut de-un p+lc de str,.eri -narma0i p+n,-n din0i% -n fruntea
c,rora se afla 1ece2al% fusese scos /i dus cu 7reo dou, sute de pr,.ini
dincolo de cetate% f,r, 7reo l,murire% -n c+mp desc9is% unde era a/teptat de
cam tot pe-at+0ia 2,r2a0i din neamul lui% -narma0i /i-ace/tia p+n,-n din0i% -n
frunte cu Oico /i cu Ielo% care salutaser, scurt% cum -/i salut, un o/tean
c,petenia% f,r, niciun semn c, omul pe care 7eniser, s,-l ia -napoi la ai lui
le-ar fi fost tat,$ Nici pe c9ipul lui 1ece2al% nici pe-al lui 1romi9ete nu se
citea 7reun semn c, ei doi s-ar fi 4,rit m,car 7reodat,$ 1romi9ete se-ntre2a
c+t din punerea lui -n li2ertate se datora 6 dac, se datora 6 nepotului
1ece2al$ Sau 1ece2al% /tiind c, 1uras a7ea de +nd s, dea drumul
ostaticului% se +ndise c, nu strica s, se pun, 2ine cu acest unc9i dup,
mam,% f,c+ndu-l s, cread, c, nepotul ostenise mult pentru a-l 7edea li2er$
1in ceea ce putuse 2,a sinur de seam, -n pu0inele d,0i c+nd -l 7,4use
6 dar mai ales din spusele unora care-l /tiau de c+nd 7enise pe lume 6 -n
pri7in0a lui 1ece2al% pe 1romi9ete nu -nceta s,-l uimeasc, fereala acestuia
de m+na pref,cut, a omului 6 de pild,% intra ultimul -ntr-o -nc,pere /i tot
ultimul ie/ea% iar de c,ma/a de 4ale doar ne7ast,-sa ar fi putut spune dac,
m,car -n somn se desp,r0ea 6 aceea/i 7ia0, pe care /i-o punea -n sc9im2 -n
prime.die ca pe nimic% ispitind soarta% /i nu doar o dat,% ci ori de c+te ori
-nfrunta desc9is du/manul% c, era el om% c, era fiar,$ Pe c+nd era
''
- "LEANA #ULPESCU -
fl,c,iandru% un urs se-nn,dise la rele -ntr-un c,tun din latura de Apus a
cet,0ii-de-scaun$ Fura oi% purcei% 7i0ei% iar -ntr-o noapte cald, de toamn,%
c+nd mai -nt+r4ie lumea pe la por0i% luase c9iar /i-un copil din fa0a unei
case m,rina/e$ Um2laser, oamenii cu furci% cu suli0e% cu 0apine% cu s,e0i
dup, el% dar nu era c9ip s,-l prind, /i nici s,-l atin,$ 3ncep+nd s, urasc,
ursul ca pe-un r,uf,c,tor cu 2un,-/tiin0,$ 1ece2al -/i pusese-n minte s,-l
,seasc, /i s,-l ucid,$ 3ncepuse prin a 2ate p,durea pas cu pas /i-a -nsemna
copacii pentru a nu se-n7+rti pe loc$ ( luase de cu prim,7ar,% de c+nd d,
col0ul ier2ii /i se tre4esc la 7ia0, toate f,pturile p,durii$ Ursul -/i 7edea de
furti/auri mai ales noaptea% c+nd% p+n, s, se de4meticeasc, oamenii din
somn% -/i /i lua 7alea /i-/i pierdea urma$ Se r,rise frun4a-n codru% se
scurtaser, 4ilele% se l,sase-un fri aspru /i p,trun4,tor% /i 1ece2al tot nu
d,duse de 2+rloul fiarei$ Cam pe c+nd aproape c,-/i luase 9idul s,-l mai
prind,-n anul acela 6 fiindc, dup, cum se-nte0ea friul -nsemna c, ursul
a7ea s, se pun, pe iernat 6 dup, o ploaie m,runt, /i lun,% fiara mai fur,
porcul unui om% de data asta l,s+nd urme-ad+nci -n lutul moale care
desp,r0ea c,tunul de p,dure$ 3nso0it de Por% c+inele lui de 7+n,toare% /i de
doi str,.eri din arda lui 1uras% 1ece2al d,duse de 2+rloul ursului% 2ine-
ascuns -nd,r,tul unor copaci c,4u0i$ Aprinsese-n ura 2+rloului un foc
mocnit% din 7reascuri /i din frun4e umede% numai 2un s, fac, fum mult /i
s, scoat, fiara la lumin,$ 1in fundul 2+rloului se-au4ea fo/net de frun4e
uscate /i-un m+r+it r,u/it /i furios$ Str,.erii-a/teptau cu suli0ele-n m+ini$
Por l,tra /i scurma p,m+ntul$
L Por% culcatA #oi% 2,ie0i% sta0i deoparte$ Al meu eA
Ursul se ridicase repede-n dou, la2e /i d,duse s,-l apuce pe 1ece2al%
care se /i repe4ise cu .un9erul s, i-l 7+re-n inim,$ Cu o la2, ursu-l tr+ntise
la p,m+nt% i42indu-l cu fa0a de-un copac c,4ut$ Cu /aua nasului rupt,% plin
de s+ne /i scuturat de-o durere cumplit,% 1ece2al se ridicase /i% s,rindu-i
ursului -n spate% -i -nfipsese cu0itul ad+nc -n ceaf,$ 3mpreun, cu str,.erii%
f,cuse-o sanie din creni leate cu ni/te curmeie cu care tr,sese trupul
uria/ p+n, la marinea p,durii% pentru a li-l ar,ta s,tenilor cum le-ar fi
ar,tat le/ul unui du/man -n7ins$ ( s,pt,m+n,% 1ece2al nu 7,4use nimic%
-ntr-at+t i se umflase fa0a de la i42itura de pe urma c,reia a7ea s,-i r,m+n,
/aua nasului c+rmit,-ntr-o parte$ Un eam,t nu scosese$
:C+nd nu mai 7e4i afar,% te ui0i tot mai ad+nc -n,untrul t,u /i-al
lucrurilor;% at+t 4isese doar -n acele 4ile$
'*
Oadarnic -l mustrase 1uras$ C9iar /i de c+nd luase-n m+ini fr+iele 0,rii%
1ece2al -nfiea mai departe .un9erul -n inima lupului% a ursului% a
mistre0ului atins de s,eat,% c+nd se f,ceau 7+n,tori$
S
L Unc9iule% se 9ot,r- 1ece2al s, rup, t,cerea% cre4i c, dac, 1omi0ian
ar mai fi tr,it ar fi pornit din nou -mpotri7a noastr,B
L Cre4i c-ar fi pornit el de capul luiB Ar fi pornit unde l-ar fi trimis ,i
care-l urcaser, unde era /i care l-au 0inut at+t c+t nu le-a pus -n prime.die
m,rirea /i a7erea$ Cre4i c, ne7asta aia a lui 1omi0ian% cu prC)ectul
prCtorienilor /i cu li2ertul ,la% mai-mare peste arda palatului% au pus la
cale uciderea lui 1omi0ian de capul lorB A fost pus, la cale de ,i pe care
-mp,ratul nu-i mai slu.ea cum tre2uie$ Cre4i c, de Caliula /i de Nero nu
/i-a dat tot omul seama c, nu erau -n toate min0ileB ?i copiii /tiau c, ,/tia
doi erau sminti0i% dar,mite Senatul /i comandan0ii de armat,A "-au folosit
c+t ei nu le-au pus starea-n prime.die$ Apoi% altul la r+nd$ 1e ce cre4i c, l-
au ales pe Traian% care nu e nici de neam /i nici din RomaB Fiindc,% 7,4+nd
c, se-nroa/, luma cu noi pe-aici% cu par0ii dincoace /i% mai ales% cu
nesupunerea /i cu neor+nduiala-n 0ar,% au a7ut ne7oie de-o m+n, de fier
care s,-i apere% care s, le-asiure c+t mai mult, p+ine /i mai mult circ
pentru loat, /i c+t mai mult, lini/te /i 9u4ur lor% care l-au -n,l0at$ 1e ce
cre4i c, Traian se are 2ine cu to0i8 /i cu ,i de l-au ur+t pe 1omi0ian /i cu ,i
de-i pupau poalele toiiB Fiindc, /tie c, ei l-au ales$ Ner7a n-a fost dec+t
unealta% m+na 6 ei au fost% sunt /i-au s, fie$ Un -mp,rat nu e nici la Roma%
nici -n alt, parte altce7a dec+t piatra care pleac, din pra/tie$ Eu /tiu%
nepoate% c, nu-0i spun nimic nou% fiindc, nimic nu-i nou su2 soare$ R,ul
cel mare nu se c9eam, nici 1omi0ian% nici Traian8 se c9eam, Roma /i e-
alc,tuit dintr-o 0es,tur, deas, /i trainic, de interese leate-ntre ele ca
iedera de-un copac$ 3n r,u ca /i-n 2ine sunt trepte -ns,$ 1omi0ian ne-ar fi
fost mai pu0in prime.dios dec+t Traian$ #or2a-7ine% fiindc,% p+nN la urm,%
1omi0ian l-ar fi pus -n fruntea leiunilor care-a7eau s, ne i42easc, tot pe
:cel mai 2un eneral;% a/adar tot pe Traian$
L 1eci% ar tre2ui s, facem -n a/a fel ca-n fruntea leiunilor s, 7in,
altul8 care s, fie 2un% dar nu :cel mai 2un;C
1ece2al rostise-at+t de-ncet aceste cu7inte% -nc+t 1romi9ete se +ndea
c, poate ele-i trecuser, doar prin -nc9ipuire$
'@
- "LEANA #ULPESCU -
L N-ar strica% sun, ca o p,rere /i lasul lui 1romi9ete$ Ar fi o am+nare$
1e-ar putea fi c+t mai lun,C
L 3mi spuneau ni/te de4ertori romani c,C
L S, nu te-ncre4i -n ei% nepoate$ <un% -n orice-mpre.urare% este omul
care lupt, s, p,stre4e ce7a /i nu cel care doar fue de ce7a% ca o p,staie
purtat, de 7+nt$
Cu toate c, 7or2ele lor erau ferite /i% pentru cine i-ar fi au4it% ar fi p,rut
-n dodii% fiecare prinsese +ndul celuilalt$
L 3mi spuneau de4ertorii ,/tia c, Traian prime/te-n cort pe oricine$
L ( fi primindC
L N-ar fi r,u s, fie-a/aC
L S, nu te-ncre4i -n de4ertorii ,ia$
L Nu m-a/ -ncrede% -ns, ei 7or2esc latine/te$
L #or2esc latine/te /i unii din .urul t,uC
L #or2esc ei% dar nu s-ar -n7oiC 1ac, sunt prin/iC
L Prin/i ar fi siur$ ?i soarta 6 una sinur,$ Totul ar fi s, nu-i prind,
"nainte, ci dup%
L Tocmai de-asta nu s-ar -n7oiC
L 1ar s, moar, pe c+mpul de lupt, cum s-ar -n7oiB Care e deose2ireaB
Ar muri tot pentru p,m+nturile lorC
L Pe c+mpul de lupt, e-nfruntare desc9is, /i sor0i deopotri7, pentru
7ia0, /i pentru moarte$
L Soarta% fiule% soarta 9ot,r,/te sor0iiC
Am+ndoi se sim0eau ap,sa0i de +ndurile pe care nu /i le spuneau cu
7oce tare% dintr-o 7ec9e-o2i/nuin0,-a fiec,ruia din ei de-a nu 7or2i cu
nimeni cum ar fi 7or2it cu sine -nsu/i$
1romi9ete se-ndoia c, 1ece2al s-ar fi-ncre4ut -n cine7a ca-n sine
-nsu/i% cum spusese cu pri7ire la <icilis% f,ptura aceea f,r, 7+rst,% m,runt,
la trup% 7,4ut, de 1romi9ete% atunci demult% -n temni0ele reelui 1uras$ Pe
lume nu se putea tr,i sinur$ Slu.indu-se unii de al0ii% oamenii erau ne7oi0i
de multe ori% f,r, s, se-ncread, unii-n al0ii% s,-/i lase de-n0eles c, s-ar
-ncrede$ Totul de fapt era ca acela-n care te-ncredeai sau -n care te f,ceai
c, te-ncre4i s, ai2, interese comune cu tine /i% prin urmare% s, nu te
tr,de4e$ ?tia /i 1ece2al% /tia /i 1romi9ete c,% de cele mai multe ori%
sc9im2area interesului -nsemna sc9im2area credin0ei% c, a/a-4isa credin0,
se-ntindea dup, interes cum se-ntinde 7re.ul 2uruienii dup, soare$
1romi9ete nu 7or2ise niciodat, cu 1ece2al% fiul sor,-sii% ci st,tuse de
'D
7or2, cu 1ece2al% mo/tenitorul reelui 1uras /i fiul reelui Scorilo$ Poate
c, s+nele nu se f,cea niciodat, ap,% dar -/i putea pierde mult din
fier2in0eal,$ 1ac, l-ar fi 7,4ut cresc+nd de prunc su2 oc9ii s,i% cine-/tie%
1romi9ete l-ar fi-ndr,it pe 1ece2al /i l-ar fi sim0it rud,$ (amenii se
fereau unii de al0ii c+t timp a7eau ce pierde unii prin al0ii$
1romi9ete nu mai a7ea pe l+n, el nicio fiin0, c,reia s,-i fac, r,u prin
7reo nec9i24uin0,$ 1e ce n-ar fi stat de 7or2, drept cu str,inul de l+n, el%
care-i mai era /i nepotB
L Unc9iule% 4ilele omului doar 4eii le /tiu$
L 3ntr-ade7,r% fiule$
L Ne-a trecut 7ia0a /i n-am stat o dat, m,car de 7or2,$ Am uitat /i eu /i
dumneata c, ne cure-acela/i s+ne prin 7ine$ Toat, 7ia0a a tre2uit s, m,
feresc$
L (ricine are ce pierde se fere/te$ ?i ,l care poate pierde-un 2lid$
L Cum o fi c+nd omul nu mai are ce pierdeB
L Lini/te /i senin% fiule$ Senin% lini/te /i-nstr,inare$ Te ui0i la 7ia0, ca la
o 9ain, care nu e-a ta$
1romi9ete /i-o aminti pe Amalusta% pe patul de moarte$ C,4use din nuc
/i su2 nuc -i puseser, a/ternutul de 4,cere$ C+nd -/i d,duse ea seama c, n-
a7ea s, mai poat, um2la niciodat,-n picioare% -i /optise lui 1romi9ete8
:aici;% /i-i ar,tase cu 7+rful deetelor p,m+ntul de su2 ea$ 1in acea 4i nu
mai m+ncase% nu mai 2,use /i nu mai 7or2ise cu nimeni$ 1e c+te ori se-
apropiau ai ei% pe fa0,-i trecea un 4+m2et lin /i dep,rtat de ri.ile lume/ti%
4+m2etul unei desp,r0iri senine /i-mp,cate$ :C+te cu7inte-n9ite omul%
c+te umilin0e 6 at+ta c+t are ce pierde$ Cum se lea, de fiin0e /i de lucruri 6
-nsemnate unele% dar /i c+te fleacuriA ?i toate 6 doar de fric, s, nu piard,A
Eu nu mai am ce pierde$ Mi-a mai r,mas pe lume doar p,m+ntul
str,2unilor /i neamul din care m, tra$ ?i romanii au s, pun, st,p+nire /i
pe ele% oric+t ne-am am,iC;$
L 1ece2al% dac-ai /ti c, altcine7a ar c+rmui 0ara mai 2ine dec+t tine% i-
ai da putereaB
L N-a/ da-o nim,nui% fiindc, nimeni n-ar c+rmui mai 2ine dec+t mine$
L Ai r,spuns f,r, pref,c,torie /i ca un ade7,rat c+rmuitor$ Un ade7,rat
c+rmuitor e totdeauna-ncredin0at c, el este cel mai 2un$
L Unc9iule% dumneata nu e/ti -ncredin0at c, sunt cel mai 2unB
L Pentru o 0ar, amenin0at, de n,7,litori e 2un un c+rmuitor aspru%
d+r4% cura.os$ E/ti cel mai 2un dintre to0i$
'E
- "LEANA #ULPESCU -
L 3n urm, cu c+0i7a ani% cel pu0in nou, dintre cele dou,spre4ece
c,petenii adunate a4i la sfat mi-ar fi luat f,r, s, /o7,ie locul5 acum% pu0ini
s-ar mai -m2ul4i% socot$
L Niciunul$
L Unul sinur8 1ruxilis$
L Fiindc, e prost /i-n+mfat$ ?i tot pe-at+t de 7iclean$ sta n-o s, piar,
niciodat,$
L A/a cum 4ici% unc9iule$ Fiind prost% nimeni nu-l crede prime.dios$
L Nici c9iar tu% 1ece2al$
L Eu m, fac numai c, nu-l cred prime.dios$
:1ac, 7or2e/ti at+t de pe fa0,% nepoate% -nseamn, c, tu socote/ti c, n-ai
ce mai pierde;% se +ndi 1romi9ete% fiindc, altfel nu-/i putea -nc9ipui cum
nepotu-s,u% din a c,rui ur, nu-i fusese dat 7reunui om s, afle-o p,rere
despre cine7a 6 cei din .urul lui tre4indu-se m,ri0i sau mic/ora0i f,r, 7reo
l,murire% ca -n urma unei le,turi ascunse% /tiut, numai de Ree /i de insul
cu pricina% -n a/a fel c, niciunul nu p,rea uimit de-n,l0are ori de co2or+re 6
cum nepotu-s,u -/i de4lease lim2a f,r, nicio fereal,$
L Unc9iule% cred c, nimic pe lume nu e mai prime.dios dec+t prostia$
1romi9ete -ncu7iin0, din cap$
L Cum altfel s-ar putea ca at+tea neamuri s, fie c,lcate-n picioare de
romani -n loc s, se uneasc,-mpotri7a lorB Toate neamurile astea
dimpre.urul nostru nu /tiu cum s, se m,n+nce-ntre ele /i fiecare-n parte
cum s, lo7easc,-n noi$
L Pentru ei% tu e/ti pe/tele-,l mare care-i -n9ite$ Nu 7,d -n tine
ap,r,torul -n fata romanilor% ci doar asupritorul lor apropiat$ Mintea omului
are uneori 2,taie ne2,nuit de lun,% alteori nu trece de 7+rful nasului$
Prime.dia apropiat,-l sperie pe om% cea dep,rtat, i se pare c, n-o s,-l
atin, niciodat,$ Cine sare primul cu ciutura s, stin, un foc n-o face de
draul celui p,u2it% o face de fric, s, n-a.un, fl,c,rile /i la a7utul lui$ Pe
c+0i nu i-au i42it romanii /i nu le-am s,rit nici noi -n a.utorC
L Eram prea departe% n-a7eam cum s-a.unem p+nN la ei$
L 1ece2al% e reu s, ne-mp,c,m cu +ndul c, suntem to0i la fel8 c, nu
d,m niciunul lini/tea /i-a/ternutul nostru moale pentru +lcea7a altuia$
Ilasul 2,tr+nului sun, 2l+nd /i-mp,ciuitor$
L Lumea n-o s-o sc9im2,m noi acum% /i-a/a cum se-arat, n-o s-o
sc9im2e nimeni niciodat,$ Fiecare se iu2e/te prea mult pe sine ca s, ai2,
timp /i de altul5 +ndul ,sta numai la sine e r,ul cel mai mare$
'G
L A/a e de totdeauna% 4ise 1ece2al /i oft, scurt$
L C+t despre prostie 6 r,m+ne a mai mare putere pe p,m+nt% c,ci
pro/tii /i 7iclenii au s,-/i dea totdeauna m+na -mpotri7a de/tep0ilor /i-a
cinsti0ilor$ ?i sunt at+t de mul0i /i pro/ti /i 7icleniC ?i nimeni nu se teme
de ei$
T,ceau$ ?i li se p,rea c,% de la o 7reme% p,/esc tem,tori$ Ca /i c+nd
0es,tura deas, /i di2ace a prostiei /i-a 7icleniei ar fi /i-nceput s, le-ncurce
picioarele$
Un sunet de tr+m2i0, -nalt spintec, lini/tea limpede-a nop0ii$ Alte
tr+m2i0e i se-ad,uau de peste tot% -n,l0+ndu-se tremurate spre 2olta
cerului% ata s-o despice-n dou,$ C+ntau coco/ii$
1ece2al /i 1romi9ete r,m,seser, locului$ C+ntatul coco/ilor%
m,sur,toare a timpului ascuns, de fire -n ni/te p,s,ri de orad,% acum -l
au4eau parc, pentru prima dat,% -ntr-at+ta-i uimi /i-i -nfior,$
L Unc9iule% trei lucruri am a-0i spune$
3n cu7intele /i-n lasul Reelui se sim0eau ra2a /i ner,2darea celui
c,ruia timpul nu-i mai d, r,a4$
L 1e-o 7reme -ncoace am luat ostatic un eneral r,mas de-acum trei
ani cu trupele romane de la Por0i$
Se opri ca /i c+nd s-ar fi-mpiedicat de ce7a$ 1romi9ete nu-ntre2, nimic$
L Am un +nd cu el$
L (rice +nd ai a7ea cu omul% fiule% pune-te-ntotdeauna-n pielea lui$
3nc9ipuie-0i ce-ai face tu -n locul lui$
1ece2al se posomor-$
L ?tiu ce-a/ face$
L S, nu ui0i c, 6 nici la Roma% nici -n alt, parte 6 nimeni nu este de ne-
nlocuit$
1ece2al pricepu c, 2,tr+nului -i trecuse prin minte ce +nd era acela$
L Nic,ieri nu se-m2ul4e/te nimeni s, r,scumpere ostaticii% se +ndi
1romi9ete s, 7or2easc, mai deslu/it$
L 3ncercarea moarte n-are$
1romi9ete se uit,-ntre2,tor la 1ece2al% fiindc, nu pricepea de ce anume
tre2uie s, fie -n/tiin0at el de acest lucru$
L Tot ce-l s+c+ie /i-l nedumere/te pe du/man e 2ine7enit$
L Unc9iule% orice s-ar -nt+mpla% noi trebuie s, ne purt,m 2ine cu omul
,sta$
1romi9ete se uit, la fel de-ntre2,tor$
*K
- "LEANA #ULPESCU -
L #reau s, spun c, orice mi s-ar -nt+mpla% omul ,sta nu tre2uiN s,
p,0easc, nimic5 tre2uiN -ns, 0inut$
1romi9ete 7ru s,-/i -ntre2e nepotul cum de-/i f,cea testamentul -n fa0a
unuia de dou, ori mai 2,tr+n dec+t el% dar se opri% aduc+ndu-/i aminte c,
/i-n unii oameni firea ascunde o m,sur,toare a timpului-timp /i-a timpului
fiec,ruia-n parte% ca /i-n coco/i$
Maic,-sa% mama lui 1romi9ete% -n 4iua c+nd murise% din 4ori tot
-ntre2ase8 :Mai e mult p+nN la asfin0it5 mai e mult p+nN la asfin0itB;% /i la
asfin0it -/i d,duse ultima suflare$
Prin inima lui 2,tr+n, /i plin, de triste0i pietrificate mai trecu un fior de
rea-pre7estire asemenea celui de cu 4i c+nd% -n sala de piatr,% o ra4, ro/ie
de soare-n asfin0it p,ruse c,-i desparte Reelui capul de trunc9i$
Se 9ot,r- s-asculte f,r-a mai pune-ntre2,ri /i f,r-a se mai mira$
L Unc9iule% e/ti al treilea om 6 cei dint+i fiind <icilis /i cu mine 6 care
trebuie s, /tie unde-am ascuns lucrurile de pre0$
L 1ece2al$ Nu 7reau s, /tiu$ 1ac-am s, /tiu% are s,-mi fie fric, de ce-
a/ putea 7or2i /i-n somn$ Nu-mi spune$
Ilasul 2,tr+nului suna deodat, pl,p+nd /i ru,tor$ 1ece2al /opti ce7a -n
urec9ea 2,tr+nului ca /i c+nd nu l-ar fi au4it$
L ?i% ca s, nu pun toate ou,le-ntr-un sinur co/% precum 2ine-ai 4is
dumneata 6 /i asta /tim doar noi doi 6 0ine petecul ,sta de p+n4, pe care e-
nsemnat locul unde se afl, partea din a7utul 7istieriei pe care numai
Reele are dreptul s-o 7ad,$ C+nd ai s, sim0i c, 0i se-apropie ceasul% s, dai
p+n4a cui ai s, cre4i c,-i 7rednic s, duc, taina mai departe$
L Irea po7ar, pui pe umerii mei$
L Po7ara cea mai rea acum 7ine8 orice s-ar -nt+mpla% s, nu pleci din
locurile noastre$ S, mai ai2, cei care-or r,m+ne de cine-asculta$ A/a s, le
spui% c, 0i-am l,sat cu7+nt$
:1ac-ar mai face 7iii ce 4ic mor0ii;% se +ndi cu-am,r,ciune 1romi9ete$
Se-ntorseser,-n t,cere% pe-acela/i drum% la casa unde fuseser, ,4dui0i
oaspe0ii$
L Unc9iule% ca s, po0i deslu/i p+n4a pe care 0i-am dat-o% tre2uiN s-o-
nmoi -n ap,% /i pe urm, s-o storci$ Cu 2ine% unc9iule% meri s,n,tosA
L Cu 2ine% 1ece2alA
<,tr+nul se uit, scurt -n oc9ii Reelui$
*J
Co2or- pleoapele$ St,tu a/a% o 7reme% cu oc9ii-nc9i/i% -n,l0+nd o ru,
puterilor de deasupra$ ?i Reele -/i co2or+se pleoapele$ 3n0eleerea lor de
tain, era pecetluit,$
*!
- "LEANA #ULPESCU -
79-GH-8 -u avem vreme s pricepem tot,
6bia ne-a?unge-a c#rmui o lume%
-u este greu dar nici uor nu e
!estul c "i rpete toat viaa%
!reptatea noastr e puterea noastr
(u ea deodat vom cdea i noi
!e vom cdea eu nu zic8 DEai de ;oma<F
(i-o spun "n gura mare8 DEai de cei
(e-or rsturna-o vai de lumea toat<F
:% EM"NESCU% !ecebal
omnes una manet nox
*&
9 moarte, ce i-a po)ti,
Ei verde iadra,
7a mine c#nd "i vini,
Ei verde iadra%
!a-i-oi aor i argint,
Ei verde iadra,
S nu m pui "n pm#nt,
Ei verde iadra%
9, omule, ce g#ndetiI
Ei verde iadra,
(#t ai vre tu s trietiI
Ei verde iadra%
RAPS(1 AN(N"M% 5ocet din :aramure%
*'
- "LEANA #ULPESCU -
Lui InMus Pompeius Loninus -i pierise demult somnul% dac, a0ipeala
6 toropeala care-l do2ora din c+nd -n c+nd dup-at+ta 7e9e 6 se putea numi
somn$ St+nd -ntruna cu oc9ii desc9i/i -i sim0ea la un moment dat usca0i%
-n0epeni0i$ Pleoapele co2or+te atunci pentru a ume4i /i-a odi9ni lo2ii care
usturau /i st,teau s, ias, din or2ite% o2loanele-acelea su20iri /i pl,p+nde i
se p,reau% pentru scurt timp% un 4id desp,r0itor -ntre dou,-nc,peri -n care se
afla-nc9is, 7ia0a lui$ 3ntr-una% InMus Pompeius Loninus% pri4onier al
unui ree 2ar2ar5 -n cealalt,% InMus Pompeius Loninus% pri4onier al
Romei% pri4onier a doi st,p+ni 6 c,ci altfel cum s, nume/ti pe cel cu drept
de 7ia0, /i de moarte asupra taB 6 doi st,p+ni% unul mai ne-ndur,tor dec+t
altul$ Ne-ndurarea% .udec,0ile /i pre.udec,0ile Romei le cuno/tea% -ntr-
-nsele se n,scuse% din cau4a lor a7ea s, moar,% oricare ar fi fost aparen0ele$
Cu pri7ire la ne-ndurarea c,peteniei 2ar2are n-a7ea nicio -ndoial,$ 1e/i
-n7inuirile pe care /i le-aducea lui -nsu/i nu ser7eau la nimic /i 9ot,r+rea
lui era ca /i luat,% Loninus nu-/i putea muta +ndul de la ele /i nici nu se
putea opri s, /i le repete p+n, la isto7ire$
S
1e c+te ori nu-i spusese 2unica lui dinspre mam,% InMa Pompeia c,%
7ia0a fiind sinurul 2un pe care nimeni nu 0i-l poate da -napoi% odat,
pierdut% de nimic ce-0i poate cinstit p,stra 7ia0a nu tre2uiN s, te ru/ine4i /i
c, tre2uie s, te fere/ti de tot ce-o pune -n prime.die% f,r, s, te ru/ine4i% de-
asemenea% /i f,r, s, te +nde/ti la ce-ar putea 4ice lumea$ 1in fa0a 9ulei /i-
a dispre0ului au sc,pat mul0i cu 4ile% -n timp ce laudele /i-admira0ia n-au
-n7iat pe nimeni$
Cam pe c+nd se pre,tea s,-m2race toa 7iril,% -ntr-o 4i de ar/i0,%
sc,ld+ndu-se-n Ti2ru cu ni/te scla7i de 7+rsta lui% nimerise-ntr-un 7+rte.$ 3n
primele clipe% teama de-a se face de r+s -i 2iruise roa4a$ 3n .oaca /i-n
exu2eran0a lor de-adolescen0i care nu /tiau cum s, se stropeasc, mai tare
unii pe al0ii% cum s, 0ipe mai tare% -n de4l,n0uirea lor de 7iet,0i tinere% cu
trupuri /i cu suflete mustind de se7,% -n uitarea de sine /i de altul pe care-o
d, -n7,luirea unei ape-n curerea ei domoal, su2 ra4ele molcome-ale unui
asfin0it de toamn, cald,% minute-n /ir% nimeni nu-/i d,duse seama c,
t+n,rul st,p+n nu face tum2e-n ap,% aci i7indu-se la suprafa0,% aci
cufund+ndu-se cu totul% ci c, se lupt, cu moartea$ C+nd puterile-i erau ca /i
**
sf+r/ite /i uitat, ri.a de-a-/i p,stra intact, demnitatea% -ntr-o 42atere care%
f,r, a.utor% ar fi fost ultima% striase :A.utorA;$ 1up, ce-l scoseser, pe
mal% dup, ce-l -n7+rtiser, de picioare% cu capul -n .os% ca s, dea afar, apa-
n9i0it,% c+nd -l 7,4user, c,% -n sf+r/it% -/i 7enise c+t de c+t -n fire% a2ia
atunci -i apucase roa4a pe 2ie0ii scla7i$ 1e4meticindu-se /i desc9i4+nd
oc9ii% cum st,tea-ntins pe nisip% InMus -/i plim2ase pri7irea pe c9ipurile
lor pierite$ St,teau to0i roat, -n .urul s,u% 0epeni ca ni/te stane de piatr,$
At+ta roa4, -mpietrit, pe fe0e -l f,cuse pe InMus s, cread, c, e pe lumea
cealalt, /i c, 7ede um2rele fumurii ale Padesului$ 1oar oliciunea lui /i-a
lor i se p,ruse-un semn din lumea celor 7ii$ :#, mul0umesc% prieteni;%
i42utise el s,-naime$ Cu7intele-acestea 6 spuse din toat, inima /i cu
+ndul de-a ar,ta scla7ilor c, sunt momente-n 7ia0, care /ter deose2irile
dintre oameni 6 nimeriser, ca o sc+nteie peste-un sloi de 9ea0,$ Nicio
tres,rire 6 pe c9ipuri% -n oc9i 6 nicio lumin,$ 1oar r,ceala unei -n7inuiri
mute$ Aceea/i r,ceal, o 7,4use de-atunci -ncolo% dup, fiecare lupt,% -n
oc9ii leionarilor% -n timp ce 7reun comandant 6 el% de pild, 6 f,cea eloiul
celor c,4u0i$ 1e c+nd i se desc9iseser, c+t de c+t oc9ii pentru toate c+te se
aflau pe lume% InMus Pompeius Loninus 2,ase de seam, c, cei de sus%
c9iar c+nd fraterni4au cu cei de .os% nu a2andonau o anumit, m,sur,8 cea
care% de fapt% p,stra ne/tir2ite ierar9iile$ Acela/i lucru se putea spune /i
despre fraterni4area de .os -n sus5 tot acceptare limitat, /i strict ierar9i4at,
era /i-aceea$
InMus Pompeius merea p+n, la a crede c,% m,car indi7idual% unul de
sus 6 -n sufletul s,u 6 -l putea adopta% -l putea emancipa total pe unul de
.os% -n timp ce-acesta p,stra totdeauna re4er7e /i-a7ea intoleran0e fa0, de
cel de sus$ St,p+nii petreceau nestin9eri0i -n fa0a scla7ilor% dar niciodat,
scla7ii -n fa0a st,p+nilor$ 1e team,% de ru/ineB Nu$ Fiindc, nu-i socoteau
de-ai lor$ Fiindc,-i respineau% -i excludeau$ St,p+nii se sim0eau 7ino7a0i
adesea fa0, de scla7i% ace/tia 6 niciodat, fa0, de st,p+ni$
Comandant plin de omenie% Loninus f,cea tot ce-i era cu putin0,
pentru a-/i cru0a leionarii /i pentru a nu le prime.dui f,r, folos 7ia0a$
1ucea acela/i trai cu ei -n toate campaniile$ 1ar nu era 7ictorie sau
-nfr+nere dup, care s, nu simt, ostilitatea mut, a trupelor fa0, de el$ Nu
fa0, de InMus Pompeius Loninus care s-ar fi f,cut 7ino7at de ce7a
anume% ci fa0, de el% comandantul%
3n 7ia0a fiec,rui comandant% fie c, /i-o m,rturisea sau nu% erau momente
de-ntrerupere-a comunic,rii cu su2ordona0ii% momente-n care-ace/tia l,sau
*@
- "LEANA #ULPESCU -
s, se 2,nuiasc, ostilitatea imemorial, a su2ordonatului fa0, de c,petenie$
Pentru InMus Pompeius% acela era momentul supremei sinur,t,0i /i-al
supremei umilin0e-n fa0a 7ie0ii$ 3ncerca% dup, ce-ncepea s,-/i re7in, din
deprimarea-n care-l a47+rleau 6 acesta era cu7+ntul 6 mu0enia leionarilor
/i pri7irea lor oal,% -ncerca s, t,lm,ceasc, aceast, ostilitate f,r, cu7inte%
cea mai rea dintre toate$ Lu+ndu-se pe el m,sur, a lucrurilor% se +ndea ce
pri7ire-ar fi a7ut el /i ce cu7inte dac,% -n acelea/i -mpre.ur,ri% s-ar fi aflat
-n fa0a Senatului /i-a Principelui$ Cum ar fi t,lm,cit el propria pri7ire /i
propria mu0enieB Fiindc, nici el n-ar fi a7ut de spus cu7inte$ ( sinur,
t,lm,cire i se p,rea cu putin0,8 D(ui prodestIF, -ntre2are ce cuprindea nu
doar esen0a oric,rei .urispruden0e% ci /i pe cea a tuturor mo2ilurilor
omene/ti$
3mp,r0irea pr,4ii /i petrecerea ce-i urma% sf+r/it, totdeauna-n 2e0ie%
atenuau nemul0umirea surd, pe care% asemenea unei semin0e de 2oal,
ascuns,% o poart, cu sine +ndul de/ert,ciunii$ (ui prodestI Cui
folose/teBA Cinstit cu sine -nsu/i% -n fa0a ruurilor care-n cur+nd urmau s,
mistuie do7ada at+tor 7ie0i pierdute% Loninus cu reu ,sea cu7intele de
lorificare-a Romei% cu7inte-n care nu credea /i care sunau sacadat /i rece
ca ni/te pietre i42ite-ntr-un scut$
Cine% ce era eterna% lorioasa% in7inci2ila Rom,% pentru care se stineau
at+0ia oameni% pentru care al0ii mai noroco/i sau mai nenoroco/i 6 cine-ar
fi putut spuneB 6 o 7ia0, tr,iau departe de locurile /i de familiile lorB
Cine% ce era aceast, Rom,B
3n timp ce manifica m,sura Cetatea /i-i eloia pe mor0i /i pe
supra7ie0uitori% cu7intele lui se precipitau$ Urec9ea mai pu0in dedat, cu
nuan0ele putea lua ener7area care mocnea -n ele drept participare /i
entu4iasm$ Leionarii oricum n-ascultau discursurile comandan0ilor$ Unii%
de altfel% nici nu /tiau at+ta latin, ca s, le-n0elea,$ (-ndelunat, practic,-i
-n7,0ase -ns, pe to0i ca la fiecare pau4, a discursului s, i42ucneasc,-n
urale$ 1o7ad, formal indiscuta2il, c, spusele comandantului exprimau
+ndurile lor$ 1ac, 7reun soldat -i asculta cu-ade7,rat discursul% pentru
comandant era mai 2ine s, nu se uite la el$
Cine% ce era -n clipele-acelea Roma pentru InMus Pompeius LoninusB
PrincipeleB SenatulB Nu se-mpliniser, nici doi lustri de c+nd principele era
1omi0ian% 7ietate crud,% insidioas, /i desfr+nat, care% exalt+nd ce este mai
.osnic /i mai detesta2il -n om% transformase dela0iunea-n politic, de stat /i
procesul de inten0ie-n condamnare la moarte$ (rice 2,nuial, cu pri7ire la
*D
7reun du2iu al cui7a asupra auustei sale persoane m,rea lista
condamn,rilor la moarte /i-a 2unurilor confiscate-n fa7oarea aceleia/i
auuste persoane$
Loninus -/i amintea cu7intele spuse de Tacitus odat,% c+nd se aflau
doar ei doi pe promenad,8 :Repulsia lui 1omi0ian fa0, de omul care
+nde/te este asemenea repulsiei noastre fa0, de +n,niile prime.dioase
ori para4ite8 le stri7im instincti7 su2 talp,$ S, nu ui0i asta% InMus% /i
oricum s, n-o repe0i% dac, 7rei s, nu ne t,iem am+ndoi 7inele ori s, ne
m,n+nce 0+n0arii de 7iiA;$
Cine% ce era acea Rom,B Senatul% care demult nu mai a7ea le,tur, cu-
n0elepciunea senectu0ii de la oriinile sale repu2licane% ci a.unsese-o liot,
de-m2ui2a0i din neam -n neam ori de par7eni0i 9,mesi0i de onoruri% de
ar2ori enealoici /i de opulen0,% f,r, cu7+nt -n fa0a tiranului% f,c+nd pe
adormi0ii c+t acesta era trea4 /i pe 7ictimele c+nd se sc9im2a tiranulB
Cancelaria Principelui% oareB Compus, din li2er0i f,0arnici /i o2ra4nici%
pu/i pe c,p,tuial,% t+l9ari care-n7+rteau pe deete -mp,rat% senat% ple2e%
puilatori% Tuadriarii% ladiatori% neustori% c,rora nu le mai a.uneai cu
pr,.ina la nas /i c,rora% f,r, plocon% nu le mai puteai pune-n palm, o
peti0ie% uni0i -ntre ei ca o imens, familie% pe care n-a7eai cui s,-i reclami%
-ntr-o corup0ie care-ncepea cu scla7ul /i sf+r/ea cu -mp,ratulB Ple2ea%
cum7aB Mu/uroi colc,ind de +n,nii lene/e% mi/un, care% pentru a-/i
-ndestula 2urta% -/i -ncepea 4iua cu-o temenea ipocrit, -n fa0a unui patron 6
la fel de ipocrit -n m,rinimia lui 6 /i care% dup, ce reul ,sta trecea% se-
ndrepta f,r, ra2, spre terme ca s,-/i asiure o condi0ie fi4ic, numai 2un,
pentru urlat -n arene% unde-/i sf+r/ea :isto7itoarea; acti7itate 4ilnic,B
Ple2ea% care nu-/i mi/ca picioarele dec+t dup, pomenile de la particulari /i
de la stat% care nu mai da din m+ini dec+t pentru a-/i 7+r- m+ncarea-n ur,5
ple2ea% aidoma cu-o c,pu/, a.uns, apod, de-at+ta supt dintr-o ,in, ras,B
Cine% ce era acea Rom,B Acei 2ie0i n,p,stui0i care% pentru-nc9ipuirile
lor inocente% pentru 7isele lor cu oc9ii desc9i/i% erau arunca0i fiarelor -n
arene% -n fa0a unui pu2lic mereu -nsetat de oroare% -ndemnat la sete de
oroare% ca s, nu-/i pun,-ntre2,ri /i ca s, nu-/i de4mor0easc, minteaB Acei
7is,tori prea 7is,tori% care mureau cu un 4+m2et de 2eatitudine pe c9ip /i
cu oc9ii spre-o 7edenie% prea umili% prea creduli ca s, nu poat, fi
mane7ra0i% credincio/ii unui iudeu r,stinit printre-at+0ia al0ii 6 pe 7remea
lui Ti2eriu% parc,B Prea7is,torii ace/tia% care-/i sporeau mereu num,rul% cu
prea multa lor 2l+nde0e /i cu prea multul lor de4interes pentru cele
*E
- "LEANA #ULPESCU -
p,m+nte/ti% s, fi fost% oare% s,m+n0a unei noi tiranii care% -ntr-o 2un, 4i%
a7ea s, cear, sacrificiu de 7ie0i omene/ti -n numele 4eului ei 2l+nd% 2un /i
drept% care luase% 4ice-se% c9ip de om% c,ci lumea nu cuno/tea 4ei care s,
nu fi cerut sacrificiiB S, fi fost ei o s,m+n0, c9iar at+t de prime.dioas, -nc+t
Roma% tolerant, cu toate credin0ele% dintre care-adoptase at+tea% s, le dea
importan0a de a-i transforma-n martiriB S, fi fost ei muciaiul% pecininea
care s, road, pe dedesu2t impun,torul edificiu al RomeiB
1ar astea erau alte -ntre2,ri$
Ce era pentru el Roma -n fa0a ruurilor celor -n7in/iB =C,ci nu /tia cum
s,-i numeasc, altfel pe cei mor0i -ntr-o 2,t,lie% fie ea /i 7ictorioas,$> Peste
paraponul acestor imaini% rod al extenu,rii unor campanii -ntre care
InMus Pompeius Loninus nu apuca s, r,sufle% peste re7olta de
nereprimat la 7ederea at+tor 2,r2a0i r,pu/i% unii r,ma/i cu oc9ii desc9i/i%
pironi0i spre cer% -ntr-o acu4are etern,% peste sentimentul 4,d,rniciei /i
poate ca o reac0ie -mpotri7a 4,d,rniciei% -n +ndul lui% peste-aceste imaini
se -n,l0a -n cele din urm, ca o n,luc, uria/,% omnipotent, /i omnipre4ent,%
Roma a c,rei 2ra4d, inauural, fusese tras, de mult -n leend,% Roma
ridicat, cu credin0, de oameni 9arnici /i pricepu0i% Roma peste care
trecuser, incendii% ciume% crime% de42in,ri% -mp,ra0i sminti0i c,rora li se
damna numele /i li se sf,r+ma efiia de pe monumente% monumente ale
randomaniei% dar /i-ale randorii% se -n,l0a Roma indestructi2il,% -n ciuda
at+tor str,danii de distruere din partea sor0ii /i-a oamenilor% Roma celor
/apte coline% pa4nici de neclintit ai -ntreii Peninsule% Roma de unde
porneau -n lume drumuri ci7ili4atoare% cetate solar, al c,rei sens tainic%
pentru InMus Pompeius Loninus% putea fi asem,nat doar cu sensul la fel
de tainic 6 -ndreptat spre o finalitate indescifra2il,% dar de net,,duit 6 al
7ie0ii omene/ti$ Aceast, imaine-a eternit,0ii% din a c,rei alc,tuire f,cea
parte /i el% -l -mp,ca pe Loninus cu soarta lui% cu soarta-n eneral% cu
7ia0a lui de leionar% cu sine -nsu/i% -ntr-un sentiment de pietate filial, fa0,
de Cetatea-mam,$ Acesta era momentul -n care InMus Pompeius Loninus
se sim0ea mai mult ca oric+nd civis romanus%
1iscursurile fune2re ale acestui comandant supus nelini/tii%
am,r,ciunii% de4n,de.dii /i% mai ales% -ndoielii 6 ca orice fiin0, +nditoare 6
dar nu mai pu0in de7otat cet,0ean al Romei% nu sf+r/eau niciodat,
apoteotic8 se-nc9eiau prin cu7inte simple% care cereau -ndurare% lini/te /i
pace purure puterilor mai presus de om% pentru sufletele celor c,4u0i -ntru
loria /i -ntru eternitatea Cet,0ii$ 1up, momentul de reculeere% -n care-i
*G
mai pri7ea o dat, pe cei aureola0i de experien0a suprem,% InMus Pompeius
Loninus f,cea semn s, se-aprind, ruurile /i s, se dea onorurile$
(dat, -nc9eiat, ceremonia% senin,tatea pe care i-o aducea rua adresat,
puterilor ne7,4ute 6 -n a c,ror existen0, Loninus credea% dincolo de
materiali4area% -n temple /i-n statui% a ideilor omene/ti despre di7initate 6
se retr,ea iar, din fa0a triste0ii ce-i n,p,dea sufletul /i-a dorin0ei de
sinur,tate% asediat, de incertitudini% de -ntre2,ri /i de-o neo2osit,
-ndoial,$ Se +ndea la cei pref,cu0i -n cenu/,% dintre care unii nu 7,4user,
niciodat, Roma% nu-i cunoscuser, lim2a 6 mo2ilurile Romei fiindu-le% -n
cel mai 2un ca4% str,ine% dac, nu ostile$ Str,inii ace/tia% sacrifica0i pentru o
cau4, asupra c,reia se concentra partea cea mai sup,r,toare a-ndoielilor
sale% luau pentru InMus Pompeius propor0iile unei mari amenin0,ri$
Edificiul Romei se-n,l0a tot mai sus% dar cu mai multe straturi de c,r,mid,
neleat, cu mortar% straturi ce se l,reau -ndep,rt+ndu-se de
perpendiculara pe temelie a oric,rui 4id corect cl,dit$ Edificiul Romei
sem,na tot mai mult cu-o p+lnie -n ec9ili2ru /o7,ielnic$ Str,inii aceia
luptau pentru Roma f,r, s, cr+cneasc,$ T,cerea nu e totdeauna semn de-
ade4iune$ Sinurele momente c+nd p,reau s, participe 6 /i nu doar fi4ic 6
la 7ia0a Romei erau cele c+nd% nemai0in+nd seama de Senat /i de ierar9ii%
leiunile se sup,rau /i-/i proclamau =niciodat, nu se /tia dac, f,r, o
instiare preala2il,> un -mp,rat$ F,r, s, fi fost adept al procedeelor
fa7ora2ile de4ordinii% -n sinea lui% Loninus d,dea dreptate leiunilor s-
alea, ele -mp,ratul% fiindc, ele-ntindeau /i ap,rau imperiul$
:Se cunoa/te c, n-am aspirat niciodat, la suprema0ie5 altfel a/ fi fost
pentru leitimitatea procedeelor$ Nici complotul n-ar fi fost de lep,dat$
Nici adop0iunea;% -/i 4icea Loninus% /i se-nsenina de-un 4+m2et c+nd -/i
d,dea seama c+te forme -m2r,ca un sinur con0inut$
S
1e c+te ori se i7ise prile.ul% se uitase atent la Traian -n timpul
ceremoniilor fune2re$ Nu citise pe c9ipul lui nimic altce7a dec+t se putea
citi -n -mpre.ur,rile o2i/nuite$ Poate col0urile urii i se l,sau ce7a mai
mult% iar cutele 6 care-ncepeau de l+n, aripile nasului /i co2orau ca dou,
2ra4de% m,rinindu-i 2,r2ia 6 se-ad+nceau% accentu+nd aerul se7er al
c9ipului$ Nimeni nu se putea l,uda s,-l fi 7,4ut 7reodat, pe Traian
pier4+ndu-/i cump,tul de 2ucurie ori ie/indu-/i din fire de sup,rare$ 1ac,
@K
- "LEANA #ULPESCU -
st,p+nirea de sine se datora educa0iei /i mai ales auto-educa0iei 6 dac,%
deci% era 7oit, /i diri.at, 6 sau dac, era pornit, din ad+ncul firii lui% din
-m2inarea umorilor% cine-ar fi putut spuneB C+0i7a apropia0iB Poate$
Loninus se-ndoia$ 1e/i martor al unei 2une p,r0i a 7ie0ii lui Traian =/i nu
a celei mai lipsite de-nsemn,tate>% pentru el% Traian r,m+nea la fel de
impenetra2il ca /i la-nceputul cuno/tin0ei lor$ Cunosc+ndu-i consec7en0a-n
disciplin,% c+t /i simplitatea comportamentului f,r, meandre /i f,r,
ascun4i/uri% Loninus nu s-ar fi -ncumetat% totu/i% s, pre4ic, 7reo mi/care a
camaradului s,u de arme din at+tea campanii$ Fidel lui 1omi0ian 6 su2
domnia c,ruia-/i -ncepuse cariera ci7il,% numit fiind -n di7erse
maistraturi% precum /i% de fapt% /i pe cea militar,% de an7erur, 6 Traian
nu l,sase-o clip, s, i se 2,nuiasc, 7reun +nd de de4apro2are cu pri7ire la
acest -mp,rat /i la politica lui% ceea ce nu-l -mpiedicase% dup, moartea lui
1omi0ian% s, spun, despre-acesta c, fusese cel mai r,u dintre ce4ari% dar c,
/tiuse s,-/i alea, prieteni 2uni% printre care era limpede c, se num,ra pe
sine -nsu/i$
Mult, lume% /i mai ales cine-a7usese de suferit pe 7remea lui 1omi0ian
de pe urma delatorilor% se-a/teptase ca noul -mp,rat% eneral -ncercat /i
:cel mai 2un cet,0ean;% om -n plin, putere% s, n-o mai scalde cu-acei
profesioni/ti ai denun0ului 6 datorit, c,rora c,4user,-at+tea capete /i se
destr,maser,-at+tea familii 6 cum o sc,ldase Ner7a% om 2,tr+n /i /u2red%
precum a7ea s-arate domnia lui at+t de scurt,$ Ner7a d,duse c+te7a
rescripte 6 m,suri timide 6 -mpotri7a unor delatori m,run0i% cu cei
importan0i lu+nd -ns, c9iar masa% din c+nd -n c+nd% dup, c+te spuneau
urile-rele$ Nici Traian nu luase m,suri contra marilor delatori 6 oameni
2oa0i% influen0i% f,c+nd parte din puternice /i inextrica2ile 0es,turi de
rela0ii /i de interese 6 pe care% 4+nd,rindu-i% riscai s, de4l,n0ui un 7al
amenin0,tor de ostilitate% ci se m,rinise la o demonstra0ie-n stare s-astupe
ura pu2lic,% mereu c,scat,% /i s-arunce-un fel de 0,r+n, formal,-n oc9i%
0,r+n, de care oamenii sunt at+t de-amatori% trimi0+nd -n 7oia 7uiturilor o
cora2ie plin, cu delatori m,run0ei% prin pedepsirea c,rora nu se st+rnea
nicio animo4itate prime.dioas,$ Consec7ent ideii de ordine /i de disciplin,
6 de asta Loninus nu se-ndoia 6 pe care 7oia s-o impun,-n 7ia0a Cet,0ii%
de/i con7ins c, 1omi0ian fusese cel mai r,u dintre ce4ari% Traian l,sase% -n
liniile mari /i importante% lucrurile s, se potoleasc, de la sine% mor0ii s,-/i
doarm, somnul din care nicio dreptate tardi7, nu-i mai putea scula% 7iii s,-
/i reia locurile din care cel mai r,u dintre ce4ari -i i4onise% iar timpul%
@J
7indec,tor f,r, perec9e% s, le-nc9id, -ncet--ncet r,nile /i s-a/tearn,-n
suflete col2ul uit,rii$ Pentru ca% -nc, de la-nceput% s, /tie tot natul c,
disciplina nu era o2iect de t+ruial, 6 cum se -nt+mplase% de pild,% atunci
c+nd Casperius Ulianus% prC)ect al prCtoriului /i su2 1omi0ian% /i su2
Ner7a% se tot tocmise cu Ner7a -n pri7in0a ucia/ilor lui 1omi0ian% pentru
ca apoi% -nc,lc+nd autoritatea imperial,% Ulianus s,-i ucid, pe ucia/i 6
Traian% a.uns -mp,rat% -l c9emase-n Iermania pe-acest Casperius /i% o dat,
cu el% /i pe ceilal0i r,42un,tori ai lui 1omi0ian /i le luase capetele$
Pliniu% JuCstor, tri2un /i prCtor su2 1omi0ian 6 at+t de a2il% -nc+t
reu/ise s,-/i p,stre4e func0iile% domiciliul /i capul% de/i sus0inuse% su2 cel
mai r,u dintre ce4ari% procese-n care-l a7usese ad7ersar pe Reulus% unul
dintre cei mai a2.ec0i% mai influen0i /i mai temu0i delatori 6 7,4+nd care
este atitudinea actualului imperator fa0, de trecutul apropiat% d,duse
drumul +ndurilor at+ta 7reme 4,,4uite /i-l declarase /i el pe 1omi0ian
cel mai r,u dintre ce4Vri% neuit+nd s,-l opun, mereu celui mai 2un dintre
principi% Traian desiur$ 3n7,0at s,-/i ascund, +ndurile /i s,-/i 0in, ura% o
dat,% furat totu/i de replic,% Pliniu spusese fa0, de c+0i7a intimi c,% lu+nd
capetele r,42un,torilor lui 1omi0ian% Traian f,cuse estul cel mai sincer /i%
totodat,% cel mai plin de recuno/tin0, din 7ia0a lui8 r,42unase moartea
ucia/ilor lui 1omi0ian% ucia/i f,r, de care n-ar fi a.uns -mp,rat$
Primii care nu se-a/teptaser, la aceast, m,sur, din partea unui -mp,rat
care .urase c, nu 7a lua 7ia0a nici unui senator fuseser,% f,r,-ndoial,%
Casperius Ulianus /i alia0ii s,i -ntru r,42unarea lui 1omi0ian$ Cum altfel s-
ar fi putut interpreta ra2a lor de-a se pre4enta la c9emarea noului
su7eranB Acesta nu le d,duse timp s,-/i re7in, din uimire /i nici s, se
c,iasc,$ Nu erau pu0ini cei care se miraser, de asprimea inauural, a
proasp,tului -nsc,unat$ Tot Pliniu% cu lim2a lui su20ire /i% dup, unele
p,reri% despicat,% spunea% pentru l,murirea celor care nu uitau .ur,m+ntul
noului imperVtor :Una sunt senatorii% alta prC)ecii prCtoriului<F%
S
InMus Pompeius Loninus f,cea parte dintre cei foarte surprin/i de
asprimea lui Traian$ C+nd Traian% dup, moartea lui Ner7a% de7enise unicul
conduc,tor% Loninus -l -ntre2ase8 :Marcus% cum se simte omul pe umerii
c,ruia se spri.in, cel mai important imperiu al lumiiB;$ :Ap,sat;% -i
@!
- "LEANA #ULPESCU -
r,spunsese Traian% prompt% pe tonul cu care-ar fi comunicat cel mai
o2i/nuit lucru$
:Marcus% acum% c+nd e/ti primul cet,0ean al Romei% -mi -n,dui s,-0i
spun /i eu ce cred despre politica imperiului$ 1e fapt% a/ -ncepe cu-o-
ntre2are8 tu cre4i c, este cea mai 2un,B;$
F,r, s, clipeasc,% f,r, ca 7reun mu/c9i al fe0ei s,-i tresar,% cu-acela/i
ton ca /i la primul r,spuns% Traian rostise c+t se putea de scurt8 :Politica
Romei% 2un, sau rea% este cea pe care-o cere momentul;$ Loninus% de/i
pricepuse c, -mp,ratul nu se afla -ntr-o dispo4i0ie de con7ersa0ie /i cu-at+t
mai pu0in de confiden0e% continuase% con7ins c, era 2ine ca primul cet,0ean
al Romei s, afle p,rerea onest, a altor cet,0eni cu pri7ire la tre2urile
pu2lice$ :Marcus% eu% umilul t,u camarad de arme% te-ntre28 este-at+t de
2un, aceast, politic, -nc+t s, nu merite a fi sc9im2at,B C+nd -0i pun
-ntre2area% m, +ndesc la dispersarea for0elor noastre-n lumea lar,;$
:Mai mult dec+t 0i-am spus nu-0i pot spune$ ?i s, /tii8 nu-i u/or s, fii
primulC nic,ieri;% 7enise destul de t+r4iu a/a-4isul nou r,spuns$
:<,nuiam;% murmurase Loninus% /i mersese t,cut mai departe al,turi de
Traian$
1e4am,irea /i ironia din acest sinur cu7+nt cu mai multe-ascu0i/uri /i
cuprin4+nd mai multe o2iecte-ale du2iului -i accentuase lui Traian starea
de indispo4i0ie pe care i-o pricinuise con7or2irea cu 7ec9iul s,u camarad
de arme$ Sim0ea c,% afar, de cei c+0i7a mem2ri ai propriei familii /i% poate%
de Loninus% cercul celor care-i 7or c+nt,ri faptele cu oc9ii de pe 7remea
c+nd nu era -mp,rat a7ea s, se mic/ore4e$ Tot mai des -/i d,dea seama
cum o nou, po4i0ie social, aduce dup, sine un nou punct de 7edere asupra
celui urcat sau co2or+t$ C+nd co2orai erai p,r,sit% iar cei care te p,r,seau
-/i moti7au totdeauna la/itatea /i oportunismul prin defectele tale% care
sinure -0i aduseser, c,derea 2inemeritat,$ C+nd urcai% erai /i-atunci
p,r,sit% dac, nu pu2lic% -n orice ca4 suflete/te8 atitudinea nim,nui fa0, de
tine nu mai era cea de dinaintea m,ririi$ Nimeni nu-0i mai 7or2ea li2er ca
-nainte /i nimeni nu te mai accepta ca -nainte$ M,rirea te punea su2 lumina
unui mare semn de-ntre2are$ 1efectele tale nu mai aflau -ndurare -n fa0a
nim,nui% iar -nsu/irile p,leau /i nu mai erau suficiente pentru noua ta
po4i0ie$ (rice sc9im2are de ierar9ie te ducea spre sinur,tate$
Pentru a-ndulci un pic asprimea replicilor care nu erau c9iar cele menite
s,-l apropie de 7ec9iul camarad de arme% Traian se +ndise c, era 2ine s,-i
dea o explica0ie a p,rerilor sale$ :InMus 6 i se-adresase% oprindu-se din
@&
mers /i pri7indu-l drept -n fa0, 6 drumul pe care-a apucat-o Roma e f,r,-
ntoarcereA;$ Lui Loninus i se p,ruser, sincere-aceste cu7inte care
pre4entau starea imperiului ca pe-o fatalitate /i% cu +ndul la aceea/i
fatalitate cu dou, fe0e% -i spusese lui Traian% pri7ind spre R,s,rit% de unde
credea el c, soarta a7ea s,-/i trimit, mesaerii8 :F,r,-ntoarcereBA Cu-o
sinur, "ntoarcere8 la oriine% -n Peninsul,C;$ :InMus% c9iar cre4i c,
-ntr-o 4i Roma are s, fie redus, la Peninsul,B;$ Pentru prima oar, -n
aceast, discu0ie% tonul "mperVtorului nu mai fusese impersonal$ :Pe unde
ne ducem t,iem drumuri% -n,l0,m cl,diri% 4idim terme% construim /i
instaur,m ordinea% ducem peste tot spiritul Cet,0ii /i le oferim tuturor un
fel de 7ia0, la care nici n-au 7isat5 "i civilizmF% :3i ci7ili4,m$ Marcus% -i
ci7ili4,m$ Cei care nu /tiau s, se spele 6 -n7a0,% cei care nu /tiau s,
citeasc, 6 -n7a0,% le t,iem drumuri% le pietruim% le construim% le-aducem
2inefacerile Cet,0ii% "i romanizm% 3n7a0, p+n, la urm, c9iar /i-un fel de
latin,% dup, urec9e% -i -nfr+nem /i-i romani4,m$ "ar noi ce facemB Ne
dep,rt,m tot mai mult de Roma /i ne corcim cu-ace/ti candida0i la
romanitate8 -ncet,m noi s, mai fim romani$ Te-ntre2i p+n, la urm, cine pe
cine a-n7ins% cine pe cine a-n9i0itC;$ :InMus% cre4i c, eu am -ncetat s,
mai fiu roman% fiindc, pro7in dintr-o familie de pro7incialiB;$ :Marcus% nu
a.un to0i pro7incialii Seneca /i nici -mp,ra0i;% se +ndise Loninus s, fie
sincer$ ?i% pentru-a duce sinceritatea p+n, la cap,t% continuase8 :P+n, la
moartea lui 1omi0ian ai fost un executant disciplinat;$ =Ca noi to0i% se
+ndise el s-adaue% amintindu-/i c, doar un an -i desp,r0ise% pe el /i pe
Traian% la consulat% pe 7remea r,posatului 1omi0ian$> :Acuma tu dispui$ 3n
mine 7ei a7ea totdeauna un leionar disciplinat% care nu-0i 7a discuta
ordinele$ M,-ntre2 un sinur lucru8 Marcus Ulpius Traianus +nde/te -n
sinea lui despre politica Romei la fel cu Marcus Ulpius -erva Traianus%
-mp,ratulB;$ 1e data asta se oprise din mers Loninus /i-l pri7ise pe
Traian drept -n fa0,$ :Marcus Ulpius Traianus tre2uiN s, se-o2i/nuiasc, a-i
da ascultare lui Marcus Ulpius -erva Traianus;% r,spunsese -mp,ratul% -n
al c,rui las lui Loninus i se p,ruse c, deslu/e/te oarecare p,rere de r,u$
1e la aceast, -ntre7edere% Traian /i Loninus -ncepeau s, se pri7easc,
unul pe cel,lalt cu al0i oc9i dec+t -nainte ca Marcus Ulpius Traianus s, fi
a.uns Marcus Ulpius -erva Traianus$
S
@'
- "LEANA #ULPESCU -
Rememor+ndu-/i 7ia0a% Loninus -/i d,dea seama c, doar -n fraed,
copil,rie mai a7usese-at+t de mult timp c+t a7ea-n sinur,tatea capti7it,0ii
la reele 2ar2ar$ (m de ac0iune% comandant de armate =mereu atac+nd%
mereu retr,+ndu-se% mereu construind limesuri pentru st,7ilirea
2ar2arilor% mereu atent la disciplina trupelor>% duc+nd de t+n,r 7ia0, de
ta2,r, /i ust+nd doar arareori confortul Romei =cu 2+4+itul lui de 47onuri%
de 2+rfe /i de intrii>% -n primele 4ile ale capti7it,0ii% Loninus nici nu /tia
la ce s, se +ndeasc, mai -nt+i8 la-ncrederea de neiertat pe care% cu 2ra7ur,
copil,reasc,% i-o ar,tase 7icleanului ree 2ar2ar% la consecin0ele acestei
2ra7uri =pe care cur+nd a7ea s-o numeasc, 2ra7ad,>% la 7ia0a lui de p+n-
atunci ori la timpul pe care-a.unsese prea t+r4iu st,p+n$ A/a-4isa -ncredere
-n reele 2ar2ar nu-/i afla fa0, de Loninus -nsu/i scu4a unei re/eli
scu4a2ile$ Loninus nu putea spune c, nici prin minte nu-i trecuse c, i se-
ntindea o capcan,$ Fusese poftit de reele 2ar2ar pentru con7or2iri -n
le,tur, cu anumite am,nunte pri7ind pacea-nc9eiat, de Senat cu dacii -n
urma ultimei campanii% cea din E** u$ c$
J
$ 1ece2al -l anun0ase pe eneral
c, putea s,-/i ia pe oricine dorea -n suit,$ Loninus se +ndise s, mear,
sinur% ceea ce-i comunicase -n primul r+nd li2ertului s,u% Lucius% fa0, de
care% nea7+nd secrete% se o2i/nuise-a +ndi cu 7oce tare$ 3n oc9ii
slu.itorului citise mustrarea din perec9ile de oc9i care-l pri7iser, cu ani -n
urm,% -ntins mai mult mort dec+t 7iu% pe malul Ti2rului$ F,c+ndu-se c, nu
pricepe semnifica0ia acelei pri7iri% Loninus continuase s,-/i expun,
presupunerile-n le,tur, cu 2una-credin0, a reelui 2ar2ar$ Pentru a-l
con7ine pe Lucius /i pentru a se autocon7ine c, prime.dia nu putea fi
dec+t o-nc9ipuire% eneralul 6 lu+ndu-l% ca spor de arument% pe li2ert pe
dup, umeri 6 spusese8 :Nu te +nde/ti% Lucius% c, n-ar -ndr,4niCBA;$
:St,p+ne% -/i luase Lucius cura.ul s, 7or2easc,% a -ndr,4nit at+tea p+n-
acumC /i-apoi teme-te mai mult ca de orice de fiara-ncol0it,$ ?i dac, are
de spus ce7a% de ce nu trimite la Roma delea0i -mp,ratului% Senatului;$
:Roma e departe$ Eu sunt mai aproape /i repre4int aici Senatul /i poporul
roman;$ :S, nu te c,ie/ti% st,p+ne;$ :(ricum% ar fi prea t+r4iu;% r,spunsese
Loninus cu melancolie% ca /i c+nd faptul s-ar fi /i consumat$
S
J
Anii de la -ntemeierea Romei /+rbe condita4% 3n calendarul modern 6 JK!$
@*
Trimi/ii lui 1ece2al% nou, 2,r2a0i -n straie de p,nur, al2,% sosiser, -n
fa0a castrului la ora adun,rii de diminea0, a trupelor$ 3n st+na celor nou,
daci merea un al 4ecelea 2,r2at$ 1up,-nf,0i/are =tuciuriu% 2u4at% coroiat%
cu p,rul /i cu 2ar2a numai inele de-un neru ar,miu> /i dup, opulen0a
9ainelor =-nc,rcate cu fir de aur% neo2i/nuite prin partea locului>% acest al
4ecelea deleat sem,na a corcitur, de armean% cu sirian% cu e7reu ori cu
rec$ Loninus 6 c9emat de vigilia turnurilor din fa0,% pa4, c,reia str,inii -i
fuseser, anun0a0i de posturile din afara castrului 6 7edea rupul celor 4ece
apropiindu-se$ Str,inii se opriser,-n fa0a por0ii prCtoria% Nou, dintre ei
sunaser, din tulnic% apoi% -n0epenindu-se-n /a% r,m,seser, nemi/ca0i ca
pentru-a/teptare lun,$ Printr-o p+lnie porta-7oce fuseser,-ntre2a0i ce 7or$
3ntr-o latineasc, de om /colit% din care -ns, nu se /tersese-accentul latinei
7or2ite-n Eipt% str,inul cu-nf,0i/are de oriental comunicase mesa.ul lui
1ece2al$ 3n urma unui scurt concilia2ul -ntre eneral /i ofi0erii din castru%
cataracta por0ii prCtoria fusese ridicat, /i cei 4ece care% dup, cum se
do7edise% n-a7eau arme-asupra lor% fuseser,-nf,0i/a0i eneralului% -n
prCtoriu%
Uit+ndu-se la ace/ti nou, 2,r2a0i pleto/i% 2,r2o/i /i must,cio/i% cu fe0e
posace% pe care c,ciulile mi0oase trase p+n, peste spr+ncene le-ntunecau /i
mai tare% Loninus pricepuse numaidec+t c, a7ea a face cu oameni de r+nd%
care nu um2lau cu ascun4i/uri fiindc, nu cuno/teau /i nici nu 2,nuiau
+ndul st,p+nului lor% ci erau doar ni/te inocen0i mesaeri 6 7or2a 7enea
:mesaeri; 6 c,ci sinurul care cu7+nta cu m,rimile romanilor era
str,inul$ El /tia /i lim2a dacilor% /i pe cea a du/manilor acestora$ Era
limpede c, acei nou, trimi/i ai lui 1ece2al nu repre4entau o moned, de
sc9im2$ Sacrificarea lor n-ar fi -nsemnat o mare pierdere pentru daci% iar
dac,% 2,nuitori% romanii i-ar fi supus la torturi% pe nicio lim2, n-ar fi putut
afla de la ei lucruri importante% c9iar de i-ar fi f,cut 2uc,0i% -n timp ce-l
asculta pe WiXinis% ade7,ratul purt,tor de cu7+nt al reelui 1ece2al%
Loninus 6 c,ruia pri7irile e7a4i7e /i felul alunecos de-a fi /i de-a se
exprima al orientalilor -i erau de mult cunoscute /i nu-l mai interesau cine-
/tie-ce 6 nu-i sl,2ise din oc9i pe cei nou, delea0i% care st,teau cu7iincios
unul l+n, altul cu c,ciula-n m+n,% ne-ndr,4nind s, se-atin, de m+ncarea
/i de 2,utura cu care eneralul -i cinstise ca pe ni/te oaspe0i ce se aflau$ Pe
fe0ele lor nu se 7edea nicio urm, c, ar fi priceput 7reo iot, din ceea ce
7or2ea eneralul cu traduc,torul% ci doar -mpietrirea unei r,2d,ri
netul2urate pe care-o las, 7ia0a asupra omului -n7,0at cu reul$
@@
- "LEANA #ULPESCU -
S
Pe c+mpul de lupt,% Loninus n-a7usese timp s, se uite la daci$ Ei erau
du/manii care tre2uiau -n7in/i$ Acum lua aminte -n 7oie la oamenii simpli
din fa0a lui% at+t de-asem,n,tori cu 0,ranii din Peninsul, /i cu cei de
pretutindeni$ A/a ar,tau de-aproape acei temu0i lupt,tori% ne-ntrecu0i -n
7ite.ie /i-n 7iclenie% care /tiau ca nimeni altul s,-ntind, capcane /i s, se
fac, una cu iar2a% cu frun4ele% cu pietrele% -n sf+r/it cu elementele -n
mi.locul c,rora tr,iauBA Pri7ea la 2,r2a0ii lini/ti0i% cu-nf,0i/are de ospodari
a/e4a0i /i nu-i 7enea s, cread, c, f,ceau parte din neamul celor care pe
4idul unor cet,0i de-ale lor -nfipseser,-n 0epi% ca pe ni/te ornamente
sinistre% 0estele pri4onierilor romani% c, erau din acela/i neam cu femeile
care% aduc+nd ofrand, unui 4eu al r,42oiului% p+r.oleau de 7ii pri4onierii% la
flac,r, sc,4ut,% /i-i -n0epau m,runt p+n, c+nd ace/tia-/i d,deau sufletul$
Cel pu0in a/a se spunea$ N-ar fi pus m+na-n foc pentru ade7,rul acestor
spuse% dar de-au4it le-au4ise$ La urma-urmei% /i tirul era o pisic, pa/nic,
p+n, ce nu era 7or2a de 9ran,$ Loninus 7,4use ce f,ceau sarma0ii cu
pri4onierii8 -i ciop+r0eau /i le d,deau drumul s, se t+rasc, 6 mi4era2ile
cioturi /iroind de s+ne 6 -napoi la trupele romane% ca s,-/i dea acolo
sufletul% -n c9inuri de ne-nc9ipuit /i-n urlete care nu mai a7eau nimic
p,m+ntean$ #,4use-n Iermania prin/i romani at+rna0i cu +tul -n cr,cane
/i cu picioarele 4dro2ite-n 2utuci$ 1ar parc, nici sarma0ii% nici ermanii n-
a7eau -nf,0i/area potolit, /i a/e4at, a acestor 2ar2ari5 /i n-a7eau nici
cet,0ile lor% care 7,deau o /tiin0, a construc0iei% nici orani4area lor /i nici
tipul fi4ic at+t de-apropiat de-al romanilor$ ?tiin0,% construc0ie% orani4are$
Erau ele mai 2ine repre4entate altunde7a pe lume dec+t la RomaB
C+te semin0ii pe lume se-m2,iau 4ilnic% de la c,petenie p+n, la s,racul
s,racB Unde pe lume /tiau at+0ia oameni s, scrie /i s, citeasc,B Unde pe
lume s,racul mai a7ea o 2ucat, de p+ine-asiurat, de st,p+nire ca la
RomaB ?i totu/i% -n aceea/i Cetate -n care se mutaser,-n7,0,tura /i arta
multisecular, a Ireciei% unde matematica% ar9itectura% poe4ia% retorica erau
la mare pre0% se aruncau oameni fiarelor -n arene% scla7i nedisciplina0i 6
murenelor care-i de7orau -n 2a4ine5 /i asta f,r, amestecul 7reunui 4eu% ci
doar spre a :2ucura; oc9iul /i sufletul unor pri7itori care nici m,car nu
mai a7eau con/tiin0a ororii$ C+t de-asem,n,toare este imaina0ia-n r,u la
toate popoareleA se +ndea Loninus /i nu-/i mai lua oc9ii de la trimi/ii
@D
reelui 2ar2ar$ Roma era 2l+nd, cu cei care se supuneau f,r, s,
cr+cneasc,$
1ac-ar fi fost s, dai cre4are Panegiricului pe care Pliniu% de7enit
consul% i-l -nc9inase lui Traian% -ntr-at+ta-i fericea Roma cu 2inefacerile pe
cei intra0i su2 st,p+nirea ei% -nc+t celor care se aflau -n afara "mperiului nu
le r,m+nea s,-/i doreasc, altce7a dec+t s-a.un, mai cur+nd -n cuprinsul
acestuia$ Loninus nu era nicidecum con7ins c, dacii din fa0a lui nu /i-ar fi
dorit fericire mai mare dec+t s, fie-n9i0i0i de Roma$ El ascultase-acel
paneiric f,r, s,-/i ia oc9ii de pe c9ipul lui Traian /i se minunase cum de
acest -mp,rat-osta/% o2i/nuit cu lim2a.ul rudimentar al 7ie0ii de ta2,r,%
putuse r,2da at+tea laude /i linu/eli f,r, s, ro/easc, /i f,r, s, clipeasc,
m,car% -n timp ce lui% lui Loninus% -i 7enea s, intre-n p,m+nt$ (are-acest
Traian Ulpius Ner7a% care-accepta impertur2a2il asemenea laude 6
exaerate c9iar /i-ntr-un eloiu fune2ru 6 era unul /i-acela/i cu -mp,ratul
care merea pe .os al,turi de trupe% care 2ea rac9iu din plo/tile solda0ilor%
care-/i f,cea tunica f+/ii ca s, opreasc, s+nele r,ni0ilor% cel care nu-
m2r,case dup, nicio 7ictorie tunica palmat, ci numai 9ainele simple de
leionarBA Ce stomac tre2uia s, ai2,-un -mp,rat ca s,-n9it, unsoarea
at+tor f,0,rniciiA 1ar /i f,0arnicii% la r+ndu-le 6 ca s, nu li se-aplece de
sc+r2a de ei -n/i/iA M+ine-poim+ine% -mp,ratul-o/tean a7ea s, fie
proclamat di7in$ ?i-a7ea% poate% s, se /i simt, 4eu$ La urma urmei% de
7reme ce 4eii-l aleseser,-nlocuitor al lor pe p,m+ntC C,ci s, dispui% cu
puteri discre0ionare% de 7ia0a altora% de7enind instrument ma.or al
destinului% nu-nsemna% oare% s, fii o emanare a di7init,0iiB 3n campanii%
Traian ducea o 7ia0, de leionar$ Su2 aceste-aparen0e de modestie%
Loninus 2,nuia planuri care% din c+te /tia lumea% o dat, doar mai
-ncol0iser,-n mintea unui om$ 3n oc9ii -mp,ratului tremura uneori lumina
unei lacome 7is,ri ce% sfid+nd dep,rt,rile% str,punea 4area spre R,s,rit$
"ncredi2il de pa/nic pentru un slu.itor al lui Marte% 7is+nd la 7remea c+nd%
retras din 7ia0a pu2lic,% a7ea s, se poat, consacra lecturilor =a c,ror
insuficien0, o sim0ea ca pe-o incapacitate aproape fi4ic,>% 7is+nd s, se
poat, 2ucura de parfumul l,m+ilor -n floare din prea.ma 7ilei p,rinte/ti 6
aflat, la .um,tatea distan0ei -ntre Neapolis /i Roma% pe #ia Salaria 6
Loninus nu-/i putea -nfr+ne admira0ia fa0, de m,re0ia am2i0iei -nc,
nem,rturisite a lui Traian de-a -mplini 7isul ilustrului s,u predecesor -n
temeritate8 Alexandru Macedoneanul$ Loninus% animat de pa/nicul ideal
domestic al omului o2osit de pri7eli/tea dur, pe care-o presupune orice
@E
- "LEANA #ULPESCU -
cucerire% -n0eleea -ns, cum un strate de m,rimea lui Traian a7ea am2i0ii
peste m,sura puterilor sale% am2i0ii pentru care contenens terra EuropC
-nsemna doar ceea ce era eorafic8 o peninsul, a mult-r+7nitei Asii$
Cu toate c,-/i pierduse suple0ea tinere0ii% cum se-nt+mpl, mai tuturor
oamenilor care m,n+nc, /i 2eau pe s,turate 6 ceea ce% o dat, cu 7+rsta% se
do7ede/te-a fi prea mult 6 Traian r,m,sese surprin4,tor de 7ioi -n mi/c,ri$
3ndat, ce sta locului -ns,% c,p,ta -nf,0i/area reoaie a marilor 42ur,toare
c+nd poposesc pe p,m+nt$ 3n trapul ro2ust /i pe c9ipul cu tr,s,turi mari /i
proeminente se 7edea atunci toat, o2oseala adunat, -ntre Eufrat /i R9in8
stratificat,-n pri7irea aspr, a oc9ilor 2,t+nd -n cenu/iu /i-n 2ra4dele-
nc,p,0+nate care porneau de l+n, aripile nasului /i co2orau de-a lunul
urii cu 2u4e su20iri% p+n,-n .osul 2,r2iei repe4ite 7oluntar -nainte5 -n
umerii pr,2u/i0i ca su2 ap,sarea unei po7eri prea mari5 -n m+inile /i-n
picioarele-nro/ate /i care se umflau adesea$ 3n campanii% -mp,ratul
o2i/nuia -n fiecare sear,% dup, ce se suna stinerea% s, se-asiure printr-o
inspec0ie c, totul era cum tre2uia s, fie-n ta2,r,$ Mai f,cea un rond doar
pentru mi/care% /i-apoi r,m+nea-n fa0a cortului s,u cu pri7irea spre ori4ont%
ca /i c+nd de-acolo-ar fi a/teptat ini0ierea-n nep,trunsele mistere /i ordine-
ale sor0ii$ Atunci% oricine-l -nso0ea -n inspec0ia nocturn, se retr,ea%
l,s+ndu-l -n sinur,tatea confrunt,rii cu nem,rinirea /i cu sine -nsu/i% cele
dou, fe0e-ale dialoului cu eternitatea$
"dealul Cet,0ii omnipotente /i 2inef,c,toare era% fa0, de ade7,rurile
7ie0ii% ca 7alul c,ruia-i este de-a.uns un o2stacol -n cale pentru-a se spare
4omotos$
1acii din fa0a lui Loninus% oameni ca to0i oamenii% care m+ncau% 2eau%
iu2eau% urau% se-nmul0eau% mureau% repre4entau st+nca menit, s, pun, la-
ncercare frailitatea idealurilor$
(m luminat la minte% Loninus nu ura un popor pentru c, interesele-
acestuia erau contrare Cet,0ii$ Nici nu-l dispre0uia c+nd era -nfr+nt de
Roma -nc, in7inci2il,$ Pornit, s, cucereasc, lumea /i con7ins, de
superioritatea ei care merita impus, tuturor$ Cetatea nu accepta-
mpotri7irea fa0, de e7iden0a acestei superiorit,0i% astfel -nc+t cea mai
m,runt, :pro7ocare; din partea oricui -nsemna un 2ine7enit casus belli
iar tratati7ele premer,toare sau urm,toare ostilit,0ilor 6 c,r,ri cotite-a2il
care duceau% toate% la drumul mare-al supunerii$ Tratati7ele-amintite erau
re4ultatul unei f,0,rnicii inenios ela2orate% -n care efortul de-a-nfr+ne era
poleit cu aparen0a dorin0ei de-a con7ine$ Acela care-ar fi fost martor la
@G
asemenea tratati7e sau care-ar fi ascultat Panegiricul lui Pliniu 6 /i le-ar fi
dat cre4are 6 ar fi putut spune c, Roma n-a7ea dec+t un 7is pe lume8 pacea$
Pe 7remea lui 1omi0ian se-nc9eiase cu dacii o pace prea a7anta.oas,
pentru-ace/tia ca Roma s, fi a7ut de +nd s-o men0in,$ 1acii nu se l,saser,
p,c,li0i de-at+ta m,rinimie8 drept care% se pre,tiser, fe2ril de r,42oi$
Timpul do7edise c, nu se-n/elaser,$ Neamul /i locul asupra c,rora-/i
punea Roma oc9iul n-a7ea sc,pare$ Nu putea fi departe momentul c+nd pe
a7ersul unei emisiuni monetare s, stea scris :1acia capta;$
Loninus reretase de multe ori c, nu era prea 2un cunosc,tor al elinei
/i% de-asemenea% c, nu putea 7or2i f,r, intermediar cu 2ar2arii-n fa0a
c,rora-l aducea 7ia0a$ Sim0ea cum comunicarea printr-un intermediar
pierdea /i din sinceritate% /i din am,nuntele f,r, de care-n0eleerea a.unea
ca un desen lipsit de perspecti7,$ L-ar fi interesat s, stea de 7or2, cu
2ar2arii pe care-i a7ea acum -n fa0, despre lucruri simple8 ca% de pild,%
felurile lor de m+ncare% pescuitul% 7+n,toarea% despre toate c+te-apropie
oamenii% dar -i /i deose2esc dup, locul unde-/i duc 7ia0a$
S
Loninus ascultase mesa.ul reelui 1ece2al f,r, s,-l -ntrerup, niciodat,
pe emisar% iar acesta se uita -ncurcat /i nedumerit la eneralul roman care
continua s, tac, /i s, pri7easc, 0int, la cei nou, daci% mult, 7reme dup, ce
mesa.ul se terminase$ 3ntr-un t+r4iu% -ntorc+ndu-/i oc9ii spre el ca /i c+nd
atunci i-ar fi descoperit pre4en0a% Loninus i se-adresase lui WiXinis8
:(norate mesaer% te-a/ rua s,-l -ntre2i pe oaspetele din st+na% din
extrem,% dac,-i este fric, de moarte;$
C+nd WiXinis% 7or2ind celui desemnat% tradusese cu7intele latine/ti% to0i
delea0ii se uitaser, mai -nt+i la traduc,tor% apoi la eneralul roman% cu
uimirea omului care se-ntrea2, dac, nu e-nc9ipuire ce-i aud urec9ile$
1eleatul interpelat se ridicase-n picioare% -l pri7ise pe eneral% -nclinase
capul -n semn c, pricepuse -ntre2area% spusese c+te7a cu7inte pe lim2a lui%
-nclinase din nou capul -n semn de re7eren0, /i se-a/e4ase la loc$ :Nu mi-e
fric,$ Pe to0i ne-a/teapt, moartea;% tradusese WiXinis r,spunsul$
Loninus ceruse ordonan0elor s-aduc, un nou crater de 7in /i alte cupe$
Ceruse s, i se toarne mai -nt+i lui$ Iustase din 7in /i urase tuturor s,n,tate$
1acii puteau pune-ntre2area eneralului pe seama e7entualei lor temeri de-
DK
- "LEANA #ULPESCU -
a fi otr,7i0i$ 1o7ad, 6 sc9im2area 7inului$ 3n felul acesta -ntre2area-/i afla
rostul imediat$
R,spunsul deleatului dac -i d,duse de +ndit eneralului8 i se p,rea c,%
socotindu-i pe to0i cei nou, str,ini oameni simpli% se cam pripise$ 1ece2al
era 7ulpoi prea /iret pentru a se-ncrede-ntr-un emisar de neam str,in% care
f,cea un ser7iciu contra cost /i care n-ar fi a7ut de ce s, nutreasc, mai
mult, simpatie fa0, de daci dec+t fa0, de romani% mai ales c, 2anul n-a7ea
miros$ Era limpede c, mcar unul dintre cei nou, oameni de-ncredere-ai
reelui dac /tia latine/te$
Asupra unui lucru at+t de-nsemnat 6 c9iar cel mai -nsemnat 6 cum era
moartea% /i omul simplu /i cel -n7,0at -/i puneau% de c+nd lumea% -ntre2,ri
c,rora-ncercau s, le afle-un r,spuns$ 3n aceast, pri7in0,% deose2irea-ntre
oamenii-n7,0a0i /i cei ne-n7,0a0i era aceea c, primii 7or2eau /i scriau
despre r,spunsurile pe care /i le d,deau% f,c+nd din ele o2iect de acord sau
de contro7ers,% -n timp ce oamenii simpli p,strau /i-ntre2,rile /i
r,spunsurile-n ad+ncul sufletului% ca pe-o mare tain,% l,s+ndu-le s, se
2,nuiasc, doar din pilda 7ie0ii /i-a mor0ii lor$ Pentru cine7a care-ar fi
-n0eles -ntre2area lui Loninus a2ia din traducerea interpretului% deleatul
dac r,spunsese prea repede /i prea f,r, e4it,ri$
(mului simplu% mai ales -n fa0a unor oameni de alt, condi0ie dec+t a lui%
cu7intele-i cer timp p+n, s, fie rostite% a/a cum cerea apa s, fie scoas, din
pu0$ 1eleatul dac a7usese cu7intele prea aproape de 2u4e$
Loninus% -m2r,cat de campanie% c,lare pe-un cal mur% plecase din
castru petrecut de pri7irile /i de uralele solda0ilor% ale ofi0erilor /i-ale
su2ofi0erilor alinia0i -n careu pentru onorul la comandant$ A.uns -n fa0a
por0ii prCtoria, str+nse scurt fr+ul% -ntoarse calul -n loc /i-/i plim2, oc9ii
peste patrulaterul castrului8 planul acestuia% cu mici deose2iri impuse de
natura terenului% fiind acela/i cu-al tuturor castrelor% Loninus ar fi putut
s,-l desene4e cu oc9ii-nc9i/i% la scar, /i cu detalii$ 1in punctul unde se afla
el 7edea numai via prCtoria, prCtoriul /i 2ar,cile paralele cu via
principalis% Cu toate c,-/i petrecuse 2un, parte din 7ia0, -n castru%
p,trundea pentru prima oar, simplitatea acelei eometrii prin care spiritul
de ordine-al Romei se r,sp+ndea -n lume$ Lu+ndu-/i r,mas-2un de la
ordinea asta -ntr-ale c,rei linii -/i petrecuse 7ia0a /i c,reia-i fusese /i-i
r,m,sese fidel slu.itor% Loninus =InMus Pompeius>% cet,0ean al Romei%
pornea s,-/i -mplineasc, destinul$
DJ
(dat, -n afara castrului% f,cu semn s, fie co2or+t, cataracta por0ii
prCtoria% C,l,rea sinur% -n fruntea ne-nsemnatei lui suite8 li2ertul Lucius%
un centurion% pe nume Ceionius% cei nou, daci /i str,inul de oriine -nc,
nel,murit,% WiXinis$ N-apucase s, str,2at, mai mult de c+0i7a pa/i% c+nd
Loninus -/i opri calul% -ntoarse capul /i% printr-un est% -l c9em, pe dacul
c,ruia-i pusese -ntre2area despre moarte$ WiXinis d,du s, se-apropie /i
d+nsul de eneral% dar acesta-i f,cu semn s, r,m+ie pe loc$ 1acul se opri -n
fa0a romanului la distan0a pe care i-o impunea respectul cu7enit% dar
acesta-l -ndemn, s, -nainte4e /i mai mult$ C+nd -ntre capetele lor nu mai
erau dec+t trei palme% Loninus% cu o pri7ire care-ncerca s, cuprind, toate-
n7,0,mintele despre 4,d,rniciile lumii% -n7,0,minte deprinse-ntr-o 7ia0,% se
uit, -n oc9ii dacului /i% ca spre a pecetlui /i prin cu7+nt cele rostite de
c,ut,tur,% -i /opti8
K 9mnes una manet noL
M
Apoi% -l l,s, li2er s,-/i reia locul -ntre-ai lui$
Mereau -n t,cere$ Nu se-au4eau dec+t copitele cailor /i ciripitul
p,s,rilor$ La-nceput% drumul trecea prin p,dure cu frun4, c,4,toare% pentru
ca% pe urm,% s, urce-n pant, lin, spre 4on, de 2rad /i de molid$
:#iolente sunt anotimpurile-n 0ara asta$ 1up, erul uscat din iarn,%
c+nd -0i -n9ea0, suflarea /i cre4i c, totul e mort pentru totdeauna% urmea4,
de49e0ul% tre4irea n,7alnic,% /i-a2ia apoi se instaurea4, ordinea8 r+urile
reintr,-n al2ie% se7a cure disciplinat prin plante% 7ie0uitoarele se
de4mor0esc$ #ia0a se-ntoarce mereu de unde-a plecat% -n miraculoasa ei
ciclicitate$ 3n fiecare prim,7ar, -mi spun acelea/i lucruri8 ni/te platitudini%
desiur% dar care-mi dau lini/te /i-ncredere$ 3ncredere-n ceB 3n tot$ ?i mai
ales -mp,care$ I+ndul c, dup, oric+te 2,t,lii% dup, oric+t omor /i masacru%
natura-/i 7ede mai departe% f,r, nicio poticnire% de ordinea ei f,r, re/ 6 te
face s, te-mpaci$ Cu ceB Cu tot$ ?i ce st, mai presus de-acest totB (ric+t ai
7rea s,-l ocole/ti8 +ndul mor0ii$ 3n Campania% acum% tre2uiN s, fie cald$
Peste dou, 4ile sunt calendele lui mai
&
;$
S
P+n, spre cinci4eci de ani% prim,7ara -i m+na s+nele cu 2iciul prin
7ine$ Loninus se +ndea la anii tinere0ii ca la un timp de mult trecut% pe
!
Pe toi o noapte ne-ateapt =Poratius% (armina, li2er primus% ))#"""% 7$ )#>$
&
Prin urmare% Loninus p,r,sise castrul la !G aprilie JK@$
D!
- "LEANA #ULPESCU -
care-l pri7ea cu-n0eleere /i cu indulen0,% dar de care se sim0ea -nstr,inat$
Se uita la 7ia0a lui r,mas,-n urm, cu st+n.eneala cu care s-ar fi uitat pe
furi/ -ntr-o-nc,pere-n care se iu2esc doi oameni$ Nimeni n-ar crede la
tinere0e cum te despart anii de tine -nsu0i$ Cum -0i cen4urea4, trecutul$
Prim,7ara% pe 7remea tinere0ii -l apuca mai -nt+i o mare disperare% f,r,
cau4,8 nu-/i afla stare% nici loc% era nemul0umit de orice /i mai ales de el
-nsu/i8 se ,sea ridicol% su2-mediocru% deplasat -n tot ce f,cea /i ce spunea%
a7ea porniri de aresi7itate care-alternau cu mu0enia% cu sup,rarea pe lume
/i pe 7ia0,% pentru ca% p+n, la urm,% afluen0ii ,/tia de de49e0 s, se-adune-
ntr-un /u7oi unic /i 7iuros de sete de draoste$ Era o sete s,n,toas,% care
f,cea parte din ordinea firii /i nu se domolea altfel dec+t a/a cum se
domole/te la toate 7ie0uitoarele$ Yum,tatea de secol% peste care trecuse de
doi ani% -i adusese-un fel de sec,tuire /i-o mare team, de ridicol$ 3n suflet i
se 7e/te.ise elanul care nu .udec, pofta$ Corpul lui% cu care dusese toat,
7ia0a cas,-2un,% -ncepea s, dea semne de o2oseal,$ 3l dureau locurile
7ec9ilor r,ni% .un9iurile-i 7esteau cu trei-patru 4ile-nainte orice sc9im2are
de 7reme% tre2uia s, dep,rte4e de oc9i tot mai mult o2iectele pentru-a le
7edea clar% m+inile /i picioarele-i erau mereu -n9e0ate% -l furnicau
nepl,cut% mu/c9ii -i tres,reau5 -n sf+r/it% 7itreia 2,tr+ne0ii -i trimitea
mereu mesaeri$ Cump,tat din fire% m+ncase totdeauna doar c+t s,-/i
ast+mpere foamea /i 2,use doar c+t s,-nc9ine% ceea ce-l dep,rtase de
camara4ii lui de arme% dac, n-ar fi fost s, se +ndeasc, dec+t la Traian$
Loninus nu-/i -ncercase niciodat, re4isten0a la 2,utur,$ Nu /tia cum ar fi
trecut aceast, pro2,$ El n-a7ea curio4itatea experien0elor% a c,ror idee o
respinea$ Nu se-m2,tase niciodat,$ F,cuse c+te7a indiestii 6 nicidecum
din l,comie% ci din alimente care nu-i priiser, 6 /i-i fusese de-a.uns$ Era
ostil oric,rui exces$ Repulsia lui fa0, de 2e0ie era% -n primul r+nd% de ordin
moral$ Spectacolul pe care-l d, omul la 2e0ie% dac, nu este c9iar deradant%
-n niciun ca4 nu ofer, nimic -n,l0,tor% ci pri7ire-n0epenit, /i sticloas, ca a
pe/telui mort% lim2, care se-mpletice/te dup,-mpleticeala min0ii% picioare
ca de elatin,$ Pu0ini oameni /tiu s, tac, la 2e0ie 6 aceast, 7+n,toare cu
copoi care scot +ndurile din 7i4uinile lor% unde-/i ascundeau ur+0enia$
1esp,r0irea sufleteasc, lent, a lui Loninus de Traian -ncepuse de fapt prin
de4am,irea pe care Loninus o-ncerca de fiecare dat, c+nd Traian se-
ntrecea cu 2,utura$ Traian% mai dera2, taciturn de felul s,u% nici la
2,utur, nu 7or2ea din cale-afar, de mult /i nici nu spunea lucruri neap,rat
necu7iincioase$ Totul se n,cl,ia -ns,-n 7ularitate ca-ntr-un strat de
D&
m+4,$ P+n, /i 7ocea i se sc9im2a8 dintr-o 7oce 2aritonal, se pref,cea-ntr-
o +.+ial, .oas, altern+nd cu ce7a pi0i,iat ca un c+ntat de puiandru pe cale
de-a de7eni coco/5 7oca2ularul pierdea mult din 0inut,% accentul 9ispanic%
a2ia sim0it la tre4ie% de7enea pronun0at /i 2olo7,nos$ Loninus considera
c, un anumit loc -ntr-o ierar9ie o2lia la un anumit comportament$
Sl,2iciunile 6 care f,ceau din Traian un om ca to0i oamenii 6 de-n0eles la
cine7a tr,it mai mult pe c+mpul de lupt, dec+t la el acas,% Loninus nu i le
accepta primului cet,0ean al Romei$
Padrian% nepotul lui Traian% nu f,cuse nicio tain, din efortul /i din
dorin0a lui de-a se de42,ra de accentul 9ispanic 6 st+rnitor% la Roma% de
4+m2ete$ Nici accentul lui Traian nu se corectase de la sine% ci prin lecturi
cu 7oce tare% f,cute-n sinur,tate /i f,r, /tirea nim,nui de pe c+nd era
tri2un militar -n Siria$ Nepotului spaniol% su20ire la trup /i la minte%
manifest,rile sold,0e/ti ale unc9iului nu-i puteau fi pe plac$ Totu/i% -n loc
de-a medita asupra artei /i-a filosofiei rece/ti% care-i erau at+t de drai% ori
de-a se cufunda -ntr-o lectur, care s,-i -nc+nte mintea /i sufletul% acest
nepot% t+n,r -nlodat -n datorii% a7ea t,ria 6 pentru a nu se sinulari4a de
mediul ost,/esc /i% mai ales% pentru a sta mereu -n prea.ma unc9iului
-mp,rat 6 s, m,n+nce /i s, 2ea cot la cot cu toat, ofi0erimea% ceea ce era de
nesuferit pentru un om so2ru -n pri7in0a m+nc,rii /i-a 2,uturii$ Cine7a
care-ntr-at+t reu/ea s,-/i diri.e4e trupul p+n, la a-l face s,-/i domine
de4ustul% tre2uia s, fie animat de mari am2i0ii$
Elean0a% de la-m2r,c,minte p+nN la exprimare% su2tilitatea +ndirii /i
rafinamentul ustului erau elemente care-l deose2eau pe nepot de unc9i$
1intre discursurile destinate s, fie citite-n pu2lic de Traian% nici unele nu
p,rea mai :autentic; imperiale dec+t cele scrise de Padrian$ A7idius
Nirinus /i Pliniu% autori /i ei de discursuri imperiale% se str,duiau desiur
s, le compun, c+t mai -n spiritul lui Traian5 totu/i% nu-i l,sa inima ca
m,car printr-o -ntors,tur, de fra4,% printr-un cu7+nt s, nu se lase 2,nui0i -n
spatele-acestor opere de circumstan0,$
Padrian% scriindu-i lui Traian discursurile% /tia s, se /tear, din ele p+n,
la ani9ilare$ Nici o-nfloritur,% nici o aleorie% nici o alu4ie-n care s, se
str,7ad, t+n,rul suprarafinat care-/i atr,sese porecla de :recotei; nu
ap,rea -n aceste discursuri% scrise-ntr-un stil care nu p,c,tuia prin exces de
metafore /i care se identifica felului cam plat /i oarecum a2rupt de-a se
exprima al -mp,ratului% /tiut de toat, lumea$ Tacitus% ascult+ndu-l o dat, pe
Traian citind un discurs compus de Padrian% -i /optise unui prieten8 :1ac,
D'
- "LEANA #ULPESCU -
n-a/ /ti cine i l-a scris% a/ .ura c, l-a scris sinurA;$ 1ac, cine7a ar fi 7rut
s, parie4e pentru pre4umti7ii succesori ai lui Traian% Loninus ar fi mi4at%
f,r, nicio e4itare pe Padrian% acest auriga
N
menit s,-n7in,-n cursa puterii$
1in -ntreul antura. imperial% nimeni nu-l -ntrecea pe Padrian -n
mimetismul de circumstan0, /i-n /tiin0a de-a-/i do4a efectele /i eficien0a
efortului spre 0el% di2aci mascate su2 aparen0a unei area2ile
superficialit,0i$
S
:Le,nat de mersul calului% de c+ntecul p,s,rilor /i de mirosul de
prim,7ar,% pe unde m, poart, +ndulA Uitasem unde m, duc$ +nde m, duc
/tiu% m,-ntre2 doar la ce m, duc$ M, luasem cu +ndul draostei$ Cu toate
c, mi-am p,strat suple0ea din tinere0e /i nici -n mi/c,ri n-am de7enit prea
reoi% n-a/ mai -ndr,4ni s, a0in calea unei fiin0e tinere /i s-o str+n -n 2ra0e
ca pe 7remuri$ M-ar -mpiedica Qierar9iaR 7+rstei /i protocolul ei$ Acum% -n
ta2,r,% toat, lumea m, consider, imprudent% /i c9iar sunt5 dac-a/ fi refu4at
-ntre7ederea cu 1ece2al% to0i m-ar fi socotit un la/$ Ferice de cel pe care
7ia0a-l scute/te de-asemenea alternati7,A;$ 1ispo4i0iile Senatului% ale lui
Traian deci% erau clare8 n-a7ea s, se refu4e nici o-ntre7edere cerut, de daci$
Romanii% ca /i dacii% /tiau c, pacea -nc9eiat, -n E** u$ c$ era doar un
armisti0iu de mai lun, sau de mai scurt, durat,$ ?i unii /i al0ii se
pre,teau intens de r,42oi% dar aparen0ele formale tre2uiau p,strate$
Am+ndou, p,r0ile se ,seau datoare s, se prefac, p+n,-n ultimul moment$
1e/i caii nu d,deau semne de o2oseal,% eneralul se opri pentru popas$
Lucius% ri.uliu ca o clo/c,% se-apropie% cu sacul de pro7i4ii% de fostul lui
st,p+n$ Loninus -l refu4, cu un est 2l+nd$ 3i d,du de-n0eles din pri7ire
s,-i pofteasc, pe str,ini$ Ace/tia desc,lecar,% -/i priponir, caii de copaci%
apoi -/i luar, 9ran, din co2uri8 felii mari de p+ine al2,% sl,nin, afumat, /i
ceap,$ Unul dintre ei puse pe-un /terar dou, felii de p+ine cu sl,nin,
deasupra% o ceap, stri7it,-n pumn% un pic de sare pe-o frun4, de m,cri/
rupt, din iar2, /i le a/e4,-n fa0a eneralului$ Acesta -/i duse mai -nt+i m+na
dreapt, la inim,% ca semn de mul0umire% apoi ust, din 2ucate$ Lucius /i
Ceionius se-apropiar, de daci /i% -ntin4+nd pro7i4iile% -i poftir, la mas,$
M+ncau% str+n/i to0i roat,$ #,4u0i din spate% cum se-nclinau de la mi.loc%
'
Conduc,tor de car =de lupt, sau de curse% -n -ntrecerile de circ>$
D*
pentru a-ntinde m+na spre m+ncare% -ntr-o t,cere des,7+r/it,% cei
treispre4ece 2,r2a0i p,reau aduna0i acolo pentru ini0ierea -ntr-un mister$
1acul 2,nuit a /ti latine/te rupsese-o 2r+ndu/, 7iorie /i-i r,sucea cu trei
deete lu.erul scurt% pri7ind c+nd floarea% c+nd soarele care peste pu0in
timp a7ea s, apun,$
Lini/tea unui moment asemeni aceluia pe care-l tr,ia acum% c+nd
oameni de neamuri diferite n-a7eau de-mp,r0it altce7a dec+t lumina unui
asfin0it /i mireasma unei p,duri era 6 pentru sufletul olit de patimi al lui
InMus Pompeius Loninus 6 un rar pri7ileiu8 ca un f+lf+it de arip, a
su2limului$
S
La 7reo trei ore dup, asfin0it% um2l+nd mereu prin p,dure% d,duser,
piept -n piept 6 se putea spune 6 cu o cas,% at+t era de 2ine ascuns, -ntre
copaci /i de nea/teptat durat,-n locul acela$ R,4oarele de flori /i-un r+nd
de ar2u/ti 6 ca ni/te imense lo2uri al2ene 6 planta0i -n semicerc
dinaintea intr,rii ar,tau c, m+na omului -/i f,cea -ntruna de lucru pe-acolo$
Altminteri% o2loanele-nc9ise c+t /i lipsa oric,ruia dintre 4omotele care
de47,luie c, o cas, respir, c9iar atunci c+nd locuitorii ei dorm te puteau
face s, cre4i c, ai nimerit -ntr-un loc pe unde nu mai trecuse de nu se mai
/tia c+nd picior de om$ WiXinis o lu, -nainte pe aleea pietruit, ce ducea
c,tre intrarea locuin0ei$ La pra% -l ru, pe eneral s, descalece /i s, dea
dispo4i0ie -nso0itorilor lui s, fac, acela/i lucru$ C+t despre daci% to0i cei
nou, desc,lecar, /i ei5 duc+nd dreapta la piept /i-nclin+nd capul% trecur,
prin fa0a eneralului% apoi -nc,lecar, din nou /i se dep,rtar,$ 3n semn de
salut% Loninus -ntinse c,tre ei dreapta% u/or -n,l0at,% cu palma desc9is,
-ntoars, -n .os$
1up, ce p,trunser,-n,untru% WiXinis f,cu o ad+nc, plec,ciune-n fa0a
comandantului roman% -i ceru iertare dac,-l sup,rase cum7a /i-l anun0, c,
misiunea lui de intermediar se-nc9eiase$ Ar,t+ndu-i drumul printr-un est%
doi 2,r2a0i -l in7itar, pe omul care le trecuse praul s,-i urme4e$ Al0i doi%
plini de cu7iin0,% -i oprir, pe Lucius /i pe Ceionius% desp,r0indu-i de
eneral% care-ntre-timp a.unsese-ntr-o-nc,pere dreptun9iular,% luminat,
cu tor0e cu miros de r,/in,$
Cu fa0a spre u/,% a/e4a0i la o mas, paralel, cu peretele opus intr,rii% se
aflau dou,4eci /i unu de 2,r2a0i% care se ridicar,-n picioare la 7ederea
D@
- "LEANA #ULPESCU -
eneralului Romei$ " se oferi loc la mi.locul aceleia/i mese% dar de cealalt,
parte% a/adar cu spatele la u/,$ Loninus% -n scaunul de lemn% se sim0i mai
dera2, ca un inculpat -n fa0a unui tri2unal dec+t un primus inter pares%
<,r2atul care /edea c9iar -n fa0a lui% m,run0el /i pirpiriu c, a2ia-i a.uneau
m+inile pe t,2lia de nuc% -l -ntre2, 6 -ntr-o latin, corect, /i fluent,% rostit,
-ns, cu tendin0, de-a comprima 7ocalele 6 cum c,l,torise /i cum i se
p,ruse drumul$ Loninus r,spunse /i puse /i el% dup, cu7iin0,% -ntre2,ri
despre 7reme% despre starea recolteiC ( con7or2ire con7en0ional,% ca
at+tea altele pe lume% c+nd oamenii n-au ce s,-/i spun, cu-ade7,rat sau
c+nd am+n, cu 2un,-/tiin0, momentul realei comunic,ri$ (aspetelui i se-
adusese-un 7as cu ap,-nmiresmat,% pentru sp,lat pe m+ini% /i-un /terar$
:Mai urmea4, cununa de flori pe cap% /i cin,m -ntre patricieni;% se +ndi
Loninus8 pricepuse c, i se demonstra cunoa/terea purt,rilor alese din
lumea-2un, roman,$ Patru fete% -m2u.orate de c,ldura din 2uc,t,rie%
aduser, fel de fel de 2un,t,0i /i le-n/irar,-n fa0a lui% care ust, din toate
2ucatele% spre cinstirea a4delor% -nc9in, o cup,-n s,n,tatea lor% /i nu mai
scoase niciun cu7+nt% cum% de altfel% nu scotea nimeni$ Era limpede c, nu-i
ardea nim,nui de m+ncat% de 2,ut /i de petrecut$ Loninus pri7i pe r+nd la
fiecare dintre cele dou,4eci /i unu de c9ipuri ce-i st,teau -n fa0,$ Pe fiecare
se deslu/ea -ncordarea-nri.or,rii$ 1e/i 1ece2al -i fusese descris de mai
multe c,petenii care-l tr,daser,% Loninus nu reu/ise s,-l identifice$ " se
spusese c, are /aua nasului str+m2at, pu0in spre st+na$ Trei dintre 2,r2a0ii
din fa0a sa a7eau /aua nasului aidoma$ 1ac, nu-l punea la socoteal, pe
7or2itorul de latin,% ceilal0i dou,4eci de daci 6 presupun+nd c, to0i erau
daci 6 sem,nau destul de mult unul cu altul$ (ric+t de concentrate-ar fi fost
+ndurile mesenilor /i oric+t de ne-nsemnat c9eful lor de 7or2,% t,cerea
tuturor nu putea fi dec+t un consemn$ (ricum s-ar fi purtat ei% eneralul
roman tot n-ar fi cre4ut c,-l poftiser, fiindc,-i duceau dorul /i pentru c, nu
puteau m+nca f,r, el$ T,cerea prelunit, era c9i24uit, cu mult, .udecat,8
nimic nu-l nelini/te/te mai mult pe om dec+t nesiuran0a$ Loninus
o2ser7ase de la-nceput c, nimeni afar, de omul pirpiriu nu rostise niciun
cu7+nt /i c, tot ce 7or2iser, ei doi nu fusese tradus8 prin urmare% cine
tre2uia s, priceap, ce spunea romanul /tia latine/te% c+t despre ceilal0i%
/tiau-nu /tiau lim2a% pro2a2il c, p,rerea lor n-a7ea% -n -mpre.urarea de fa0,%
reutate$ Nemai-ndoindu-se c, se l,sase prins -ntr-o capcan,% 9ot,r- s, nu-
/i tr,de4e prin nimic nelini/tea$ Terminase de mult cu ustatul 2ucatelor%
iar de cup, nu se mai atinsese din clipa-n care-nc9inase$ 3/i 0inea m+inile-
DD
ncruci/ate la piept /i-/i plim2a oc9ii de-a lunul fri4ei de piatr, cu moti7e
florale ce-mpodo2ea peretele din fa0a lui8 nici nu mai 0inea minte a c+ta
oar,-i num,ra frun4ele% 7re.urile-n 7olut,% petalele florilor$
1ac, 1ece2al /i statul lui ma.or a/teptau ca el s, rup, t,cerea% atunci
puteau s-a/tepte mult /i 2ine$ 1e-un sinur lucru se temea Loninus8 de
tortur,$ Nu putea s, uite durerile pe care i le pricinuiser, destul de
numeroasele r,ni c,p,tate pe c+mpurile de lupt,$ 3l trecu un fior la +ndul
unor c9inuri administrate sistematic$ :1oamne% a.ut,-m, s, lupt cu ceea ce
pot sc9im2a% a.ut,-m, s,-ndur ceea ce nu pot sc9im2a /i d,-mi puterea s,
le pot deose2i pe una de cealalt,;% -i adres, el un +nd di7init,0ii 6 c,reia
nu-i atri2uia nici c9ip% nici nume 6 o ru,% rostit, cine-mai-/tia-unde -nt+ia
dat,-n lume% au4it, de el -n copil,rie% -n casa 2unicilor materni% din ura
unei scla7e 2,tr+ne$ Cuet+nd c,-/i -ncredin0ase fiin0a unei for0e mai
presus de el /i de oricine% se lini/ti$ T,cea cuminte spre-a nu pro7oca
destinul$ Se uita mai departe la fri4a cu moti7e florale /i-i admira
frumuse0ea% minun+ndu-se 6 a c+ta oar,B 6 -n fa0a min0ii omului% amestec
straniu de a2.ec0ie /i de su2lim$ Sim0ea cum -l do2ora o2oseala /i se temea
s, n-adoarm, cu oc9ii desc9i/i% cum i se mai -nt+mplase de c+te7a ori$
(amenii pe care-i pri7ea /i care profitaser, de credulitatea lui nu-i st+rneau
niciun pic de ur,8 c+nd cine7a -/i ap,r, 0ara amenin0at,% nu st, s,-/i alea,
mi.loacele$ M,run0elul de stat la care se uita -n0elesese c, romanul n-a7ea
s, rup, t,cerea% lucru firesc% de altfel 6 admitea /i el 6 deoarece ei -l
c9emaser,% deci ei a7eau ce7a s,-i spun,$
L M,rite eneral% Reele nostru 7,-ntrea2, ce /ti0i despre planurile
-mp,ratului -n le,tur, cu noi$
Nimeni nu-i adresase 7or2itorului de latin, 7reun cu7+nt$ 3ntre2area
Reelui -i fusese transmis, deci cu mult -nainte de sosirea eneralului$
L Nu sunt -mputernicit s, r,spund unei asemenea -ntre2,ri$
L Ar fi mai 2ine s, ne r,spunde0i% totu/i$
1in descrierile c,peteniilor dace 6 multe-pu0ine care se-nc9inaser,
romanilor 6 Loninus recunoscu% -n fine% -n 7or2itorul de latin,% pe <icilis%
cel mai apropiat sfetnic al reelui 1ece2al$ <icilis formulase amenin0area
deferent% rostind-o cu las persuasi7 /i aproape ru,tor$ "mpruden0a este
adesea o tr,s,tur, de caracter a oamenilor impulsi7i% care se las, m+na0i de
prima pornire% /i mai arar a unora cu .udecat, sla2,% ace/tia trec+nd de
multe ori peste momente rele% sc,p+nd mai dera2, de ele% tocmai prin
-ncetineala cu care iau o 9ot,r+re$ C+nt,rind repede toat, desf,/urarea
DE
- "LEANA #ULPESCU -
faptelor% pentru Loninus era limpede c, dacii n-a7eau ne7oie de
e7entualele sale de47,luiri% pe care% pro2a2il% nici nu le luaser,-n calcul$
Nu$ A7eau ne7oie de-un ostatic de oarecare importan0,$ Ca s, teste4e$ CeB
#ia0a-l -n7,0ase pe eneralul roman s, nu-/i su2estime4e niciodat,
ad7ersarul$ 1e-aceea se 9ot,r- s, le 7or2easc, ad7ersarilor pre4en0i ca unor
oameni -n stare s,-i -n0elea, po4i0ia$ N-a7ea rost s, se prefac, re7oltat /i
ofensat de-ndr,4neala lor% nici s,-i amenin0e cu nemaipomenite
repercusiuni ale necuetatei fapte de-a insulta Roma printr-un eneral al ei%
deoarece toate astea i se p,reau 7or2e oale ce n-ar fi speriat pe nimeni% /i
mai ales pe-ace/ti oameniA F,r, niciun du2iu% aflaser, la 7+rsta lor c, 6
oricine-ar fi cel care piere 6 lumea nu se scufund,% /i c,% deci% Roma% unde
numai de enerali nu se ducea lips,% n-a7ea s,-/i porneasc, iar leiunile
peste daci 6 dac, a7ea s-o fac,A 6 pentru a-l sal7a ori pentru a-l r,42una pe
Loninus$ Se ridic, -n picioare /i% -n timp ce le 7or2i% se uit, pe r+nd -n
oc9ii fiec,ruia8
L (norate a4de% oameni 2uni% a/a dup, cum domniile-7oastre a7e0i
-ndatoriri fa0, de-ai dumnea7oastr,% drept care nu 7, sfii0i de la nimic% tot
astfel /i eu am -ndatoriri fa0, de-ai mei% /i nu le pot -nc,lca$ "scoade a7e0i 6
/i-a0i a7ut totdeauna 6 -n r+ndurile noastre$ Ca s, /ti0i ce +nduri are
"mperatorul meu% nu m-a0i a/teptat pe mine$
1e/i credulitatea lui% cel pu0in aparent,% nu pleda-n fa7oarea unei mari
de/tept,ciuni% d+nd c,r0ile pe fa0,% Loninus le do7edea c, nu era un prost8
mai -nt+i% pentru c, nu-i considera pe ei ca atare5 apoi% pentru c,-i l,sa s,
7ad, c, le-n0elesese .ocul$ Capcana pe care i-o-ntinseser, pentru a/a-4ise
informa0ii cu pri7ire la inten0iile -mp,ratului era doar un pretext =7ala2il> al
unei partide mai complicate% cu mi4a mai mare$
L ?i totu/i% ar fi mai nimerit s, ne spune0i% -/i -nnoise <icilis a2ia
de9i4ata amenin0are% p,str+nd acela/i ton deferent ca /i la-nceput$
L Mai nimerit sau mai pu0in nimerit% mai 2ine sau mai r,u% n-am ce
spune% r,spunse eneralul cu un las neutru ca /i cel de p+n-atunci%
r,m+n+nd mai departe-n picioare spre-a da de-n0eles c,% din punctul lui de
7edere% con7or2irea era -nc9eiat,5 acesta fiind sinurul semn prin care
0inea s, aminteasc,% indirect% c, este cet,0ean al celei mai mari puteri a
lumii$
<icilis 7or2i -n lim2a lui$ Ceilal0i dou,4eci rostir, to0i deodat, un sinur
cu7+nt8 monosila2ic$ Nu putea fi dec+t :da; sau :nu;$ DPollice verso
oriC;% se +ndi Loninus 6 eneral -n cea mai puternic, armat, a lumii 6
DG
care% -n acel moment% umilit de 7ia0,% se sim0i un ladiator -n7ins a/tept+nd
7erdictul pu2licului$
L 3n ca4ul acesta% 7e0i mai r,m+ne la noi% i se-adres, <icilis% cu anume
p,rere de r,u -n las$
L 3n ca4ul acesta /i-n toate celelalte% r,spunse cu-o 2rum, de ironie
Loninus% pentru a le-ar,ta celor -n stare s, priceap, c, nu se l,sase-n/elat
de mane7ra lor$
L 3nso0itorii domniei-7oastre% enerale% 7, stau la dispo4i0ie$ Ne pute0i
transmite% -n fiecare 4i% orice dorin0,% prin c+te un om al nostru$
Ca prin minune% de-a dreapta /i de-a st+na lui ap,rur, cei doi 2,r2a0i
care-l conduseser, la-nceput -n -nc,pere$
L 1ac, este -n,duit% a/ 7rea s, /tiu cu cine-am a7ut onoarea s, stau de
7or2,% -ntre2, Loninus% f,c+nd un est semnificati7 spre cei dou,4eci /i
unu de 2,r2a0i% care-acum se aflau cu to0ii-n picioare$
L La Roma s-ar numit concilium principis%
S
C+nd se re7,4ur,% Lucius /i Ceionius nu-l -ntre2ar, nimic$ 3n oc9ii lui
Lucius ap,ruse-o clip,-n7inuirea pe care Loninus n-o uitase niciodat,% de-
atunci% din 4iua c+nd sc,pase de la -nec$ Cu +ndul la-nt+mplarea de
demult% -i anun0ase c, se puteau considera ostatici$
3ntin4+ndu-se-n pat% de/i mort de o2oseal, 6 stare pe care contaser,
mult dacii pentru a-i for0a m+na 6 Loninus mai arunc, o pri7ire asupra-
nt+mpl,rilor acestei 4ile ce se-nc9eia$ Conclu4iile nu-l -ncura.au$
3n succesiunea lor% -nt+mpl,rile 7ie0ii par a decure una dintr-alta -ntr-o
ordine conform, unei .udec,0i% ordine cu care% tocmai de-aceea% .udecata s-
a o2i/nuit$ 1ar at+tea-nt+mpl,ri -/i contra4ic e7ident cau4a8 at+tea au% deci%
urm,ri care contra4ic .udecata$ Pentru a exprima a2aterea de la o2i/nuit /i
de la pre7i4i2il% mai toate popoarele spun% -ntr-un fel sau altul% -n esen0,
acela/i lucru8 :unde dai /i unde crap,A;$ Loninus 7,4use c, pe lume totul
era cu putin0,8 /i credi2ilul% /i incredi2ilul$ ?ansele ca el s, scape din
capcana-ntins, de reele dac% 2a cu fa0, curat, -nc,% erau de 7reo cinci4eci
la sut,% presim0irile -ns,% a c,ror sorinte n-o cunoa/te nimeni% tre4indu-se
uneori dintr-un somn ad+nc% purt,tor al cine-/tie c+tor 7estiii /i-al c+tor
proiec0ii -n 7iitor% presim0irile -i spuneau lui InMus Pompeius Loninus c,
n-a7ea s, mai 7ad, niciodat, Roma$
EK
- "LEANA #ULPESCU -
S
Ca /i c+nd 7remea /i-ar fi dat m+na cu dacii spre-a-i m,ri eneralului
sentimentul de-ap,sare% a doua 4i plouase de diminea0a p+n, t+r4iu
noaptea% ploaie mo9or+t, /i du/m,noas,% ca de toamn,$ C9iar de la prima
or, a 4ilei aceleia ploioase% WiXinis% intermediarul% se-nf,0i/, pentru a afla
dorin0ele :-naltului oaspete;$ "ar pentru a le-ndeplini% -n pri7in0a m+nc,rii%
a cur,0eniei% a sp,latului rufelor 6 cu alte cu7inte% a tuturor tre2urilor
ospod,re/ti 6 se-nf,0i/, una dintre fetele care% -n cea dint+i sear,% se-
nri.iser, de masa la care nim,nui nu-i arsese de m+ncare$ Lu+ndu-i mai
2ine seama% Loninus -/i aminti c-o mai 7,4use$ 3nalt, /i su20ire% de parc-
ar fi fost alc,tuit, din -nm,nunc9erea unor lu.ere necoapte% t+n,ra f,ptur,
a7ea un aer straniu ce st+rnea curio4itatea$ Hinea tot timpul oc9ii pleca0i$
1ou, perdele de ene dese% castanii% -n contrast cu spr+ncenele 2londe /i
cu fa0a al2,% p,strau pururi o um2r, a/ternut, peste pleoapele de .os$ :F,r,
pri7ire$ Ca statuile;% se +ndi romanul$
L Spune-i% te ro% s, 7in, mai aproape /i mai -n lumin,% i se-adres, el
lui WiXinis$
A/a cum um2la cu oc9ii-n .os% te ducea cu +ndul la 7iet,0ile care%
lipsite de 7edere sau cu 7ederea sla2,% orient+ndu-se numai dup, au4% se
mi/c, totu/i cu siuran0,% ca /i 7,4,toarele$
L Spune-i c, o rog s, ridice pleoapele% ad,u,% -ntorc+ndu-se din nou
spre traduc,tor$
1up, ce-ascult, -n lim2a ei ru,mintea eneralului% fata% pe c9ipul
c,reia se citi ne9ot,r+rea% ca /i c+nd atunci s-ar fi tre4it din somn% clipi de
c+te7a ori p+n, ce pri7irea ei al2astr,% sfioas, /i rea de resemnare% s,-
nt+lneasc, oc9ii lui Loninus$ Ieneralul sim0i cum i se desc9id% -n ad+ncul
fiin0ei% coardele prea -ntinse de ultimele-nt+mpl,ri ca /i de-ntreaa lui
7ia0,% ale c,rei intemperii -i sec,tuiser, trupul /i-i aspriser, sufletul$ #alul
de c,ldur, care-i trecu prin inim, era la fel de nea/teptat ca un muure pe-
o ramur, uscat,$
L C+0i ani aiB o-ntre2, -ntr-un t+r4iu% adres+ndu-i-se direct% ca /i cum
ridicarea pleoapelor ar fi /ters deose2irea dintre latin, /i lim2a pe care-o
7or2ea fata$
WiXinis t,lm,ci -ntre2area$
EJ
L Nu /tiu$ Am r,mas de mic, f,r, p,rin0i% din r,42oaie% r,spunse ea%
uit+ndu-i-se eneralului -n oc9i$
L Cum te c9eam,B
L Cum te c9eam,B repet, WiXinis$
L Asta$
L Asta% -0i mul0umim c, munce/ti pentru noi /i ne pare nespus de r,u
c, nu te putem r,spl,ti$ 1ac, ai ne7oie de-a.utorul nostru% cere-l$ Suntem
trei 2,r2a0i% rosti Loninus% ar,t+ndu-i cu dreapta pe Lucius /i pe Ceionius$
1up, ce fata se duse la tre2urile ei /i dup, ce WiXinis% cu-o ad+nc,
plec,ciune-oriental,% -/i lu, cu7enitul r,mas-2un% eneralul li se-adres,
celor doi% -nso0itorilor s,i8
L S, nu 7-atine0i cum7a de fata astaA
Lucius% de 7+rsta fostului st,p+n% socotea c,-i cam trecuse 7remea s, se-
atin, de fete care-ar fi putut s,-i fie nepoate5 -i trecuse 7remea /i nici
inima nu-i mai d,dea 2r+nci% lucru pe care Loninus nu se putea s, nu-l fi
2,at de seam,$ Prin urmare% pricepu c, pluralul folosit era un fel mai
ocolit de-a-i atrae a9iotantului s,u Ceionius aten0ia asupra purt,rii pe
care se cu7enea s-o ai2, fa0, de str,in,$
S
Trecuse de nonele lui iunie
*
% a/adar se-mplineau aproape patru4eci de
4ile de c+nd Loninus se afla-n capti7itate% -n ceea ce se putea numi
li2ertate supra7e9eat,% adic, dreptul eneralului roman /i-al -nso0itorilor
lui de-a se plim2a prin p,dure% de-a mere la 7+n,toare /i de-a 7edea pe
oricine-ar fi dorit din :consiliul principelui; dac$ 3n preum2l,rile pe
c,r,rile codrului% pe .os ori c,lare% eneralul era-nto7,r,/it doar de-o
persoan, din partea dacilor% mereu alta% c+t /i de nelipsitul WiXinis% ca
element fix$ Loninus -n0elesese c+t de 2ine era orani4at, supra7e9erea
lui de 7reme ce nu-/i 7,4use niciodat, supra7e9etorii8 prin capacitatea lor
de-a sta nemi/ca0i% ace/tia se confundau cu pietrele% cu ar2orii5 4omotele
pe care% ca orice fiin0,% n-a7eau% la un moment dat% cum le e7ita% erau
identice% pro2a2il% celor ale 7iet,0ilor s,l2atice% iar semnalele sonore 6
aidoma c9em,rilor acelora/i 7ie0uitoare$ 1e/i% de +ndurile pe care /i le
f,cea /i de-n7inuirile pe care /i le-aducea% eneralului -i 7enea tot mai des
s, se dea cu capul de 4iduri% -/i impusese% cump,tat% s, nu c9eme pe
*
Nonele c,deau -n 4iua de * a lunii$
E!
- "LEANA #ULPESCU -
nimeni din :consiliul principelui; /i nici m,car lui WiXinis% um2ra lui% s,
nu-i pun, 7reo-ntre2are cu pri7ire la inten0iile dacilor$ 1ac, tre2uia s,
piar, 6 /i 9idul -l 2+ntuia mereu 6 m,car a7ea s, piar, cu demnitate fa0,
de sine% fa0, de Roma% fa0, de-ace/ti inamici ai imperiului% care% -n
disperarea lor% -ncercau marea cu deetul$ Loninus considera c, orice
semn de ener7are pe care l-ar fi dat i-ar fi sc,4ut -n fa0a dacilor prestiiul$
Socotea de datoria lui s,-/i asume isp,/irea culpei de 7anitate% fiindc,%
sincer cu sine% tre2uia s,-/i recunoasc, p,catul8 -n capcana reelui 2ar2ar
nu c,4use din credulitate% nici din sl,2iciune de minte$ 3n urm, cu-aproape
patru4eci de ani% din aceea/i 7anitate% era s,-/i piard, 7ia0a-ntr-un 7+rte. de
ap,8 7anitatea de-a nu se face de r+s stri+nd dup, a.utor$ Scla7ii de-atunci%
2,ie0andrii cam de-o 7+rst, cu el% de c+te ori -l -nt+lneau% -n 4ilele ce
urmaser, nefericitei -nt+mpl,ri% -/i fereau pri7irile de-a lui$ ( dat,%
p+ndindu-l pe Lucius c+nd nu erau dec+t ei doi% -l -ntre2ase de ce se-
nstr,inaser, de el tinerii scla7i$ 1up,-ndeluni e4it,ri% cu oc9ii-n p,m+nt%
Lucius -/i luase inima-n din0i /i-i r,spunsese8 :Te-ai +ndit% m,car o clip,%
st,p+ne% la ce ne-ar fi f,cut St,p+nul dac, te-ai fi -necatBC;$ ?i 2ietul
Lucius c,4use-n enunc9i /i se i42ise cu fruntea de pardoseal,% 4uduit de
pl+ns% d+nd astfel% cu-nt+r4iere% las roa4ei prin care trecuse$ Pe 7remea
lui Auustus% un patrician aruncase-un scla7 de 7iu -n 9ele/teul cu murene
pentru 7ina de-a fi spart un 7as din cristal de st+nc,$ 1e la un om excesi7
la 2ine /i la r,u% cum era Loninus-senior% te puteai a/tepta la orice$
1up, trei4eci /i /ase de ani% Loninus punea din nou -n prime.die 7ia0a
lui Lucius$
Pentru moment% 2u2a cocea mocnit$ Clipa c+nd a7ea s, spar, nu putea
fi prea departe$ 3n m,sura-n care Traianus urma s, se 0in, de planul ini0ial
pri7itor la noua campanie contra dacilor% armatele romane a7eau s, atace-n
cur+nd Sarmi4eetusa$
S
3n casa al2, de piatr, din p,dure 6 de ast, dat,% f,r, spectacolul 7reunui
osp,0 6 se-ntruni din nou :consiliul principelui;$
Ia4dele nu se mai sim0eau nicidecum datoare s, se prefac,$
3n sc9im2ul eneralului Loninus% 1ece2al -i cerea -mp,ratului roman
-napoierea teritoriilor cucerite -n E** u$ c$% -nc9eierea unei noi p,ci 6
a7anta.oase pentru daci 6 prin urmare% -ntoarcerea la pacea lui 1omi0ian$
E&
1ac, 4isa cerere a dacilor n-ar fi fost doar un mi.loc de-ncurcare a i0elor%
de-am+nare /i de punere-n derut, a du/manului% atunci s-ar fi do7edit a fi
de-o -nduio/,toare nai7itate copil,reasc,$ Numai c, Loninus cuno/tea
inamicii Romei% de la Eufrat p+n, la R9in% /i-n7,0ase 6 de-a lunul 7ie0ii
lui de soldat 6 c, iste0imea omului% asemeni cu-aceea a oric,rei 7ie0uitoare%
se-ascute pe m,sura prime.diei ce-l amenin0,$
Se uit,% pri7indu-i pe-ndelete% la cei dou,4eci /i unu de 2,r2a0i ce-i
st,teau dinainte% nemi/ca0i -n 9ainele lor al2e% curate /i cu7iincioase ca-
ntotdeauna% mereu manifice prin simplitate 6 a 0es,turii /i-a croielii 6
9aine pe care-acum -nfloreau% su2liniind-o% podoa2e solitare8 fie o pafta
scump,% t,iat,-ntr-o emm, cu -nsemnele neamului /i-ale ranului5 fie un
2um2 de c9i9lim2ar conser7+nd -n transparen0, o elitr, ori un cr+mpei de
frun4, ruinie5 fie o torsad, su20ire de fir% 2,tut, cu safire5 fie un nestemat
din cle/tar cu intarsii de metal rar5 fie o alisad, cu 7erii de filde/ de care
se le,na un aat neru5 fie un iu7aer de filiran cui2,rind -n re0eaua
s+rmei pre0ioase un 2o2 de m,r,ritar persic5 fie o fi2ul, de os lustruit /i
ci4elat% -ncrustat cu 0inte de oricalc5 fie un lan0 din 4a de arint% petrecut
prin c+te o c9eotoare5 fie o cataram, de aur cioc,nit% -nf,0i/+nd un
9ipocamp sau un dracon cu oc9i de ru2in$ Erau impenetra2ili ca ni/te
4eit,0i -mpietrite la 2ucuriile /i la suferin0ele p,m+ntenilor$
Le-ascult, epistola c,tre imperatorul romanilor% semn al ascu0itei lor
intelien0e% crescut,-n fa0a pericolului% epistol, ec9i7alent, cu 7erdictul de
condamnare a capti7ului la supliciul capital% le lu, fiec,ruia-n parte seama
/i pricepu c, nu putea s, urasc, pe niciunul$ Epistola nu spunea care-a7eau
s, fie m,surile ce urmau a fi luate-n pri7in0a lui Loninus% -n ca4ul -n care
su7eranul roman ar fi respins propunerile dacilor$ Nu era necesar% deoarece
lucrurile se-n0eleeau /i f,r, :codiciluri;$ Loninus se-ntre2a dac,
-mp,ratul ar fi acceptat sc9im2ul propus de daci pentru a-/i sal7a propriul
fiu% presupun+nd c, ar fi a7ut unul$ 3nclina s, cread, c, n-ar fi c,4ut la-
n7oial,$ Printr-o asemenea de4icere de-o -ntrea, concep0ie% Traian s-ar fi
discreditat 6 -n primul r+nd% -n fa0a Romei% apoi% desiur% /i -n fa0a dacilor
6 /i% oricum% n-ar fi f,cut altce7a dec+t s, preluneasc, o 7ia0,% dar nu s,-i
/i asiure nemurirea$ :Consiliul principelui;% -ntrunit mai ales pentru ca
Loninus s, poat, 7edea c+t pre0 puneau dacii pe capul s,u 6 de fapt un .oc
de-a p,c,leala% deoarece ei ar fi pretins acela/i lucru -n sc9im2ul oric,rui
eneral capti7 6 mai era /i-un mi.loc de-a-l umili pe o/teanul roman% care
n-a7ea dec+t s, a/tepte mult /i 2ine eli2erarea$ 3n fa0a noii situa0ii% de ast,
E'
- "LEANA #ULPESCU -
dat, clar,% Loninus% din pur, curio4itate /i f,r, a lea nicio speran0, de
r,spuns% -/i puse-ntre2area c+t anume se cu7enea s,-/i -n,duie a-l a/tepta
de la Roma$ C+nd se de4metici dup, lo7itura care% de/i pre7,4ut,% -l
ame0ise -n primul moment% +ndul i se-ndrept, c,tre Lucius /i c,tre
Ceionius8 cum /i ce s, fac, spre-a le sc,pa 7ia0aB Pentru ca -mp,ratul
roman s, fie con7ins c, eneralul -i era s,n,tos% dacii -l ruau 6 un fel de-a
spuneA 6 pe no2ilul oaspete s,-i scrie dup, 7oie principelui s,u% -n .osul
epistolei lor% /i s, pun, /i data su2 cele scrise manu propria%
:1oamne%
3n,l0imea-7oastr, n-are a-/i face% -n ceea ce m, pri7e/te% ri.i$ Sper ca
lucrurile s, capete o -ntors,tur, care s, ne e7ite pre.udicii$ Sunt ad+nc
-ntristat pentru sup,rarea pe care o aduc -n,l0imii-7oastre$ 1ar% deoarece
omnes una manet noL, cum spunea poetul% m, 7e0i ierta% poate$
3ndr,4nesc a-i recomanda 2un,7oin0ei 7oastre pe li2ertul meu Lucius%
precum /i pe centurionul Sop9ronios Celer Ceionius% am2ii de7ota0i mie
-nso0itori$
Fi0i mai fericit dec+t Auustus /i fie-7, mai lun, dec+t a lui 7ia0a$
A$ 1$ #""$ E"1$ "#N$ 1CCCL")$ A#C$
@

InMus Pompeius Loninus;$
Cu toate c, nu se proclamase oficial dominus, Traian :admitea; s, i te-
adrese4i cu-acest apelati7$ 3n adaosul propriu la epistola dacilor% Loninus
se str,duise a fi c+t mai am2iuu8 7ersul lui Poratius putea suera
-mp,ratului cam unde 2,tea +ndul eneralului% care% cu toat, ra7itatea
situa0iei -n care se afla% nu se putuse opri s, nu-i -ntind, ne7ino7ata curs,$
:1ac, n-are s, /tie din cine e 7ersul% s,-l -ntre2e-acum pe Padrianus% care-
i cu el -n campanie% sau s, li se-adrese4e mai t+r4iu% dup, ce termin, cu
dacii% lui Plinius ori lui Tacitus% lui Nirinus ori Plotinei% la aleere$ Tare
mi-ar pl,cea s, fiu de fa0, c+nd% cu aerul lui se7er% posac /i reoi% ar lua-o
pe ocolite% cam de pe 7remea Titanilor% ca s-a.un, la 7ersul ,sta$ Fiindc,
p+n, nu 7a afla al cui este n-are s, ai2, lini/teA;$ Nimeni nu-i cerea unui
@
6nte diem septem Eidus Ounias =A2 ab urbe condita =sau anno urbis conditC4 D6 /aptea
4i -nainte de idele lui iunie -n =anul> E*G de la -ntemeierea Romei;5 idele lui iunie c,4+nd
-n 4iua de J&% data scrisorii eneralului Loninus% transpus, -n calendarul nostru% este D
iunie 0BP%
E*
soldat s, /tie poe0ii pe dinafar,$ 1ar acestui soldat% st,p+n al lumii de la
Eufrat la Atlantic% -i 7enea reu s, accepte c, nu putea st,p+ni totul% de/i
nici unei min0i nu-i -n,duie timpul =/i timpurile> s, a.un, a fi
atotcuprin4,toare$
Resemn+ndu-se-n fa0a sor0ii care% -n acea 4i% ale+ndu-/i-i drept
mesaeri pe cei dou,4eci /i unu de sfetnici ai reelui 1ece2al% -i pecetluise
7ia0a% Loninus cueta c, n-are s,-i mai fie 9,r,4it a cunoa/te niciodat,
r,spunsul lui Traianus la epistola dacilor$ :3n timp ce el poate-afla-ntr-o-
clip, cine-i autorul acestui 7ers 6 pe care% poate% cine7a are s,-l mai
citeasc, /i dup, ce pe a0a 7remii au s, se-n/ire cine-/tie c+0i imperatori ai
Romei /i c+0i enerali% p+n-are s, li se-nc9eie tuturor /irul 6 eu n-am s,
/tiu niciodat, c+t pre0 punea pe mine fostul meu camarad de arme a.uns
-mp,rat al Romei /i-al romanilorC;$ S, se-n7oiasc, la sc9im2ul cerut de
ad7ersarul dac ar fi-nsemnat o sfidare a 2unului-sim0$ S,-l -n/ele pe
inamic% pref,c+ndu-se c,-i accept, propunerea /i c, se retrae% ar fi fost cu
totul utopic din punct de 7edere strateic8 foarte costisitor ca 2ani% ca timp%
ca isto7ire de oameni5 /i-apoi% Traian .uca -ntotdeauna cinstitA Pentru daci%
7ia0a lui Loninus -nsemna c+t de c+t ce7a doar at+ta timp c+t puteau
o20ine% -n sc9im2ul ei% 2arem o am+nare8 altminteri nu pre0uia nici m,car
c+t o ceap, deerat,$ Traian a7ea desiur s, trimit, un r,spuns am2iuuC
Nu se c,dea s, le spun, dacilor8 :Face0i ce 7re0i cu Loninus% nu ducem
lips, de eneraliA;$ R,spunsul urma s,-l ticluiasc, pro2a2il Padrian% care%
dac, 7oia% putea 7or2i ore-n /ir f,r, s, spun, a2solut nimic5 /i% tot a/a de
2ine% s, spun, mai mult dec+t o epopee -ntr-o sinur, fra4,$ "ar dacii% /tiind
c, t+ruiala pentru pielea eneralului n-a7ea s, 0in, o eternitate% nu era s,-i
a/tepte pe romani -n e7entualitatea c, ar porni s,-/i eli2ere4e ostaticul$
Presupun+nd c, dacii l-ar fi a/e4at pe Loninus -ntr-un car cu flori /i l-ar fi
-napoiat Romei -mpreun, cu salutul respectuos al Reelui lor% Traianus nu
i-ar fi f,cut o primire c,lduroas,% cu-at+t mai pu0in una apoteotic,%
militarului din cau4a c,ruia s-ar fi pierdut% dac, nu multe altele% m,car un
timp pre0ios$ "ar osta/ul culpa2il recuno/tea c, Traianus ar fi a7ut dreptate$
P+n-atunci% Loninus nu fusese pus -n situa0ia de-a-/i -nc9ipui c+t de
reu se desparte omul de 7ia0, /i mai ales din proprie 7oin0,$ "storia
Romei% istoria ei cea mare% cea /tiut, de oricine 7oia s-o cunoasc,% precum
/i mica istorie% cea a -nt+mpl,rilor m,runte% /tiut, doar -n cercuri restr+nse%
istoriile Romei deci% erau pline de istorii /i de istorioare cu oameni care%
afla0i -n fa0a sor0ii potri7nice% /tiuser, s,-/i -nc9eie cu demnitate 7ia0a$
E@
- "LEANA #ULPESCU -
<rutus% -ntre al0ii% AntoniusC Plinius nepotul% cum -i spunea Loninus%
istorisea cum% pe 7remea lui Claudius% o matroan,% pe nume Arria% 7r+nd s,
pun, cap,t suferin0ei de-a-/i fi pierdut fiul /i celei de-a-/i fi 7,4ut so0ul
2olna7 de-o 2oal, f,r, leac% 9ot,r,/te s,-/i ia 4ilele /i% ca s,-/i con7in,
2,r2atul s,-nc9eie /i el cu-o 7ia0, care nu mai -nsemna dec+t restri/te /i
c9in% -/i -nfie-un pumnal -n inim,% apoi /i-l trae din ran, /i% -ntin4+ndu-i-
l 2,r2atului% roste/te8 :Nu doare% Petus% nu-0i fie team,A;$ Poate c, Petus o
cre4use$ Loninus -ns,% care cuno/tea durerea% arsura lamei -n carne% nu se
putea +ndi f,r, un fior de team, la un asemenea sf+r/it$ Cucuta% 2uruiana
care cre/tea mai peste tot /i pe care% cu toate cele trei soiuri ale ei% o
cuno/tea prea 2ine% omora% f,r,-ndoial,% dar c+t de c9inuitor% asta nu mai
/tia% fiindc, nu 7,4use pe nimeni murind de cucut,$ 1ac, otra7a pe care-o
d,deau recii-n 7ec9ime condamna0ilor ar fi fost cucut, /i-ar fi omor+t%
cum relata Platon moartea lui Socrate 6 -n9i0eai licoarea-n7eninat,% apoi
un timp te plim2ai% p+n, ce sim0eai o reutate-n picioare% te-ntindeai
numaidec+t culc+ndu-te% iar c+nd r,ceala% pornind de la picioare% -0i
cuprindea tot trupul% erai plecat din lumea celor 7ii 6 dac-a/a ar fi stat
lucrurile% atunci Loninus ar fi ascuns ni/te lu.ere de cucut,-ntre florile
s,l2atice pe care le-aduna pun+ndu-i-le Astei -n 2ra0e% de c+te ori ie/ea s,
cutreiere ca s,-/i 2ucure sufletul de frumuse0ea /i de mireasma p,durii ce-i
-ncon.ura capti7itatea% consol+ndu-i-o$ S,-/i fi t,iat 7inele cufundat -n 2aia
plin, cu ap, cald, ar fi fost o moarte conform, tradi0iei romane8 moartea
romanului c,4ut -n di4ra0ie$ Ce di4ra0ie poate s-o-ntreac, pe cea a
sor0iiBA 1ar cum s,-i lase fetei ,steia mute% cu mers ca o adiere printr-un
lan% fetei a c,rei pre4en0,-n 7ia0a lui f,r, prea mari 2ucurii era un dar al
cerului /i-o ultim, le,tur, luminoas, cu p,m+ntul% cum s,-i lase-o
asemenea amintireB Cine-a7ea s, /tear, pardoseala de apa amestecat, cu
s+neB Ea$ Nu era cu putin0, s, i-o lase$ Pentru Loninus% decen0a era
suprema do7ad, a 2unului-sim0$ S, se sp+n4ure$ Tot ea l-ar fi 7,4ut prima$
Loninus 7,4use% -ntre R9in /i Eufrat% destui sp+n4ura0i$ Nici asta nu era o
pri7eli/te pentru o fiin0, pe care 7oiai s-o cru0i /i fa0, de care 7oiai s,-0i
p,stre4i o2ra4ul nep,tat$ Nu-i r,m+nea dec+t otra7a$
Toate 7inile pe care Loninus nu contenea s, /i le recunoasc,%
enumer+ndu-/i-le de diminea0a p+n, seara% toate nu-nsemnau nimic fa0, de
-n7inuirea ma.or, pe care /i-o aducea8 aceea de-a nu-/i fi luat otra7, cu el$
N-ar fi a7ut dec+t s,-i /opteasc, un cu7+nt lui (lZmpios% medicul trupelor%
un om -nc9is /i sfios% mare me/ter -n meseria lui /i cu /tiin0, de tot ce
ED
mi/ca pe lume$ ?i dac, f,cuse-o re/eal,% de ce tre2uise oare s, /i st,ruie-n
aceast, re/eal,B Cum de nu se +ndise% -n aproape dou, luni de c+nd era
capti7% de/i de la-nceput /tia c, era condamnat% cum de nu se +ndise la-
nc9eierea cea mai onora2il, /i mai estetic,% dac,-/i punea pro2leme at+t de
su2tile ca imainea pe care-a7ea s-o lase posterit,0iiB Posterit,0iiA Cine-
/tie-ce analist dintr-aceia care% nea7+nd imaina0ie% nu f,cea risip, de ea -n
interpretarea faptelor% ci se mul0umea s, le consemne4e doar% adeseori mult
mai t+r4iu dec+t se petrecuser, 6 deci% din po7estite% /i% deci% trecute prin
multe r+nduri de urec9i% unele mai atente% altele mai pu0in 6 cine-/tie-ce
astfel de analist a7ea poate s, men0ione4e /i numele lui% al lui Loninus% -n
7reo fra4, f,r, prea mari preocup,ri de stil% cum ,seai mai -ntotdeauna
prin anale% fra4,-n care unei a7alan/e de predicate cu reu -i atri2uiai sau
mai repede-i 2,nuiai un su2iect$ Posteritatea era ce7a at+t de nesiur /i-
at+ta min0ea de multe oriC Nici pre4entul% nici posteritatea nu considerau
o pro2lem, de c,petenie respectarea ade7,rului$ "storiei mereu i se d,dea
cu purpur, pe 2u4e /i-n o2ra.i% mereu i se-aureau pleoapeleC
1e posteritate -i p,sa lui Loninus -n mod a2stract% ca oric,rui om
crescut -n anumite canoane$ Posteritatea lui imediat, era% -n primul r+nd%
Asta5 apoi erau Lucius% Ceionius /i WiXinis$ P,rerea lor nu-i era
indiferent,$ 1ac, nu s-ar fi temut c, le tre4e/te 2,nuieli dacilor% i-ar fi
ruat s,-l -n7oiasc, a-/i trimite misi7a prin Lucius /i prin Ceionius5 ori
m,car printr-unul din ei% Lucius de preferin0,% fiindc, fa0, de-acesta 7ina
lui era mai mare /i mai 7ec9e$ C+nd se c,s,torise cu Auustina% so0iei sale
/i lui% 2unica patern, a lui Loninus le d,ruise dou, inele identice8 dou,
smaralde 6 a.unse-n familia Loninilor -n primul an al domniei lui
Auustus 6 montate-ntr-o ram, torsadat, de aur ro/u$ 3n cei dint+i ani ai
c,s,toriei% c+nd mereau la circ% Loninus /i Auustina -/i scoteau inelele
/i se uitau prin ele% prin nestemate% cum au4iser, c, f,cea Nero% care-
a7usese 7ederea scurt,$ Prin smarald 7edeau totul 6 de/i mic/orat 6 mult
mai clar$ Se concentrau at+t de mult asupra acelei imaini% -nc+t nici nu
mai au4eau 7uietul din .ur% de fiecare dat, a7+nd impresia c, p,/eau pe-un
t,r+m straniu-n care un spirit misterios transforma toate propor0iile lumii
cunoscute$ Erup0ia #e4u7iului% incendiul Romei /i ciuma% toate catastrofe
sur7enite una dup, alta -n timpul domniei lui Titus% tul2uraser, 7eselia /i
c9iar sufletul tinerei Auustina% -n 7+rst,% pe-atunci% de nici dou,4eci de
ani$ 3n r+ndul celor -nclina0i spre credin0ele-orientale ce ra7itau -n .urul
ideii de isp,/ire /i-a celei de m+ntuire se r,sp+ndise 47onul c, /irul de
EE
- "LEANA #ULPESCU -
restri/ti a2,tute asupra Peninsulei nu era dec+t semnul de net,,duit c,
di7initatea-i a7erti4a pe oameni c, umpluser, pa9arul neleiuirii$ Ca
urmare a acestei cri4e de con/tiin0, 6 stare fireasc,-n fa0a nenorocirii
consec7ente ce pusese mult, lume pe +nduri 6 Auustina% -n mare tain,%
pentru a nu pricinui 7reo nepl,cere familiei sale /i% mai ales% lui Loninus%
promi0+ndu-/i s, nu de7in, o practicant,% Auustina trecuse% -n ad+ncul
sufletului ei% la credin0a cre/tin,$ Aceast, aplecare mistic,-i fusese-nt,rit,
/i de faptul c, nu 0inea sarcinile$ Cu timpul 6 trecuse la asce4,$ C,ci
dumne4eul noii credin0e =pe care cei de prin p,r0ile lui -l numeau Yos9ua5
al0ii% latini4+ndu-i numele 6 "esus ori "isus5 mul0i 6 C9restos ori Cristos 6
dup, reci>% dumne4eul acesta ar fi spus8 :Lupta0i -mpotri7a c,rnii /i
dispre0ui0i-o% ned+nd niciodat, fr+u li2er poftei$ 3nt,ri0i-7, sufletele prin
credin0, /i prin cunoa/tereA;$ 3n7,0,tura asta -i fusese /optit, de unul dintre
scla7ii ei% un eiptean% -nc9in,tor /i el la dumne4eul din "udeea$ Auustina
a.unsese-at+t de sla2,% -nc+t te mirai c, n-o sufla 7+ntul /i c, -nc, mai
merea -n loc s, 42oare$ 3n ultimii ani de 7ia0, -/i eli2erase to0i scla7ii% iar
celor ce n-o p,r,siser, le-mp,r0ise proprietatea dotal,% ne0in+nd seama de
protestele lui frate-s,u% Iaius$ C+nd -l 7,4use ultima oar, pe Loninus%
Auustina -i d,duse-napoi inelul cu smarald5 socotindu-/i -nc9eiate
le,turile cu lumea /i de4le+ndu-/i 2,r2atul de c,s,toria-n care ea nu
fusese-n stare s,-i aduc, nicio 2ucurie$ 3i -napoia sim2olul unirii lor$
Protestele lui Loninus% care-o socotise o so0ie-model% cum /i era% nu
folosiser, la nimic$ Existau% pro2a2il% oameni care sim0eau cum li se
dep,rtea4, sufletul de trup$ La dou, luni dup, asta% -ntr-un apus% Auustina
se stinsese% pl+ns, de li2er0ii ei% care% potri7it cu ultima sa 7oie% o-
nmorm+ntaser, f,r, podoa2e% de-a dreptul -n p,m+nt% la cap,tul unei li7e4i
de cire/i% oroliul ei /i-al -ntreii familii% :cire/i din cire/ii lui Lucullus;C
:Lucius Licinius;% nu uita niciodat, s-adaue% spre a nu-l nedrept,0i pe
7estitul eneral urmet prin 7reo confu4ie cu fratele s,u$ C+nd alesese
li7ada ca loc statornic al s,u pe p,m+nt% se +ndise oare c, ei doi acolo se
cunoscuser,% la o petrecere su2 cire/ii-nflori0i% c+nd ea a7ea cincispre4ece
ani% iar el aproape dou,4eci /i treiB
Loninus o e7oca pe Auustina f,r, durere% cu sufletul u/or$ 1e c+nd
era capti7% sinurele clipe de senin,tate erau cele-n care se +ndea la
Auustina /i cele-n care urm,rea mi/c,rile potolite-ale Astei% armonioase
/i mereu acelea/i% ca f,c+nd parte din imua2ila alc,tuire-a lumii$ Fata
7enea din 4ori /i se-a/e4a pe scara de piatr,$ Nu intra p+n, ce nu se
EG
desc9ideau o2loanele% semn c, to0i cei din,untru se tre4iser,$ Nici -n .urul
casei nu tre2,luia% nu cum7a s, le strice somnul$ St,tea pe scar, /i-l purica
pe Lupei% un c,0el cio2,nesc f,r, coad,% ,sit c+nd nu f,cuse -nc, oc9i$ 3n
aproape dou, luni% de c+nd -l /tia Loninus% Lupei p,r,sise iia Astei8 acum%
fata-l purta -ntr-o traist, at+rnat, pe um,r$ Lupei nu mai suea lapte din
2,/ica de pe/te$ Acum% limp,ia cu n,de.de /i cu spor m+ncare din
strac9in,$ Fata-l scotea din traist,% -l -ntorcea cu 2urta-n sus /i-i omora
puricii-ntre un9ii$ Cum i42utise ea s,-l fac, pe c,0el s, nu scoat, niciun
sunet% la fel ca d+nsa% nimeni n-ar fi putut spune$ 1up, ce-l purica% -l l,sa
.os$ C,0elul f,cea o scurt, incursiune pe la r,4oarele cu mic/unele /i cu
arofi0e% pe la ar2u/tii-ale c,ror flori al2ene se ofiliser, /i c,4user,% apoi
se-a/e4a la picioarele Astei$ C+nd se desc9ideau o2loanele% ea se sp,la pe
m+ini cu ap, dintr-o cof, pus,-n dreapta sc,rii$ Freca -n palme o 2uruian,
care f,cea pu0in, spum, /i-a7ea un miros pl,cut$ 3/i usca m+inile cu un
/terar /i intra s, deretice prin cas,% Lupei r,m+n+nd afar,$ 1in c+nd -n
c+nd% Asta ie/ea s,-l 7ad,$ Adeseori% c+nd era sinur% c,0elul ofta ad+nc8 de
dorul st,p+nei$
3ntr-o 4i% Loninus urm,rise fiecare pas% fiecare mi/care-a fetei$ Se
+ndea c, 7ia0a lui% dac, n-ar fi fost eneral roman% s-ar fi putut desf,/ura
departe de r,42oaie /i de inamici care tre2uiau -n7in/i$ ( 7ia0,-n care s-ar
fi uitat la cer% dup, semnele de sc9im2are-a 7remii% la p,m+nt% dup,
semnele fertilit,0ii% la misterioasele-alc,tuiri ale firii% urm,rind din pri7ire-
o fiin0, cu care s, fi comunicat prin esen0a c,ut,turii /i-a estului% cum se-
nt+mpla cu Asta$ La-nceput% fata um2la numai cu oc9ii-n p,m+nt$ Ca s-o
fac, s,-l pri7easc,% Loninus i se-a/e4a-n fa0, /i-o stria$ Ea ridica-ncet
pleoapele% ca pe ni/te o2loane rele% /i-n cursul acestei ane7oioase mi/c,ri
-n sus% -l descoperea pe eneral treptat% -ncep+nd cu 7+rful -nc,l0,rilor% -l
7edea /i-l -m2ina 2ucat, cu 2ucat,% cl,dindu-l parc,% p+n, d,dea de oc9ii
lui c,prui% care-o pri7eau cu 4+m2et$ (-nduplecase prin semne% dup, multe
codeli% s, rosteasc, numele lui$ 3l pronun0ase corect% f,r, nicio poticneal,$
#ocea .oas, /i ra7, a fetei p,rea c, 7ine din alt trup dec+t din corpul ei
su20iratic$ #,4+nd cum Loninus nu-/i lua oc9ii ore-n /ir de la fat,%
WiXinis -ndr,4nise% cu ocoli/uri% s,-l -ntre2e dac, i se f,cuse dor de trup de
femeie$ :?tiu la ce te +nde/ti% WiXinis$ Pentru mine% Asta% fata asta% e ca o
ra4, ultim, de soare -naintea ploilor mo9or+te-ale toamnei$ 3mi 2ucur%
pri7ind-o% sufletul$ Trupul meu e 2,tr+n pentru eaC 1ar /i sufletul$ Mai
ales el$ La o 7+rst,% omul tre2uiN s,-n7e0e s, se 2ucure-ntre frontierele
GK
- "LEANA #ULPESCU -
decen0eiC;$ WiXinis pricepuse c, eneralul -/i impunea o atitudine /i
nicidecum c, ar fi depus armele 2,r2,0iei$ 1in partea unui om -n a c,rui
7ia0, frontierele-a7useser, o importan0, capital,% ultima fra4,% rostit, cu
melancolic, ironie% suna ca definirea unui principiu politic aplicat propriei
persoane$ Se uitase la roman cu 4+m2etul resemnat al omului care se 7ede
p,rta/ la o pau2, ine7ita2il,8 era cam de-aceea/i 7+rst, cu eneralul
imperial$
Ame0it de n,7ala +ndurilor% Loninus se 9ot,r- s,-/i -mpart, nelini/tea
cu Lucius$ 3/i lu, inima-n din0i /i-i dest,inui pe ner,suflate planul lui de-a-
/i pune cap,t 4ilelor% neuit+nd s,-i spun, c, nu-/i putea ierta eroarea de-a
nu fi apelat la (lZmpios$ Lucius se al2ise la fa0,$
L Sinura speran0, e cucuta$ ?tii tu ce7a mai 2un% LuciusB (ri ai 7reo
ideeB
L St,p+ne% s, mai st,m% s, ne mai +ndimA
L Eu 7reau s,-i ro pe daci s, te trimit, pe tine cu mesa.ul c,tre
-mp,rat$ Pe tine /i pe Ceionius$
L Asta le-ar tre4i 2,nuieli% st,p+ne$ Nu-i rua nimicA
L Ai dreptate$ 1ar nu mi-ai spus nimic despreC
L St,p+ne% s, nu ne r,2im$ 1e ce s, n-a/tep0i r,spunsul 3mp,ratuluiB
Poate c, a.une la o-n0eleere cu 2ar2ariiC
#ocea lui Lucius sunase moale /i necon7in,tor8 era limpede c, nici el
nu credea ce spune$
L Lucius 6 Loninus -l pri7ise cu o mustrare 2l+nd, 6 3mp,ratul nu mi-
ar ierta-o niciodat,A
Nu 7ru s,-i spun, li2ertului ceea ce Lucius /tia /i sinur8 c, Traian nu l-
ar fi r,scump,rat% poate% nici la un :pre0; mai mic dec+t cel exor2itant pe
care-l cereau dacii$
Nu mai sc9im2ar, toat, 4iua niciun cu7+nt$ C,tre mie4ul nop0ii% Lucius
ie/i tiptil din camera lui% st,tu nemi/cat -n fa0a u/ii lui Ceionius p+n, ce-l
au4i sfor,ind% apoi% -n 7+rful picioarelor% intr,% f,r, s, 2at, la u/,% -n odaia
eneralului$ Loninus st,tea -ntins pe spate% cu m+inile su2 cap% cu oc9ii-
ndrepta0i spre luna care se 7edea prin fereastra desc9is,$ Se ridic, 2rusc -n
capul oaselor$ Lucius -/i f,cu peste 2u4e un semn% a t,cere$ Se l,s,-n
enunc9i -n fa0a st,p+nului% desc9ise de c+te7a ori ura% dar nu ie/i niciun
sunet$ Loninus d,dea -ntre2,tor din cap$ Li2ertul tremura ca lo7it de
friuri$ 1in m+na lui st+n, strecur, -n dreapta celuilalt% care st,tea
desf,cut, ca pentru salut% o 2il, cam c+t un flacon de parfum% /i-i -nc9ise
GJ
deetele peste ea$ ( clip,% lui Loninus i se opri r,suflarea% m+inile i se
r,cir,$ Sim0i cum -i cade falca de .os$ Se uit, -ntre2,tor la fostul s,u scla7$
Acesta-nc9ise pleoapele$ R,maser,-a/a% ca-mpietri0i$ Um2ra mor0ii le
trecuse prin suflet$
L "art,-m,% Lucius% pentru atunci% pentru acum% pentru toat, 7ia0aA
L St,p+ne% 0i-am dat semnul iert,rii% -n,im, Lucius cu lasul
surumat$
Loninus se ridic, -n picioare /i-l ridic, /i pe Lucius$ Se uit, lun -n
oc9ii lui$ Apoi -l str+nse pe li2ert la piept$
L St,p+ne% e de la Locusta$ ( nepoat, de-a ei mi-a dat-o$ Se toarn,-n
at+ta lic9id 6 /i suer, cu m+na cantitatea 6 /i se d, peste cap$
T,cu ne9ot,r+t$ 3/i c,uta cu7intele cu care s, spun, esen0ialul$
L E fuler,torA ?i n-are ustC
Loninus ascunse mica sfer, cu otra7, su2 pern,% -/i scoase inelul de
smarald din deet /i-l puse pe m+na lui Lucius$
L Noapte 2un,% Lucius$ Acum s,-ncerc,m s, dormimC
Lucius nu se mi/ca din loc$
L Nu-0i fie team,% nu$ Mai a/tept,m$ Pentru ce7a fuler,tor /i f,r,
ust% mai e timp$
1up, ce Lucius ie/i% Loninus trase 2ila de su2t pern,$ Se uit, la ea% o
mut, dintr-o m+n,-ntr-alta$ P+n, la urm,% cu mare ri.,% -i trase c,p,celul$
1edesu2t se afla un dop minuscul de sticl,$ Se-apropie de fereastr,% unde
luna lumina mai puternic$ " se p,ru c, deslu/e/te ranule incolore8 :1ac,
/i-or fi pierdut putereaBA;$ Locusta murise-n urm, cu trei4eci /i mai 2ine
de ani$ Ial2a apucase% -n scurta lui domnie% s-o condamne la moarte$ 3ntr-o
frun4,% luat, din 2ra0ul de flori s,l2atice -mpodo2ind un col0 al -nc,perii%
Loninus -nf,/ur, un r,unte de otra7,$ A doua 4i% plim2+ndu-se-n .urul
casei% scutur, o frun4, -n locul unde Asta o2i/nuia s-arunce firimiturile de
la mas, 7r,2iilor /i porum2eilor s,l2atici care 7eneau s, le ciuuleasc,$ ?i-
/i f,cu de lucru pe l+n, ar2u/tii aceia ca ni/te lo2uri% fr+n+nd c+te-o
usc,tur,% smul+nd c+te-o 2uruian, din r,4oarele de flori$ Cu coada
oc9iului pri7ea p,s,rile-adunate la firimituri5 c+nd terminar, tot% -/i luar,
42orul$ ( sinur, 7ra2ie r,mase locului$ Loninus sim0i o sudoare pe /ira
spin,rii$ Se-apropie f,r, ra2,% ridic, 7ra2ia /i o ascunse-n s+n$ 1up, un
timp% o arunc,-n latrin, /i-l asiur, pe Lucius c, otra7a era :2un,;$
Lucius fu ales s, duc,% -mpreun, cu doi daci% mesa.ul$ A7usese dreptate
c+nd -l -ndemnase pe eneral s, nu-i roae nimic pe daci$
G!
- "LEANA #ULPESCU -
L St,p+ne% m+ine sunt -n castruA
L Atunci% poim+ineC
L 1a$
3/i luar, 2un-r,mas de fa0, cu ceilal0i% f,r, efu4iuni$ :Prin urmare% -n
cursul nop0ii de m+ine;% -/i spuse Loninus -n +nd$
3nainte de asfin0it% Asta 2,tu la u/,$ Hinea pe 2ra0ul st+n un teanc de
rufe ale eneralului% sp,late /i nete4ite$ Se-nclin, /i se-apropie de raftul
unde le era locul$ Se-nclin, din nou% semn c, se pre,tea de plecare$
L Asta% o stri, Loninus% ca s-o o2lie s,-l pri7easc,$ Stai aici$
( lu, de m+n, /i-o f,cu s, se-a/e4e pe scaunul lui% sinurul din
-nc,pere$ 3i 4+m2i /i% cu mi/c,ri -ncete% ca /i c+nd s-ar fi temut s, n-o
tre4easc, din somn% -i desf,cu nodul n,framei$ Fata-/i puse m+inile-n cap%
-n semn de-mpotri7ire$ Loninus i le dep,rt,$ R,mase uimit s, 7ad, c, fata
a7ea% din mi.locul frun0ii /i p+n, la ceaf,% o /u7i0, al2, care-i desp,r0ea
p,rul 2lond -n dou,$ 3i despleti apoi coada roas,% adunat,-ntr-un coc -n
care nu se afla niciun ac de p,r$ Trecu din nou -n fa0a Astei% o apuc, de
2,r2ie /i se uit,-n oc9ii ei$ Ce7a se topi -n oc9ii al2a/tri ai fetei$ 3i 4+m2i
romanului% cu 4+m2etul ei plin de resemnare /i lipsit de 7+rst,% care nu-i
-nsenina defel c9ipul% ci p,rea doar c, o dep,rtea4, de lume$ F,r, nicio
mi/care% f,r, nicio sc9im2are a fe0ei% peste care domnea o senin,tate 7enit,
de dincolo de timp% fata-ncepu s, pl+n,$ Loninus -nenunc9e -ntr-o
latur, /i-/i culc, o2ra4ul -n poala ei$ 1up, un timp% deetele Astei -i
m+n+iar,% -ncet% a2ia sim0it% p,rul$ 3ntr-un t+r4iu% Loninus se ridic,% trecu
-n spatele scaunului% lu, -n m+ini p,rul Astei /i-/i -nrop, fa0a-n el$
Mirosea a 2usuioc /i-a ier2uri de c+mp$ Apoi i-l -mpleti la loc /i-ncerc, s,-
l fac, a/a cum fusese la-nceput$ Ea -/i -nnod, n,frama% tr,+nd-o str+ns
peste r,d,cina p,rului$ El o petrecu p+n, la poart,$ Acolo -l scoase pe
Lupei din traista fetei% -l -ntoarse cu 2urta trandafirie-n sus% se uit, mult -n
oc9ii lui /i-l str+nse la piept cu-am+ndou, m+inile$ Pe urm,% se-nclin, /i
s,rut, m+na Astei$ Uluit,% fata -/i duse m+na la ur,$ Loninus se uit, dup,
d+nsa p+n, ce n-o mai 7,4u$
Spre mie4ul nop0ii% se 9ot,r- s, 2ea otra7a$ 3/i -m2r,c, toa% se-nc,l0, /i
puse la 7edere pe mas, peramentul prin care declara c, nimeni nu era
7ino7at de moartea lui$ L,sa amintire8 Astei 6 un inel de smarald% cel,lalt5
lui Ceionius /i lui WiXinis 6 c+te o fi2ul, de aur$ Proprietatea p,rinteasc, o
l,sa li2ertului s,u% Lucius$ Le mul0umea /i-i 2inecu7+nta pe to0i patru$
G&
:Nu mai am+na% eneraleA I+nde/te-te c, nu tre2uiN s, te predai
inamicului$ Loninus -0i mul0ume/te pentru p,rul t,u cu /u7i0, al2,% Asta$
"ar pe tine% Locusta% c,reia parc, Tacit 0i-a spus Qartifex 7eneniR% pe care-
at+0ia te-au 2lestemat pentru otr,7urile tale% pe tine% -n sf+r/it% te
2inecu7+ntea4, cine7a$ 9mnes una manet noL 1in lunul /ir de enerali
ai Romei% unul te salut,% poeta< 9mnes, omnesF%
Trupul eneralului roman fu luat a doua 4i /i dus nu se /tie unde8 n-
a7usese nimeni dintre oamenii casei 7oie s,-l -nso0easc,$ C+t despre
testament% i-a fost respectat -ntru totul$
Ceionius a7ea s, fie trimis -n castru cu un nou mesa. din partea dacilor8
dac, romanii 7oiau s, li se trimit, corpul eneralului% tre2uia mai -nt+i s,
li-l predea pe Lucius$ Ceionius -/i lu, r,mas-2un de la Asta$
L WiXinis% te ro% spune-i c,% dac, scap cu 7ia0,% 7in s-o mai 7,d$
3n aceea/i 4i% -n curtea casei din p,dure% Asta s,di un 2r,du0$ "ar dup,
asfin0it% pe apa r+ului din .osul Cet,0ii% trimise pentru sufletul plecat o
cunun, de flori /i-un opai0 aprins$
G'
- "LEANA #ULPESCU -
!E(E5678 !ureri cum se ntrevd pe )runi de regi%
M$ EM"NESCU% !ecebal%
pe-un picior de plai
G*
(#nt, :elpomene, moartea regelui !ecebal%
DPe norii zenitului in s)at zeii% E QRSTUVWUXV
1

>n talgerele de aur se cumpnesc dou su)lete% 6l "mpratului ;omei e
unul, al regelui !aciei e altul% 6pas pe talgerul ;omei privirea de soare
a printelui Hupiter (apitolinul% 6pas pe talgerul !aciei privirea de )oc a
stp#nitorului trsnetelor .almoLis !acicul, *i nu e mi?loc s se plece mai
tare un talger, ca s condamne la cdere, ruine, moarte, talgerul cel mai
uor%
$CCCCCCCCCCCCCC$CCCCCCCCCCCC&
Prin codri uitai de lumin grbete spre -ord biruitul% >nc o dat,
mai vrea si adune vite?ii, s lupte cu (esarul ;omei% Su)letul lui arde
de iubirea pm#ntului tat% !e-ar )i zeu, ar da su)let copacilor uriai ce-l
cuprind sub bolta lor larg i plin de murmur%
CCCCCCCCCCCCCC$CCCCCCCCCCCC
Pe norii zenitului zeii au hotr#t% (u raz de soare, Hupiter lumineaz
calea ;omanilor cari grbesc dup ;ege >n balana de aur, talgerul lui
se ridic (u arma muiat la zile de glorie "n s#nge duman, ;egele,
liber, pe pm#nt "nc liber, sv#rete ?ert)a% >n zidul cetii de muni i de
r#uri, su)letul lui printesc ocrotete, etern, dinuirea !acieiF%
#asile PR#AN% :emoriale Parentalia%
>nchinare "mpratului 'raian la YEHHH veacuri de la moarte,
YYEH Septemvrie :(:YHY%
D
PsZhostasia8 c+nt,rirea sufletelor -n 2alan0,$
G@
- "LEANA #ULPESCU -
Armatele romane-ncon.uraser, cetatea-de-scaun a reelui 1ece2al /i
t,iaser, conductele care-o alimentau cu ap,$ Re4er7ele de ap,% dr,muite cu
ri.,% ca cel mai de pre0 a7ut% /i-mp,r0ite f,r, p,rtinire de 2,tr+nul
1romi9ete% erau pe sf+r/ite$ Su2 toate stre/inile cl,dirilor /i c9iar -n loc
desc9is fuseser, a/e4ate putini /i ciu2ere% -n a/teptarea ploii$ 1e c+te7a ori
se-nnorase% fulerase% pe unde7a pe-aproape tr,snise% dar de plouat nu
ploua$ 1,duse-un ropot scurt% c+t s, ume4easc, straiele n,du/ite% c9ipurile
uscate /i lim2ile -ncleiate-ale oamenilor$ ?i-at+t$ Cu st,ruin0, neo2osit,%
romanii -i -ndemnau pe-asedia0i s, se predea$ WiXinis% mereu la datoria lui
de intermediar% t,lm,cea mesa.e$ 3ntr-o 7ia0, de om -n7,0ase c, nu e 2ine
s, dai sfaturi nici m,car cinstite% prin urmare% +ndite ca pentru tine -nsu0i$
Pri7eli/tea Sarmi4eetusei asediate /i-nsetate% pentru el -nsemna -n7ierea
unei 7ec9i amintiri8 cetatea Masada% ultim refuiu /i punct de re4isten0, al
iudeilor dup, c,derea "erusalimului$ Loc de unde mam,-sa /i el sc,paser,
printre cei c+0i7a supra7ie0uitori$ Sfatul lui c,tre daci ar fi fost acela/i cu-
ndemnurile romanilor8 :1ac, 7re0i s, sc,pa0i cu 7ia0,% capitula0iA;$ ?i ar fi
ad,uat8 :"ar dac, 7re0i s, muri0i% alee0i alt, cale dec+t setea;$ 3nc+t se
rua lui "a97e s,-l fereasc, de-a 7edea iar, 7iii su+nd s+nele mor0ilor$
1romi9ete% socotindu-se cu cel pu0in un picior -n cea lume% se oprea s,
dea sfaturi de c,petenie$ 3i -n7,0a pe oameni doar cum s, nu-/i iroseasc,
4adarnic puterile8 s, se mi/te c+t mai pu0in /i dac, se putea s, nu 7or2easc,
deloc$ 1in temni0ele reelui 1uras% unde iarna fusese pus la pedeapsa
friului% adic, l,sat f,r, 9aine trei 4ile-n /ir% 1romi9ete -n7,0ase c, trupul
-/i p,stra cel mai 2ine c,ldura fireasc, -n po4i0ie c+t mai adunat, /i mai
asem,n,toare cu cea a f,tului -n p+ntecul mamei% a/adar cu capul apropiat
de enunc9i$ ?i pe c,ldur,% cui2,rirea-n felul ,sta economisea puterea$
1ece2al ordonase-ncetarea luptelor$ Asedia0ii% seca0i de sete% usca0i de
ar/i0,% tre2uiau s, se p,stre4e pentru-nfruntarea din momentul c+nd
romanii a7eau s, i42easc,-n Cetate$ Reele merea mereu printre oameni%
f,c+ndu-le semn s, nu se mai ridice /i le spunea c+te un cu7+nt de-
ncura.are$ Preo0ii nu-/i -ncetau ruile$ F,r, s, /i-o spun,% locuitorii
+ndeau la fel8 4eii 9ot,r+ser, s,-i piard,$ <,r2a0ii a/teptau s, intre
romanii-n Cetate ca s, poat, muri cu arma-n m+n, spre-a se-nf,0i/a cu
fruntea sus 4eilor5 de la o 4i la alta% cu7intele Reelui erau /i ele altele8
-ndemnul de-a nu se da 2,tu0i se sc9im2ase-n acela de-a pricinui c+t mai
mare pau2, du/manului /i de-a folosi -n7,lm,/eala intr,rii acestuia-n
GD
Cetate ca pe-un prile. de-a ie/i din -ncercuire /i de-a o lua spre
Mia4,noapte$
Amor0eala de dincolo de 4idurile -nt,rite -i nelini/tea pe romani$ Ei /tiau
c,% oric+te re4er7e de ap, ar fi a7ut dacii% -ntr-o 2un, 4i acestea tot a7eau
s, se termine ori s, nu mai fie 2une de 2,ut% dat fiind c, numai apa 7ie nu
se-mpute$ S,-i sleiasc, de puteri /i s, le taie c9eful de lupt, nu strica% dar
acest lucru tre2uia f,cut cu m,sur,% deoarece niciun -n7in,tor n-are
interesul s,-i extermine pe -n7in/i% din simplul moti7 c, n-are cu cine-
nlocui m+na lor de lucru$ Potri7it unei 2une strateii% un -n7in,tor tre2uia
s, lase-n 7ia0, m,car un num,r de-n7in/i necesar pentru a-i -nropa sau a-i
incinera pe -n7in/ii mor0i$ Armata roman,% f,r, s, fi suferit de sete% nu era
c9iar -n starea cea mai propice pentru a se-apuca mai -nt+i de cur,0at
Cetatea de mor0i% apoi de ras locul 6 ca suprem, pedeaps, a du/manului
-nc,p,0+nat 6 ceea ce mai putea a/tepta% /i oricum pentru a se-apuca de
muncile c+mpului 6 c, doar nu era s, li se-aduc, m+ncare de la Roma 6 de
p,/unat 7itele% de ridicat a/e4,ri noi -n locul celor p+r.olite /i sf,r+mate$
Apoi% pentru a da o c+t de m,runt, satisfac0ie soldatului -n7in,tor% tre2uia
s,-l pui -n fa0a unui du/man care s, se 0in, c+t de c+t pe picioare /i care s,
.ustifice un strop de ur, m,car% fiindc,% oricum% r,42oiul era plin de
pri7eli/ti -n stare s,-ntriste4e /i cea mai -mpietrit, inim,$ ( epa7, poate
inspira dispre0% sil, 6 ur,% -ns,% nu$ Rac9iul dat trupei dup, o 2,t,lie
-nsemna r,splat,% s,r2,toare% dar mai ales a2urire-a min0ii spre sc9im2area
+ndurilor -n care nu r,sunau numai 2ucinele 7ictoriei$
Un soare ar4,tor /i ro/u ca focul% neum2rit de niciun nor% -ncinea% de
peste /apte 4ile% pietrele Cet,0ii% care noaptea n-apucau s, se r,ceasc,% sleia
trupurile ap,r,torilor /i le-ncleia min0ile$ 1e c+nd -ncetaser, atacurile 6 /i
cele pornite din Cetate% /i cele pornite din afara ei 6 oamenii din,untru nu
sc9im2aser, niciun cu7+nt unul cu altul$ Nu mai a7eau ne7oie de sfaturile
lui 1romi9ete pentru a-/i economisi for0ele$ ( nemul0umire surd, mocnea
-n t,cerea /i pe c9ipurile lor posomor+te$ 1e/i -ncredin0at c, mai presus de
orice putere lumeasc, st,p+nea o soart, ce n-a7ea cum fi -m2l+n4it,%
fiecare% -n sinea lui% a/tepta o de4leare de la mai mai-marele lor
p,m+ntesc% Reele$ At+ta timp c+t cel care-/i 2,ase capul -n .uul
c+rmuirii tr,ia% cu 7ia0a lui r,spundea de 7ia0a fiec,ruia dintre ei$ A/tepta
fiecare porunci$ Reele /i c,peteniile nu mai plecau dintre oamenii lor$
La-mp,r0irea ultimei por0ii de ap,% ne7asta lui Porsilo 7ru s,-i dea lui
fiu-s,u partea ce i se cu7enea ei$ Acesta% care de la-nceputul asediului se
GE
- "LEANA #ULPESCU -
purtase ca un om -n toate min0ile% respinse cu 2l+nde0e m+na ce-i -ntindea
apa$ Lu, ulcica de lut cu cele c+te7a pic,turi /i-o duse la 2u4ele maic,-sii$
L <ea tu% 2,iatul mamei$
L Mam,% tat,% eu de a4i nu mai 2eau /i nici nu mai m,n+nc$
Porsilo% ne7ast,-sa Panesia /i 1romi9ete% care terminase de-mp,r0it apa%
-l ascultau -mpietri0i$
L Ce 7or2, e asta% 2,iatul tateiB -l -ntre2, Porsilo c,ut+nd s,-/i
st,p+neasc, roa4a care-i trecuse prin suflet$
L Spre sear, intr, du/manul -n Cetate% spuse 2,iatul a2ia /optit$
L Cine poate /tiCB 4ise moale /i-ntr-o doar, 1romi9ete$
L Cine 0i-a spus asemenea lucruB -l -ntre2, -nri.orat, Panesia% de/i nu
era um2r, de-ndoial, c, 2,iatul nu se mi/case de l+n, d+nsa$
L 1e unde /tiiB -l -ntre2, /i Porsilo$
L *tiu%
L ?i c9iar dac-o s, intre du/manul% ce-o fi cu toat, lumea o fi /i cu noi%
4ise Porsilo /i-i puse 2,iatului o m+n, pe um,r ca pentru a-ndep,rta pia4a-
rea$
L Tat,% 7in 7remuri rele /i lumea are ne7oie de oameni s,n,to/i$
L Te-ai -ns,n,to/it% draul mameiA #or2e/ti ca ,l mai cu minte om$
<,iatul f,cu un semn -n,duitor cu m+na$
L Mo/ 1romi9ete% pe-aici are s, cur, s+ne$ Mereu$ Eu am 7,4ut /i
7,d$ M+n+ie-i pe p,rin0ii mei c, plec$ Te ro% toarn,-mi c+te7a pic,turi
din 2,utura-de-trecut-dincolo$
L 1espre ce 2,utur, 7or2e/ti% fiuleB p,ru s, se mire 1romi9ete$
L ( ai -ntr-o teac, de .un9er su2 cin,toare /i-ntr-o plosc, su2 o
piatr,$ *tiu% Mo/ 1romi9ete% 7,d m#na /i capul8 stau aruncate la picioarele
strinului%
Porsilo /i Panesia erau at+t de slei0i de sete% c, nu a7eau putere s, se-
nro4easc, de cele pe care copilul lor 6 ne7olnic p+n, mai ieri% p,r+nd
acum -n toat, firea 6 le spunea cu las domol ca pe-un lucru o2i/nuit$
<,iatul se-apropie de p,rin0ii lui% -nenunc9e -n fa0a lor% le lu, m+inile
/i-/i culc, fa0a -n ele$
L "erta0i-m, /i tr,i0i mai departe pentru al0ii$ I+ndi0i-7, c, nici unui
copac nu-i e dat s-a.un, p+nN la cer$ Mo/ 1romi9ete% -n enunc9i te ro%
u/urea4,-mi trecereaA
L Fiule% nu pot lua ce nu pot da -napoi$
L Mam,% roa,-l dumneata$
GG
Femeia se las,-n enunc9i /i-/i plec, fruntea-n p,m+nt$ Porsilo se uit,-n
oc9ii lui 1romi9ete /i-ncu7iin0, din cap$ <,iatul pricepu c, rua lui a7ea
s, fie-ndeplinit,$ Se trase-n spatele unui 4id /i% dintr-o ascun4,toare% d,du
la i7eal, un r+nd de 9aine curate /i-o pafta cu -nsemnele neamului s,u$
1intr-o traist, scoase cununa mor0ilor% pe care sinur /i-o-mpletise% pe-
ascuns% din crenu0e de 2rad /i de meri/or$ Se frec, pe tot trupul cu frun4e
de ment, /i se unse apoi cu 2alsamurile cu care se d,deau mor0ii$ 3m2r,cat
-n 9ainele de s,r2,toare% cu paftaua de aur pe um,r% purt+nd cununa
mor0ilor pe 2ra0% se-apropie de p,rin0i% le s,rut, dreapta /i /i-o duse la
frunte% apoi se-nf,0i/, lui 1romi9ete$ Lu, din m+na acestuia cana cu
2,utura-de-trecut-dincolo /i le f,cu semn p,rin0ilor s,-l urme4e$ 3i duse pe-
un drum /tiut numai de el -ntr-o-nc,pere de su2 locuin0a Reelui$ 3ntr-unul
din pere0i se afla o firid,$
L Spune0i-i lui 1romi9ete8 c+nd o sim0i c, i se-apropie sf+r/itul% s, dea
p+n4a unei femei$
Porsilo /i Panesia se pri7ir, nedumeri0i$
L F,,dui0i-miA le spuse 2,iatul% cu un las poruncitor pe care ei nu i-l
au4iser, niciodat,$
Am+ndoi -nenunc9ear,-n fa0a copilului lor prin a c,rui ur, primeau o
porunc, 7enit, ca din alt, lume$
<,iatul intr, -n firid, /i se-ntinse cu ri.,% pun+ndu-/i cununa pe piept$
Cum st,tea culcat duse ulcica la ur, /i spuse-n +nd8 :Oei% primi0i-m,A;$
S
1e pe platforma unuia dintre turnuri% un str,.er% -nainte ca cine7a s, fi
2,at de seam, /i s,-l fi putut opri% 0in+ndu-/i pumnalul -n dreptul inimii%
-/i d,du drumul de sus$ 1ece2al /i c,peteniile se repe4ir,-n .urul trupului
din care curea s+nele /iroi$ Mortul fu acoperit /i dus dera2, din locul
acela$ Asta% r,mas,-n Cetate% adun, s+nele cu c+rpe /i /omoioae de paie
c,rora le d,du foc apoi ca s, nu se-adune mu/tele$ (amenii se ridicar,-n
picioare /i se descoperir,$ C+nd Reele /i c,peteniile trecur, printre ei%
l,sar, /i unii /i al0ii oc9ii-n p,m+nt$
:Sunt clipe c+nd nimic nu e mai reu pe lume dec+t s, dai o porunc,$
Scump se pl,te/te uneori puterea de-a porunci;% +ndea Reele -n timp ce%
m+9nit /i sleit de 7la,% merea -n urma celui dint+i dintre oamenii lui
care-/i luase cu 2un,-/tiin0, 7ia0a$ Celor care nu erau 9ot,r+0i s,-nfrunte
JKK
- "LEANA #ULPESCU -
soarta p+n, la cap,t /i s, moar, de m+na romanilor 6 sau de-a cine-/tie-cui%
-n ca4ul -n care-a7eau s, scape din -ncercuire /i s-a.un,-n Mia4,noapte 6
dac, 7oiau s,-/i ia 7ia0a% tre2uia s, le fie u/urat, suferin0a$
L Unc9iule% d,-le oamenilor licoarea aceea% dac, 0i-or cere% -i spuse
1ece2al lui 1romi9ete$
L C,ror oameniB
L (ricui$
L Tre2uie-n/tiin0a0i$
L Am s,-i -n/tiin0e4 eu% unc9iule$ Cre4i c, le-ar a.uneB
L Cu prisosin0,$
1romi9ete se +ndi o clip, s,-i -ntind, Reelui /ipul cu otra7,% de care
el% 1romi9ete% nu se desp,r0ea nici -n somn$
1ar se opri% de 7reme ce Reele nu 7oia s,-/i pre,teasc, o suferin0,
mai u/oar, pentru -mpre.urarea care l-ar fi silit s,-/i doreasc, sf+r/itul% cu
toate c, prime.diile cele mai mari pe d+nsul -l a/teptau$ Niciun supus nu
tre2uia s,-l 7ad, -nc9in+nd steaul cura.ului$ Nici c9iar 2,tr+nul s,u unc9i%
1romi9ete$
:Am otra7, pentru to0i c+0i ar 7rea s,-/i ia cu 2un,-/tiin0, 7ia0a% nu doar
de-aici% dintre noi% am pentru to0i de pe lumeA (% nepoate% nu /tii cum s-
aa0, omul de 7ia0,A Cu c+t e mai nenorocit% cu-at+t se-ncle/tea4, mai tare$
<un,% rea% 7ia0a mere mai departe;% se +ndea 1romi9ete$
C,peteniile se-nf,0i/ar, cur+nd 2,tr+nului% -ntin4+nd tecile pumnalelor%
pe t,cute$ 1romi9ete se-ntre2a -n sine c+0i a7eau s,-n9it, otra7a$ C+0i
a7eau s, dea nepre7,4utul /i nesiuran0a 7ie0ii% mai ales a unei 7ie0i de-
n7ins% pe lini/tea /i siuran0a mor0iiB ?i oft,$ :N-am dreptul s, .udec pe
nimeni$ Mie% cu un picior -n cea lume% 7ia0a nu prea mai are ce s,-mi arate$
1ar lorB C+t am suferit de c+nd ascund /i port otra7a asta% /i n-am -n9i0it-
o -nc,$ "-am spus o dat, lui 1ece2al8 QIreu mi-a fost s, nu-mi iau 7ia0aR$
1ac, nu i-a/ fi f,,duit lui 1ece2al c, am s, tr,iesc% oare a/ fi-n9i0it
otra7aB (are n-am sim0it ca o u/urare le,m+ntul pe care mi l-a cerut
reeleB (are dorin0a fireasc, a omului de-a tr,i nu cuprinde-n ea /i
s,m+n0a la/it,0ii de-a-ndura orice de draul 7ie0iiB Siur$ 1ar ce reu e s,
iei asupra ta po7ara de-a-nlocui 7oin0a 4eilor% de-a-ntrerupe ceea ce n-ai
-nceput sinur% ci a fost -nceput mai presus de tineA Mo/ 1romi9ete% faci pe
filosoful% iar oamenii ,/tia mor de sete /i-n cur+nd au s, moar, de fierul
romanilor$ C+nd nu 0i-a mai r,mas dec+t puterea +ndului% ce altce7a s,
faciB;$
JKJ
Porsilo /i Panesia -/i pri7e9ea0i feciorul mort$ Lor nu le d,duse otra7,$
Copiii sufereau mai r,u dec+t oricine$ Cei mici de tot% ne/tiind -nc, pe
ce lume se afl,% nu-n0eleeau de ce tre2uia s, ra2de at+tea c9inuri$
Mamele-ncercau s, le potoleasc, setea cu c+te o frun4, de m,cri/ ori cu
sali7a lor -ncleiat,% ume4indu-le cu lim2ile urile spu4ite de usc,ciune /i
arse$
C9e2risis trecu de c+te7a ori prin fa0a oamenilor s,i$ Se uit, -n oc9ii
fiec,ruia lun /i cu-n0eles$ Pentru a-i face s, priceap, c, durerea lui /i-a
lor% aceea/i% n-a7ea ne7oie de cu7inte$ 3n acele clipe de restri/te% oamenii
se-ntorceau la semnele de dinaintea cu7+ntului$ 1in c+nd -n c+nd% ferindu-
se-a fi au4it% C9e2risis ofta ad+nc /i-nc9idea oc9ii$ Am+na clipa-n care s,
se-apropie de 2,tr+nul 1romi9ete$ Nu se-ndura de copiii lui% cinci la
num,r$ Nici de ne7ast,-sa% care-i adusese cu mare c9in pe lume% fiind
aproape s,-/i dea 7ia0a de la primul /i cu toate astea ne-ndur+ndu-se s,-l
lepede pe niciunul$ Cum s, fi 9ot,r+t el s, le ia 7ia0aB "ar el cum s,-/i ia
7ia0a /i s,-i lase ai nim,nui pe lumeB 1ar dac, romanii -i desp,r0eauB S-
a.un, scla7i cine-/tie pe undeC :Oei% a.uta0i-m, s, deose2esc 2inele de
r,u% a.uta0i-m, s-ale CaleaA;$ ?i cum s,-i spun, el ne7esti-siiB Cum s,
omoare copiii unei femei dac, ea nu 7oiaB Cum s, omoare ni/te fiin0e care
n-ar fi 7rut s, moar,B C+t drept are cine7a s, 9ot,rasc, asupra 7ie0ii
altcui7a c9iar c+nd acela-i era copil% /i-asupra 7ie0ii care% ca /i moartea% e
mai presus de oricine /i de oriceB Cum s, tul2uri r+nduielile firii% numai
fiindc, nu 7rei s, fii mai pu0in dec+t ai fost /i pentru c, nu 7rei s,-nduri
umilin0a pe care-at+0ia o-ndurau de la cea dint+i p+n, la ultima clip, a
7ie0ii lorB Unde-ncepea /i unde se sf+r/ea li2ertatea omului de-a 9ot,r-B
Li2ertatea de-a-0i pune cap,t 4ilelor nu 0i-o putea lua nimeni niciodat,$ "at,
c, aceast, li2ertate% cea mai mare dintre c+te 9,r,4ise firea% era /i cea mai
rea po7ar,% fiindc,-n fa0a ei te aflai sinur /i nu mai puteai in7oca piedica
nici unei asupriri /i-a nici unui asupritor$ #ia0a -/i or+nduise 2ine
capcanele8 -ntr-un noian de piedici% de opreli/ti /i de-nro2iri -0i strecurase
r,t,cit,% /i li2ertatea a2solut,$ Ca de orice lucru care dep,/ea m,rimile
o2i/nuite% omul se dep,rta cu team, de marea li2ertate$ Scla7ia-ncepea prin
le,turile cu care 7ia0a respine li2ertatea suprem,8 la ea% de c+nd erau pe
lume% oamenii se +ndeau cu roa4,$
C9e2risis -/i lu, inima-n din0i$ Cu pas domol% cum -i era -ntreaa
alc,tuire% se-apropie de 2,tr+nul 1romi9ete% ca de fiin0a pe care soarta ar fi
-n7estit-o cu-ndeplinirea ne-n0eleselor ei 9ot,r+ri$ Se opri -n fa0a 2,tr+nului
JK!
- "LEANA #ULPESCU -
/i se uit, -n oc9ii lui al2a/tri /i f,r, 7+rst,% ca un petec din cerul unui t,r+m
pe unde nu 2+ntuiau furtuni$ Pri7irea lui C9e2risis cerea a.utor$ Cu toat,
nenorocirea dimpre.ur% primit, de oameni f,r, emete% f,r, cu7inte /i cu-
at+t mai amar,% 2,tr+nul tres,ri su2t pri7irea-n care se-adunase
de4n,de.dea unui neam -ntre$
L Mo/ule% -n7a0,-m,% sun, plin, de e7la7ie 7ocea lui C9e2risis% ca /i
c+nd ar fi cerut lumin, de la 4ei$
L Ce s, te-n7,0% fiuleB
L 3n7a0,-m, ce s, fac$
L Nu /tiu unde 0i-e +ndul% fiule$
L Mo/ule% acuma pentru noi dou, +nduri au mai r,mas8 al 7ie0ii /i-al
mor0ii$
L Fiule% +ndurile astea firea le-a s,dit -n om de la-nceputul
-nceputurilor$ Ele dorm uneori mult, 7reme -n noi$ 1orm p+n, ce o-
mpre.urare neo2i/nuit, le tre4e/te din somnul lor$ La unii% somnul ,sta e
mai ad+nc% la al0ii e ca al iepurelui$
1romi9ete -ncerca s, a2at, +ndul lui C9e2risis de la moarte$
L Mo/ule% ce s-aleB
L Alee sinur% C9e2risis$
L 1umneata -n locul meu ce-ai aleeB
L Fiule% c+nd nu e/ti -n stare s, croie/ti neamului t,u drumul pe care l-
ai 7oit% fie c, n-ai /tiut cum% fie c, soarta 0i-a fost potri7nic,% urmea4, p+n,
la cap,t soarta neamului t,u$ Nu te +ndi c, din mare ai s-a.uni mic$
I+nde/te-te c, rosul unui neam din omul m,runt e-alc,tuit$ #ia0a e mai
presus de umilin0, /i de trufie$ ?i mai presus de orice e li2ertatea$ 3ntre
soarele or2itor al li2ert,0ii /i om% 4eii au -n,l0at muntele ,sta ane7oios al
7ie0ii$ Fiule% eu am urcat pe 2r+nci muntele ,sta$ Mai am ni0el /i-a.un -n
7+rf$ S,-0i mai spun ce7a% C9e2risis8 dup, moarte nu mai po0i face nimic
-mpotri7a du/manului$
L ?i dac, e/ti -n7ins% ce mai po0i faceB
L 3l po0i ur-$
L Mare scofal,A
L Ura macin, ca pic,tura de ap, care cade mereu -n acela/i loc$ Hine
minte% fiule8 neamul care-n9ite alte neamuri -/i -n9ite pieirea odat, cu
ele$
L Pieirea Romei e-at+t de departeC
JK&
L 1e ce-ai f,cut copii% C9e2risisB Ca la r+ndul lor /i ei s, ai2, copii% /i-
ace/ti copii 6 al0i copii$ Copiii ,/tia care-au s, duc, 7ia0a ta -n 7eacuri nu
sunt departeB
L Mo/ 1romi9ete% mi-a/ lua 7ia0a$
L Nimeni nu te poate opri$ Nu cre4i c, m+ine% dac-ai putea s,-n7ii% 0i-
ar p,rea r,uB
L M+ineBA
L M+ine -nseamn, toat, 7ia0a pe care omul o are -nainte$
L Nu 7,d nicio ie/ire% nicio lumin,$
L Fiindc, n-ai s, mai fi c,petenieB
L Fiindc, are s, tre2uiasc, s, fiu altul$
L I+nde/te-te 2ine% fiule$
1+nd a pau2, din cap% C9e2risis se -ndep,rt, de unc9ia/$
S
1ruxilis% c,ruia-i tremurau f,lcile% ca dou, pere 2,tute de 7+nt%
clocotind de nemul0umire% de fier2in0eal, /i de arsura lipsei de ap,% ne-
n0ele+nd cum de Reele nu oprise niciun strop pentru sine /i pentru
c,petenii% nu-/i afla stare /i loc$ Se-n7+rtea de colo-colo ca pi/cat de
strec9e$ Nimeni nu-l -ntre2a nimic$ Pu0ina-nsemn,tate care i se d,dea -l
4+nd,rea p+n,-n ad+ncul sufletului$ Se-ndrept, spre Ree cu pas 9ot,r+t
/i c+nd a.unse-n fa0a acestuia se opri dintr-o dat,% cu picioarele dep,rtate%
ca /i c+nd m,rirea locului de spri.in ar fi dat mai mult, reutate spuselor
lui$
<icilis% m,runt% pri4,rit /i tot mai -mpu0inat de sete% care p+n-atunci
st,tuse de 7or2, al,turi de Ree% se dep,rt, pe nesim0ite c+nd -/i 7,4u
cumnatul% pe 1ruxilis% cu pri7irea crunt, /i cu picioarele dep,rtate% ca /i
c+nd ar fi c,l,rit un cal amenin0,tor$
L 1oamne% tre2uie s, facem ce7a% sun, tremurat lasul lui 1ruxilis$
L CeB -l -ntre2, 1ece2al pri7indu-l pe su2 spr+ncene$
L Ce7a$
L CeB
L A/ -ncerca s, ies cu oamenii mei pe dedesu2t /i s, str,pun spre
Apus$
L Ai nimeri drept -n 2ra0ele romanilor$
L Eu totu/i a/ -ncerca$
JK'
- "LEANA #ULPESCU -
L 1ruxilis% dac, 7rei s, te predai romanilor% nimeni nu te opre/te$
Pentru asta nu e ne7oie s, ne sece lim2a-n ur, de-at+ta 7or2,$
Reele -i f,cu semn cu m+na s, se dep,rte4e$ Socotea c, f,0,rniciile nu
mai a7eau rost$
Ca /i c+nd nelini/tea /i starea lui 1ruxilis ar fi fost molipsitoare%
1ece2al se ridic,% apoi /e4u% iar se ridic,% se mi/c, -n dreapta% -n st+na% -/i
potri7i de c+te7a ori cin,toarea% -/i a/e4, pumnalul /i r,mase cu m+na pe
m+nerul lui$
A.unsese clipa cea mai rea a 7ie0ii lui$ :(are-o fi pe lume ce7a mai
cumplit dec+t ce mi-e dat mie s, tr,iesc acumB;% se-ntre2a el% -n timp ce
se-ndrepta spre sala tronului$ :Oei% ce-a fost 7ia0a meaBA 1ac, Traian ar
a7ea copii% nu i-a/ meni 2lestemul ,sta$ Oei% da0i-mi putere p+n, la cap,tA
A.uta0i-m, s,-n7in mila% cel mai de temut du/manA;$
Ne7ast,-sa% cei doi feciori ai lor% nurorile /i cei /ase nepo0i 6 doi dintr-
-n/ii copii de 0+0, 6 erau -nc9i/i -n sala tronului$ Ne7asta /i feciorii lui
1ece2al% ace/tia 6 2,r2a0i la prima tinere0e% -ncercau s,-i 0in, potoli0i pe cei
patru copii mai mari$ Le po7esteau cum 2unicul lor% Reele% ucisese-n
tinere0ea lui un urs r,u /i 9o0$ :1e ce nu-l ucide /i pe Traian% 2unicoB;%
-ntre2, fiul cel mare-al urma/ului la tron$ :( s,-l ucid,% o s,-l ucid,;% -l
lini/ti 2unic,-sa$ :Fiindc, /i el e-un 9o0A;$ Nurorile reelui -ncercau s,-i
potoleasc, pe me4ini% care sc+nceau -ntruna de foame% d+ndu-le s, su, un
s+n din care nu mai 7enea lapte$ Una dintre nurori puse m+na pe fruntea
pruncului ei$ :Mi se pare c, are fier2in0eli$ 1ac-ar fi mo/ 1romi9ete aici% i-
ar da o fiertur, de 2uruieniC;$ :S,rmana de tineA;% -/i spuse 1ece2al$
Reele 7enise prin intrarea de tain,$
So0ia lui se ridic, prima -n picioare% i se uit, -n oc9i% pricepu c, doar
acel lucru -l putea aduce la d+n/ii /i-/i plim2, -ncet pri7irea peste c9ipurile
feciorilor% ale nepo0ilor /i-ale nurorilor ei$ :Au fost femei cumin0i /i-
ascult,toare;% -/i spuse ea$
Reele se-apropie de fiul lui cel mare% -l pri7i -n oc9i /i co2or-
pleoapele-n semn c, 7enise clipa$
L S, le spunB /opti mo/tenitorul la tron% al2 la fa0,% tr,+ndu-/i
marinile c,m,/ii ca s, nu se 7ad, cum -i tremurau m+inile$ Sperase 6 ce
speraseB 6 c, a7ea s, se-nt+mple o minune$ ?i minunea nu se-nt+mplase$
Tre2uia s, termine repede$ Repede$
L Cum s, fac% tat,B
JK*
L A/a4,-te-n .il0ul t,u$ C9eam,-0i copiii /i ne7asta$ A/e4a0i-7, ca la
marile s,r2,tori$
L ?i ce s, le spunB
L C, 7-am adus ce7a de 2,ut% care-ast+mp,r, setea$
L Tat,% a/ -ndr,4ni s, te roC -n,duie-mi s,-i spun ne7esti-mii% s, nu
moar, a/a% f,r, s, /tie$
L Tu o cuno/ti mai 2ine$ S, nu cum7a s, 2oceasc,% s, 0ipe$ I+nde/te-te
ce faci$
Mo/tenitorul se-a/e4, drept -n fa0a ne7esti-sii% ca nimeni s, n-aud, /i
nici s, nu 2,nuiasc,% dup, mi/carea 2u4elor% ce-a7ea s,-i spun,$
Femeia sc,p, copilul din 2ra0e$ <,r2atu-s,u -ntinse m+inile /i-l prinse$
Femeia puse copilul la s+n% uit+nd s,-/i ridice c,ma/a$ Copilul -/i adun,
toate puterile /i scoase-un eam,t lun /i-at+t de puternic c, nu-0i 7enea s,
cre4i c, ie/ea dintr-o m+n, de carne 7e/te.it, de sete$
L S,-mi pun 9ainele domne/ti% spuse% cu las pierdut% ne7asta
mo/tenitorului% le,n+ndu-/i pruncul care-acum d,dea spasmodic din cap%
i42indu-se de coastele maic,-sii$
L ?i cu copiii ce facemB
3n lasul /i pe c9ipul ei se i7i spaima omului care pricepe fuler,tor
ro4,7ia lucrului pe care-l s,7+r/e/te$
<,r2atu-s,u -n9i0i de c+te7a ori -n sec% pentru a c+/tia timp$
L 7um to0i o dat,$
Femeia porni resemnat, al,turi de 2,r2atul ei5 ca din senin -ncepu s,
su9i0, /i s, tremure$ 3i cl,n0,neau din0ii mai r,u dec+t la friurile de 2alt,$
Cu-o m+n, 4+l0+i copilul c,ruia-i sc,pase 0+0a din ur,% cu cealalt, se-
a,0ase de 2ra0ul 2,r2atului ei$ 3l l,s, pe 2,r2at s,-i -m2race pe cei doi
copii mari -n 9aine de s,r2,toare /i s, le pun, pe um,r paftaua cu cap de
lup$ Ea sc9im2, cu mare reutate 6 -ntr-at+t -i tremurau m+inile 6 scutecele
pruncului care 0ipa ca din ur, de /arpe$
Nora cea mic, a Reelui -/i plim2a oc9ii de la 2,r2atu-s,u /i de la
socru-s,u% care-/i tot /opteau ce7a% la cumnatu-s,u% la cumnat,-sa /i la
copiii acestora$ Sim0i c, to0i puneau ce7a la cale de care pe ea n-o-
n/tiin0au% inima-i spunea c, ur4eau ce7a -mpotri7a ei /i-a copiilor ei$ 1e
ce-/i -m2r,cau cumna0ii copiii ca-n 4i de mare pra4nicB Pl,nuiau s, fu,B
A7ea s, fu, doar mo/tenitorul cu familia lui% iar cel,lalt fiu al Reelui /i-
ai lui s, r,m+n, pe m+na romanilorB Ca s,-i omoare ori s,-i duc, la Roma
JK@
- "LEANA #ULPESCU -
/i s,-i t+rasc,-n corteiul triumfal ca pe ultimii scla7iB (are ce puneau la
caleB <,r2atu-s,u% -n cele din urm,% se-apropie de ea$
L Tata ne-a adus ce7a de 2,ut% ce7a care 0ine timp lun de sete$
Femeia-l pri7i ne-ncre4,toare$
L Eu /i copiii mei nu 2em din 2,utura asta$
L 1e ceB o-ntre2, cu las sc,4ut /i 2l+nd 2,r2atul$
L -u bem%
L <ine% dar cum 7rei s, tr,im f,r, ap,B
L 1e c+nd sunt pe lume n-am au4it de alt, 2,utur, care s, 0in, de sete
afar, de ap,$
L Te ro eu s, 2ei$
<,r2atul se uita ru,tor -n oc9ii ei /i-i 7enea s, pl+n,$
L Po0i s, m, roi mult /i 2ine% eu nu 2eau /i nici pe copii nu-i las s,
2ea$
L Tre2uie% 4ise 2,r2atul /i-i 4+l0+i o m+n,$
L 1e ceB
L #in romanii$
L ?i dac, 7inB
L Femeie% tu e/ti ne2un,B #rei s-a.uni scla7,B
L ?i dac, n-a.un scla7,B
L CB
L Nu 7reau s, mor% m-au4iB ?i nu 7reau s,-mi omor copiii% m-au4iB
Femeia -/i pierduse cump,tul$ Ilasul ei r,sun, su20ire /i tremurat -n
toat,-nc,perea$
1ece2al 7eni -n fa0a ei /i mai -nt+i o 0intui cu oc9ii ca pe-o s,l2,ticiune
pe care-ar fi 7rut s-o supun, cu puterea pri7irii /i-a +ndului$
L Copila mea% c+nd te-ai m,ritat cu fiul meu /tiai c, te-a/teapt,
m,rirea% dar deopotri7, prime.dia$
L 1e ce s, m-a/tepte pe mine prime.diaB 1oar nu sunt ne7asta
mo/tenitorului$ Eu nu m-am m,ritat cu fiul m,riei-tale% am )ost m,ritat,% se
9ot,r- femeia s,-l -nfrunte pe Ree% -n fa0a c,ruia% -n alte-mpre.ur,ri% n-ar fi
-ndr,4nit nici oc9ii s,-i ridice$
L Te-ai m,ritat sau ai fost m,ritat,% pentru mine tot una e$ ?i pentru
romani$
L 1ac-au s, 7in, romanii% /tiu8 a.un scla7,$ Mai 2ine scla7, /i 7ieC
L Neamul meu, s+nele meu nu poate a.une scla7ul nim,nui$
L ?i m,ria-ta de ce nu te omoriB 4ise nor,-sa -n /oapt,$
JKD
L C+rmaciul p,r,se/te ultimul cora2ia care se scufund,% copila mea$
Reele se uit, cu mil, /i cu 2l+nde0e -n oc9ii femeii al c,rei c9ip se
destinse deodat,$ Ea-/i culc, -ncet pruncul pe masa lun, de piatr, din
dreapta -nc,perii$ 3/i potri7i 9ainele% -/i -ndrept, capul% se-apropie de Ree$
L Cru0,-m,% doamne% /i d,-mi mie mai -nt+i$
1in oc9i -i ar,t, Reelui pe cei trei copii ai ei$
F,r, s,-/i ia r,mas-2un de la nimeni /i f,r-a mai pri7i pe cine7a% cu pas
r,2it% ca tras, de-o a0,% se duse -ntr-un col0$ 3ntoarse un .il0 cu fa0a la
perete% se-a/e4, la mi.loc% -/i potri7i poalele% se uit, la cele c+te7a pic,turi
f,r, culoare din fundul cupei% -nc9ise oc9ii /i 2,u$ :Ast, prim,7ar, mi-a
c+ntat cucul -n fa0,;% fu cel din urm, +nd al ei$
Mo/tenitorul% ne7asta /i copiii lui% me4inul /i copiii lui 6 -m2r,ca0i ca la
marile s,r2,tori 6 plecau enunc9ii -n fa0a reelui pentru a-/i lua r,mas-
2un$ Se-a/e4, apoi fiecare la locul r+nduit de datin, /i-/i duse cupa la ur,$
:C+t a/ fi 7rut s, m, 7,d prima doamn, a 0,rii% darC N-am a7ut parte$
<ie0ii mei copila/i% ce soart, pe 7oiCA;$ Acesta fu cel din urm, +nd al
primei nurori a Reelui$
1ece2al% nemaipri7ind -n urm,% se-ndrept, spre u/a de tain,$ L+n,
perete% nemi/cat,% -l a/tepta ne7ast,-sa% care -ntre timp strecurase otra7, -n
ura pruncilor a/e4a0i pe masa de piatr, unul l+n, altul$
Reele o str+nse la piept$
L Cu 2ine% femeie$
Reina -nenunc9e -n fa0a Reelui /i-/i plec, fruntea pe m+na lui
dreapt,$
L Cu 2ine% m,ria-ta% i42uti ea s, murmure printre din0ii -ncle/ta0i$
Reele ie/i din -nc,pere f,r, s, se uite-n urm,$ Reina se ridic, -n
picioare /i num,r, pa/ii 2,r2atului ei% pa/i care% o 7reme% se mai au4ir,
dincolo de perete$ Ultima ei le,tur, cu 7ia0a se sf+r/ea o dat, cu 4omotul
ultimului pas al Reelui$ Se uit, -n lunul s,lii tronului$ :C+t mi-a mai
2,tut inima pentru scaunul ,sta% c+t mi-a mai 2,tut inimaA;$ 1in ad+ncurile
fiin0ei sale se-aduna un n,duf n,7alnic /i r,scolitor% care-i -n,2u/ea
r,suflarea$ 1esc9ise deodat, ura lar% precum pe/tele care-/i trae ultima
suflare pe uscat% /i scoase-un urlet lun -n timp ce% fr+n+ndu-se din toat,
-n,l0imea% se-a47+rli cu fa0a la p,m+nt$ 3ntins,% cu 2ra0ele dep,rtate de trup%
ca o r,stinit, pe crucea ne7,4ut, a sor0ii% emea-n ne/tire$ 3ntr-un t+r4iu%
suspin+nd tot mai rar% se re4em, -n coate$ ?terse cu podul palmei lacrimile
cu care udase pardoseala$ Ridic+ndu-se-n /e4ut -/i spri.ini capul -n palme$
JKE
- "LEANA #ULPESCU -
:(% 4ei% ce e 7ia0a omuluiA C+t, m+r/,7ie /i pentru ceBA C+t, ne-ndurare-
am a7ut -n suflet% c+0i oameni am pedepsit% pe c+0i am nedrept,0it /i cum nu
m-am +ndit niciodat, la clipa asta;$ Acest ultim cu7+nt i-o aminti pe
slu.nica ei% Asta$ 3/i trecu o m+n, prin fa0a oc9ilor ca pentru-a sc,pa de-o
+nanie sup,r,toare$ S,ri de-odat,-n sus% -nsp,im+ntat, de +ndul c,
romanii ar fi putut s-o ,seasc, 7ie$ C+nd d,du cu oc9ii de to0i ai ei%
-n0epeni0i -n ultima lor stare pe-acest p,m+nt% -/i duse-am+ndou, m+inile la
ur, pentru a-/i st,p+ni un eam,t$ P,/i cu ri.,% de parc, s-ar fi temut s,
nu le tul2ure lini/tea$ Se c9inui /i-o aduse pe nor,-sa cea mic, -n 2ra0e pe
locul ce i se cu7enea% al,turi de me4inul domnesc% apoi o-m2r,c, -n
9ainele de mare pra4nic% dup, cum se c,dea -n cea mai solemn, clip, a
trecerii ei pe p,m+nt$ Le puse-apoi nurorilor -n poal, fiec,reia pruncul ei$
1in -nc,perea al,turat,% se opinti s, tra, dup, ea co7orul -nust ce se-
a/ternea o dat, pe an -ntre u/a principal, a s,lii tronului /i .il0ul domnesc%
-n 4iua c+nd se s,r2,torea c+te un an de la -ncoronarea lui 1ece2al$ 1up,
ce desf,/ur, co7orul /i-l -ntinse cu t,lpile% se a/e4, pe prima dintre cele trei
trepte care desp,r0eau locurile familiei domne/ti de sal,$ Scoase-o n,fram,
de la 2r+u /i se /terse de n,du/eal,$ I+r2o7it, ca su2 po7ara c+tor7a
secole% t+r/+ind pasul% a.unse-n -nc,perea al,turat, s,lii domne/ti$ Se
de42r,c,% -/i -mp,turi 9ainele purtate% -/i /terse trupul de sus p+n, .os cu-o
2ucat, de p+n4,-nmuiat,-n 7in% se primeni cu 9ainele de mare pra4nic$
Acum se afla la u/a care d,dea spre sala tronului$ Se-ndrept, spre arcul de
piatr, 2oltit pe su2 care-/i f,cea Reele intrarea la pra4nice$ Aici -/i mai
potri7i o dat, faldurile mantiei% se-ndrept, din umeri% d,du capul pe spate
/i porni cu pas falnic spre tron ca /i c+nd -ntreul neam al dacilor ar fi a7ut
pri7irea a0intit, asupra ei$ :C+nd -n7e0i s, te smere/ti -n fa0a 7ie0ii% 7ine
moartea;% se +ndea Reina% -n timp ce c,lca ap,sat pe mi.locul co7orului
auriu$ Urc, cele trei trepte$ C+nd se uit, iar la fiii% la nepo0ii /i la nurorile ei
i se t,ie r,suflarea ca la o pri7eli/te nea/teptat,$ At+ta c+t -/i 7,4use de
trupul /i de-ndatoririle sale% cele din urm, pe lumea /tiut,% uitase de ei$ Se
aplec, asupra fiec,ruia /i-l s,rut, pe frunte$ Copiii r,m,seser, cu oc9ii
desc9i/i$ :C+t de ciudat e s, te olinde/ti -n oc9i care nu te mai 7,dA;$ (
clip, se +ndi s, le-nc9id, pleoapele$ Nu$ Tre2uia s, r,m+n, cu oc9ii
desc9i/i$ Romanilor 6 care-a7eau s,-i ,seasc, pe mor0ii ree/ti 6 oc9ii
desc9i/i ai copiilor tre2uiau s, le r,m+n,-n suflet ca o 7e/nic, mustrare$
C+nd a7eau s, se-a/tearn, la masa 7ictoriei /i c+nd a7ea s, le fie lumea
JKG
mai dra,% peste 7reme% s,-i fulere-n suflet pri7irea al2astr, /i-
ncre4,toare a /ase perec9i de oc9i$ ?i s, nu le mai ti9neasc,$ Niciodat,$
Pe ta2laua .il0ului ei de prim,-doamn, a 0,rii o a/tepta cupa$ 1ece2al o
pusese acolo$ Un semn de ultim, cinstire adus celei care-i -nso0ise o parte
din 7ia0, la 2ine /i la r,u$ Reina se-a/e4, cu mare ri.,$ 3/i potri7i
faldurile% lu, cupa -n m+n,% se uit, la 2,utura pu0in, /i f,r, culoare ca -ntr-
o mare a nem,rinitelor taine-ale 7ie0ii /i-ale mor0ii% care-ar fi a7ut
menirea s,-i de47,luie ce-nsemna repedea trecere a omului pe p,m+nt5 se-
n0epeni -n .il0% -nc9ise oc9ii /i d,du 2,utura peste cap$ :Primi0i% 4ei% -nc, un
suflet care las,-n urm, lumea 4,d,rnicieiA;$
S
3naintea apusului soarelui% -n sala tronului numai dou, .il0uri r,m,seser,
oale$ 3n toate celelalte% a/e4at fiecare dup, ran% se aflau oamenii de
credin0, ai lui 1ece2al% care socotiser, c, acolo se cu7enea /i li se cu7enea
s,-/i sf+r/easc, 4ilele% al,turi de neamul celui pe care cu cinste-l slu.iser,
p+n,-n ultima lor clip,$
La un moment dat% -n sal, intr, Parianeu% c,petenie-a unui neam din
R,s,rit% aliatul lui 1ece2al$ #oinic% al2-trandafiriu la fa0,% ,l,ios%
petrec,re0 /i 9a4liu -n -mpre.ur,ri o2i/nuite% cu un fel de-a 7or2i -n care
cu7intele se 2uluceau unele peste altele ca ni/te cai n,r,7a/i 6 de-aceea
reu de-n0eles% dar totdeauna pline de t+lc 6 Parianeu% pe care-l lua repede
iure/ul s+nelui s,u n,7alnic% era ata oric+nd s,-/i pun, 7ia0a-n prime.die
dac, era 7or2a s, se-arunce-asupra du/manului$ 3ndat, -ns, ce afla r,a4ul
s, se +ndeasc,% a/e4at /i socotit% la moarte% Parianeu era apucat de-o
asemenea spaim,% -nc+t ar fi luat-o ca ne2unul -ncotro ar fi 7,4ut cu oc9ii%
numai s, uite-acel +nd$ Trufa/ din fire% o2i/nuit s, i se dea ascultare ca
unei c,petenii ce se afla% reu se-n7,0ase cu +ndul de-a se pleca -n fa0a lui
1ece2al spre a-/i p,stra ranul -ntre-ai lui$ ?i iat, c, doar pentru a-/i p,stra
7ia0a putea fi ne7oie s, te pleci p+n-a te face una cu p,m+ntul$ 3ntr-o
r,2ufnire de re7olt,% la +ndul plec,rii capului -n 0,r+n, 6 ceea ce-l a/tepta
nere/it dac, pica-n m+na romanilor 6 Parianeu -i ceru lui 1romi9ete
otra7,$ <,tr+nul -i d,du f,r, niciun cu7+nt /i f,r, str+nere de inim,$
3n7,0ase-at+t de 2ine s,-i deose2easc, pe cei care cereau 2,utura 7e/nicei
lini/ti pentru-a trece la 7e/nica lini/te de-acei care-o cereau doar pentru-a
fi -n r+nd cu primii% -nc+t ar fi f,cut prinsoare pe orice /i cu oricine -n
JJK
- "LEANA #ULPESCU -
pri7in0a celor pe care-a7ea s,-i -nt+lneasc, a doua 4i 7ii /i ne7,t,ma0i$
Parianeu f,cea parte% at+t c+t se pricepea 1romi9ete la oameni% dintre cei
prea lea0i de 2ucuriile 7ie0ii% multe-pu0ine c+te erau% pentru-a le fi
sc9im2at pe dreptul de-a te pleca doar -n fa0a ta -nsu0i$ 3n momentul -n
care-i ceruse lui 1romi9ete otra7a% Parianeu era 9ot,r+t s,-/i ia r,mas-2un
de la 7ia0, /i ar fi 2,at fierul -n oricine-ar fi pus la-ndoial, 2una-credin0, a
acestei 9ot,r+ri$ Primul fir de pai ie/it -n cale a7ea s, fie 2ine-7enit pentru
a-l face s,-/i sc9im2e +ndul /i a i-l -ncurca iar,-n odonul care pripone/te
amarnic omul de 7ia0,$
C+nd Parianeu d,du cu oc9ii de mor0ii din sala tronului% mai -nt+i se
frec, la oc9i5 nu-i 7enea s, cread, c,% a/a cum st,teau% pa/nic a/e4a0i ca la
un sfat de coroan,% oamenii aceia nu mai erau -n 7ia0,$ Nu 7,4use niciodat,
un mort st+nd -n scaun$ #,4use mor0i at+rna0i pe 4iduri de cet,0i5 mor0i
spinteca0i /i c,lca0i -n picioare de oameni5 cu 0estele 4dro2ite de 9ioae
9intuite5 mor0i r,ma/i cu un picior -n scara /eii% m,tur+nd cu capul /i cu
trupul c+mpul de 2,taie-n oana calului care se tre4ea deodat, f,r, c,l,re05
7,4use mor0i al2i0i de apele-n care se-necaser,5 mor0i -nneri0i de tr,snetul
care-i lo7ise5 mor0i de moarte 7enit, la sorocul 9,r,4it de soart,%
dormindu-/i lini/ti0i somnul% cu m+inile-adunate a pace pe piept5 dar mor0i
de 7oia de a-/i lua 7ia0a% a/e4a0i -n scaun ca la pra4nic% nu 7,4use$
Parianeu r,mase pironit -n u/,$ Se afla -n sala tronului% a7ea otra7a
asupra lui% romanii a7eau s, intre cur+nd -n Cetate$ Nimic nu se sc9im2ase
fa0, de clipa-n care se-nf,0i/ase 2,tr+nului 1romi9ete$ Sim0ea ne7oia s,
ias, din -nc,perea aceea% de parc, mor0ii ar fi-n9i0it tot aerul din .ur$ :Ar
fi tre2uit s, m, sf,tuiesc cu 1romi9ete$ El a 7,4ut multe la 7ia0a lui$ Ce s,
m, sf,tuiescBA 1oar nu-/i -nc9ipuia c,-i cer otra7, ca s, m, o2lo.esc de
2,t,turi ori de +lci$ Suntem oameni -n toat, fireaA;% se mustr, Parianeu%
st+nd cu oc9ii-nc9i/i pentru a-/i aduna mai 2ine +ndurile$ 1esc9ise iar,
oc9ii /i porni cu pas m,surat de-a lunul s,lii% uit+ndu-se la fiecare dintre
cei petrecu0i$ 1+nd /i de unii care nu-i fuseser, prea drai -n 7ia0,% parc,
mai c,p,t, ni0el cura.% parc,-i 7eni s, mai tr,iasc,$ Afar, de-nstr,inarea pe
care-o aduce cu sine -n0epeneala mor0ii% pe niciun c9ip nu se citea
-mp,carea ori lini/tea$ Adormiser, to0i -ncr+ncena0i% de parc, s-ar fi-
ndreptat spre noi confrunt,ri cu cine-/tie-ce al0i romani ai celei lumi$
A.unse -n fa0a tronului$ 1in dreapta /i din st+na pri7eau -ncre4,toare
patru perec9i de oc9i$ Pe c9ipurile celor patru 7l,stare domne/ti% lini/tea
ne7ino7,0iei se unise cu 7e/nica senin,tate$ Parianeu d,du cu oc9ii /i de
JJJ
cei doi prunci dormind fiecare-n 2ra0ele mamei lui% cu oc9ii mari desc9i/i
/i cu ura ni0el c,scat,% ata parc, s,-/i primeasc, 9rana$ Lui Parianeu i se-
nmuiar, enunc9ii$ Lacrimile-i cureau /iroaie$ Nu mai 7edea nimic -n fa0a
oc9ilor$ Tre2uia s, se a/e4e% nu-l mai 0ineau picioarele$ Pip,i pe or2e/te /i
se l,s, -ntr-un scaun ol$ 3ntr-un t+r4iu -/i /terse lacrimile /i se uit, -nainte
f,r, 0int,$ :Fiecare cu soarta lui$ Nu po0i lua asupra ta ceea ce i-a fost
9,r,4it altuiaA;$ Se ridic, din /ale% 0in+ndu-se de enunc9i% ca dup, o mare
osteneal,$ A2ia atunci -/i d,du seama c, st,tuse pe tronul lui 1ece2al$
Plec,% uit+ndu-se-n p,m+nt$ A.un+nd la u/,% -/i aduse-aminte c, nu-i
7,4use printre mor0i pe :,i doi cumn,0ei;8 <icilis /i 1ruxilis$ :1ac, ei%
care erau oamenii de credin0,-ai lui 1ece2al% m+na lui dreapt,% nu /i-au
luat 7ia0a% s, mi-o iau euBA;$ Se mai uit, o dat, de-a lunul s,lii tronului$
:Pai s, nu ne-ascundem -nd,r,tul altora$ 1e ce s, nu recunosc eu cinstit c,
nu-mi e mie a-mi lua 4ilele cum nu-i e c+inelui a line sareA;$
S
<icilis% cu pasul m,runt% potri7it f,pturii lui de-o /c9ioap,% se-apropie
de Ree$ Hin+nd capul -n .os% fiindc, nu se cu7enea s,-l 7ad, nimeni
pl+n+nd$ Se opri-n fa0a su7eranului /i puse-un enunc9i -n p,m+nt$ Cu
sufletul -necat de durere% 1ece2al se uit, la omule0ul care% cople/it de-
am,r,ciune /i pr,7,lit la picioarele lui% p,rea un copil de /apte-opt ani$
<icilis lu, m+na dreapt, a Reelui /i-i s,rut, inelul cu-nsemnele puterii$
1ece2al se-aplec, /i-l ridic, pe <icilis$ 3l str+nse apoi la piept$ Sfetnicul lui
de-o 7ia0,$ Pe 7remea c+nd a7ea cam doispre4ece ani% 1ece2al luase su2
o2l,duirea lui un 2,ie0el de cel mult 4ece% m,run0el% pl,p+nd% retras /i
t,cut% de care to0i copiii de 7+rsta lui r+deau -n fel /i c9ip fiindc, el% 2ietul%
nu i42utea nici m,car s, 0in,-n m+ini un arc% dar,mite s,-l mai /i-ncorde4e$
3ntre copiii care tre2uiau s, fie 7oinici /i aeri% 2uni s, m+nuiasc, arcul /i
spada ca s,-/i apere mai t+r4iu p,m+ntul% copilul m,run0el% pric,.it 6 a
c,rui sinur, arm, era aerimea min0ii 6 nu-/i afla nici prieteni% nici loc$
Copilul ,sta a7ea s-a.un, sfetnicul cel mai apropiat al reelui 1ece2al$ El
era <icilis$ A.uns la 7+rsta 2,r2,0iei% lui 1ece2al nu-i fusese reu s, 2ae
de seam, c, t+n,rului /i pl,p+ndului s,u prieten i se topea sufletul dup, o
7eri/oar, mai dep,rtat, a 7iitorului ree% asupra c,reia /i-acestuia -i
-nt+r4iau de multe ori oc9ii$
JJ!
- "LEANA #ULPESCU -
1ece2al% /tiind c, nu-/i putea 9ot,r- sinur c,s,toria% se +ndise c, fetei
aceleia i s-ar fi potri7it mai mult s-a.un, o dat, /i-o dat, printre doamnele
de frunte-ale 0,rii 6 poate c9iar urm,toare 1oamnei 6 dec+t 0iitoare a
7reunui -nalt dre,tor /i% de ce nu% c9iar a Mo/tenitorului% dac, ei doi
a7eau s,-/i tot arunce pri7iri -n care 0+/nea foamea sufletului /i-a trupului
t+n,r% fript de dor de draoste$ <icilis se -mpu0ina cu fiecare 4i$ Se topea
7,4+nd cu oc9ii% mistuit de draoste$ Tem+ndu-se s, nu se dea de ol prin
7reun cu7+nt sau prin 7reo pri7ire /i astfel s,-nlesneasc, prile. de 4+m2ete
dispre0uitoare sau pline de comp,timire% el se uita doar pe furi/ la fat, /i se
ferea s, se afle prea aproape de ea$ 3ntr-o 4i% 1ece2al -l -ntre2ase% pe
nepus,-mas,% dac, dorea s, se-nsoare cu Aptasa$ Acesta era numele fetei
frumoase c,tre care 42urau multe +nduri de 2,r2at$ Lui <icilis -i pierise
raiul$ 3/i ap,sase-nd+r.it m+inile una peste alta% pentru a-/i domoli /i mai
ales pentru a-/i ascunde tremuratul$ 3ntr-un t+r4iu% cu un 4+m2et plin de
7isare /i de team,% <icilis /optise8 :1oamne% ar 7rea oare s, m, ia de
2,r2atC pe mineB;% /i-/i trecuse-o m+n, peste trupul ca un 7re. oprit din
cre/tere$ :1eocamdat, eu te-ntre2 pe tine dac, 7rei s-o iei de ne7ast,5 ce-o
7rea d+nsa r,m+ne de 7,4ut;$ 1ece2al se dusese la fat, /i-i spusese f,r,
ocoli/uri c, 7enise s-o pe0easc, pentru prietenul s,u$ Lui 1ece2al nu-i
sc,pase de4am,irea fetei care o clip, tr,sese n,de.de c, Mo/tenitorul
7enea s,-i cear, ce7a pentru sine% c9iar dac, nu c,s,torie$ Fata se uitase-n
oc9ii lui cu de4n,de.dea omului care 7ede n,ruindu-i-se toate 7isurile
dintr-o dat,$ Prin pri7irea ei% pe l+n, de4n,de.de% trecuse-n sufletul
Mo/tenitorului% -ntr-o clip,% /u7oi de draoste c+t pentru o 7ia0,$ Cum ar fi
iu2it-o el% atunci% acolo% pe loc% cu pofta care st,tea -nfipt,-ntr--nsul ca
tr,snetul ata s, fac, pr,p,d pe unde trece$ 3n7,0at s, s,-nfr+ne4e /i s, se
st,p+neasc,% a/a cum se c,dea celui care 7oia s, st,p+neasc, peste al0ii%
-nc9isese oc9ii /i-/i spusese-n sinea lui% aspru /i r,spicat de par-ar fi s,pat
cu dalta -ntr-o piatr,8 :Nu tre2uieA;$ C+nd desc9isese oc9ii% peste foc
trecuse ploaia$ :Aptasa% s, /tii c, eu 0in la <icilis% /i-l respect$ E om de/tept
/i-n7,0at;$ :Am s,-l respect /i eu% m,ria-taC 1ac, asta 0i-e 7oiaA; ?i fata
oftase$ <icilis n-a7ea s, /tie niciodat, ce cu7inte se sc9im2aser,-ntre
-naltul s,u prieten /i ocrotitor /i cea care a7ea s,-i fie ne7ast,$ Ne7enindu-i
niciodat, s, cread,-ntr-at+ta noroc /i tem+ndu-se s, cercete4e c+t de tare
era piatra pe care se-ntemeia acesta% <icilis um2la pe l+n, ne7ast,-sa de
parc-ar fi fost un ou moale$ Ea se purta ca o ne7ast, supus,% care n-a7ea alt
+nd dec+t s, fac, cinste 2,r2atului /i casei sale% -n7er/un+ndu-se-n tre2uri
JJ&
ospod,re/ti /i-n cre/terea celor trei copii ai ei% un 2,iat /i dou, fete%
-n7er/un+ndu-se cum fac mul0i dintre cei care% uci+nd timpul% cred c, ucid
/i c+te un +nd 2ine-ascuns care nu le d, pace sufletului$ Nea7+nd a-i
aduce ne7esti-sii nici o-n7inuire% c+t de m,runt,% <icilis aducea o-n7inuire
c+t lumea de mare sor0ii care f,cuse s, nu fie iu2it$
S
:C+t, minte /i c+t, /tiin0,-ncap -n omul ,sta de-o /c9ioap,$ Ce p,catA;$
L "art,-m,% doamne% dac, 0i-am re/it% /opti <icilis$
L Ce 7rei s, faci% <icilisB -l -ntre2, Reele cu las sc,4ut /i r,u/it$
<icilis -l pri7i cu triste0e /i-nclin, capul% cum f,ceau prin/ii de r,42oi%
semn c, r,42oiul lui cu soarta se-nc9eia$
L 1u-te-n sala tronului% la locul t,u$
1in acel moment% Reele nu-l mai pri7i$
<icilis n-a7ea de +nd s, mear,-n sala tronului$ 3i po7estise Parianeu%
scuturat de roa4a pe care tre2uia s-o de47,luie cui7a% c,ci altfel sim0ea c,
i-o ia mintea ra4na$
A7ea s, se retra,-ntr-un un9er numai de el /tiut% unde pl+nsese de-
at+tea ori /i-/i d,duse cu pumnii-n cap% nemul0umit de sine /i sup,rat pe
soart,$ El tre2uia s, piar,-n sinur,tate% a/a cum tr,ise% fiindc, nici
pre0uirea /i prietenia Reelui% nici respectul ne7estei /i-al copiilor nu
i4oniser, sinur,tatea care se statornicise-n sufletul lui% ca un du/man de
neclintit /i care nu se l,sa dus cu /o/elele /i cu momelele m,ririi /i-ale
cinstirii$
<icilis era unul dintre-acele suflete pustii care nu cunosc -mp,carea cu
ele -nsele /i% de-aici% nici -mp,carea cu lumea$
1ruxilis% care urma -ntru totul pilda cumnatului s,u 6 -ntru totul c+t -l
ducea mintea% c,ci nu se putea spune c, ar fi /tiut latine/te ori rece/te /i
nici c, ar fi cunoscut toate c+te se /tiau despre lume /i despre 7ia0,% ca
<icilis 6 cu capul -n p,m+nt ca /i-acesta% de/i n-a7ea lacrimi de-ascuns% se
l,s,-n enunc9i -n fa0a lui 1ece2al /i-i s,rut, inelul$ Luat de m,re0ia clipei%
1ruxilis se tre4i spun+nd8
L 1oamne% te 7oi urma p+n, la ultima suflare$
:Ultima suflare a cuiB;% se +ndi su7eranul /i 4+m2i amar% -n timp ce-i
-ntindea lui 1ruxilis m+na ca pe-o punte -ntre clipa de fa0, /i cea de pe
urm,$
JJ'
- "LEANA #ULPESCU -
L 30i mul0umesc% 1ruxilis% mi-ai fost un a.utor credincios% rosti Reele%
mai ales de draul lui <icilis care% afl+ndu-se la c+0i7a pa/i mai -ncolo% -i
putea au4i cu7intele$
*
Folosindu-se de-n7,lm,/eala iscat, la n,7,lirea du/manului -n cetatea-
de-scaun% 1ece2al o luase c,tre Mia4,noapte% urmat de-o ard, restr+ns,$
La pu0in timp dup, ce sc,paser, din Cetate% 1ece2al /i-nso0itorii s,i%
printre care se aflau /i 1ruxilis% Tantinis /i C9e2risis% tre2uiser, s, se
opreasc, la un i47or ascuns -ntr-un 9,0i/% pentru a-/i ad,pa caii /i pentru a
se-ad,pa ei -n/i/i$ Altfel ar fi pierit de sete /i unii /i al0ii$ Merser, o 2un,
2ucat, de drum pe poteci de p,dure str,.uite de arca/i ascun/i -n copaci%
o/teni care le d,deau de /tire prin c+te un fluierat c, nu se 7ede nicio
prime.die c+t cuprindeau ei cu oc9iul$
1ece2al -ncerca s,-/i adune mintea -n .urul unui sinur +nd8 drumul
spre Mia4,noapte% sinurul fir de lumin, care mai r,42,tea prin p+cla
-nfr+nerii$ "42+nda acestui fir de lumin, 0inea de timpul c+t oamenii din
Cetate se mai puteau -mpotri7i romanilor% timp -n care s, nu se 2ae de
seam, lipsa Reelui$ Apoi% a.uns -n Mia4,noapte 6 dac,-i era dat s-a.un,
6 r,m+nea de 7,4ut c+t -i tr,ea inima pe mai-marii tri2urilor de-acolo s,
porneasc, la 9,ituit /i la 9,r0uit armatele romane% fiindc, la un r,42oi -n
lee siur c, ace/tia nu s-ar fi -ncumetat% sor0i de i42+nd, neexist+nd$ S-ar
fi putut de-asemenea ca acele c,petenii de-un neam cu el s,-l i4oneasc,%
/tiut fiind de c+nd lumea c, doar la c+/ti% la petrecere /i la 2ine tot natul
0i-e prieten /i c9iar rud,% pu0ini -nso0itori afl+ndu-0i la pau2, /i la neca4$
S-ar fi putut% la fel de 2ine% s,-l primeasc, fr,0e/te% cu 2ra0ele desc9ise /i-
apoi s,-i fac, de petrecanie pe nesim0ite% a/a fel ca nimeni s, nu /tie pe
unde i-ar fi putre4it oasele$
Treceau la trap -ntins pe su2 copaci 2,tr+ni care-/i -mpreunau crenile
-n 2olte um2roase$ :C+nd te +nde/ti c, pe lume sunt oameni care-acum%
afla0i la um2ra 2inecu7+ntat, a unei p,duri% se pot opri% -/i pot priponi
calul% se pot -ntinde-n iar2, /i se pot uita la cio2urile de cer care luminea4,
prin desimea frun4elor% pot 0ine un pai -ntre din0i /i pot 7isa la frumuse0ea
firii% pot trae un pui de somn% le,na0i de ciripitul p,s,rilor$ At+0ia oameni
care pot face-at+tea lucruri% fiindc, pentru ei este pace$ <iat, m,rire% ce
scump e/ti pl,tit,A Pentru unii e pace$ ?i pentru 7oi% draii mei$ Pacea
JJ*
7oastr, n-o mai poate nimeni tul2uraA;$ A/teptarea -ncordat,% cu +tul
-ntins ca o stran, de arc% cu urec9ea ciulit,% cu oc9ii plim2a0i -ntruna pe
4idurile Cet,0ii% cu lim2a -ncleiat, de sete /i cu picioarele umflate de-at+ta
um2let printre oameni% pentru a-i -ndemna s,-/i 0in, firea% -l f,cuser, s,-i
uite pe cei drai lui% pleca0i dincolo% a/a cum 7ia0a i42ute/te totdeauna s,
/tear, prin nenum,ratele /i ne-ncetatele ei ri.i c9ipul mor0ii$
Tantinis cu dreapta 0inea fr+ul calului /i cu st+na se tr,ea mereu de
2ar2a ascu0it,% ca de 0ap% 7r+nd parc, s-o smul, ori s-o cur,0e de ciulini$ 3l
urmase pe 1ece2al% f,c+ndu-/i socoteala c, -n Cetate pu0ini -i erau sor0ii
de-a fi sc,pat cu 7ia0, /i c,% oricum% c9iar dac, era prins -nso0indu-l pe
Ree% iure/ul luptei% -n care totul e pe 7ia0, /i pe moarte% -n care nimeni n-
are alt nume dec+t :du/man;% iure/ul acesta -n care nimeni nu 7rea altce7a
dec+t s+ne% c+nd nimeni n-are timp s, se uite-n oc9ii nim,nui% iure/ul
a7ea s, se mai fi domolit$
Acolo unde-nc,pea 7or2, -nc,pea de multe ori /i-n0eleere$ 1e c+te ori
o 9ot,r+re nu se sc9im2,-n fa0a unei pri7iri% a unui oftat sau a unui cu7+nt$
Pentru a-/i fi luat 7ia0a nu era niciodat, prea t+r4iu$ Ne7ast,-sa /i ,i doi
copii ai lor erau la ad,post -n Mia4,noapte% la un cumnat% cu odoarele de
mare pre0 /i cu 9ainele scumpe$ C+t era 7ia0,% era /i n,de.de$ :(m tr,i /i-
om mai 7edea;% -/i spuse Tantinis% -nc9eind 6 a c+ta oar,% oareB 6 aceea/i
7or2ire cu sine -nsu/i$
S
1ac, l-ar fi luat cine7a la repe4eal, cu-ntre2,rile% 1ruxilis n-ar fi putut
spune de ce-l urmase pe 1ece2al$ 1e c+nd se-nsurase cu Arata% sora mai
mic, a Aptasei% 1ruxilis urmase f,r, a2atere pilda lui <icilis% :cumnatul ,l
mare;% cum -l numea el pe sfetnicul Reelui$ Mai -nt+i% 1ruxilis socotea c,
cine era cel mai mare n-a7ea cum s, nu fie /i cel mai 2un$
La unul dintre sfaturile ree/ti% cel -n care li se spusese s-aduc, toate
lucrurile de pre0 pentru a fi puse la loc siur -mpreun, cu odoarele cur0ii%
c+nd C9e2risis -l -nfruntase% 7or2a-7ine% pe Ree% spun+ndu-i c,% potri7it
firii omene/ti% nimeni n-a7ea s-aduc, tot, 1ruxilis 6 de/i aceast,
:-ntrolocare; -l atinea /i pe el ca /i pe ceilal0i 6 l-ar fi ucis pe C9e2risis% /i
nu din f,0,rnicie% pentru a fi pe plac Reelui% cum ar fi cre4ut oricine% ci
fiindc, el din ad+ncul lui sim0ea ne7oia s, fie de partea celui mai mare% ca
fiind /i cel mai 2un /i% prin urmare% nesupus re/elii$
JJ@
- "LEANA #ULPESCU -
( dat,% -n :consiliul principelui;% cine7a -ntre2ase pe altcine7a cum de-
acest altcine7a nu-i ripostase lui Traian -ntr-o discu0ie -n care era e7ident
c, -mp,ratul n-a7ea dreptate$ :Fiindc, el =Traian> are cu trei4eci /i una de
leiuni dreptate mai mult, dec+t mine;% r,spunsese acel altcine7a /i
4+m2ise cu-n0eles$
1ruxilis nu punea niciodat, la-ndoial, dreptatea lui 1ece2al /i nici
-naltele daruri ale :cumnatului ,l mare;% care nu deea2a a.unsese -nalt-
sfetnic al Reelui% sfetnic -n fa0a c,ruia tot omul se pleca% pentru
de/tept,ciunea% pentru -n0elepciunea /i pentru /tiin0a lui% prin care% dac, s-
ar fi luat la-ntrecere cu #e4ina% Marele Preot% l-ar fi 2iruit /i pe-acela$
Numai pi4ma/ii% mai ales cei care-i .induiau locul% n-a7eau oc9i s,-l 7ad,%
-l credeau -n stare de toate m+r/,7iile p,m+ntului /i pre4iceau c,% -ntr-o
2un, 4i% 1ece2al a7ea s, se c,iasc,-de-ncrederea cu care-l -n7rednicise$
Ace/tia% din st+rpitur, /i din n,p+rc, nu-l scoteau pe -naltul-sfetnic$ 1e
c+te ori se afla -n lume /i i se punea 7reo-ntre2are ca unuia cu neamuri at+t
de sus-puse% 1ruxilis se sume0ea -ntr-o t,cere cu care 7oia s, dea de-n0eles
c, nicio tain, de la Curte nu-i era str,in,% dar c, nu-i era -n,duit s-o
de47,luie$ 1e fapt% 1ruxilis nu /tia o 2oa2, mai mult dec+t se 7or2ea 6 de
fa0, cu to0i cei de-o seam, cu el 6 -n sfatul Reelui$ <icilis nu era omul
care s, se dest,inuie cui7a$ P+n, a nu-i cunoa/te firea-nc9is,% l,s+ndu-se
p,c,lit de 2un,7oin0a pe care <icilis o ar,ta neamurilor ne7esti-sii% fiindc,%
a/a socotea el c, tre2uie s, se poarte oamenii -ntr-o familie% 1ruxilis
-ncercase s,-l tra, pe cumnatu-s,u de lim2, cu pri7ire la Ree% f,r, +nd
s, se ro4,7easc, fa0, de al0ii cu cele aflate% ci doar pentru a c,p,ta
importan0, el -n sine/i c+t /i fa0, de sine$
<icilis se uitase 2l+nd -n oc9ii lui 1ruxilis /i-i pusese o m+n, pe 2ra08
:Cumnate% mai 2ine s, 7or2im despre altce7a% /i acum /i alt, dat,;$ ?i se
uitase iar -n oc9ii lui 1ruxilis$ 3n pri7irea primului-sfetnic domnesc plutea
totdeauna um2ra de ne/ters a umilin0ei din lumina oc9ilor c+inelui 2,tut
sau a celui de pripas$
1in 4iua aceea% 1ruxilis% pe care su20irimea min0ii nu-l d,dea afar, din
cas,% -ncepuse% f,r, s, fi putut s,-/i t,lm,ceasc, de ce% s, se team, de
cumnatu-s,u :,l mare;% cu o team, din ad+ncul fiin0ei% aceea/i pe care-o
sim0ea c+nd -/i -ndrepta +ndul spre puterile ne7,4ute$
<icilis primise o dat, cu 1ruxilis por0ia de otra7, de la 2,tr+nul
1romi9ete$ <icilis -/i luase r,mas-2un de la Ree cu +ndul de a-/i lua
7ia0a$ Pentru prima oar, de c+nd -l cuno/tea pe <icilis% cumnatu-s,u nu-i
JJD
urmase pilda$ (tra7a o a7ea asupra lui% dar nicio clip, nu-i trecuse prin
minte s-o /i foloseasc,$ 1e fapt% dac-ar fi fost timpul /i locul s,-/i
cercete4e cinstit cuetul% 1ruxilis ar fi tre2uit s, recunoasc,% m,car -n
sinea lui% c,-l urmase pe 1ece2al mai ales pentru a sc,pa de pri7irea 7e/nic
plin, de m+9nire a cumnatului s,u /i care% la un moment dat% ar fi putut fi
/i plin, de-n7inuire -n fa0a -nc,p,0+n,rii lui 1ruxilis de-a r,m+ne-n 7ia0,$
:1e dincolo nu s-a-ntors nimeni$ E 7reme destul, s, ne str,mut,m$ C+nd
ai murit% e/ti 2un mort$ Ne7ast, 2un, am% fete frumoase am% c9ea% sla7,
4eilor% s, tot tr,im /i s, nu-l ispr,7imA Romanii ,/tia oameni or fi /i ei;$
C+t c,uta el s,-/i fac, sinur cura.% la acest ultim +nd se posomora$ Se
uita cu coada oc9iului spre 1ece2al$ Aplecat ni0el din /ale% /i-a2ia atin+nd
/aua% cu coiful dat pe spate% cu capul -n0epenit -n plato/, de parc, nu mai
a7ea pic de +t% Reele p,rea st,p+nit de-un sinur +nd8 cum s,-/i m+ne
mai iute calul$
:1ac,-au s,-l prind,% ce-o s, fac,B Fiecare cu norocul lui;% -/i 4ise
1ruxilis /i-/i desprinse pri7irea de omul de-a c,rui soart, -/i desprinsese
+ndul$
S
C9e2risis merea -ntr-o latur, a Reelui$ El n-a7ea otra7, asupra lui$ 3i
p,rea r,u% fiindc, cine-/tie-ce moarte-l a/tepta$ 3i p,rea r,u /i c, nu
r,m,sese-n Cetate$ Ar fi murit cu arma-n m+n,$ Se +ndi la soarta care-i
a/tepta pe-ai lui8 ne7ast, /i cinci copii$ ?i la soarta tuturor$ Se uita mereu la
Ree$ Pricini pentru care s,-l -ndr,easc, cine-/tie-c+t n-a7usese% cum n-
are nimeni care tre2uiN s, se supun, fa0, de cel c,ruia i se supune$ El
-n0elesese c, al,turi de 1ece2al erau oarecari sor0i de am+nare a c,derii su2
romani% f,r, a mai fi 0inut socoteal, /i de tri2urile du/mane din .ur% pe care
doar Reele i42utise s, le 0in, -n fr+u$ 3l -nfruntase de multe ori pe Ree%
d+ndu-se cu p,rerea c, o pace str+m2, cu marea putere a Romei ar fi fost
mai de folos dec+t o lupt, dreapt, -mpotri7a acesteia$ 3ncet--ncet% -n Cetate
se r,sp+ndise pe /optite 7estea c, familia Reelui -/i pusese cap,t 4ilelor$
1up, ce ie/ise din sala tronului% Parianeu o luase ra4na prin Cetate$
Cum -nt+lnea un om cunoscut% -l apuca de piept% -l punea s, .ure pe ce-i era
mai scump c, tot ceea ce urma s, afle din ura lui n-a7ea s, spun, mai
departe% /i-i po7estea r,2it% -ntr-o /oapt, care se-au4ea la o sut, de pr,.ini
JJE
- "LEANA #ULPESCU -
-mpre.ur% cu oc9ii -mp,ien.eni0i de lacrimi /i tul2uri ca la 2e0ie% -i po7estea
ce 7,4use-n sala tronului$
3n clipa c+nd aflase acest lucru din ura lui Parianeu 6 care se .urase pe
7e/nicia sufletului c, vzuse cu ochii lui familia Reelui dormindu-/i
somnul% cu mic-cu mare% -n .il0urile domne/ti 6 -n acea clip,% C9e2risis
luase 9ot,r+rea s,-l urme4e p+n, la cap,t pe cel c,ruia i se-nc9inase su2
ap,sarea -mpre.ur,rilor$ :Ai cinci copii% C9e2risis$ Cui -i la/iB;% se strecura
un las -n sufletului lui$ :Familia% 7e/nicul -ndemn la plecatul ruma4ului%
la-ndoitul spin,rii% 7e/nica um2r, deas, la care ne pitim la/itatea$ Cui -i
lasB #ie0ii% sor0ii$ Cui i-a/ l,sa dac, m-ar str,pune un du/man cu
lanceaB;$ Se uita la 1ece2al$ 3i 7edea partea st+n, a fe0ei% cea spre care-i
c+rmea nasul cu /aua rupt,$ Sl,2ise r,u$ (sul proeminent al nasului era
ata s,-i str,pun, pielea uscat, /i cenu/ie% cu 42+rcituri m,runte$ Reele
parc, s-ar fi sculat dup, o 4,cere lun,$ Nici n-ai fi /tiut s, spui cu c+t
-m2,tr+nise -ntr-o sinur, 4i$ El nu mai a7ea de ap,rat pe nimeni dintre-ai
lui /i nici 0ar, peste care s, fie Ree$ Nu i-ar fi fost mai u/or s, doarm,%
al,turi de ne7ast, /i de copii% -n scaunul domnescB ?i totu/i alera cu
spada-n m+n,% Ree doar peste sine /i peste +ndul de-a-/i ap,ra neamul
p+n, la sf+r/it$ Peste-acest reat nu putea n,7,li nimeni$ Nimicnicia
cotropirii nu-i p,trunsese-n suflet$ Pentru prima oar,% pe C9e2risis nu-l
-ncerca nicio team, -n fa0a Reelui% de care se sim0ea leat printr-un +nd
de fr,0ie$ 3i 7enea mereu s,-l pri7easc,$ ( m+9nire deas, ca p+cla i se l,s,
pe suflet8 :Oei% c+t de su20ire e firul 7ie0ii noastreAC Codrule% codru0ule% tu
ai s, fii la fel de m+ndru /i dup,C;$ C,petenia credincioas, -ntorcea
mereu capul spre 1ece2al$ Presim0irile% ne7,4u0ii 7estitori ai sor0ii% -i
/opteau c, prea mult n-a7ea s,-l mai 7ad, pe Reele dacilor$
S
Caii% -n spume de-at+ta alerat% -ncetiniser, pasul$ 1ece2al -/i arunc,
oc9ii spre C9e2risis$ Pri7i -nt+i la calul s,u mur% care a2ia mai r,sufla /i-
ntorcea mereu capul spre c,l,re0 de parc-ar fi cerut p,suire /i-ndurare% apoi
c,t, cu -n0eles la C9e2risis$ Pri7irea lui 1ece2al spunea c, totul se
terminase$ Soarta lui /i-a celor care-l -nso0eau era leat, de iu0eala unui pas
de cal$ C9e2risis se uit, -n oc9ii lui 1ece2al /i-i /opti8 :1oamne% acum
-n0ele;$ Reele co2or- pleoapele a-ncu7iin0are$ Un t+n,r dintre -nso0itori
JJG
se-apropie% -nclin, ad+nc capul /i-ntre2, cu las tremurat ce s, fac,8 nu
mai 7oiau caii s-alere$ :L,sa0i-i la pas% altfel -i omor+mA;$
Nici n-apuc, 1ece2al s,-/i termine 7or2a% /i-n oana mare mul0ime de
c,l,re0i% 7+ntur+ndu-/i armele-n aer se-a2,tur, asupra lor% str+n+ndu-/i
cercul$ 1ece2al pri7i roat, -n .ur$ Nu era nicio sc,pare$ 3/i desprinse-
armura /i-i -ntinse lui C9e2risis sa2ia% cu st+na ar,t+ndu-i +tul$
:1oamne% iart,-m,% nu pot;% 4ise C9e2risis /i se-ndoi -n /a d+nd cu capul
de coama calului% apucat de-un r,u de la inim,$ To0i -nso0itorii -/i plecar,
frun0ile su2t pri7irea Reelui lor% care poruncea /i rua totodat,$ :3ncerca0i
s, tr,i0i;% le spuse el$ Re4em, arma cu m+nerul de rea2,nul calului /i se-
a47+rli cu 2ereata-n 7+rful ei -nco7oiat$ S+nele 0+/ni ca dintr-o ran,
desc9is, /i% 7enind /u7oi pe coama calului% acesta se sperie% se ridic, -n
dou, picioare /i-ncerc, s,-/i a47+rle c,l,re0ul din /a$ C9e2risis desc,leca
repede% ca s, potoleasc, murul care nec9e4a /i p,rea ca apucat$ Romanii
-l prinser, .os$ "42utise s-apuce calul de d+rloi% -l 2,tea u/or pe ruma4 /i-
i 7or2ea -ncet ca s,-l fac, s, se lini/teasc,$ :Po% 2,iatule% 9oA;% ca /i cum
sinura menire ce-i mai r,m,sese pe lume ar fi fost s, domoleasc, un cal
speriat$ Nici nu-/i d,du seama c+nd -i luaser, sa2ia de la cin,toare /i-i
leaser, m+inile$ Unul dintre c,l,re0i% t+n,r% la dou,4eci /i /apte-dou,4eci
/i opt de ani% -/i repe4i calul -ntr-o latur, a murului care 0inea -n spinare
trupul Reelui dac$ 1in 2ereata Reelui% s+nele se scurea acum -ntr-un
fir potolit$ C,l,re0ul roman porunci altuia s,-i 0in, calul de d+rloi$ El se
ridic,-n picioare% se-n0epeni 2ine-n sc,ri% -/i at+rn, spada oal, de
cin,toare% scutul 6 de cioc9ina /eii5 cu am+ndou, m+inile desprinse din
curele coiful reelui dac /i-l a47+rli -ntr-o latur,% apoi -/i -nfipse m+na
st+n,-n p,rul c,runt al mortului% -i 4muci capul pe spate /i% cu dreapta%
dintr-o i42itur, de spad, tras, iute de la 2r+u% -l desp,r0i de trunc9i$
C9e2risis -nenunc9e primul% -/i plec, fruntea /i-/i duse m+inile% a/a
leate cum erau% la inim,$ Ceilal0i -nso0itori ai Reelui dac% at+0ia c+0i mai
r,m,seser,-n 7ia0,% -nenunc9ear, unul c+te unul$
1up, un timp 6 c+t de lun nu-/i d,dea seama 6 C9e2risis sim0i cum o
m+n, -l apas, pe-un um,r$ 3ntoarse capul /i d,du cu oc9ii de-un 2,r2at cu
p,r 2,lan% -n a c,rui pri7ire% posac, /i-mp,ien.enit, de o2oseal,% i se p,ru
c, 7ede o um2r, de mil,$ (mul -i f,cu semn s, se ridice$ C,l,re0ul care-l
decapitase pe Ree desc,lecase /i% c9iar -n clipa aceea% cu un pumnal -n
m+n,% se-apropie de partea cealalt, a calului care st,tea potolit cu trupul
mortului -n /a$
J!K
- "LEANA #ULPESCU -
:Ce-o mai fi 7r+nd s, fac,B;% se-ntre2a C9e2risis% care-/i plim2, mai
-nt+i pri7irea pe c9ipurile dacilor$ Cei patru c,l,re0i din arda Reelui se-
a/e4aser, pe .os% cu enunc9ii la ur, /i se uitau -naintea lor cu pri7irea
oal, a omului care nu mai are ce-a/tepta de la 7ia0,$ Tantinis% 7r+nd s,
par, c,-/i p,strase firea% se uita 0int, unde7a cu-o pri7ire-ncordat,% ca /i
c+nd acolo ar fi fost ascuns, o mare tain,$ " se dusese trufia$ 1emult% -n
copil,rie% C9e2risis 7,4use un lup c,4ut -ntr-o capcan,$ Cu o c,ut,tur, care
nici nu ura% nici nu cer/ea% s,l2,ticiunea se uitase o sinur, dat, la fiecare
dintre oamenii care-l -ncon.urau$ Pe urm, pri7ise-n ol /i nu se mai
mi/case$ La fel /i Tantinis$
S
C+nd pricepuse c, 1ece2al a7ea s,-/i ia 7ia0a de fa0, cu ei% 1ruxilis%
cuprins de spaim, /i de re7olt,% desc9isese ura s,-l tra, pe Ree la
r,spundere pentru soarta lor% pe care-i ademenise pentru ca apoi s,-i lase
de i42eli/te% uit+nd c, Reele nu c9emase pe nimeni dup, el /i nu
f,,duise nim,nui nimic$ P+n, s,-/i adune 1ruxilis +ndurile /i s, i le-
a47+rle Reelui -n fa0,% acesta -/i t,iase 2ereata$ Niciodat, 1ruxilis nu
ur+se mai mult pe cine7a dec+t -l ur+se pe 1ece2al -n ultima lui clip,$
S+nele care 0+/nea din trupul Reelui -l adusese-ntr-o stare 7ecin, cu
ne2unia$ 1ac, o r,m,/i0, de .udecat, nu l-ar fi f,cut s, se team, de-
nso0itorii lui 1ece2al% 1ruxilis s-ar fi repe4it /i l-ar fi sf+rtecat cu fierul pe
fostul monar9% a/a mort cum era$ 1ruxilis -ntr-at+t nu-/i mai afla locul%
-nc+t desc,lecase /i se-n7+rtea -n .urul calului% de parc-ar fi fost apucat de-
o 2oal, tainic,$ Se tre4ise -ncon.urat de romani$ Nici nu sim0ise c+nd -l
de4armaser,$ C,l,re0ii din arda reelui% o/teni de meserie% oameni de
n,de.de% a2ia apucaser, s,-/i tra, armele din teac,$ :Nu 7, prime.dui0i
4adarnic 7ia0a;% fusese cu7+ntul de ordine al Reelui -n orice 2,t,lie /i%
dac-ar mai fi tr,it% acela/i i-ar fi fost /i pentru 2,t,lia ultim, /i pierdut,$ Ei
/i-o prime.duiser,% /tiind c, era 4adarnic$ Li se p,rea c, nu mai a7eau
pentru ce s,-/i p,stre4e 7ia0a$
1oar patru c,l,re0i din ard, mai r,m,seser,-n 7ia0,$
Prea tul2urat de tot ce-i era dat s, 7ad,% 1ruxilis se tre4ise-n enunc9i%
la r+nd cu ceilal0i daci% -n fa0a desc,p,0+n,rii lui 1ece2al$ Altminteri n-ar
fi-nenunc9eat nici dac, romanii l-ar fi f,cut 2uc,0i pe-acel Ree% pe care
el -l socotea un tr,d,tor% de 7reme ce nu-l scosese la liman$ Furia de la
J!J
-nceput era amestecat, cu prea mult, uimire% pentru ca 1ruxilis s, mai /tie
pe ce lume se afla$ P,rul% tuns scurt% i se ridicase m,ciuc,% iar ura-i
r,m,sese -ntredesc9is, din momentul c+nd 7oise s, se r,steasc, la Ree$
Capul ca o par, se lunise% iar f,lcile% c,4ute ca /i u/a% -i flendureau ca
2,r2iile de coco/$ (c9ii% din crun0i cum -i erau pe 7remea m,ririi =de care
parc,-l desp,r0eau o mie de ani>% se f,cuser, ser2e4i /i apo/i ca ai c+inilor
2,tr+ni$
Pri7indu-l pe 1ruxilis% ai fi 4is c, toat, spaima /i nedumerirea din lume
-n el se-adunaser,$ Ceilal0i /ase oameni de-un neam cu el se str,duiau s,-/i
p,stre4e firea /i demnitatea% ca sinur, a7ere ce le mai r,m,sese% m,car
pentru 2unul lor nume -n fa0a du/manului$
1ruxilis nu /tia s, piard,$
C9ipurile celor patru o/teni ai lui 1ece2al -ncremeniser,$ Ai fi putut
crede c, trecuser, la 7e/nica lini/te cu oc9ii desc9i/i$
1oar pe c9ipul lui 1ruxilis se 2,nuia forfota +ndurilor tul2uri /i-
amestecate% care nu sunt -n stare s, se-adune-n /u7oiul limpede al marii
dureri$ Sufletul lui nu se putea o clip, de4lipi de plea7a /i de m,run0i/urile
7ie0ii% pentru-a str,2ate spre tainele firii printre care se num,r, 9arul
+ndului -nalt$
S
Capul reelui 1ece2al odi9nea -n iar2, l+n, o/tenii mor0i% -n afara
cercului pe care-l formau romanii -n .urul prin/ilor$
T+n,rul cu mi/c,ri iu0i% care se proclamase c,l,u de mor0i% se-apropiase-
acum de calul pe care se afla trupul f,r, 7ia0, al Reelui$
Mai -nt+i for0ase cu lama pumnalului deetele mortului -n0epenite pe
arda armei$ 1up, ce i42utise s,-i smul, sa2ia% se-apucase de me/terit la
desprinderea m+inii din -nc9eietur,% ca /i c+nd ar fi -mp,r0it o 7it, /i s-ar fi
temut s, nu-i spar, 7reun os /i s, nemul0umeasc, astfel mu/teriul c,ruia
urma s-o 7+nd,$
L Fanios% 7ino-ncoaNA se-adres, pe rece/te unui leionar de 7+rsta lui%
care se afla cu c+0i7a pa/i mai -ncolo$
L Numaidec+t% Ti2erius% r,spunse tot pe rece/te cel cu numele de
Fanios$
L Hine spada ,stuia /i ai ri., de ea$
J!!
- "LEANA #ULPESCU -
Fanios o apuc, /i o-ntoarse pe-o parte /i pe alta% uit+ndu-se cu luare-
aminte la m+nerul ei de aur$ Pe-am+ndou, fe0ele acestuia% -n relief scund%
se 7edea capul de lup cu ura desc9is,$ Fanios lu, seama apoi la 7+rful
adus al armei% pe care s+nele-ncepea s, se-nc9ee$
L S, /ter lamaB
L Nu$ Las-o a/a$ C+nd se usuc, de tot% o 7+ri aici% -i r,spunse Ti2erius%
/i-i f,cu lui Fanios semn s, desprind, teaca de la cin,toarea mortului$
Fanios% tinerel destul de m,runt% usc,0i7 /i m,sliniu la fa0,% cu ni/te oc9i
neri ata parc, s, se umple mereu de lacrimi% nu se r,2ea s, desprind,
teaca% ci -ntorcea mereu arma pe-o parte /i pe alta% ca /i c+nd astfel s+nele
de pe ea s-ar fi uscat mai repede$
L Ce% 0i-e team, c, te molipse/ti de moarteB #e4i-0i de trea2,$ Asta nu
e 2oal, care se ia$ 3i 7ine fiec,ruia la r+ndul lui% spuse Ti2erius cu un
4+m2et -n 4eflemea% uit+ndu-se la Fanios% -n timp ce-i trecu pe la nas m+na
Reelui dac% din a c,rei -nc9eietur, ie/eau 2ro2oane de s+ne$
L Punem astea-n traist,% /i Ti2erius ar,t, din oc9i m+na /i capul
Reelui mort% m, sp,l /i eu pe m+ini /i-napoi -n castru$
C9e2risis% care /tia rece/te% nu-l sl,2ise o clip, nici cu oc9iul% nici cu
urec9ea pe t+n,rul Ti2erius$ Pri7ise cu uimire la el cum t,ia capul /i m+na
unui mort% f,r, ur,% f,r, furie% ca /i c+nd ar fi cosit un 2ra0 de iar2,$ 1e
unde-or fi 7enind ace/ti doi romani, Ti2erius /i Fanios% de 7or2eau
rece/te-ntre eiB
L 1oi 2,ie0i la mine% spuse Ti2erius% de data asta latine/te$ 1a0i-l .os de
pe cal$ ( fi oare 7reun i47or pe-aici unde s, m, sp,l pe m+iniB continu, el
f,r, pau4,$ ( /ti 7reunul din ,/tia latine/teB
3n 7remea asta% doi leionari se-apropiar, de calul mur al reelui
1ece2al$
C9e2risis f,cu un pas -nainte /i ridic, m+inile deasupra capului$
3n ta2erele militare dace% oricine-a7ea de raportat sau de adus ce7a la
cuno/tin0, mai-marelui s,u% ie/ea din r+nd /i ridica m+na dreapt,$ Acum%
m+inile fiindu-i leate% C9e2risis le ridicase pe-am+ndou,$
L EiB -l -ntre2, Ti2erius% -nso0ind 7or2a cu un est interoati7$
L Prea-cinstite oaspete% i se adres, latine/te C9e2risis% ne/tiind cum s,-
i spun, altfel% -n,dui0iC s,-l co2or eu de pe cal pe r,posatul nostru Ree$
C9e2risis se +ndise dac, s, spun, :s,-l co2or+m noi; ori :s,-l co2or
eu;$ Se 9ot,r+se s, 7or2easc, doar pentru sine% fiindc, 2,ase de seam,%
J!&
de-a lunul 7ie0ii% c, oamenii nu se 2ucurau s, f,,duie/ti sau s, propui
ce7a -n numele lor$
C9e2risis se-apropie de Ti2erius cu m+inile-ntinse% -nainte de-a primi
r,spuns$
L Cinstite oaspete% NaiBA spuse Ti2erius% -n timp ce-i de4lea m+inile$
L Nu /tiu ce ran a7e0i -n armat,$ #-am numit /i eu cum m-am
priceput$
Ti2erius se mir, ce latin, de om /colit 7or2ea pri4onierul$
Lui C9e2risis nu-i sc,pase felul cum rostea Ti2erius cu7intele-n
latine/te% mult mai deose2it de-al constructorilor /i de-al instructorilor
militari r,ma/i -n 1acia de pe 7remea lui 1omi0ian% c,rora C9e2risis% ca
multe alte c,petenii dace% le fusese-n7,0,cel$ Unele cu7inte parc, le scotea
din +t Ti2erius% asprindu-le anumite sunete% la altele s+s+ia% f,r, s, fi fost
peltic de felul s,u$
C9e2risis -/i mut, pri7irea de pe c9ipul nericios /i prelun al lui
Ti2erius% pe c9ipul de piatr, al lui Tantinis$ ( clip,% oc9ii acestuia se-
nsufle0ir,$ P,reau c,-i -ncu7iin0ea4, 9idul pios /i c,-i mul0umesc totodat,
pentru a nu-l fi amestecat /i pe el -n fapta ce se putea do7edi necuetat,$
C9e2risis se uit, apoi la 1ruxilis% a c,rui spaim, se mai potolise$ Acum
0inea ura-nc9is,% cu din0ii-ncle/ta0i% a/a fel c, 2u4ele nu i se mai 7edeau
nici pic$ 3n loc de ur, -i r,m,sese o linie de-a curme4i/ul fe0ei% ca o
plesnitur,-n p+ntecele unei oale$
C+nd C9e2risis i se uit, -n oc9i% 1ruxilis pri7i drept -nainte% f,c+ndu-se
c, nu-l 7ede$ C9e2risis% care se-ndoise totdeauna de /tiin0a de carte a lui
1ruxilis% mai ales latineasc,% acum -ncepu s, cread, c, ce7a-ce7a tot
pricepea el% de 7reme ce nu se mira c, lui C9e2risis i se scoteau le,turile
de la m+ini$
:Asta 7-a fost credin0a% suflete f,0arniceA;% se +ndi C9e2risis% /i se-
apropie de calul mur al Reelui$ Calul p,/tea acuma lini/tit% scutur+nd din
cap din c+nd -n c+nd$
Cei patru c,l,re0i din arda Reelui se ridicar, cum putur, de .os /i% cu
m+inile-ntinse% -naintar, spre Ti2erius$ Nimeni n-ar fi putut spune dac,-
n0eleseser, sau nu ce 7or2ise C9e2risis pe latine/te cu mai-marele
romanilor$ Pricepuser, -ns, c, lui C9e2risis% prins ca /i ei% romanul -i
-n,duia s, se-nri.easc, de trupul Reelui$ Unul dintre ei% cel care-
naintase primul% -i f,cu semn lui Ti2erius cu capul spre m+inile lui /i spre
trapul Reelui% apoi l,s, capul -n .os ca /i c+nd ar fi a/teptat sentin0a unei
J!'
- "LEANA #ULPESCU -
.udec,0i$ Ti2erius -i de4le, m+inile /i-i f,cu semn s,-l a.ute pe C9e2risis%
care se c,4nea s, scoat, un picior al Reelui din scar,$ Fiind 4i de 7ar,%
cald,% mortul -nc, nu-n0epenise$
L 1oi a.un% 4ise Ti2erius% uit+ndu-se ne9ot,r+t la ceilal0i trei o/teni
daci% care st,teau cu m+inile-ntinse c,tre el ca Parcele$
C,l,re0ii romani se uitau la prin/ii daci cu un amestec de curio4itate fa0,
de-un neam c,ruia nu-i cuno/teau o2iceiurile /i de ner,2dare% ner,2darea
de-a se 7edea mai repede-n castru% dup, o lun, de isto7ire ne-ntrerupt,$
Unii mestecau c+te-un pesmet /i pe urm, 2eau ap, dintr-o plosc, de metal
-m2r,cat,-n p+sl,$ Al0ii mo0,iau de-a 2inelea$ C+0i7a% atin/i de lamele
dacilor -n scurta-nc,ierare% -/i leau r,nile unii altora cu f+/ii de p+n4,$ Pe
c9ipul nim,nui dintr--n/ii nu se 7edea nici -ncr+ncenarea urii fa0, de
du/man% nici 2ucuria 7ictoriei$ 1oar o mare o2oseal,$
Misiunea lor se-nc9eiase$ Fuseser, trimi/i s,-l aduc, pe Reele dacilor
7iu sau mort$ A7eau s,-i duc, -mp,ratului capul /i m+na du/manului
-nfr+nt$ A7eau s,-i duc, /i pe am,r+0ii ,/tia de-nso0itori ai Reelui$ C+nd
lui Ti2erius -i 7enise ideea s, taie capul Reelui mort% to0i leionarii se
uitaser,-n p,m+nt$ Ti2erius% -nfl,c,rat% dornic de a7entur, /i de
spectaculos% cum au4ise c, Reele dac sc,pase din Cetate% se /i oferise s,-i
ia urma /i s,-l prind,$ Siur c, ar fi 7rut s,-l prind, 7iu$ Nefiind r,u de
pau2,% Ti2erius se mul0umise /i cu el mort$
Umilirea du/manului 7iu tre2uia -nlocuit, cu ce7a8 cu mutilarea lui$
L Cinstite comandant% i se-adres, C9e2risis lui Ti2erius$ Oicea0i c,
7re0i s, 7, sp,la0i pe m+ini$ Unul dintre-ai no/tri 7, poate ar,ta un p+r+u$
3n,dui0i-mi s, 7,-ntre2 ce-a7e0i de +nd s, face0i cu trupul Reelui
nostru$
L @ostului 7ostru reL%
K ;posatului nostru Ree$
L 3l a47+rlim -ntr-o r+p,$ S-or ,si ce7a li9ioane s,-l m,n+nce$
L Cinstite comandant% to0i o s, murim -ntr-o 4i$ Fii m,rinimos cu
du/manul -nfr+nt /i 4eii te 7or r,spl,ti% rosti -ncet C9e2risis% cu-o
tremurare-n las% -n timp ce se uita -n ol ca /i c+nd s-ar fi f,cut purt,torul
de cu7+nt al unui oracol$
Lui Ti2erius -i pieri 4+m2etul de fl,c,u 7esel care se duce la nunt,$
L 3n,duie-ne% cinstite comandant% s,-l -nrop,m ca pe un om /i s,-i
sp,l,m dup, datin, r,m,/i0ele$ 3n,duie-ne s, facem la fel /i cu ceilal0i
mor0i ai no/tri$ Niciunul dintre noi nu ne /tim sf+r/itul$
J!*
La aceste ultime cu7inte% C9e2risis se uit, -n oc9ii lui Ti2erius ca-n
oc9ii unui to7ar,/ cu care soarta -i l,sase de-mp,r0it sinura ei mo/tenire
siur, /i fr,0easc,8 moartea$
Ti2erius le de4le, m+inile /i celor trei c,l,re0i daci care nu se
mi/caser, din loc% a/tept+nd% cu pri7irea-n p,m+nt% un semn de 2un,7oin0,
a cuceritorului$
Su2t pa4,% C9e2risis duse -mpreun, cu un o/tean trupul Reelui la un
p+r+ia/ din apropiere$ 3i scoaser, armura% -l sp,lar, de s+ne /i-i uscar,
+tul cu /omoioae de iar2,$ C9e2risis -i acoperi t,ietura cu-o m+nec, pe
care /i-o smulse din c,ma/,$ 3i sp,l, apoi capul /i m+na% le usc, mai -nt+i
cu iar2,% apoi cu cealalt, m+nec, a c,m,/ii$ (c9ii Reelui r,m,seser,
desc9i/i$ C9e2risis adun, o m+n, de ur4ici pe care le-ndes, -n +tle.%
acoperi cu ur4ici /i t,ietura% -nf,/ur+nd-o apoi str+ns -n fe/e cu 2alsam
pentru r,ni pe care le scoase din traista at+rnat, la +t% su2 c,ma/,% cum
purta orice o/tean dac$ Sp,l, m+na Reelui% -i -nf,/ur, t,ietura-n ur4ici /i-n
fe/e$ Lu, capul Reelui -n am+ndou, m+inile /i se-n7+rti -ncet cu el% pe
loc% de c+te7a ori$
Ti2erius% care se afla ce7a mai -ncolo /i se /terea pe m+ini dup, ce se
sp,lase-n p+r+u% se uita nedumerit la C9e2risis% care p,rea mi/cat de-o
putere ne7,4ut,$
L Ei% ce faci% omuleB -i stri, el% nelini/tit ca -n fa0a unei ciud,0enii$
C9e2risis a/e4, capul pe iar2,% spri.inindu-l -n +tul acoperit cu fe/e% cu
fa0a-ndreptat, spre Ti2erius$
Acesta -/i -ntoarse pri7irea de la oc9ii mortului$
L Am 7rut s, mai 7ad, o dat, lumea% r,spunse C9e2risis$
L <ine% 2ine$ Acum d,-mi-l% s,-l pun -n sac$
La ultimele cu7inte-ale lui Ti2erius% un fluture% de-o m,rime /i de-o
frumuse0e neo2i/nuit,% poposi -n p,rul c,runt al Reelui$ <,tu la-nceput
din aripile ruinii pe care erau scrise patru pete ca patru oc9i fa2ulo/i
cuprin4+nd toate culorile lumii% apoi% afl+ndu-/i locul% r,mase nemi/cat%
neasemuit odor al firii% 7enit s,-mpodo2easc, fruntea care nu 7oise s, se
plece$
C9e2risis ridic, fluturele cu o frun4, /i-i /opti8 :Spune lumii de
nenorocirea noastr,C;$
L 3ndat,% cinstite comandant% rosti cu las tare /i-i ar,t, lui Ti2erius
fluturele ca pe-o pricin, de-nt+r4iere$
J!@
- "LEANA #ULPESCU -
C9e2risis -/i -mp,r0i c,ma/a-n patru 2uc,0i8 dou, mai mari% dou, mai
mici$ 3n7eli capul -ntr-o 2ucat, de p+n4,$ 3l -n7eli /i -ntr-a doua% pe care-o
-nnod, ca pe-o pun,$ 3ntre cele dou, straturi de p+n4, -ndes, ur4ici$ Lu,
m+na Reelui -n m+inile sale% se uit, la deetele care% de/i arma le fusese
smuls,% r,m,seser, str+nse /i% -ntre ele /i podul palmei% strecur, o f,r+m,
de p,m+nt% a/e4, -ncet m+na-n iar2,% ca pe-un odor% -nenunc9e% s,rut,
inelul care p,rea crescut o dat, cu carnea deetului ce-l purta /i atinse cu
fruntea m+na 0eap,n,$ Cei patru daci care s,pau ropile pentru mor0i
-nenunc9ear, /i s,rutar, /i ei m+na care-i c+rmuise optspre4ece ani$
Tantinis /i 1ruxilis continuar, s, sape f,c+ndu-se c, nu 7,d nimic$
Leionarii care-i p,4eau se uitar, la cei doi% apoi% cu -n0eles% unii la al0ii$
Unul dintre ei% usc,0i7% cu un cap mic /i-m2,tr+nit% scuip, printre din0i$
1up, ce a/e4, capul /i m+na Reelui -n traista lui Ti2erius% C9e2risis -i
ceru unui leionar lopata cu coad, scurt, /i se puse pe s,pat$
L Mai repede% c, ne-apuc, mie4ul nop0ii$ Nu mai s,pa0i a/a de ad+nc$
C, doar n-o0i 7rea s, le face0i pu0$
1eoarece Ti2erius -/i pierduse r,2darea% dacii -/i puser, la repe4eal,
mor0ii-n roap,% unul l+n, altul /i unul peste altul$ Reelui -i s,paser, o
roap, ad+nc, /i-nust,$ Cei patru o/teni -/i -nnodat, c,m,/ile c+te dou, /i
slo2o4ir, trupul Reelui -n roap,$ 3nenunc9ear,% /i C9e2risis o dat, cu
ei% -n fa0a ropilor desc9ise /i spuser, to0i cinci -ntr-un las8 :Primi0i-i% 4ei%
/i tu% p,m+ntA;$
L Sus% pe caiA ?i 7oi% ,/tia% se adres, Ti2erius dacilor$ M, r,2esc%
altfel 7, duceam pe .os /i cu pripon la picioare$
Urc, -n /a% trec+ndu-/i pe ante2ra0ul st+n curelele scutului o7al de
piele% -mpodo2it cu doi lu.eri de floare stili4a0i% r,sucindu-se-n .urul unui
moti7 ornamental str,lucitor 6 un fel de colac de 2ron4 -mpletit 6 din olul
c,ruia cre/tea uruiul defensi7% umbo%
Pri4onierii -nc,lecar,$
L+n, fiecare capti7 dac se aflau patru str,.eri romani5 unul -i lea
m+inile la spate% altul -i punea un la0 de +t% cap,tul cel,lalt al fr+n9iei
prin4+ndu-l de o2l+ncul /eii% doi -i cetluiau picioarele de scaii$ Con7oiul
porni la drum$
J!D
!E(E5678 6cei romaniI Ei sunt tiranii lumei
[CCCCCCCCCCCCCCCCCCC$\
-u sunt supusul lor nu voi so )iu<
sigiliul romei
J!E
- "LEANA #ULPESCU -
(lc#nd aceast r#n mut,
vd ce nu vedei voi8
umbrele-acelor eroi
ai cror urmai suntem noi
i st#nd "n valea tcut,
"mi r#d de ritm
i de-orice reguli "mi r#d
ritmul meu e sgomotul
ce-l )ac cu zalele lor%
>i vd sarat8 sculatu-sau toi
de sub pietre
'rec
'rec sute iat-i8 de-oel le e coi)ul,
lat era romanul "n spete, ondulat
avea prul, puternic braul%
;oma veche "ntreag
se nir pe dinaintea mea8
(onsuli,
proconsuli,
matroane, copile, liberi
;oma veche "ntreag8
ponti)eci, apoi, i vestale,
)lamini,
saturnale%
Salutare, etern stea,
pe-aceste rmuri pribeag%
'cei, o< versuri deerte
*i tu, la pm#nt, poete
trec (Csarii
Srut pm#ntul acesta8
e s)#nt%
Al$ MACE1(NSW"% ,inov /3 martie 0=12, (ernavod4%
J!G
3ncon.urat de statul s,u ma.or% la dreapta a7+ndu-l pe Scaurianus% la
st+na 6 pe nepotu-s,u% Padrian% Traian pri7ea corteiul -n7in/ilor care-
a2ia-/i t+rau picioarele su2t po7ara o2oselii$ To0i mereau cu oc9ii-n
p,m+nt$ C+t s+ne r,u din cau4a neamului ,stuia de oameni% c+te leiuni
aproape exterminateA ?i c9iar /i-acuma% c+nd soarta le era pecetluit,%
mereau ca ni/te dul,i de st+n,% reoi /i moroc,no/i% pri7ind -ntruna
p,m+ntul pe care nu mai erau st,p+ni$ 3mp,ratul -/i -nc9ipui cum ar fi
ar,tat corteiul lui triumfal de la Roma% cum avea s-arate, fiindc, trebuia
s, ai2, loc$ Popula0ia Cet,0ii a2ia a/tepta moti7 de petrecere$ Un r,42oi -n
care pierise-at+ta lume tre2uia urmat de dona0ii su2stan0iale c,tre armat, /i
c,tre popula0ie% /i de circ% de foarte mult circ$ 1acii% lupt+ndu-se-n aren, cu
fiarele% sau corp la corp cu friieni% cu eipteni /i cu cine se 7a mai fi
nimerit s, se lupte% a7eau s,-n7iore4e ni/te spectacole cam o2osite-n
ultima 7reme$ Pre4en0a lor -n scopuri puniti7e a7ea s, fie ca o r,sufl,toare
pentru n,duful acelora care pierduser,-n r,42oi pe cine7a din familie$ A/a
cum se perindau acum -n7in/i prin fa0a lui% Traian i-ar fi 7rut perind+ndu-
se necontenit spre aducere-aminte /i spre loria Cet,0ii -n timpurile
7iitoare$
S
Statuia ec7estr, a lui 1omi0ian de pe Capitoliu se afla -ntre dou, trofee8
unul ermanic% altul dacic% dedicate 7ictoriilor ultimului Fla7iu$ Trofeul
dacic dep,/ea cu mult 7ictoria c,reia-i fusese consacrat$ Statuia ec7estr, -/i
,sise /i-un poet-c+nt,re0 =:parc, Sta0iu;>% care-alesese -n felul ,sta o cale
mai su2til,% credea el% de-a-l sl,7i pe c,l,re0$ :C,lare sau pe .os% c+nd e/ti
-mp,rat% nu-0i lipsesc% 7ai% c+nt,torii;$ Mar0ial% dup, ce-i murise :idolul;%
1omi0ian adic,% f,cuse-o mul0ime de tentati7e pentru a-/i manifesta
:re7ela0ia; cu pri7ire la noul -mp,rat% numai c, acesta nu dorea entu4iasme
tocite /i lasuri doite de-at+ta c+ntat$ Traian -/i aminti resemnarea
de4am,it, a 7ec9iului s,u camarad de arme% Loninus% c+nd :Pliniu
consul; citise Panegiricul -nc9inat marelui s,u prieten /i protector Marcus
Ulpius Ner7a Traianus "mperator$ 1ac-ar fi sim0it 7reodat, ne7oia de-a
face cui7a confesiuni% -n acel moment Traian i-ar fi spus lui Loninus8
:Fiecare suntem scla7ii a ce7a pe lumea asta$ Eu am a.uns scla7ul m,ririi$
?i e doar -nceputul$ Loninus% oamenii nu te iart, dac, nu le dai nimic din
ceea ce a/teapt, ei de la tine$ Mai -nt+i /i mai -nt+i% respectarea
J&K
- "LEANA #ULPESCU -
con7en0iilor cu care-au fost -n7,0a0i$ Adularea e o con7en0ie 7ec9e de c+nd
lumea$ Unii se fac numai c, te iu2esc% tu te faci% la r+ndu-0i% c,-i cre4i$ Nu
tre2uie s, le de4am,e/ti f,0,rnicia;$ Amintirea lui Loninus -i tul2ur,
mul0umirea 7ictoriei$ Loninus ar fi meritat s, 7ad, 4iua unei 7ictorii at+t
de reu c+/tiate$ Loninus merita /i-un cenotaf$ Amintirea lui st,ruia ca o
um2r, mo9or+t,-n sufletul -mp,ratului$ Loninus merita un cenotaf$
Corteiul acestor -n7in/i% ca un memorial /i ca o prefiurare a tuturor
corteiilor de -n7in/i ai Romei% tre2uia s, r,m+n, s,pat -n timp% dincolo de
efemerul clipei$ P,cat c, nu era /i Apollodor de fa0,$ Puterea de suestie /i
de stimulare a-nc9ipuirii pe care-o au anumite momente ale 7ie0ii este
irepeta2il,$ 1urerea t,cut, a acestor oameni p,/ind ca-ntr-un corteiu
mortuar care petrecea mortul lor cel mai scump% li2ertatea% n-a7ea s, mai
fie niciodat, aceea/i$ A7ea s, fie amestecat, cu ura fa0, de-n7in,tor%
amestecat, cu ri.ile mari /i cu neca4urile m,runte ale 7ie0ii% mai ales ale
unei 7ie0i sc,pate de la pr,p,d$
S
Traian f,cu semn unui t,lmaci s, 7in, l+n, el% apoi semn de oprire
leionarilor care-nso0eau con7oiul% trec+ndu-l prin fa0a trupelor aliniate-n
careu /i prin fa0a podiumului impro7i4at pentru -mp,rat /i pentru statul s,u
ma.or$
L StaaiA striar, leionarii care-nso0eau% cu suli0ele-n m+ini% con7oiul$
(amenii se oprir,$
L C,peteniile s, ias,-n fa0,% porunci Traian$
"nterpretul -/i f,cu datoria$ 1up, felul cum 7or2ea% acesta era dac din
Mia4,4i% de dincolo de "stru$
3naintar, doi oameni$ Un 2,tr+n -nalt% sla2 c, a2ia se mai 0inea c9imirul
pe el% /i un om cam de patru4eci de ani% care tre2uia s, fi fost o namil,
-naintea acestui r,42oi% dac, /i dup-at+tea lipsuri se mai putea numi ras$
L P+n, c+nd a7ea0i de +nd s, 7,-mpotri7i0i RomeiB -ntre2, -mp,ratul$
<,tr+nul 1romi9ete se uit, -n oc9ii -mp,ratului /i r,spunse -nainte ca
t+lmaciul s, fi apucat s, rosteasc, 7reun cu7+nt$
L Noi ne-am ap,rat p,m+ntul at+t c+t ne-a stat -n putere$
L #,d c,-n0elei latina$ ( /i 7or2e/tiB
1romi9ete -ncu7iin0, din cap$ 3ntre timp% t,lmaciul -i traduse
-mp,ratului cele spuse de 2,tr+nul capti7 dac$
J&J
L 1ac, /tii latine/te% de ce nu 7or2e/ti cu mine latine/teB
L M,rite 3mp,rat% eu 7or2eam ca s,-n0elea, /i cei de-un neam cu
mine$
L 1e unde /tii latine/teB "a spune-mi% ai fost cum7a iscoad,B
L N-am fost niciodat, iscoada nim,nui$ Am -n7,0at de mic rece/te /i
latine/te cu dasc,li /i-am fost 4ece ani ostatic /i-apoi scla7 la Roma% din
timpul r,posatului -mp,rat 1omi0ian$
L ?i-ai t,i te-au r,scump,ratB
L Nici alte neamuri nu se-m2ul4esc s,-/i r,scumpere ostaticii$ Mor0ii /i
a2sen0ii sunt u/or da0i uit,rii% m,rite -mp,rat$
3ntr-o latur, a careului% un centurion cl,tin, din cap$ ?tia /i el c+te ce7a
despre cum -/i r,scump,r, :alte neamuri; ostaticii$
S
Traian pri7i cu coada oc9iului la nepotu-s,u$ 1up, felul cum acesta se
tr,ea de 2,r2u0a 2lond,% c+rlion0at,% -/i d,du seama c,-ntre2area pus,
2,tr+nului nu le sc,pase celor pe care de form, -i consultase nu de prea
mult, 7reme cu pri7ire la o anume r,scump,rare$ Padrian -nc, nu era
l,murit dac, unc9iul s,u imperial 7or2ea din neaten0ie despre lucruri pe
care oricine-n locul lui ar fi c,utat s, le e7ite% amintirea lor fiind
st+n.enitoare pentru toat, lumea 6 deci% dac,-l lua ura pe dinainte% cum i
se putea -nt+mpla oricui 6 sau anume 7or2ea de funie -n casa
sp+n4uratului% unui -mp,rat totul fiindu-i -n,duit ca /i 4eilor c,rora le
0inea locul pe p,m+nt$ 1ac, mo/neaul a7ea cuno/tin0, despre eneralul
roman ostatic la daci% mare-ndr,4neal, din partea lui s, 7or2easc, a/a$
Pri7irea 2,tr+nului nu se mi/case de pe c9ipul 3mp,ratului$ 1incolo de
resemnarea -n fa0a unei fatalit,0i cum e uitarea% -n oc9ii al2a/tri ai
2,tr+nului% f,r, 7+rst, /i limpe4i ca apa unui lac de munte% nu se 7edea
nicio capcan, de +nd ascuns$
:Pentru cine se /tie cu musca pe c,ciul,% /i cel mai ne7ino7at cu7+nt
este o alu4ie% o piatr, aruncat, cu 2un,-/tiin0,;% -/i 4ise -mp,ratul$
S
<,tr+nul -nalt% de/irat /i uscat% ca o 4eitate a secetei% -i incitase
curio4itatea$
J&!
- "LEANA #ULPESCU -
L Mo/ule% 0i-e team, de mineB
L M,rite 3mp,rat% ar tre2ui s,-mi fie$ 1ar nu mi-e$
L Pot face cu dumneata ce 7reau$
L Po0i$ Cu mine /i cu oricine de la Ti2ru p+n, la Eufrat$ 1ar e cine7a
care poate face /i cu 3n,l0imea ta orice-i este 7rerea$
L Nu mai spuneA
L Soarta% m,rite -mp,rat$ La cap,tul 7ie0ii% oricine-am fi% ne-a/teapt,
moartea$
Padrian se tr,ea de-un c+rlion0 din .osul urec9ii st+ni$
:sta ce-o fi 7r+ndB S,-ntind, floacele alea p+n, le-o face ca perciunii
o7reilor din San9edrinB;% se-ntre2a -mp,ratul% iritat de esturile de
ner,2dare ale nepotului s,u% dedesu2tul c,rora se ascundea% a/a cum -l
cuno/tea el pe Padrian% un +nd de4apro2ator$ :1ac-a/ a7ea datoriile lui /i
niciuna f,cut, pentru 7reo oper, pu2lic,% ci doar la c,r0i% la 4aruri /i pe
mod,% n-a/ mai str+m2a at+ta din nas /i n-a/ mai fi at+t de critic cu unc9iul
care mi le-ar pl,ti$ sta trae a mare% ca CMsar% s, 7edem dac-o s, /i
a.un,C;$
L <,tr+ne% l-ai slu.it cu credin0, pe 1ece2alB
L Cu credin0,$
L Nu te-ai +ndit niciodat, c, o s, piard, r,42oiulB
L M-am +ndit mereu$
L ?i-atunci pentru ce 0i-ai mai dus oamenii la m,celB
L M,rite 3mp,rat% de 2un,-7oie nimeni nu d, ce este-al lui$ Nimeni nu-
/i d, 0ara f,r, s-o apere$ Noi nu ne-am dat 0ara$ Ni s-a luat$
L ?i dac, /tia0i c, vi se va lua, de ce 7-a0i mai l,sat m,cel,ri0iB
L M,rite 3mp,rat% de c+nd desc9idem oc9ii -n lume /tim c, 7om muri$
?i% cu toate astea% nimeni nu st, cu 2ra0ele-ncruci/ate s-a/tepte moartea$ Ne
42atem pentru 7ia0, p+n, la ultima suflare$
L Mo/ule% 0i-ai -nc9ipuit cum7a c, Roma are s,-/i piard, puterea /i-n
felul ,sta s, sc,pa0iB -/i continu, Traian +ndul$
<,tr+nul se uit, la st,p+nul lumii cunoscute ca la un fiu c,ruia pri7irea
al2astr, a p,rintelui% de mult desprins, de spasmele 4,d,rniciei% -ncerca s,-
i picure-n suflet un 47on din adierea eternit,0ii$
L M,rite 3mp,rat% m-am +ndit c, 4eii n-au l,sat niciun copac s, urce
p+nN la cer$
S
J&&
Padrian% care p+n-atunci se uitase mereu /i la auustul s,u unc9i% dar /i
la Scaurianus% pentru a-/i da seama c+t, st,p+nire de sine /i c+t, putere de
simulare-a7ea acesta din urm,% -/i -ncruci/, o clip, pri7irea cu pri7irea
2,tr+nului$
:#or2e/te ca un oracol prin care destinul 0i-ar face cunoscute marile lui
planuri de la care nu te po0i a2ate$ ?i de la planurile de am,nunt te po0i%
oare% a2ateBC 1ac, eu 7reodat, a/ a.une -mp,rat 6 /i am s-a.un dac,
a/a mi-o fi scris 6 am s,C -n sf+r/it% a/ p,r,si aceast, cucerire 4is, 1acia$
C+t poate s, 0in, aurul eiB Spectacolul din sala tronului n-am s,-l uit
niciodat,$ Asemenea lucru n-am mai 7,4ut niciodat, /i sper s, nu mai 7,d$
C+t fanatism al li2ert,0ii ca s,-0i omori p+n, /i prunciiA Ei se uit, la noi ca
la mesaerii unei soarte 7itree% pe care-au -ncercat s-o con.ure p+n,-n
ultima clip,$ Alt fel de fanatism dec+t al o7reilor% care se uit, la noi ca la
porci8 /i noi% /i porcii 6 animale impure$ /tia ne socotesc du/mani% dar
oameni ca /i ei$ Parimia 2,tr+nului cu 4eii /i cu copacul pare o con.urare a
destinului$ #,d c,% de altfel% nu prea i-a picat 2ine unc9iului$ Prin
interoatoriul ,sta 6 /i prin altele-asem,n,toare 6 cred c, 7rea s,-/i
.ustifice ni/te 9ot,r+ri de care ne 7a-n/tiin0a% f,c+ndu-se c, ne consult,$
1ac-ar 7rea cu-ade7,rat s,-mi /tie p,rerea cu pri7ire la oamenii ,/tia% i-a/
spune8 Q"a-le aurul /i las,-i -n pace s,-/i 7ad, de tre2urile lorR$ 1ar /tiu eu
dac, ,/tia s-ar purta ca ni/te federa0i cumin0iCB 3mi lipsesc% pare-mi-se%
cam mul0i sester0i ca s,-mi permit prea multe p,reri;$
S
L <,tr+ne% nu-0i pare r,u de-at+0ia oameni de-ai 7o/tri care-au murit
4adarnicB trecu repede -mp,ratul peste r,spunsul lui 1romi9ete$
L 3mi pare r,u dup, orice 7ia0, care se stine -nainte de 7reme$
L C9iar /i dup, 7ia0a leionarilor no/triB -l -ntre2, Traian% cu un
4+m2et ironic mi.it -n col0ul urii$
A2ia a/tepta r,spunsul la aceast, -ntre2are$ #oia s, 7ad, p+n, unde
merea cura.ul =sau ipocri4ia> 2,tr+nului$
L 3nainte de-a fi leionari% ei sunt f,pturi ale 4eilor$ 3mi pare r,u%
m,rite 3mp,rate% dup, fiecare fiin0, care las, durere-n urma ei pe p,m+nt$
Fiecare suntem f,cu0i de-o mam, /i de-un tat,$ Mari sau mici% p,rin0ii
pl+n dup, copiii mor0i% -n armata oricui ar fi luptat ei$
J&'
- "LEANA #ULPESCU -
L Nu-0i pare r,u c, ai votri au murit zadarnicB se-ntoarse -mp,ratul la
+ndul dint+i% 7,4+nd c, mo/ul nu se ro4,7ise nici cu 7ite.ia cura.ului /i
nu c,4use nici -n capcana ipocri4iei$
L Cine moare pentru o credin0, nu moare 4adarnic$ Ei n-au murit$ S-au
str,mutat cu credin0a lor la 4eii nemuritori$
L E-ade7,rat% a/adar% c, 7, crede0i nemuritoriA
L 1oar cel -n care moare credin0a e muritor$
L ?i dumneata% 2,tr+ne% cum te socote/tiB
L Nemuritor% m,rite 3mp,rat$
:Unde-o fi 7r+nd s-a.un,% oare% cu-ntre2,rile asteaB;% se +ndea
Padrian% tr,+nd cu coada oc9iului spre unc9iu-s,u /i spre Scaurianus$
S
1e/i martor la un spectacol nesperat% pe care mai-marele s,u i-l oferea
-n fa0a celui mai numeros cor mut pe care-l pomenise 7reodat, un teatru%
Scaurianus p,rea c, nu 7ede /i c, n-aude nimic% reu/ind s, dea c9ipului s,u
-nf,0i/area impertur2a2il, a o2iectelor$
1ac, /i-ar fi-n,duit anumite li2ert,0i fa0, de-un unc9i care era st,p+n
pe-o 2un, parte-a lumii cunoscute /i care% mai mult dec+t at+ta% f,cea parte
cu drepturi discre0ionare din destinul s,u% Padrian s-ar fi repe4it la
Scaurianus cu ladiul% simul+nd o cri4, de ne2unie% sau poate-ar fi 0ipat
-nro4it :?arpele% /arpeleA;% sau l-ar fi +dilat% sau l-ar fi ciupit de u/, ca
pe copii% -n sf+r/it% ar fi f,cut ce7a pentru a se con7ine c+t din c9ipul pe
care nu se 4,rea um2r, de +nd% de sim0ire sau de participare pro7enea
dintr-o ela2orat, str,danie /i c+t era impertur2a2il, nep,sare$
Scaurianus era modelul su2alternului pe care /i l-ar fi dorit orice
superior$ Executa f,r, s, cr+cneasc, /i f,r, s, clipeasc,% n-a7ea ini0iati7e%
-n sc9im2 cerea cele mai ne-nsemnate am,nunte despre orice situa0ie% a/a
cum /i d,rile sale de seam, nu sc,pau un fir de praf nemen0ionat$ Lipsit de
orice fel de entu4iasm% nu risca s, fie p,rtinitor ori s, fac, exces de 4el -n
7reo-mpre.urare$ 1ac, Traian -l adusese pe Scaurianus -n aceast,
campanie% se 7ede c, a7ea ce7a de +nd cu el$ Peste ani% presupun+nd c, ar
mai fi tr,it /i c, le-ar fi r,mas mintea-ntrea,% 3mp,ratul /i 2,tr+nul dac%
interlocutorii insolitei scene la care se aflau at+0ia martori% ar fi uitat multe
dintre cele pe care /i le spuneau -n momentul de fa0,$ Scaurianus -ns, /i-ar
fi amintit /i pau4ele din 7or2irea lor% /i pri7irea% mimica sau estul cu care-
J&*
/i -nso0iser, fiecare cu7+nt$ Meticulos p+n, la manie% Scaurianus -/i nota
fiecare con7or2ire important, prin ea -ns,/i ori numai pentru el% -/i desena
fiecare plan de atac% de/i n-a7ea ne7oie s,-l pri7easc, niciodat,% 0inea
minte dispo4i0ia trupelor din toate 2,t,liile importante ale lumii% a7ea
cuno/tin0e de toate felurile 6 de la insecte p+n, la reulile de pro4odie 6
cuno/tin0e pe care nimeni nu i le-ar fi 2,nuit% dat, fiind mu0enia din care
nu ie/ea dec+t dac, i te-adresai% /i-atunci 7or2ea cu parcimonie% ca /i c+nd
cu7intele% o dat, ie/ite din ur,% s-ar fi tocit /i n-ar mai fi putut fi /i alt,
dat, folosite cu-aceea/i eficien0,$
1ac, unc9iul imperial a7ea s,-l numeasc, pe 1ecimus Terentius
Scaurianus u7ernator al noii 0,ri cucerite% nu f,cea o re/eal,$ Reputa0ia
lui Scaurianus era f,r, pat,% iar oriinea lui alic, /i apartenen0a la ordinul
senatorial -mp,cau /i tendin0a de-a promo7a pro7inciile la cele mai -nalte
ranuri% c+t /i conser7atorismul iulio-claudic de p,strare% m,car formal,% a
preroati7elor celui mai -nalt ordin -n stat$
Traian% prim -mp,rat pro7enit din pro7incii /i prin adop0iune din afara
familiei adoptatorului% deci inauurator al unei 7ariante a sistemului
imperial% tre2uia s,-mpace mereu /i capra% /i 7ar4a5 prin urmare% fiind
de0in,torul -ntreii puteri -n stat% s, p,stre4e totu/i aparen0ele mena.,rii
unor preroati7e tradi0ionale% m,car at+ta c+t sita era mai nou,$ Apoi%
sc9im2,rile aduse de -mp,ratul menit de soart, s, no7e4e sistemul a7eau
s, se impun,% iar lumea a7ea s, uite c, lucrurile fuseser, /i altfel$
Capacitatea omului de-a se o2i/nui cu atotputernicia pre4entului era
nelimitat,$ Padrian -ntre2ase odat, un scri2 din cancelaria imperial,%
r,mas f,r, m+na dreapt, din r,42oaiele cu ermanii% dac, nu-i era reu s,
scrie cu st+na8 :M-am o2i/nuit -ntr-asemenea m,sur,% -nc+t aproape-am
uitat c-am a7ut c+nd7a dou, m+ini$;$ 1acii mor0i din sala tronului -i
ap,reau lui Padrian ca un parapet -mpotri7a accept,rii unui pre4ent f,r,
aleere$ Cum de nu-/i luase 7ia0a 2,tr+nul cu oc9i al2a/tri /i cu pri7ire
desprins, de 4,d,rniciile lumiiB 3n ce scop se mai -nc,p,0+na s, tr,iasc,B
1eoarece nu p,rea om f,cut s, tr,iasc, la 7oia-nt+mpl,rii sau fiindc, 4eu -i
d,duser, 4ile$ 1ac, nu s-ar fi temut s,-/i contrarie4e unc9iul% Padrian i-ar
fi pus c+te7a-ntre2,ri acestui 2,tr+n ciudat care-i incitase curio4itatea$
S
J&@
- "LEANA #ULPESCU -
L <,tr+ne% cum de nu 0i-ai luat 7ia0a% ca at+tea c,petenii din neamul
7ostruB -ntre2, -mp,ratul% ca /i c+nd ar fi au4it +ndurile lui Padrian$
L Eu% m,rite 3mp,rat% am 2,ut din cupa umilin0ei$ Ei n-au 7oit s, 2ea$
L ?i au 2,ut din cupa mor0ii$ Cre4i c, e 2ine ce-au f,cutB
L M,rite% 2ine sau r,u% era dreptul lor$ ( sinur, li2ertate are omul -n
7ia0,8 s,-i pun, cap,t c+nd i s-a ur+t cu ea$
L ?i 0ie nu 0i s-a ur+tB
L Mi s-a ur+t% dar m-am sim0it dator s, tr,iesc% dac-a/a mi-i datul$
L 1ator pentru ceB
L S, ducem cum se cu7ine la locul de 7e/nic, odi9n, pe cei mor0i% s,
alin,m durerile celor 7ii$
L S, le alini durerile% -n ce felB
L Cu-o 7or2, 2un, m,car% s,-nri.im de copiii orfani /i r,ma/i f,r,
ad,post$
L 1e copiii orfani putem -nri.i noi$
L M,rite 3mp,rat% /tiu c, pute0i orice$ M, +ndeam c, poate /i noi om
mai fi 2uni la ce7a de-om fi r,mas -n 7ia0,% 4ise 2,tr+nul /i l,s, capul -n
.os% asemeni celorlal0i daci pre4en0i care nu-/i clinteau pri7irile din p,m+nt$
:S, m, uit 2ine la ei /i s,-mi scriu -n :emorial impresiile$ #reau un
monument care s,-mi -nf,0i/e4e dul,ii ,/tia -nc,p,0+na0i /i moroc,no/i cu
2otul pe la2e$ P,cat c, nu e Apollodor aici;$
L <,tr+ne% -ntrea2,-i pe-ai dumitale dac, nu cum7a le e sete$
<,tr+nul -ntoarse capul c,tre pri4onieri$
L (ameni 2uni% 3mp,ratul romanilor 7,-ntrea2, dac, 7, e sete$
(amenii l,sar, capul -n .os% to0i deodat,$
L Le este$
L ?i ur, s, r,spund, n-auB -ntre2, 3mp,ratul cu oarecare iritare -n
las$
L M,rite -mp,rat% eu% care i-am -ntre2at% le-am -n0eles r,spunsul$
L S, stea to0i .os% se-ntoarse Traian spre t,lmaci$
(amenii se-a/e4ar, pe p,m+nt% cu enunc9ii ridica0i% cu m+inile prinse-
n .urul lor% apleca0i din /ale% -n po4i0ia cea mai asem,n,toare cu-a f,tului -n
p+ntecele mamei$
L S, se-aduc, o amfor, /i-un cauc% porunci Traian$
Amfora% a/e4at, pe-un suport metalic pentru mai mult, sta2ilitate% se
afla -n fa0a podiumului imperial$
J&D
L Cine-a.une primul 2ea c+t 7rea$ C+nd fac eu semn cu m+na% s-o
porneasc, to0i spre amfor,% ad,u, -mp,ratul$
S
:Ca 7erificare a cre/terii animalit,0ii din om su2 presiunea imperioas, a
ne7oii% aceast, idee a unc9iului meu% -mp,ratul% nu este lipsit, de
inenio4itate$ AltminteriC ar fi de-un ust du2ios;% se +ndea Padrian%
mic/or+ndu-/i oc9ii de parc-ar fi 7rut s, cearn, printre pleoape faptele
imperiale$
Nasul lun% pornit f,r, nicio ad+ncitur, de tran4i0ie din .osul frun0ii
-nalte% ca o peninsul, a acesteia% -l f,cea pe Padrian s, semene mai mult a
rec dec+t a spaniol$ La crearea acestei impresii contri2uia /i piept,n,tura
cu c+rlion0i turti0i% alinia0i unul l+n, altul% ca o cunun,% -n .urul capului%
cum se putea 7ede la statuile rece/ti$ 3n momentele de lini/te% c+nd
spiritul nu-i era deloc tul2urat de +nduri s+c+itoare sau contradictorii%
Padrian sem,na a 2er2ec$ A7ea trufia m,rea0, /i impenetra2il, pe care-o
au doar elementele naturii /i animalele% fiindc, nici unele% nici altele nu-/i
compun atitudini$ C+nd mintea lui c+nt,rea /i pre0uia oameni% fapte%
cu7inte% situa0ii% -ntreaa fi4ionomie i se sc9im2a8 nasul i se-ncre0ea
m,runt -n por0iunea din dreptul oc9ilor% n,rile -i tremurau ca ale cailor
c+nd simt miros de s,l2,ticiune% pleoapele i se-apropiau a2ia l,s+nd s,
p,trund, un fir de lumin, printre ele% palmele-ncepeau s,-l furnice /i s,-l
m,n+nce% drept care% deetele% c,ut+nd ast+mp,r% tr,eau de c+te-un
c+rlion0 din cap sau din 2ar2,% fa0a i se lunea /i i se su20ia ca pus, la
teasc$ 3n acele momente% Padrian sem,na a ce7a inexistent -n natur,8 a
corcitur, de 7ulpe cu oar$
Padrian nu-l considera pe unc9iul s,u imperial nici Platon% nici
Ar9imede /i nici Alexandru cel Mare$ 3l considera% -n ciuda multor
contrarieri ireconcilia2ile pe care firea 3mp,ratului i le pro7oca% un om cu-
o .udecat, s,n,toas,% c9iar dac, nu excela prin fine0ea nuan0elor% cu un
spirit de dreptate pe care nu i-l putea t,,dui% cu-o putere de p,trundere /i
de 9ot,r+re rapid, -n pre4en0a nepre7,4utului% cum se-nt+lnea doar la spi0a
ade7,ra0ilor oameni de ac0iune$ 3n oc9ii lui Padrian% p,catul cel mai mare
al imperialului s,u unc9i era o anumit, caren0,-n reflexi7itate /i-n
nuan0area .udec,0ilor 6 p,cat al multora din aceast, cateorie$
J&E
- "LEANA #ULPESCU -
Padrian nu se o2i/nuia cu +ndul c, unc9iu-s,u 6 al c,rui spirit nu era
lipsit de toleran0, pentru destule sl,2iciuni ori tr,s,turi ciudate de caracter
ale popoarelor str,ine% -n fa0a c,rora-l adusese cariera lui de om de arme 6
nu pricepea cum de existau pe lume neamuri care% con7inse de puterea
Romei% nu i se-nc9inau% 2a% mai mult% i se-mpotri7eau$ "ar planurile lui
Traian 6 m,rturisite /i% mai ales% nem,rturisite 6 nu erau planuri pentru-o
7ia0, de p,m+ntean o2i/nuit% ci planuri care sfidau limitele-n timp ale
fiin0ei omene/ti$ :Ai crede c, se pre,te/te pentru eternitate$ Faptul c, el a
a.uns -mp,rat nu-l -nri.orea4,% oare% delocB Aceast, aleere nu i se pare
simptoma unei 2oli f,r, leac8 7l,uireaB Unde s-a mai 7,4ut ca o sistem,-n
plin, 7ioare s,-/i aduc, la c+rm, un str,inB S, nu ne-m2ro2odim cu ideea
c, Cetatea Qc9eam,R pro7inciile la ealitateA Senatul% prin care cure tot
at+ta s+ne proasp,t ca printr-o 2,t,tur,% ardea de dra /i de ner,2dare s,
ai2,-n frunte un spaniol$ Putreaiul tre2uia Qre7ioratR de-un a7enturier%
fiindc, numai a7enturierii sfidea4, e7iden0a;$ Compar+ndu-se cu unc9iul
s,u imperial% Padrian se socotea pe sine% -n ciuda multor ireularit,0i de
conduit,% o pas,re domestic, pe l+n, un 7ultur$ Nimeni n-ar fi 2,nuit c+t
spirit de a7entur,-n7ol2ura mintea 2,r2atului trecut de .um,tate de secol%
2,r2at cu-nf,0i/are a/e4at,% reoaie /i domestic,% pe c9ipul c,ruia nu
f+lf+iau -narip,ri de niciun fel$ Marcus Ulpius Ner7a Traianus$
S
3mp,ratul se uita a-ntre2are la traduc,tor$
L Le-am t,lm,cit% 3n,l0imea-7oastr,% r,spunse acesta% ar,t+nd cu m+na
spre daci% dar le mai spun o dat,$ Poate c, n-or fi au4it% se +ndi el s-o
drea, -n pri7in0a lipsei de r,spuns a dacilor$
Nici dup, ce le mai spuse o dat, cu7intele de la-nceput% nu se mi/c,
niciunul$ Parc, prinseser, r,d,cini$
:Ai 4ice c, sunt cioturi r,mase-n p,m+nt dup, ce s-au t,iat copacii;% se
+ndea t,lmaciul$
L 3ntrea2,-i dac, nu le este sete$
L Au mai fost -ntre2a0i% 3n,l0imea-7oastr,% spuse dacul interpret cu las
moale$
L Atunci -ntrea2,-i ce-a/teapt, de nu 2eau$
L 1ac,-i -ntre2 pe to0i n-o s, primesc niciun r,spuns$
J&G
L Ai dreptate$ 3ntrea2,-i pe cel de colo% /i 3mp,ratul -i ar,t, cu m+na pe
unul dintre oamenii care /edeau pe .os% cu pri7irea-n p,m+nt$
T,lmaciul -/i f,cu datoria$ (mul se ridic,$
L Turma care mere la ad,pat nu se repede 2uluc la ap,$ 1-ap,i noi% c,
suntem oameniC
(mul ales de 3mp,rat s, r,spund, 7or2ise rar% cu las domol% uit+ndu-se
tot timpul -n p,m+nt$
T,lmaciul traduse repede% f,r, pau4e-ntre cu7inte% ca /i c+nd felul de-al
transmite ar fi sc9im2at con0inutul mesa.ului$
:Unii dintre noi -/i pierd demnitatea numai o dat, cu 7ia0a;% se +ndi
Padrian /i nu-/i putu opri un 4+m2et% -n timp ce tr,ea cu coada oc9iului
spre 3mp,rat$
L Spune-i s, mear, s, 2ea% trecu -mp,ratul repede peste lec0ia care i
se d,duse$
:Fa0, de-n7in/i e destul c, e/ti -n7in,tor$ Nu tre2uie s,-i umile/ti
suplimentar$ Ar fi 2ine ca triumful s, prefac,-n tabula rasa resentimentele
-n7in,torului$ La urma-urmei% c+t o fi 7rut am,r+tul ,sta s, se-
mpotri7easc, Romei% el de capul luiB Cam c+t le-a ars leionarilor mei s,
cucereasc, 1acia sau mai /tiu eu ceC;$
S
F,r, nicio le,tur,% s-ar fi putut spune% cu cele de fa0,% Traian /i-l aminti
pe Loninus$ (ric+t lupta% de c+nd -/i aducea aminte% -mpotri7a
sup,r,torului +nd al 4,d,rniciei% Traian -l sim0i cum -i 2ate-n suflet ca un
7+nt du/m,nos /i ne-mp,cat% 7+nt r,u care las, doar pul2ere-n urm,$
:Q(mnes una manet noxR$ S, fie aceast, noapte pu2licanul a7id /i
str+n,tor al 4,d,rniciei noastre% acel 7ame/ al -ntreii noastre 4,d,rnicii%
sau lina ap, a-mp,c,riiB Cine s,-0i spun, dac, n-ai a.uns tu -nsu0i s,-
n0eleiBA Mai 2ine s, lu,m aminte la du/manul -n7ins% pentru a-n7,0a s,-l
cunoa/tem$ El este o certitudine;$
S
1acul se-apropie de amfor,% aale% t+r+nd picioarele$ 3ntreaa lui
-nf,0i/are spunea c, nu-i mai pas, de nimic$ Nici setea care-l c9inuia nu-i
mai r,2ea pasul$ (mul scosese de la 2r+u un 7as mititel% aproape plat% de
J'K
- "LEANA #ULPESCU -
lemn cioplit% /i turn, -n el cu caucul o linur, de ap,$ Se-nclin, ad+nc% apoi
sor2i apa din 7as% f,r, s, ridice o clip, oc9ii din p,m+nt$
L A/a se-nc9in, oamenii de pe-aici -n fa0a apei% a p+inii /i-a s,rii% se
,si dator traduc,torul s,-l l,mureasc, pe 3mp,rat$
Acesta nu-/i putea lua oc9ii de la dacul capti7% care-o pornise -napoi
spre locul lui% cu-acela/i pas ostenit$
L 3ntrea2,-l de ce-a 2,ut at+t de pu0in$
L Ca s-apuce /i al0ii c+te7a pic,turi% r,spunse omul la-ntre2area
t,lmaciului% f,r, s, ridice oc9ii din p,m+nt$
L 3ntrea2,-l de ce st, -ntruna cu oc9ii-n p,m+nt$
L E-un o2icei str,7ec9i% r,mas din popor8 e semn de doliu% r,spunse
t,lmaciul
L 3ntrea2,-l dup, cine 0ine doliu$
L M,ritul -mp,rat te-ntrea2, dup, cine .ele/ti$
L 1up, 0ar,$
3mp,ratul -n9i0i -n sec$ Pentru ca ultimul cu7+nt s, nu fie-al -n7insului%
se +ndi s,-i mai pun, o-ntre2are$
L 3ntrea2,-l cine e /i de unde e$
L Cine e/tiB te-ntrea2, m,ritul -mp,rat$
L (m$
L ?i de unde e/ti% te-ntrea2, m,ritul -mp,rat$
L 1e-aici$
3n felul cum rostea cu7intele 6 pritocite parc, de secole pentru a fi
a47+rlite-n o2ra4ul unui in7adator 6 nu era nicio urm, de dorin0, de-a
pro7oca% de-a contraria sau m,car de-a-/i 7,rsa n,duful$
(mul constata /i% fiindc, era -ntre2at% r,spundea cum ar fi r,spuns
oricui$
:N-o s, ne procopsim cu dacii ,/tia$ M,car de-ar a7ea aur c+t se spune$
C+t ne-ar tre2ui nou, nu exist, nici de la Ti2ru p+nN la "ndusC;% se +ndea
Scaurianus% care% de la-nceputul spectacolului% nu clipise dec+t ca s, nu i se
usuce oc9ii% nu scosese un sunet /i nu f,cuse o mi/care$
Pri4onierii 7eneau -n /ir% ca o multiplicare a celui dint+i% /i-/i turnau ap,
-n 7asul lor mic /i turtit% de lemn% pe care-l scoteau de la 2r+u$
L Spune-le s, 2ea pe s,turate% se adres, t,lmaciului 3mp,ratul$ Aduce0i
ap,% ad,u, el cu un fel de le9amite% f,c+nd semn spre leionarii din
primul r+nd$
J'J
L Ei% ia spune% 2,tr+ne% se-ntoarse 3mp,ratul pe nea/teptate c,tre
1romi9ete% /tii cum7a unde se afl, te4aurul ReeluiB
:C+t, con7ersa0ie p+n, s,-l -ntre2e ce-l durea de la-nceputA Tre2uie s,
recunosc% dup, dreptate% c, mie nu mi-ar fi dat prin minte$ Alt, dat, s, nu-
mi mai su2estime4 unc9iul% de/i e -mp,ratA;$ Padrian as7+rli% cu coada
oc9iului% o pri7ire admirati7, c,tre unc9iul s,u imperial$
L M,rite 3mp,rat% eu n-am /tiin0, de-asemenea lucru$
L Nu-i nimic% spuse 3mp,ratul lini/titor% ca /i c+nd 1romi9ete n-ar fi
a7ut mai mare dorin0, dec+t s,-i de47,luie locul acelui te4aur pe care -ns,
6 din p,cate /i cu mare p,rere de r,uA 6 nu-l /tia$ Fii f,r, ri.,% afl,m noiA
Sau poate nu m, cre4iB i se-adres, -n continuare 2,tr+nului% amestec+nd
luma cu ironia$
L M,rite doamne% pu0ine sunt lucrurile care p+n, la urm, nu se afl,% iar
oc9iul poate 7edea orice -n afar, de +nd$
S
:<,tr+nul ,sta 7or2e/te-n axiome$ Pentru el% totul e demult demonstrat$
Am s-a.un eu% oare% 7reodat, la senin,tatea acestui suflet care plute/te pe
deasupra lumii% la-n0elepciunea din acest las /i din aceast, pri7ire -n care
s-a adunat /tiin0a 7ie0ii% trecut, /i 7iitoareB C+t, am,r,ciune tre2uie s, 2ei
p+n, s-a.uni la desprinderea de 7anitateB C+t tre2uie s, pier4i p+n, s-
a.uni s, accep0i pierderea ca pe-un nedesp,r0it to7ar,/ de drumB;$
Padrian -nt+lni din nou pri7irea f,r, 7+rst, /i de-o limpe4ime pe care n-o
mai 7,4use p+n-atunci la nicio fiin0,$ 3n sufletul lui trecu% mai dera2,
0+/ni cu iu0eala unui fuler% presim0irea unor pierderi care-a7eau s,-l doar,
cumplit% pierderi nelipsite din 7ia0a oricui nu tr,ie/te-n pustietate$ :Suflete-
al meu% dedat pl,cerii% -n7a0,-te cu +ndul piericiunii;% -/i spuse el%
-m2r,0i/+nd dintr-o pri7ire mul0imea de-n7in/i care st,teau pe p,m+nt% cu
oc9ii-n p,m+nt% -ncon.ura0i de-n7in,torii pe-al c,ror c9ip se 7,deau doar
semne de somnolen0, /i de plictiseal,$
S
L Apropie-te% i se-adres, 3mp,ratul celeilalte c,petenii% f,c+ndu-i semn
cu m+na$
J'!
- "LEANA #ULPESCU -
(mul se-ndrept, din /ale /i se-apropie de podium cu un pas care-ncerca
s, fie 9ot,r+t$
L Cum te c9eam,B
L Parianeu% r,spunse pri4onierul% f,r, s-a/tepte traducerea t,lmaciului$
L ?tii latine/te% 7,d$
L Nu mare lucru$
L " te-ai al,turat lui 1ece2al de 2un,-7oieB
L At+ta 7reme c+t cel mai mic i se supune celui mare% f,r, ca cel mare
s, 7in, cu armele-asupra celui mic% se c9eam, c, cel mic se-al,tur, celui
mare de 2un,-7oie$ T,lm,ce/teA se-adres, Parianeu t,lmaciului$
L Te-a/ rua s, mai spui o dat,% mai rar /i mai deslu/it% c, n-am -n0eles
mai nimic$
T,lmaciul -i traduse -mp,ratului 7or2ele rostite de Parianeu$
Acesta din urm, relu, cu-acelea/i cu7inte% str,duindu-se s,-/i
discipline4e c+t de c+t lasul +.+it% de dul,u pus pe +lcea7,% /i felul de-a
rosti cu7intele% -n care sunetele se precipitau unele peste altele ca ni/te cai
n,r,7a/i care-n fa0, mu/c, /i-n spate dau cu copita$
L /tia 7or2esc ca-n teatrul recesc% /opti 3mp,ratul -n rece/te$
L #or2im cum ne-a -n7,0at 7ia0a% rosti latine/te Parianeu$
L #,d c, /tii /i rece/te% spuse 3mp,ratul% cu-o nuan0, de ironie-
admirati7,$
L Pe la noi% cine /tie latine/te /tie /i rece/te$
L ?i sunt mul0i cei care /tiuB
L Pu0ini de tot$
L L-ai ser7it cu credin0, pe 1ece2alB
L 1ac, m, aflu acum pri4onier al 3n,l0imii-7oastre% se c9eam, c, da$
L C+nd te-ai aliat cu 1ece2al% te-ai +ndit c-ai putea fi -nfr+ntB
L 1a$
L ?i-atunci de ce te-ai aliat cu elB
L Ca s, trecem% eu /i neamul meu% doar o dat, prin foc /i prin fier$
L 1ac, nu te-ai fi supus% 7-ar fi trecut prin foc /i prin fierB
L M,rite 3mp,rat% dac, nu te supui celui mai tare /i nu i te supui de
a/a-4is, 2un,-7oie% c+nd 7ine peste tine nu te m+n+ie pe cre/tet$
Lui Traian -i 7enea s, r+d,$ #l,.anului 2urdu9,nos nu-i lipsea 9a4ul$
:?i-o fi 4ic+nd c, n-are nimic de pierdut dac, se poart, cum -i e firea /i
nici de c+/tiat dac, se c,ie/te /i se umile/te;% se +ndi 3mp,ratul%
J'&
-nseninat de 7or2ele /i de-nf,0i/area tonic, a pri4onierului% pe-al c,rui c9ip
-ncerc,rile r,42oiului nu /terseser, cu totul pl,cerea de-a tr,i$
L Hi-a fost dra 1ece2alNB
:Unc9iul -/i amplific, /i-/i -m2un,t,0e/te c9estionarul;$ Pe c9ipul lui
Padrian trecu un 4+m2et care-i accentua -nf,0i/area de corcitur, de 7ulpe
cu oar$
L N-am prea au4it de supu/i care s, se pr,p,deasc, de draul
c,peteniilor /i nici de c,petenii care s, se pr,p,deasc, de draul supu/ilor$
Ne prefacem fiecare cum putem /i% mai ales% cum o cer -mpre.ur,rile$
L Nu faci pe eroul% 4ise -mp,ratul% pri7indu-l cu un 4+m2et .um,tate a
ironie% .um,tate a pau2,$
(2ser7a0ia str,inului cu pri7ire la rela0ia supus-conduc,tor -i aminti lui
Traian de-un eneral fost supus al lui 1omi0ian% actual 3mp,rat al
romanilor$ :A fost cel mai r,u dintre ce4Vri% dar /tia s,-/i alea, prieteni
2uniA;$ Nu el spusese-aceste 7or2e despre 1omi0ianBA :Prieteni;A
L Cum de nu 0i-ai luat 7ia0a% precum celelalte c,peteniiB
L Mor0ii nu prea au o2iceiul s,-n7ie$ Ca s,-0i iei 7ia0a ai timp oric+nd$
L 3n0ele c, 0i-e dra, 7ia0a$
L Mi-e dra,$
L Mai dra, dec+t oriceB
Traian nu-l sl,2ea pe str,in din pri7ire$
L 1ac, m, +ndesc 2ine% poate c, da% r,spunse Parianeu cu un las -n
care% pentru prima dat,% plutea ne9ot,r+rea$
L Ai copiiB
L 1a$
L Cre4i c,-0i e mai dra, 7ia0a dec+t copiiiB
L M,rite 3mp,rat% n-am fost pus niciodat, s, ale -ntre copii /i 7ia0,$
(mul spune multe p+n-a fi pus de soart, -n fa0a unei aleeri$ ?i pe du/mani
s,-i fereasc, 4eii de-asemenea aleereA
L ?tii cum7a unde-ar putea fi te4aurul reelui 1ece2alB
3mp,ratul nu-l sl,2ea din oc9i pe Parianeu$
L Nu$
L ?i nici nu-0i d, prin +nd cine-ar putea s, /tieB
Lui Padrian i se p,rea ciudat c, 3mp,ratul de47,luia un fapt care-ar fi
putut mic/ora :entu4iasmul; armatei -n7in,toare% destul de sc,4ut /i
altfel$ :Ca s, nu spere oamenii la cine-/tie-ce prad,B Nu cred c, s-a/tepta
s,-i lase 1ece2al te4aurul pe mas,% -n sala tronului% cu-o t,2li0, al,turi% pe
J''
- "LEANA #ULPESCU -
care s,-i fi scris /i in7entarulA I+ndurile unc9iului mei nu sunt c9iar ca o
a0, f,r, noduri% cum ar p,rea la o pri7ire superficial,C;
L Cine-ar putea s, /tieB -/i repet, 3mp,ratul -ntre2area$
L Nu m, duce +ndul$ Nu m-ar mira s, nu /tie nimeni$ Reele 1ece2al
era un om 2,nuitor$
L A/aBA
L A/a% m,rite 3mp,rat$
L 3i erai apropiatB
L Nu$
L ?i nu-i era nimeniB
L A/a cred$
L Am au4it c, a7ea un sfetnic apropiat8 <icilis$
L Eu n-am de unde s, /tiu% iar pe <icilis nu l-am 7,4ut niciodat,$
L Nici pe cumnatul luiB
L Care cumnatB
L 1ruxilis$
L Pe ,sta l-am 7,4ut$
3mp,ratul -i f,cu semn s, treac, la locul lui$
1e imperator se-apropie -n pas de front un centurion dintre cei care
comandau deta/amentele de cercetare-a Cet,0ii$
L 3n,l0imea-7oastr,% -n,dui0i-mi s, raporte48 -n su2teranele cl,dirii
tronului am ,sit% -ntr-un fel de firid,% un 2,r2at /i-o femeie care 7e9eau
un mort% un t+n,r$ N-au 7rut s, ias, dec+t cu mortul$ <,r2atul /tie latine/te
/i spune -ntruna c, nu se desparte de copilul lui p+n, ce nu-l -nroap, cum
se cu7ine$ Ce s, facB
L Spune-le s, 7in, aici$
L S, 7in, aiciBA
3mp,ratul nu ,si de cu7iin0, s, r,spund, acestei -ntre2,ri$
Centurionul se-ntoarse -nso0it de-un 2,r2at /i de-o femeie care duceau
un mort$ <,r2atul -/i trecuse m+inile la su20iorile mortului /i merea cu
fa0a -nainte% iar femeia 0inea mortul de picioare$ Capul acestuia c,4use de-o
parte /i se mi/ca la fiecare pas al purt,torilor% ca /i coroana de meri/or de
pe piept$
Pri4onierii se ridicar,-n picioare /i-/i -nclinar, capetele$
A.uns -n fa0a podiumului% centurionul le f,cu semn celor doi% 2,r2atului
/i femeii% s, se opreasc, /i s, pun, trupul .os$ <,r2atul se-n7+rti pe loc -n
a/a fel -nc+t s,-l pri7easc, pe -mp,rat din fa0,% dar nu d,du drumul po7erii$
J'*
Femeia urm, /i ea mi/carea de rotire a 2,r2atului /i 0inu mai departe
picioarele r,posatului$
3mp,ratul 7edea acum doar un 2,r2at cu p,rul 2,lan% cu oc9i al2a/tri%
0in+ndu-/i m+inile la spate ca un prins -nc,tu/at% acoperind 7ederea femeii
/i a celui dus dintre 7ii$
:C+t, suflare a pierit -n campania astaC C+t de fireasc, 0i se pare
moartea care do2oar, mult% ca o coas,% /i c+t de nefireasc, cea care
do2oar, un sinur fir;$ 3mp,ratul uitase c, 7ictoriile se -n,l0au peste 7ie0i
do2or+te$ :3ntr-un c+mp -nflorit% o floare nu-nseamn, nimic$ ( floare este
o floare doar c+nd e sinur,$ Pentru oamenii ,/tia doi% moartea este ceea ce
duc ei -n 2ra0eC;$
L Cine e/ti% omule% /i ce 7reiB se-adres, Traian 2,r2atului$
:Exist, un pra al durerii care-ani9ilea4, ura% oroliile% tot$ S,rmanii
oameniA;$ Padrian se uita cu o pri7ire-mp,ien.enit, de triste0e la str,inii
din fa0a lui$
(mul desc9ise de c+te7a ori ura p+n, s, poat, scoate un sunet$
L M, c9eam, Porsilo5 am fost c,petenie$ 1oamne% las,-ne s, ne
-nri.im copilul$
L Mai a7e0i copiiB
3mp,ratul pusese -ntre2area ca s,-/i alune triste0ea-n fa0a unei
nenorociri care% luat, de una sinur,% ap,rea ca un sim2ol al -ntreului
pr,p,d din .ur$
L Nu mai a7em% doamne$
Traian se +ndi s,-l -ntre2e pe 2,r2at dac, 2,iatul murise-n lupt,$ Se
r,4+ndi$ La ce 2un s,-i r,suceasc, pumnalul -n ran,B 3i f,cu semn c,
poate pleca$
L 1uce0i-7, /i face0i ce-a7e0i de f,cut$
L M,rite doamne% 4eii s,-0i -napoie4e 2inele% -i spuse omul latine/te% cu
un las 7enit de dincolo de lume5 se-nclin,% se-ntoarse-n loc /i plec,
-napoi% urmat de centurionul care-l condusese -n fa0a -mp,ratului$
:"at, doi oameni care /i-au -nc9eiat toate r,42oaiele;% se +ndea
Scaurianus% pri7indu-i pe cei doi p,rin0i care-/i purtau copilul mort% -n
lumina exu2erant, a lunii lui Auustus% la ora a doua din 4i
E
$
Capul 2,iatului% cu fa0a lini/tit, ca-ntr-un somn f,r, 7ise% c,4use pe-o
parte /i% la fiecare pas al purt,torilor% se le,na ca dus de-o ap,$ Lun% 2,lai
/i des% p,rul -i at+rna -ntr-o parte /i unduia ca un ciucure 2,tut de 7+nt$
E
La Roma 6 ora D diminea0a5 -n 1acia 6 E /i un sfert$ #e4i nota% p$ &JG$
J'@
- "LEANA #ULPESCU -
:Ce frumos eraA C+t, durere pe lume;$ Lui Padrian -i urc, un nod -n
+t$ 3n toat, fiin0a trecu din nou% ca un fuler% presim0irea unei mari dureri$
3nc9ise oc9ii$ 3i st,ruia su2t pleoape f+lf+irea diafan, a p,rului auriu$ Cine-
ar fi putut spune care fusese misterioasa menire a acestei iposta4e-a
materiei -n lumeB 1ac, n-ar fi fost durerea pe care-o l,sase-n urm,% copilul
acela% -n des,7+r/ita lui lini/te /i frumuse0e% i s-ar fi p,rut solia de -mp,care
cu moartea$
:C+t poate soarta s, lo7easc, /i s, umileasc, un om% ca el s-a.un,%
dup, ce-i calci 0ara -n picioare% s,-0i mai roae /i de s,n,tateC;$ Pe c9ipul
lui Scaurianus% care /tia at+t de 2ine s,-/i rade4e /i s,-/i supra7e9e4e
indiferen0a% ap,ru o mare o2oseal,% 7l,uirea pe care-o las,-n urm,
triste0ea leat, de precara condi0ie a omului pe p,m+nt$
1up, t,cerea tainic, /i tem,toare ce urmea4, totdeauna trecerii unui
mort% deoarece aceast, trecere -i duce pe cei 7ii cu +ndul% m,car o clip,%
la propria moarte /i la 4,d,rnicia 7ie0ii% un oftat slo2o4it din ad+ncul
piepturilor f,cu aerul s, tremure-n lumina t,ioas, a dimine0ii$ Aceast,
r,suflare din ad+ncul fiin0ei -ntrunea teama nel,murit,-n fa0a misterului
mor0ii /i u/urarea pe care-o simte omul c+nd se 7ede -nc, 2eneficiar al
misterului la fel de impenetra2il al 7ie0ii% cu care este -ns, o2i/nuit$
1e pe turnul mare dinspre R,s,rit% -n,l0at ca un falnic str,.er din 4idul
Sarmi4eetusei% r,sun, un las de tulnic$ Toat, suflarea -/i -ntoarse
pri7irile c,tre locul de unde se tulnica$ La dep,rtarea la care se aflau /i
uit+ndu-se de .os -n sus% to0i 7edeau un fel de mo7il,% un fel de c,pi0, al2,
din care% pe c+t se p,rea% ie/eau sunetele-acelea$ Pentru urec9ea-n7,0at, cu-
n0elesul pe care% de-a lunul 7remii% oamenii -l leaser, de fiecare sunet al
tulnicului% flinta din 7+rful turnului suna r+nd pe r+nd% adunarea o/tii%
trecerea pedestrimii% trecerea c,l,rimii% pornirea la atac% adunarea de dup,
lupt,% stinerea$ Urm, un moment de lini/te$ Fiecare-/i au4ea inima cum
2ate /i se sim0ea sinur ca-ntr-o pustietate de-nceput sau de sf+r/it de lume$
1up, acest moment% care p,rea c, nu mai poate fi urmat de nimic% tulnicul
-ncepu iar s, r,sune$ 1e data asta 6 a moarte$ ?i pentru urec9ea -n7,0at,
cu-n0elesul acelui las /i pentru cea ne-n7,0at,$ Pri4onierii-/i culcar,
frun0ile pe enunc9i$
1romi9ete /i Parianeu puser, un enunc9i -n p,m+nt /i-/i plecar, capul$
La inter7ale reulate% sunetul -nceta c+te7a clipe% spre a-ncepe din nou
lun% p,trun4,tor /i nesc9im2at$
Prin mintea pri4onierilor trecu deodat, un nume8 1espa$
J'D
3ntr-un moment de t,cere a tulnicului% 3mp,ratul% ridic+nd din spr+ncene
a nedumerire% se-adres, t,lmaciului8
L Asta ce s, fieB
L 1oamne% acum se sun, c+ntarea mor0ilor$ Spre cer% spre p,m+nt% spre
cele patru 4,ri$
Traian f,cu semn unui decurion s, se-apropie$
L "a doi leionari /i-aduce0i omul acela -ncoace$
Tulnicul se oprea pe un sunet su20ire care% dup, ce ocolea Cetatea% se
pierdea% prelin+ndu-se-n dep,rt,ri% ca o curere lent,$ 1up, o pau4, -n
care-/i tr,ea sufletul% pl+nerea pornea din nou% lun,% monoton, /i
aceea/i$
Pe c9ipul 3mp,ratului ap,ru o lini/te posomor+t,$ 3i era ur+t,
monotonia% mai ales a sunetelor /i-a 7ocilor$ "ar sunetul ,sta de tulnic%
precum o ap, lun, /i perfid, a mor0ii% -l indispunea din cale-afar,$
:<ucuria -n7in,torului$ S, te /tii ur+t de ,/tia -n eternitateC;$ 3mp,ratul
f,cu un est cu m+na% ca de fiecare dat, c+nd i se strecura -n suflet
m+9nirea% 9o0 pentru care nu exista -ncuietoare de nedescuiat$
L Spune-le c, acela care mi-l 7a ar,ta pe <icilis 6 la fel ca /i cel care-
mi 7a spune unde se afl, te4aurul lui 1ece2al 6 are li2ertatea s, plece
unde-i este 7oia$
Traian 7or2ise mult prea tare% ceea ce-i f,cu pe to0i cei de pe podium s,-
ntoarc, pri7irile spre el$
3ntr-at+ta pusese tulnicul st,p+nire pe sufletele tuturor% -nc+t 7ocea lui
Traian -i mirase pe to0i% -ncep+nd c9iar cu el -nsu/i$
T,lmaciul 7or2i /i el mult mai tare ca p+n-atunci% de/i tulnicul t,cea$
Nimeni nu ridic, pri7irea din p,m+nt$ Spusele 3mp,ratului n-a7eau s,
st+rneasc, -ntrecere nici -n c,utarea lui <icilis% nici -ntr-a comorii% -n
sc9im2 le l,murise pri4onierilor condi0ia lor de -n7in/i8 -n afara norocului
de-a fi fost tr,d,tori /i de-a 2eneficia indi7idual de-o anumit, li2ertate%
locul lor pe p,m+nt a7ea s, fie 9ot,r+t de-n7in,tor$
Prin simple cu7inte% moartea din .ur% a7utul p+r.olit% 7ia0a a.uns, de
i42eli/te le erau -nf,0i/ate -ntr-o dimensiune nou,8 de-atunci -ncolo% ceea ce
le fusese 0ar, a7ea s, le fie temni0,$
3mp,ratul ordon, retraerea pri4onierilor$ Ace/tia defilar, cu oc9ii-n
p,m+nt pe dinaintea podiumului% -ncon.ura0i de leionarii care% -n fa0a
3mp,ratului% nu-ndr,4neau s,-i -m2oldeasc, ori s,-i -mpin, pentru a-i face
s, r,2easc, pasul$
J'E
- "LEANA #ULPESCU -
Tulnicul mai sun, o dat, lun% stins% ca /i c+nd /i-ar fi dat sufletul$
Mo7ila al2, r,mase nemi/cat,$ 1eodat, fu -ncon.urat, de trei oameni care-
o luar, pe sus$ 1isp,rur, cu to0ii$
Pe drum% pri4onierii se-ncruci/ar, cu cei trei romani /i cu fiin0a care
tulnicase de pe turn$ (amenii o recunoscur, dup, opinci /i dup, c,lc,tur,$
Era 1espa% o femeie m,runt,% sla2,% 7+n.oas,% cu pas ap,sat su2 care
duduia p,m+ntul$ A7usese 2,r2at /i nou, feciori$ To0i pieriser,-n r,42oaie$
1up, ce-i c,utase pe c+mpurile de lupt,% nel,s+ndu-se p+n, ce nu-i ,sise%
-i -nropase dup, datin,% -i .elise% apoi% pentru ca 7ia0a ei s, mai ai2, un
rost% urmase armata -n toiul 2,t,liilor% f,c+nd de m+ncare la c+0i7a pa/i de
locul -nfrunt,rii% c,r+nd r,ni0ii% o2lo.indu-le r,nile% -nc9i4+nd oc9ii
mor0ilor /i adun+ndu-le m+inile a pace pe piept$ Acum trecea cu capul sus%
cu pasul ap,sat% -m2r,cat, de s,r2,toare% cu maram, al2,% cu c,ma/, p+n,-
n p,m+nt% cusut, cu alti0e nere% cu opinci -mpopistrate cu f+/ii de piele
7er4i /i crin,rii% cu pelerin, al2,% de p,nur,% care-o acoperea ca un clopot$
Pri4onierii -n,l0ar, capetele /i se uitar,-n oc9ii al2a/tri% str,7e4ii$ 1in
pri7irea lor oal, nu puteai -n0elee dac, te 7edeau sau nu$ Iura 1espei
era ca un p,m+nt 2+ntuit de secet,$ <u4ele% un fel de crust, peste-o carne
7ie% erau 2r,4date-ad+nc de cr,p,turi -n care s+nele se-nc9ease$ Unul
dintre leionari ducea tulnicul la su20ioar,% spri.inindu-l -n fa0, cu-
am+ndou, m+inile$ 1espa f,cea ni/te pa/i mai mari dec+t -n,l0imea ei /i-
at+t de repe4i c, a2ia se 0ineau dup, ea cei trei romani$ 3n femeia pu0in, la
trup era puterea nea/teptat, pe care-o cap,t, fiin0ele -n fa0a-ncerc,rilor
neo2i/nuite sau puterea ne2unilor$ 1e c+nd r,m,sese de una sinur, pe
lume% 7or2ea pu0in /i numai c+t -i tre2uia pentru a se-n0elee cu oamenii%
atunci -ns, ca un om cu .udecat,$ Nu se pl+nea$ C9eltuirea -n7er/unat, a
propriei fiin0e prin munc, p+n, la isto7ire era sinurul lucru ciudat -n
purtarea ei% firea a7+nd de o2icei ri., s, st,7ileasc, prin somn risipirea de
enerie$ Acuma% cu oc9ii ei al2a/tri de 9ea0,% se uita -n oc9ii fiec,rui
pri4onier$ Niciunul n-ar fi putut spune dac, n,luca al2, cu 2u4ele-
ns+nerate -l 7,4use ori nu$ 1up, ce-i petrecu pe to0i din oc9i% 1espa
a.unse -naintea 3mp,ratului% de care-ar fi trecut cu pas iute% dac, unul
dintre-nso0itori nu i-ar fi pus o m+n, pe um,r /i nu i-ar fi f,cut semn s,
stea$ Femeia r,mase cu un picior -naintea celuilalt% ca orice 7ietate oprit,
2rusc din mers$ Acela/i -nso0itor -i ar,t,% printr-un est scurt% c, tre2uie s,
se-ntoarc, dreapta-mpre.ur$ Femeia pricepu /i se-a/e4, fa0,-n fa0, cu
-mp,ratul% la doi pa/i de prima treapt, a podiumului% pun+nd piciorul drept
J'G
mult -naintea celui st+n$ Acum p,rea o 42ur,toare ciudat,% poposit,-
nt+mpl,tor pe p,m+nt% /i care se pre,tea s,-/i ia din nou 42orul$
Statul-ma.or% -n0ele+nd c, ceremonia de :recep0ie; a -n7in/ilor se-
nc9eiase% a/tepta doar un semn al 3mp,ratului pentru a se retrae% acesta
a7+nd o2iceiul s, plece ultimul% de cele mai multe ori% alteori -nso0it de
Criton% un fel de um2r, discret,% /tears,% care cu7+nta numai pentru a cita
preceptele lui Pippocrat% ca doar-doar -mp,ratul s, nu le-ncalce pe toate$
Traian d,du semnul de plecare$ Cei din statul s,u ma.or salutar,% apoi
co2or+r, unul dup, altul treptele podiumului$ T,lmaciul st,tea ne9ot,r+t -n
st+na 3mp,ratului% tr,+ndu-se cu un pas -nd,r,t$ Criton nu se clintise din
locul lui care% oriunde% era acela/i8 -n spatele imperialului pacient$ Cine se-
a/e4a -n fa0a lui Traian nu-l 7edea pe Criton% a/a cum la o 9ain, nu se 7ede
c,ptu/eala$
L Nu pleca$
T,lmaciul se uit, nedumerit$ Nu pricepea dac, lui i se-adresase
3mp,ratul$ Stin9erit% r,m,sese locului$
L 3n,l0imea-7oastr,% am adus fiin0a% spuse decurionul% salut+nd$
Traian se uit, la ar,tarea aflat, acum la c+0i7a pa/i de el% /i-l trecu un
fior$ Se sim0ea -n fa0a ei ca la 7ederea unei fiin0e sc,pate din "nfern$ (c9ii
femeii c,tau unde7a departe% f,r, 0int,$ 3mp,ratul nu-/i d,dea seama dac,-l
7edeau sau nu$ " se p,rea c, 7ia0a nu-l pusese niciodat, -ntr-o situa0ie mai
a2surd, dec+t cea pre4ent,$ El ordonase s, fie-adus tulnicerul$ 1e unde s,
fi /tiut c, era 7or2a de-o femeieB ?i c9iar dac-ar fi fost un 2,r2at% ce-ar fi
aflat de la elB Ce -ntre2,ri s,-i fi pusB
T,lmaciul se uita st+n.enit c+nd la -mp,rat% c+nd la femeie% c+nd la
Criton% c,ruia nu-i -n0eleea rolul$
L 3ntrea2, femeia ce c,uta -n turn% spuse -ntr-un t+r4iu -mp,ratul% mai
mult pentru a .ustifica pre4en0a t,lmaciului dec+t pentru propria
curio4itate$
Femeia nu d,dea semn nici c,-i 7edea% nici c,-i au4ea$
L 3n,dui0i-mi s, m-apropii de ea$ S, 7,d dac, nu e surd, sau poate
oar2,$
:Cum poate cine7a s, 7ad, sur4eniaB;% se +ndi Criton$
T,lmaciul -/i -nfipse m+inile-n piep0ii pelerinei care-acoperea femeia /i-
ncepu s, strie cum fac de o2icei oamenii care-aud c+nd 7or2esc cu sur4ii8
L Femeeeie$ 3n,l0imea-sa 3mp,ratul te-ntrea2, ce c,utai sus pe turn$
J*K
- "LEANA #ULPESCU -
Femeia -i d,du m+inile la o parte% -/i scutur, marinile pelerinei /i% cu
dreapta% f,cu semn ca pentru a-mpr,/tia-n cele patru 4,ri atinerea impur,$
L Femeie% m-au4iB
L Te-aud% seca-0i-ar lim2a-n ur, de 7+ndutA
L 3n,l0imea-sa 3mp,ratulC
L Care-mp,ratB
L 3mp,ratul$
L Noi n-a7em -mp,ratA
L 3mp,ratul Romei$
L Noi n-a7em Rom,A
L Femeie% te-ntrea2, ce c,utai sus pe turn$
L 1aN el ce caut,-aiciB
L 3n,l0ime% 4ice c, nu c,uta nimic sus pe turn% se urcase /i ea a/a% spuse
t,lmaciul dintr-o suflare$ 3n,l0ime% eu cred c, nu e-n toate min0ile$
3mp,ratul se-ndoia de fidelitatea traducerii% dar% nea7+nd cum s,-l
contra4ic, pe interpret% deoarece nu se mai afla prin prea.m, nimeni care
s,-l poat, de4min0i% se f,cu a crede ce-i spunea$
Femeia% care p+n-atunci se uitase ca o oar2,% -/i a0inti deodat, pri7irea-n
oc9ii 3mp,ratului$ 3n acea clip,% Traian fu siur c, femeia era -n toate
min0ile$
L 3mp,rate% 3mp,rate% dac-ai fi a7ut copii% te-a/ fi 2lestemat s,-i
-nropi cum i-am -nropat eu pe-ai mei nou,A Fiindc, n-ai copii% te 2lestem
s, nu-0i 7e4i -mplinit 7isul% care-o fi elA ?i s, nu-nc9i4i oc9ii p+n, nu 0i-oi
aduce-aminte suflarea c+t, a pierit din 7ina ta% /i s, te ard, po.arul% /i s,-0i
c9emi /i s,-0i roi moarteaA ?i s, mori departe de locul t,u% prin str,ini
G
% /i
de pace s, n-ai parte nici pe lumea asta% nici pe-ailalt,A
Femeia 7or2ea potolit% a2ia desc9i4+nd 2u4ele din care -ncepur, s, se
prelin, fire de s+ne$ Nu-l sl,2ea o clip, din oc9i pe 3mp,rat$ Acesta
p,rea pironit de pri7irea al2astr, asem,n,toare unei ape mult prea lini/tite
la suprafa0, ca s, n-ascund, 7+rte.uri -n ad+nc$
L Ce spuneB -l -ntre2, Traian pe t,lmaci$
L Tot felul de 7or2e f,r, /ir$
L Ce anumeB
L C-a a7ut nou, feciori care-au murit$ Lucruri de-astea$
G
Traian a murit 2olna7% departe de Roma% la J& auust JJD e$ n$ =-n EDK u$ c$>% la Selinus%
-n Cilicia% pe coasta de sud-est a Asiei Mici$
J*J
3mp,ratul nu cre4u nimic din spusele t,lmaciului$ <u4ele din care se
prelinea s+ne 6 ceea ce-l f,cu pe -mp,rat s, simt, un ol -n inim, 6 nu
p,reau s, spun, 7or2e la-nt+mplare$ Traian era siur c, lui -i 7or2ea
femeia /i c,-i menea a r,u$
L 1u-te% femeie% /i 7e4i-0i de-ale tale% spuse 3mp,ratul$
A/a cum era siur c, 2lestema% la fel de siur era /i c, femeia a7ea s,
2,nuiasc, -n0elesul cu7intelor lui$
L Plec$ Spune-le oamenilor t,i% 3mp,rate% s,-mi dea tulnicul -napoi$ #-
o a.une /i f,r, tulnicul meu$
L Femeia roa, respectuos pe 3n,l0imea-7oastr, s, da0i ordin
oamenilor 7o/tri s,-i -napoie4e tulnicul% lemnul din care-a suflat$
1in pri7irea ei% 3mp,ratul -n0elese c, femeia nu-l rua$
Leionarul -i puse femeii tulnicul -n 2ra0e$
F,r, s,-l mai -n7redniceasc, pe 3mp,ratul Romei cu 7reo pri7ire%
purt+ndu-/i tulnicul -n 2ra0e ca pe trofeul cel mai de pre0$ Femeia porni de
unde 7enise$
Traian -i f,cu semn t,lmaciului s, co2oare de pe podium$ El r,mase cu
oc9ii pierdu0i spre R,s,rit8 R,s,ritul care-i -n7ol2ura 7isele nem,rturisite$
S
Credin0a-n 4ei de mult i se stinsese$ Oeii r,m+neau fa0ada ocrotitoare-a
paradei% 4idul ornamental -nd,r,tul c,ruia se-ad,postea o credin0, c,4ut,-n
parain,$ Cine-ndr,4nea s,-/i pun, simulacrul cot la cot cu simulacrele
4eilor% fie /i-n templele din (rient% nu se mai temea de 4ei$ Cine% de-
asemenea% admitea s, i se spun, (ptimus% ca /i lui Yupiter Capitolinul% nici
el nu se mai temea de 4ei$ 1e la Auustus la Traian% doar num,rul 4eilor /i
interfer,rile lor crescuser,% propor0ional cu n,ruirea credin0ei$ 1e 4ei% ca
orice om cu 2un-sim0% Traian nu se temea$ ?i nici de 2lesteme$ Cu toate
astea% 2lestemele 6 care nu se putea s, nu plou, asupra lui% pe drept /i pe
nedrept% ca asupra oric,rei c,petenii 6 -l aduceau totdeauna -ntr-o stare de
nelini/te /i de rele presim0iri$ Ele-i p,reau -n4estrate cu darul de nep,truns
al pre7estirii$ Nu /tia ce-i menise femeia str,in, /i n-a7ea s, afle niciodat,%
fiindc, niciun t,lmaci de pe lume nu era at+t de ne2un s, t,lm,ceasc, mai-
marelui s,u cu7inte pe care-acesta n-ar fi 7rut s, le-aud,$ Mai ales c+nd
nicio urec9e-n stare s, le-n0elea, nu le-au4ise$ (amenii se fereau s, le
J*!
- "LEANA #ULPESCU -
spun, mai-marilor ceea ce-ace/tia n-ar fi 7rut s-aud,% c9iar /i-atunci c+nd
cu7intele t,lm,ceau +ndul din aceea/i lim2,$
Traian c,ut, s,-/i sc9im2e dispo4i0ia% +ndindu-se la neca4urile pe care
i le pricinuise 1ece2al% 2ar2arul -nc,p,0+nat /i perfid care% -n ruptul
capului% nu acceptase suprema0ia Romei$ 3/i aminti toate capcanele pe
care-acesta i le pre,tise$ Oadarnic -ncerc, s, se-nfurie pe -n7in/i$ 1e opt
secole% Roma nu-nceta s,-/i -ntind, st,p+nirea$ Traian -n0eleea aceast,
-ntindere ca pe-o for0, c,reia oricine tre2uia s, i se supun, f,r, s,
cr+cneasc,% a/a cum i te supui destinului$ ?i totu/i% o 2,nuial, d,dea uneori
t+rcoale prin mintea marelui militar8 2,nuiala c, pri7irea lui asupra lumii
se datora unei .udec,0i simplificatoare% dac, nu c9iar simpliste$ Prea multe
pri7iri -/i tr,eau o2loanele su2t pri7irea sa% -n prea multe -mpre.ur,ri$ 3n
oc9ii Plotinei se-a/ternuse o 9ea0, -n care ap,rea din c+nd -n c+nd fisura
unei irepresi2ile dureri5 acesteia -i 0ineau to7,r,/ie dou, riduri% de-o parte
/i de alta a urii% urme s,pate s+ruincios de in7inci2ilul du/man care e
de4am,irea$ Tacitus se r,cea ca o 7atr,-n care c,r2unii s-ar fi stins de
mult$ Nirinus -l asculta -ntr-o atitudine de melancolic, medita0ie% -n pupile
citindu-i-se capitularea -n fa0a 4,d,rniciei8 pupile -n care nu mai -nc,peau
nici apro2area% nici de4apro2area% ci doar straturi de triste0e -mpietrit,$
1espre flu/turaticul de nepotu-s,u% ce s, mai fi spusA 3n timp ce pri7irea
celorlal0i -l punea pe +nduri% a nepotului% prin superioritatea ei m+9nit,% -l
scotea din s,rite$ Criton% cel pu0in% de c+nd se cuno/teau% o adoptase pe-
aceea pierdut, /i impersonal, a su2ordonatului care nu 7ede% n-aude$
Pentru medic% pentru 2uc,tar /i pentru croitor nu existau oameni mari$ 3n
oc9ii lui Criton% st,p+nul unei 2une p,r0i din lumea locuit, era% desiur% un
2iet candidat la 9idropi4ie% un trunc9i purtat de picioare care dureau% cu
t,lpi pline de 2,t,turi% cu le4ne care se umflau% un trunc9i -n4estrat cu
m+ini care% spre sear,% nu-/i mai puteau -ndoi deetele% 2utuc,noase ca
ni/te calta2o/i trecu0i din fiert$ Criton nu 7or2ea niciodat, de la sine
-mp,ratului$ 3n orice situa0ie% a7ea pe 2u4e un cu7+nt al -nainta/ilor din
Elada% precum /i dintr-unii latini% pe care-i socotea el cei mai fideli /i mai
transparen0i epioni ai recilor$ Latinii erau cita0i uneori din admira0ie
sincer,% iar cel mai adesea doar pentru a-i face inim, 2un, 3mp,ratului$ 3n
oc9ii lui Criton% 3mp,ratul nu 7,4use 7reodat, lic,rire de apro2are sau de
de4apro2are$ Pliniu% -n sc9im2% se uita -n oc9ii 3mp,ratului cu sfial,
extatic,5 s-ar fi p,rut c, de-acolo /i-ar fi tras lumina /i +ndurile$ Traian
considera fanatismul /i exta4ul% de orice natur, ar fi fost ele% un fel de
J*&
o2nu2ilare$ Plinius% un model de ec9ili2ru /i de a2ilitate% numai de-a/a
ce7a nu putea fi 2,nuit$ 3n .ocul ne-ncetat al f,0,rniciei care ra7ita -n .urul
s,u% Traian% aproape -nduio/at -n sinea lui% -l proclamase optimus pe
dilectissimus amicus Plinius%
S
L S, merem% Criton$
Traian co2or- -ncet% pun+nd st+nul -nt+i% apoi dreptul% pe fiecare treapt,
a podiumului$ Afar, de Criton /i de t,lmaci% n-a7ea cine s,-l 7ad,$ N-a7ea
pentru cine s, fac, pe t+n,rul /i pe 7ioiul$ C+nd nu se /tia o2ser7at% se l,sa
-n 7oia trupului ostenit% s,tul de mar/uri /i de parade$
C9ipul de7enea posomor+t% reoi% cu tr,s,turile c,4ute% ca fr+n9ia de
rufe c,reia i-ai scos proptelele% corpul se-apleca din umeri /i din mi.loc%
picioarele t+r+iau pasul$ 3n acele momente% cel mai 2un eneral roman -/i
d,dea seama c,% de la o 7reme% era reu s, mai faci cas, 2un, c9iar cu
propriul trup$
L Criton% m, doare iar 2,t,tura din talp,$
L Sta0i prea mult -n picioare% doamne$ C+nd socoti0i% 7, fac o 2aie cu
ier2uri$
L 1isear,$ ?i s,-mi dai ce7a /i de dormit$
L 3n acest ca4% toat, 4iua /i toat, seara 7a tre2ui s, 2e0i numai ap,$
L S, mai 7edem$
1e c+te ori 3mp,ratul -i cerea ce7a care s,-i lini/teasc, somnul% Criton -i
amintea in7aria2il c, licorile-adormitoare erau antaonice 2,uturii /i% tot
in7aria2il% 3mp,ratul -i r,spundea :s, mai 7edem;% de cele mai multe ori
uit+nd p+n, la ora somnului de licorile recului% care te f,ceau s, dormi ca
un prunc /i tot a/a s, te scoli a doua 4i$ Criton -n7,0ase de mult c, toate
sfaturile pe-o urec9e-i intrau% pe alta-i ie/eau -naltului s,u pacient$
Traian nu s-ar fi oprit de la o pl,cere nici pentru a tr,i o mie de ani$
Accepta anumite-nri.iri numai de teama 2olii care% -mpu0in+ndu-l pe
om% -i era mai ur+t, dec+t moartea$
<,t,tura din talp, -l durea din ce -n ce mai r,u$ 1urerea surd, era
sf+/iat,% la r,stimpuri eale% de-o durere care-l fulera p+n,-n cre/tet$ 3n
aceste clipe% 3mp,ratul Romei ar fi l,sat oricui st,p+nirea lumii -n sc9im2ul
unui trup s,n,tos% iar dac, moartea i s-ar fi-nf,0i/at% nu i-ar fi spus c, luase
drum re/it% 7enind s,-l caute pe d+nsul$ 3l cople/ea starea de posomoral,
J*'
- "LEANA #ULPESCU -
ar0,oas, pe care i-o st+rnea totdeauna sup,rarea pe nea.unsurile propriului
trup$ Atunci se-n7inuia -n sinea lui de toate excesele de care se f,cuse
7ino7at de-a lunul 7ie0ii$
L Criton s,-mi faci 2aia de plante cum a.unem% -i spuse recului pe-
un ton sup,rat /i ca de-n7inuire$
Acesta d,du apro2ator din cap$
St+nd -n tunic, de cas, /i cu picioarele-ntr-un 7as de metal% pu0in ad+nc
/i cu ura lar,% -n care medicul 7,rsase ap, cald,% aromat, /i lini/titoare%
-mp,ratul citea lista mor0ilor /i pe cele de c9eltuieli ale ultimei campanii%
c+nd au4i o 2,taie -n u/,$
A9iotantul intr, /i raport, precipitat8
L 3n,l0ime% c,l,re0ul Ti2erius Claudius Maximus /i rupul lui de
urm,rire au adus capul /i m+na 2ar2arului$
L Ce-au adusB
L Capul /i m+na 2ar2arului% /i ni/te pri4onieri$
Criton% care-mprosp,ta apa cald, turn+nd dintr-o can, de cositor% se
opri$
L S-a/tepte% porunci 3mp,ratul% pricep+nd despre ce era 7or2a$
A9iotantul salut,% f,cu st+na-mpre.ur /i ie/i$
L Te ro% scoate-mi 2,t,tura asta% c, nu mai potA
L 3n,l0ime% n-a a7ut timpul s, se-nmoaie ca s, poat, fi r,4uit,$
L R,4uie/te-o a/a cum eA
Criton socoti inutil s, cite4e o2ser7a0ii ale unor medici din 7ec9ime cu
pri7ire la 2,t,tur, /i la fructul coptC Erau multe momentele c+nd -/i
aducea aminte c, trupul din -nri.irea lui apar0inea 3mp,ratului Romei$ Cu
maximum de precau0ii r,4ui c+t putu din 2,t,tur,% apoi% cu mi/c,ri mai line
dec+t o adiere de 7+nt% fric0ion, talpa cu o alifie-amor0itoare$ 1e c+te ori
a7ea de-a face palpa2il cu auustul s,u pacient% -/i impunea s, se
+ndeasc, la Marea Ar9ipelaului% la drumurile /erpuitoare-ale Eladei% la
amfiteatrele ei% prin care c,lcaser, 2,r2a0i auu/ti dincolo de circumstan0e%
amfiteatre care mai p,strau 47on din lasul /i din pa/ii lui Esc9il% ai lui
Sofocle% ai lui Euripide% -/i impunea s, se +ndeasc, la templele /i la
statuile 0,rii lui% c,rora timpul le-ndulcise conturul /i le 7oalase culoarea$
L Parc, e mai 2ine% spuse 3mp,ratul pe un ton mar0ial$
L #a tre2ui s,-nc,l0a0i ci4mele$
L #reau s,-mi pun sandalele$
L Pielea t,lpilor 7i-i uns, /i 7-ar aluneca$
J**
L #reau sandaleleA
Criton se supuse% -nnod+ndu-i cu delicate0e curelele$
L Tunica de parad,$
3mp,ratul -/i -n,l0, umerii% se ridic, -n picioare% -/i potri7i pasul%
desc9ise lar u/a$
3n fa0a sc,rii -l a/teptau Ti2erius Claudius Maximus /i c,l,re0ii lui% -n
po4i0ie de drep0i$
L 3n,l0ime% a7em aici capul /i m+na 2ar2arului inamic% permite0i s,
raporte4$ Eu% Ti2erius Claudius Maximus% din leiuneaC ala
Traian aproape c, nu 2,, de seam, cum se-n7,lm,/eau cu7intele la
ura c,l,re0ului m,sliniu$
3/i opri oc9ii asupra unei traiste care odi9nea l+n, piciorul st+n al
acestuia$ La c+0i7a pa/i -n urma romanilor se aflau pri4onierii% -mpiedica0i
/i cu m+inile leate la spate$ 1oi dintre pri4onieri se uitau la -mp,rat8 unul
6 cu f,lcile-at+rn+nd ca ni/te 2,r2ii de coco/% altul 6 prelun la fa0,%
nericios% cu oc9i coda0i /i cu 2,r2u0, de 0ap$ Ceilal0i st,teau cu capul -n
p,m+nt$ Ti2erius Claudius Maximus se uita nedumerit la 3mp,rat$
Traian% pre0uind 2ra7ura c,l,re0ului Ti2erius Claudius Maximus% a c,rui
leiune /i-a c,rui al nu le re0inuse% tre2uia s, recunoasc, -n sinea lui c, n-
a7ea niciun c9ef s, 7ad, capul /i m+na :2ar2arului inamic;$ Spre-a nu-l
de4am,i pe c,l,re0 f,cu semn spre traista c,reia-i 2,nuia con0inutul$
3nsenin+ndu-se% Maximus de4le, la iu0eal, 2,ierile traistei$ Apuc, de
plete capul reelui dac /i-l ridic, at+t de sus c+t -i -n,dui 2ra0ul$
1in locul -n care se afla% Traian tre2ui s, dea capul pe spate ca s, 7ad,
c9ipul du/manului -n7ins$ (c9ii desc9i/i ai acestuia% m,sur+nd cu-
n0epeneala mor0ii dep,rt,rile% -i aduser, un ol la inim,% rea0, /i impresia
c, toate m,runtaiele se-ntorc -ntr--nsul% stare cunoscut, din at+tea-
mpre.ur,ri care-l tul2urau sau -l nemul0umeau$ 3mp,ratul co2or- pri7irea
/i-/i adun, toate puterile /i toat, 7oin0a ca s, nu icneasc,$
Ne9ot,r+t un moment% Maximus apuc, traista /i se-apropie de
imperator$ 3i puse la picioare capul /i m+na -n7insului% pe care-o 2,l,2,ni o
clip, -n aer$
:Ca-ntr-un co/mar;% se +ndea Traian$
Criton pri7ea prin u/a-ntredesc9is,$ M+na t,iat, 6 pendul+nd -n aer% cu
deetele spre p,m+nt% -ntr-un etern r,mas-2un 6 -l f,cu pe rec s,-/i
acopere oc9ii$ 3/i plim2, iar, pri7irea% de la c9ipul pletos% cu oc9ii
desc9i/i% /i de la m+na% cu inel pe-ar,t,tor% care-odi9neau al,turi de
J*@
- "LEANA #ULPESCU -
sandalele -mp,ratului% p+n, la cre/tetul acestuia din urm, culmin+nd cu-o
r,ritur, de m,rimea unui denar% plin de pistrui% ca o ciuperc, pestri0,$ 3i
mai cuprinse-ntr-o pri7ire pe -n7in,tori /i pe -n7in/i% apoi se uit, unde7a%
departe% f,r, 0int,$
:<ar2arii -ntre ei;% -/i spuse recul /i% clipind m,runt% -ncerc, s, se
+ndeasc, la Elada$
L C,l,re0 Ti2erius Claudius Maximus% de a4i 7ei fi decurion$
L S, tr,i0i% stri, Maximus /i% o dat, cu el% /i -nso0itorii lui$ 3n,l0ime%
am 7rut s, 7i-l aduc 7iu% dar nu s-a putut% a fost iute de m+n,$
3mp,ratul f,cu semnul de concediere$
Pe c9ipul proasp,tului decurion Ti2erius Claudius Maximus se citi o
mare de4am,ire$ 3ntre7ederea lui cu -mp,ratul era cu totul diferit, de-
nc9ipuirea acestei -ntre7ederi$
3nainte de-a se retrae% Maximus se mai uit, o dat, la capul reelui
2ar2ar% cap care% 7,4ut din spate% p,rea o c,ciul, mi0oas,% /i la m+na ca un
ciot r,mas dintr-un copac do2or+t$ 3n mintea lui de tinerel flu/turatic 6
pentru care doar clipa /i nepre7,4utul ei a7eau oarece -nsemn,tate 6 ca
pic,tura ce-/i face pe nesim0ite drum printr-un 4id% se prelinse un +nd8
exista ce7a sau cine7a pe lume pentru care merita s, taie capete /i m+iniB
#i.elia% care-i 2+ntuia mintea ca un 7in -n fiert /i s+nele t+n,r% se domoli
deodat,$ Pentru prima oar,% Ti2erius Claudius Maximus sim0i ce7a care nu
era m+nie% nici durere% nici oroliu r,nit% era un nisip mi/c,tor care-l tr,ea
/i-l -mpresura% -n care de nimic nu mai era siur$ I+ndul 4,d,rniciei% numit
triste0e de unii% mai cotropise un suflet$
Reele 2ar2ar% 7iu /i -n lan0uri% ar fi st+rnit interes mul0imii de ur,-
casc, de la Roma% care nu putea fi pri7at, de spectacolul triumfului$ Capul
/i m+na du/manului% expuse unde urma s, decid, Senatul% n-a7eau s, fac,%
din p,cate% aceea/i sen4a0ie$ Ele tre2uiau s-a.un, -ns, la Roma% /i c+t mai
repede% dar nu -nainte ca trupele -n7in,toare din 1acia s, 2eneficie4e de
7ederea lor% expuse -n scop spectacular /i% mai ales educati78 capul /i m+na
care se ridicau -mpotri7a Romei tre2uiau s, cad,$ Expunerea acestora
f,cea parte din protocolul 7ictoriei% ca /i cele trei 4ile de parad,% a/teptate
cu mult mai mult, r+7n, dec+t trofeele care nu puteau fi -nsu/ite$
3mp,ratul f,cu semn ofi0erului de ordonan0, s, ridice capul /i m+na
reelui dac$
(fi0erul le ridic, f,r, s, le pri7easc, /i le puse -napoi -n sacul din care
fuseser, scoase$
J*D
L "a-le /i -m2,ls,mea4,-le% spuse -mp,ratul c+nd trecu prin dreptul lui
Criton$ ?i% dac, po0i% -nc9ide-i oc9ii% te ro% continu, -n rece/te% pe ton
mai sc,4ut% romanul Traianus$
S
1e c+te ori -i comunica medicului s,u ce7a c+t de c+t confiden0ial%
Traian 7or2ea rece/te$ 3ntre patru oc9i% Padrian 7or2ea cu Criton numai
rece/te$ Scaurianus% care cuno/tea o elin, aproape la fel de eleant, ca
aceea a nepotului imperial /i mult peste cea imperial,% n-o folosea
niciodat, -n fa0a cui7a care /tia latine/te$ Criton% -n afara lui Padrian =/i-
acestuia numai -ntre patru oc9i>% nu se-adresa nim,nui rece/te$ Irecul se
sim0ea dator ca -n acest fel s,-/i do7edeasc,% pe de o parte romani4area% pe
de alta% pentru sufletul lui% s, nu cree4e atmosfera de intimitate /i de 7ai
secrete -ntre el /i te-miri-cine% atmosfer, pe care-o stimulea4, orice a2atere
de la practicile ma.oritarilor$ El nu sim0ea ne7oia unei astfel de
:intimi4,ri; a rela0iilor dintre el /i antura.ul imperial$ 3mp,ratul /i mai ales
nepotul imperial f,ceau din reac, un fel ce complicitate -ntre :ini0ia0i;$
Folosirea lim2ii rece/ti -n con7ersa0ie situa la un anumit ni7el$ 3ndat, ce
un om dep,/ea condi0ia modest,% socotea c, reaca f,cea parte dintre
-nsemnele noii lui situa0ii% dar% nefiind cel mai u/or lucru de pe lume s-o
-n7e0e% se str,duia s, ciuleasc, urec9ea la cei reputa0i a cunoa/te aceast,
lim2, /i s, strecoare /i el% par7enitul% ici-colo c+te o 7or2, receasc,% de
cele mai multe ori ca nuca-n perete% cu-nc,lcarea multor reuli ramaticale
/i cu pre0ul unei pletore de solecisme$
:1up, romani4are% care-a7ea s, fie% oare% pentru 2ar2arii nou-candida0i
la 2inefacerile Cet,0ii% lim2a de parad,% cea de simulare a ridic,rii la
ni7elul unei ci7ili4a0ii apuseB;% -/i punea Criton -ntre2area$
S
(fi0erul de ordonan0, -i -ntinse medicului traista -n care se aflau capul /i
m+na reelui 2ar2ar$
A.uns la el -n camer,% Criton le scoase din traist, /i le-a/e4, pe-o p+n4,
cerat,$ :1eci% s, nu uit s,-i co2or pleoapele;% re7eni recul din sfera
specula0iilor /i-a 7irtualit,0ilor$ :At+t mai r,m,sese neco2or+t -n 0ara
astaC La urma-urmei% dac-a/ fi tr,it -n Eipt /i-a/ fi fost
J*E
- "LEANA #ULPESCU -
-m2,ls,m,torC;$ 1e umoare eal, de felul lui% -n7,0at s, pri7easc, lumea
ca pe-un spectacol% sim0i de data asta c, -l apuc, o nelini/te /i-o
nemul0umire% o stare tul2ure% c+nd dintre toate -ntre2,rile una se ridica
deasupra /i-i 2+4+ia -n cap8 :La ce 2un s, fii al,turi de mai-marii lumiiB;$
3n afara unei deferen0e ipocrite din partea celor de-o condi0ie cu el%
permanenta su2ordonare fa0, de-un su2ordonat al destinului nu-i asiura
medicului altce7a$ 3n sc9im2% la apari0ia lui% multe con7or2iri -/i modificau
ad hoc su2iectul% multe su2iecte erau e7itate /i t,ceri e7idente se-
a/terneau$ Irecul /tia% din fraed, copil,rie% c, lucrul care 7rei s, nu se
afle nu tre2uie spus nim,nui$ Cu timpul% 2,ase de seam, c,
supra7e9erea permanent, -n con7or2ire% ocolirea su2iectelor spinoase 6
cele care luminea4, rela0iile dintre oameni% delimit+nd po4i0ii 6 lipsa de-
ncredere -n cel cu care 7or2e/ti duceau la sec,tuirea acestor rela0ii$ Nimeni
nu-i mai cerea 7reun sfat medical% ca /i c+nd faptul de-a -nri.i un -mp,rat
ar fi adus descalificarea profesional,$ 1in ce -n ce mai sinur% Criton se
+ndise c, n-ar fi r,u s,-/i note4e impresiile 4ilnice$ Nimeni nu-l asiura
c, ele n-ar fi putut a7ea /i al0i cititori -n afara lui -nsu/i$ I9idul c, 6 pentru
e7entualitatea altor oc9i 6 ar fi tre2uit s,-/i supra7e9e4e -nsemn,rile -l
f,cuse s, renun0e la ele$ Se mul0umea s, 0in, un memorial pri7ind
r,42oaiele cu dacii$ DGetica mea;% cum -i spunea pentru sine% cu-o u/oar,
um2r, de auto-ironie$ Simpl, consemnare de fapte% f,r, p,reri personale$
3n seara acelei 4ile de auust% 2rusc r,corit, de-o ploaie toren0ial,% scrise-n
:emorialul s,u8 :3m2,ls,mat capul /i m+na reelui 2ar2ar$ Nealterate$
Pre-m2,ls,mate prin folosirea ur4icilor$ Practicat inci4ie circular, /i
trepanare$ Scos creierul$ Umplut 0easta cu nisip$ Cusut$ Folosit decoc0ie de
furnici pentru -nc9iderea oc9ilor$ 1up, terminarea ploii% 3n,l0imea-sa
3mp,ratul ar,tat leiunilor cele dou, trofee% expuse pe un piedestal% -n
castru$ Armata defilat% 7,4ut;$ :Ca pentru a-i aduce reelui 2ar2ar un ultim
omaiu;% +ndise Criton dup ce pusese punct$
3mp,ratul% cin+nd cu ofi0erii% uitase de 2,utura lini/titoare cerut,
medicului diminea0a /i -nc9inase 7in din 2el/u% pentru 7ictorie$
3naintea cinei% 9ot,r+se -n statul-ma.or incinerarea sim2olic, a unui
leionar /i -n9umarea -n roapa cu 7ar a celorlal0i mor0i din partea roman,
/i% de asemenea% a celor din partea -n7in/ilor% -n dou, locuri diferite$
Padrian se-ntre2ase care erau practicile funerare-ale dacilor$
L 3n acest moment n-are importan0, care-au fost /i care-au s, fie$
Acum e una sinur,8 roapa cu 7ar$
J*G
Traian 7or2ise r,spicat /i se uitase rece la nepotu-s,u$ 1ac, acesta se
+ndea c, -n7in/ii nu tre2uiau contraria0i -n o2iceiurile lor% -/i putea p,stra
p,rerea pentru sine$ Umilirea -n7insului f,cea parte 6 ca /i parada triumfal,
6 din protocolul 7ictoriei$ ( concesie atrae alte concesii$ Nu era acum
momentul s, se-nduio/e4e nimeni -n fa0a mor0ii /i s, se-ntreac,-n clemen0,
fa0, de du/manul pus cu 2otul pe la2e$
1e cu sear,% pri4onierii -ncepur, s,parea ropii uria/e pe clina unui
deal% su2 loc -mp,durit% de unde apa de ploaie se scursese mai repede$
Pe fundul ropii se aruncar, 2ul,ri de 7ar /i se stropir, cu ap,$ Mor0ii
fur, arunca0i de-a 7alma$ 1easupra lor se aruncar, al0i 2ul,ri de 7ar /i se
stropir, cu ap,$ Astfel se pre-nt+mpinau molimele /i erau -mpiedica0i c+inii
9,mesi0i% r,ma/i f,r, ad,post% s, se-atin, de mor0i$
3ncetul cu-ncetul% -n .urul ropii se-n/iruir, femei% 2,tr+ni /i copii% ie/i0i
din ascun4,tori ca la un cu7+nt de ordine pe care nimeni nu-l rostise$
3n urma cinei prelunite% su7eranul% statul s,u ma.or /i ofi0erimea%
dornici de-un pic de mi/care pentru diestie% cuprin/i /i de-un elan
umanitar% dar mai ales de curio4itate% se-ndreptar, spre un mont]cul
-mp,durit ce se afla cam la .um,tatea unui stadiu% drept -n fa0a locului de
7eci al -n7in/ilor$
Criton merea la doi pa/i -n spatele 3mp,ratului$ T,lmaciul 6 -n urma
tuturor$ N-a7ea nimic de tradus% ci poate doar de dat anumite l,muriri$
(ricum% i se ordonase s, fie mereu -n prea.m,$
Pe m,sur, ce romanii se-apropiau de mont]cul% con7ersa0ia lor se r,rea
/i 7ocile sc,deau$ Luna% trecut, de ultimul p,trar% lumina al2,strui firea ce
p,rea -n0epenit, su2t 2olta unei lini/ti ad+nci$ Fiecare-ncerca s,-/i
domoleasc, respira0ia cam precipitat, dup, craterele de 7in 2,ute la cin, /i
s,-/i -nfunde 4omotul pa/ilor$ Re4ema0i de copaci% romanii se uitau acum
la pri4onierii care-aruncau p,m+nt peste mor0ii lor$ 1istan0a dintre cele
dou, mont]cule asur4ea 4omotele$ Mi/carea fe2ril, a pri4onierilor p,rea
proloul unei piese a c,rei ac0iune se petrecea -n lumea de dincolo$ C,tre
mie4ul nop0ii% roapa era acoperit, cu p,m+nt$ 3n0ele+ndu-se numai din
mi/carea lope0ilor% pri4onierii 7oiser, s, cl,deasc, lutul ca pe-o mo7il,$
Printr-un t,lmaci li se transmise c, p,m+ntul tre2uia a/e4at c+t mai plat cu
putin0,$ Un 2,tr+n ceru mai-marelui pa4ei 6 care st,tea c,lare sus pe deal 6
s, -n,duie c+tor7a oameni s, aduc, un 2rad la morm+nt% a/a cum cerea
datina la moarte de 2,r2at t+n,r$
J@K
- "LEANA #ULPESCU -
L P,i% atunci ar tre2ui s-aduce0i o p,dure% -i r,spunse centurionul mai-
mare peste pa4,$
<,tr+nul nu 4ise nimic$
L Tre2uiN s,-ntre2 mai sus% nu pot face nimic de capul meu% se +ndi
centurionul s, nu-/i dep,/easc, atri2u0iile$
Statul-ma.or -ncu7iin0, cererea -n7in/ilor$ Al,turi de morm+nt% c+0i7a
oameni -nfieau acum un 2rad -ntr-o roap,$ Al0ii aruncau p,m+nt -n
roap, /i-l 2,t,toreau$ C+nd copacul se 0inu -n picioare% un sinur om
r,mase l+n, el% ceilal0i se retraser, de-a-ndaratelea /i se-a/e4ar, din nou
-n r+ndul pri4onierilor% aliniindu-se unul -n spatele celuilalt% ca ni/te o/teni
care f,ceau de ard,$ (mul r,mas sinur se plec, de patru ori p+n, la
p,m+nt% -ndrept+ndu-se cu fa0a spre cele patru 4,ri$ Se-apropie de 2rad% -i
puse foc sc,p,r+nd amnarul% apoi se dep,rt, mer+nd de-a-ndaratelea$
3nainte ca el s, a.un, -n r+ndul pri4onierilor% fl,c,rile cuprinser, poalele
2radului$
3n aceea/i clip, t+nuirea unui las t,ie lini/tea nop0ii8
(% moarte% ce 0i-a/ pofti%
#i0, 7erde iad,ra%
La mine c+nd -i 7ini%
#i0, 7erde iad,ra$
T+nuirea trecea din ur, -n ur,8
1a-0i-oi aor /i arint%
#i0, 7erde iad,ra%
S, nu m, pui -n p,m+nt%
#i0, 7erde iad,ra$
Cresc+nd% las cu las% a.unse p+n, la urm, psalmodiat, de toate%
femeile% care se le,nau pe loc% -n dreapta /i-n st+na8
(% omule ce +nde/tiB
#i0, 7erde iad,ra%
C+t ai 7re tu s, tr,ie/tiB
#i0, 7erde iad,ra$
J@J
1up, acest moment apoteotic al monotoniei% lasurile-/i sc,deau
num,rul8
Copacu-i cu r,d,cine%
#i0, 7erde iad,ra%
?i-a lui 7reme -nc, 7ine%
#i0, 7erde iad,ra$
A.uneau treptat iar, la unul sinur% ca apoi s, mear, din nou
cresc+nd8
U/te-i-se crenileA
#i0, 7erde iad,ra%
Sac,-i r,d,cinileA
#i0, 7erde iad,ra$
La o distan0, impus, de respectul ierar9ic% t,lmaciul st,tea lipit de-un
copac /i se str,duia s, deslu/easc, 7or2ele 2ocetului$ Cu unele deose2iri%
c+ntarea mor0ilor spunea la fel /i -n locul lui de 2a/tin,$
<ocetul% descrescut la un sinur las% se-ntindea iar, -ncet% ca un 7al
care m+n, treptat apele p+n, le i42e/te de 0,rm8
1aN tu care e/ti de lut%
#i0, 7erde iad,ra$
Cum n-oi mere -n p,m+ntB
#i0, 7erde iad,ra$
<ocetul cuprindea las dup, las p+n, le-aduna pe toate% ca din nou s,
se piard, p+n, la unul$
:Ca o maree;% se +ndea Padrian$
(2i/nuit cu spectacolul mor0ii% ca un om de arme trecut prin r,42oaie$
Traian nu se-n7,0ase -ns, cu g#ndul mor0ii$ Fiecare nou, ceremonie
fune2r, -l r,scolea ca /i c+nd ar fi fost prima din 7ia0a lui$ "re7oca2ilul -i
tre4ea -ntre2,ri pe care aita0ia ac0iunii le 0inea -ntr-un fel de amor0eal,$
Moartea% care pentru mul0i 7ii era str,in,% de 7reme ce-i ocolise% pentru
3mp,rat% -n acele clipe de7enea a lui% iar +ndul acesta% cu care nu se putea
-mp,ca% -l aducea -ntr-o stare de nelini/te /i de team, ce nu putea fi risipit,
J@!
- "LEANA #ULPESCU -
dec+t prin mi/care% prin ac0iune$ Se-ndrept, spre t,lmaci$ Acesta% ne/tiind
ce s, fac,% r,mase locului$
L Ce l,l,ie femeile aleaB
T,lmaciul se uit, la 3mp,rat ca /i c+nd n-ar fi priceput -ntre2area$
L EiB
(mul t,lm,ci 7or2, cu 7or2,% cum se pricepu mai 2ine$
L Asta e% ad,u, el% d+nd din umeri$
L Asta e% 4ise /i 3mp,ratul$
<ocetul cre/tea /i descre/tea% -n timp ce femeile se le,nau ne-ncetat$
Fl,c,rile urcar, prin r+ndurile de ramuri p+n, cuprinser, tot 2radul$
Fiecare ramur, pocnea scurt /i a47+rlea ploaie de sc+ntei c+nd o cuprindea
focul$ La un moment dat% se-au4i un trosnet lun /i ceea ce mai r,m,sese
din 2radul mistuit de fl,c,ri c,4u la p,m+nt$ Femeile d,dur, ocol
morm+ntului$ <ocetul porni pe-un las% apoi crescu p+n, cuprinse toate
lasurile$ C+nd femeile se dep,rtar, de morm+nt% 2ocetul r,mase iar, la un
las$ Mor0ii erau p,r,si0i treptat% a/a cum se-a/terne uitarea$
T+nuirea se-au4ea din ce -n ce mai sla2$ Fiecare pas care o dep,rta pe
.elitoare de morm+nt m,rea 9otarul -ntre cei 7ii 6 care se-ntorceau -n lumea
lor% a mul0imii% a 7uietului /i-a trudei 6 /i cei mor0i% pe care 7iii -i l,sau s,-
/i doarm,-n sinur,tate moartea8
1aN tu care e/ti de lut$
#i0, 7erde iad,ra%
Cum n-oi mere -n p,m+ntB
#i0, 7erde iad,ra$
Ilasul se pierdea% ultimele cu7inte-ale 2ocetului se risipeau% ca /i c+nd
7i0a 7erde iedera% cu 7re.urile ei lacome /i-nc,p,0+nate% ata s, cuprind,
orice% s-ar fi uscat deodat, /i s-ar fi-ntors s,-/i caute r,d,cinile-n p,m+nt$
Pe r+ul din .os de cetate% femeile trimiser, lumini -n -nt+mpinarea
sufletelor plecate din lumea celor 7ii% dincolo$
A doua 4i de diminea0,% armata roman, era str+ns, -n careu pentru
ceremonia fune2r, dedicat, mor0ilor -n7in,tori$ <ucinele% tu2ele /i cornii%
fa0,-n fa0, cu siniferii /i cu 7exilarii% sunau din 4ori$ 1e trei ori -n acea
diminea0,% 2ucinele sunar, classicum8 la 7enirea 3mp,ratului% -n momentul
c+nd se d,du foc ruului sim2olic% /i la-nc9eierea ceremoniei% dup,
J@&
cu7+ntarea imperial,$ Ceremonia urm, ordinea o2i/nuit, funeraliilor
militare romane% aceea/i pe tot cuprinsul imperiului$
1oar sunetul instrumentelor de suflat amintea c, era 7or2a de-o
ceremonie fune2r,$ Ritmul -n care solda0ii aruncau p,m+nt peste camara4ii
lor mor0i% ritm 0inut de-o to2, care 2,tea anume% nu se deose2ea de cel
o2i/nuit -n opera0iunile militare de construc0ie% de s,pat sau de d,r+mat$
Ceremonia respira -n ritmul unei stereotipii care n-a7ea nimic a face cu
.alea unei -nmorm+nt,ri$ 1easupra morm+ntului tumular fu a/e4at
simulacrul lui Mars Ultor% 2,r2os% cu ante2ra0ul -ntins demonstrati7 /i
posesi7% cu m+na st+n, spri.init, pe-un scut% -nsemnul domeniului pe
care-l tutela$ 3ntreaa-nf,0i/are a 4eului% dar mai ales emfa4a cu care-/i
0inea m+inile do7edeau c, simulacrul ie/ise din m+na unuia sau mai multor
me/te/uari /i nu a unui artist$ (ca4iile care cereau amplas,ri de
simulacre-ale acestui 4eu r,42oinic /i r,42un,tor erau prea numeroase ca
simulacrele s, fie comandate unor arti/ti$ Arti/tii de circumstan0, nu
lipseau% dar ei .induiau s, de7in, de Curte /i nicidecum autori ai unor
simulacre aruncate prin te-miri-ce col0 de lume% pri7ite% dac, cine7a s-ar fi
ostenit s, le ia seama% de te-miri-cine$ Uit+ndu-se la 4eu% Padrian nu-/i
putu opri un 4+m2et$ Hinuta descump,nit,% aerul speriat% care 6 -n inten0ia
autorului sau a autorilor 6 7oise desiur s, suere4e m,re0ia /i
:mar0ialitatea;% st+n,cia am2elor m+ini erau de-a dreptul -nduio/,toare$
:30i 7ine s,-i dai ce7a de poman, /i s,-l acoperi% ca s,-l aperi de ar/i0, ori
de fri$ S,racul de elA;$ Sim0i o 2rusc, 2un,-dispo4i0ie$ Ridicolul i se p,rea
cel mai -nduio/,tor element din alc,tuirea omeneasc,$
3mp,ratul se uit, /i el la simulacru$ :Mda$ Mul0i 7,d% pu0ini cunosc$ E
ceea ce tre2uie$ La ;oma 7reau monumentul$ N-ar strica /i-un cenotaf
pentru Loninus$ S, m, mai +ndesc;% /i% -n momentul prescris de
ceremonial% se dep,rt, de locul funerar% petrecut de 2ucine% care sunau
ultima oar, acel classicum, semnal sonor al puterii romane% al trecerii ei
prin lume /i la trecerea din lume a celor mor0i pentru loria acestei puteri$
Moartea at+tor 2,r2a0i% pentru 2inele /i pentru profitul celor r,ma/i -n
7ia0, 6 m,car a unora dintre ei 6 apoteo4at, cu aparatul o2i/nuit% care
uscase lacrimile /i secase triste0ea% a7ea s-aduc, .ale prin familii% pe tot
-ntinsul imperiului% durere-n ad+ncul c+te unui suflet% precum /i cenotafuri
ample sau modeste% destinate s, pomeneasc, /i numele neamului 2ar2ar
pentru -nfr+nerea c,ruia se .ertfiser, cei c,4u0i$ Yalea% durerea% lacrimile
J@'
- "LEANA #ULPESCU -
erau prada de r,42oi re7enit, familiilor celor c,4u0i% daruri
neinstitu0ionali4ate pe care statul le acorda unor particulari$
(sp,0ul funerar% la care -mp,ratul /i statul s,u ma.or m+ncar,-mpreun,
cu armata% se desf,/ur, -n stin9ereala fireasc, oric,rei -mpre.ur,ri -n care
superiorii /i su2ordona0ii lor erau o2lia0i s, se afle unii-n pre4en0a
celorlal0i pentru o ac0iune pe care% de o2icei% o efectuau separat$
T,lmaciul se-apropie de su7eran /i -i /opti ce7a$ <,tr+nul cu care Traian
st,tuse de 7or2,% cel care /tia latine/te% cerea -n,duin0a ca femeile s, fie
l,sate p+n, la r+u s, trimit, un r+nd de lumini pe ap,$
L Parc-au mai trimis un r+nd% asN noapteC
L 1oamne% acum 7or s, trimit, pentru mor0ii m,riei-7oastre$
L #rei s, spui pentru romanii mor0iB
L 1a$
L 1e unde /i p+n, undeBA
L 1oamne% 2,tr+nul spune c, /i mor0ii domniei-7oastre au ne7oie de
lumin, pe unde-or a.une% c, /i ei sunt oameni$
L ?i luminile astea ce suntB
L Fe/tile-m2i2ate-n r,/in, sau -n r,sime% lipite de ce7a care s, poat,
pluti8 o .um,tate de t,rt,cu0,% o coa., de ou% scoar0, de copac% ce7a care s,
pluteasc, /i s, fie curat$ Fl,c,ruia asta-nso0e/te sufletul /i-i luminea4,
calea dincolo$
Pe c9ipul t,lmaciului nu se 7edea nici urm, de-ndoial, cu pri7ire la
rolul luminii aceleia$ 3mp,ratul -/i d,du seama c, omul credea$ 3/i tr,dase
el neamul% dar credin0ele-acestuia nu-i de7eniser, str,ine$
L ?i femeile dau drumul luminilor pe ap,% /i-at+ta totB
L 3nainte de-a trimite lumina pe ap, -i /optesc numele mortului pentru
care trimit% iar c+nd e pentru un necunoscut% roa, sufletul necunoscutului
s, duc, 7or2, cui7a cunoscut din ceea lume% din partea cut,ruia din lumea
de deasupra$
3mp,ratul -/i repet, -n +nd spusele t,lmaciului$ :1eci% sufletele
romanilor au s, fie ni/te 2uni curieri -ntre dacii de-aici /i dacii de .os$ <iat,
nai7itateA Este demn de re0inut c, moartea te a2sol7,-n oc9ii du/manului8
r,m+i un om /i-at+t;$
L <ine% s, trimit, luminile pe ap,% f,cu -mp,ratul un est concesi7 cu
m+na% -nclin+nd crat^rul pentru li2a0ie$
J@*
!E(E5678 Prea simt "n mine cam pierdut o lume%
(n orice om ce l-am pierdut "n lupt
9 lume de sperane-am "ngropat
dacia capta
J@@
- "LEANA #ULPESCU -
'ot mai departe ptrund, zidind, legionarii% (astru de castru, osea de
osea, se "mpl#nt tot mai ad#nc, "n codrii tiai )r mil, "n tot mai largi
luminiuri, pentru linitea de atacuri )urie ale celor "n)r#ni% $&
'ot mai departe pribegesc "nvinii, cu btr#ni, cu )emei, cu turme% $&
Sau "mplinit cele hotr#te de zei% Prin satele !aciei se vd
pretutindeni )ee strine din "mpria cea )r margini curg mereu
oameni noi, care se aaz pe plaiurile patriei% !rumurile i-au schimbat
cursul8 nu mai merg, ca pe vremea regelui, mai mult pe culmi, ci pe vile
r#urilor, soldaii cei noi zidesc drumurile nou ca pentru vecinicie%
#asile PR#AN% :emoriale Parentalia%
J@D
A doua 4i dup,-nmorm+ntarea -n7in/ilor% femeile% care-/i p,r,siser, de
2un,-7oie ascun4,torile pentru a-/i petrece mor0ii% se duser, dis-de-
diminea0, la morm+ntul imens dreptun9iular$ La-nceput% r,t,cir, -ntr-o
parte /i-ntr-alta% cre4+nd c,-ncurcaser, locul pe care-l 7,4user, -n lumina
lunii$ Una dintre ele -/i d,du seama c, morm+ntul fusese acoperit cu
2ra4d, proasp,t, de iar2, /i% ca el s, se piard, /i s, par, tot una cu ceea ce-
l -ncon.ura% peste 2ra4d, fusese-mpr,/tiat f+n cosit de cur+nd$
Femeile 0ineau oc9ii-n p,m+nt$ Parc,-ncercau s,-mpr,/tie f+nul /i s,
smul, iar2a% aduse-acolo de m+n, de om pentru a /tere p+n, /i urma
-n7in/ilor de pe fa0a p,m+ntului$ C+te una -/i ridica pe furi/ pri7irea /i
cerceta -mpre.ur$ 1e unde7a% cine7a le p+ndea siur$ Cu c+t se uitau mai
2ine la morm+ntul ascuns% cu-at+t -n sufletul lor cre/tea frica /i presim0irea
c, li se pusese +nd de /terere de pe fa0a p,m+ntului% mor0i sau 7ii$ A2ia
-ncepeau s, se-alea, apele% -n7in,torul n-a7usese -nc, timp s,-/i arate
fa0a$ Mai -nt+i pusese foc% apoi -l stinsese$ 1efilase prin fa0a c,peteniei
-n7inse% prin fa0a r,m,/i0elor sale8 capul /i m+na dreapt,$ Mul0imea
-n7in,torului c,p,tase ceea ce cap,t, mul0imile$ Soarta -n7in/ilor n-o
9ot,ra mul0imea -n7in,torilor% ci un sinur -n7in,tor$ ?tererea
morm+ntului era un a7ertisment care n-a7ea ne7oie de nicio t,lm,cire$
Femeile -ncepur, s, scoat, la i7eal, din c+te-o 2ucat, de p+n4,% care 6
un coif% care 6 o spad, cu 7+rful -nco7oiat% care 6 un cap de lup cu flamur,%
care 6 un scut8 0ineau ne9ot,r+te lucrurile-n m+n,$ Una anume% a c,rei
7+rst, nu s-ar fi putut spune% se uit, -ntre2,tor la ele$ Se f,cur, c, nu-i
pricep pri7irea$
L Pe mine m, c9eam, 1espa$ Am a7ut cas,% 2,r2at% feciori$ Nu mai
am pe nimeni /i nimic$ #oi mai a7e0i pe cine7aB
Le 7or2ise-ncet$ Celelalte st,teau tot mai nedumerite /i mai ne9ot,r+te
cu odoarele-n m+ini$ 1esc9iser, ura moale /i 4ise fiecare ce7a din care nu
se-n0elese nimic$
1espa le lu, seama$ ?i ele 6 ei$ Se uitau la ura 1espei8 ur, cr,pat, ca
un p,m+nt pe 7reme de secet,$ Cu toate c,-/i unsese 2u4ele cu sl,nin, /i c,
a2ia le desc9idea c+nd 7or2ea% tot i se mai prelinea c+te un fir de s+ne$ 3l
/terea cu-o n,fram, pe care-o 0inea la 2r+u$
L Femei% dac, mai a7e0i pentru cine tr,i% mere0i cumin0i /i p,stra0i
lucrurile astea% de cinstire% pe unde 7-o fi dat s, tr,i0i% c, tia le iau /i le-
J@E
- "LEANA #ULPESCU -
arunc,$ Lor 6 f,cu ea un semn scurt cu m+na spre morm+nt 6 nu le mai
tre2uie nimic$
L 1e ce s, le ia% nan,B Ce r,u fac lucrurile asteaB cute4, una s-o-
ntre2e% cu un las pierit% ca /i c+nd 1espa ar fi 9ot,r+t soarta lucrurilor /i
pe-a oamenilor$
L Femeie% pe mine deea2a m,-ntre2i% iar pe-aceia nu-i po0i -ntre2a$
L 1e unde /tii dumneataB se repe4i la 1espa alta% care-a7ea m+inile
oale$
L Femeie% dac, le-au /ters morm+ntul% ce +nde/ti tu c-ar face cu
lucrurile de cinstire a mor0ilorB
L "a las, dumneataA C, oameni or fi /i ,/tia% de ce s, le iaB Ce% n-a7em
/i noi dreptul s, ne cinstim mor0iiB
L Am a7ea% daN nu mai a7em niciun drept$
F,cu semn a pau2, /i se dep,rt,$
Celelalte se repe4ir, /i a/e4ar, cum se pricepur, ele mai 2ine lucrurile
pe morm+nt% or+nduindu-le spre cele patru 4,ri$
1espa se-ndrept, spre d+m2 cu pasul ei ap,sat de munteanc,% i42ind
p,m+ntul% scurt% su2 talp,$ Sus% pe d+m2% -nfi+ndu-se 2ine-n opinci de
parc, s-ar fi temut s, nu-i fure care7a p,m+ntul de su2t picioare% -/i potri7i
catrin0ele$ 3/i -n7+rti capul roat, ca s, 7ad, dac,-i stau 9ainele cum se
cu7ine% apoi% cu m+inile-ncruci/ate la piept% pri7i -n dep,rtare% dreapt, /i
semea0,% ca o 4eitate a locului$ R,mase mult, 7reme cu pri7irile duse
printre ier2urile care-ascundeau morm+ntul celor de-un neam cu ea$
Pierduse mai demult tot ce-a7usese$
Uit+ndu-se la morm+ntul ascuns 6 nu de 7reme% ci de m+n, de om 6
sim0i c, pierde iar totul8 a doua oar,$
:Nou, ce ne-o fi r,masB;% se-ntre2, ea$ Mai st,tu a/a cople/it, de-
ntre2are% pe urm, scoase de la 2r+u un fluier de lemn ca nisipul% lustruit /i
crestat cu semnul soarelui de sus p+n, .os$ 3l pri7i$ Parc, l-ar fi 7,4ut
pentru -nt+ia oar,$ 3/i /terse 2u4ele cu n,frama% apoi le unse cu un 2ul4 de
seu$ 3ncepu s, 4ic, din fluier un c+ntec lin cu sunete pu0ine care 7eneau
firesc unul dup, altul% ca noaptea dup, 4i$ Cum s-ar fi t,lm,cit c+ntarea
aceeaB Nu era nici de .ale% nici de 2ucurie$ S-ar fi putut spune c+ntare a
trecerii prin lume% c+ntare a 7ie0ii care se duce$ C+ntare despre
nesc9im2,toarea 7e/nicie$
Femeile-ascultar,-ncremenite$ Ele nu pricepeau 6 sau se f,ceau c, nu
pricep 6 sup,rarea pe care lucrurile aduse de ele la morm+nt le-ar fi
J@G
pricinuit-o romanilor5 -n sc9im2% sunetul fluierului le oprise r,suflarea de
team,$ 3n mintea lor% el r,suna ca o toac, de prime.die% c,ci putea s,
tre4easc, m+nia -n7in,torului$ Tem,toare de puterea cu7+ntului% a
c+ntecului /i-a toate c+te nu pot fi pip,ite /i 7,4ute% se dep,rtar,-n t,cere$
1espa -/i c+nta mai departe c+ntecul ei de-nfr,0ire cu 4eii% cu sufletele
celor pleca0i% cu firea-ncon.ur,toare$
L+n, morm+nt mai r,m,sese una sinur,$ T+n,r,$ Se-a/e4ase pe .os%
cu enunc9ii ridica0i% cu c,ma/a /i cu catrin0a cu7iincios str+nse peste
picioare$ L+n, ea a7ea o traist, din care scosese capul o 7ietate$ 1espa lu,
fluierul de la ur, /i oft, o dat, lun$ ?terse ura fluierului /i-l puse la
2r+u$ Mai pri7i iar,/i roat,% apoi% cu pasul ei ap,sat% co2or- d+m2ul /i se-
apropie de fiin0a r,mas, l+n, morm+nt$
L C+ntecul nu poate s, li-l ia nimeni /i nici s,-i sc9im2e locul$
C+ntecul e-al lor% -i spuse 1espa necunoscutei$ Ai pe cine7a aiciB continu,
ea f,r, nici-o-ntrerupere% ar,t+nd morm+ntul cu 2,r2ia /i uit+ndu-se-n oc9ii
celeilalte% care% cu-o m+n,% m+n+ia capul unui c,0el ascuns -ntr-o traist,$
Fata desc9ise ura% o-nc9ise la loc% r,sufl, ad+nc /i desc9ise iar ura din
care ie/i un sunet a2ia /optit$
L Eu n-am pe nimeni nic,ieri$ 1oar c+inele ,sta$
L ?i de unde e/ti% draa naneiB
L 1e nic,ieri$
L Cum poate fi cine7a de nic,ieriB
L Sunt copil ,sit% r,mas din r,42oaie$
L ?i unde-ai tr,it tu p+n-acumB
L M-am tre4it -ntr-o cas,$ Am slu.it acolo$
L ?i-acumB
L Ai casei nu mai sunt$ Am r,mas pe drumuri% su2 cerul cu stele$
L To0i am r,mas a/a$ Cum te c9eam,B
L Asta$ Pe c,0el 6 Lupei$
Asta uitase de c+nd nu mai 7or2ise$ Le,m+ntul de t,cere% f,cut cu ea
-ns,/i% nu mai putea fi 0inut% c+t ea a7ea s, um2le f,r, ad,post$
L AstaBA N-am mai au4it numele ,sta$
L Nici eu$
T,ceau din nou$
C,0elul st,tea nemi/cat% cu urec9ile pleo/tite su2t palma Astei% care nu-l
mai m+n+ia$
JDK
- "LEANA #ULPESCU -
L Nan,% ce s, m, fac euB Acum e 7ar,% stau su2 stele% mai m,n+nc
r,d,cini% 7erde0uri% mai am un pic de f,in, ascuns,% mai prind o oaie% o
mul$ 1ar c+nd s-o pune 7remeaB Unde s, m, ducB
Asta se opri deodat, /i-/i 0inu r,suflarea$ Nu mai 7or2ise-at+ta de nu
mai /tia c+nd$
L Unde s, te duciB Unde s, ne ducem to0i c+0i am sc,pat cu 7ia0,B
Unde% c+nd strinii p,4esc fiecare potec,A #+nea4, cu s,e0ile pe ,i
ascun/i prin copaci% -i scot din 7i4uinile s,l2,ticiunilor$ N-a mai r,mas
un9er /i cotlon pe care s, nu-l scotoceasc,$ Nu-i sc,pare nic,ieri$ Ce7a or
face /i cu noi$ Ne-or pune s, muncim /i ne-or da 7reun ad,post$
Asta o pri7i cu-ndoial,$ A/a s, fi fost% oareB Ea nu mai 7edea nicio
ie/ire din starea-n care se aflau$ 1espa nu-i d,dea nicio speran0,% ci-i
-nf,0i/a o posi2ilitate de supra7ie0uire$ Pe Asta o minuna la femeia aceea
f,r, 7+rst, senin,tatea din pri7ire% din las% din toat, fiin0a$
L Nan,% dumneata ai a7ut cas,% copii% omB
L A7ut$
Asta nu -ndr,4ni s, mai -ntre2e nimic$
L 1raa nanei% 4eii mi i-au luat tineri /i frumo/i% 0i-era mai mare draul
s, te ui0i la ei$ A/a de frumo/i n-ar mai fi fost niciodat,$ Au fost ale/ii
4eilor$
Asta se-nfior, /i oc9ii i se umplur, de lacrimi$ Lu, traista cu c,0elul /i-o
a/e4, pe enunc9i% aproape de inim,$
L Nu pl+ne% draa nanei$ Fiecare 7ia0, e ca a0a pe mosor$ Nu se poate
luni /i nici -nnoda$ A/a e datul$
Lacrimile Astei c,4ur, pe 2otul c,0elului care se linse /i sc+nci$
L M, +ndeam c, tu e/ti sinur,% eu sunt sinur,$ 1ec+t ne-am t+nui%
mai 2ine-am mere /i-am c,uta copiii r,ma/i f,r, p,rin0i$
L ?i ce s, facem cu eiB -ntre2, Asta% uimit, c-ar mai fi putut s, ia
asupr,-/i ri.a altora% c+nd ea sinur, nu /tia -ncotro s-o apuce$
L Le-om ,si un ad,post% le-om ,si ce7a m+ncare% adic, ne-om duce
/i le-om cere ,stora$
Oidul desp,r0itor se /i ridicase -ntre-n7in/i /i-n7in,tori$ 3n7in/ii% -ntre
ei% nu mai a7eau ne7oie s,-i numeasc, pe-n7in,tori$ Era destul s, spun,
ei sau tia, ca s, /tie despre cine 7or2eau$
1espa se aplec, /i se uit, -n oc9ii c,0elului$ 3n pri7irea ei 6 ca un petic
din senin,tatea 7e/niciei% plutind deasupra timpului /i-a timpurilor 6
JDJ
fuler, un fir de duio/ie$ 3/i ridic, pri7irea spre 4area cu care p,rea -ntr-o
comunicare tainic,$
L 1raa nanei% acuma cre4i c, 7ia0a s-a sf+r/it$ #ia0a nu se opre/te% se
poticne/te doar$ Ai s, te m,ri0i% ai s, faci copiiC
L Cu cine s, m, m,rit% nan,B
L Cu un 2,r2at% ca toate femeile$
Asta pri7ea ne-ncre4,toare$ #ia0a ei% ai c,rei ani nu-i /tiuse niciodat, 6
oricum% p+n,-n dou,4eci% dup, spusele celor care-/i mai aminteau de
7remea c+nd fusese ,sit, 6 7ia0a petrecut, -n cea mai mare parte -n
2uc,t,rie /i-n sala de mese% cu dou, momente care se deose2iser, de
celelalte 6 c+nd -nsemnase /i ea ce7a -n oc9ii ei% -nsemn+nd -n oc9ii cui7a
6 aceast, 7ia0, acum era ca apa ie/it, din al2ie$ Asta fusese% de c+nd -/i
amintea% -n ri.a casei-domne/ti$ Nu /tiuse nici de ad,post% nici de
m+ncare% nici de 9aine$ 1usese-o 7ia0, de copil f,r, m+n+iere% dar f,r,
ri.a 4ilei de m+ine$ Era orfan,% dar 0inuse de casa cui7a% -nt+mpl,tor de-a
domnitorului5 acum se 7edea sinur, -ntr-o lume-n care toate se
r,sturnaser,$ Pri7ea nedumerit, /i speriat, -n .urul ei$
L 1raa nanei% cel mai -nsemnat lucru -n lumea asta e s, nu-0i fie
team, de nimic8 nici de 7ia0,% nici de moarte$
3ntinse fetei o m+n, m,runt, /i 7+n.oas,5 dintr-o smucitur,% Asta se afla
-n picioare$
L Pai /i-om mere% draa nanei$ (ameni r,ma/i f,r, de nici unele au
fost /i-or fi c+t a fi lumea$
S
C+nd lucrurile se-a/e4ar, /i-n7in/ii fur, prin/i cu to0ii% aduna0i%
supra7e9ea0i /i -ncredin0a0i c, soarta le era -n m+na cotropitorilor% ace/tia
din urm, trecur, la opera de pacificare% oper, care% pentru du/manul
-nc,p,0+nat 6 cel care n-a.unsese-n imperiu de a/a-4is, 2un,-7oie 6
-ncepea cu d,r+marea punctelor de re4isten0, ale -n7in/ilor8 acelea ce
puteau fi asemuite cu st+lpii de sus0inere -ntr-o cl,dire$ Astfel% to0i 2,r2a0ii
-n7in/ilor erau pu/i s, d,r+me cet,0ile pe care ei le-nt,riser, -ntre cele dou,
campanii ale lui Traian -mpotri7a lor% a dacilor$ Constructorii /i militarii
romani% de4ertori fui0i la 1ece2al% /i pe care-acesta nu-i -napoiase
3mp,ratului% acuma lucrau cot la cot cu dacii% precum f,cuser, /i la
ridicarea /i la-nt,rirea cet,0ilor$ F,r, s, le fi /optit nimeni nimic% dacii
JD!
- "LEANA #ULPESCU -
-ncepur, a 2,nui c, romanii aceia nu erau cu to0ii de4ertori% drept pentru
care-/i 0ineau ura fa0, de ei /i nici unii cu al0ii nu mai 7or2eau dec+t
despre lucrurile de tre2uin0,$ Romanii% 2,nuindu-se unii pe al0ii% nu
7or2eau nici cu dacii% nici -ntre ei$ <,nuiala mocnea peste tot ca 2u2a care
coace-ncet$ 3n7in/ii st,teau 4i /i noapte su2 supra7e9ere% -n 2ar,ci de
lemn% construite dup, modelul castrelor% a c,ror ordine% disciplin, /i
cur,0enie erau respectate% dup, or+nduiala roman,$ Re4er7ele de alimente
,site-n 9am2arele% -n cisternele /i-n depo4itele su2terane-ale dacilor erau
folosite dup, ce% mai -nt+i% se-ncercau pe c+ini /i pe pisici% pentru a se
7edea dac, nu erau otr,7ite$ Femeile /i copiii% supra7e9ea0i de-asemenea%
erau folosi0i mai ales la muncile c+mpului /i la transportarea lemnelor
necesare construirii de 2ar,ci$ 1,r+marea metodic, a cet,0ilor% piatr, cu
piatr,% ca nimic s, nu fie stricat% c,dea -n sarcina fostelor c,petenii dace
r,mase-n 7ia0,8 acestea tre2uiau s, r,spund, fa0, de romani% su2 a c,ror
comand, munceau cu to0ii% foste c,petenii% fo/ti su2ordona0i$
L 1e ce s, d,r+me su2 comanda fostelor c,peteniiB -ntre2ase Padrian
-n Consiliu$
Scaurianus se uitase-n podea$
L Ca s,-/i 2,nuiasc, fostele c,petenii% r,spunsese -mp,ratul$
L Ca s, le 2,nuiasc, de ce anumeB
L 1e orice$ C, erau -n0ele/i cu noi dinainte% c, s-au -n0eles acumaC
L 1e asta -i tot c9eam, 3n,l0imea-ta la sineB
L ?i de asta$
Padrian t,cuse$ To0i du/manii Romei% f,0i/i ori ascun/i% erau unanimi -n
p,rerea c, for0a Cet,0ii -/i a7ea pornirea -ntr-o idee ce i-ar fi putut fi
em2lem,8 divide ut regnes% Procedeele unc9iului s,u% procedeele
tradi0ionale de c+rmuire a imperiului% nu-i erau pe plac lui Padrian% care-ar
fi a7ut o mul0ime de lucruri de spus -n aceast, pri7in0,$ Tot el se +ndise
-ns, c,% fa0, de /tiin0a conducerii% inconfortul moral pe care i-l cau4a
aplicarea acestei /tiin0e p,rea 6 /i c9iar era 6 fandoseal,$ Cine 7oia s, tra,
foloase de pe urma celor puternici% din familie ori str,ini% n-a7ea dreptul s,
str+m2e din nas /i s, 7in, cu fumuri moral-estetice sau reformatoare$
Puterea 6 dac, /i c+nd nu cerea net s, fii canalie 6 oricum% nu-0i -n,duia
s, fii om de caracter /i s,-0i treci procedeele prin sit,$ :Pu2lius Ulius
Padrianus% draule% "talica
JK
te-a/teapt, oric+nd s, r,s,de/ti 7ar4,% dac, 0i-e
JK
A4i% Santi Ponce$ (ra/ din Spania% situat pe malul drept al r+ului <Mtis =IuadalTui7ir>%
la nord-7est de Pispalis =Se7illa>% locul de na/tere al lui Traian /i al lui Padrian$ " se
JD&
dor de reculeere /i dac, dispre0uie/ti -ntr-at+ta m,ririle lumii$ 3n7a0, de la
unc9iu-t,u% care nu face altce7a dec+t s, aplice principiile mo/tenite urbis
conditC% 1ac, e/ti at+t de ina/% retrae-te% meditea4, prin 7reo pustie /i
treci c9iar la cre/tinism$ Ai oric+nd posi2ilitatea s-a.uni martir;$
S
1up, ce 7eneau de la 3mp,rat% fostele c,petenii st,teau cu nasu-n
p,m+nt printre-ai lor$ Ace/tia nu-ndr,4neau s,-ntre2e nimic$ Ridicau doar
c+te-o pri7ire care-ncerca s, str,pun, dincolo de-mpietrirea c9ipurilor$
3ntre pri4onieri ap,ruser, trei c9ipuri noi$
Erau fo/tii alia0i ai lui 1ece2al care d,duser, 2ir cu fui0ii -ndat, ce-n
r+ndul dacilor -ncepuse deruta% c+nd unii mureau% al0ii se omorau% al0ii se
predau romanilor% al0ii fueau% al0ii se-ascundeau8 Aruxus% <er2ilis /i
Ni2ris% pe numele lor% erau c,petenii ia4ie din teritoriile cucerite de reele
1ece2al -nc, pe c+nd c+rmuia al,turi de unc9iul s,u% 1uras$
Cei trei 7eniser,-m2r,ca0i de s,r2,toare% cu steaurile neamului /i cu
n,fram, al2, leat, la fiecare pr,.in, de stea% -nc,rca0i de daruri% cum se
cu7enea unora mai mici care 7eneau s,-/i caute dreptatea la un mai-mare-
al lumii$ #eniser, c,l,ri% pe cai cenu/ii% 0inta0i% 0es,la0i /i peria0i de luceau
ca olinda% cu coamele /i cu co4ile-mpletite codi0e su20iri% cu copitele
lustruite% cu +turile-ncordate% mer+nd -n 2uiestru ca ni/te animale-
n7,0ate /i de neam ce erau$
1oi dintre ia4ii erau oameni 7oinici /i seme0i8 al treilea 6 m,runt%
nericios /i cr,c,nat% ceea ce se 7,4use c+nd desc,lecaser,-n fa0a
prCtorului, unde sperau s, fie primi0i de 3mp,rat$
1up, o a/teptare% -n picioare% -ndea.uns de lun, pentru ca s, le treac,
prin suflet toate spaimele /i toate-n7inuirile de nesocotin0, pe care /i le-
aducea fiecare lui -nsu/i 6 c,ci nesocotin0, era s, te-a47+rli -n ura lupului
de a/a-4is, 2un,-7oie 6 dup, ce se 7,4user, de multe ori mor0i crucifica0i%
dup, ce-a7useser, deci timp s,-/i -n7e0e +ndul cu toate ro4,7iile ce-i
puteau a/tepta% fuseser, primi0i de imperVtor$
3n fa0a acestuia puseser, enunc9iul st+n -n p,m+nt% duseser, m+na
dreapt, la piept% -nclinaser, steaul% apoi -mpinseser, la picioarele mai-
marelui darurile% care fuseser, primite cu un est al m+inii imperiale% est
spunea !ivi 'raiani (ivitas%
JD'
- "LEANA #ULPESCU -
ce 7oia s,-nsemne clemen0a /i fa7oarea pe care auusta persoan, a
imperVtorului o acorda% accept+nd daruri din partea unor 2ar2ari$
1arurile% acoperite cu 0es,turi scumpe% lucruri de mare pre0% m+ndrie a
neamului celor care le-nc9inau% fuseser, a/e4ate pe-o 2anc,% -ntr-un col0%
de ofi0erii de ordonan0,% trei la num,r% c+te erau /i darurile$
Pri7irea lui Traian% plutind peste cele trei c,petenii /i peste lume parc,%
urm,riser, -ns, atent trecerea darurilor$
Sop9ronios Celer Ceionius% unul dintre cei trei ofi0eri de ordonan0, ai
3mp,ratului% pentru 4iua aceea% de cur+nd a.uns -n prea.ma acestuia printr-
o-nt+mplare pe care-o pro7ocase% urm,rea cu aten0ie fiecare pri7ire /i
fiecare mi/care a mai-marelui s,u$
Nu de mult% Sop9ronios Celer Ceionius% ofi0er de ordonan0, al
r,posatului eneral InMus Pompeius Loninus% p+n,-n ultima clip, a
acestuia% se-nscrisese pe-o list, de audien0e la -mp,rat$ Fiind primit -ntre
patru oc9i% Ceionius -i relatase 7ia0a eneralului Loninus% pe-a lui proprie
/i pe cea a li2ertului Lucius -n capti7itatea la Reele dac% pe care nu-l
cunoscuse niciodat, 7iu% dup, c+t -/i d,duse el seama c+nd -i 7,4use capul
rete4at% cum i-l 7,4user, toate leiunile /i toate alCle% Ceionius n-o uitase
nici pe feti/cana t,cut, /i sfioas,% numit, Asta% nici pe c,0elul Lupei% nici
pe t,lmaciul WiXinis /i nici pe oamenii f,r, nume /i f,r, rai care-i
-nso0eau peste tot ca um2ra$ 3i ar,tase 3mp,ratului fi2ula de aur% ultim dar
al lui Loninus% l,sat prin testament% /i-i predase testamentul r,posatului
eneral$ Testamentul% pecetluit de trei ori% fusese ,sit desf,/urat pe masa
din camera eneralului$ Ceionius pusese peramentul -ntre dou,
sc+ndurele su20iri /i-l p,strase ca pe oc9ii din cap% pentru a-l -nm+na
3mp,ratului sau Senatului$ 3nt+mplarea fericit, 7oise ca Ceionius s, i se
poat, -nf,0i/a 3mp,ratului$ Acesta -l ascultase cu-acela/i aer desprins de
cele-apropiate% a/a cum -i asculta acum pe 2ar2ari$ Ceionius era siur c,
3mp,ratul /tia 7or2, cu 7or2, tot ce spusese el /i c, dep,rtarea la care
p,rea c, se afl, era doar o atitudine de mult repetat, /i pus, la punct%
potri7it, /i 2ine7enit, -n orice situa0ie% ca mierea-ntins,-n calea mu/tei$
L (ameni 2uni% ce 7, aduce la mineB -ntre2ase 3mp,ratul prin t,lmaci%
dup, ce mai -nt+i le f,cuse oaspe0ilor semn s, se-a/e4e$
L M,rite doamneC porniser, to0i trei deodat,$
Traian duse m+inile la urec9i /i-i in7it, prin interpret s, 7or2easc, pe
r+nd sau unul -n numele tuturor$
JD*
Aruxus% <er2ilis /i Ni2ris se pri7ir,-ncurca0i$ Ei nu se 7or2iser, ce s,-i
spun, -mp,ratului roman% ci doar s, 7in, -mpreun, la el% socotind ei c, mai
mare reutate-a7eau s, ai2, trei dec+t ar fi a7ut unul sinur% -n oc9ii oricui$
1in pri7iri% Aruxus /i Ni2ris -i d,dur, de-n0eles lui <er2ilis c,-l
aleseser, pe el s, 7or2easc, primul$
<er2ilis se ridic, -n picioare$ P,rea s, ai2, cam cinci4eci de ani$ Nu era
prea -nalt% dar din cau4a mersului falnic /i-al felului 0an0o/ cum -/i 0inea
capul 6 spri.init -n fa0, pe-o 2,r2ie -ndesat,% care-i d,dea o-nf,0i/are
-nc,p,0+nat,% /i-n spate pe-o ceaf, roas, /i trandafirie 6 ar,ta mult peste
talia pe care-o a7ea$ 3/i drese lasul care nu era deloc pe m,sura-nf,0i/,rii$
3mpins de foarte departe% parc,% /i trecut ane7oie prin stratul de r,sime-al
u/ii% lasul suna -nfundat /i +.+it$
3n cu7inte pu0ine% <er2ilis -i spuse -mp,ratului p,sul care-i m+nase c,tre
auusta sa persoan,$ 1ece2al% -nainte de-a a.une Ree% le r,pise
p,m+nturile /i-i silise s, se-mpotri7easc, romanilor$
L 1e ce nu 7-a0i -nc9inat nou, -nainte ca 1ece2al s, fie -nfr+ntB
L Ne-ar fi f,cut una cu p,m+ntul$
L Mda$ ?i ce-am putea face noi acumB -ntre2ase auustul conlocutor%
folosind acel 7a plural care putea fi al maiest,0ii% dar /i-al senatului /i-al
poporului roman$
L A0i putea s, ne da0i p,m+nturile -napoi% p,m+nturile cotropite de
1ece2al% du/manul domniilor-7oastre /i-al nostru$
L #a tre2ui s, ne +ndim% r,spunsese -mp,ratul% care% de/i surprins 6
n-ar fi putut spune dac, mai mult de-ndr,4neal, sau mai mult de nai7itatea
unei asemenea-ndr,4neli 6 nu-/i ar,tase -n niciun fel mirarea$
Aruxus% m,run0el /i-ndesat% cu un p,r 0epos% tuns scurt% cu-o pri7ire 7ie
/i iscoditoare ca de 7ie4ure% d,dea tot timpul apro2ator din cap la spusele
lui <er2ilis$ La cu7intele 3mp,ratului% Aruxus -/i -ntrerupea r,suflarea /i-/i
suspenda pri7irea% c,dea 2rusc -n exta4% ca -ndat, ce r,ia <er2ilis s, dea
iar, 7ioi /i-apro2ator din cap$
:Minus pendularea asta 7ertical, a capului% 2ar2arul m, duce cu +ndul
la Plinius% QnepotulR;% -/i spunea 3mp,ratul% reprim+ndu-/i un 4+m2et /i
ironic /i trist$ :Totu/i% c+t, deose2ire -ntre exta4ul unuia /i-al celuilaltA
sta de fa0, face tot ce poate ca s,-mi sar,-n oc9i5 Plinius Q-ncearc,R s,-/i
QreprimeR exta4ul c+nd se /tie pri7it de mine$ 3ntre 2ar2arul ,sta 0epos /i
Plinius e deose2irea dintre un mim de periferie /i PZlades$ Esen0a exta4ului
e "ns aceea/iC;$
JD@
- "LEANA #ULPESCU -
Aruxus pricepuse la fel de 2ine ca /i <er2ilis /i ca /i Ni2ris c, niciunul
dintre ei n-a7ea s,-/i 7ad, -napoi p,m+nturile cedate lui 1ece2al$ C+nd
3mp,ratul Romei se f,cea c, se mai +nde/te 6 :ne mai +ndim; 6 ca /i
c+nd ar fi a7ut de cerut sfat sau de dat seam, cui7a% lucrurile erau limpe4i$
Totu/i% dup, ce pendulase cu capul% de data asta pe ori4ontal,%
-ndrept+ndu-l c+nd la cei doi to7ar,/i ai lui% c+nd la 3mp,ratul Romei%
Aruxus% cu pri7irea cuprins, de-acela/i exta4 pe care i-l :inspira; auusta
persoan, a 3mp,ratului% i42ucnise% pe-un las ros /i-mpiedicat% de parc, la
fiecare cu7+nt i s-ar fi cl,tinat to0i din0ii /i s-ar fi i42it unii de al0ii%
i42ucnise-ntr-o implorare ce-ar fi putut p,rea f,r, premeditare cui7a mai
pu0in dedat cu-ale lumii dec+t 3mp,ratul8 :1oamne% la 3n,l0imea-ta ne e
n,de.dea /i dreptateaA;$ C9iar dac,-acest patetism era confec0ionat% lui
Traian -i pro7oca o stare la fel de nepl,cut, ca /i c+nd el ar fi fost sincer$
Ni2ris% cea de-a treia c,petenie ia4i,% f,los /i plin de sine sau% cine-/tie%
de +ndul importan0ei lui de mai-mare al unui neam% ascultase totul f,r,
participare% uit+ndu-se peste 3mp,ratul Romei% -ntr-un punct -n care p,rea
c, pri7irea i se-nt+lnea cu destinul$
C+t timp a7eau s, mai dure4e deli2er,rile cu pri7ire la teritoriile ia4ie
despre care era 7or2a% cele trei c,petenii a7eau s, r,m+n, printre fo/tii lor
alia0i sau cotropitori 6 cum 7oiau s, le spun, 6 prin urmare% printre daci$
1in 4iua aceea% ia4iii nu-/i mai 7,4user, caii /i nu se mai 7,4user,
-ntre ei$ 3nainte de-a fi fost desp,r0i0i /i dus fiecare pri4onier -n c+te o
ta2,r, de pri4onieri% se pri7iser, cu-n0eles% -nfr,0i0i -ntru aceea/i pau2, /i-
ntru aceea/i credulitate$ P,cat% +ndea fiecare% c, 1ece2al nu putea s,-i
7ad, acum% dup, ce-ncercaser, marea cu deetul$ C9iar dac, romanii i-ar
fi l,sat pe to0i trei la un loc% ei n-ar fi a7ut de ce s, se certe% ori s, se
-n7inuiasc, unul pe altul$ Pornise fiecare de capul lui s,-/i caute dreptatea$
Numai data o 9ot,r+ser, -mpreun,$
Acum% cei trei ia4ii d,r+mau al,turi de daci a/e4,rile militare la a c,ror
-nt,rire luaser, parte nu demult$ Nu se putea s, nu le fie mil, de militari
-ncerca0i ca Porsilo% C9e2risis /i 2,tr+nul 1romi9ete% os domnesc% care
tre2uiau s,-/i -mpin, oamenii de la spate pentru a-i 4ori s, strice 6
deoarece romanii sta2iliser, termene pentru d,r+marea fiec,rei cet,0i% p+n,
la temelie$ 1e 3mp,ratul Romei% ia4iii n-a7eau cui se pl+ne$ 1oar 4eilor$
"a4iii d,r+mau al,turi de daci /i se +ndeau mereu c, 1ece2al nu-i
p,c,lise$ Ciud, -i era fiec,ruia doar pe sine$ Se-a47+rliser, nesili0i -n ura
lupului$ Sc,paser, cu 7ia0, /i cu a7ut 2un pus deoparte$ Cine-i -ndemnase
JDD
s, 7in, s,-/i caute dreptatea la c,petenia 9aiteiB C+t a7eau s, stea
pri4onieri la romaniB A7eau s, mai scape 7reodat,% s, mai fie li2eri 6 c+t
putea fi cine7a li2er pe p,m+nt cuceritB Pe oricine-ar fi -ntre2at n-ar fi /tiut
s, le spun,$ Tre2uiau s, tac, /i s, d,r+me la cot cu dacii$
Romanii erau uimi0i de puterea dacilor de-a t,cea$ Nu 7or2eau -n fa0a
romanilor% nu 7or2eau la lucru% nu 7or2eau la 2aie% nu 7or2eau nici c+nd
r,m+neau -ntre ei$ Cu toat, aceast, mare t,cere% un 47on -ncepuse s, um2le
printre daci /i printre romani% despre um2ra reelui 1ece2al care plutea -n
nop0ile-ntunecate pe deasupra cet,0ilor /i% mai ales% pe deasupra cet,0ii-de-
scaun$ Unii 7,4user, o um2r, uria/, purt+ndu-/i capul -ntr-o m+n,% al0ii
7,4user, um2ra Reelui falnic /i -ntre% doar mare c+t mun0ii% de -ntuneca
4area$
1,r+marea cet,0ii-de-scaun era supra7e9eat, palm, cu palm,$ F,r, s,
se fi spus 7reun cu7+nt -n le,tur, cu-acest lucru% toat, suflarea-
n7in,torilor -/i punea mare speran0, -n descoperirea te4aurului reesc o
dat, cu d,r+marea Sarmi4eetusei$ 1acii nu do7edeau deloc s+r -n
d,r+marea Cet,0ii$ Romanii -i c9emaser, de c+te7a ori pe fo/tii conduc,tori
ai dacilor% pentru a-/i manifesta nemul0umirea cu pri7ire la ritmul
d,r+m,rii$
L Cred c, mai cu spor ar ridica ce7a dec+t s, d,r+me% 3n,l0ate doamne%
cute4ase 1romi9ete s,-i spun, -ntr-o 4i 3mp,ratului% d+nd las +ndului
tuturor$
3ncerc+nd s,-/i domine ener7area% Traian se uitase aspru -n oc9ii
al2a/tri ai 2,tr+nului /i i se-adresase cu un las ni0el tremurat8
L <,tr+ne% oamenii 7o/tri ar tre2ui s, ne mul0umeasc, de mii de ori c,
i-am l,sat -n 7ia0,$ S, nu fac, na4uri c, d,r+m,$ S, nu uite c, i-am l,sat -n
7ia0,$
La ultimele cu7inte% 7ocea su7eranului roman fusese t,ioas,$
1romi9ete se uitase mai departe -n oc9ii st,p+nului lumii% cu pri7irea
lui din care de mult fuiser, /i teama% /i dispre0ul$
:Fiule% spuse 1romi9ete -n +nd% i-ai l,sat -n 7ia0,% fiindc,-a7e0i ne7oie
de m+n, de lucru /i nicidecum din m,rinimieA S, le mul0umim 4eilor c, nu
e/ti /i smintitA;
L <,tr+ne% spune-le oamenilor 7o/tri s,-/i 7in,-n min0i /i s, lucre4e
cum se cu7ine% s, lucre4e ca pentru ei% S, priceap, o dat, pentru totdeauna
c, !acia este cucerit<
JDE
- "LEANA #ULPESCU -
Ultimele cu7inte ale 3mp,ratului -i i42iser,-n moalele capului pe to0i cei
de fa0,% care tre2uiau s,-/i 2ae min0ile-n capetele lor de -n7in/i$ 1e multe
ori cu7+ntul -i t,lm,ce/te omului starea de fapt mai 2ine dec+t se de47,luie
starea prin ea -ns,/i5 o t,lm,ce/te /i-o -n7este/te cu calitatea ei de realitate$
Un om moare de fa0, cu al0ii$ To0i /tiau c, a murit% dar el nu este mort
pentru ei dec+t dup, ce-a spus cine7a :a murit;$ 1romi9ete% Porsilo%
C9e2risis% Parianeu% 1ruxilis /i Tantinis% foste c,petenii% c9ema0i de
3mp,rat spre-a fi morali4a0i pentru-nd,r,tnicie% /tiau c, sunt -nfr+n0i$ Nici
moartea% nici setea-ndurat, -n timpul asediului% nici 4idurile de cet,0i
d,r+mate nu-i f,cuser, s, se simt, mai -nfr+n0i dec+t cu7intele cu care-
n7in,torul le siila starea /i destinul$
L Ce s, le facem% m,rite doamne% dac, nu 7or s, d,r+me mai cu inim,B
i42ucni 1ruxilis cu lasul lui de c+ine ar0,os% cu u/a /i cu 2,r2iile ca de
coco/% tremur+nd ca 2,tute de 7+nt% acum% de c+nd sl,2ise$ Noi% ,/tia de-
aici% 7, slu.im cu credin0,% dar lor ce s, le facemB continu, el% dup, ce trase
aer -n piept$ Punea at+ta suflet -n ceea ce spunea% -nc+t oc9ii st,teau s,-i
ias, din or2ite% ca spor de arumentare$
Lui Traian -i trecu un 4+m2et pe 2u4e /i-n coada oc9iului$ Se a20inu s,
nu r+d,$
L 3i face0i s,-/i -n0elea, situa0ia$ Str,duie/te-te s, le t,lm,ce/ti exact%
ad,u, el pentru traduc,torul imperial$
S
1acilor le f,cu semn s, plece$ 1e c+te ori da cu oc9ii de 1ruxilis%
3mp,ratul a2ia se 0inea s, nu r+d,$ 3n -ntre7ederile pe care le-a7usese cu
fiecare fost, c,petenie -n parte% -ncercase s, afle c+t mai mult despre daci5
despre ei ca oameni -n timp de pace% despre le,turile dintre neamuri%
despre alian0ele de familie% ca s,-/i dea seama de c+t, ascultare /i trecere
se mai 2ucurau ori s-ar mai fi 2ucurat fostele c,petenii la oamenii de r+nd%
precum /i c+t erau dispuse-aceste c,petenii s, de7in, uneltele romanilor%
cum i-ar fi pri7it semenii lor -n aceast, situa0ie /i% ca ultim +nd% s, prind,
un fir c+t de su20ire care s, duc, la te4aurul reesc$ 1e pe urma acestor
-ntre7ederi% 3mp,ratul Romei tr,sese-n7,0,mintele pe care le putea trae
orice-n7in,tor dac,-i cerceta cu luare-aminte pe -n7in/i% mai ales -n prima
perioad, a noii situa0ii% c+nd panica era starea lor de c,petenie$ 3n acest fel
-/i d,duse seama c, unii dintre fo/tii conduc,tori daci erau dispu/i s,-l
JDG
slu.easc, pentru meritul lui cel mai -nsemnat -n oc9ii lor8 meritul
-n7in,torului$ #edea cum -i p+ndeau fiecare mi/care% fiecare inflexiune a
lasului% cum -ncercau s,-i afle sl,2iciunile /i cu c+t, aten0ie urm,reau
cu7intele-n latin,% cei mai mul0i pref,c+ndu-se c, nu cuno/teau aceast,
lim2,$ 1oar -n oc9ii% -n lasul /i-n purtarea a trei dintre fostele c,petenii nu
descoperise niciun semn% c+t de m,runt% c, ace/tia ar fi 7rut s,-/i atra,
simpatia ori mila imperial,$ Ei nu 4+m2iser, niciodat, -n fa0a 3mp,ratului$
3n 0inuta lor nu se 7edea ostilitate nici trufie$ 1oar m+9nirea demn, a celui
care /tie s,-/i -ndure soarta$ Ei nu 7or2eau dec+t -ntre2a0i% iar r,spunsurile
lor n-a7eau un cu7+nt de prisos$
3n pri7irea 2,tr+nului 1romi9ete 6 c+nd acesta-l pri7ea 6 i se p,ruse de
c+te7a ori c, 7ede-n,duin0a p,rintelui pentru fiul r,t,cit$ 1e/i n-a7ea
deloc -ndoieli c, ultimul lui dialo cu fostele c,petenii era ceea ce-i cerea
politica% omul din -mp,rat sim0ea c, m,car fa0, de unul dintre -n7in/i
re/ise8 fa0, de 2,tr+nul 1romi9ete$ 1e4am,irea din pri7irea 2,tr+nului se
putea lipsi de t,lm,cire$ Traian /tia c,% din acel moment anume% 2,tr+nul
a7ea s,-l pri7easc, doar ca pe 3mp,ratul Romei /i% cu toate c, n-ar fi
m,rturisit-o nim,nui% 3mp,ratului Romei -i p,rea r,u dup, 2un,7oin0a f,r,
scop pe care-o 7,4use -n oc9ii acelui 2,tr+n /i pe care-o pierduse$ "ar,/i%
nu-i sc,pase nici pri7irea speriat, cu care fostele c,petenii% -n afar, de
Porsilo /i de C9e2risis% se uitaser, la 2,tr+n c+nd -/i spusese p,rerea
despre-ncetineala d,r+m,rii$ Pri7irea speriat, de7enise repede ostil,$ 1acii
aceia% foste c,petenii% nu de4apro2au cele spuse de 1romi9ete$ Ei
de4apro2au cura.ul 2,tr+nului care nu mai a7ea ce pierde$ (rice n,7,litor
se folosea de unelte din r+ndul -n7in/ilor$ 1e c+nd era lumea lume$ Nu
erau romanii primii n,7,litori din lume$ Pentru a-nt,ri -mpotri7irea fa0, de
Roma% 1ece2al atr,sese unele c,petenii ia4ie de partea lui$ Ei /tiau c, nu
mai erau ei st,p+ni pe p,m+nturile lor$ 1ece2al -i conducea pe ia4ii prin
intermediul c,peteniilor ia4ie$ Romanii a7eau s,-i conduc, pe daci /i prin
dacii care capitulaser, cu ani -n urm, /i care /i-ncepuser, s, se-arate% dup,
o 7reme petrecut, nu se /tia dac, la Roma c9iar% oricum la romani$ Marea
de4ertare -n fa0a -n7in,torului a2ia -ncepea$ Uneltele a2ia -ncepeau s, fie
str+nse$ A7eau s, se i7easc,% la un moment dat% /i disensiuni -ntre 7ec9ile
/i noile unelte$
Lui Traian% a/adar% nu-i fusese reu s,-/i dea seama cine dintre fostele
c,petenii se temea pentru pielea lui /i-a alor lui /i cine nu$ Pentru el -nsu/i%
om trecut prin prime.diile r,42oiului% lupt+nd la cot cu leionarii% era de
JEK
- "LEANA #ULPESCU -
mirare cum pacea sl,2ea cura.ul oamenilor$ Era siur c, fostele c,petenii
luptaser, cu spada-n m+n,% c, nimeni dintre ei nu s-ar fi l,sat prins pe
c+mpul de lupt, f,r, s,-/i 7+nd, scump 7ia0a$ ?i% dintr-o dat,% pacea -i
f,cea s, se predea inamicului dup, o lupt, minim, prin ni/te 9,0i/uri de
suflet care t+n.eau dup, 2un,stare$ 3mp,ratul /tia c, pe cei pe care-i pre0uia
nu-i putea folosi$
1ruxilis% -ntr-o -ntre7edere f,r, ceilal0i daci% -l -nre0o/ase$ Lui Traian -i
p,ruse r,u c, la-ntre7edere luase parte /i Padrian$
L M,rite doamne% 1ece2al ne-a silit% spusese 1ruxilis pe-un ton de
mare /i dureroas, confiden0,$
L Ce-n0elei prin astaB
L Ne-a silit$
L La ce 7-a silitB
L Ne-a silit$
L #-a silit s, fi0i c,peteniiB se mirase cu-o ironie-at+t de e7ident,% c, /i
unul mai prost dec+t 1ruxilis 6 dac, 1ruxilis era prost 6 ar fi priceput-o$
L 3ntocmai cum spune0i$
L ?i dac, n-a0i fi primit% sili0i a/a cum a0i fost% dac, n-a0i fi primit% ce
7-ar fi f,cutB
L (rice% r,spunsese cel,lalt plin de con7inere$
L #-ar fi ucisB -ntre2ase 3mp,ratul% uit+ndu-i-se% cu o spaim,
pref,cut,% -n oc9i% -n speran0a% de fapt% c,-l 7a face s,-/i plece pri7irea de
ru/ine$
L Ne-ar fi ucis% rostise acesta f,r, nicio e4itare$
L Mul0i a ucis dintre cei care n-au 7rut s, fie c,peteniiB
L (r fi fost% eu nu-i /tiu$
L ?tii doar c, pe dumneata te-a silit$
L M-a silit$
L Ca pe-o fecioar, ne7ino7at,% sunase pentru prima oar, -ncet lasul
lui Padrian -n rece/te$
3mp,ratul -/i dusese o m+n, la ur, ca s, nu i42ucneasc, -n r+s$ Cu
cealalt, -i f,cuse lui 1ruxilis semn s, plece$ 3mp,ratul nu 7,4use niciodat,
at+ta stupoare /i-at+ta de4am,ire pe c9ipul lui Padrian8 se uitase-ntre2,tor
la nepotu-s,u% ridic+nd din spr+nceana st+n,$
L Cei f,r, ru/ine 7or st,p+ni p,m+ntul$
Ilasul lui Padrian sunase luu2ru% iar -n pri7irea lui% aruncat, profetic
-n ol% parc, se olindea n,ruirea lumii$
JEJ
S
C+nd era de ordonan0, la 3mp,rat% Ceionius -i p+ndea expresia fe0ei%
inflexiunile 7ocii /i-/i f,cea planul ca% -ntr-o 4i c+nd mai-marele s,u a7ea
s, fie -ntr-o 2un, dispo4i0ie e7ident,% s,-i cear,-n,duin0a s-o caute pe fata
care cu-at+ta de7otament -i -nri.ise pe eneralul Loninus% pe li2ertul s,u%
Lucius% /i pe el% centurionul Ceionius% -n capti7itatea lor la daci$ Oilele
treceau% Ceionius /tia fiecare cu7+nt pe care-a7ea s,-l spun, 3mp,ratului%
-ns, dispo4i0ia acestuia nu i se p,rea niciodat, potri7it, cu cererea lui$ A/a
o fi fost cu -mp,ra0ii% se +ndea Ceionius% fiindc, nu era 4i -n care s, nu
7ad, nori pe fruntea lui Traian$ 3nsenin,rile erau de clipe% ca-n 4ilele
mo9or+te c+nd soarele te p,c,le/te din c+nd -n c+nd$ Ceionius% f,r, s, ai2,
arumente% sim0ea c, 3mp,ratului nu-i con7enea ce7a -n le,tur, cu el%
Ceionius$ Un +nd pe care Ceionius nu /i-l spunea clar nici lui -nsu/i% -l
-ndemna s, cread, c, 3mp,ratului nu-i pl,cea s,-l ai2, c9iar l+n, d+nsul
pe fostul ofi0er de ordonan0, al fostului lui camarad de arme% Loninus% /i
c,-l luase pe l+n, sine tocmai pentru a-i spul2era -nc9ipuirea c, 3mp,ratul
ar fi preferat ca nimic s, nu i-l fi amintit pe Loninus$ Acela/i +nd -i
/optea lui Ceionius c, anumi0i martori nu fac niciodat, pl,cere% -n ca4ul
c+nd nu sunt c9iar sup,r,tori$ Ceionius nu spusese nim,nui% -n afara
3mp,ratului% po7estea eneralului s,u Loninus /i nu -ndr,4nise s,-ntre2e
nimic -n le,tur, cu Lucius /i cu t,lmaciul WiXinis% care era un purt,tor de
cu7+nt -ntre romani /i daci /i despre care nu mai au4ise$ :1ac-ai s-a/tep0i
s,-l 7e4i pe -mp,rat 7esel de s, nu-/i mai -ncap,-n piele% au s, te-apuce
2,tr+ne0ile /i n-ai s, mai pui o 7or2, pentru fata aia$ 1ac-o mai tr,iC 1ac,
7rei s,-i faci un 2ine% ia-0i inima-n din0i /i 7or2e/te$ Altfel% ne7asta /i copiii
din "talia -0i sunt de-a.unsC;$
3nt+mplarea -i 7enise centurionului -n a.utor% cum 7ine de-at+tea ori /i
celor r,2i0i% dar /i celor ne9ot,r+0i$
Femeile /i copiii erau adesea perc9e4i0iona0i% su2t pretextul c, lipsea
ce7a din in7entarul pa4nicilor de ta2,r,$ I,r4ile mai puneau astfel m+na pe
o2iecte frumoase /i pre0ioase% podoa2e de aur /i de arint% pe care c+te o
femeie le scotea de prin ascun4,tori$ Aceste controale corporale porneau
de cele mai multe ori din ini0iati7a ,r4ilor5 erau -ns, /i controale ordonate
de statul-ma.or imperial$ Acestea se f,ceau -n speran0a de-a prinde 7reun
fir care s, duc, la te4aurul real$ La un asemenea control% asupra unei fete
JE!
- "LEANA #ULPESCU -
se ,sise un inel de aur cu-o piatr, c+t oul de porum2el% lucioas, /i 7erde$
3n interiorul inelului erau scrise o dat, /i-un nume8 InMus$ Controlul era
f,cut de ,r4i$ Posi2ilitatea lor de-a dosi o2iectele exista$ "u0eala de m+n,%
pe de-o parte% /i ne2,area de seam,% pe de alt, parte% concurau la
dispari0ia multor lucruri /i-n acele -mpre.ur,ri% ca-n at+tea altele$ (2iectul
p,ruse prea important pentru a fi dosit% -ntr-o 7ia0, comunitar, precum cea
de castru% ascun4,torile do7edeau inenio4itate mai mult dec+t cele dintr-o
cas, de om% mintea ascu0indu-se pe m,sura opreli/tilor /i-a ad7ersit,0ilor$
Posi2ilitatea ca o ascun4,toare s, fie descoperit, a7ea /i ea mai mul0i sor0i8
propor0ional cu num,rul oamenilor din castru$ Cu p,rere de r,u c, un lucru
at+t de frumos -i sc,pase printre deete% leionarul care-o controlase pe
fat,% simul+nd o mare m+ndrie /i-o mare mul0umire% predase inelul cu
posesoare cu tot mai-marelui peste controale$ Nici acesta nu-ndr,4nise s,-
/i -nsu/easc, inelul$ Faptul c, inelul a7ea ra7at un nume roman nu
excludea posi2ilitatea ca el s, fi pro7enit din te4aurul dacilor$ Fata nu
fusese-ntre2at, nimic de fa0, cu to7ar,/ele ei de capti7itate$ Ea tre2uia
-mpiedicat, s, 7or2easc,$ Nu fusese ne7oie% deoarece nu scosese niciun
cu7+nt$ 3n7,0ase c, n-a7ea rost s,-l contra4ici pe-n7in,tor% nici s, i te
opui% nici s, te pl+ni -mpotri7a lui$ Ea n-a7ea nimic de ascuns$ 1ac-a7eau
s-o cread, 2ine% dac, nuC
"e/ind din mu0enie% Asta l,sase c,0elul -n ri.a 1espei$ Pa4nicul roman
-l lo7ise cu piciorul -n coaste$ C,0elul sc9eunase /i se refuiase l+n,
picioarele st,p+n,-sii$ ?i de data asta% fata -/i 0inuse 2u4ele str+nse /i
pri7ise-n .os$ Pa4nicul% pe nume Ser7andus% se uitase 2at.ocoritor la ea% la
1espa /i la c,0el$ Nu mai r,m,sese 2lestem /tiut pe care 1espa s, nu-l fi
a47+rlit -n +nd asupra lui Ser7andus$ 1e/i femeile dace nu /tiau latine/te%
aflaser, totu/i c, Ser7andus f,cuse parte din ec9ipe de pedeaps, a
militarilor nesupu/i$ 1ac, la mul0i oameni 2rutalitatea cere timp pentru a fi
descoperit,% prin asta -n0ele+ndu-se c, cere-mpre.ur,ri care s-o fac, s,
r,2ufneasc,% pe c9ipul lui Ser7andus% rotund% san7in% cu oc9i neri% mici%
iscoditori% din care 4eflemeaua /i r,utatea nu se stineau niciun moment%
2rutalitatea se 7edea numaidec+t$ Trupul scurt% rotofei /i nea/teptat de
sprinten% sem,n+nd cu-o 2,/ic, pe cale s, crape de prea mult aer suflat -n
ea% era-n4estrat cu m+ini tot scurte ce se terminau cu ni/te la2e puternice%
ro/ii% din care se r,sfirau deetele8 cinci calta2o/i ata s, ple4neasc,$
<,/ica asta st,tea -nfipt,-n dou, picioare% scurte /i ele% su20iri% cr,c,nate%
pline de enerie /i de neast+mp,r$ #,4ut din spate% Ser7andus 0i-ar fi
JE&
pro7ocat /i mil, /i sil,% ca orice fiin0, r,u alc,tuit,$ Cui -i 7,4use pri7irea
nu-i mai 7enea s, r+d,$ Nimeni nu era mai temut -n ta2erele de femei dec+t
<,/ic,$ A/a-l numeau pri4onierele-ntre ele pe Ser7andus$ 1e c+te ori
perc9e4i0iona 7reo femeie% nu uita s-o ard, peste picioare sau peste 2uci
cu-o nuia de alun ml,dioas, care l,sa urm, ro/ie$ 1ac, s-ar fi aflat sinur
cu pri4onierele nu s-ar fi dat -n l,turi de la 2,t,i -n reul,$ 1ar
reulamentul pre7edea c, o perc9e4i0ie nu se f,cea niciodat, f,r, cel pu0in
un martor% dintr-o parte /i din alta$ <,/ic, nu 7edea pisic, sau c+ine 6 /i se-
nmul0iser, animalele pri2ee 6 pe care s, nu-i lo7easc, ori -n care s, nu
dea cu pietre$ Femeile tre2uiser, s, le 2ae copiilor -n cap c, era prime.die
de moarte s,-l -n.ure pe Ser7andus ori s, dea cu pietre-n el$ Altminteri%
ace/tia l-ar fi ucis cu pra/tia dup, c+t le era de ur+t$ <,/ic, o apucase pe
Asta de-un 2ra0% ata s, i-l rup,% /i tr,sese de fat, ca /i c+nd cine-/tie-ce
re4isten0, ar fi opus$ Ea nu se-mpotri7ise deloc$ Fusese-nf,0i/at, lui
Scaurianus% care-i luase seama% p,r+ndu-i-se deose2it de frumoas,$
Scaurianus nu l,sase s, se 2,nuiasc, impresia pe care i-o f,cuse fata$ El nu
era dispus s,-/i ia r,spunderea unui interoatoriu% mai ales c, recunoscuse
inelul lui Loninus% ceea ce nu comunic, nim,nui$ Toat, lumea se ferea s,
rosteasc, numele eneralului mort8 de ce s-ar fi apucat el s, r,scoleasc,
uitarea ce se l,sase peste-acest numeB Firesc 6 la fel ca peste numele
oric,rui mort% 7oit 6 la fel ca peste numele altor mor0i$ 3mp,ratul o putea
primi pe fat,% cum propusese Scaurianus% peste 7reo dou, ore$ Scaurianus
-i f,cuse lui Ser7andus semn s, plece$ "nelul i-l -napoiase fetei% care-l
pusese la cin,toare /i d,duse s, plece$
L Spune-i s, r,m+n,% se adresase Scaurianus lui Ser7andus$
Acesta o trase pe fat, de-un cot% de parc, 7oia s,-i smul, m+na cu
totul% /i-i f,cu semn s, r,m+n, pe loc$ Asta r,mase locului cu oc9ii-n
p,m+nt$ <,/ic, plec,$ Scaurianus se uita -ntruna la perdeaua de ene
castanii care 2,teau din c+nd -n c+nd% plecate peste oc9ii al2a/tri ai fetei
-nalte% 2,lane /i su20iri ca un fir de a0,$
L Stai .os$
3i ar,tase-o 2anc,% dar fata nu se mi/ca din loc /i nu ridica oc9ii$ Nu se
aflau dec+t ei doi -n -nc,pere8 prin urmare% fata /tia c, ei -i 7or2ise$
Scaurianus pri7ea la fat, /i nu mai -ncerca s, comunice prin cu7inte cu
ea$ 1up, at+tea 2,t,lii -ncr+ncenate% c+nd du/manul era f,r, c9ip% ca un 4id
care tre2uia do2or+t% el redescoperea c, lumea nu era alc,tuit, numai din
ta2ere$ Pe l+n, noi /i ei 6 di7i4iuni ale lumii 6 sfios% -/i f,ceau iar, loc -n
JE'
- "LEANA #ULPESCU -
mintea oamenilor eu, tu di7i4iuni ale apropierii posi2ile% materiali4ate-n
c,ldura unui c9ip% entit,0i de sine st,t,toare% purt+nd un nume$ Cu pas
/o7,ielnic se-apropie de fat,$ Scaurianus 6 soldat um2lat prin r,42oaie%
-n7,0at cu lume de toat, m+na% f,c+ndu-/i o disciplin, din t,cere /i din
indiferen0,% p,s+ndu-i prea pu0in de a-i fi pe plac mai-marelui s,u% mai-
mare al lumii% Traian 6 dac, s-ar fi putut 7edea cum merea% ca o 7ra2ie-
mpiedicat,% spre fata str,in, din fa0a lui% s-ar fi pr,p,dit de r+s$ Numele lui
a7ea s, r,m+n, leat de col0ul de p,m+nt pe care se afla% leat de neamul
2ar2ar -n7ins /i coloni4a2il% se +ndea Scaurianus -nainte ca fata str,in, s,
intre-n -nc,pere$ Memoria istoriei nu-i era indiferent,C -n ciuda nep,s,rii
lui manifeste% Scaurianus supsese% ca orice roman% setea de m,rire o dat,
cu laptele doicii5 /i% ca orice roman de neam% Scaurianus fusese-al,ptat de-
o scla7, a familiei$ 1ac-a7ea s, fie numit u7ernator al noii pro7incii%
numele-a7ea s,-i fie re0inut de anali/ti% de epitomatori% m,car -n listele de
u7ernatori ai pro7inciilor imperiului$ #ederea fetei% care se afla acum la
c+0i7a pa/i de el% 7ie% tani2il,% -i m,tur, din minte toate +ndurile pri7ind
istoria$ Nu-l m+na spre ea 7reo pornire erotic,$ Sim0ea ne7oia s, 7ad, un
om -n afara celor pe care o2lia0iile-l constr+neau s,-i 7ad, /i s,-i
suporte% fiindc, n-ar fi putut spune% cu m+na pe inim,% c,-i era dra
7reunul dintre cei care s-ar fi putut c9ema apropia0ii lui$ Fata care-i sta
acum -n fa0, i se p,rea -nt+iul mesaer al p,cii$ Pentru prima oar,%
Scaurianus sim0ea c, r,42oiul se terminase$ Se-apropie de ea cu pasul lui
de 7ra2ie -mpiedicat,$
L Fat, dra,% se str,dui el s,-/i -ndulceasc, 7ocea% pentru ca fata s,
priceap,% m,car dup, tim2ru% 2l+nde0ea cu7intelor$
Fata -n0epenise% cu enele plecate$ Pleoapele-i 2,teau rar pentru a-i
ume4i oc9ii$
Scaurianus se-apropie /i mai mult de ea /i sim0i un miros am,rui de
cim2ri/or$ Fata -i 7,4u sandalele$ 3/i aduse-aminte de alte sandale 7,4ute la
fel% -n prim,7ar,% printre enele plecate$ Pr,p,dul r,42oiului -i -ndep,rtase
+ndul de casa din p,dure /i de omul 2l+nd care murise% c,ruia nu-i /tia
locul de 7e/nic, odi9n,% c,ruia-i trimisese lumin, pe ap,% -n amintirea
c,ruia r,s,dise-un 2r,du0$
Un nod -i urc, -n +t$ Se 0inu s, nu i42ucneasc,-n pl+ns$ <oa2ele de
lacrimi i se-nnodau -n 2,r2ie /i se opreau -n piep0ii c,m,/ii$ 3/i duse m+na
la ur, ca s,-/i -n,2u/e suspinele$ Cu m+neca -/i /terse oc9ii$ Printre ene
7,4u iar sandalele romanului$ Acesta o lu, de m+n, /i-o f,cu s, se-a/e4e
JE*
pe-o 2anc, -n fa0a unei mese$ Fata nu-/i mi/c, oc9ii din p,m+nt$ 1ac, s-ar
fi tre4it cu 4ece% cu-o sut, de 7l,.ani d+nd n,7al, peste el% Scaurianus n-ar
fi /o7,it o clip,$ Acum se-n7+rtea ca o pas,re reoaie /i nea.utorat, -n .urul
tinerei% m+n+ind-o cu 7or2e frumoase pe care ea nu le-n0eleea$ 3ncerca /i
el cum se pricepea s-o fac, s, nu mai pl+n,$ Scaurianus 7oia s,-i opreasc,
lacrimile% ca /i c+nd ele ar fi pus-o-n cine-/tie-ce prime.die$ <,r2a0ii arat,
uneori -n fa0a lacrimilor mai mult, ra2, /i mai mult, solicitudine dec+t -n
fa0a s+nelui$ Poate pentru c, lacrimile 7in din ad+ncul fiin0ei% ele
po7estesc pre4entul /i trecutul% fiind c9intesen0a unei dureri -ntinse /i cu
oriini pe care clipa nu le l,mure/te pe de-a-ntreul$ Scaurianus se +ndi
s, c9eme un t,lmaci$ La ce-ar fi folositB Ce putea s,-i spun, fata printr-un
str,inB :1ar eu ce-oi fi% oareB;$ Niciun traduc,tor% c+t de iscusit% nu era-n
stare s, t,lm,ceasc, o 7ia0,$ Ieneralul se mul0umi s,-i spun, -ntruna8
:Fat, dra,% fat, dra,;% /i nu-ndr,4ni s-o apuce de 2,r2ie ca ea s,-/i
ridice oc9ii din p,m+nt$
:(are ce-nsemn,m noi% de pild, pentru copila astaB Ce era 7ia0a ei
-nainte /i ce este-acumB "nelul cred c, i l-a dat Loninus$ Nu pare
o2ra4nic,% nici 9oa0,$ Ce piele frumoas, are$ Aurie$ "arna oare s-o al2iB;$
Scaurianus se +ndi s,-i dea ce7a$ Un dar$ N-a7ea nimic asupra lui% nici
2ani% nimic$ Cui7a care p+n, nu demult r,2dase de sete% care-acum r,2da%
2ine-n0eles% de foame 6 fiindc,% pentru moment% m+ncarea pri4onierilor era
numai de dus 4ilele 6 i-ar fi c,4ut cel mai 2ine o m+ncare ca lumea$
Scaurianus c9em, de pe coridor ordonan0a /i-i porunci s-aduc, repede ce
se afla mai 2un de m+ncare pe la 2uc,t,rii$ C+nd ordonan0a se-ntoarse cu
dou, str,c9ini a2urind pe-un fund de lemn% fata -n9i0i -n sec$ Nu-/i
ridicase-o clip, oc9ii din p,m+nt$ Scaurianus -i puse linura-n m+n,$ Fata
ridic, oc9ii din p,m+nt /i-i plim2, -ntre2,tor /i sperios de la str,c9ini la
c9ipul lui Scaurianus$
L "a% m,n+nc,A "a% m,n+nc,A
Ieneralul -/i repeta -ndemnul% ca /i c+nd aceast, -nt,rire-a cu7intelor le-
ar fi l,murit /i-n0elesul$
L,s, m+na fetei pe mas,% umplu linura cu m+ncare /i i-o duse la ur,$
Ea-/i trase mai -nt+i sufletul% desc9ise ura urm,rind cu pri7irea m+na
eneralului /i sor2i 4eama din linur,$ 1,du o dat, scurt din cap% apuc,
linura cu n,de.de-n m+na dreapt, /i se-apuc, de m+ncat$ Se putea spune
c, m+nca a/e4at% metodic% ca un om -n7,0at s, ai2, rost la orice f,cea$
Ieneralului -i 7enea s, r+d, c+nd o 7edea c+t de concentrat pri7ea -n
JE@
- "LEANA #ULPESCU -
strac9in,% cu ce mi/c,ri enerice ducea linura la ur,% cum i se-
acoperiser, fruntea /i aripile nasului de sudoare$ P,rea c, nu-i mai pas, de
oc9ii str,ini$ Aplec, fiecare strac9in, /i se str,dui s, ia cu linura ultima
pic,tur, dintr-una% ultima f,r+mi0, din cealalt,$ ( 2ucat, de p+ine o-n7eli
-ntr-o n,fram, /i o 7+r- la cin,toare% de unde scosese-un petec al2% cu care
se /terse de n,du/eal, /i la ur,$ Adun, apoi cu 2uricele deetelor
firimiturile /i-/i linse deetele$ Lui Scaurianus i se str+nse inima c+nd o
7,4u$ Asta se ridic, -n picioare /i se-nclin, ad+nc -n fa0a eneralului$ 3l
-ntre2, apoi din oc9i unde s, duc, 7asele$ Tot din oc9i% eneralul o f,cu s,
priceap, c, tre2uiau l,sate pe loc$ Fata r,mase-n picioare /i co2or-
pri7irea$ Scaurianus se uita la ea -n 7oie$ 1up, felul cum se purta% se 7edea
c, fata era de o2+r/ie modest,% -n7,0at, s, ser7easc, /i nu s, fie ser7it,$ (
fiin0, simpl,% care nu se ru/ina s, ia acas, ce nu mai putuse m+nca /i nici
s, lin, firimiturile de la mas,$ Pu0in -i p,sa ei de ce Dse )aceF /i de ce Dnu
se )aceF% Felul cum se mi/ca% sfios /i plin de cu7iin0,% era al omului cu
2un-sim0 de pretutindeni$ Cum st,tea -n picioare% cu oc9ii pleca0i%
nemi/cat, /i t,cut,% a7ea -n toat, f,ptura ce7a de om al nim,nui$ Iuruiele
opincilor% -nalte% perfect paralele% aduceau a semne de-ntre2are$ M+inile-i
odi9neau cumin0i pe l+n, trup% ca malurile pe l+n, o ap,$ Scaurianus se-
ntre2a dac, 2ucata de p+ine o luase pentru ea sau pentru alt, n,p,stuit, din
ta2,ra de pri4onieri$ Nu /tia cum s, afle acest lucra$ Nu 7oia s, c9eme
t,lmaciul$ 1ialoul mut dintre el /i fat,% rotund /i f,r, fisuri% s-ar fi stricat$
S-o-ntre2e prin semne i se p,rea de-asemenea nepotri7it$ Cinetica uneori
compromitea /i cele mai frumoase /i mai cinstite inten0ii$ Iesturile puteau
p,rea nelalocul lor% mai ales c+nd nu-nso0eau cu7inte% /i% mai ales% puteau
fi ridicole$ Scaurianus nu 7oia s, ri/te$ Ar fi putut s,-i cear, lui Traian 6
pentru a respecta ierar9ia 6 fata asta /i% desiur% 3mp,ratul nu l-ar fi refu4at$
Nu-i pl,cea s, cear, nim,nui nimic /i mai ales lui Traian% nici m,car un
fleac% fiindc, ce-nsemna o pri4onier, umil,% dintre mii /i mii de pri4onieriB
Scaurianus -/i opri un oftat$ (rice ofi0er care-ar fi a7ut c9ef s,-/i ia o
femeie dintre pri4oniere 6 pentru ser7icii ospod,re/ti% ,tit% sp,lat%
cur,0enie% /i c9iar pentru-a fi femeie doar 6 ar fi luat-o /i n-ar fi -ntre2at pe
nimeni$ Seara ar fi trimis-o -napoi -n ta2,r, /i nimeni nu s-ar fi sinc9isit$
Scaurianus /tia despre sine un lucru8 c, nu se pricepea s, fac, nimic cu
nep,sarea lucrului firesc$ Pentru el% toate se complicau% toate luau propor0ii
dispropor0ionate fa0, de realitate% inima i se umfla /i i se mic/ora$ 3i 2,tea
ca o to2,% ca apoi a2ia s, mai tic,ie% pentru ceea ce al0ii nici nu 2,au de
JED
seam,$ Un nod c+t un 7+rf de ac -n 0es,tura toii -l nemul0umea /i-l
nelini/tea$ " se p,rea c, to0i oc9ii a7eau s, se opreasc, asupra acelui nimic
de parc-ar fi fost c+t Palatinul$ Un co/% o pat, minuscul, pe fa0, -l f,cea s,
nu ias, din cas, de parc-ar fi a7ut po.ar$ Un cu7+nt spus de el cui7a sau
spus lui de cine7a era anali4at% -ntors pe toate fe0ele% scuturat% puricat /i
transformat -n 2uric al p,m+ntului$ Toate cu7intele spuse ori au4ite se
s,pau -n mintea lui ca-n 2ron4$ Nu-/i comenta nelini/tile cu nimeni$ Nu
sim0ea ne7oia confiden0ei /i-a7ea oroare s, i se fac, m,rturisiri$ Cu
ne7ast,-sa% pe care nenum,ratele lui o2lia0ii -l f,ceau s-o 7ad, destul de
pu0in% era -n rela0ii cordiale% -n sensul unei polite0i reciproce /i-al
respect,rii unor aparen0e$ Nu cercetase niciodat, dedesu2tul acestor
aparen0e /i nu-ncura.ase pe nimeni s, i-l de47,luie$ At+ta timp c+t ne7ast,-
sa nu ,sea de cu7iin0, s, sc9im2e rela0iile dintre ei% el nu 7edea pentru ce-
ar fi 4druncinat comunitatea de interese care-i lea$ Firea complicat,%
e4it,rile 6 fr+ne permanente -n calea finali4,rii dorin0elor 6 -l feriser, de
complica0ii sentimentale ade7,rate% reduc+ndu-le numai la tr,iri 7irtuale
sau la apropieri f,r, urmare$ Scaurianus era un sinuratic$ T,cea nu doar
din pruden0, /i din a2ilitate 6 cum se credea 6 ci% mai ales% pentru c,
t,cerea nu .inea$ ?i nici sinur,tatea$ Scaurianus nu cuno/tea pe nimeni -n
a c,rui pre4en0, s, se simt, la larul lui la fel ca-n sinur,tate$ Fata str,in,
-i tre4ea o pu4derie de +nduri% ca ni/te sc+ntei nea/teptate% care-i d,deau o
stare de nelini/te-n7,luitoare /i pl,cut,% uitat, de nu mai 0inea minte c+nd$
( pri7ea pe str,in, cu o mil, nesf+r/it,$ 3n inima eneralului% -n9e0at, de
prea multa /i ne-ndur,toarea pri7eli/te-a lumii% 7ariat,-n monotonia ei de
neclintit% sau monoton,-n pre7i4i2ila ei 7arietate% se topea un sloi$ 3ntr-o
-nc,pere demult -ncuiat, /i cu o2loanele-nc9ise p,trundea aer /i lumin,$
1ac, i-ar fi cerut lui Traian fataB La acest +nd% -n .urul sloiului topit
co2ora -ndat, rila cu 0epi a con7enien0elor$ Scaurianus st,tea descump,nit
-n fa0a aleerii pe care-o a7ea de f,cut -ntre o pornire fireasc, /i
respectarea normelor pe care sinur /i le impunea% c+nd din afar, ap,ru
solu0ia de moment8 pri4oniera era luat, /i dus, la 3mp,rat$ 3nainte de-a
p,r,si -nc,perea% Asta se opri -n dreptul eneralului% -/i duse m+inile la
piept /i se-nclin,$ R,mas sinur% Scaurianus -nc9ise oc9ii /i st,tu a/a% cu
+ndul leat de 7irtualit,0i$
S
JEE
- "LEANA #ULPESCU -
Astei i se opri r,suflarea c+nd d,du cu oc9ii de Ceionius% dar nu ar,t,
c,-l recuno/tea$ N-a7ea cum s, /tie dac, lui -i con7enea s, se afle c, ei doi
se mai 7,4user, c+nd7a$ 1ac, 7reodat, 7ia0a i l-ar mai fi scos -n cale pe
Seuris% fiul lui <icilis% Asta s-ar fi f,cut la fel% c, nu-l cuno/tea$ Seuris
era primul om datorit, c,ruia Asta c,p,tase-nsemn,tate -n propriii oc9i$
P+n, atunci% nimeni n-o 2,ase-n seam,$ Era striat, doar pentru a i se
porunci ori pentru-a fi mustrat,$ Slu.nicele mai 2,tr+ne din casa-
domneasc, a7eau copiii /i ri.ile lor$ "ar ea a7ea ad,post% 9aine% m+ncare%
cine de ce s,-i fi dus ri.a c+nd cei din .urul ei n-a7eau nici d+n/ii mai
mult$ C+nd Seuris pusese oc9ii pe ea% Asta se ferise c+t putuse de oc9ii
lumii% dar acolo unde oamenii tr,iau -n comun% cum se-nt+mpla cu
slu.itorii domne/ti% era reu de p,strat o tain,$ P+ntecele-ncep+nd s, i se
umfle% cre4use c, a7ea s,-/i aduc, /i ea copilul pe lume ca /i celelalte
slu.itoare% f,r, ca cine7a s,-/i 2at, capul c, o fat, a nim,nui a mai dat 7ia0,
unei f,pturi$ Poate c, a/a s-ar fi petrecut lucrurile dac, Seruca% mai-marea
peste slu.itoarele domne/ti% n-ar fi ,sit de cu7iin0,% pentru p,strarea
2unelor r+nduieli% s,-i aduc, la cuno/tin0, cele -nt+mplate% mai -nt+i
ne7estei lui <icilis% ca fiind cea mai interesat,$ Pe ne+ndite% Seuris
fusese trimis departe% la -nalte-n7,0,turi% -ntr-un loc numit de unii Pont% de
al0ii Mare$ 3ntr-o 4i% dup, un somn lun /i reu ca 2olo7anul% a c,rui durat,
n-o /tia% Asta -n0elesese c, pruncul nu mai era -n p+ntecele ei$ ( trecuser,
mai -nt+i spaimele care-l trec pe om fa0, cu lucrul nefiresc% apoi spaimele
2,nuielii c, m+na omului ar fi putut a7ea un amestec$ 1ac, nu s-ar fi tre4it
-n alt, c,ma/, dec+t cea cu care se culcase de cu sear, /i pe care n-o mai
7,4use niciodat,% poate-ar fi cre4ut c, toate erau -nc9ipuire$ 1up, ce se
de4meticise din roa4, /i din uluial,% -ncepuse .alea dup, 7ia0a pierdut, /i
dup, tot ce se ducea o dat, cu ea$ Nu-ntre2ase pe nimeni niciun cu7+nt -n
le,tur, cu somnul care-i sc9im2ase 7ia0a% nu d,duse nim,nui de-n0eles c,
ar fi 2,nuit pe cine7a$ Era siur,% f,r, s,-i fi spus nimeni% c, Seruca% mai-
marea peste slu.nicele domne/ti% era m+na prin care se-mplinise porunca
de sus$ Fiul primului sfetnic domnesc nu tre2uia s, ai2, copii din flori% mai
ales -naintea c,s,toriei% care tre2uia s, fie-o alian0, cu cine7a de-acela/i
ran cu el$ ( am,r,ciune-ap,s,toare -/i f,cuse loc -n sufletul Astei% a2ia
ie/it, din copil,rie$ P+n, atunci% ea tr,ise ca 2uruienile care-/i ridic,
tulpina c+nd r,sare soarele% /i care se las,-ntr-o parte c+nd 7ine-ntunericul$
1intr-o dat,% 7ia0a c,p,ta -n0eles% -i tre4ea -ntre2,ri /i-ncepea s, se m,soare
prin :-nainte; /i :dup,;$ :3nainte;% 7ia0a fusese-o r,mad, de lut% a2ia
JEG
:dup,; luase forme care de care mai nelini/titoare$ Peste toate st,p+nea
2,nuiala% otra7, a sufletelor% care nu ucide% -ns, aduce 2oal, f,r, leac%
Pri7irile furi/e pe care i le strecura Seruca o-nt,reau pe Asta -n 2,nuieli$
La-nceput se temuse /i pentru 7ia0a ei% la care nu mai 0inea deloc dup,
cele-nt+mplate$ Cur+nd -/i spul2erase temerile$ 1ac-ar fi a7ut de +nd s-o
ucid,% o ucideau de la-nceput$ N-o-ndep,rtaser, de la Curte% ca s, nu se-
apuce s, 7or2easc,% se +ndea ea$ Socotind c, mare lucru nu mai a7ea de
spus nim,nui de c+nd Seuris plecase% Asta 9ot,r+se-n sinea ei s, nu mai
7or2easc, dec+t la mare ne7oie% cum ar fi fost 7estirea unui foc sau a
n,7alei de ape% -mpre.ur,ri -n care c9iar /i pustnicii din mun0i% numi0i
decenei sau pustnici ai +ndului--n-sine% -/i -ntrerupeau le,m+ntul de
sur4enie /i de mu0enie fa0, de 7ia0a din afar,$ Asta um2la numai cu oc9ii
pleca0i /i cu 2u4ele str+nse$ Nici cu Lupei nu 7or2ea$ 3i ar,ta iu2irea prin
m+n+ieri% prin m+ncare 2un,% c+nd se putuse$ C,0elul% -n pre4en0a ei% nu
scotea niciun sunet$ Sc+ncise doar c+nd -l i42ise <,/ic,$ "ar d+nsa ie/ise
din mu0enie doar -n fa0a 2,tr+nului 1romi9ete% la pra4nicul din casa-
domneasc, de oaspe0i% ceea ce parc, se petrecuse cu 7eacuri -n urm,5 /i
-naintea eneralului roman% c,ruia-i rostise numele /i fa0, de care-/i rostise
numele% la st,ruin0ele aceluia$ Ieneralul mort /i c,petenia de-acum% despre
care nu /tia c+t de mare era% se num,rau printre pu0inii oameni care% de la-
n,l0imea unde se aflau% o 2,aser,-n seam,% se +ndea Asta$ Ea se tre4ise
la Curtea domneasc,% lucru pe care-l aflase c+nd a7usese 7+rsta s,
priceap,% dar se-ntre2ase de multe ori dac, Reele sau Reina ar fi /tiut
cine era dac-ar fi dat fa0,-n fa0, cu d+n/ii$ Pricepuse mult mai t+r4iu c, pe
toate treptele po0i fi mai mare% mai mic5 /i c9iar slu, fiind erai -n m,sur,
s, trai sfori /i s, te 2ai pe su2t pielea cui tre2uia5 /i c, acesta% la un
moment dat% nu mai a7ea cum se lipsi de tine% -ntr-at+ta a.unsese/i de 7+r+t
-n i0e$ Asta era -ncredin0at, c, Seruca% de pild,% era -n stare s, te urce% s, te
co2oare% s, te-nfunde /i c, prinsese c9ea 2un pus deoparte% ce se putea
m,sura cu-al celor mai -nsemna0i dre,tori$ Sluile /tiau taine multe prin
care-/i a7eau la m+n, st,p+nii$ La urma urmei% <icilis ce fusese la o2+r/ieB
Feciorul unui str+n,tor de 2iruri% s,ltat dintre sluile domne/ti$ 3n urma
pr,p,dului% cum numea Asta r,42oiul% lui <icilis /i ne7esti-sii 6 ca /i
Seruc,i /i altor slu.itori domne/ti 6 li se pierduse urma% de 7reme ce printre
mor0i nu-i 7,4use nimeni$ Pentru Asta% r,42oiul% terminarea lui /i
-nfr+nerea dacilor -nsemnau un lucru siur8 sc9im2area st,p+nilor$ Pe
7ec9iul st,p+n% Reele dacilor% -l 7,4use numai c+nd acesta pleca la
JGK
- "LEANA #ULPESCU -
7+n,toare% la ta2erele militare sau la r,42oi% st+nd /i ea la r+nd cu to0i
slu.itorii s,-l -nt+mpine /i s,-l petreac,8 -l -nt+mpinau cu ciuturile pline de
ap,% dup, datin,% /i-l petreceau din oc9i p+n, ce nu-l mai 7edeau$ 3n
apropierea lui se aflase doar c+nd adusese la mas,% o sinur, dat,% -n casa
de oaspe0i% -n prim,7ar,$ C+t -l 4,rise printre pleoapele co2or+te% i se
p,ruse -n+ndurat /i mo9or+t$ Pe 1oamn, n-o 7,4use aproape niciodat,%
fiindc, Asta n-a7ea ranul de-a o slu.i pe so0ia st,p+nului 0,rii$
S
Acum /tia /i 7edea c, 0ara nu mai era a dacilor$ Era a unui domn care
domnea peste-o 0ar, foarte mare% 7enit dintr-un loc de-i 4icea Roma$ Asta%
afar, de cetatea-de-scaun% de a/e4area cu popor de r+nd dimpre.urul
acesteia /i de p,dure% nu 7,4use altce7a -n 7ia0,% a/a c, nu-/i -nc9ipuia
peste ce fel de 0ar, domnea noul st,p+n$ " se p,rea de necre4ut ca ea s, se
afle -n fa0a unui domnitor at+t de-nsemnat$ El nu putea fi dec+t 2,r2atul
c,runt /i mi.lociu de stat din fa0a ei% cel,lalt fiind Ceionius$ Ceionius% -n
po4i0ie de drep0i% -i spunea ce7a 3mp,ratului$ 3mp,ratul spuse un cu7+nt$
Ceionius f,cu st+na-mpre.ur$ Apoi se-apropie de Asta /i-n dreptul fetei
-ntinse m+na dreapt, cu palma desf,cut,$
L Asta$ Sunt eu% Ceionius$
Asta -/i -n0elese numele% precum /i pe-al lui Ceionius$ Nepricep+nd
cu7intele dintre cele dou, nume% duse m+inile la piept /i-nclin, capul
pri7indu-l nedumerit, pe el mai -nt+i% apoi pe 3mp,rat$ 3mp,ratul -i f,cu
semn traduc,torului s, se-apropie de cei doi$ Acesta -i t,lm,ci Astei -n
lim2a ei cu7intele lui Ceionius$ Fata se lumin, la fa0, /i f,cu un est de
apro2are cu capul$
L S, nu-0i fie team,A I,r4ile au ,sit asupra ta un inel scump$ Eu i-am
spus 3n,l0imii-sale c, tre2uie s, fie 7or2a de inelul l,sat 0ie prin testament
de eneralul Loninus$
Ceionius 7or2ea repede /i cu 7ocea tremurat,% f,c+nd pau4e -n mi.locul
cu7intelor$ T,lmaciul ridica mereu dintr-o spr+ncean, /i-o l,sa -n .os dup,
ce pricepea -n0elesul celor spuse$
L Cum 4ici c, era inelulB -ntre2, 3mp,ratul pe nea/teptate$
L Cum am mai spus 3n,l0imii-7oastre8 de aur% cred% cu-o piatr, c+t oul
de porum2el$ 3n,untrul lui scria o dat, /i un nume% se r,2i Ceionius s,
r,spund,% /tiind c, lui i se-adresase-ntre2area$
JGJ
3n timp ce ei 7or2eau% Asta scoase de la 2r+u o punu0,% -i desf,cu
2,ierile /i-o r,sturn, -n palm,$ R,mase cu m+na-ntins,% fiindc, nu /tia cui
s, arate inelul$
C+nd i-l lu, din m+n,% Ceionius -i strecur, un 4+m2et printre ene /i-i
ap,s, palma% ca ea s, /tie c,-ntr--nsul a7ea un om -n care se putea -ncrede$
Fata puse din nou punu0a la cin,toare$
3mp,ratul adulmec, aerul$ Sim0ise miros de ier2uri de c+mp$ Acum se
uita la 7eria inelului /i citea numele% :InMus;% /i o dat,$ Pro2a2il a
loodnei sau a c,s,toriei lui InMus$ 3/i amintea% din testamentul
eneralului% c, perec9ea inelului i-o d,duse lui Lucius% inelul -n care
tre2uie s, fi fost ra7at numele so0iei lui Loninus$ Fetei ,steia -i l,sase
inelul cu numele lui% 3mp,ratul se uit, mai 2ine la d+nsa$ Fiin0a ei
su20iratic,% 2,lan, /i ars, de soare% sem,n+nd cu 7re.urile anumitor
2uruieni% care pot fi -ndoite-n toate p,r0ile f,r, s, se fr+n,% p,rea
-n7,luit,-ntr-un a2ur de nedumerire$
*
:Ce-o fi-n0ele+nd oare fiin0a asta din istoria lumiiB;% se-ntre2a
-mp,ratul$
Un 4+m2et pe .um,tate trist% pe .um,tate ironic -i mi.i -n col0ul urii$
Se uit, iar, la inel$
3l -ntoarse-n palm,% -i citi inscrip0ia din nou /i-ncerc, s,-/i aduc, aminte
ce f,cuse el la data c,s,toriei lui Loninus$
Cu 4ece 4ile mai de7reme 6 -n acela/i an% -n aceea/i lun, 6 se-nsurase /i
el$ 3n amintire 7,4u oc9ii Plotinei$ 3i cereau indulen0, pentru neamurile ei%
neustori 2oa0i care nu p,c,tuiau prin prea mare distinc0ie% /i indulen0,
pentru tot% ca /i c+nd s-ar fi sim0it 7ino7at, c, unirea unui 2,r2at cu-o
femeie cerea un anume tipic$ 3mp,ratul respir, ad+nc$ Mirosul de ier2uri$
3n minte-i -n7iase /i cununa din flori de l,m+i -mpletite atunci -n cinstea
miresei$ C9ipul fetei a2ia se mai 4,rea din prea multele falduri ale
nup0ialului )lammeum% #,lul portocaliu% cum cerea tradi0ia% nu se potri7ea
cu fa0a ei% al2, ca petala de tu2ero4,$ 'unica recta al2,% prea amplu drapat,
/i str+ns,-n talie% c,dea ca pe-o furnic,$ Totul era prea mult pentru f,ptura
pirpirie a tinerei$ Familia ei nu putea sc,pa o asemenea oca4ie de-a-/i ar,ta
opulen0a$ "ar ea nu-ndr,4nise s, li se-mpotri7easc,$ Fiecare pri7ire de-a
Plotinei spunea cu c+t, ner,2dare a/tepta sf+r/itul ceremoniei$ Fa0a
JG!
- "LEANA #ULPESCU -
prelun, a fetei str,ine aducea cu c9ipul din tinere0e al -mp,r,tesei% doar c,
pe c9ipul Plotinei% de c+nd se /tia% se deslu/ea o melancolie-nso0it, de
nelini/te% -n timp ce pe c9ipul fetei se citea o senin,tate ni0el uimit,%
senin,tatea resemnat, a omului simplu% aflat fa0,-n fa0, cu 7icisitudinile
sor0ii$
:Ce-o fi-nsemn+nd ocupa0ia roman, pentru copila astaB 3n momentul de
fa0, -nseamn, r,sturnarea multor o2i/nuin0e% traiul cu femei str,ine la un
loc% iar la un moment dat% leat de d,r+marea cet,0ilor /i de trecerea la
noua ordine 6 desp,r0irea de familieC;$ Se uita la fat, prin piatra inelului$
"mainea a7ea culoarea firului de iar2, crud,% iar fata se dep,rtase /i se
mic/orase$ :Piatra asta seam,n, cu-nt+mplarea care-0i modific, p,rerea
asupra lumii$ ?i-o 2,t,tur,-n talp, e de-a.uns pentru a-0i modifica p,rerea
asupra lumiiA;$
S
L 3ntrea2-o a cui e /i c+0i ani are$
Ceionius desc9ise ura% ca unul care cuno/tea pu0inele elemente ale
2iorafiei foarte simple a fetei$ (2i/nuin0a de-a nu 7or2i ne-ntre2at /i f,r-a
cere permisiunea -l f,cu s, renun0e /i s,-l lase pe t,lmaci s,-/i fac,
meseria$
Ea trase mai -nt+i aer -n piept% apoi se-nfipse mai 2ine -n opinci% ca
pentru un drum lun /i ane7oios$
L Sunt a nim,nui$ Copil r,mas de p,rin0i din r,42oaie$ Nu /tiu c+0i ani
am$
Rostea cu7intele moale% t,r,,nat /i oarecum st+n.enit, c, tre2uia s,
spun,% a c+ta oar, nu mai /tia% acela/i lucru ce-i amintea sinur,tatea ei pe
lume%
L ?i unde-ai stat p+n, acumB
L La Curtea domneasc,$
L ?i ce f,ceai acoloB
L Slu.eam la 2uc,t,rie$
L Pe Reele 1ece2al -l /tiaiB
Fata nu prea-n0elesese -ntre2area$
L Pe Ree l-ai 7,4utB
L 1e departe% de multe ori$ 1e aproape 6 o dat,% c+nd am adus la mas,%
la casa de oaspe0i$
JG&
Traian n-a7ea de +nd s, insiste asupra acestei case de oaspe0i$
L ?i cum 0i s-a p,rut ReeleB
Ea d,du din umeri$
L 3mB
L (m ca to0i oamenii$
L ?tii cine sunt euB
Fata se uit, descump,nit,% fiindc, nu-/i d,dea seama ce era potri7it s,
spun,$
L E/ti domnul mare 7enit de departe s, ne 4uduie$
" se uit, drept -n oc9i s, 7ad,8 re/ise au 2a$ Fa0a su7eranului Romei se
destinse% col0urile urii -i c,4ur,$
L ?i eu cum -0i parB -ntre2, dup, o pau4,% ca s,-i dea timp s,-/i re7in,
dup,-ntre2area rea de mai-nainte$
Ceionius a2ia mai 0inea suflet -n el% de team, ca fata s, nu spun, 7reun
cu7+nt care s, nu fie spre 2inele ei$ Fata se-nsenin,$ 3ntre2area asta era
u/oar,% f,r, capcane$
L (m ca to0i oamenii$
3mp,ratul se uit, cu un 4+m2et melancolic -n oc9ii fetei$ " se p,ru c,-n
al2,strimea lor 4,re/te-ntristarea pe care oricine o simte-n fa0a lucrului pe
care nu-l poate sc9im2a$
1e totdeauna% lui Traian -i pl,cea s, stea de 7or2, cu oamenii simpli /i%
mai ales% s,-i asculte 7or2ind f,r, ca ei s, se /tie o2ser7a0i$ :Q(m ca to0i
oameniiR$ 1oar cu ri.i mai multe$ Unde e/ti% Plinius% s-o au4iA;$ Un 7al de
triste0e -i trecu prin suflet$ 3n mo9orala din .ur% -n ap,sarea care-i 7enea pe
c,i ne7,4ute 6 cum nu se putea s, nu simt, sau m,car s, 2,nuiasc, un
-n7in,tor% fiindu-i dat s, 9iceasc, /i-n apa pe care-o 2ea am,r,ciunea
-n7in/ilor 6 -n atmosfera de ostilitate mocnit, pre4ent,-n toate c+te-l
-ncon.urau% r,s,reau deodat, dou, lumini al2astre pline de nedumerire /i
de sfial,$ C+t era de-odi9nitor /i de reconfortant s, se uite pe sine pri7ind
-n al2astrul netul2urat al unor oc9i$ 1ac, nu i-ar fi fost ur+t s, dea moti7 de
lume statului-ma.or% ar fi oprit-o pe fata str,in, pentru tre2urile casnice%
fiindc, nu /tia cum s, le numeasc, altfel% pe care siur le-ar fi f,cut cu mai
mult, pricepere dec+t ordonan0ele /i-n care ar fi sim0it suflet de femeie$
:1ar 3mp,ratul Romei nu-/i poate permite ce-/i permite orice decurion$
Nimeni nu e mare f,r, s, pl,teasc,A;$
Traian roti iar, inelul -n palm,% -i citi inscrip0ia% se sim0i cople/it de
starea proast, pe care-o d, nemul0umirea de sine% nemul0umire permanent,
JG'
- "LEANA #ULPESCU -
leat, de numele de pe inel% mai duse piatra -n fa0a oc9ilor% dep,rt+nd /i
mic/or+nd fata% pe care parc, aerul din spate o sor2ea ca s-o fure pri7irii
lui% -nc9ise o clip, oc9ii% -i desc9ise /i-i f,cu semn s, se-apropie$
Nedumerirea ei cre/tea cu c+t se-apropia de 3mp,rat$
:Cele mai minunate fiin0e sunt cele care nici nu 2,nuiesc c+t sunt de
minunate;$
Mirosul de ier2uri de c+mp se f,cea mai sim0it cu fiecare pas al fetei$
Fata se opri$ " se p,ru% pro2a2il% c, se-apropiase prea mult% /i se d,du un
pas -napoi% de-a-nd,r,telea$
3mp,ratul /tia c, nu se cu7enea s, fac, el pasul care-i desp,r0ea$ 3l f,cu$
1ac, n-ar fi a7ut martori% nu /tia c+t ar fi stat suspendat -ntre dou, lumi%
cea cople/itoare% ap,s,toare /i-at+t de cunoscut, a rutinei /i lumea
atemporal, a unei pri7iri$ Lu, m+na fetei% -i desc9ise pumnul /i-i puse
inelul -n palm,% -nc9i4+ndu-i pumnul la loc$
( lumin, fuler, o clip, -n oc9ii al2a/tri nedumeri0i$ El -i f,cu semn c,
poate pleca$ Asta ie/ise din -nc,pere$
L 3nseamn, ce7a numele fetei ,steiaB
T,lmaciul -n9i0i -n sec$
L Nu$
L E un nume o2i/nuit% frec7entB
L 3n,l0imea-7oastr,% nu l-am mai au4it niciodat,$
Cu un est o2osit% ordon, t,lmaciului s, ias,$
L Centurion% c+nd se 7or face sc9im2,ri de popula0ie% fata asta% Asta%
s, r,m+n, aici dac, 7rea$
Ceionius lu, po4i0ie de drep0i /i salut,$ Se +ndi s,-/i domine 2ucuria /i
s, nu-nenunc9e -n fa0a su7eranului% a/a cum i-ar fi cerut inima$
:Asta% fat, dra,% poate c, or da 4eii 2ine;% se +ndi Ceionius /i% -nainte
de-a p,r,si -nc,perea -n pas de front% se mai opri o dat, pentru onor la
comandant$
Traian mai -nt+r4ie cu pri7irea /i cu +ndul dus% -nainte de-a se-apuca s,
citeasc, rapoartele din Pannonia /i pe cele din Asia Minor% primite-n
aceea/i diminea0, prin curieri speciali$
1up, ce-/i terminase rondul nocturn /i ascultase d,rile de seam, cu
pri7ire la-n7in/i% se-ntorsese -n prMtoriu /i se l,sase auscultat de Criton5
medicul nu putea fi-nduplecat su2 niciun cu7+nt s, nu-/i consulte-n fiecare
sear, auustul pacient% oricare-ar fi fost protestele acestuia$ Cu 7oce
monoton,% dar persuasi7, prin anumite accente nea/teptate-n fra4,% Criton
JG*
-/i recita constat,rile /i neo2osit -/i f,cea recomand,rile de mult /tiute pe
dinafar, de 3mp,rat% -n c9iar ordinea-n care le psalmodia recul$ Traian se
mira permanent de re4isten0a acestuia la monotonie% de r,2darea /i de
con7inerea cu care spunea mereu acelea/i lucruri$ ?tiut fiind c, repetarea
era principalul mi.loc de fixare-n memorie% recul spera pro2a2il ca m,car
un cu7+nt dintr-o sut, s, r,m+n, r,t,cit prin mintea -mp,ratului$ :Nepl,cut
e s, /tii c, cine7a /tie totul despre corpul t,u /i% prin intermediul corpului%
foarte mult /i despre sufletul t,u;% -/i repeta 3mp,ratul un +nd care-i
4+nd,rea totdeauna o stare de nepl,cere /i mai ales un sentiment de
pudoare ofensat,% -n momentul c+nd au4i trei lo7ituri u/oare-n u/,$ Unul
dintre ofi0erii de ordonan0, -l anun0, pe 3mp,rat c, un str,in% 7or2itor de
latin,% 7oia neap,rat s,-l 7ad,$ #i4itatorul insolit n-a7ea arme asupr,-i$ ?i
3mp,ratul /i Criton -/i -ndreptar, -n acela/i timp oc9ii spre clepsidra mare$
Mie4ul nop0ii nu era prea departe$
3n -nc,pere p,trunse o mo+ldea0,-nf,/urat,-ntr-o mantie cenu/iu-
-ntunecat% cu lua stre/init,-at+t de mult% c,-i um2rea toat, fa0a$
Mo+ldea0a se-nclin, f,r, niciun cu7+nt /i r,mase l+n, intrare$ :Ca un
conspirator de pantomim,;% -/i spuse 3mp,ratul 6 uit+ndu-se la fiin0a
2i4ar,% care p,rea un copil pipernicit% p+n, -n 4ece-doispre4ece ani$ 3ncepu
s,-i 2at, inima$ Sim0ea un ciocan i42indu-i -n coaste$ :Ar fi prea frumos;%
se +ndi el f,c+nd un semn ofi0erului s, ias,$
L Am au4it c, 7or2e/ti latine/te% se-adres, Traian mo+lde0ei
-nf,/urate -n :mantie de culoarea nop0ii;$
Nu primi niciun r,spuns$
3n mintea omului ascuns la um2ra unei lui se 9,r0uiau dou, +nduri
potri7nice8 s,-i 7or2easc, 3mp,ratului de fa0, cu martori% adic, de fa0, cu
cel care se afla -n -nc,pere% ori s,-i 7or2easc, doar lui sinur$ 3n ca4ul -n
care nu s-ar fi 0inut de cu7+nt% presupun+nd c, a.uneau la-n7oial,%
3mp,ratul ar fi tre2uit s, ia 7ia0a a doi oameni$ (ricum% nu putea r,m+ne
mut p+n, diminea0a% iar r,2darea imperial, nu tre2uia pus, la-ncercare$
(mul -/i trase lua spre ceaf,$ Tor0ele din cele patru col0uri ale-
nc,perii% trimi0+ndu-/i fasciculele con7erent% luminau un cap c+t pumnul%
cu-o fa0, de perament mototolit /i r,scopt% cu oc9ii-nfunda0i -n or2ite%
7er4i ori c,prui 6 era reu de spus 6 cu-o pri7ire o2osit, /i umilit, cum
numai -n oc9ii c+inilor de pripas se mai 7edea$ (mul putea s, ai2, orice
7+rst, -ntre patru4eci /i o sut, de ani$
JG@
- "LEANA #ULPESCU -
3mp,ratul se scutur,$ Un fior ca de-nceput de 2oal,-l str,2,tu din cap
p+n,-n picioare$ :El tre2uie s, fie% dup, cum l-au descris iscoadeleA;$
L Sunt aici% m,rite doamne% pentru a-nc9eia un t+r cu 3n,l0imea-ta%
/opti sau mai dera2, /uier, necunoscutul$
3mp,ratul /i Criton -l pri7ir, uimi0i$
L Nu mai spuneA 3mp,ratul f,cu un semn ironic din cap$ ?i de ce nu
7or2e/ti ca oameniiB
L Nu 7reau s-aud, nimeni ce spun% /uier, mai departe necunoscutul$
L Mai -nt+i cine e/ti /i de unde 7iiB
Necunoscutul se-apropie de masa-nd,r,tul c,reia se afla 3mp,ratul$
A/e4+ndu-se paralel cu scaunul lui Traian% pentru ca acesta s,-i poat,
7edea din fa0, m+na% omul -/i scrise cu ar,t,torul dreptei numele pe ta2la
mesei% de dou, ori8 o dat, cu litere latine% o dat, cu litere rece/ti$
L 1oamne% ,sta sunt% /i dac, nu m-a/ teme de emfa4,% a/ spune c, 7in
din "nfern$
Prin de4am,irea /i prin umilin0a -n0epenite-n oc9ii str,inului ca m+lul
-ntr-o ap, st,t,toare% trecur, un fior /i-o roa4, care nu puteau fi simulate$
:A simulat 4eci de ani o credin0, pe care n-a a7ut-o sau cine /tieC;% -/i
spuse-n sinea lui Traian% /i-un +nd fuar i-l aminti pe 1omi0ian$ :Eu ce-a/
fi f,cut pentru 1omi0ianB;$
L Ei% /i care-i t+rulB -ntre2, 3mp,ratul pe ton de lum,% pentru a-/i
ascunde emo0ia /i pentru a-l pune c+t de c+t la larul lui pe 7i4itatorul
insolit /i-at+t de mult a/teptat$
L S-a.un la Roma% cu familia /i cu a7utul meu -n sc9im2ul te4aurului
dacilor% /opti oaspetele nocturn$
1ac, omul din fa0a lui n-ar fi fost un tr,d,tor% lui Traian i-ar fi pl,cut /i
mai mult 9ot,r+rea cu care mo+ldea0a 7or2ea unui mare st,p+n al lumii8
nici temenele% nici cu7inte m,ulitoare% nici :speran0e; puse-ntr-un
:st,p+n luminat;% nici alte nimicuri la fel prin care oamenii se umilesc
/tiind de la-nceput c, n-au cum se p,c,li unii pe al0ii% dar care se-nscriu
nelipsit -n codul -n/el,ciunii$
L ?i dac, n-am face t+rulB
3n 7ocea lui Traian nu mai era nici ironie% nici lum,$
"-ar fi fost mult mai pe plac s, fi descoperit ei% romanii% comoara% f,r,
a.utorul unei tr,d,ri$ 1,r+marea cet,0ilor era aproape ata /i nici urm, de
7reun te4aur$ S, se mai fi scos /i pietrele temeliilor ar fi fost trud,
4adarnic,$ La temelie se poate-a/e4a un lucru -naintea ridic,rii 4idului$
JGD
1ac, d,r+marea cet,0ilor f,cea parte din planul imperial de pruden0, fa0,
de-un neam -n s+nele c,ruia curea nesupunerea 6 de pruden0, /i de
umilire pentru pre4ent% de /terere din memorie pentru mai t+r4iu 6 aflarea
unei comori o dat, cu d,r+marea ar fi fost un dar /i sinurul element
po4iti7 care s-ar fi desprins dintr-o uria/, nea0ie$
L ?i dac, n-am face t+rulB -ntre2, iar% dup, o pau4,% 3mp,ratul$
L M,rite doamne% eu mi-a/ lua 4ilele% familia mea ar r,m+ne-acolo
unde se afl,-acum -n siuran0,% cu a7utul nostru% iar 3n,l0imea-7oastr, nici
-n eternitate n-a0i afla comoara dacilor$
(mul rosti cu reutate ultimul cu7+nt$ 1o7ad, c, oarecare ru/ine mai
p,stra /i-n tr,dare$
L ?i dac, te-am supune la torturiB
Nici 3mp,ratul nu rosti cu u/urin0, cu7intele% deoarece nu le putea
deta/a de realitatea c,reia-i corespundeau /i care-i era ur+t,$
L N-a0i apuca% doamne$ (mul% c+nd tie /i c+nd vrea, -/i poate opri
7ia0a$
L CumB Cu otra7,B N-ai a7ea timp$ Pot c9ema acum ,r4ile$
L Prin puterea 7oin0ei% r,sun, pentru prima dat, lasul str,inului% iar
pri7irea pe care-o 0intui -n oc9ii -mp,r,tescului interlocutor spunea c, nu
minte /i-l f,cu iar pe st,p+nul lumii s, se scuture de-un fior% de ast, dat, ca
la atinerea de lucru necurat$ Au4ise mai demult c,-n Eipt ar fi fost
anume 7r,.itori care-a7eau puterea s, opreasc, 7ia0a% pe-a lor /i pe-a
altora$
L Cine te-a-n7,0at s, opre/ti 7ia0aB
L Sunt% -n mun0ii no/tri% pustnici care /tiu s,-nf,ptuiasc, acest lucru /i
multe altele$
L Ca% de exempluB
L S, porneasc, 7+ntul% s,-l opreasc,% s, porneasc, mintea omului spre
ce7a /i tot a/a s-o opreasc,$ Lucruri de-acestea$
L ?i taina de-a-0i opri 7ia0a ai -n7,0at-o demultB
L 1e pe c+nd am a.uns sfetnic reesc$
L 1e ceB Hi-era team, de ReeB
L Mai ales de m,rire /i de nestatornicia sor0ii mi-era team,$ A2ia apoi
de Ree$
L Ai 0inut la ReeB
Traian era curios s, de47,luie 0es,tura sufletului care tr,dea4,% cu-at+t
mai mult cu c+t purt,torul acestui suflet% c9iar situat dincolo de ierar9iile
JGE
- "LEANA #ULPESCU -
sociale% nu era un ins de r+nd$ Pri7irea% felul cum fra4V% -ntreaa lui 0inut,%
do7edeau intelien0,% f,r-a mai fi 0inut seam, de latina corect, /i fluent, pe
care-o 7or2ea% deose2it, de-a romanilor instrui0i din Peninsul, doar printr-
o oarecare tendin0, de-a comprima 7ocalele%
L Am 0inut la Ree$
Se 7edea c, fostului sfetnic reesc -i era reu s, rosteasc, aceste
cu7inte$
L Nu 0i se pare c,-l tr,de4i acumB
L 3i tr,de4 pe daci% nu pe Ree$ Te4aurul este al 0,rii$
L Era$
L Era$
L 1ac-ar mai fi tr,it 1ece2al% la fel ai fi f,cutB
L N-a/ fi putut$ E omul c,ruia-i eram cel mai -ndatorat$
L L-ai in7idiatB "-ai fi luat loculB
L 1e ce l-a/ fi in7idiatB P+ndit /i-ncol0it din toate p,r0ileA Ce s, fi
in7idiatBA ?i ce s, fi .induitBA
Yudecata pleda -n fa7oarea sincerit,0ii par0iale a unui asemenea r,spuns$
Traian era dispus s, cread, c, fostul sfetnic reesc nu-/i in7idiase mai-
marele% fiindc, situa0ia acestuia din urm, nu fusese de in7idiat% -ns, nu
putea crede c,-n sufletul sfetnicului nu mi.ise o speran0,% fira7, /i 2ine
ascuns, poate% speran0a de-a ocupa -ntr-o 4i locul -nt+i$
1isciplinat% respect+nd ordinea /i ierar9ia% el% Traian% nu /i-ar fi
r,sturnat niciodat, superiorul$ 3n ca4ul lui% 3mp,ratul$
1ela0iunea 6 ridicat,% din 7remea lui 1omi0ian% la ran de politic,
intern,% ini0iatorul fiind Auustus% dela0iunea 4druncin+nd pacea
indi7idului adus -ntr-o stare de permanent, panic, 6 nu-l punea-n
prime.die pe eneralul destinat s, stea de 7e9e la fruntarii% departe de
forfota de intrii /i de in7idii a Romei$ Nimeni nu s-ar fi r,2it s,-i ia
locul$ O7onul despre descre/terea popularit,0ii -mp,ratului% care aduna
re/elile la r,mad,% nu se putea s, n-a.un, /i la urec9ile soldatului
disciplinat care era Traian% oric+t de departe s-ar fi aflat el de Ur2e$ El nu l-
ar fi r,sturnat nicic+nd pe 1omi0ian% dar nu o dat, +ndul -l dusese la
e7entualitatea unei r,sturn,ri /i la cea a unei noi aleeri$ Traian n-ar fi
profitat de entu4iasmul trupelor fa0, de comandantul lor pentru a se
proclama imperVtor% -ns, nici nu se putea spune c, nici prin +nd nu-i
trecuse c,-ntr-o 2un, 4i ar fi putut a.une s, pun, piciorul pe lespedea
primei trepte de su2 4ei$
JGG
3mp,ratul se uit, la omul din fa0a lui ca /i cum c+nd7a% mai demult% i-ar
fi-nfr,0it acela/i +nd$
1e c+te ori nu-/i plim2ase Traian oc9ii% m+na /i +ndul pe 9arta 6 de
fapt% o copie a 9,r0ii -ntocmite de PecatMus din A2dera dup, 7estiiile
celei 7ec9i a lui Anaximandros 6 pe 9arta numit, de el% Traian% :Ta2ula
marelui Alexandru;% folosit, de Macedonean -n incursiunea de la
mia4,noapte de "struA ?i de c+te ori nu se uita pierdut c,tre R,s,ritul plin
de f,,duin0e% departe% dincolo de 4are% spre marinea lumii locuiteC
(mule0ul pirpiriu% pe care soarta i-l adusese dinainte% se +ndise oare
7reodat, la marele lor Ree% contemporan lui CMsar /i lui PompeiB 3/i
plim2ase el 7reodat, oc9ii% m+na /i% mai ales% +ndul peste 9arta 7astelor
teritorii ale acelui ReeB
L Cum de nu te-ai omor+t o dat, cu familia Reelui /i cu celelalte
c,peteniiB
L Am 7rut s, m, omor$ 1ar m-am -ntors /i mi-am 4is8 c+t timp e 7ia0,%
e /i speran0,$ #oiam s, 7,d ce-a7ea s-aduc, 4iua de m+ine$
L Mai ales c, posedai /i-o asemenea moned, de sc9im2C
L La-nceput nu mi-a 7enit +ndul ,sta$
L ?i c+nd 0i-a 7enit +ndul ,staB
L C+nd mi-am dat seama c, 1acia este pierdut, /i c, acest mare a7ut
ascuns n-a7ea s, mai fie niciodat, al dacilor$
Criton r,m,sese pironit -n locul -n care se afla c+nd intrase omule0ul -n
-nc,pere$ Uitase de aerul nep,s,tor /i a2sent pe care o2i/nuia s, /i-l
compun, /i asculta acum numai oc9i /i urec9i% -ntin4+nd din c+nd -n c+nd
+tul ca /i cum ar fi 7rut s, prind, din 42or anumite sunete care-ar fi putut
s,-i scape$
L E/ti con7ins% a/adar% c, 1acia e-nfr+nt,$
L ?tiam de mult c, a/a a7ea s, fie$
L ?i Reele /tiaB
L ?tia% dar nu l-a p,r,sit speran0a dec+t -n fa0a mor0ii$
L Ar fi putut s, tr,iasc, p+nN la ad+nci 2,tr+ne0e% dac-ar fi respectat
tratatele -nc9eiate cu Cetatea$
L Nu putea fi client$ Era o fire apri, /i nu cuno/tea calea de mi.loc a
compromisului$
L ?tia c, familia lui /i-a luat 7ia0aB
L El le-a dus otra7a$ El$
!KK
- "LEANA #ULPESCU -
Fa0a 3mp,ratului se destinse% apoi a7u o c,dere de plant, op,rit,$ 3ntr-o
clip,% Traian -m2,tr+nise cu dou,4eci de ani% clipa-n care uitase s, se mai
supra7e9e4e$
C,ut, pri7irea lui Criton$ Cine7a tre2uia s,-i confirme c, 7or2ele-au4ite
nu erau -nc9ipuirea lui$ Irecul d,du afirmati7 din cap /i mi/c, falca de .os
-n fa0,% la dreapta% la st+na 6 de parc, i-ar fi c,utat o alt, a/e4are$
Pe Traian -l apuc, un mare parVpon -mpotri7a tr,d,rii$ ( clip, a7u
tenta0ia s-o spun, cu las tare str,inului5 /i s,-i mai spun, ce p,rere a7ea el
despre ideea acestuia c, nu-/i tr,da Reele% ci :mai mult pe daci;%
formulare ce 0inea de sofistic,5 /i iar,% c,% la urma urmei% s, tr,de4i un
neam pe care-ar fi tre2uit% prin locul pe care-l a7eai% s,-l aperi /i nu s,-l
7in4i era c9iar /i mai ra7 dec+t s, tr,de4i un om% oric+t de-ndatorat i-ai fi
fost$ ?i-aduse aminte c,% oricum% cel pu0in pentru momentul -n care se afla%
nu-/i putea-n,dui s, se foloseasc, doar de fidelii lui 1ece2al$ 1e la
ace/tia% mai mult dec+t supunere n-a7ea ce s-a/tepte$ Niciunul nu 7enise
s,-i ofere ce7a -n sc9im2ul unui a7anta.$
3ntr-un t+r4iu se uit, iar, la str,in$
L 1ac, 0i-a/ aranta un loc potri7it cu priceperea dumitale% aici% pe
l+n, legatus 6ugusti /i pe l+n, cei 4ece consilieri% un loc -n um2r,% 2un
pentru dumneata /i pentru noi -n orani4area pro7incieiB
L Nu% doamne$ Mi-ar fi reu s,-ndur permanent% pe de-o parte 6 ura%
dispre0ul 6 pe de alta$ Roma e locul unde 7oi fi nimeni$
L Unde e te4aurulB
L 1up, ce familia mea 7a fi a.uns la Roma% eu r,m+n+nd aici ostatic%
7oi de47,lui 3n,l0imii-7oastre locul$
L PrecautA
L "erta0i-m,% doamne% 7ia0a ne-n7a0, c, nu suntem niciodat, at+t de
precau0i pe c+t ar tre2ui$
L ?i su2 ce statut -0i -nc9ipui existen0a la RomaB
L Su2 cel de pererin obinuit, dac, mi-ar -n,dui 3n,l0imea-7oastr,$
Prin urmare% str,inul /tia c, pererinii se-mp,r0eau -n o2i/nui0i /i -n
dediticii, pro7eni0i din neamurile-nc,p,0+nate /i re4istente care se-nd+r.eau
-mpotri7a imperiului p+n, ce erau puse cu 2otul pe la2eA
L A/a 7a fi$
Cu un est de le9amite% 3mp,ratul -ntinse m+na spre clopo0el /i-l ridic,$
Apoi% r,mase cu ea suspendat,-n aer$
L Spune-mi% <icilis% ce 7oce-a7ea 1ece2al$
!KJ
<icilis tres,ri c+nd -/i au4i numele$
L A7ea o 7oce .oas, /i puternic,$ Se-au4ea p+nN la aproape dou, stadii%
c+nd 7oia s, fie-au4it$
Cu 7ocea lui pl,p+nd, /i su20ire% <icilis a2ia articula cu7intele$ Ai fi 4is
c, st,tea s,-/i dea ultima suflare% ori c,-i secase lim2a$ Traian puse
clopo0elul pe mas,% f,r, s, fi sunat$
L 1u-l pe str,in% se-adres, lui Criton% f,r, s,-l pri7easc,$
F,cu un est de concediere cu m+na /i% fix+nd un punct din fa0a lui% se-
ad+nci -n +nduri$
R,mas sinur% se urni cu reu spre -nc,perea-n care-l a/tepta patul$ "ar i
se umflaser, le4nele /i iar -l dureau$ Cu oc9ii -nc9i/i recapitul, proramul
de-a doua 4i$ C,sc, o dat, lun$ Un moment r,mase cu ura desc9is, mare
/i n-o mai putu -nc9ide$ A/tept, s, i se descle/te4e f,lcile /i -nc9ise -ncet /i
cu team, ura$ Nu era prima oar, c,-i -n0epeneau f,lcile c+nd c,sca$ Pe la
coada oc9ilor i se prelinse c+te o lacrim,$ 3nainte de-a adormi% un +nd 6
pe .um,tate al tre4iei% pe .um,tate al somnului 6 -i trecu prin minte ca o
adiere8 :C+te lucruri -0i poate lumina o 7oceC;$
S
Cet,0ile fuseser, d,r+mate$ Cu fiecare piatr, scoas, dintr-un 4id% mai
pierea o speran0, a dacilor -ntr-o -ntoarcere nea/teptat, a ro0ii care dep,na
firul sor0ii fiec,ruia /i pe cel al sor0ii tuturora$ 3n7in,torii era pre7,4,tori$
Se +ndeau la nepre7,4utul istoriei /i se pre,teau pentru toate-nt+mpl,rile
cu putin0,$ (ricare /i oric+te-ar fi fost 7iitoarele 7iituri ale istoriei% ele-
a7eau s, dea peste-o 1acie cucerit, /i 6 semn suprem al cuceririi 6 cu
cet,0ile d,r+mate p+n,-n temelie$ 1ac, roata a7ea s, se-n7+rteasc, mai
-ncet% nepre7,4utul istoriei a7ea s, ,seasc, pe-acele locuri o colonie
roman,% ordinea% eometria Cet,0ii l,rind rani0ele imperiului% /i-o
popula0ie ale c,rei interese a7eau s, fie interesele Romei% sinura-n stare s-
o apere /i s,-i mai poat, aranta existen0a$
3ncepuse m,surarea p,m+nturilor /i num,rarea popula0iei$ P,m+nturile-
/i a7eau 9ot,rniciile din mo/i-str,mo/i% iar popula0ia era num,rat, /i pe
7remea reilor daci% fiindc, tre2uia s, se cunoasc, pe c+0i o/teni se putea
2i4ui st,p+nirea$ (2i/nui0i% deci% s, fie num,ra0i din timp -n timp% acum
dacii se uitau unii la al0ii% -ntuneca0i de presim0iri care le /opteau c, aceea
a7ea s, le fie ultima num,r,toare din 7ia0,$ T,cu0i de felul lor% de ast, dat,
!K!
- "LEANA #ULPESCU -
sim0eau ne7oia s, 7or2easc, unul cu altul pentru a desc,rca din prea-plinul
am,r,ciunii /i-al presim0irilor sum2re$ 1e ce erau num,ra0i acuma, c+nd
era limpede c, nu-i mai ducea nimeni la niciun r,42oiB Aflaser, c,-
n7in,torii -ncorporau 2,r2a0i din r+ndul neamurilor cucerite$ Altminteri%
de unde-ar fi a7ut Roma at+tea leiuni /i-at+tea trape auxiliareB Nici dac-ar
fi -ncorporat mo/neii /i pruncii$ Pe ei% pe daci% era limpede c, n-a7eau de
+nd s,-i ia la oaste la at+t de pu0in timp dup, ce-i -nfr+nseser,$ Cu +ndul
-nfr+nerii omul se-n7a0, cu-ncetul% a/a cum se-n7a0, cu orice +nd% pornit
din orice stare$ (fi0erii care a7eau ca sarcin, s, o2ser7e starea de spirit a
popula0iei -nfr+nte comunicaser, statului-ma.or c,-n r+ndurile-acesteia
ap,ruse o nelini/te foarte-apropiat, de panic,$ Spre-a le cre/te dacilor
nelini/tea sau pentru a le-o potoli 6 nu s-ar fi putut spune 6 se -ncepu /i
num,rarea animalelor$
M,sur,torii de p,m+nt 6 agri mensorii 6 nu mai pridideau din noapte-n
noapte cu sforile% cu ec9erul /i cu pr,.ina% socotind% -mp,r0ind% pun+nd
semne desp,r0itoare -ntre 2uc,0ile de p,m+nt$ Mineri de neam pirust% din
1alma0ia% fuseser, adu/i pentru a cerceta minele de aur /i de aram,$
Nisipul r+urilor /tiute a purta aur era cernut$
Erau m,surate /i cercetate p,durile$
1acii erau lua0i c,l,u4e pe poteci de munte care duceau la st+ne$ Totul
tre2uia /tiut% num,rat% catarafiat$
3n sufletul -n7in/ilor se r,42oiau dou, porniri potri7nice8 o nesf+r/it,
p,rere de r,u dup, Reele mort =care luptase o 7ia0, pentru ca a7utul lor s,
nu fie m,surat% socotit /i -mp,r0it de niciun str,in> /i-o apri, acu4are
adus, aceluia/i Ree% care se-nc,p,0+nase a nu c,uta ori a nu afla c,ile de
mi.loc -n rela0iile cu du/manul% mai ales calea care i-ar fi scutit de
amarnica pri7eli/te a-nfr+nerii f,r, speran0,$ Fiecare ac0iune de
orani4are-a 0,rii lor% a.uns, o pro7incie printre-at+tea alte pro7incii ale
imperiului% era sim0it, de daci ca o umilin0,% umilin0, pe care o/teanul n-o
2,nuie/te c+t timp 0ine-o arm,-n m+n,% c+nd% oric+t i-ar fi superior
inamicul% -l pri7e/te totu/i ca pe-un eal$ Pentru cine n-o ustase%
am,r,ciunea p,cii de-n7ins era reu de-nc9ipuit$
Femei r,mase ale nim,nui -/i aflaser, ad,post prin c+te o cas, de om
pustie% sc,pat, de la pr,p,d$ Oiua erau scoase la muncile c+mpului% ca /i
copiii-n stare s, 0in, o secer, ori o sap,-n m+n,$
S
!K&
1espa% cu pasul ei ap,sat de munteanc,% um2la peste tot /i aduna copiii
r,ma/i sinuri pe lume% prea mici pentru a munci /i pentru a pricepe$ 3ntr-o
cas, r,mas,-n picioare le f,cuse-ad,post /i-i -nri.ea% cu-n7oirea st,p+nirii%
-mpreun, cu Asta /i cu Panesia% ne7asta lui Porsilo$
Cum a7ea un pic de r,a4% 1espa se /terea de n,du/eal,% -/i d,dea
n,frama spre ceaf, /i c+nta din tulnic$ C+ntece 7esele /i de .oc% ea
pun+ndu-se-n capul roatei% 2,t+nd cu n,de.de din opinc, /i-n7,0+ndu-i pe
copii s, .oace .ocurile lor din neam -n neam$
Seara le c+nta doine /i c+ntece de-adormit% iar pentru a suna stinerea
tulnica o dat, lun$ Pentru urec9ea-n7,0at, a deslu/i spusa tulnicului% ale
c,rui sunete-/i a7eau fiecare-n0elesul% c+ntarea prelun, ce d,dea ocol
mun0ilor /i 7,ilor% pornit, dintr-o suflare de femeie% era -nc9inarea adus,
celor adormi0i su2 lie -ntru ap,rarea ei% semnul de credin0, al celor r,ma/i
-n 7ia0, fa0, de cei pleca0i$
Ne7asta lui Porsilo muncea din r,s,rit -n asfin0it% f,r, odi9n,% f,r,
cru0are% fiindc, nu mai a7ea% dup, p,rerea ei% pentru ce s, se mai cru0e$
Sinurele clipe de r,a4% de o2icei spre asfin0it 6 c+nd omul se-adun, /i se-
apleac, asupra lui -nsu/i% fiindc, /i-n ad+ncul lui se-n+n, lumina cu
um2ra 6 Panesia /i le petrecea la morm+ntul 2,iatului lor$ 3i aducea flori%
frun4e /i +ndul ei de mam, -mpotri7a c,ruia moartea n-a7ea putere$ Nu
pl+nea% nu se c,ina$ T,cea% muncea isto7itor /i uita s, m,n+nce$ Era de
mirare cum mai a7ea putere s, um2le% -ntr-at+t a.unsese de sla2,$ N,scut,-
n cas, de oameni a7u0i /i cu purt,ri alese% fusese pre,tit, de copil s, /tie
r+nduiala unei case cu slu.itori% -n care -ns, n-a7ea s, stea cu m+inile-n s+n
nici st,p+na$ Muncile pe care tre2uia s, le-ndeplineasc,-n noile-mpre.ur,ri
n-o speriau /i nici nu i se p,reau -n.ositoare$ Cel -mpotri7a c,ruia soarta se-
nd+r.ise nu se mai mira de nimic% -ns, lumea a.unsese un loc str,in% -n care
nu mai /tia ce caut,$ Str,inii 7or2eau alt, lim2, /i lim2a lor o f,cea s, se
uite-n .ur% ca /i c+nd s-ar fi tre4it -n loc necunoscut$ Nu putea s, cread, c,
aceea/i lume /i lucrurile ei% acelea/i% puteau fi numite altfel de oameni din
neamuri diferite$ ?tia un sinur lucru8 romanii puneau cap,t unei lumi$ 3n
acea lume se desf,/urase 7ia0a ei ade7,rat,% fiindc, ce tr,ia acum era o
-nt+mplare al c,rei -n0eles nu-l pricepea$ Nu mai a/tepta nimic$ 3l 7edea rar
/i pu0in pe 2,r2atu-s,u% Porsilo% luat la munci rele ca to0i 2,r2a0ii$
3n+ndurat% ne,sind ce s,-i spun,% pun+ndu-i doar m+n+ietor o m+n, pe
um,r% nici Porsilo nu mai apar0inea realit,0ii ei8 a.unsese /i el s, apar0in,
!K'
- "LEANA #ULPESCU -
lumii str,ine care numea altfel lucrurile dec+t le numeau ei% cei de dinainte$
3n sufletul Panesiei% "nainte /i dup a7eau dou,-n0elesuri8 mai -nt+i numeau
9otarul care-o desp,r0ise de feciorul ei% apoi numeau 9otarul care-o
desp,r0ise de lumea ei$ 3n lumea de-acum% at+t de str,in, c, nici n-o mai
mira% pentru d+nsa r,m,sese o sinur, uimire8 cum de puteau fi oameni
care s,-/i duc, mai departe 7ia0a ca /i c+nd s-ar fi r,sturnat o strac9in, /i-
at+ta totB cum se f,cea un pic de lini/te o a/e4au la loc /i totul continua ca
/i c+nd nimic nu s-ar fi -nt+mplatB ( astfel de fiin0, era 1espa$ Senin,% cu
2u4ele ei p+r.olite /i mereu 2r,4date de s+ne% m,runt, /i-ndesat, ca un
copac scund% dar -nfipt ad+nc /i temeinic -n p,m+nt% 1espa nu uitase s,
r+d,$ 1e toate 7or2ele copiilor% de toate tum2ele /i .ocurile lor r+dea /i nu
r+dea numai% ci c9iar se 7eselea$ Po7estea% f,r, ca inimile s,-i stea o clip,%
despre feciorii /i despre omul ei% de parc-ar fi fost pleca0i /i cur+nd
tre2uiau s, se-ntoarc,$ 3ndat, ce-nt+lnea un om% 1espa -i dep,na po7estea
neamului ei de care n-a7ea s,-ncete4e niciodat, a se m+ndri$
Cunoscu0ii Panesiei c,utau s,-i dea pilde prin care s-o m+n+ie /i s-o
certe totodat, c, se l,sa cople/it, de durere /i c, nu mai -ntre4,rea nicio
ean, de lumin,-n 7ia0a care-i mai r,m+nea de tr,it$ Unii se mul0umeau s-o
pri7easc, doar% cu mil, /i cu .ale% spun+ndu-i cu7intele pe care oamenii de
prin p,r0ile lor le spuneau la c,p,t+iul mor0ilor8 :ce s,-i faci;% la care%
in7aria2il% se r,spundea% a/a cum r,spundea /i ea8 :n-ai ce-i face;$
1espa -i 7or2ea cum 7or2ea oricui% a/e4at /i molcom% f,r,-nmuierile pe
care le-aduce mila-n las% -i 7or2ea o2i/nuit /i f,r, s, se-nduio/e4e$
3ntr-o 4i% cui7a care-o tot d,sc,lea pe 2iata Panesia% -ndemn+nd-o s,-/i
uite durerea% 1espa -i r,spunsese r,spicat% uit+ndu-i-se-n oc9i8 :Pe cine
7ia0a nu-l 7indec, de durere% 7or2ele nu l-or 7indeca niciodat,A;$
1in ce -n ce mai uimit, -n fa0a cursului 4ilnic al existen0ei% Asta se uita
mai -nt+i -n oc9ii plini de draoste ai lui Lupei% pe urm,% -n oc9ii de ap,
netul2urat, ai 1espei% /i se-ntre2a cu las tare8 :Ce s-o mai -nt+mpl, oare
cu noiB;$
Cu 7or2a ei ap,sat, /i str,pun,toare% 1espa 6 trec+nd cu pri7irea
dincolo de Asta 6 -i r,spundea c,t+nd -n ol% ca /i c+nd acolo s-ar fi aflat
r+nduite toate-ntre2,rile din lume8 :(m tr,iA Alta ceB;$
La :ad,postul de copii orfani; 6 c, a/a a.unsese s, se c9eme casa ce-
ad,postea copiii ,si0i% :r,ma/i din r,42oaie;% cum spunea Asta despre
sine -ns,/i 6 ap,ruse un leionar% care se numea pe sine =/i-i f,cuse /i pe
cei mici s,-l numeasc, a/a> :Maister;$ (m p+n,-n trei4eci de ani% -nalt /i
!K*
sla2% c,lc+nd cu un pas mare /i rar de parc, um2la pe 2ra4d, la sem,nat% cu
m+ini luni /i noduroase% Maister a7ea sarcin, s,-i -n7e0e pe orfanii de
r,42oi s, scrie /i s, citeasc, latine/te$ Adusese o roa2, doldora de t,2li0e
cerate 6 se ruase de-un 2,tr+n dr,ni0ar dac s,-i dea ni/te /indre% pe care le
muiase-n cear, de al2ine topit, 6 /i-un m,nunc9i de 2e0i/oare tari% de corn%
cu 7+rful ascu0it la un cap,t /i te/it la cel,lalt$ Cu astea din urm,% copiii
4+riau fel de fel de semne pe t,2li0e% /ter+ndu-le 6 c+nd re/eau ori c+nd
nete4eau stratul de cear, ca s, scrie altele noi 6 cu te/itura de-i 4icea
spatul,% dup, cum le explicase Maister% care le mai spusese /i c, 2e0i/orul
se c9eam, stilus% C+nd se i7ea Maister la lec0ie% Asta se-ascundea -n dosul
copiilor$ 3ncerca s, priceap, -n0elesul semnelor pe care str,inul le desena
pe nisipul dintr-un strat su20ire 6 arina a/ternut, -ntr-un col0 de 2,t,tur,%
c+nd era 7remea frumoas,% ori -ntr-un cap,t de prid7or% c+nd ploua$ Se
dumirise-ntr-un t+r4iu c, fiec,rui sunet i se potri7ea un semn dintre cele-
ncredin0ate nisipului$
Cu un 2,0% str,inul urm,rea semnele% -n timp ce-n dreptul fiec,ruia
rostea c+te un sunet$ C+nd -ncepuse ca din litere s, lee cu7inte% dasc,lul
4+ria pe nisip conturul fiin0ei sau pe cel al lucrului numit$ Cum 7edeau
conturul terminat% copiii% care urm,riser, cu suflarea oprit, m+na
maistrului% i42ucneau cu to0ii-ntr-un stri,t% apoi rosteau -n lim2a lor
cu7+ntul corespun4,tor imainii$ Leionarul--n7,0,tor% la r+ndu-i% pronun0a
clar cu7+ntul -n latine/te 6 c,4nindu-se% c+t putea mai 2ine% s, n-apese prea
tare pe re-uri% cum f,ceau 0,ranii de prin locurile natale 6 /i-l repeta f,r,-
ntrerupere p+n, ce i42uteau /i /colarii lui s,-l spun,$ Pe c9ip nu i se citea
nici m,car un c+t de m,runt semn de plictiseal,% de ner,2dare sau de
ener7are$
Asta /tia c, familia Reelui% precum /i -nal0ii dre,tori /i familiile lor
-n7,0au s, scrie /i multe alte lucruri dup, aceea% fiindc, puteau citi ce
scriseser, al0ii$ Seuris% fiul lui <icilis% -i l,murise /i ei la ce folosea
scrisul8 pentru ca oamenii s,-/i poat, spune la distan0, unii altora ce au de
spus% f,r, intermediar% /i pentru ca unele +nduri ale lor s, r,m+n,
-nsemnate pentru cine-a7ea s, ai2, mai t+r4iu timp s, le citeasc,$ El -i scria
pe nisip numele /i cu litere latine% /i cu litere rece/ti$ Asta se uita
-nm,rmurit, c, ni/te semne puteau a7ea at+tea-n0elesuri$ Ca /i suflarea de
tulnic% pentru neamul lorC
3n mintea ei -/i f,ceau loc tot felul de nedumeriri8 nu era l,murit, dac,
:Maister; era un nume de om sau numele meseriei aceluia$ Pe nisipul din
!K@
- "LEANA #ULPESCU -
col0ul de curte 9,r,4it /colii% Maister o desenase pe 1espa /i spusese
:mulier;$ S, fi fost :mulier; femeie ca toate femeile sau doar numele
1espei -n semnele str,inilorB Aceste -ntre2,ri o nelini/teau pe Asta$ N-
a7ea pe cine-ntre2a% n-a7ea cui cere s-o lumine4e$ Faptul c, un om r,s,rea
de unde7a% 4+ria ni/te semne /i cu ele st+rnea at+tea-ntre2,ri /i-at+tea
nedumeriri -n min0ile semenilor s,i o nelini/tea$ Ea fusese-n7,0at, cu
lucruri limpe4i% c,rora s, le priceap,% f,r, mult, 2,taie de cap% -n0elesul$ Se
sim0ea mai umilit, /i mai a nim,nui de c+nd aflase c, ceea ce ei i se p,rea
aproape 7r,.itorie% ca scrisul /i cititul% pentru al0ii era lucru o2i/nuit$
Ser7andus% care-/i f,cea mereu drum pe la :ad,postul copiilor orfani;%
2a ca s, 2ea ap,% 2a% c9ipurile% ca s, supra7e9e4e ordinea% citea f,r, nicio
poticneal, cele scrise de Maister pe nisip$ Nu uita niciodat, s, dea cu
piciorul -n c+te o pisic,% s, pi/te un copil de urec9e ori s,-i fac, sp+rnel -n
cap p+n, ce copilului st,teau s,-i sar, oc9ii de durere$ 3l c,uta pe Lupei din
pri7ire% dornic s,-i ard, un c,lc+i -n coaste$ C+inele% sim0indu-l de departe%
se-ascundea /i% uneori% nu se mai ar,ta p+n, t+r4iu noaptea% c+nd 7enea /i-
/i culca 2otul peste picioarele Astei$
Maister se uita consternat la Ser7andus$ 3l considera ceea ce era8 o
2rut,$ Respectul ierar9ic -l -mpiedica pe Maister% simplu leionar% s,
proteste4e fa0, de rosol,niile unui decurion$ 1ac-ar fi raportat superiorilor
purtarea lui Ser7andus% nu le-ar fi f,cut niciun ser7iciu copiilor orfani /i
nici femeilor care-i -nri.eau% iar lui% maistrului% i-ar fi atras numai
ponoase$ Cui s,-l fi reclamat pe Ser7andusB (riunde% ar fi primit acela/i
r,spuns8 :Nu i-am cucerit ca s,-i m+n+iemA; sau :Ce te pri7e/te% ce% -0i
face 0ie personalB; sau :Nu po0i tr,i de ri.a -n7in/ilorB;% replici
pre7i4i2ile% care exprimau concep0ia militarilor de rade inferioare /i%
uneori% /i pe-a celor de rade superioare cu pri7ire la raporturile lor cu
neamurile-nfr+nte$
Materialele de construc0ie re4ultate din d,r+marea cet,0ilor a/teptau
a/e4ate ordonat refolosirea-n alte forme% 9ot,r+te de noii st,p+ni$ 1in
p,dure se c,rase lemn drept /i lemne de foc$ #remea culesului trecuse$
(amenii% care p+n-atunci munciser, fe2ril% a7eau un r,a4 /i% cum se-
nt+mpl, c+nd omul are timp pentru sine% se +ndeau la ceea ce a7ea s,-i
mai a/tepte% c+nd% deodat, li se ,si o munc, isto7itoare /i care mai tre2uia
/i s, fie dera2, terminat,8 a7eau de s,pat o al2ie prin care s, treac,
7remelnic apa unui r+u$ Romanii ori a7eau de +nd s,-i umileasc,
!KD
=pun+ndu-i s, fac, un lucru 4adarnic> ori a7eau un plan =al c,rui -n0eles
-n7in/ii nu-l pricepeau>A
3n primul moment% /i -nc, mult dup,-aceea% dacii tr,ir, doar umilin0a /i
nelini/tea pe care le cuprinde% ca pe-o os+nd,% lucrul ne-n0eles$
<,tr+nul 1romi9ete era sinurul care-n0eleea t+lcul acelei munci
asemenea c,ratului de ap, cu ciurul$ Se uita mereu spre locul unde oamenii
s,pau -nr,m,di0i unii-ntr-al0ii ca ni/te 7iet,0i su2 amenin0area unei
prime.dii$ Se-ntre2a -ntruna dac,-n afar, de <icilis /i de el% 1romi9ete% mai
/tia cine7a taina al2iei aceleia de r+u$ Se +ndea c, poate mai sc,pase cu
7ia0, 7reunul din ocna/ii cu care-ascunsese 1ece2al comoara% /i-acum%
pentru a-/i asiura 2un,7oin0a romanilor% le 7+nduse taina$ <icilis n-ar fi
fost primul sfetnic care /i-ar fi tr,dat mai-marele$ 1ac-ar fi a7ut cine7a
timp s,-l asculte pe 1ruxilis% ar fi 4is c, pe nimeni nu n,p,stuise 1ece2al
mai mult dec+t pe-acesta$ 3l socotea cu-ade7,rat pe 1ece2al cel mai mare
du/man al poporului dac /i mai ales al lui% al lui 1ruxilis% fiindc, pierduse
r,42oiul% 2a% mai mult% -l f,cuse pe el% pe 1ruxilis% s,-/i piard, ranul /i s,
munceasc, la r+nd cu oamenii de r+nd$ Tantinis% -n sc9im2% t,cea% lu+ndu-
/i o-nf,0i/are de om .init p+n,-n ad+ncul sufletului% at+t de .init% -nc+t nu
mai ,sea pe nimeni demn s,-i spun, 7reun cu7+nt$ Nu 7or2ise dec+t o
dat,% la-nceput% -ndat, dup, c,derea cet,0ii-de-scaun% c+nd fusese c9emat
-n fa0a lui Traian /i c+nd d,duse las% cu intelien0, /i cu tact%
nemul0umirilor pe care ani de-a r+ndul le-adunase -mpotri7a reelui
1ece2al% ceea ce pentru -mp,ratul romanilor se tradusese ca o acumulare
de in7idie ce% -n sf+r/it% putea s, r,2ufneasc,$
1romi9ete ar fi putut de47,lui oamenilor numele tr,d,torului$ 1ar dac,
nu era <icilisB <,tr+nul se sim0ea 4dro2it su2t po7ara unei mari
r,spunderi5 pe de-o parte% era muncit de +ndul c, numele tr,d,torului
tre2uia cunoscut de tot neamul tr,dat% fiindc, a7utul era al -ntreului neam5
pe de alt, parte% r,spunderea de7enea /i mai rea% dat fiind c, era 7or2a de-
o 7ia0, de om$ 1ac, arunca n,pasta pe cap de om ne7ino7atB Cu toate c,
reele 1ece2al% nepotul lui% -l .urase s, nu-/i ia 7ia0a /i s, 7e9e4e 6 c+t
a7ea s, mai fie cu putin0,% asupra neamului s,u 6 1romi9ete% mai mult ca
oric+nd% ar fi 7rut s, doarm, su2 lie$ 1e ce la anii lui% c+nd pierduse tot%
n-a7ea parte m,car de lini/te% a7u0ie mai presus de toate cu c+te soarta -l
poate 9,r,4i pe om /i pe care cel d,ruit% de multe ori% nu /tie s-o
pre0uiasc,B
:Oei% de ce mi-a0i dat at+tea 4ileB;$
!KE
- "LEANA #ULPESCU -
Apa r+ului Saretia curea acum prin al2ia nou,$ 1acii se uitau a
pau2, la at+ta munc, 4adarnic,$ Se +ndeau c, t,lmaciul a7ea s, repete
porunca de plecare% iar ei% -ncolona0i% unul c+te unul% ca orice mi/care s, le
fie 7,4ut, de-nso0itorii de con7oi% a7eau s, porneasc, spre 2ar,cile pe care
le ridicaser, dup,-nfr+nere% -n care dormeau peste noapte /i-/i petreceau
4ilele declarate de repaus$ Munca lor pe 4iua aceea nu se sf+r/ise$ 1eodat,%
malul dinspre cetate al r+ului se umpluse de romani% r,s,ri0i acolo ca
ciupercile dup, ploaie$ 1acii tre2uiau s, scoat, 2olo7anii din al2ia seac,$
1e data aceasta% f,r, s, se fi 7or2it unul cu altul% prin mintea tuturor trecu
acela/i +nd8 su2t 2olo7ani se afla ceea ce de fapt romanii c,utau de la
-nceput% ce7a pentru care -n 2un, parte 7eniser, peste ei$
C+te patru-patru% -nfi+nd 0apina su2t 2olo7ani% icnind% ridic+nd m+na
st+n, la frunte ca s,-/i /tear, sudoarea cu m+neca% dacii -ncercau mai
-nt+i s, disloce din pardoseala col0uroas, pe care-o alc,tuiau% -ntr-o-
m2inare f,cut, de m+na omului% dup, cum u/or -0i puteai da seama$ #ocea
ofi0erului comandant suna% din c+nd -n c+nd% anun0+nd mici -ntreruperi ale
lucrului$ :Nu de mil,% ci pentru ca s, nu murim;% +ndeau mul0i dintre
-n7in/i% printre care /i C9e2risis$ <,tr+nii% femeile /i copiii se-adunaser,
-ncet--ncet pe mal /i se uitau -n t,cere$ <,r2a0ii i42utiser, s, urneasc,
prima piatr,5 de-aci -ncolo f,c+ndu-se loc% celelalte pietre se mi/cau mai
u/or$ Cele scoase erau rostoolite cu 0apinele -n .osul al2iei% cu 4omot
sec% a/a cum d, piatra i42it, de piatr,$ 1eodat,% capetele celor care se aflau
-n al2ia r+ului se-adunar,-n cerc$ 1in stratul de nisip 2,t,torit% aflat su2t
pietre% se i7eau m+nere rele de 2ron4 /i% ici-colo% c+te un contur floral tot
din 2ron4% ornamente s,dite acolo parc, de fire din timpuri uitate /i de
oameni% /i de 4ei$ Porsilo% C9e2risis /i Tantinis a7ur, to0i un +nd8 :Aici
era% m,rite doamne% locul pe care nici pas,rea nu-l /tiaBA;$ 1ruxilis -/i
scutur, f,lcile /i u/a -ntr-o mi/care de nemul0umire8 :Cumnate mare%
cumnate% /tiai locul ,sta /i mie nu mi l-ai spus% arde-te-ar foculA;$ <,tr+nul
1romi9ete 6 care se afla sus% pe mal% -n r+nd cu 2,tr+nii% cu femeile /i cu
copiii 6 duse m+na la c9imir% locul unde 0inea p+n4a-n 0es,tura c,reia se
afla taina celeilalte comori% cea /tiut, de Ree$ Feciorul lui Porsilo% copil
care-a7ea mereu 7edenii% -nainte de-a fi luat 2,utura-de-trecut-dincolo% -i
trimisese 7or2, lui 1romi9ete c, la 7remea c+nd a7ea s, simt, c, i se-
apropie ceasul s, dea p+n4a unei femei$ :Oei% c+nd o fi% lumina0i-mi
mintea% ca s, /tiu cuiA;$
!KG
Romanii t,iar, iute creni din copacii de pe mal /i m,turar, fe2ril
nisipul% de su2 care se i7ir, cufere de ste.ar% -ncrustate cu ornamente
florale% de 2ron4% ca /i m+nerele% prinse 6 c+te dou,% de fiecare parte lun,
a cuf,rului% c+te unul 6 de partea -nust,$ 3n mi.loc se ,sea un cuf,r cu
opt laturi% care str,lucea -ntre celelalte% ca o nestemat,-ntre ni/te pietre de
r+u$ Cuferele erau -n asemenea fel a/e4ate% -nc+t li se puteau apuca u/or
m+nerele$ 3ntre ele% 2ine 2,tucite% se aflau /omoioae de c+l0i -m2i2a0i -n
r,/in,$
3mp,ratul /i statul s,u ma.or% -n/tiin0a0i de mersul ultimei lo7ituri date
dacilor% co2or+ser,-n al2ia r+ului$ Cum p,/eau s,ltat% c,ut+nd cu talpa
c+te-o piatr, mai pu0in col0uroas,% aduceau a 2+tlani -n c,utare de prad,
prin locuri -n care apa secase l,s+nd -n urm, 7iet,0i condamnate la pieire$
1e la un moment dat% -ncepur, s, calce peste l,4i$ A.un/i l+n, lada
octoonal, 6 mult mai mic, dec+t celelalte% -ns,% dup, cum se p,rea% de aur
toat, 6 3mp,ratul /i statul s,u ma.or r,m,seser, mai -nt+i cu piciorul -n aer%
deruta0i de sclipirea metalului su2 soarele ro/u-n asfin0it$ 1e pe capacul
cuf,rului% lucrat -n relief -nalt% oc9i de lup -i 0inteau cu-o pri7ire moart,%
cu-at+t mai -nfrico/,toare% cu c+t st,teau s, ias, din or2itele unui cap cu
2otul lar desc9is$ 3mp,ratul /tia c, n-ar fi tre2uit s, desc9id, niciun cuf,r
de fa0, cu -n7in/ii% c,rora umilin0a de-n7in/i le era de a.uns$ 1ar
curio4itatea era mai puternic, dec+t .udecata rece /i de durat,5 era un
irepresi2il impuls de moment$ 3mp,ratul d,du cu oc9ii de centurionul
Ceionius% a c,rui 7edere nu-l 2ucura niciodat,% amintindu-i de-un camarad
mort /i de-un cenotaf pe care i-l f,,duise acestuia-n +nd% dar a c,rui
transpunere-n fapt o tot am+na$ Era un moment potri7it s,-i dea un semn
de pre0uire acestui centurion$ 3i f,cu semn s, ridice capacul cuf,rului de
aur$ Ceionius se l,s, pe 7ine% ca s, poat, pri7i de-aproape -ncuietoarea
aflat, pe una dintre laturile octoonului% -ncuietoare-n form, de ril,$
3ncerc, el cu am+ndou, m+inile s, desc9id, rila 6 c+nd de .os -n sus% c+nd
de sus -n .os% c+nd de la dreapta la st+na /i c+nd de la st+na la dreapta 6
4adarnic$
L 3n,l0imea-7oastr,% se adres, Ceionius 3mp,ratului% lu+nd mai -nt+i
po4i0ia de drep0i% m, tem c, aici tre2uiN s, fie o c9ic9i0, pe care% dac, n-o
/tii% 4adarnic te ostene/ti s-o afli$
L ?tie care7a dintre 7oi s, desc9id, felul ,sta de-ncuietoareB Tradu% se-
adres, 3mp,ratul t,lmaciului% dup, ce mai -nainte 7or2ise f,r, adres,$
!JK
- "LEANA #ULPESCU -
Cu f,lcile tremur+nd ca la friuri% 1ruxilis r,m,sese cu pri7irea
pierdut,-n ol% de parc, de-acolo ar fi a/teptat o de4leare$
Tantinis se uita /i el unde7a% departe$ Pri7irea-i era un amestec de trufie%
de .inire /i de 7ise$
Ceilal0i daci% din clipa c+nd de su2 nisip se i7iser, semnele comorii% nu
mai ridicaser, capul din p,m+nt$
3ntre2area t,lmaciului nu primi r,spuns$ Lini/tea -nser,rii c,dea ca un
4,2ranic peste taina de47,luit,$ 3n7in/ii -ncercau parc, prin t,cere s,-/i
ocroteasc, a7utul% ultimul% -nc,put /i-acela pe m+na-n7in,torilor$
L #a tre2ui for0at,% 4ise 3mp,ratul -ntr-un t+r4iu% uit+ndu-se spre
R,s,rit$
Tocmai c+nd doi leionari se pre,teau% cu dou, r,ni% s, smul,-
ncuietoarea-n form, de ril,% Porsilo ridic, m+na dreapt, -n semn c, cerea
7oie s, spun, ce7a$
3mp,ratul% pe-al c,rui c9ip curio4itatea st+rnit, de comoar, nu /tersese
dec+t -n parte urmele unei mari plictiseli% f,cu semn de-ncu7iin0are din
cap$
L 3n,dui0i-mi% 3n,l0ime% s,-ncerc eu$
Porsilo se-apropie de cuf,r% 0in+nd pri7irea-n p,m+nt$ 3/i -mpreun, cu
e7la7ie m+inile% -nc9i4+nd oc9ii$ 3/i despreun, m+inile% se-aplec,% ap,s, cu
policarele dou, puncte ale rilei--ncuietoare /i-aceasta se desf,cu pe dat,
-n dou, 2uc,0i% dep,rt+ndu-se una la dreapta% alta -n sus$
Porsilo se-ndrept, din /ale /i cu-am+ndou, m+inile f,cu semn c,
misiunea lui se-nc9eiase$
3n .ur 6 o dat, cu apusul soarelui% care luase parc, /i suflarea oamenilor
cu el 6 se-a/ternuse o lini/te de moarte$
?i reierii uitaser, s, mai 0iuie$
3mp,ratul -i f,cu lui Ceionius semn s, ridice capacul$ Centurionul
execut, ordinul$ Mai -nt+i spusese-n +nd o ru, prin care implora iertare
din partea 4eilor acelor locuri% apoi% cu suflarea t,iat,% ridic, -ncet capacul
cuf,rului$ Nu se putut opri s, nu ofte4e o dat, lun /i-apoi s, scoat, un
:o9; uimit% de-admira0ie$
Un 2,ie0andru dintre pri4onieri se smulse de l+n, Porsilo% se repe4i /i
se-a/e4, cu pieptul deasupra cuf,rului% se ridic, 2rusc /i -n/fac, dintre
odoare un cap de lup str,lucitor% a c,rui p+n4, era 0esut, din aur$ Fui -n
.osul r+ului cu-acest semn al neamului s,u% ridicat deasupra capului$ 3n
oana 2,ie0andrului% steaul scotea sunetul prelun /i -nfrico/,tor%
!JJ
2inecunoscut de cei care-l urmaser, /i de cei c,rora li se-mpotri7ise$ 3n
momentele de uluire eneral, pe care le pricinuise fapta copilului 6 -n a
c,rui minte cine-ar fi putut spune ce se petrecuse cu-ade7,ratB 6 dintr-o
m+n, porni o lance$ Nimeni nu-i poruncise m+inii /i nimeni n-o oprise$
Lancea str,punse copilul$ 3n c,dere% acesta se-n7+rti de c+te7a ori% iar
steaul scoase un sunet din ce -n ce mai sla2% ca de fiar,-n.un9iat,% p+n,
ce se pr,2u/i al,turi de purt,tor% -n pietrele de r+u$
3mp,ratul se uit, posac -n .ur$ 3n cele din urm,% porunci dacilor s, ridice
mortul$ Acesta 4,cea pe spate% cu-o m+n, peste 7+rful l,ncii care-i
str,punsese pieptul% cu alta -n0epenit, pe m+nerul steaului cu cap de lup$
P,rea -ncremenit -ntr-un .ur,m+nt de etern, credin0,$ 3n i42itur,% lancea se
fr+nsese-n dreptul locului -n care str,punsese trupul do2or+t$ Acesta-/i
aflase nemi/carea /i odi9na% -n timp ce lemnul l,ncii se rostoolea -nc,
peste pietre% -n .osul al2iei de r+u$ 3n oc9ii al2a/tri ai mortului% str,.ui0i de
ene aurite de soare% /i pe ura c,rnoas, /i ro/ie de copil se 7edea o
nesf+r/it, uimire$ 3ntr-o clip,% pe c9ipul fiin0ei tinere pe care-o secerase%
moartea str+nsese mirarea de care-ar fi a7ut parte de-a lunul unei 7ie0i
-ntrei$ Porsilo /i C9e2risis se duser, primii$ Apucar, mortul de su2suori$
Li se-al,turar, doi oameni de r+nd% care se-nclinar,% apoi apucar, mortul
de picioare$
Fiul cel mare-al lui C9e2risis lu, steaul din m+na celui c,4ut /i%
0in+ndu-l ridicat cu dreapta% porni -naintea celor patru% care p,/eau
ane7oios printre pietre% -n .osul al2iei% c,tre un loc unde malul era mai
scund$ <,tr+nii% femeile /i copiii de pe mal o apucar, /i ei -n .osul r+ului%
nemaip,s+ndu-le de romani% c,rora le-ntorseser, spatele$ 3nt+mplarea
aceea nepus, de nimeni la cale -i adusese-ntr-o stare-n care /i cei mai
frico/i dintre ei ar fi-nfruntat 9ot,r+t moartea$ Momentele care-l -nal0, cel
mai mult pe om /i-l fac s, sfide4e soarta sunt cele c+nd nu mai are ce
pierde$ C+nd i s-a luat totul% c9iar /i frica% /i c+nd sufletul i s-a olit 6
deodat,% -n ad+ncul lui se -nal0, drept cura.ul de-a -nfrunta necunoscutul$
A.uns pe mal% cel r,pus fu urmat de /irul -n7in/ilor care% f,r, s, fi
sc9im2at un cu7+nt -ntre ei% p,/eau unul c+te unul% cu oc9ii-n p,m+nt% -ntr-
o t,cere mo9or+t,$
R,ma/i -n al2ia r+ului% romanii se uitau c+nd la con7oiul mortuar% a
c,rui t,cere sem,na cu-o amenin0are surd,% c+nd la 3mp,rat care% -ntr-un
t+r4iu% le f,cu semn de repaus$
!J!
- "LEANA #ULPESCU -
Traian a/tepta cu urec9ea ciulit, melopeea prelun, /i monoton, cu
care dacii -/i petreceau mor0ii$ Nu se-au4ea nimic$ L,ncierul 6 desiur%
incapa2il a spune ce-l -ndemnase s,-/i arunce arma dup, copilandrul care
n-ar fi a7ut s,-i d,une4e Romei fiindc, mai flutura o dat, steaul neamului
s,u -n7ins 6 st,tea descump,nit% cu oc9ii aci la daci% aci la 3mp,rat% din
partea c,ruia nu /tia la ce s, se-a/tepte$ Nu se-a/tepta% oricum% nici s,-l
-nal0e-n rad% nici s,-l eloie4e$ 3n repetate r+nduri% comandan0ii atr,seser,
trupelor aten0ia c, tre2uia s, e7ite conflictele cu -n7in/ii% pro7oc,rile /i
.inirile inutile$ 3n7in/ilor 6 Roma le acorda statutul de oameni% necesar
unei con7ie0uiri pa/nice /i profita2ile am2elor p,r0i /i% mai ales% uneia
dintre ele$
Prin 2otul-de-lup% aerul trecea cu 7uiet surd$ A.un/i su2 un ste.ar -nalt%
2,tr+n% cu frun4, deas,% cei patru purt,tori ai mortului se oprir,$ A/e4ar,
trupul pe iar2, /i f,cur, semn c+tor7a oameni% care-a7eau 9+rle0e-n m+ini%
s, sape roapa$ Purt,torii -/i scoaser, c,m,/ile /i le-nnodar, c+te dou,-
dou, pentru a slo2o4i trupul$ ( femeie -/i scoase n,frama /i-i acoperi fa0a$
Porsilo -i smulse 7+rful de lance din piept /i-i -mpreun, m+inile a pace$ 3n
timp ce mortul era slo2o4it /i-acoperit cu p,m+nt% oamenii-ncon.urar,
morm+ntul /i-ncepur, s, se roteasc, -ncet /i le,nat% f,r, niciun sunet$
1up, ce roapa se umplu de p,m+nt /i oamenii ridicar, /i mo7ila% dup,
datin,% Porsilo -nfipse ad+nc 7+rful de lance -n scoar0a ste.arului care-a7ea
s, stea de 7e9e celui dus /i% cu un 7+rf de 0apin,% scri.el, deasupra fierului
un cap de lup cu ura lar desc9is,$ Ni/te fl,c,i do2or+r, un 2r,du0 din
p,durea care-ncepea -n sus de mal% -l -nfipser, la capul mortului /i-i d,dur,
foc$
Romanii st,teau care cu oc9ii-n p,m+nt% care pri7ind aiurea% care% mai
dornici de m,rire% cu oc9ii 0inti0i la 3mp,rat% ata a fi primii -n a-i executa
ordinele$ Unul sinur dintre ei se uita fix /i do.enitor la osta/ul care-
a47+rlise lancea aduc,toare de moarte$ (c9ii neri ai acestuia erau
-ntuneca0i de-o triste0e f,r, leac% nede4lipit, de cel care-a a.uns s, cunoasc,
s,lciul ust al 4,d,rniciei$ El era proasp,tul decurion Ti2erius Claudius
Maximus% cel care 2inemeritase de la patrie pentru a fi t,iat capul /i m+na
dreapt, a Reelui -n7ins al dacilor /i-a le fi pus la picioarele unui
imperVtor al Romei$
3mp,ratul d,du ordin s, fie scoase din r+u cuferele cu a7utul dacilor% iar
pa4ei o2i/nuite a acestora s, le mear, pe urme$
!J&
3n timp ce 3mp,ratul /i statul s,u ma.or p,/eau atent peste pietrele din
al2ia secat, a r+ului ca s, ias, pe mal% Padrian% pri7ind -n ol% 4ise ca
pentru sine% -n rece/te8 :Mai r,u dec+t o crim,8 o eroare;
JJ
$ 3mp,ratul%
care merea -naintea tuturor% se a20inu s,-l admoneste4e% m,car cu
pri7irea% pentru un asemenea comentariu$
S
3n acea sear,% 3mp,ratul m+nca -mpreun, cu statul-ma.or /i cu ofi0erii
superiori% ca de-o2icei% -nc9in+nd pentru -ncununarea 7ictoriei$ Statul-
ma.or /i ofi0erimea striar, de trei ori D6ve<F -n cinstea imperVtorului$
Acesta 2,u mult mai pu0in dec+t de o2icei /i se retrase de7reme$ Nu era
dispus s, simule4e 2una-dispo4i0ie pe care n-o sim0ea$ 3/i d,dea seama% -n
urma -nt+mpl,rii din 4iua care trecuse% c, cel mai reu lucru nu fusese
cucerirea 1aciei$ Aurul /i podoa2ele ei a7eau s, mai astupe olul l,sat -n
7istierie de 1omi0ian% dar nu pentru eternitate$ ( 0ar, cucerit, dac, nu era
producti7,% nu-nsemna altce7a dec+t ri., 4adarnic,$ Cine-ar fi putut s,
munceasc, mai 2ine o 0ar, dec+t locuitorii ei de secole% cine s,-i fi
cunoscut fiecare deal% fiecare 7ale mai 2ine dec+t eiB 3n momentul c+nd
-n7in,torul credea c, a a.uns la o cale de-n0eleere% un nimic era de-a.uns
ca s, strice ec9ili2rul at+ta de precar /i-at+ta de-ane7oie aflat$ La urma
urmei% ce-nsemna 7ia0a unui copilandru% c+nd .um,tate dintr-un popor
pierise ap,r+ndu-/i p,m+ntulB Traian -/i d,dea seama c, dac, romanii s-ar
fi n,pustit din senin s,-i m,cel,reasc, pe dacii -nfr+n0i /i c7asipacifica0i%
du/m,nia lor mocnit, n-ar fi fost at+t de 4+nd,rit, ca de moartea unuia
sinur dintre ei% ucis din prostie% cum fusese cel din acea 4i$ ( dat, cu
-nfr+nerea% -n sufletul unui popor apar suscepti2ilit,0i pe care% c+t, 7reme
se c+rmuie/te sinur% uneori nici nu le 2,nuie/te$ Traian /tia c, dacii erau
acum r,ni0i de moarte$ Un sinur lucru i-ar fi potolit c+t de c+t8
condamnarea l,ncierului care ucisese din o2i/nuin0,$ Cu-o asemenea
m,sur, ec9ita2il, /i-ar fi nemul0umit de moarte trupele$ Un ade7,rat
comandant tre2uia mai -nt+i s, mena.e4e suscepti2ilit,0ile oamenilor pe
care-i a7ea -n su2ordine$ ( m,sur, tre2uia luat,% totu/i% -mpotri7a acelui
l,ncier% fiindc, altfel s-ar fi creat un precedent pentru ar2itrarul
ini0iati7elor proprii$ 1a$ 3mp,ratul ,si m,sura8 mutarea l,ncierului la
trupele din Pannonia$ ( m,sur, disciplinar, care-mp,ca /i capra% /i 7ar4a$
JJ
Procronism =anacronism de anterioritate> 7oit$
!J'
- "LEANA #ULPESCU -
1e fapt% numai ideea de disciplin,% /i pe-aceea 6 cu parcimonie$ Pentru
daci% -mp,carea f,r, moarte-pentru-moarte nu se putea$
:Pot,r+rile pe care tre2uie s, le iei contra7in uneori con7inerilor
indi7iduale$ 1escoperit a4i te4aurul dacilor$ Lucruri de mare frumuse0e$ Nu
m-ar mira s, mai existe /i altul$ Niciun te4aur nu este f,r, fund$ Sper ca
1acia s, nu de7in, o nou, "udee$ Ceremonia fune2r, de ast,4i m,
nelini/te/te$ Ea mi-a -ntunecat 2ucuria de-a fi pus m+na pe te4aur$ S,-i
extermin pe to0i e u/or% dar nefolositor;% -/i not, -mp,ratul -n :emorial%
3/i f,cuse inspec0ia nocturn, -nso0it de statul-ma.or$ Padrian merea
mult -n spatele lui Traian$ La masa de sear,% Padrian se purtase cu toat,
lumea firesc% 7or2ind foarte pu0in -ns, /i numai celor doi meseni al,tura0i$
C+nd se striase D6ve<F, nu-/i economisi 7ocea% pe de-o parte 6 pentru a
mai atenua amintirea cu7intelor rostite-n al2ia r+ului% pe de alta 6 pentru a
se-nscrie -n comportamentul eneral al statului-ma.or /i-al ofi0erilor% care%
din c+nd -n c+nd% c,utau prile. s,-/i manifeste admira0ia fa0, de
comandantul lor suprem c,ruia% ca oric,rui militar% c+nd -i lipsea
4,n,nind armelor /i-al 7ictoriei tre2uia s, i se ofere compensa0ii sonore
cu caracter pacific$ 1e data asta% entu4iasmul -ncerca% -ntr-un fel% s, spele
amintirea unui omor inutil /i-n afara leilor r,42oiului% -ntr-altul% s,-l
r,spl,teasc, pe imperVtor pentru -nsemnata /i mult-r+7nita prad,% ca /i
c+nd imperVtorul ar fi descoperit-o /i nu o tr,dare fortuit,$
Lui Padrian -i 7enea s, r+d, a pau2,-n sinea lui fa0, de-at+ta
pref,c,torie la care oamenii se dedau nesili0i de nimeni% scla7i ai ideii de-a
pre-nt+mpina dorin0a celui mai puternic$
:3ntre mine /i femeia din lupanare nu e nicio deose2ire8 doar mi4a este
alta;% -/i spunea nepotul imperial% -ntr-o atitudine -n care mila /i sila de
sine a7eau p,r0i eale$ "ncompati2ilitatea dintre firea lui /i firea auustului
s,u unc9i -l punea tot timpul la-ncercare$ 1in c+nd -n c+nd% poate tocmai
din cau4a permanentei reprim,ri la care se supunea pentru a p,stra
aparen0a unei cordialit,0i -n rela0iile lor% Padrian a7ea i42ucniri nedrepte
fa0, de -mp,rat% asemeni celei din 4iua care tocmai se-nc9eiase-n str,danii
apoteotice$ 1up, asemenea r,2ufniri% o 2un, 2ucat, de timp tre2uia s,
simule4e c,in0a /i s, um2le-n 7+rful picioarelor pe l+n, unc9iu-s,u$ Ceea
ce se-nt+mplase-n :4iua te4aurului; 6 cum -i spunea Padrian pentru sine
acelei 4ile 6 era% f,r,-ndoial,% o eroare de care 3mp,ratul nu era 7ino7at$
Remarca lui Padrian a7ea un con0inut pornit din r,d,cini mult mai ad+nci%
9r,nite de o ne-ntrerupt, de4apro2are a firii 3mp,ratului$ Pruden0a%
!J*
expresie-a instinctului de conser7are /i-a celui de par7enire% nu-i putea
reprima i42ucnirile% ci ac0iona mai ales post )estum, cu ineficient, putere
morali4atoare$ Plictisit de-a se tot mustra f,r, folos% Padrian% -ntr-un elan
de-mp,care cu sine /i cu tot ce-l -ncon.ura% -/i -ntorcea pri7irea c,tre
soart,% c,reia i se-ncredin0a f,r, re4er7,% spun+ndu-/i8 :1ac, mi-o fi scris
s-a.un -mp,rat% am s-a.un cu sau f,r, 7oia unc9iuluiA;$ Pentru a-nc9eia
dialoul cu pruden0a% -ntindea m+na dup, un filosof rec% citea c+te7a
pasa.e% care 6 pun+ndu-l -n contextul marilor -nfrunt,ri din afara str,daniei
de-a-/i fi pli7it drumul spre putere 6 -l f,ceau s, se uite cu mai mult,-
n,duin0, -n .ur$ :Nu sunt cu nimic mai 2un dec+t al0ii sau dec+t Traian$
Yum,tate din 7ia0a pe care mi-e dat s-o tr,iesc al,turi de el mi-o petrec
pentru a-i fi de4area2il% cealalt, .um,tate 6 pentru a face o f,0arnic, mea
culpaF, -/i -mp,na el lectura cu c+te-un +nd care nu m,ulea pe nimeni$
S
3n castru era o lini/te rea$ 1up, 4iua o2ositoare /i plin, de nepre7,4ut%
tr,it, de to0i /i-nc9eiat, cu-o petrecere mai mult ,l,ioas, dec+t 7esel,%
,l,ia a7+nd drept cau4, ma.or, 2,utura% leionarii c,4user,-n somn ca
2olo7anii$ 3mp,ratul se dep,rtase de-nso0itorii lui% semn c, 7oia s, fie l,sat
sinur$ Ace/tia se retraser, la o distan0, respectuoas,% r,m+n+nd s,-/i
pri7easc, mai-marele -n0epenit -ntr-o atitudine de contemplare pe care nu i-
o cuno/teau$ 1ac, l-ar fi pri7it din fa0,% pe c9ipul lui reoi /i-n oc9ii
-ndrepta0i a7id spre R,s,rit ar fi 7,4ut o su2limare 9ieratic,$ 3n acele
momente% imperVtorul p,rea -n comunicare cu-o di7initate necunoscut,% al
c,rei sinur altar era +ndul celui care oficia$
Tres,rir, cu to0ii /i-/i -ndreptar, pri7irea spre partea de unde credeau c,
7ine sunetul% ca /i c+nd ar fi putut s,-l 4,reasc,$ 1e unde7a se-au4ea
limpede /i monoton% c+ntare de tulnic$ F,r, s, fi cunoscut semnifica0ia
sunetelor 6 care pentru ei erau ca o lim2, str,in, 6 cei din statul-ma.or
pricepur, c, ele po7esteau o mare durere /i-o mare umilin0,$ Se uitar,-n
-ntuneric% -ncerc+nd s,-l str,pun,% se uitar,-n p,m+nt% dar nu se uitar,
deloc unul la altul$
Tre4indu-l din 7isul (rientului% c+ntarea -l i42i pe -mp,rat -n moalele
capului$ Nedumerirea din primul moment se pref,cu -ntr-o furie de scurt,
durat,% con7ertit, iute -n 9ot,r+re ferm, /i rece8 :Neam de dul,i de st+n,
-nc,p,0+na0i% am s, 7,-n7,0 eu minteA;$ Pentru prima oar,% Traian li se-
!J@
- "LEANA #ULPESCU -
adresa -n +nd dacilor direct% ca /i c+nd i-ar fi pri7it deodat, pe to0i -n oc9i$
Pentru prima oar,% 1acia nu mai era o pro2lem, a Romei% ci o pro2lem, a
lui personal,$ El a7ea acum de-nc9eiat ni/te socoteli cu 1acia$ :1acia asta
felixA;$ I+ndul% care de multe ori -i d,duse t+rcoale% -nainte /i dup,
cucerirea 1aciei Felix$ Acum c,p,tase temei de nestr,mutat8 :Pentru 7oi o
s-a.un, !acia Hn)eliLF% ( parte dintre daci tre2uiau str,muta0i -n .os de
"stru8 :Am s, p,stre4 aici tr,d,torii% ca s, am cu ce 7, ru/inaA;$
3mp,ratul -/i trase cu-am+ndou, m+inile poalele tunicii% -n,l0, 2,r2ia /i%
cu pas mar0ial% de parc, atunci% pe loc% s-ar fi-ndreptat spre cucerirea a ceea
ce mai r,m,sese necucerit din lumea locuit, porni s,-/i afle somnul% care%
-n noaptea aceea% ca -n multe altele% a7ea s,-l ocoleasc,$
!JD
5[';\-+7 !6(8 -u, p#n va )i "nc un su)let dac
Pe-acest pm#nt, nu ne-om supune noi<
9 ?ur, o, zei< "n )aa lui 'raian<
M$ EM"NESCU% Pacea pm#ntului vine so cear
/0=13, 5erlin4
pax romana
!JE
- "LEANA #ULPESCU -
!ormii "n morminte tcute
Sub d#mburi sdite cu )lori,
Sub p#nza curatei ninsori,
Sub umbrele linitii mute
Pzit de paznici pioi%
Suntei a moiei comoar
E )ie r#na uoar
-e-aducem aminte, strmoi%
$&
*i dac pe lespedea )r#nt
Pomelnicul vostru sa ters
!e vremi i de-al gloatelor mers,
(ulesu-l-a doina *i-l c#nt
5tr#nilor codri pletoi
(e scuturn orice dumbrav
+n )reamt de-a morilor slav
-e-aducem aminte, strmoi%
Al$ 1A#"LLA% 5alada strmoilor
/Hsvorul-de-Sus, Septembrie, 02BM4
!JG
Peste c+te7a 4ile% c+nd muncile o2i/nuite -i f,cur, pe daci s,-/i mai
mute +ndul de la copilandrul pe care% de-atunci -ncolo% nu-l mai p,/tea
nicio prime.die% printre ei% unii-ncepur, s, c+rteasc,-mpotri7a lui Porsilo$
Nu i se iertase faptul c, :d,duse 2u4na; s, desc9id, cuf,rul de aur care
cuprindea cele mai de pre0 odoare-ale neamului lor$ La sup,rare% omul
spunea multe /i era ata s,-l -mproa/te pe cel asupra c,ruia-i c,/unase cu
parapon /i s,-i r,st,lm,ceasc, p+n, /i +ndul$ Printre ei% unii /tiau foarte
2ine ce-l -ndemnase pe Porsilo s, desc9id,-ncuietoarea8 dorin0a de-a nu
7edea i42it, /i stricat, at+ta frumuse0e$ 1e 7reme ce odoarele-acelea a7eau
s-a.un, la Roma% ele se c,dea s-a.un, -ntrei% -n toat, frumuse0ea lor% a/a
cum ie/iser, din m+na me/terilor care le f,uriser,$ Acei str,ini de la Roma
6 c,rora n-a7ea s, le calce niciodat, piciorul -n 1acia /i c,rora nu le
c,lcase pe c+nd 1acia era a lor% a dacilor 6 tre2uia s, 7ad, c, ei nu erau
neam de s,l2atici /i de fiare% ci unul care luptase fiindc, a7usese ce pierde$
Ei nu fuseser, 9ait, de lupi sco/i de foame din codru% ci c+ini de n,de.de%
c+ini de st+n, care-/i d,deau 7ia0a ca s, scape turma$ 1e la lupi a7eau
numai temeritatea$ 1ar nenorocirii 7enite din afar,% de o2icei oamenii -i
adau, cearta% r+ca% ponerirea care% al,tur+ndu-se la ur+ciunile sor0ii%
-ntunec, /i mai r,u 7ia0a$ Cu toate c, -n sinea lui omul /tie de multe ori c,
a pornit-o pe cale re/it,% nu se-a2ate-n ruptul capului de la ea$
Cu 4+m2etul lui a2ia mi.it -n coada oc9ilor% plini c+nd de trufie% c+nd de
su7eran dispre0% Tantinis 4isese ca pentru sine% dar ca s,-l aud, toat,
lumea8
L 1ac,-i stricau -ncuietoarea% nici n-o mai primeau la RomaA Le pu0ea
/i-o trimiteau -napoi$
Pentru Porsilo era limpede c, Tantinis% cu mintea lui su20ire% -i
-n0elesese foarte 2ine +ndul /i c, 7or2ele de-acum nu 7oiau dec+t s,
semene 4+4ania -n min0ile sla2e care u/or se-nfl,c,rau$
:Pentru ceB;% se-ntre2a Porsilo% :nu suntem /i-a/a destul de 2,tu0i de
4eiB;$
Porsilo nu se de47ino7,0ea -n niciun fel$ Se l,sase demult p,u2a/ s,
mai -ndrepte reaua-credin0, /i sl,2iciunea de minte$
L Se pune 2ine cu noua st,p+nire% cum s-a pus /i cu cea 7ec9e% se-
amestec, /i 1ruxilis -n 7or2,% cu toat, indinarea de care era -n stare /i
care-i f,cea lasul doit s, tremure$ Tot de indinare -i f+lf+iau /i u/ile%
ca ni/te 2,r2ii de coco/ ata s, se repead, la 2,taie$
!!K
- "LEANA #ULPESCU -
L ?i poate domnia-ta nu te-ai pus 2ine cu 7ec9ea st,p+nire% nuBA rosti
cu las pa/nic un om de r+nd dintr-un tri2 din Mia4,noapte$
L Eu am fost silit% r,spunse 1ruxilis cu las pi0i,iat /i +tuit% care
f,cu pe toat, lumea s, ridice capul$
L Silit de cineB 7ru s, afle omul de mai-nainte% pe nume 1aro$
L 1e-mpre.ur,ri$
L AA f,cu 1aro /i d,du a pau2, din m+n,% -n timp ce 1ruxilis%
nemaiafl+ndu-/i locul de c+t era de .init% se-ntoarse cu spatele c,tre to0i$
L (ameni 2uni% le spuse 2,tr+nul 1romi9ete% ridic+ndu-se-n picioare
de pe patul lui aflat -ntr-un col0 al 2ar,cii% Porsilo acesta% om de omenie%
fost, c,petenie% a 7rut doar s, nu fie stricat, m+ndre0e de lucru% +ndind%
cred eu% s, 7ad, str,inii c, /i la noi sunt oameni% c, /i noi /tim s, facem
lucru de pre0$ 1e ce poneri0i un om care n-a ucis% n-a pr,dat% n-a p+r+t /i
care% -mi pare r,u c, a/a stau lucrurile% nici n-are pentru cine s-aoniseasc,
/i s, c9i7erniseasc,B
L Au murit m+ndre0e de 2,r2a0i /i 9iu.ii tr,iescA Niciodat, nu ia
moartea pe cine tre2uiN% se-au4i un las$ P,rea s, fie-al unui 2,r2at -ntre
dou, 7+rste% care-/i tot da cu palma peste cioareci% de parc-ar fi 7rut s,-i
scuture de purici$
L Ui0i% f+rtate% c, nu tr,ie/te nimeni 4ilele altuia% 4ise 1aro /i d,du a
pau2, din cap$
L ?i dac, ,la n-a tr,dat% ,l,lalt n-a tr,dat% cum de-au dat ,/tia peste
comoara adunat, din sudoarea noastr,B se-au4i de unde7a% dintr-un un9er%
-ntre2area$
Lui 1romi9ete -i 7eni s, strie8 :<icilisA;% dar se opri% cu +ndul s, nu
scape 7or2, cu p,cat$ (mul -/i r,spunse tot el8
L ( c,petenie% c, doar, nu om de r+nd$ C, acela de unde s, /tie el
tainele ,lor mariB (mul de r+nd e 2un numai de scos -n fa0,% s, moar,
primul$ NumaiA
3n tot acest timp% Parianeu asculta cu urec9ile ciulite$ 1in momentul
c+nd pricepuse c, soarta 1aciei era pecetluit,% nu mai spunea nimic% niciun
cu7+nt care s, fi putu fi interpretat -n 7reun fel$ #or2ea numai at+t c+t s,
fie-n0eles /i numai c+nd era ne7oie$ 1e/i muncea din reu% ca to0i -n7in/ii%
se f,cuse-aproape la fel de 2urdu9,nos ca-nainte de r,42oi$ A7ea un spate
pe care puteai -ntinde masa de oaspe0i /i-un p+ntec pe potri7,$ Romanii -i
9r,neau 2ine pe -n7in/ii care munceau% /tiind c, mare lucru n-a7eai de
a/teptat de la ni/te loa2e$
!!J
3n mar/ul lor de cucerire a lumii -/i p,strau mereu de7i4a8 maximum de
eficien0,$ Cine-ar fi 7,4ut din afar, condi0iile de cur,0enie /i 9rana
asiurate -n7in/ilor ar fi cre4ut pe drept cu7+nt c, Roma -i cucerise ca s, le
creasc, 2un,starea /i mul0umirea$ Cetatea era l,murit, de mult c, 2oul% ca
s, tra, 2ine la .u% tre2uie ad,pat% 9r,nit /i 0inut -n cur,0enie$
Parianeu pricepuse c, din partea neamului s,u nu mai a7ea ce s-a/tepte%
astfel c,-/i ciulea mereu urec9ea /i-/i -ndrepta +ndul spre romani$ 1in
cu7intele sc9im2ate% dup, -nfr+nere% cu -mp,ratul romanilor% care 7rusese%
2ine-n0eles% s,-l tra, de lim2, -n pri7in0a te4aurului% Parianeu -ncepuse-a
trae n,de.de c,% indi7idual% nu era totul pierdut$ Nici o-ndoial, nu-i
tul2ura con7inerea c, urma s, se ridice-o lume nou,% de oameni care-
a7eau s, prind, c9ea /i care-a7eau s-o duc, mai mult dec+t mul0umitor%
d+ndu-se 2ine pe l+n, romani$ Se /i i7iser, unii de-un neam cu ei% nu se
/tia de unde% care /i um2lau s, fac, neustorii mai mari /i mai m,runte%
a.un+nd p+n, la concesionarea f+ne0elor% a s,rii /i-a altor asemenea$ Nu se
/tia 6 un fel de-a spune$ Erau c,petenii care se-nc9inaser, romanilor -nc,
de pe 7remea lui 1omi0ian% /i al0ii mai m,run0ei% care /tiuser, cu to0ii s,
tra, folos de pe urma-nc9in,rii$ (ameni -n care n-a7eau -ncredere nici
dacii% nici romanii% dar de care se foloseau /i unii% /i al0ii$ Mirosind c,
acolo era loc de c,p,tuial,% spre 1acia pornea s,-/i fac, drum o mul0ime
de lume de felurite neamuri$ (ameni care-/i -ncercaser, norocul pe te-
miri-unde% f,r, s,-l afle% poposeau cu speran0e-nnoite -n proasp,ta
pro7incie roman,$
C+t timp durase sfada -n 2araca dacilor% potolit, cu pu0in -naintea
rondului de noapte al leionarilor de pa4,% C9e2risis se uita uimit /i-
ndurerat la fiecare om -n parte$ 3n fiecare 4i% de4n,de.dea -i mai cotropea o
2ucat, de suflet8 :Se-ntinde-n mine-am,r,ciunea cum se-ntind romanii-n
lume;$ Faptul de-a fi a.uns din c,petenie om de r+nd% de-a-/i fi pierdut
a7utul nu-l -ntrista pe C9e2risis nici pe departe c+t -l -ntrista sc9im2area pe
care -nfr+nerea o adusese-n sufletele oamenilor$ Se p+ndeau unii pe al0ii%
se 2,nuiau% se i7eau p+rele% -/i scotea capul uduratul pe l+n, pa4nici
pentru m,runte a7anta.e% ca un polonic mai mult la m+ncare sau ca trecerea
la o munc, mai u/oar,$ Sufletele oamenilor erau -ntr-o permanent,
co2or+re% cea pe care le-o aduce totdeauna cu sine reducerea 7ie0ii la
supra7ie0uire% scurtarea pri7irii care% -ntr-o 7ia0, ade7,rat,% se-ndreapt,
spre -n,l0imi% spre durat, /i ascunde -ntr-un un9er de tain, fiorul
7e/niciei$ (amenii prindeau s, se poarte ca /i c+nd fiecare 4i le-ar fi fost
!!!
- "LEANA #ULPESCU -
ultima$ C9e2risis nu-i -n7inuia% -ns, aceast, prefacere -i punea o lespede
peste suflet$
Cu fiecare 4i% dorin0a de-a tr,i% at+t de fireasc, fiec,rei 7iet,0i% se-
n,2u/ea -n sufletul lui$ 3ncepea s,-i piar, teama de necunoscut% teama care-
l lea, pe om at+t de str+ns de 7ia0,$
S
1e diminea0,% -n timp ce oamenii luau de la maa4ie lope0i% t+rn,coape%
casmale% mistrii 6 fiecare dup, munca pe care-o a7ea de f,cut 6 folosindu-
se de 4omotul nelipsit unui asemenea moment% Porsilo se-apropie de
2,tr+nul 1romi9ete% r,spun4,tor de uneltele care% la sf+r/itul lucrului
tre2uiau s, fie tot at+tea c+te ie/iser, diminea0a din maa4ie% precum /i de-
ndeplinirea tainului de munc, 4ilnic, 9ot,r+t, de romani$ Porsilo% ca /i
c+nd peste cu7intele de cu sear,% din 2arac,% n-ar fi trecut noaptea% -i /opti
2,tr+nului$
L Mo/ule% se poate oare at+ta ne-n0eleere /i-at+ta rea-7oin0, din partea
fra0ilor t,iB
L Fiule% ai s, 7e4i mul0i pro/ti /i mul0i tic,lo/i -n 7ia0a ta$ Nu-i lua-n
seam, /i nu te-ntrista$ #e4i-0i de drumul t,u$
L (are a/a s, fi fost totdeauna lumeaB
L A/a% fiule% /i nimic n-o s-o-ndrepte$
Porsilo se mai uit, o dat, cu .ale -n oc9ii al2a/tri /i f,r, 7+rst, ai
2,tr+nului /i se dep,rta de-a-nd,r,telea% cu pas de c+ine 2,tut$ #enind s,-/i
ia t+rn,copul% C9e2risis -nt+r4ie l+n, 1romi9ete% f,c+ndu-se c-a sc,pat
ce7a pe .os$
L Mo/ule% nu mai pot tr,i a/a$
L Fiule% trebuie, fiindc, numai a/a se mai poate$
L La ce 2unB
L Ca s, duci 7ia0a mai departe$
L Tocmai asta nu mai 7reau$
Pri7irea lui C9e2risis% limpede /i trecut, dincolo de praul durerii% -l
f,cu pe 2,tr+n s, se-nfioare$ 3n7,0ase -n mul0ii lui ani s, recunoasc, oc9ii
care-ncepeau s,-/i arunce pri7irea dincolo%
*
!!&
C+inii r,ma/i f,r, ad,post /i f,r, st,p+n% se-adunau -n 9aite% se-nr,iau%
se s,l2,ticeau /i se dedau la fel de fel de pr,d,ciuni% ca pe 7remea c+nd
erau fiare de codru /i nu /tiau de 7or2a /i de ocrotirea omului$ Nu era
pentru prima oar, c+nd romanii se-nt+lneau cu 9aite de c+ini s,l2,tici0i%
deci nu erau lua0i pe nea/teptate /i pu/i -n fa0a unei situa0ii c,reia s,-i afle
solu0ia$ Ei tre2uiau s, ai2, mereu -n 7edere urile de 9r,nit8 leiuni%
auxiliari% -n7in/i$ Prana tre2uia 2ine socotit,$ R,42oiul pricinuise pau2e
mult peste a/tept,ri% iar cum timpul nu putea fi pre7,4ut% /i% prin urmare%
nici recolta anului urm,tor% nu-nc,pea mil, pentru uri de animale care n-
aduceau folos% c+nd printre-n7in/i erau uri de 9r,nit% -n pau2,8 2,tr+ni /i
copii% c,rora leile r,42oiului% cel pu0in la romani% le arantau 7ia0a$ 3n
fruntea celor care-a7eau s, cur,0e locul de c+ini s,l2,tici0i% dar /i de cei
nes,l2,tici0i% r,ma/i pe l+n, 7reo cas, mai norocoas,% neatins, de pr,p,d%
se afla Ser7andus% ne-ntrecut -n aruncarea la0ului /i-n surumarea pe loc a
animalului prins$ Risc+nd 4ile de carcer, /i c9iar pedepse corporale 6
administrate tot de Ser7andus% c,petenia rupului de speculatores,
su2ofi0eri -ns,rcina0i cu supra7e9erea /i cu aplicarea pedepselor 6 c+0i7a
leionari refu4ar, s, ucid, c+ini% -ndr,4nind s, spun, c, nu fuseser,-nrola0i
-n armata roman, pentru asemenea tre2uri$ Nesupunerea la ordin /i
urm,rile ei nu-nsemnau nimic fa0, de du/m,nia lui Ser7andus$ El n-a7ea
s,-i mai sl,2easc, o clip, din oc9i c+te 4ile-a7eau s, mai duc,-mpreun, /i-
a7ea s,-i p+rasc, /i pentru-o pri7ire pe cei neascult,tori$
3n 4iua 9ot,r+t, pentru suprimarea c+inilor% toat, lumea fusese scoas, la
munc,5 p+n, /i copiii /i 2,tr+nii 6 la adunat 7reascuri /i ciuperci pentru
iarn,$ 3n acea 4i% Maister n-a7ea s,-i -n7e0e nimic pe micu0i$ Ace/tia nu
erau deloc -ntrista0i c, o 4i a7eau s,-/i at+rne t,2li0ele -n rastel$ Pr+n4ul -l
m+ncaser, cu to0ii-n p,dure% primindu-/i por0ia din m+inile 1espei /i din
cele-ale Astei% 1espa /i Asta pe care le socoteau un fel de mame% c9iar /i
cei r,ma/i prea ne7+rstnici orfani ca s, fi /tiut ce-nsemna o mam,$
Spre asfin0it% arda le f,cu semn de plecare$ Era o lumin, 2l+nd, /i-un
aer m+n+ietor de toamn, lun, /i cald,$ 3n sufletele /i pe c9ipurile
oamenilor se-a/ternuse o lini/te /i-o senin,tate care urmea4, de-at+tea ori
unei 4ile petrecute printre copaci% su2 lumina cernut, de frun4e% c+nd%
departe de 4omotul a/e4,rilor omene/ti% +ndurile se c9itesc -n straturi
su20iri /i-af+nate% -ntr-o-n0eleere /i -ntr-un dra de 7ia0, de care-at+t de
mult simte omul ne7oie$
!!'
- "LEANA #ULPESCU -
La marinea p,durii% con7oiul lor% -n care din c+nd -n c+nd se-au4ea
c+te o 7or2, domoal,% se poticni$ Femeile din frunte se oprir, deodat,% ca
/i calul care d, 2ot -n 2ot cu-o s,l2,ticiune% /i-/i duser, m+inile la ur,$
Nimeni dintre cei de fa0, nu mai 7,4use-a/a ce7a de c+nd era pe lume$
Oece 2,r2a0i -m2r,ca0i -n ni/te pelerine de p+n4, cerat,% luni p+n,-n
p,m+nt% din care le ie/eau doar m+inile% .upuiau fiecare c+te-un c+ine
at+rnat pe-o tara de lemn spri.init, de c+te un copac$ Unul dintre ei era
Ser7andus% c,ruia-i um2lau m+inile cu-o repe4iciune de parc, toat, 7ia0a
n-ar fi f,cut altce7a dec+t s, .upoaie c+ini$ La doi pa/i de picioarele lui
Ser7andus se aflau dou, ropi8 una% plin, cu 7ar stins% -n care se-aruncau
c+inii .upui0i% alta% -n care se aruncau pieile la du2it$ 1in spatele
con7oiului% oamenii se repe4ir, s, 7ad, despre ce e 7or2a$
L Spune-le ,stora s,-/i 7ad, de drum% se r,sti Ser7andus c,tre unul
dintre leionarii care-nso0eau con7oiul$
3n timp ce 7or2ea% scoase cu o mi/care iute un oc9i de c+ine -n 7+rful
cu0itului /i stri+nd :U,A;% -l -ntinse unui copil care-/i ascunse capul -n
poala unei femei$
Asta r,mase un timp cu m+inile-n aer% a/a cum o prinsese pri7eli/tea
nemai7,4ut,$ 1eodat,% se repe4i la r,mada de crini ne.upui0i /i-ncepu s,-i
a47+rle-n dreapta /i-n st+na$
L Ei% surat,% ce% te-a pi/cat strec9eaB se r,sti Ser7andus la ea$
Asta recunoscuse-n mo7ila de c+ini picioarele dind,r,t ale lui Lupei%
terminate cu doi c,l0uni cenu/ii$ Ca apucat, de ne2unie arunca animalele
moarte f,r, s, se uite c,-i i42ea peste picioare pe 9in9eri$ "cnea scurt /i-
a47+rlea mereu animalele moarte$ Se-nro/ise de efort% oc9ii st,teau s,-i
sar, din or2ite% iar sudoarea-i curea /iroaie /i-i uda piep0ii c,m,/ii$ ( dat,
se opri% se ridic, -n picioare /i-/i mu/c, m+na st+n,$ Cu oc9ii 9ol2a0i /i
cu lim2a scoas,% c9ircit% a/a cum -l ,sise la0ul% Lupei 4,cea% m,runt% un
9emotoc printre c+inii mari prin/i -n timp ce fueau% dup, cum ar,tau
picioarele -ntinse$ Yupuitorii se opriser, din lucru /i se uitau plini de
curio4itate la fata care-nne2unise% pe c+t se p,rea$
1oar c+nd o 7,4ur, cum se-apleac, /i ridic, f,r+ma de c+ine cu p,rul
-nc, pufos% de animal t+n,r% c+nd o 7,4ur, cum -l apuc,% de su2 cap /i de
su2t picioare% ca pe-un copil% cu ri., s, nu-i tul2ure somnul% leionarii
aceia 6 transforma0i de 7itreiile r,42oiului% pentru o 4i% -n .upuitori de
c+ini 6 -/i d,dur, seama c, femeia din fa0a lor nu era ne2un,$
!!*
Ser7andus se oprise la un moment dat /i el din lucru% se uita cu-o pri7ire
pofticioas, la trupul aplecat al fetei$ F,cu o remarc, o2scen,% r+n.i% scuip,
printre din0i /i se-ntoarse la c+inele-ntins la .upuit% c,ruia din patru mi/c,ri
rotunde -i desprinse pielea de picioare% apoi% cu-o sinur, mi/care% i-o
trase-ntrea,% ca pe-o c,ma/,$
Hin+ndu-l pe Lupei -n 2ra0e ca pe-un odor pe care l-ar fi-nf,0i/at
netul2uratelor 4eit,0i domnitoare peste eternitate% Asta se-ndrept, spre
p,dure$
L Cine se duce dup, eaB -ntre2, cu 7oce sc,4ut, /eful pa4ei$
L Eu% r,spunse Maister /i porni cu pasul lui mare -n urma Astei$
Fata se oprise -ntr-un loc um2ros% unde p,m+ntul era mai moale$ Se uita
lun la c,0elul f,cut colac% pe urm, -l a/e4, pe stratul de mu/c9i$ Cu-
am+ndou, m+inile -ncepu s, sco2easc, p,m+ntul$ Maister -/i scoase
pumnalul de la 2r+u /i se-apuc, s, sape$ Asta -i lu, pumnalul din m+n, /i
s,p, ea roapa$ 3nfiea pumnalul cu-o sinur, lo7itur,% -l apleca -ncet spre
interiorul ropii% iar p,m+ntul -l scotea cu-o 2ucat, de scoar0, de copac$
Iroapa era ata$ Asta adun, frun4e /i le-a/e4, una c+te una pe fundul
ropii$ 3/i scoase /or0ul din fa0,% -l -ntinse pe .os% -l nete4i cu m+na% -l puse
pe Lupei deasupra% apoi% dup, ce-l pri7i lun printre lacrimi% -l -nf,/ur, /i-l
a/e4, -n roap,$ <,t,tori p,m+ntul cu m+inile /i cu-o 2ucat, de lemn% dup,
care acoperi locul cu mu/c9i$ Se dep,rt, /i smulse c+te7a flori% cu r,d,cin,
cu tot% /i le-nfipse -n stratul de mu/c9i$
Maister st,tea re4emat de-un copac /i se uita la fat, cu oc9ii-ntuneca0i%
printr-o p+cl, de-am,r,ciune$ Se-ndrept,% ata s, plece% -n momentul c+nd
o 7,4u pe fat,-n picioare% dar fata se l,s, moale-al,turi% -/i str+nse
cu7iincios enunc9ii /i-/i acoperi pulpele p+nN la opinci cu c,ma/a% se-
apuc, de enunc9i cu m+inile /i-/i spri.ini 2,r2ia peste ei$
:Ce-o fi-o sufletul am,r+tei ,steiaB;% se-ntre2, Maister% se l,s, /i el
moale l+n, un copac /i% f,r, s, /tie dac, numai pentru cele-nt+mplate-
atunci% -ncepu s, pl+n,$ 3ntr-un t+r4iu% -/i /terse pe furi/ lacrimile% se
ridic,% -/i lu, pumnalul% -l cur,0, de p,m+nt% se uit, lun la el% -l 7+r- -n
teac,$ Se-apropie -ncet de fat,% -i puse-o m+n, pe um,r% u/or ca o p,rere% i-
o -ntinse ca s,-i a.ute s, se ridice /i pornir, unul l+n, altul% cu oc9ii-n
p,m+nt$
S
!!@
- "LEANA #ULPESCU -
#ia0a -/i urma cursul$ Toamna era nea/teptat de cald,% 4ilele senine% ca-
n toiul 7erii% doar dimine0ile /i serile t+r4ii 6 mai r,coroase% pre7estind c,
plantele /i unele 7iet,0i se pre,teau de somnul de peste iarn,$
<,r2a0ii munceau de diminea0, p+n, la apus% cu-o -ntrerupere de-o or,
pentru masa de pr+n4 /i cu alte c+te7a opriri mai scurte$
C,rau pietrele 7ec9ii Cet,0i unde7a unde era de 2,nuit c,-n7in,torul
a7ea s,-ntemeie4e o nou, a/e4are% spre a-nfie temeinic -n p,m+nt /i-n
mintea oamenilor semnul 7ictoriei$
Parte dintre oameni lucrau la cuptoare de c,r,mi4i% c,r,mi4i dup,
modelul -n7in,torului% c,r,mi4i care% datorit, felului cum erau f,cute /i
datorit, materialului de le,tur, dintre ele% se p,rea c, n-a7eau moarte$
:Nici cet,0ile noastre n-ar fi a7ut% dac, soarta ar fi 7rut altfel;% +ndeau
mul0i dintre daci% -n timp ce-a/e4au -n tipare sau -n cuptoare c,r,mi4ile-
acelea f,cute s, pun, prinsoare cu 7e/nicia$
Unii dintre pri4onieri mereau -n p,dure% aleeau copaci cu trunc9iul
drept% de esen0e trainice% 2uni pentru construc0ii% -i do2orau% -i .upuiau /i-i
sti7uiau% dup, ce mai -nt+i -i 2,tea 2ine soarele -nc+t% astfel usca0i% n-a7eau
s, prind, muciai$ "sto7i0i de munc,% dar -n7,0a0i cu reul -nc, de pe
7remea c+nd erau st,p+ni pe mult-pu0inul lor a7ut% pri4onierii aflau totu/i
timp s, se +ndeasc, la soarta lor 7iitoare$ 3i punea pe +nduri faptul c,
erau 0inu0i to0i laolalt,$ 3n casele r,mase-n picioare% fuseser, l,sa0i s, se-
a/e4e femeile /i copiii% c9i24uindu-se cum se pricepea fiecare% dre+nd%
lipind% c+rpind% -ncerc+nd s,-/i fac, ad,post din fiecare-acoperi/ re4emat
pe patru st+lpi$ Niciun -n7in,tor nu putea 0ine-n7in/ii la nesf+r/it ca pe
7ite-n 0arc$ F,r, s, 7or2easc, unii cu al0ii% -n sufletul pri4onierilor se-
ad+ncea presim0irea c, mult nu mai a7eau s, stea prin locurile lor$ C+te
unul se-apropia de 1romi9ete 6 c,ruia i se-n,duise a locui pe unde7a cu
femeile /i cu copiii% dar el nu se clintise dintre 2,r2a0i 6 se-apropia /i-l
-ntre2a cu las tainic8 :Mo/ule% cre4i c-au s, ne duc,B;$ :Fiule% eu am fost
dus la Roma% t+r+t -n triumful -mp,ratului de-atunci /i 7+ndut scla7C;$
:Cu ,i du/i de la 2un--nceput e limpede$ 1aN cu noiB;$ 1romi9ete nu
r,spundea$ :Cre4i c-am putea face cum7aB;$ :1ac,-ncerca0i s, fui0i% 7,
prind /i 7, omoar,A;$ (mul pleca de l+n, 1romi9ete% cu oc9ii-n p,m+nt%
cu-am,r,ciune-n suflet5 nici de la 2,tr+n nu aflase r,spuns s,-l
mul0umeasc,$
S
!!D
3ntr-o noapte% 1romi9ete st,tea cu oc9ii desc9i/i$ Nu se lipea somnul de
el -n ultima 7reme$ <,nuielile oamenilor erau 2,nuielile sale$ Pentru el%
7ia0a era ca /i terminat,% iar dac, nu l-ar fi .urat nepotu-s,u% 1ece2al% c, n-
a7ea s,-i p,r,seasc, oamenii c+t a7ea s, 0in, suflet -n el% s-ar fi dus de mult
-n mun0i% acolo unde 47onul 7ie0ii omene/ti -nceta% unde omul r,m+nea
fa0,-n fa0, cu sine% cu +ndul la 7ia0a mult mai cuprin4,toare dec+t
42uciumul omenesc dintre prima /i ultima suflare$
<,tr+nul 7,4u o um2r, apropiindu-se$ Merea-n 7+rful picioarelor% cu
m+na la ur, 6 semn al t,cerii$ 1e-a2ia c+nd omul se l,s, pe marinea
patului% 1romi9ete -l recunoscu pe C9e2risis$ Se ridic, -n capul oaselor% -/i
co2or- picioarele pe podea /i-l pri7i -ntre2,tor pe C9e2risis% -n timp ce-i
punea o m+n, pe 2ra0 pentru a-l lini/ti$ C9e2risis se-aplec, la urec9ea
2,tr+nului$
L Mo/ 1romi9ete% a/a nu mai pot tr,i$
L 1e ceB
L Nu mai 7reau$
L AA
L Cred c-au s, ne duc,$
L 1e ce cre4i astaB
L C+nt, -ntruna cucu7elele /i url, c+inii 6 c+0i au mai r,mas /i n-au
luat drumul codrului sau al pieilor du2ite$
L Cine poate /tiA
L Nu ne-or duce pe to0i% dar pe unii tot ne duc$ 3mi spune inima$
<,tr+nul t,cea$
:La ce i-ar folosi lui C9e2risis s,-i -mp,rt,/easc, presim0iri pe care nu
le-ar fi a7utB;$
L Mo/ule% iart,-m, c,-0i -mpo7,re4 sufletul cu spaimele care m,
2+ntuie$
L 1ac-am /ti de ce 7enim pe p,m+nt% ne-ar fi mai u/or s, .udec,m
7ia0a$
L Mo/ule% pentru mine asta nu mai e 7ia0,$
L C9e2risis% unora le este 9,r,4it, umilin0a de c+nd se nasc /i p+n,
mor$ I+nde/te-te la sur4i /i la mu0i% la or2i% la /c9iopi% la ciuni$
L (ric+t m-a/ +ndi% la nimic nu-mi a.ut,$
L Cre4i c, leionarii ,/tia% pleca0i o 7ia0, de la casele lor% c, nici nu
mai /tiu de cas,% cre4i c, ei sunt mai li2eri dec+t noiB
!!E
- "LEANA #ULPESCU -
L Mo/ule% fiecare fiin0, are% cred% o p,rere despre 7ia0,$ P,rerea mea
despre 7ia0, nu se mai potri7e/te cu 7ia0a pe care-o duc$ 3l -n0ele tot mai
mult pe 1ece2al$
L Hi-a fost dra 1ece2alB
L Nu$ 1ar a2ia acum -l -n0ele$
L #ia0a e mai presus de p,rerea noastr, despre ea$ A7em de ales -ntre
ea /i p,rere$ At+t$ P,rerea e ca floarea de r,din,% 7ia0a ca pirul$
L Mo/ule% pentru mine p,rerea mea despre 7ia0, e mai rea /i mai
-nsemnat, dec+t 7ia0a$
Nu-/i mai /u/oteau la urec9e$ St+nd am+ndoi cu m+inile re4emate de
marinea patului% se uitau la d+ra de lumin, a lunei% care se prelinea pe
podea% -ntre o fereastr, a 2ar,cii /i u/,$
1romi9ete 2,nuia de ce 7enise la el C9e2risis s,-i strice somnul -n mie4
de noapte% dac-ar fi dormit$ <,nuia% dar t,cea -nc,p,0+nat$
C9e2risis se-aplec, din nou spre urec9ea 2,tr+nului8
L <icilis s, le fi spus romanilor de comoar,B
L Cine /tieB
L Eu a/a cred$
C9e2risis se ridic, -n picioare% dar nu plec,$ Se uita -n oc9ii 2,tr+nului
de parc-ar fi 7rut s,-i str,pun,$
L Mo/ule% d,-miC Te ro ca pe 4eiC
L CeB
L ?tii prea 2ine$ Hi-am mai cerut o dat,$ Mo/neaul t,cea$ 1,-mi
pentru /apte suflete$
L 1e ce 9ot,r,/ti tu pentru altulB
L Mo/ule% te ro$
C9e2risis se l,s, -n enunc9i /i-/i -mpreun, m+inile$
Lui 1romi9ete i-ar fi fost mai u/or s,-i dea acei lucru c+nd i-l ceruse
prima oar,$ Fiindc, -n forfota-nfr+nerii% c+nd nu se puteau alee apele%
c+nd totul era -n clocot% -n afara /i -n,untrul oamenilor% trecerea de la 7ia0,
la moarte% -ntr-o mul0ime care oricum p,rea sortit, pieirii% era mai fireasc,$
Acum% 7ia0a -nfr+n0ilor /i-a -n7in,torilor intrase pe drumul lini/tii%
m,car -n afara omului dac, nu /i-n sufletul lui$
L Fiule% /opti 1romi9ete cu 2l+nde0e p,rinteasc,% pentru cel
nemul0umit 7ia0a e temni0, rea$ 1ac, nu i42ute/ti s, ridici +ndul 7ie0ii -n
suflet mai presus de 7ia0a din afar,% 7ai /i-amar de tineA
!!G
L Nu pot% mo/ule% n-am t,rie /i poate nep,sare c+t ar tre2ui pentru
asemenea 7ia0, care pe mine nu m, poate-n7,0a nimic$
L <a da8 s, te smere/ti$
L 1ac-a/ puteaA Mo/ule% sufletul meu nu se poate -n,l0a peste 4idurile
temni0ei% nu poate-nfr+ne nemul0umirea$
Mo/ul t,cea iar,$
C9e2risis -i puse-o m+n, pe enunc9i$
L Mo/ 1romi9ete% domnia-ta ai fost 7reodat, mul0umitB
L Numai c+nd am iu2it$
C9e2risis l,s, oc9ii-n p,m+ntC <,tr+nul 1romi9ete co2or- pleoapele%
pentru ca din comoara amintirilor% ad+nc -nropat,% s, nu 0+/neasc, nicio
sclipire -n afar,$
C9e2risis se ridic, -ncetinel% pri7i cu-am,r,ciune paturile suprapuse din
care pornea c+te-un sfor,it% c+te-un eam,t% c+te-un oftat din ad+ncul
sufletului$
St,tu -n picioare% a/tept+nd ca 2,tr+nul s, desc9id, oc9ii$
1romi9ete-i f,cu semn cu m+na$
C9e2risis se-ndoi p+n, la ura 2,tr+nului$
L M+ine -0i dau$ 1ar s, nu-i dai cui nu 7rea sau f,r, ca acela s, /tie$
C9e2risis l,s, capul -n .os /i-/i duse dreapta la inim,$
1in /irul de amintiri care trecuse pe su2t pleoapele lui 1romi9ete% una
st,ruia% de ne/ters /i de ne-nlocuit8 Amalusta pe patul de 4,cere de su2 nuc$
C+nd /tiuse c, n-a7ea s, mai poat, um2la% ea nu mai m+ncase% nu mai
7or2ise$ Nu aflase cale de-mp,care cu-nc9isoarea trupului neputincios$
C9e2risis nu afla cale de-mp,care cu-nc9isoarea sufletului% ale c,rui
aripi erau fr+nte$
Ce drept a7ea el% 1romi9ete% s,-l .udece /i s,-l a2at, de la o 9ot,r+reB
1eodat,% ca /i c+nd 7ia0a /i-ar fi pierdut toate tainele% i se p,ru c, i se ia o
p+cl, din fa0a oc9ilor8 -n0elese /i nu mai .udec,$
S
1in 4ori /i p+n,-n sear,% 4ilele mic/or+ndu-se% 2,r2a0ii -n putere erau
sco/i la p,dure sau la piatr,% d+ndu-li-se de la plecare 9ran, rece% pentru a
nu se mai pierde 7remea cu-mp,r0itul m+nc,rii de la ca4an$ 3ntr-una din
aceste 4ile de toamn, care f,,duia s, fie lun,% m,car dup, liliacul
-nflorit a doua oar,% cinci pri4onieri /i doi leionari din pa4, nu se mai
!&K
- "LEANA #ULPESCU -
-ntoarser, seara la num,r,toare$ P,durea /i 7alea r,sunar, de numele
romanilor% stria0i -ntruna de camara4ii lor 6 nedumeri0i mai -nt+i% apoi
lua0i de fiori pe /ira spin,rii% deoarece /tiau c, moale n-a7ea s, le fie$ 1e/i
-n sinea lor nu se sim0eau cu nimic 7ino7a0i de lipsa celor pe care-i striau
de 4or% a7eau s, fie aspru certa0i pentru neaten0ie% pu/i 6 -n cel mai fericit
ca4 6 la carcer,% dac, nu c9iar trimi/i -n linia--nt+i pe te-miri unde% dat
fiind c, r,scula0ii /i nemul0umi0ii nu se terminau niciodat, pe cuprinsul
marelui imperiu$
3i c,utar, cu tor0e p+n, c,tre diminea0,% -n lun /i-n lat% -n,l0+nd
luminile deasupra capului /i -ncerc+nd s, str,pun, din oc9i frun4i/ul
al2en al copacilor$ Nici urm, de cei /apte disp,ru0i$ Resemna0i% a doua 4i%
romanii raportar, -mp,ratului fua celor cinci pri4onieri /i dispari0ia celor
doi leionari de pa4,% despre care nu se putea spune dac, de 2un,7oie /i-n
2un,-n0eleere cu cei dint+i -/i luaser, 7alea sau -i -nso0iser, for0at$
Cercet+ndu-se cine erau cei /apte disp,ru0i% se 7,4use c, pri4onierii erau
tineri p+n, prin dou,4eci /i cinci de ani% f,r, familie-n r+ndul celor r,ma/i%
iar leionarii% tineri de-asemenea /i f,r, neamuri -n r+ndul armatelor din
1acia$
Pri4onierii fur, lua0i la-ntre2,ri mai cu 2inele% mai str+n/i cu u/a$
Oadarnic$
Nimeni nu /tia sau nu 7oia s, spun, nimic$
Printre pri4onieri% mul0i se 2ucurar, -n sinea lor de cura.ul oamenilor
fui0i /i-n acela/i timp -i in7idiau dac, n-a7eau s, fie prin/i$ ?i printre
romani erau mul0i care oftau cu nostalie dup, li2ertatea pe care camara4ii
lor de arme% sili0i sau de 2un,-7oie% a7eau s-o capete% sc,p+nd de ani rei
de lupte prin cele patru 4,ri ale lumii% -n ca4ul c+nd moartea i-ar fi ocolit%
cu-ndep,rtata perspecti7, ca% a.un/i 7eterani% s, se poat, sta2ili coloni prin
cine-/tie-ce 1acie$
C+0i7a 6 un rup restr+ns 6 din r+ndul dacilor erau re7olta0i /i
paraponisi0i pe fuari% cel mai re7oltat /i paraponisit fiind 1ruxilis% care
socotea fapta acelora ca pe ce7a-ndreptat -mpotri7a lui /i-a altor oameni
cumin0i care a/teptau potolirea lucrurilor /i clipa c+nd a7eau s, lucre4e
pentru romani% cei mai de/tep0i /i mai -n stare de fapte mari% de 7reme ce
erau st,p+nii lumii$ 1ac, fuarii ar fi fost prin/i% 1ruxilis cu m+na lui i-ar
fi omor+t% dup, ce mai -nt+i i-ar fi c9inuit cu-ncetul% ca s,-i piar, oricui
c9eful de fu,$ Se sim0i dator s, cear, s, fie-nf,0i/at 3mp,ratului% care-l
!&J
primi -n speran0a c, 1ruxilis a7ea s,-i de47,luie ce7a -n le,tur, cu
fuarii$
L 3n,l0ime% eu /i oamenii de 2ine i-am ucide cu m+na noastr, pe
r,uf,c,torii ,/tia$
L CareB -ntre2, 3mp,ratul cu o 7oce luu2r,$
L Cum careB FuariiA stri, 1ruxilis% dup, ce o 7reme r,mase cu ura
c,scat, /i cu u/a tremur+nd$
3mp,ratul -i f,cu semn s, treac, la locul lui$ 1ac, fua celor doi
leionari nu l-ar fi indispus din cale-afar,% 7or2ele astea i-ar fi st+rnit r+sul$
Era siur c, cei doi leionari o f,cuser,-n -n0eleere cu cei cinci daci8
sinuri nu s-ar fi-ncumetat ei s, ri/te% necunosc+nd drumurile$ C,l,re0i fur,
trimi/i a doua 4i -n c,utarea fuarilor$ 3mp,ratul /tia c, n-a7eau s, fie
prin/i% dar c,utatul nu tre2uia a2andonat% deoarece resemnarea prea
ra2nic,% -n asemenea ca4% ar fi f,cut /i pe al0ii din r+ndul pri4onierilor /i%
mai ra7% din r+ndul armatei romane% s,-/i caute li2ertatea$ Expedi0ia% de/i
inutil,% era necesar,$ Punerea pri4onierilor la reim de carcer, n-ar fi
folosit la nimic$ Ar fi-ncetinit doar ritmul muncii$ Sinura m,sur, eficient,
era triplarea pa4ei% -n special -n ceea ce-i pri7ea pe romani% care-a7eau s,
se spione4e /i s, se 2,nuiasc, /i mai mult unii pe al0ii$ Toat, pa4a din
momentul fuii fusese pedepsit,% a/a c, Ser7andus /i cei din centuria de
pedeaps, a7useser, de lucru$ 1acilor tre2uia s, li se dea o pild, pe care s-o
pomeneasc, neam de neamul lor$ 1oi daci a7eau s, pl,teasc, pentru ei$
Romanii -n7,0aser, c+te ce7a de la toate popoarele peste care se duseser,$
Nu putea fi inorat,% prin urmare% dreapta lee a oc9iului pentru oc9i% a
dintelui pentru dinte% care se str,duia s, 0in, cump,na drept,0ii prin p,r0ile
Asiei Minor$ 1up, cercet,ri preala2ile% doi tineri% copilandri aproape% fur,
ale/i pentru a isp,/i 7ina celor de-un neam cu ei$ Cercet,rile a7useser,
menirea de-a-ndrepta lo7itura acolo unde a7ea s, doar, mai r,u$ Printre-
n7in/i 6 tineri% oameni -n toat, firea /i unii 2,t+nd spre 2,tr+ne0e 6 cei mai
mul0i r,m,seser, sinuri pe lume$ Cei doi meni0i s, isp,/easc, tre2uiau s,
ai2, familie /i% dac, se putea% numeroas,% ca durerea s, nu se stin, o dat,
cu-nroparea mortului$ Iroa4a tre2uia s, intre ad+nc -n oasele oamenilor$
Unul dintre condamna0i era fiul cel mai mare al lui C9e2risis% cel,lalt 6 fiul
unui om de r+nd% pe nume 1aro$ Condamna0ii a7eau s, fie r,stini0i cu
capul -n .os% a/a cum -i pedepseau romanii pe r,47r,ti0i$
1e pe podium% din mi.locul castrului% -n pu0ine cu7inte% -mp,ratul
anun0ase condamnarea celor doi% -n scopuri disciplinare$
!&!
- "LEANA #ULPESCU -
1ac, leionarilor le p,rea r,u dup, doi ne7ino7a0i% n-a7eau dec+t s,-i
p,4easc, pe pri4onieri /i s, se p,4easc,-ntre ei$
L Spune-le str,inilor pe lim2a lor$ ?i mai spune c, mor0ii 7or fi
-nropa0i de armat,$ Nu 7reau s-aud l,l,ieli /i nici instrumente$
Tulnicul 1espei se multiplicase-n mintea 3mp,ratului$
(amenii ascultau cu capul -n p,m+nt$ 1oar cei doi tineri cu p,rul ca o
perie 6 c,ci li se-aplicase tunsoarea cuceritorilor 6 -l pri7eau drept -n fa0,
pe -mp,ratul -n7in,tor% care% ca /i 9istrionii c+nd -/i .ucau rolul% se uita la
toat, lumea /i la nimeni$ 1aro se i42i cu palma peste frunte$ Fiii% trei c+0i -i
mai r,m+neau% -n0epenir,% 9ol2+nd oc9ii% de parc, 7estea crunt, le-ar fi fost
adus, prin 7,4 /i nu prin au4$
C+nd doi leionari puser, m+na pe fiul lui C9e2risis% o femeie se smulse
din r+ndul femeilor /i d,du s, fu, spre podiumul imperial$ Un las
poruncitor de 2,r2at o opri8
L Femeie% nu te -n.osiA
Era lasul lui C9e2risis$ El se uit, mai -nt+i la cei patru feciori c+0i -i
mai r,m+neau% apoi% printre lacrimi% la cel pe care-l pierdea$
L :Femeie% nu te -n.osiA;% /opti traduc,torul$
Padrian% la un pas -n urma unc9iului s,u imperial% str+nea /i desf,cea
mereu pumnii$ Erau momente c+nd se +ndea c, nici c9iar ipotetica
domnie asupra lumii nu merita anumite spectacole%
Scaurianus fixa dep,rt,rile f,r, s, clipeasc,$ 3/i d,dea seama c, scena la
care-asista nu era de natur, s,-i u/ure4e e7entuala u7ernare a noii
pro7incii$ 1ar lui nu i se ceruse nici formal p,rerea cu pri7ire la
crucificarea celor doi daci% dup, cum% de altfel% nim,nui$
Patru leionari se-apropiar, de condamna0i$ 1oi -l apucar, de m+ini pe
feciorul lui C9e2risis% doi 6 pe feciorul lui 1aro$ Tinerii se scuturar, /i le
d,dur, m+inile la o parte$ Lu+nd-o cu un pas -naintea leionarilor% se-
ndreptar, spre locul unde-i a/teptau crucile$ Aici -i c,utar, din oc9i pe-ai
lor% spre a-/i lua r,mas 2un$ Se-nclinar, spre cele patru 4,ri%
-nenunc9ear,% s,rutar, p,m+ntul$ Se duser, apoi /i se-a/e4ar, fiecare pe
crucea lui% a/tept+nd s, fie lea0i /i -n,l0a0i$
C9e2risis% ne7asta /i copiii lor% 1aro /i fiii lui fur, dintr-un pas l+n, cei
doi tineri$ Ce le mai p,sa dac-a7eau s,-i omoare /i pe eiB 3mp,ratul f,cu
semn leionarilor s,-i lase-n pace$
Ne7asta lui C9e2risis -/i m+n+ia copilul pe fa0, /i-i /optea la urec9e8
L 1raul mamei% draul mameiC
!&&
1aro -nenunc9ease l+n, 2,iatul lui /i-i spunea cu las potolit8
L Nu-0i fie team,% draul tateiA Trece /i asta$ Nu-0i fie team,A
Mo/ 1romi9ete se-apropie de condamna0i -n momentul c+nd le leau
picioarele$ Cu m+inile -/i f,cu loc -ntre C9e2risis /i ne7ast,-sa$
Se-apropie de feciorul lor /i-l m+n+ie pe fa0,$
F,cu doi pa/i apoi /i se afl, al,turi de feciorul lui 1aro$ 3l m+n+ie /i
pe-acela pe fa0,$
L Mere0i cu 2ine% copiii mei% /opti 2,tr+nul /i se retrase-un pas%
pri7ind c+nd pe unul din 2,ie0i% c+nd pe cel,lalt$
Ne7asta lui C9e2risis duse m+na la ur, /i-/i -n,2u/i un 0ip,t$ C9e2risis
o str+nse puternic de m+n, /i-i /opti /uierat8
L Taci% femeie% taciA
Lui 1aro i se puse-un nod -n +t$ 3/i duse-am+ndou, m+inile la piept /i%
dup, ce-/i recap,t, suflarea% spuse din nou8
L Nu-0i fie team, draul tatei% nu-0i fie team,% nu-0i fie team,C
#or2ele cureau una dup, alta f,r, oprire$
Ne7asta lui C9e2risis amu0ise$ Cu ura c,scat, /i cu suflarea oprit, se
uita la copilul ei r,stinit$
L S,-i spui 4eului despre noi% 2,iatul meu% s,-i spui cum am a.uns /i c,
a2ia a/tept,m s-a.unem la el% -ncepu C9e2risis s, spun, cu mare ra2, /i
cu 7oce tare$
Leionarii se uitar, la el% apoi unii la al0ii% d,dur, din umeri /i ridicar,
crucile$
Neamurile r,stini0ilor se-a/e4ar, pe .os -n .urul crucilor$ Nimeni nu
2,ase de seam, c+nd se dep,rtase mo/ 1romi9ete$
Pa4a era condus, de Ti2erius Claudius Maximus$ Maximus se uita
-ntruna la cei doi condamna0i 6 neclinti0i pe crucile lor% cu oc9ii desc9i/i
care 7edeau acum lumea r,sturnat,$ (c9ii lor desc9i/i nu clipeau deloc /i%
prin ce miracol nu se /tia% nu se 2ul2ucaser, cum se-nt+mpla cu oc9ii celor
crucifica0i cu capul -n .os$ Ei -i aminteau lui Maximus oc9ii desc9i/i ai
Reelui 2ar2ar% cu pri7irea lor neclintit,% c+nd el% Ti2erius Claudius
Maximus% -i t,iase capul /i m+na$
Ser7andus% -n pa4, /i el% se-apropie de Maximus8
L Ce-ar fi s,-i +dil cu suli0a s, ui0e ni0el% c, prea tac ca pe/tele-n
2alt,% prea fac pe ro4a7ii$
L Treci la locul t,u /i s, nu te mai aud$
!&'
- "LEANA #ULPESCU -
Maximus -/i -n,l0, iar, oc9ii spre r,stini0i$ A7eau fe0ele palide% ura-
ntredesc9is,% co/ul pieptului nemi/cat$ Maximus ciuli urec9ea$ Nu 7oia s,
se-apropie de cruci% pentru a nu st+rni curio4itatea celorlal0i oameni din
pa4,$ Nu se-au4ea niciun eam,t% niciun /uierat% nici m,car un suspin din
cele dou, uri -ntredesc9ise$ Maximus se i42i cu palma peste frunte$ Se
pref,cu numaidec+t c,-/i /tere sudoarea /i c,-/i duce m+na la urec9ea
dreapt,$
Ser7andus se-apuc, s, .oace 4aruri cu un leionar% -n timp ce al0i doi
camara4i le luar, locul% cu suli0a la picior% ata oric+nd de atac$
1up, ora pr+n4ului% Asta se-apropie de neamurile r,stini0ilor$ Pe .os%
nemi/ca0i% cu oc9ii a0inti0i spre cruci% la-nceput oamenii nici n-o 7,4ur,$
Se-a/e4, /i ea pe .os$ Pe-un /terar -n7r+stat cu fire ro/ii -ntinse picul ei de
m+ncare primit la pr+n4$ Al,turi puse o plosc,$ L,s, o m+n, u/oar, pe
2ra0ul femeii lui C9e2risis$ Fiecare dintre cei aduna0i -ntinse m+na dreapt,
/i% cu trei deete% apuc, un pic de m+ncare /i-o duse la ur,$ Se /terser, cu
palma la ur,% apoi -/i trecur, unul altuia plosca$
1up, ce ultimul care 2,u puse plosca .os% 4iser, to0i -ntr-un las8
L S, fie primit$
Asta adun, /er7etul% lu, plosca /i% f,r, un cu7+nt% plec,$
Ser7andus% care-o oc9ise% -i arunc, o pri7ire neru/inat,$ Fata% mer+nd
cu oc9ii-n .os% n-a7ea cum s-o 7ad,$
L Ei% m+ndro% altce7a n-ai de datB c, poate ne-am -nfrupta /i noi$
L IuraA se r,sti Maximus% /i-i arunc, lui Ser7andus o pri7ire aspr,$
L "a s,-i -n0ep,m noi pe-,/tia doi% ca s, moar, mai repede% c, n-om sta
aici p+n, poim+ine% sc9im2, Ser7andus 7or2a% pentru a-i ar,ta
decurionului c, era plin de ini0iati7e-n folosul tuturor celor din pa4,% dintre
care% de fapt% numai doi% pe r+nd% p,4eau cu suli0a-n m+n,% ceilal0i
7,4+ndu-/i fiecare de c+te o trea2, m,runt,$
3nainte ca Maximus s,-l poat, opri% Ser7andus% -n,l0+ndu-se pe 7+rfuri%
-nfipse suli0a-n coastele unui r,stinit$ Trase arma% o trecu prin iar2, /i
-n,l0, spre crucifica0i o pri7ire 2,nuitoare$ 1up, un timp se-apropie de
Maximus$
L Ascult,% din ,sta nu cure pic de s+ne$
L Ei /iB rosti nep,s,tor decurionul$
L M, duce +ndul c, erau mor0i -nainte de-a fi crucile -n,l0ate$ Tre2uie
s, spunem mai sus$ Nu e-n reul,$
L Un cu7+nt dac, sufli cui7a s, /tii c, 2a suli0a-n tine$
!&*
L Ce% te-ai -nc+rduit cu ,/tiaB 4ise destul de moale Ser7andus$
L Nu m-am -nc+rduit cu nimeni% Tre2uia s, moar, doi de la ei pentru
fui0ii de la noi$ Au murit$ Ce mai 7remBA
L 1ar tre2uia s, moar,-n c9inuri$
L Te-ar fi f,cut mai fericit dac, mureau -n c9inuriB
La aceste cu7inte% Maximus se uit, cu dispre0 -n oc9ii lui Ser7andus$
L 1ac-o lu,m a/aC Cine le-o fi dat otra7aB -ntre2, Ser7andus pe-un
ton confiden0ial$
L Cine le-a dat-o 0i-ar putea-o da /i 0ie% mi-ar putea-o da /i mie% se
+ndi Maximus s,-l sperie pe Ser7andus$
L P,i% dac, sunt mor0i s,-i d,m .os de pe lemnele-alea$
L 3n0eap,-l /i pe cel,lalt -n coaste /i pe urm, stai la locul t,u /i-
a/teapt, s-apun, soarele$ ?i nu care cum7a s, sufli$
Ultimele cu7inte Maximus le rosti amenin0,tor$ <,ase de seam, c, cei
de teapa lui Ser7andus nu /tiau de 7or2, 2un, /i de omenie$ Maximus oft,$
3ntre 4iua c+nd t,iase% intrepid /i 7oios% capul /i m+na Reelui dac -nfr+nt
/i 4iua r,stinirii celor doi ne7ino7a0i% la care se uita acum cu oc9i a2sen0i%
i se p,rea c, trecuser, secole$ 3ndoiala cu pri7ire la pre0ul omului /i-al
faptelor sale -ncepea s, pun, st,p+nire pe sufletul lui Maximus%
pecetluindu-i +ndurile /i c9ipul cu siiliul unei nelini/ti pe care p+n, de
cur+nd nici n-o 2,nuise$ 1in dreapt, /i de nestr,mutat cum fusese p+n,
mai ieri% lumea prindea s, se-ncline$ Maximus sim0ea c, nu era departe
clipa c+nd a7ea s-o 7ad, r,sturnat,% cum o 7edeau acum cei doi r,stini0i$
:Nemernicul /i im2ecilul ,sta de 2,t,u/ a7ea ne7oie s,-i 7ad, pe
nenoroci0ii ,/tia suferind$ Nu e destul c, /i-au pierdut 7ia0a% o 7ia0, din
care n-au a7ut timp s,-n0elea, nimic$ Mul0umescu-7,% 4ei% c, n-am t,iat
dec+t capul /i m+na unui mort$ M,-ntre2 la ce-or folosi% oare% toate asteaB;$
1up, apus% crucile fur, co2or+te% mor0ii -nropa0i -n roap, s,pat, de-ai
lor$ Familiile -/i de4lear, fiecare mortul de pe cruce /i-l s,rutar,$ M+inile-
n0epenite fur, cu reu adunate pe piept% iar cele dou, perec9i de oc9i% unii
6 7er4ui% de iar2, necoapt,% al0ii 6 c,prui% cu pete mici aurii% nu 7oir, s, se-
nc9id,$
Ne7asta lui C9e2risis se aplec, /i se uit, de-aproape -n oc9ii celor doi
mor0i$ " se p,rea c, d+n/ii a7eau s,-i de4lee taine pe care mintea ei nu el
putea -n0elee$
Se-ndrept, /i se uit, cu-o pri7ire umil, -n .ur$ Fa0a i se lumin, de-un
4+m2et$
!&@
- "LEANA #ULPESCU -
L 1raii mamei% ce frumo/i sunte0i /i ce drep0iA
I+ndul ei -i -nfr,0ise pe copilandrii -nfr,0i0i de soart,$
S
1up, aceast,-nt+mplare% oamenii munceau ca /i-nainte% doar c, erau tot
mai t,cu0i /i tot mai posaci% cu urmele unei mari nelini/ti care din suflet lua
drumul trupului /i se i7ea -n c+te o 2ra4d, ad+ncit,-ntre spr+ncene% la
col0urile urii% la coada oc9ilor pri7ind mereu mic/ora0i% ca-ntr-o ne-
ntrerupt, p+nd, la 7estirile sor0ii$
3n castru era forfot, ca de-a/e4are dup, un drum lun sau ca de plecare
la drum lun$ Se pre,teau 2uc,t,riile de campanie$ Se lipeau petice pe
p+ntecele ca4anelor% se-nlocuiau c,r,mi4ile sparte sau prea su20iate de foc$
Se-ndreptau polonicele% se controlau linurile% talerele% plo/tile$
F,r, s, se 7or2easc,-ntre ei% ascult+nd doar de-un -ndemn din ad+nc%
dacii -/i adunau /i-/i rostuiau fiecare pu0inele lucruri care-i -nso0iser,-n
timpul pr,p,dului /i dup,% ori pe care le-aonisiser,-n 7remea din urm,$
3ntr-o 7ia0, -n care pierduser, tot% fiece nimic do2+ndea o mare-
nsemn,tate$ ( o2ial, de l+n, pentru ocrotit m,car un picior -n iarna care
a7ea s, 7in,% un petic de 2lan, de oaie c+t palma pentru ocrotit o m+n,% o
4drean0, de pus su2 capul ostenit c,p,tau o-nsemn,tate pe care% p+n, nu de
mult% n-o a7useser, pr,.ini de p,m+nt% case-ndestulate% podoa2e% cire4i de
7ite% cline de mun0i -mp,duri0i% st+ne de oi% 7aluri de l+n, ie/ind de su2
teascurile de la piu,$ Lumea se r,sturnase$ 1up, un trai de oameni a/e4a0i
/i c9i7ernisi0i% dacii descopereau c, 7ia0a putea s,-nsemne doar o r,suflare%
o perec9e de m+ini /i +ndul% a7ere de net,,duit /i de nestr,mutat$
1escopereau c,% pentru unii% 7ia0a putea s,-nsemne una% pentru al0ii 6 alta$
1escopereau c, a4i puteai fi st,p+n pe 7ia0a ta% at+t c+t -n,duie soarta%
m+ine 6 la un st,p+n% unealt, lucr+nd la parte cu soarta$
S
3ntr-o 4i frumoas,% copiii fur, trimi/i cu Asta% cu Maister /i cu /ase
leionari -n p,dure% dup, ciuperci /i dup, 7reascuri$ Asta -/i f,cuse drum
spre-un loc um2ros% unde cre/tea mu/c9iul mai des$ Se-aplec, /i m,tur,
cu-o ramur, frun4ele moarte% rupse frun4ele uscate ale florilor pe care le-
nfipsese cu un timp -n urm, pe roapa lui Lupei$ 1e c+te ori putea% Asta
!&D
7enea -n locul acela um2ros /i st,tea c+t -i -n,duiau tre2urile% care nu se
mai sf+r/eau /i de la care n-o l,sa inima s, se-a2at,$ Copiii tre2uiau
9r,ni0i% sp,la0i% mul0i dintre ei fiind mici /i nea.utora0i$ 1e c+te ori 7enea -n
p,dure la roapa lui Lupei 6 sinurele ei clipe de r,a4 6 -/i d,dea seama
c, ea nu mai a7ea nimic pe lume$ Se uita mereu la ne7asta lui Porsilo$ 1e
c+te ori aceasta se-ntorcea de la morm+ntul feciorului dus% Asta se-ntre2a
dac, ne7asta lui Porsilo era -n toate min0ile% dac, r,m,sese-n toate min0ile$
Faptele ei 6 muncea f,r, oprire 6 2l+nde0ea fa0, de oameni% f,r, cu7inte%
erau cu toatele ale omului -n toate min0ile% iar senin,tatea ei% senin,tatea
omului care /i-a-mplinit menirea pe p,m+nt /i% poate% senin,tatea unora cu
mintea r,t,cit, -ntr-o lume numai a lor$ Asta se +ndea c, poate so0ia lui
Porsilo nu fusese prea 7or2,rea0, nici "nainte% Acum r,spundea la tot ce o-
ntre2ai cu :da; sau :nu;% pri7indu-te-n oc9i cu 2l+nde0e$ Se 7ede c,
ne7asta lui Porsilo% ca /i ea% Asta% socotea c, nu mai a7ea ce s,-/i spun, cu
oamenii$ C+nd Maister 7enea s,-i -n7e0e pe copii% Asta st,tea% la fel ca la-
nceput% ascuns, /i-asculta cu luare-aminte tot ce le spunea d+nsul$ Citea o
dat, cu copiii% ei 6 cu las tare% to0i deodat,% ea 6 desc9i4+nd ura% mi/c+nd
2u4ele /i doar rareori /optind c+te un sunet$ P+n, la moartea lui Lupei%
Maister fie n-o 7,4use cum st,tea tupilat, -n spatele /colarilor% fie se
f,cuse c, n-o 7ede$ 3ntr-o 4i% dup, aceea% se-apropiase de ea /i% f,r, niciun
cu7+nt% -i pusese-n m+n, o t,2li0, /i-un stil$ Asta d,duse din cap a
mul0umire% iar el d,duse din umeri -n semn c, n-a7ea de ce s,-i
mul0umeasc,$ La terminarea lec0iei% -n timp ce pric9indeii se 42enuiau /i
0ipau ca sc,pa0i din cu/c,% Maister se-apropia de locul Astei /i% ca din
-nt+mplare% -i l,sa pe 2r+ul de piatr, al casei c+te o frun4, de 2rustur sau
c+te o c+rp, curat, -n care era -n7elit ce7a de m+ncare$ 1in oc9i -i ar,ta
Astei locul unde l,sase m,runta lui danie$ Fata o lua% tot ca din -nt+mplare%
/i o-mp,r0ea pe furi/ cu doi-trei copii% de fiecare dat, al0ii% iar c+nd era prea
-nfometat,% o m+nca sinur,% tot pe furi/% mustr+ndu-se mereu de l,comie$
S
Uneori% c+nd Maister era mai luat cu-ale cititului sau cu scrisul% Asta
se uita la el cu fereal,% pe su2 ene$ Lun% de/irat% cu o fa0, ascu0it,% -n care
pome0ii parc, st,teau s, spar, pielea smead,5 cu o frunte -nalt,% 2oltindu-
se peste spr+ncenele stufoase% castanii ca /i p,rul 0epos =care% de/i tuns
scurt% f,cea c+rlion0i m,run0i% mai ales -n cre/tet /i pe l+n, urec9ile%
!&E
- "LEANA #ULPESCU -
altminteri% micu0e>5 cu oc9i neri% ce se mic/orau c+nd r+dea =-nc+t nu /tiai
s, spui de la-nceput dac, r+de sau dac, pl+ne>% oc9i a c,ror pri7ire p,rea
s, pluteasc, peste lume5 cu 2u4e% care% la orice 7or2, rostit,% se r,sfr+neau
ca dup, o mare str,danie% de47elind ni/te din0i u/or -nc,leca0i5 cu nodul
+tului -mpun+nd ca osul pieptului la p,s,rile sla2e% Maister st+rnea
mila% precum un pui c,4ut din cui2 -nainte de-a fi -n7,0at s, 42oare$ ?i la
romani era ca la toate neamurile8 oameni cumsecade /i oameni r,i$ Ea
socotea c, -ntre Maister /i Ser7andus 6 a c,rui simpl, 7edere o umplea de
sc+r2, /i-i f,cea inima s, 2at, de spaim, 6 era deose2ire ca -ntre lup /i
oaie$ Cel pu0in% de c+nd .upuise c+inii 6 c+t, 7eselie pe d+nsul /i ce r+n.ete-
i sc9imonoseau fa0aA 6 c9iar de l-ar fi 7,4ut 47+rcolindu-se de durere sau
mort -n drum% ea nu s-ar fi aplecat m,car s, se uite la tic,losA 3nainte de
7enirea romanilor% sufletul Astei fusese cufundat -ntr-un fel de amor0eal,$
Pe cei 2,nui0i a-i fi f,cut r,u -i ocolea /i-i scosese de la inim, de parc, li s-
ar fi /ters urma din lume$ 1e c+nd -l 7,4use pe Ser7andus scotocind
2,r2a0i% femei% copii% lu+ndu-le nimicuri% su2 cu7+nt c, nu e-n,duit de
reulament 6 care-anume% nimeni nu /tiaA 6 de fapt% reulamentul 2unului
s,u plac% -n temeiul c,ruia le confisca ni/te 2iete fleacuri numai pentru a-/i
ar,ta puterea% de c+nd% f,r, s, fi-n0eles cu7intele% -i au4ise lasul care suna
a 2at.ocur,% Asta sim0ea o-ncr+ncenare -n tot trupul /i-n tot sufletul$ Era
siur, c,% de c+te ori trecea o femeie pe l+n, el% Ser7andus o spurca%
rostind 7or2e neru/inate$ Era de-a.uns s,-i 7e4i pe mo/ 1romi9ete% pe
C9e2risis /i pe Porsilo cum l,sau capetele-n .os la au4ul acelor cu7inte% pe
care ei le-n0eleeau% ca s,-0i fi dat seama cam ce m,sc,ri puteau -nsemnaA
F,r, s,-i fi spus nimeni /i f,r, ca ea s, caute s, afle% era siur, c, pe Lupei
numai lep,d,tura -l scosese din cotlonul unde st,tea pitit c+nd era plecat,
st,p+na sau c+nd tre2,luia$ Ascunsese-ntr-un un9er dosnic% -n podul casei
care-ad,postea copiii% traista-n care-l purtase pe Lupei mic8 nu putea s, se
uite la ea f,r, s-o podideasc, pl+nsul /i f,r, s-o-nece suspinele$ C+nd -/i
aducea aminte de Lupei c,0elu/% i se-nseninau oc9ii5 -ndat, ce /i-l amintea
-n mormanul de c+ini suruma0i% /i-ar fi dat 7ia0a numai s, scape de
7edenia-nro4itoare$ I+ndurile ei de r,42unare pe 9in9er nu ur4eau un
plan$ A7+nd credin0,-n t,ria +ndului% mai ales c+nd pornea din mai multe
p,r0i -ndreptat spre-aceea/i 0int, 6 iar pe Ser7andus cu siuran0,% nu putea
fi om care s, nu-l fi 2lestemat m,car o dat,A 6 Asta -i menea a r,u%
c9em+nd -n a.utor puterile cele ne7,4ute% pentru pedepsirea netre2nicei
lep,d,turi$
!&G
S
Acum se afla al,turi de roapa c,0elului% f,ptura cea mai dra, /i mai
credincioas, din c+te-a7usese parte-n 7ia0,% dar sufletul ei nu-/i ,sea nici
lini/te nici stare ca alte da0i$ Ce7a tul2ure din ad+ncul fiin0ei% ce7a pe care
nu /i-l putea l,muri% o tot f,cea s, ofte4e /i s,-/i apese co/ul pieptului%
unde i se punea mereu un nod$ Oiua era frumoas, /i senin,$ Aerul tremura
-n lumina potolit, a soarelui$ :1eea2a e frumos afar,C Lupei% Lupei% de
unde s, /tii tu ce reu e pe lumea asta% unde-am r,masBC;$ Se duse iar,
-ntre copii% /i se-apuc, s, caute ciuperci$ 1in c+nd -n c+nd% se-ndrepta din
/ale /i ofta ad+nc$ Maister% care se-apleca numai dup, 7reascuri% fiindc,
d+nsul nu deose2ea ciupercile 2une de cele-otr,7itoare% p,rea s, fi 9icit
c,-n acea 4i fata nu era-n apele ei$ 1e o2icei% Asta nu-/i f,cea sim0it,
pre4en0a dec+t prin locul pe care-l ocupa -n spa0iu$ Nu 7or2ea% um2la ca
um2rele% iar -n m+inile ei lucrurile nu sunau% de parc-ar fi fost de p+sl,$
Maister% c,ruia i se pusese un fel de nod -n +t% se ridica mereu /i-/i
-ndrepta trupul de/irat% ca /i cum ar fi tras o funie dintr-o desa,5 /i% f,r, s,
7rea% se tre4ea oft+nd ad+nc% de parc, nu i-ar fi a.uns aerul$
Copiii t,ceau8 cei mai m,ri/ori 6 aten0i la ciuperci% pe care le-aduna
fiecare-n c+te o r,m,.oar,% ca apoi Asta s, se mai uite o dat, la ele5 cei
mici 6 lu+ndu-se la-ntrecere% care s, str+n, mai multe 7reascuri$ 1oar la
un moment dat% t,cerea plin, de fo/net de frun4e fu sf+/iat, de-un 0ip,t de
copil$ Unul dintre cei micu0i nimerise-n ur4ici$ 3n timp ce fata-i sufla peste
m+nu0ele 2ro2onate /i ro/ii% 2,ie0elul 2,tea m,runt p,m+ntul cu picioarele$
Uit+ndu-se cu oc9ii mari /i ciulind urec9ea s, nu le scape 7reo mi/care ori
7reun sunet% copiii ceilal0i se str+nser, -n .urul lor% roat,$ 3ncetul cu-ncetul%
pl+nsetul micu0ului se domoli /i fr,m+ntatul p,m+ntului se r,ri$ Cu +ndul
tul2ure /i dus aiurea% se sili s,-i 4+m2easc, 2,ie0elului /i% 7,4+nd c, s-a
potolit% -i puse-o m+n, peste alta% iar ea se ridic,-n picioare$ Copilul i se
lipi cu fruntea de catrin0e$ 3l m+n+ie pe cre/tet /i se dep,rt,$ 1e c+te
catrin0e str,ine nu /i-o fi re4emat /i ea capul% c,ut+nd mil, /i ocrotire% c+nd
o fi fost mic,B Se duse c+t mai departe putu% ca s, n-o 7ad, nimeni
pl+n+nd$ Nelini/tea n-o p,r,sea$ Copiii st,teau alinia0i% cu 2occelu0ele -n
m+n,% ata de-ntors acas,$ Cam -ntr-o or, apunea soarele /i% cur+nd dup,-
aceea% se l,sa -ntunericul$ Asta% cu dou, strai0e mari pe 2ra0e% merea -n
urma con7oiului% cu pri7irea-n p,m+nt% ca de o2icei$ 1e/i n-o 7,4use
!'K
- "LEANA #ULPESCU -
niciodat, um2l+nd altfel% Maister sim0ea c, se petrece un lucru neo2i/nuit
cu fata$ R,mase /i el -n urma con7oiului$
Se-apropie /i o-ntre2, -n /oapt,8
L Ce e cu tineB
Fata p,/ea mai departe% cu fruntea-n p,m+nt$ Maister se +ndi c,%
poate% nu pricepuse-ntre2area% de/i% -n ta2,ra de pri4onieri% nu mai era
2ar2ar s, nu-n0elea, 7or2e-at+t de simple$ Poate c, ea% totu/i% nu era -n
stare% drept care% -i puse m+na pe 2ra0$ "ar c+nd Asta ridic, oc9ii% romanul
cl,tin, din cap -n dreapta /i -n st+na% /i-/i -n,l0, m+inile-n sus% cu palmele
desc9ise% ca ni/te semne de-ntre2are f,r, ec9i7oc$ Fata d,du din cap /i-
nc9ise oc9ii% l,s+nd 2,r2ia-n piept$ Semnul 7oia s, spun, 6 cel pu0in a/a-
n0elese Maister 6 c, nu mai era nimic de f,cut$ 1e unde 7enea fata asta /i
ce era cu ea% Maister n-a7ea cum s, afle f,r, s,-ntre2e% iar pre4entului -i
era martor$ 3n7insul% oric+t de pu0ine idei ar fi a7ut despre li2ertate% nu se
putea% la un moment dat% s, nu-/i simt, condi0ia de-n7ins$ Cu toate c,
pre4entul .ustifica pe deplin am,r,ciunea fetei% /i nu doar pe-a ei% trecutul
p,rea s, nu fie str,in de prea-plinul st,rii aceleia$ Fata at+t de t,cut, /i de
stin9er, -i topea sufletul de mil,$ Mer+nd al,turi de ea% Maister o pri7ea
din c+nd -n c+nd cu coada oc9iului$ Cu strai0ele mari c+t toate 4ilele pe
2ra0e% potri7indu-le din c+nd -n c+nd ca s, se cump,neasc,% Asta sem,na
cu m,,ru/ii din Sicilia lui natal,% care mereau cu-aceea/i pruden0, /i
pri7eau cu-aceea/i resemnare ca /i fata$ 1ac, nu s-ar fi temut c, 7reunul
dintre leionarii din pa4, l-ar p+r- c, :pacti4a cu du/manul;% i-ar fi luat
Astei cele dou, 2occele cu ciuperci$ Reulamentul pre7edea ca-n7in/ii s,
nu fie a.uta0i de trupe% ci l,sa0i s,-/i -ndeplineasc, sinuri cantitatea de
munc, prescris,$ Ca /i c+nd trupele a2ia ar fi a/teptat s,-i a.ute pe-n7in/iA
R,42oiul se terminase prea de cur+nd ca umilin0a imediat, /i f,0i/, s, fie-
nlocuit, cu forme ce7a mai su2tile de rela0ii -ntre -n7in,tori /i-n7in/i%
forme care s,-n,duie r,spasuri de ilu4ie a independen0ei /i-a-nfr,0irii$
Maister a7ea oroare s, fie scos din anonimat% c9iar /i pentru a i se-aduce
eloii$ (2scuritatea condi0iei lui sociale% departe de-a-l nemul0umi% i se
p,rea accepta2il,% mai mult dec+t altele% .induite /i in7idiate$
S
Cu un pas domol% -n 4um4et de +4e-ostenite care se-ntorc acas,%
a.unser, cu to0ii-n ta2,r,$ Pentru primul ceas al -nser,rii /i pentru 7remea
!'J
cald, de-afar,% lini/tea din a/e4are era nefireasc,$ 1espa% care-i a/tepta
totdeauna-n poart,% cu m+na strea/in, la oc9i% p+n, 7edea to0i copiii
2ulucindu-se c,tre ea s,-i po7esteasc, ce 7,4user, /i ce f,cuser,% pe unde-
/i petrecuser, 4iua% 1espa lipsea$ Nu era 0ipenie de om pe-afar,% nu ardea
niciun foc% nici m,car un opai0 /i de nic,ieri nu 7enea miros de m+ncare$
Asta r,mase nemi/cat, -n mi.locul cur0ii$ Uitase /i s, pun, .os strai0ele cu
ciuperci$ Nedumeri0i% copiii r,maser, /i ei pe loc% fiecare cu 2occeaua pe
m+n,$ Asta nu se 9ot,ra s, strie$ " se p,rea c, nimerise -ntr-un loc
necunoscut% iar -ntr-un loc necunoscut tre2uia s,-0i 7este/ti -ntr-un fel
7enirea ca s, afli unde-ai a.uns /i cu cine-a7eai s, ai de-a face$ Astei -i
7enea pe 4i ce trecea mai reu s, 7or2easc,$ Uneori i se p,rea c, nici nu
mai putea 7or2i% c9iar dac-ar fi 7rut$ P+n, la urm,% -nfrico/at de-at+ta
lini/te% un copil -ncepu s, c9eme% la-nceput cu las tremurat% apoi din ce -n
ce mai tare /i mai speriat$
L Mam, 1espa% mam, 1espaaaA
Stria f,r, oprire% dar r,spuns nu 7enea de nic,ieri$
3ntr-un t+r4iu% din spatele casei -n care locuiau copiii orfani% se i7ir,
dou, um2re8 1romi9ete /i ne7asta lui Porsilo$ Am+ndoi se uitar,-n oc9ii
Astei /i-apoi co2or+r, pleoapele$ Asta pricepu c, cei cu care-mp,r0ise 7ia0a
de dup, pr,p,d nu mai erau$ L,s, strai0ele .os /i se-a/e4, l+n, ele$ 3/i
trase cu7iincios catrin0a /i c,ma/a p+n, peste opinci% se-apuc, de enunc9i
cu am+ndou, m+inile /i-/i culc, fruntea peste ei$ Nu cre4use c, lumea se
putea scufunda a doua oar,$
L Au fost du/i 2,r2a0i mul0i% femei mai pu0ine /i nu ale lor% /opti mo/
1romi9ete$ Pre0 de cinci leiuni% mi-a suflat /i mie care7a$ Au r,mas mai
ales femei /i copii$
Asta ridic, spre 2,tr+n capul /i-l -ntre2, din oc9i -ncotro-i -ndreptase$
Ce-nsemna :pre0 de cinci leiuni; ea nu /tia /i nu-i p,sa deloc s, afle$
L Spre Mia4,4i$
1inspre p,dure se-au4ea urlet$ 1e c+ine% de lup% cui s,-i mai peseB
L Nana 1espaB rosti Asta tremurat% dup, ce-n9i0i de mai multe ori -n
sec$
L 1us,$
Asta-/i l,s, iar capul pe enunc9i$
Copiii% de o2icei ,l,io/i% mai ales la-ntors la ceea ce le era tuturor
cas,% st,teau acum nemi/ca0i /i mu0i% 2,nuind c, oamenii mari 7or2eau
lucruri -nsemnate /i care nu erau de 2ine$
!'!
- "LEANA #ULPESCU -
Panesia% pe care toat, lumea 6 c9iar /i cei care nu-i cunoscuser,
2,r2atul 6 o numeau :ne7asta lui Porsilo;% se-apropie de Asta$ Mai -nt+i
se-aplec, asupr,-i cu m+inile desf,cute-n aer% ne-ndr,4nind s-o atin,$ 3/i
d,dea seama c, o nenorocire po7estit, era mai -nfrico/,toare dec+t aceea/i
nenorocire tr,it,$ P+n, la urm,% cu team,% -/i l,s, am+ndou, m+inile peste
cre/tetul Astei% ca dou, p,s,ri ostenite /i speriate$ Cu-am+ndou, 2ra0ele%
fata cuprinse picioarele Panesiei /i-/i lipi fa0a de catrin0a ei$ Se desprinse
de femeie% se uit, lun -n oc9ii ei /i porni cu pas de c+ine 2,tut spre cas,$
Aprinse-n 7atr, un foc de 7reascuri care p+r+iau% scoteau ploaie de sc+ntei
/i-mpr,/tiau miros de r,/in,$ Peste pirostrii puse un 7as mare de lut cu
dou, toarte$ Cu o linur, lun, mestec, -n seul topit de cu 4iu, /i% c+nd
-ncepu s, sf+r+ie% r,sturn, peste el o le,tur, de ciuperci$ Copiii% t,cu0i ca
niciodat,% se re4emaser, de pere0i /i% cu oc9ii lipi0i de oala mare de p,m+nt
/i de coada linurii% -n9i0eau -n sec$ Unii mai mici se l,saser, moale pe
pardoseal, /i% 2irui0i de o2oseala 4ilei petrecute su2 cer desc9is /i toropi0i
de c,ldura frumos mirositoare% adormiser,$ 1up, ce% s,tui -n sf+r/it dar cu
inima rea% copiii dormeau -n paturile lor% Asta ie/i -n orad,$ Se uit, -n
toate p,r0ile$ Parc, pierise orice suflare de primpre.ur$ Ridic, oc9ii spre
stele$ Carul Mare% Carul Mic% Luceaf,rul /i Luna plin,$ Senin% senin /i
lini/te s-o tai -n felii$ Al,turi de nana 1espa% 7ia0a intrase pe-un f,a/% a7ea
un rost% iar ea% Asta% un om pe lume$ 1e la 1espa tr,sese un -n7,0,m+nt8 /i
omul sinur -/i a7ea rostul pe p,m+nt% ca tot ce n,scocise firea$ 1in cele
7,4ute p+n-atunci% Asta -n0elesese c, 7ia0a se putea r,sturna ca un car prea
-nc,rcat8 -i era destul s, se-mpiedice de-un 2olo7an$ Pricepuse c, 7ia0a-
ndestulat, de la 2uc,t,ria domneasc, luase sf+r/it /i% ca omul care n-
a7usese nimic al lui% se-mp,case cu pau2a% dar +ndul ei nu mai
cuprindea /i r,sturnarea unei 7ie0i -n care% socotise ea% nu mai era ce 0i se
lua$ Plecarea 1espei -nsemna r,sturnarea cea mai nea/teptat, /i de-aceea
cea mai dureroas, din 7ia0a Astei$ Ca /i moartea lui Lupei$
( duruse plecarea lui Seuris% fiul lui <icilis% dar se-a/teptase ca-ntr-o
4i fiul primului-sfetnic domnesc s, se desfac, de ea$ Nu se-au4ise de
slu.nice care s, fi m+ncat la masa Reelui$
Ieneralul de la Roma% care-o 2,ase-n seam, ca pe-un om% se dusese /i
el% dar Asta /tia c,% -ntr-o 2un, 4i% -ntr-un fel sau -ntr-altul% /i-acela% dac, ar
fi tr,it% /i-ar fi 7,4ut sinur de 7ia0a lui% -n lumea lui$
Lupei /i 1espa f,ceau parte din 7ia0a celor de-o seam, cu ea$ Pe ei n-ar
fi tre2uit s,-i piard,$ 1rumul lor -mpreun, ar fi tre2uit s, fi fost mult% mult
!'&
mai lun$ Asta se sim0ea nimicit, su2 ap,sarea unei 7ie0i din care nu mai
-n0eleea nimic$ :1ac-a/ 7or2i% ar fi poate mai u/or$ A/ mai aflaC Ce-a/
mai aflaB Ce e de aflatB;$
Mo/ 1romi9ete% -nalt /i drept% 7enea cu pas -ncet /i ostenit dinspre
poart,% unde sc9im2ase c+te7a cu7inte cu leionarul de ard,% dup, ce mai
-nt+i -i aprinsese un foc de 7reascuri$ Acum -/i punea iasca% amnarul /i
cremenea% a7erea s,racului% la cin,toare$ C+nd a.unse l+n, Asta% se uit,
roat, -mpre.ur$ C,uta ce7a pe care s, se-a/e4e$ Scaunele scunde% cu trei
picioare% pe care st,teau copiii c+nd -i -n7,0a Maister% erau r+nduite unul
peste altul -ntr-un /opron din spatele casei$ Mo/ 1romi9ete o lu, pe Asta
de m+n, /i merser, s, /ad, pe-un trunc9i de copac% cine-/tie-de-c+nd
r,mas al,turi de ard% locul de .oac, al copiilor8 :calul; lor% c,l,rit de mai
mul0i% m+nat cu c,lc+iele-n coaste% cu 4,2ala str+ns, /i cu c+te-un :diii; de
r,suna 7alea$
L #,d c, nici tu n-ai somn% copila mea$
Asta se-apucase cu m+inile de enunc9i /i st,tea uit+ndu-se-n ol$
L 1up, ce-a0i plecat 7oi -n p,dure% toat, lumea a fost scoas, afar,%
2,r2a0ii din 2ar,ci% femeile /i copiii de prin case$ Num,ra0i /i-apoi
desp,r0i0i$ Se-au4ea tot timpul comanda8 :la dreapta% pe loc% la dreapta% pe
loc;$ i care-au trecut la dreapta au fost trimi/i s,-/i str+n, lucrurile$ ?i
oamenii /i-au str+ns care-n saci% care-n 2occele% fiecare ce a7ea /i ce cu
+ndul nu +nde/ti$ Pirostrii /i oal, 7edeai la to0i$ 3n frunte au pornit-o
str,inii cu carele /i cu ca4anele de ,tit$ <,r2a0ii no/tri 7eneau dup, ei%
femeile /i copiii la urm,$ Nou,% care-am r,mas% ne-a fost -n,duit s,-i
petrecem p+n, la r+u$ Acolo% cei care plecau s-au a/e4at .os /i s-au -ntors
cu fa0a c,tre Cetate$ Str,inii se uitau nedumeri0i /i nu /tiau ce s, cread,$
(amenii /i-au luat fiecare o m+n, de 0,r+n,% au leat-o-n c+te o c+rp, /i au
pus-o-n s+n$ S-au ridicat to0i deodat,% apoi s-au aplecat /i-au s,rutat
p,m+ntul% s-au -nc9inat celor patru 4,ri% ni s-au -nc9inat nou, /i noi lor /i
s-au -ntors cu fa0a spre Mia4,4i% -ncotro le era drumul$ 1espa% -n ultimul
r+nd de femei% /i-a tras tulnicul% dar un leionar a s,rit /i i l-a luat$
:H+puri0i% /i spune0i;% a striat 1espa /i-a-nceput8 :QAu 7enit str,inii /i
ne-au luat /i c+niiR;$
?i mereau /i spuneau$ A/a au plecat oamenii no/tri$
Mo/ 1romi9ete se opri$
Tot -n9i0ea -n sec /i-/i tot mi/ca m+inile$
Asta sim0i c, 2,tr+nul mai a7ea ce7a de spus$
!''
- "LEANA #ULPESCU -
L Cei care-au plecat nu /tiu dac-au 2,at de seam, c, dintre ei lipseau
/ase oameni% o femeie /i cinci 2,r2a0i% pe care soarta-i 9,r,4ise s, fie de
neam /i s, fie to0i ale/i s, plece$ C9e2risis% femeia /i ,i patru feciori c+0i -i
mai r,m,seser,$
Pentru prima oar,% Asta -ntoarse capul /i se uit, -n oc9ii 2,tr+nului$
L Au 7enit leionarii cu suli0ele s,-i urneasc, pe-nc,p,0+na0ii nesupu/i$
Erau mor0i$
Asta f,cu oc9ii mari /i se scutur,$
L Luaser, otra7,$
Lui 1romi9ete i se p,rea c, trecuser, secole de c+nd C9e2risis% la sfatul
domnesc% -l -n7inuise pe 1ece2al de-a nu fi c,utat cale de-n0eleere cu
marele du/man$ :Sufletul omului e ca 7remea5 a.une s, sufle-un 7+nt
puternic /i toate sunt la p,m+ntA;$
<,tr+nul -/i duse m+na la cin,toare$ 1e c+nd i se desc9iseser, oc9ii
asupra lumii% purta la el leacul -mpotri7a tuturor relelor din lume$ La 7+rsta
lui% -nc, i se p,rea mai mare cura.ul de-a tr,i 7ia0a p+n, la firescul ei
sf+r/it% cu toate 7alurile% 7+rte.urile% 7remuielile /i unoaiele ei% dec+t s,
treci dincolo% cu 2un,-/tiin0, /i -naintea 7remii care-0i fusese 9,r,4it,$
L ?i omul ce s, fac,B se tre4i Asta stri+nd$
3l luase pe 1romi9ete de piept /i-l 4+l0+ia din toate puterile$
1romi9ete se l,s, scuturat% ca un pom din care 7rei s, do2ori fructele$
C+nd omul se umplea cu 7+rf de nedumerire /i de-am,r,ciune tre2uia s, le
dea cum7a afar, din el$
Asta-/i pusese-am+ndou, m+inile pe fa0,$
L S, duc, 7ia0a mai departe% /opti -ntr-un t+r4iu 1romi9ete$
M+inile Astei c,4ur, de sus peste enunc9i% iar ei doi st,teau nemi/ca0i
/i f,r, niciun cu7+nt pe trunc9iul de copac$ Erau at+t de cufunda0i -n
+nduri c, n-o sim0ir, pe ne7asta lui Porsilo atunci c+nd% la un pas de ei% le
spuse cu las limpede% pri7indu-i cu 2l+nde0e8
L Ai no/tri dorm acum pe-un c+mp -n ni/te c,pi0e de f+n$ Tre2uie s,
mear, p+n, la o ap,% dup, ce-o trec acolo r,m+n$ 1e m+ine -ncep s, 7in,-
ncoace /i de-ai no/tri% dinspre R,s,rit /i dinspre Apus% /i str,ini$ Au s, se-
a/e4e to0i aici cu noi$
<,tr+nului 1romi9ete i se lunise fa0a$ 1e uimire% Asta se tre4i din nou
7or2ind8
L 1e unde /tii toate astea% nan,B
3n lasul ei se sim0ea teama fa0, de lucrul mai presus de mintea omului$
!'*
L ?tiu$
S
1e-a doua 4i -ncepur, s, 7in, oameni de-un neam cu ei% str,muta0i din
locurile lor% precum /i str,ini$ Se trecu la-mp,r0it loturi de p,m+nt
str,inilor% iar dacilor li se 9ot,rnici un loc mare pe care a7eau s,
munceasc,-n de7,lm,/ie sau cum a7ea s,-i taie capul$
Casele r,mase-n picioare tre2uiau drese-n mare ra2,% ca iarna s, nu le
p,r,duiasc,% duc+nd mai departe urmele uriei prin care trecuser,$ Nou-
7eni0ii t,iau drumuri noi% le l,reau /i le pietruiau pe cele 7ec9i% s,pau
canale -n care se-a/e4au tu2urile de ap, ale 7iitoarelor terme% se tr,eau
mereu 2ra4de inauurale% se fixa mereu c+te un cardo maLimus, drum
diriuitor -n .urul c,ruia se or+nduia fiecare-a/e4are roman,$ Liniile erau
drepte /i limpe4i% u/or de 0inut minte /i% peste tot% acelea/i$ ?erpuitoare% cu
linii imprecise a7ea dreptul s, fie doar natura /i doar -n m,sura-n care nu-
mpiedica planurile omului$ Altminteri% ea tre2uia cioplit,% -ndreptat,% adus,
la ne7oile omului /i supus, lor$ (ric+t, o2id, a7eau -n suflet% dacii% neam
de oameni r+ndui0i /i rostui0i% nu se puteau opri s, nu se minune4e -n sinea
lor de noima pe care-o a7eau la trea2, -n7in,torii$ Cu-asemenea siuran0,
t,iau% ridicau% 9ot,rniceau% -nc+t ai fi cre4ut c,% de c+nd era pe lume% Roma
nu f,cuse altce7a dec+t planuri de or+nduire a 1aciei$
Cei nou-7eni0i% din a/e4,ri 7ecine cu /irul de cet,0i d,r+mate care
0inuser, mai-nainte cununa mun0ilor% ca /i cei r,ma/i pe loc% dimpre.urul
cet,0ii-de-scaun% se-ndemnau mai 2ine la ridicat dec+t la d,r+mat$ Acuma
puneau um,rul la ce7a ce% -n cur+nd% a7ea s, se-nal0e% a7ea s, capete form,
/i 7ia0,$ Umilin0a de-a fi fost sili0i s, d,r+me cu m+inile proprii sal2a de
cet,0i% m+ndrie a neamului lor% fusese poate cel mai amar moment al
-nfr+nerii$ (2ida% ca /i-o ran, a trupului% -ncepea s, prind, coa.,$ La-
nceput% dacii str,muta0i se sim0eau str,ini% fiindc, erau pri7i0i ca ni/te
str,ini de cei r,ma/i la locul lor$ Apoi% tre4indu-se /i unii /i al0ii printre
str,ini ade7,ra0i 6 care tot 7eneau de nu-se-/tia unde pentru a-/i c,uta
norocul /i a-/i -ntemeia o stare -n noua cucerire a Romei 6 se sim0ir,-
nfr,0i0i de lim2,% de o2iceiuri /i de faptul c, /i unora /i altora li se luase
totul$ L,s+ndu-li-se -n7in/ilor 7ia0a% -n7in,torii tre2uiau s, se-nri.easc,
s, le-o /i p,stre4e$ 1up, ce-/i luaser, 2ine seama% localnicii /i cu cei 7eni0i
-ncepur, s, se-a.ute unii pe al0ii s,-/i ridice-ad,posturi% p+n, ce-a7eau s,-/i
!'@
- "LEANA #ULPESCU -
-nal0e case-ade7,rate asemeni celor pr,p,dite de r,42oi sau r,mase
neatinse% dar p,r,site f,r, 7oie de st,p+ni$ 1up, o 4i de munc,% seara%
oamenii se-adunau -n .urul c+te unui foc% aducea fiecare semin0e pr,.ite%
r+u fiert /i-ndulcit cu miere% turte coapte-n spu4,% le-mp,r0eau fr,0e/te% /i-
ncet--ncet se-nfiripa 7or2a8 fiecare sim0ea ne7oia ca ceilal0i s, /tie cine era
el$ Fiecare po7estea despre neamul lui% din mo/i-str,mo/i% despre a7utul
adunat cu trud, /i r,mas 6 al cui% nu se /tia$ (amenii nu-ndurau s, se
cread, despre ei c, erau ni/te 7iituri% adu/i ca frun4a uscat,$
Ei erau copaci smul/i din r,d,cin, de uria sor0ii$
<,r2a0i% -ndur+nd cu reu sinur,tatea% ca unii-n7,0a0i la cas, /i cu
ne7ast, /i cu copii% a.utau la reu c+te o femeie r,mas, si-aceea ca frun4a
2,tut, de 7+nt% iar p+n, la urm, sinur,t,0ile se-adunau dou, c+te dou,$ Se-
aciuiau pe l+n-o 7atr, unde fier2ea o oal,$ <,r2a0i tineri% a2ia ie/i0i din
copil,rie% puneau oc9ii pe c+te-o fat, potri7it, pentru-ntemeierea unui
c,min /i% fiindc, n-a7eau dup, datin, cui s-o cear,% se-nf,0i/au lui
1romi9ete ca ,lui mai 2,tr+n dintre dacii nestr,muta0i% c,ruia% ca unui
p,rinte-al -ntreii o2/ti% -i cereau 2inecu7+ntarea$ Toamna 7edea trec+nd pe
drumurile de cur+nd pietruite perec9i de tineri duc+nd -n m+ini c+te-un
2r,du0 -mpodo2it cu fire de l+n, -n culori aprinse% iar -n 7+rf purt+nd
colacul de m,rturie menit s, le str,.uiasc,% de-a lunul -ntreii 7ie0i%
c,minul$
1acii -ncepur, s, rup,% c+t /i cum puteau% lim2a str,inilor% ca s, se
poat,-n0elee c+t de c+t cu cei care-a7eau s, le fie 7ecini% precum /i cu
leiunile care nu se /tia pentru c+t, 7reme a7eau s, r,m+n, pe p,m+ntul
lor$ Str,inii% care% la r+ndu-le% se str,duiser, s,-n7e0e lim2a romanilor 6 pe
care-o 7or2eau% mai -nt+i% pentru a se-n0elee unii cu al0ii fiindc, nu erau
to0i de-acela/i neam 6 -n7,0au c+t /i cum puteau /i din lim2a celor -n
mi.locul /i-n 0ara c,rora a7eau s, tr,iasc, de-atunci -nainte$ ?i printre
str,inii str,ini erau 2,r2a0i sinuri$
(ric+t le-ar fi fost +ndul la c,p,tuial,-n noua 0ar,% un suflet de femeie
nu le strica nici acelora /i% cum de-ales n-a7eau dec+t dintre femeile
p,m+ntului% -/i leau sinur,tatea de ce le puneau dinainte soarta /i
7itreia timpurilor$
S
!'D
Parianeu% Tantinis /i 1ruxilis erau folosi0i ca un fel de a.utoare pe l+n,
ni/te str,ini care urmau s, concesione4e dreptul asupra p,/unilor% al t,ierii
p,durilor% al s,rii$ Conducerea roman, socotise c,-n mintea -n7in/ilor
tre2uia% pe de o parte% -ntre0inut, 2,nuiala c, anumite c,petenii ar fi fost
uneltele -n7in,torilor cu mult -naintea r,42oiului 6 ceea ce .ustifica
fa7oarea de care se 2ucurau acuma 6 pe de alt, parte% ideea c, cel dornic s,
slu.easc, noua st,p+nire era 2ine primit$
Fire 9a4lie% de/tept /i 7or2ind 2ine latine/te /i rece/te% cur+nd Parianeu
.uca 4aruri /i spunea lume cu -nalta ofi0erime din statul-ma.or al
3mp,ratului% dornic, s, mai aud, ce7a nou /i s, mai 7ad, fe0e noi% s,tui
unii de al0ii 6 ca to0i oamenii care se 7,d din o2lia0ie /i care% oric+t ar fi
dorit% nu se puteau e7ita$ Parianeu% tat, a dou, fete% -/i punea mari
speran0e-n c,s,toria lor% care% a/a cum se-ar,tau timpurile% tre2uia f,cut,
cu-n7in,torii% pentru nete4irea drumului spre Roma$ 1e 7reme ce ;oma
era 2uricul lumii din care dacii a7eau s, fac, de-atunci -nainte parte% orice
om cu am2i0ie spre ;oma tre2uia s,-/i -ndrepte oc9ii$ Parianeu -n7,0ase din
cele trei r,42oaie prin care trecuse 6 -n timpul lui 1omi0ian era aproape
copilandru 6 c, unul dintre cele mai -nsemnate lucruri de pe lume era s, nu
intri -n panic, /i% decur+nd dintr-acesta% s, /tii s-a/tep0i5 iar din a/teptare%
la momentul potri7it% s-apuci -nt+mplarea de mo0 /i s, /tii s, trai folos de
pe urma ei$
Tantinis% trufa/% r,2d,tor /i uns cu toate-alifiile% nu f,cuse nimic pentru-
a atrae aten0ia asupra lui$ 1e la -nfr+nere% t,cuse-ntruna% iar acum 7or2ea
rar% pu0in /i numai c+t era ne7oie$ Familia /i a7utul fiindu-i la ad,post% iar
lui% precum se 7edea% 4+m2indu-i norocul% a7ea doar de-a/teptat pentru
-mplinirea unui plan aidoma cu planul lui Parianeu$ (mul cu am2i0ie% de-
atunci -nainte nu-/i putea -ndrepta oc9ii dec+t spre Roma$ Acolo era
fruntea 2ucatelor$ 3n4estrat cu o .udecat, mai rece dec+t a lui Parianeu% /i
de-aceea cu 2,taie mai lun,% Tantinis socotea c, prea mult n-a7ea s,
treac, p+n, c+nd dacii s, fie ne7oi0i% pentru a se ap,ra de neamurile din
R,s,rit% s, apere rani0ele Romei8 c,ci oricine s-ar fi-ndreptat c,tre Roma%
-nt+i pe daci tre2uia s,-i calce$ 3n7in,torii /i -n7in/ii a7eau s, ai2, ne7oie
unii de al0ii spre a 0ine piept unor neamuri m+nate de foame% iar
-ndr,4neala celor m+na0i de foame nu cuno/tea sta7il,$ 3n ad+ncul
sufletului% Tantinis sim0ea c,-nfr+nerea din 7ar, nu-nsemna un sf+r/it de
roa4, 6 -nro4itor% dar sf+r/it 6 ci -nceputul unui /ir de roa4e al c,rui
cap,t se pierdea -n 7iitor% departe$
!'E
- "LEANA #ULPESCU -
1ruxilis% m,rinit% -nc,p,0+nat /i tenace% -i slu.ea cu 4el pe romani% cum
-l slu.ise /i pe 1ece2al$ 3n mintea lui totul r,m,sese nesc9im2at% ca o roat,-
n0epenit,$ 1e 7reme ce 7ia0a nu-l -n,l0ase pe cel dint+i loc% el se sim0ea
menit s,-l slu.easc,% plin de credin0, /i de traere de inim,% pe cel mai
mare dec+t el$ Romanii cu care-a7ea de-a face nu /tiau cum s,-l
cateoriseasc, pe 1ruxilis8 f,0arnic ori sla2 de minteB Spre deose2ire de
Parianeu /i de Tantinis% pentru care 1acia nu mai repre4enta altce7a dec+t
o etap, tran4itorie c,tre Roma% 1ruxilis nu s-ar fi dat dus din 1acia nici
pentru cea mai a7anta.oas, dintre situa0iile din alt, parte-a lumii% lume care
pentru el 7alora numai at+t c+t -l cuno/tea$ ( lume-n care nu s-ar /tiut cine
era el ar fi fost o lume pustie$ 3n 1acia tre2uia s, se /tie c, 1ruxilis mare
fusese% mare-a7ea s, r,m+n,% c,ci omul credincios /i cinstit -/i afla oriunde
loc$ 3n sinea lui% dac-ar fi fost s, dea o pild, de cinste /i credin0,% 1ruxilis
pe el s-ar fi numit$ #ia0a -l 9,r,4ise cu cel mai mare noroc n,scocit de ea
7reodat,8 cel de-a nu se-ndoi de sine -nsu/i nicic+nd /i nici -n ruptul
capului$
S
3ntr-o noapte% mo/ 1romi9ete% nea7+nd somn% se-apuc, s, m,ture
4idurile Cet,0ii 6 temeliile ei 6 fiindc, at+ta mai r,m,sese din Cetate$
M,tur, astfel nop0i -n /ir$ Alte nop0i m,sur, din oc9i lunimea /i l,0imea
temeliilor$ ?i-ar fi petrecut 2ucuros 4ilele /i nop0ile% c+te-i mai r,m+neau%
s,-nl,ture semnele de trecere-a 7remii de pe-aceste m,rturii ale neamului
s,u% dar dup, moartea luiB 3ncetul cu-ncetul% 7+ntul a7ea s-adune peste ele
nisip% ploile-a7eau s, care peste ele p,m+nt% frun4ele moarte-a7eau s,
putre4easc, /i s,-nra/e p,m+ntul din care mai r,m+nea s, creasc, iar2a%
semn rodnic al 7ie0ii% semn 7e/nic al 7e/nicei uit,ri$ "ar ploile /i 4,pe4ile%
7+nturile nemiloase dinspre R,s,rit /i dinspre Mia4,noapte a7eau s, le
road,% s, le toceasc,% s,-/i dea m+na cu -n7in,torii -n /tererea de pe
p,m+nt a urmelor 7ie0ii dinainte$ Nesf+r/itele /i asprele pilde pe care 7ia0a
i le d,duse c,4user, toate-n mintea lui 1romi9ete ca-ntr-un p,m+nt roditor$
Pentru mul0i% -n7,0,turile 7ie0ii erau o pul2ere ce r,m+ne-n urma c+inelui%
ca s, se piard, f,r, urm,$ 3n 1romi9ete% 7ia0a s,pase ca pic,tura care% -n
neo2osita ei lucrare% p+n, la urm, ,urea st+nca$
Pacea roman, era dorin0a Romei$ Ca /i draostea% pacea nu era pace
dac, p,r0ile nu erau -ntr-un +nd$ Unor neamuri f,r, cas,% f,r, mas,% a
!'G
c,ror sinur, a7ere era foamea% pu0in le p,sa de dr,,stoasa pace-a Romei
/i de e7entualele ei 2inefaceri$ Nu de drumuri drepte /i pietruite% nu de
terme% nu de eometrie /i de lei duceau lips, neamurile-acelea$
Temeliile cet,0ii-de-scaun a dacilor nu de romani a7eau s, fie
prime.duite-n 7iitor$ Le m,tura acum 1romi9ete5 frun4ele se m,turau u/or
/i col2ul% dar troienele iernii% ale iernilorB S, 0in, ruinele mereu -n 7ederea
/i-n sufletul oamenilorB (amenii erau str,muta0i spre ceea ce-a7ea s, fie
noua cetate% a noii 1acii% a 1aciei c,4ute su2t pacea roman,$ ?i-apoi%
oc9iul se-n7,0a cu ceea ce 7ede mereu% iar sufletul nu-i mai da
-nsemn,tate$ <,tr+nul s-ar fi-ntins peste ruine /i nu s-ar mai fi urnit de-
acolo -n 7ecii 7ecilor dac-ar fi putut -n acest fel s, le ocroteasc, de m+na
timpului$ Aruncat mult peste 7remi% +ndul lui -/i -nc9ipuia uimirea celui
care% -ntr-o 2un, 4i% a7ea s, dea 6 din -nt+mplare% poate 6 peste ruine% sau
a7ea s, le caute-anume pentru a do7edi c, neamul lor nu era -nc9ipuirea
unei po7e/ti$ Muncit de-asemenea n,luciri% 1romi9ete -ncepu -ntr-o noapte
s, care p,m+nt cu un ciu2,r /i s-acopere% mai -nt+i temelia turnului
domnesc% cel care se-n,l0ase deasupra tuturor /i de unde% alt,dat,%
cuprindeai cu oc9iul .ur--mpre.ur% p+n, departe$ Mo/ 1romi9ete -/i
petrecea 4iua-n r+ndul 2,r2a0ilor% la muncile rele% -ns,rcinarea lui fiind s,
0in, socoteala muncii fiec,ruia /i pe-a tuturor$ 1e c+nd se r,sp+ndise
7estea despre felul cum c,ra mo/ 1romi9ete p,m+nt peste ruinele Cet,0ii%
unii se uitau minun+ndu-se de puterea /i% mai ales% de 7oin0a lui% al0ii 6 cu-
o pri7ire -n care mila era amestecat, cu dispre0ul% pri7ire -nt+lnit, adesea
c+nd oamenii c,tau la cei sla2i de minte sau cu mintea dus,$ :A/a e c+nd
tr,ie/ti peste m,sur,;% spuneau cei mai mul0i% nefiind o2i/nui0i s, m,soare
neo2i/nuitul$ Unii% pu0ini% se +ndeau cu p,rere de r,u la clipa c+nd
2,tr+nul 1romi9ete a7ea s, lase lumea% el 6 martor al at+tor fapte-ale
neamului lor% el 6 care 7,4use cu oc9ii lui cum se-n7+rtise roata sor0ii$
Santinelele-aduser, la cuno/tin0, superiorilor ciud,0enia 2,tr+nului% iar
ace/tia 6 statului-ma.or imperial$ Pentru pre4ent% acoperirea ruinelor era o
idee at+t de 2un,% -nc+t romanii reretar, c, nu le trecuse lor prin cap$
Nimeni n-a7ea nimic -mpotri7a ei$ Li se p,rea tuturor 6 prin transpunerea
ei -n fapt,% /i -nc, din partea unui sinur om 6 ac0iunea unui ne2un$
L E o ne2unie% 4isese Traian$ Uit+ndu-se unde7a spre R,s,rit$
L 1ar ne2unia lui e sf+nt,% spusese Padrian cu pri7irea unde7a spre
Mia4,4i% cam pe unde-a/e4a -n minte Marea Ar9ipelaului$
!*K
- "LEANA #ULPESCU -
Aruncase apoi o pri7ire iute spre Scaurianus$ ?tia c, acesta era sinurul
care pricepuse unde 2,teau 7or2ele lui$ :Marile idei nu se pierd$ Au o
circula0ie su2teran,$ Antiona% -mpotri7a ar2itrarelor lei lume/ti% -/i
-nropa fratele5 un 2,tr+n 2ar2ar% -mpotri7indu-se e7iden0ei% care
m,rine/te /i pre4idea4, 7ia0a omului% sfid+nd mai -nt+i natura% -nfrunt+nd
apoi puterea% -nroap, ruinele unui neamC;$
S
Asta se minuna de c+te ori se uita la 1romi9ete$ Se minuna cum de se
afla at+ta putere-n trupul lui de/irat% din care oasele nu se risipeau numai
fiindc, le 0inea pielea% neted, de necre4ut pentru c+t era de 2,tr+n,$
Ne7asta lui Porsilo% o dat, se oprea din trea2, /i se-apropia de Asta /i
de 1romi9ete% spre sear, 6 c+nd ace/tia st,teau l+n, foc% -n timp ce Asta
mesteca -n oale m+ncarea copiilor 6 se-apropia% -/i sufleca sau -/i l,sa
m+necile /i% cu 7or2, fireasc,% le spunea8
L Ai no/tri acum -/i -nal0, case acolo /i le dre pe ,le p,r,site$ 1aro%
1espa /i Porsilo au ri., de to0i$ 3mpart 9rana% ale locurile de case%
r+nduiesc lumea la munc,$ Se-a/a4, frumos% ca oamenii$ E 2ine$ ?i la noi%
o 7reme o s, fie lini/te$ ( 7reme% numai$
1romi9ete /i Asta ascultau cu7intele Panesiei ca pe cele mai fire/ti din
lume$
Asta% cu toate c,-n sinea ei se scutura de c+te ori le-au4ea% n-o mai
descosea de unde /tia toate lucr,rile-acelea /i% mai mult% le credea pe toate$
3ntr-o 4i% dup, ce-n9i0ise de multe ori -n sec% Asta o-ntre2ase8
L Nan,% de ce ne spui numai nou, lucrurile astea% mie /i lui
1romi9eteB
L Fiindc, 7oi merita0i /i crede0i$
( 7reme -nc, se mai aflar, printre daci unii care po7esteau c, um2ra
reelui 1ece2al plutea -n mie4 de noapte peste ruinele Cet,0ii$
Al0ii spuneau c9iar c, 2,tr+nul 1romi9ete% unc9i al Reelui /i om al lui
de credin0,% acoperind ruinele cet,0ii-de-scaun -mplinea porunca dat, lui de
um2ra acestuia$
Apoi% fie c, um2ra o2osise% fie c, n-o mai 7edeau oamenii% dar despre
ea nu se mai 7or2i$
Maister% care-au4ise /i el despre-aceast, minune% ca /i despre multe
altele% -l -ntre2, la un moment dat pe unc9ia/8
!*J
L <,tr+ne% de ce cre4i c, um2ra Reelui 7ostru s-a ar,tat o 7reme /i-
acum nu se mai arat,B
L Fiule% uneori oamenii -/i -nc9ipuie c, 7,d% /i uneori c9iar 7,d% ce-ar
7rea s, 7ad,$ Apoi% omul e luat cu 7ia0a /i uit, s, mai 7rea s,-/i -nc9ipuie$
3ntr-un cu7+nt% se-a/terne uitarea$
L <,tr+ne% la mine-acas,% -n SiciliaC ai au4it de SiciliaB
L Au4it$ C+t am fost scla7 la Roma% am au4it multe$
L La mine% -n Sicilia% se spune c, la -ntemeierea Romei% c+nd Romulus
a tras 2ra4da pe Palatin% deasupra s-au rotit doispre4ece 7ulturi$ Auurii au
t,lm,cit num,rul lor drept secole de 7ia0, 9,r,4ite Cet,0ii$
L Am fi abia -ntr-al nou,lea% spuse 1romi9ete ca pentru sine% dup, ce-
/i aduse aminte -n ce an se aflau% urm+nd num,r,toarea de la -ntemeierea
Cet,0ii$
L Se spune c, Auustus nu /i-ar mai fi luat numele de :Romulus;%
tocmai sf,tuit de auuri5 lu+ndu-/i un nume nepurtat p+n, la el de niciun
conduc,tor% ar fi urmat s, luneasc, 7ia0a Cet,0ii% socotindu-se un nou
-ntemeietor$
<,tr+nul t,cea$
Nu prea-n0eleea de ce% tam-nisam% Maister -i po7estea lui toate astea$
L <,tr+ne% tu cre4i c, lu+ndu-/i (cta7ian numele de :Auustus; ar fi
putut sc9im2a soarta Cet,0iiB -ntre2, Maister cu las tainic% uit+ndu-se-n
oc9ii lui 1romi9ete pentru a 7edea cum -i primise-ntre2area$
1romi9ete oft,$
L Fiule% pentru noi, dac, i-a sc9im2at-o sau nu% prea pu0in,-nsemn,tate
mai are$ 3nsemnat pentru noi este c, Cetatea asta a 7oastr, 6 c, mai are de
7ie0uit patru 7eacuri ori aproape dou,spre4ece% dac,-l socotim -ntemeietor
pe Auustus 6 -nsemnat pentru noi este c, ne-a d,r+mat nou, cet,0ile% c,
ne-a 42ur,t,cit /i-acum ne pritoce/te$
L <,tr+ne% tu cre4i c,% -ntr-o 2un, 4i% Roma o s, piar,B nu se l,s,
Maister$
L Cine poate /tiB
L #reau s, spun8 cre4i c, -ntr-o 2un, 4i are s,-/i piard, putereaB
L Are s, /i-o piard, siur$
L 1e ce cre4i astaB
L Fiindc,% fiule% 4eii nu-n,duie nici unui copac s, urce p+nN la cer$
1ar de ce m,-ntre2iB se +ndi 1romi9ete s, se l,mureasc,$
!*!
- "LEANA #ULPESCU -
L #a a.une 7reodat, lumea ca o sinur, turm, /i-aceea m+nat, de-un
sinur p,storB /opti Maister$ Se sim0ea c, -ntre2area asta /i-o smulsese
din suflet$
L Asta nu cred% fiule$
L 1ar c, dup, moarte s-ar putea s, urme4e o 7ia0, -n care s, fii
r,spl,tit sau pedepsit pentru faptele din lumea astaB
L Cine poate /tiB Noi credem c, nu murim% ci c, ne str,mut,m doar$
1espre r,splat, /i despre pedeaps,% credin0a noastr, nu 7or2e/te$
L 1ar dumneata cre4i c, s-ar putea s, fie-o asemenea lume dincoloB
L S-ar putea% fiule% s-ar putea$ Pe mine% 7ia0a m-a-n7,0at c, /i pe
p,m+nt totul se poate$
Maister lu, de pe .os o 0and,r, de lemn /i 4+rie pe p,m+nt dou,
forme lunuie0e% una su2 alta$ 1romi9ete recunoscu -n formele simplificate
doi pe/ti$ Maister -l p+ndi pe 2,tr+n cu coada oc9iului$ Acesta se uitase
f,r, mirare la liniile 4+riate /i nu-ntre2, nimic$ Maister nu /tia cum s,-i
t,lm,ceasc, t,cerea8 se f,cea c, nu pricepe semnifica0ia acelor linii sau
c9iar n-o pricepea /i% mai mult% nici nu dorea s-o afleB
F,c+ndu-se c, 4+rie la-nt+mplare pe p,m+nt% Maister scrise dou,
litere rece/ti% pun+nd -ntre ele distan0, de c+te7a palme% _ /i `$
1romi9ete pri7i literele rece/ti8 f,r, s, clipeasc,$ Nici de data asta nu-
ntre2, nimic$
L <,tr+ne% c+t ai stat la Roma ai au4it 7or2indu-se de "esusB se 9ot,r-
Maister s, nu-l mai ia pe ocolite$
L CrestusB Am au4it$ ?i mai /tiu c, pe-nc9in,torii lui -i d, st,p+nirea
la fiare-n arene$ St,p+na mea de la Roma% cea care m, cump,rase% era
neam cu -mp,ratul 1omi0ian% 1omi0ian l-a condamnat la moarte pe 7,ru-
s,u dulce 6 2un% 7reau s, 4ic 6 /i-a condamnat-o /i pe ne7asta acestuia%
fiindc, erau cre/tini$ 3i p+r+se-un scla7$
L ?i -mp,ratul de-acum a exilat-o pe-o nepoat, a lui #espasian$ To0i
-mp,ra0ii% s, /tii% -i prionesc pe cre/tini$
L 3mp,r,0ia -mp,ra0ilor este-aici pe p,m+nt% a cre/tinilor -n0ele c, e
dincolo$
L <,tr+ne% tu cre4i c, e drept ca -mp,ratul s,-/i pun, statuia -n temple%
el% un muritorB C9iar dup, reliia oficial,B
L Cine are puterea nici nu se +nde/te c, n-are dreptulC Fiule% pe
lumea asta marini are 7ia0a% marini au 2inele /i 2un,tatea5 trufia 6 ca /i
r,utatea 6 n-are$
!*&
L 1ac, ei cred -n 4eii aceia% -i sfidea4,C
1romi9ete -n0elese c, Maister nu credea -n 4eii aceia% iar Maister
-n0elese c, 1romi9ete nu era -nc9in,tor al lui "isus din "udeea$ 1e 7reme
ce-a7ea -ncredere-n 2,tr+n% dup, cum a7ea /i-n Asta /i-n Panesia 6 to0i trei
oameni de ispra7, /i de onoare% dup, c+t se pricepea el s,-/i .udece
semenii 6 Maister era 9ot,r+t s, l,mureasc, desc9is lucrurile cu dacul$ Cu
cele dou, femei ar fi 7or2it dac, s-ar fi putut -n0elee$ Cu ele se-n0eleea
din pri7iri /i din esturi% ceea ce do7edea c, multe +nduri le erau
asem,n,toare$
L <,tr+ne% tu cre4i -n 4eii 7o/triB
L At+ta 7reme c+t -mi f,,duiesc nemurirea% de ce m-a/ pl+ne de eiB
L "esus din "udeea f,,duie/te o lume mai 2un,% dore/te s, fac, din om
o fiin0, mai 2un,% mai milosti7,% mai iu2itoare$
L Frumos din partea lui$
L <,tr+ne% tu nu cre4i c, lumea poate fi% poate s, fie f,cut, mai 2un,B
L Eu% fiule% nu cred$
L S, fie f,cut, mai 2un, printr-o-n7,0,tur, l,murit, oamenilorB
L Fiule% at+ta 7reme c+t firea omului nu se sc9im2,% nici o-n7,0,tur,
nu poate face lumea mai 2un,$ Nu-n7,0,tura le lipse/te oamenilor% ci
2un,7oin0a$
L <,tr+ne% eu cred c, lumea are s, fie mai 2un, c+nd7a /i poate c, 4iua
aceea nu e prea departe$ Eu cred$
Pri7irea molcom, a maistrului se lumin, o clip, ca de-un fuler$ Poate
c, lumea dup, care t+n.ea sufletul lui i se-ar,tase c9iar atunci$
Lui 1romi9ete i se umplu sufletul de mil, c+nd 7,4u sclipirea din oc9ii
romanului5 nimic nu-i topea mai mult sufletul dec+t s, 7ad, omul
le,n+ndu-se-n n,luciri$ 3/i d,dea seama c+t -l de4am,ise pe 2,iatul acela
fiindc, p,rerile lor despre lume erau deose2ite$
L Fiule% s, nu cre4i c, n-a/ 7rea ca lumea s, fie mai 2un, dec+t e$
(rice om cu .udecat, nu se poate s, nu doreasc, o lume mai 2un,$ 1ar
cine-a tr,it mult -n lume 7ede c, se sc9im2, st,p+nirile$ Un neam cade%
altul se ridic,% un om cade$ Altul se ridic,% dar omul r,m+ne mereu
nesc9im2at -n alc,tuirea lui$
L 1ar nici a/a nu se mai poate tr,i% spuse dup, un timp Maister% cu un
las plin de am,r,ciune$
L ?tiu$
Maister se ridic, s, plece$
!*'
- "LEANA #ULPESCU -
1e .os% mo/ 1romi9ete -l apuc, de-o m+n,% se uit, cu duio/ie
p,rinteasc, -n oc9ii t+n,rului /i-i spuse cu las sc,4ut8
L 3n mine s, ai totdeauna -ncredere% dar de al0ii fere/te-teA Nu te 2,a-n
prime.die$
Cum d,dea apro2ator din cap% Maister -i aminti lui 1romi9ete mieii pe
care-i cump,ra din pia0,% ca st,p+n,-sa de la Roma s,-i duc, la sacrificat
pe altarul c+te unui 4eu$ :1romi9ete% 4eii% dac-or exista% au s, /tie mai mult
de-o r,mad, c, mielul ,sta e de la mine$ 1ar tre2uiN s, ne facem c,C
Pentru un sacrificiu onorific e 2un, /i oaiaA S, ne ferim de sacrificii
expiatoriiC;$
Maister f,cuse c+0i7a pa/i mari spre poart,% cu mersul lui de pluar
pornit la sem,nat$ 1eodat, se-ntoarse-n loc /i% cu pas mare% dar r,2it de
data asta% se-apropie din nou de 1romi9ete$
L <,tr+ne$ Cre4i c, exist, credin0e pentru care merit, s,-0i dai 7ia0aB
R,mase cu +tul lunit% cu 2u4ele-ntredesc9ise /i cu oc9ii a0inti0i a7id
spre c9ipul 2,tr+nului$
L Pu0ine% r,spunse mo/ 1romi9ete% /i oft,$
L Ca% de pild,B
L Credin0a fat, de tine -nsu0i$
L 1aC
Se 7edea c, Maister nu se-a/teptase la acest r,spuns$
Se-nmuiase deodat,$
(2ra.ii -i c,4user,% umerii i se coc+r.aser,$
S-ar fi 4is c,-i tr+ntise cine7a o po7ar, rea -n spinare% f,r, ca el s, fi
7,4ut de unde$
L Pentru pu0ine credin0e face s, mori /i pentru niciuna s, uci4i$
La ultimele cu7inte-ale lui 1romi9ete% Maister d,du apro2ator din cap
/i 2,tr+nul -/i aminti iar, mieii de sacrificiu de pe c+nd era scla7 la Roma$ "
se p,rea c,-n7,0ase -n acei 4ece ani mai mult dec+t -n toat, 7ia0a$ Atunci
do2+ndise cea mai de pre0 -n7,0,tur,8 c+t, durere /i c+t, 4,d,rnicie
cuprindea fiecare trecere prin lume$ :La mari /i la mici% su2 fiecare-
acoperi/ e o durereC 1intre c+0i de-ai no/tri /i-au luat 4ilele% despre
C9e2risis se poate spune c-a a7ut cea mai mare credin0, fa0, de el -nsu/i$
N-a 7rut s,-i dea timp 7ie0ii s,-l sc9im2e;$
S
!**
Ser7andus -/i f,cea mereu drum pe la casa copiilor5 2a aducea% 2a lua
c+te un sac% pe care-l l,sa pitit prin /ur, sau printre uneltele de su2 /opron$
Nimeni nu se-atinea de sacii ,/tia plim2,re0i$ Lucrul cel mai reu era
pentru Asta /i pentru Panesia s,-i fac, pe copii s, priceap, ce prime.die era
s, um2le-n sacii ,ia$ Cele dou, femei se dumiriser, din 7or2ele lui
Ser7andus /i din semnele lui de-amenin0are c, ar fi fost 7ai /i-amar de
cine-ar fi-ndr,4nit s, afle ce-ascundeau sacii$ Nu era reu de-n0eles c,
lucru curat nu se afla -n ei$ 1e team, c,% totu/i% cu toate l,muririle% copiii
s, nu um2le la saci% ori Asta ori Panesia nu se mi/cau de l+n,
ascun4,toare p+n, ce Ser7andus nu-/i lua prada$ 3n ultima 7reme r,m+nea
de pa4, numai Panesia8 din 4iua c+nd Ser7andus -ncercase s-o tr+nteasc,
pe Asta -n f+nul din /ur,$ 1ac, Asta n-ar fi fost aer, /i-alunecoas, ca
0iparul% Ser7andus ar fi i42utit$
1in 4iua c+nd se scoseser, odoarele ree/ti din al2ia r+ului de mai .os
de Cetate /i leionarul roman -l str,punsese cu lancea pe 2,ie0andrul care-
ndr,4nise s, ridice steaul neamului s,u /i s,-l fluture% Asta pricepuse c,
leea -nfr+ntului era s, tac, /i s, se fereasc,$ Se putea duce% desiur% la
7reo c,petenie de-a romanilor /i prin semne ori prin t,lmaci s, se pl+n,
de Ser7andus$ ?iB Nu p,0ise el nimic leionarul care-omor+se un
copilandru f,r, 7in,% era s, se cutremure armata de-o am,r+t, r,sturnat,-n
f+n cu de-a sila% mai ales c, destule femei se l,sau de 2un,7oieB Seruca%
fost, mai-mare -ntre sluile reelui 1ece2al% nu r,s,rise ca din p,m+nt /i-
acum f,cea m+nc,ruri ustoase pentru statul-ma.or al 3mp,ratuluiB ?i nu se
spunea printre oameni c, se /i luase 2ine cu care7a centurion de pe l+n,
m,rimiB
Ne7r+nd s,-l st+rneasc, pe Ser7andus% care tr+ntea /i pufnea /i mai r,u
de la -nt+mplarea din /ur,% Asta -ncerca s, se-ascund, ori de c+te ori acesta
se i7ea prin orada lor$ Oilele fiind mereu frumoase /i calde% Maister -i
-n7,0a pe copii tot afar,$ Ser7andus nu se ferea de Maister% la care se uita
cu dispre0 /i cu sil,% ca la o 2ali, uscat,% /i% ca s,-/i sporeasc, 4eflemeaua%
o dat, nu-l 7edea pe dasc,l s, nu-i spun, din 7+rful 2u4elor8 :3i -n7e0i% -i
-n7e0i% aiBA 1ac, de altce7a nu e/ti 2unA;$ Maister nu-i r,spundea
niciodat,$ Se mul0umea doar s, se uite cu o 2l+nde0e-ntristat, la 2,/ica
purtat, de dou, picioru/e scurte% su20iri /i iu0i% iar -n +nd se rua
dumne4eului s,u din "udeea s,-i ierte celui care nu /tia ce face$ 3ntr-o 4i%
mai ar0,os dec+t de o2icei% mai ales c, n-o 7edea nic,ieri pe fata 2,lan,
c,reia-i pusese +nd r,u% Ser7andus trec+nd prin fa0a dasc,lului 6 acesta
!*@
- "LEANA #ULPESCU -
se-ndrepta spre poart,% dup, ce-/i salutase ele7ii 6 -i puse piedic,$ Maister
se-ntinse pe .os c+t era de lun$ Copiii se 2ulucir,-n .urul lui% f,r, s, scoat,
un sunet$ Maister se ridic, sinur de .os /i-/i potri7i 9ainele% scutur+ndu-
le de 0,r+n, /i de pietri/$ 1uc+ndu-/i m+na la fa0,% i se umplu de s+ne$ " se
dusese pielea din 7+rful nasului% iar 2u4ele-i cr,paser,-am+ndou,$ Se-
ndrept, apoi spre poart, unde-l a/tepta Ser7andus cu un r+n.et p+n, la
urec9i% ro/u la fa0, /i-n7iorat% mul0umit de sine dup, o /otie at+t de
i42utit,$
L M,% d,sc,la/ule% nas 2elit% alt, dat, 7e4i pe unde pui piciorul$ C,
cine nu se uit, pe unde calc,% deCA
Maister se strecur, -ntr-o dun, pe l+n, Ser7andus% f,r, s,-l
pri7easc, /i f,r, s,-i r,spund,% ceea ce pe-acesta -l .ini de moarte$
Ser7andus c,uta mereu r+d,$ A7ea-n el enerie care tre2uia desc,rcat,$ 3n
r+ndul leionarilor nu se petrecuse-n ultima 7reme niciun fapt de
indisciplin, care s, merite pedepse corporale% moti7 de mare nemul0umire
pentru Ser7andus$ Sim0ea c,-l m,n+nc, tot timpul palmele /i nu afla c9ip
s, /i le potoleasc,% se ducea mereu cu 7or2e /i cu p+ra pe la superiori /i un
lucru i42utea8 s, 2ae 4+4ania-ntre oameni$
1e-un sinur om -i era team, /i de-aceea nici numele nu i-l pomenea% de
Ti2erius Claudius Maximus$
Nu-ndr,4nise s, spun, nim,nui cele petrecute c+nd fuseser, crucifica0i
cei doi daci$
3n pri7irea /i-n 7or2a lui Maximus era totdeauna o 9ot,r+re care pe
Ser7andus -l -nfiora$ 1u/m,nos /i r,u cu inferiorii /i cu ealii% sluarnic /i
mieros cu superiorii% fiin0, 2icisnic, /i cert,rea0, care-n 7ia0, nu d,duse
7reo do7ad, de cura.% Ser7andus /tia cu cine nu tre2uia s, lumeasc,$
Ser7andus -l 2,nuia pe Maister c, este cre/tin% dup, felul cum dasc,lul
ocolea oamenii /i dup, -n,duin0a pe care le-o ar,ta celor pe care nu-i
putea ocoli$ ( fiin0, at+t de 7ulnera2il, cum era un cre/tin -n armata
roman, merita% dup, mintea lui Ser7andus% toate 2at.ocurile$ Au4ise c,
"isus sau "esus ,la -i -n7,0a pe-nc9in,torii lui ca% atunci c+nd li se d,dea o
palm,% s,-ntind, /i cel,lalt o2ra4$ Ser7andus -l p+ndise mereu pe Maister%
c, doar-doar o mirosi ce7a care s,-l dea de ol -n pri7in0a credin0ei$ Spre
marea de4am,ire a pu/lamalei% exterior dasc,lul nu-/i manifesta -n niciun
fel credin0a$ La marile lustra0ii% care-a7useser, loc o dat, cu inauurarea
lui Mars Ultor% Maister st,tuse la locul lui /i pri7ise ceremonia ca oricare
altul$ Ser7andus% ener7at c, nu de0ine nicio do7ad, -mpotri7a maistrului%
!*D
se 9ot,r+se% de unul sinur% s,-i fac, 7ia0a amar,$ 3i ascundea 2roa/te-n pat%
-i ,urea -nc,l0,rile% -i t,ia -m2r,c,mintea% 7r+nd s,-i pun, mereu r,2darea
la-ncercare$ :3l -n7,0 eu minte;% -/i spunea Ser7andus% -n7er/unat tot mai
mult de lipsa de r,spuns a dasc,lului$
Panesia i42utise cu reu s,-i opreasc, pe copii s, nu dea cu pietre-n
Ser7andus$
Multora dintre camara4ii de arme le p,rea acuma r,u c, nu 2,aser,
suli0a-n el -n toiul 7reunei lupte% cum f,cuser,% nu o dat,% cu su2ofi0eri /i
cu ofi0eri r,i cu trupa% ori% /i mai simplu% s,-l fi p,lit 7reun pr,/tier -n
t+mpl,$
Asta nu /i-l -nc9ipuia pe Ser7andus dec+t f,c+nd o fapt, rea$ Nu putea
uita cum -l i42ea pe Lupei -n coaste /i nu putea uita r+n.etul /i 7ioiciunea
din 4iua c+nd .upuise crinii uci/i$ Ea nu se mai dep,rta de casa copiilor nici
p+n,-n cotul drumului% la f+nt+n,% f,r, s,-/i ascund, la cin,toare un cu0it
cu dou, t,i/uri /i pra/tia cu puna de pietre$ 1ac, mai -ncerca s, pun,
m+na pe d+nsa% era 9ot,r+t, s,-l omoare$ "ar dac, i42utea% se omora ea% dar
7ie 6 Ser7andus n-a7ea s-o atin,$ Spaimele r,42oiului% c+nd din toate
p,r0ile ploua cu s,e0i% cu 2olo7ani% cu pietre% cu smoal,-ncins,% apoi
lini/tea mare din Cetate% -n care plutea spaima sf+r/itului% le-ndurase mai
u/or dec+t spaima de-acuma$ Spaimele /i-amenin0area de-atunci erau ale
tuturor$ Spaima de-acum era doar a ei% r,42oiul ei cu sc+r2a$ Multe femei
de-ale lor 6 unele 7,du7e% altele cu 2,r2a0ii trimi/i spre Mia4,4i 6 se luau
cu str,inii% /i ea le-n0eleea$ 1ar oamenii-aceia se luau cu 2inele /i cu
frumosul$ 1e c+te ori trecea pe l+n, leionari% Asta le lua seama$ Niciunul
nu era at+t de respin,tor ca Ser7andus% cu toate c, printre ei mul0i -/i
pierduser, din0ii% iar tinere0ea le r,m,sese-n urm,$
3ntr-o 4i 9ot,r- c,% fie ce-ar fi fost% n-a7ea s, se mai ascund, de frica lui
Ser7andus$ Nu putea s, stea o 7ia0, pitit, ca r+mele /i ca +ndacii$ 1ac,-i
era dat s, ucid, 6 a7ea s, ucid,% iar dac,-i era dat s, moar, 6 a7ea s,
moar,$ 1is-de-diminea0, ie/i -n curte% m,tur,% deretic,% r+ndui uneltele /i
celelalte lucruri din /opron% sp,l, cu le/ie% /i cu nisip 7asele de m+ncare% -n
fine se-a/ternu pe trea2, ca omul ospodar care se pre,te/te de iarn, /i
folose/te fiecare clip, c,lduroas, /i luminoas,$
Ascun4+ndu-se% una-dou,% de frica lui <,/ic,% Asta% f,r, s, 7rea% l,sase-
n seama Panesiei toat, ri.a casei$
!*E
- "LEANA #ULPESCU -
Era 7remea pr+n4ului$ Copiii m+ncau su2 pri7irea molcom, a
maistrului$ Acestuia -nc, nu i se de4umflaser, 2u4ele% iar nasul a2ia -i
prinsese un pic de coa.,% care mustea din loc -n loc$
Cum d,du cu oc9ii de dasc,l% Ser7andus -ncepu8
L "a uite la nas 2elit% ce frumos eA
?i trec+nd pe l+n, un r+nd de copii care m+ncau% fiecare cu nasu-n
strac9ina lui% le r,sturn, scaunele i42indu-le cu piciorul$ Un pric9indel i se-
at+rn, de picior /i-l mu/c,$ P+n, s, se de4meticeasc, Maister /i Panesia /i
s, scape copilul% Ser7andus -l i42i de c+te7a ori cu s,l2,ticie$ 3n
-n7,lm,/eal,% apucar, /i ei c+te7a picioare-n coaste$
L #e4i-0i% omule% de tre2urile tale% -i spuse Maister cu las tremurat$
Sec,tura -l fuler, cu pri7irea% dar nu 4ise nimic$ Panesia se uit, 0int, la
el% scoase-un eam,t /i-/i duse m+inile la oc9i$
1ecurionul -/i scuip,-n s+n% scuip, -n cele patru 4,ri /i c+nd trecu prin
dreptul femeii% scuip, -nc, o dat,8
L Ptiu% pia4,-reaA
Asta% cu-o fr+n9ie pe-un um,r /i cu un topor pe cel,lalt% p,/i pe l+n,
Ser7andus% parc, f,r, s,-l 7ad,$
L 3ncotroB -ntre2, Panesia cu las sc,4ut$
Asta f,cu semn cu m+na spre p,dure$
1up, ce fata se dep,rta 7reo sut, de pa/i% Ser7andus% ca /i c+nd deodat,
/i-ar fi amintit ce7a mai -nsemnat dec+t sacul dosit -n /opron% porni pe
urma ei$
Asta nu r,2ea pasul$ Sec,tura -/i potri7ea mersul dup, al ei% -/i
-ndrepta mereu ruma4ul /i-/i 0inea m+na dreapt, pe m+nerul pumnalului
de la cin,toare$ Fata intr, -n p,dure pe drumul o2i/nuit% pe care mereau
oamenii dup, lemnul de construc0ie$ 3n dreapta erau copaci cu frun4,
c,4,toare% -n st+na 6 2ra4i$ Frun4ele moarte fo/neau su2 opincile Astei$
F,r, s,-ntoarc, niciodat, capul% /tia c, Ser7andus -i c,lca pe urme$ 3n
timpul scurt c+nd un picior -i st,tea pe p,m+nt iar cel,lalt -n aer% pentru un
nou pas% ea au4ea frun4ele trosnind su2t pas str,in$ 1e c+nd se 9ot,r+se s,
nu se mai ascund,% -/i c,p,tase din nou lini/tea -n0epenit, care urmase
r,42oiului8 lini/tea omului pentru care nimic nu mai a7ea -nsemn,tate%
-n7,0at, cu p,durea de mic,% /tia s,-i asculte sunetele /i s, i le priceap,$
Au4ea foile 7e/tede rostoolindu-se-ntre cr,cile ar2orilor /i p,m+nt% le-
au4ea fo/netul sec la atinerea de co7orul celor c,4ute mai demult /i
aproape c, le-au4ea culorile% de la al2en stins p+n, la ruiniu de s+ne-
!*G
nc9eat$ Lumina 7enea domoal, /i cernut, ca o ploaie$ C+te-o 7e7eri0,
-nc, mai aduna alune r,mase ici-colo pe c+te-o crean,$ ( scroaf, de
mistre0 trecu urmat, de odacii ei duna0i$ Cu to0ii iu0ir, mersul /i-ncetar,
s, ro9,ie c+nd adulmecar, omul% fiin0, temut, de toat, suflarea p,durii$
P,s,ri adunate multe la un loc ciripeau -n mare ra2,% toate deodat,$
:Poate c,-/i spune fiecare p,rerea cu pri7ire la felul cum s,-/i or+nduiasc,
7ia0a pentru 4ilele de iarn,% c+nd a7ea s, 7remuiasc,;$ Un iepure 0+/ni
dintr-o ad+ncitur, /i% c+nd d,du cu oc9ii de om% o lu, la s,n,toasa cu
urec9ile date pe spate$ ( 7ulpe le trecu drumul$ Le-arunc, o pri7ire furi/,
cu oc9ii ei ca de iar2, crud, /i iu0i pasul% r,sucindu-/i /i mai mult trupul
lunuie0 care p,rea c, se-n/uru2ea4,-n aer$
Alt,dat, s-ar fi 2ucurat de-nt+lnirea cu fiecare 7ietate-a p,durii% s-ar fi
oprit s, se uite dup, ea% l,s+ndu-/i sufletul s, pluteasc, /i s, se-nfr,0easc,-
n 7oie cu pri7eli/tea din .ur$ 1e/i 9ot,r+se c, n-a7ea s, se mai team, de
Ser7andus% acuma% c+nd -i 2,nuia pasul din ce -n ce mai aproape% nu-/i
putea domoli 2,t,ile inimii$ Le sim0ea -n t+mple% -n urec9i% -n cerul urii$ "
se p,rea c, /i oc9ii st,teau s,-i sar, din cap de-at+ta -ncordare$ 3ncepu s, se
team, c, namila ar fi putut s-o tr+nteasc, din spate% tr,+nd-o de 2und, sau
de cin,toare$ A/a se-nfiorau /i 7iet,0ile p,durii% p+ndite% fu,rite /i% p+n,
la urm,% ucise de om$ Se sim0ea 9,ituit,$ Cu c+t dra 7enise ea -n p,dure
doi ani$ Acolo% -ntr-un loc /tiut numai de ei doi% o a/tepta Seuris% feciorul
marelui sfetnic domnesc$ sta de ce nu i se-ar,ta -n fa0, /i de ce nu
7or2eaB 3/i aduse-aminte c, /i dac, romanul ar fi 7or2it ea n-ar fi-n0eles%
dar de 2,nuit tot ar fi 2,nuit ce7a din lim2a necunoscut,$ (ricum% dac, i-ar
fi fost 7oitor de 2ine% putea s, mear, al,turi% ca oameniiA 1up, au4% era
aproape siur, c,-ntre ea /i str,in nu mai r,m,seser, mai mult de doi pa/i$
F,r, s, dea prin nimic de 7este c-ar fi a7ut de +nd s, sc9im2e dramul% fata
prinse a fui spre st+na potecii% lu+nd-o la deal printre 2ra4i$ Ser7andus 6
dup, ea$ 1eprins, cu urcu/ul% iute /i cu pasul mai mare dec+t al lui% i-o lu,
cu mult -nainte$ 1in fu,% -ntoarse o dat, capul$ M,sur+nd din oc9i distan0a
dintre d+n/ii% -/i d,du seama c, str,inul nu mai putea pune m+na pe ea /i
nici pietrele /i 2ul,rii de p,m+nt pe care acesta-i a47+rlea nu mai a7eau
cum o atine$ Cu sufletul la ur, de-at+ta alerat% r,mase locului ca s,
r,sufle de c+te7a ori ad+nc$ 1up, ce-/i re7eni c+t de c+t% purcese cu um2let
o2i/nuit printre copaci% doar c, nu mai merea drept% ci cotit8 un pas la
dreapta% unul la st+na$ Urcu/ul se terminase$ ( 7reme% Ser7andus o
urm,ri cu pri7irea% dar deodat, parc, o-n9i0ise p,m+ntul$ Asta se-
!@K
- "LEANA #ULPESCU -
ascunsese dup, trunc9iul unui 2rad$ Nemi/cat,% st,tea s, 7ad, ce-a7ea s,
se-nt+mple$ Cel mai 2un lucru ar fi fost ca decurionul s, se lase p,u2a/$
3n .ur se-a/e4ase o lini/te netul2urat, de niciun sunet$ Parc,-mpietrise /i
p,durea /i 7iet,0ile ei$ ?i-au4ea r,suflarea /i i se p,rea c, aude cum -i cure
s+nele prin 7ine$ 3ncepu s,-l 4,reasc,$ Urca ane7oie$ Se 7edea c+t de colo
c, nu era om de munte$ ( cuprinse un fel de nelini/te ad,uat, peste ri.a
de-a se ap,ra de Ser7andus% pe care /i uitase c,-l ura$ Sim0ea c, de unde7a
o 0intea o c,ut,tur, pe care n-o 7edea$ :1oar n-or fi mai mul0i;% -i trecu
prin minte$ F,r, s, se clinteasc,% f,r, s, mi/te capul% co2or- pleoapele /i
m,tur, cu pri7irea at+t c+t putu cuprinde -ntre coada oc9ilor$ 1intr-o tuf,
de feri, o pironeau dou, luciri al2ene$ 1in c+te-/i putu da seama% i se
p,ru c, 7ietatea% care st,tea nemi/cat, /i cu 2otul pe la2e% ar fi lup$ Acum
a7ea de dat dou, lupte pe 7ia0, /i pe moarte$ Era siur, c, 7ietatea o
p+ndea$ ?i mai /tia c, lupii mereau% de o2icei% -n 9aite% cel pu0in iarna%
c+nd foamea-i scotea din codru$ S-ar fi putut ca% pe-o 7reme frumoas, /i
cald, ca asta de-acum% animalul s, fi fost sinur$ 1ar fiara simte omul de
departe$ S-ar fi mirat s, fie numai o sinur, s,l2,ticiune$ Cu oc9ii 0int,
spre tufa de feri,% -ndoindu-se -ncet din /ale% -/i desf,cu no.i0ele% -/i trase-
opincile din picioare /i le-nnod, de fr+n9ia de pe um,r$ St,tu apoi c+te7a
clipe nemi/cat,$ Se ridic, -ncet% a47+rli fr+n9ia pe-o crean,% 7+r- securea
la cin,toare% cu fierul -n sus% /i -ncepu s, se ca0ere-n 2rad$ Se at+rna de
creni /i se l,sa pe spate c+t putea% fiindc, altfel fierul i-ar fi intrat -n
coaste$ C+nd socoti c, a.unsese destul de sus ca lupul s, n-o a.un,% alese-
o ramur, ce i se p,ru mai 0eap,n,% se-a/e4, pe ea% /i-/i petrecu un 2ra0 -n
.urul 2radului$ R,sufl, ad+nc /i se-ap,s, cu m+na pe inim,$ 3/i arunc, oc9ii
mai -nt+i dup, lup$ #ietatea st,tea acum lunit, su2 copac /i cu pri7irea-n
sus8 dup, ce se-ncredin0, c, prada era acolo unde-o /tia% -/i puse 2otul pe
la2e$ Era limpede c, se-a/ternea pe-a/teptat$
Asta -l c,ut, din oc9i pe roman$ Cum -nainta printre 2ra4ii din ce -n ce
mai de/i% -l 7edea -m2r,cat -n cetin, /i sf+rtecat de creni$ Ser7andus se
uita -n st+na /i-n dreapta$ A.uns cam la o a47+rlitur, de 2,0 de locul unde
se afla Asta% se opri /i-/i plim2, oc9ii .ur--mpre.ur$ Mai f,cu doi-trei pa/i%
iar st,tu$ 1+nd cu oc9ii de feri,% se duse drept spre tufa mare /i al2en,
/i-ncepu s, i42easc,-n ea cu picioarele$ Trase ni/te sudalme% f,cu iar,
c+0i7a pa/i /i-n spatele feriii d,du de-o clin, care m,rinea un p+r+u c+t
un fir de a0,$ Se uit, /i-n lunul apei$ Nici urm, de Asta$ 1eodat, se 2,tu
cu palma peste fruntea /i-n.ur, iar cu las tare$ :S, /tii c, s-a urcat -n
!@J
7reun copacA;$ Porni cu pas m,runt /i cu oc9ii pe sus$ C+nd se uit, o dat,-
n .os% era la un pas de lup$ Puse m+na pe pumnal /i-ncepu s, 0ipe8
L Fui% .i7in,-mpu0it,A
Cu oc9ii 0int, la s,l2,t,ciune% se l,s, pe 7ine% adun, cu st+na pietre /i
p,m+nt% se ridic,-n picioare /i-ncepu s, le-a47+rle-n animalul pe care
numai oc9ii-l tr,dau c, era 7iu$ A47+rlea /i 0ipa ca ie/it din min0i$ Fiara se
ridic, -n picioare% -ntinse +tul% -/i ar,t, col0ii% f,r, niciun sunet$
1ecurionul% f,r, s-o scape din oc9i% se aplec, iar, dup, 2ul,ri$ 3n 7remea
asta% nesl,2indu-l din pri7ire% lupul se-apropie cu un pas$ Ser7andus -l
nimeri cu o piatr,-n 2ot$ Sco0+nd un urlet% .i7ina se d,du pu0in -nd,r,t /i o
clip, s-ar fi p,rut c, 7rea s, se repead, la om$ 1ar r,mase locului%
nemi/cat,% -n picioare$ Apropiindu-se de-a-nd,ratele de-un 2rad%
Ser7andus smulse c+te7a ramuri$ Cu spatele lipit de copac /i cu oc9ii 0int,
la animal% -/i scoase de la 2r+u cremenea% amnarul /i iasca$ "42uti s,
aprind, ramurile rupte /i s, le-arunce spre lup$ Speriat de foc% ca orice
s,l2,ticiune% acesta se trase-napoi% se dep,rt, pu0in% pe urm, se-ntoarse /i-o
lu, la oan, pe drumul pe care /i-l alesese$ C+nd nu-l mai 7,4u% romanul se
l,s, l+n, un 2rad% scoase de la 2r+u o n,fram, /i se /terse de sudoare pe
+t% pe ruma4% pe fa0,$ 1e-a2ia dup, ce trecuse prime.dia% i se ridicase
p,rul m,ciuc,% iar m,dulare-i tremurau ca piftia$ :Ce era s, p,0esc eu%
ditamai omul% pentru-o muiereA;$ " se p,ru c-aude frun4ele trosnind ca su2
un pas u/or$ :Ce-o mai fiB;$ Pri7i -n dreapta% -n st+na$ 3n sus nu-i d,du
prin minte s, se mai uite$ Roti oc9ii iar de .ur--mpre.ur$ Nu 7,4u /i n-au4i
nimic$ Se scul, -n picioare cu inima c+t un purice /i% dup, ce lu, 2ine
seama locului% se 9ot,r- s, se-ntoarc, -n castru% altfel risca s, lipseasc, la
apelul de sear,% care se f,cea de fapt c+t mai era lumin, afar,$ 3/i scutur,
9ainele de frun4e /i de p,m+nt% se-aplec, /i adun, cu dreapta frun4e% apoi%
re4emat cu st+na de 2rad% le str+nse-n pumn% f,c+ndu-le /omoio% pentru
a-/i cur,0a -nc,l0,rile$ C+nd s, se ridice% 4,ri% la doi pa/i de el% dou, la2e
aurii$ ( clip, r,mase-n0epenit$ 1use m+na la pumnal /i se-ndrept,$ 3n fa0,-i
st,tea un dul,u cio2,nesc l,0os% care-l pri7ea 0int,$
Ser7andus -/i re7eni$
C,p,t, c9iar las8
L P,% 9,% acuN mai 7eni /i potaia astaA
?i cum prima lui pornire c+nd 7edea o fiin0, mai sla2, dec+t el era s-o
lo7easc,% se-aplec,% lu, un pumn de p,m+nt cu frun4e% /i-l a47+rli spre
!@!
- "LEANA #ULPESCU -
c+ine$ Acesta se d,du -ntr-o latur,% apoi -naint, un pas c,tre om$ Mirat de
-ndr,4neala .a7rei% Ser7andus -l l,s, totu/i -n pace$
L N-am timp acuma% c, te-n7,0am eu minteA
Se +ndi s, cercete4e cu ri., prea.ma% ca s, nu se r,t,ceasc, printre
2ra4ii de/i$ C+nd -/i -ntoarse din nou oc9ii spre dul,u% cre4u c, are 7edenii$
Erau trei$ Celor nou-7eni0i% c+ini de curte la 7remea lor% cu p,rul scurt% li se
7edeau coastele$
L #oi mi-a0i sc,pat atunci% .a7relorA N-am eu .u7,0ul cu mine c, ce 7-
a/ mai 2eliA
?i-/i duse iar,/i m+na la pumnal$ C+inii st,teau -n /e4ut$ Lunir, +tul
c+nd 7,4ur, mi/carea m+inii$ Ser7andus -/i f,cu iute o socoteal,$ Cu trei
deodat,% s,l2atici /i-nfometa0i% era reu s, se pun,$ Mai 2ine merea de-a-
nd,r,telea /i% c+nd se dep,rta destul% pornea spre drumul de c,ru0,% -ncet%
/i 6 pe nea/teptate pentru c+ini 6 o lua la oan,$ Nu strica s, ai2, /i-o 2+t,$
?i c+t mai lun,$ Pumnalul era 2un fie la aruncat% fie -n lupta corp la corp$
Alese-o crean, dinspre poalele 2radului de l+n, el$ 3ncerc, s-o fr+n,%
dar nu i42uti$ ( crest, cu pumnalul de .ur--mpre.ur /i o desprinse de copac$
( despuie de ramurile mici /i i-o l,s, numai pe cea din 7+rf$
:Cu asta le dau -n oc9i;% se +ndea% -n timp ce-/i 7+ra pumnalul -n
teac,$ Se uit, -n spate% -ntorc+nd -ncet capul$ ?i-n partea aceea erau :unu%
doi% trei c+iniA;$ St+nd -n /e4ut ca /i ceilal0i% /i p,r+nd c, se uitau f,r, 0int,$
Ser7andus -/i roti pri7irea spre cei trei de la-nceput$ Nu mai erau trei% erau
/ase$ 3/i sc9im2aser, /i locul$ 1rept -n fa0a lui se afla acum un dul,u
cio2,nesc$ La +t a7ea 4,rdan cu 0epi de fier$ Fusese c+ine de st+n,%
c+ine-narmat -mpotri7a fiarelor care la +t se-aruncau$ 1ecurionul -/i duse
m+na la 2ereat,$ 3ntre 4,rdan /i +tul 4,7odului era loc mult$ Se 7edea
c+t sl,2ise animalul de c+nd nu mai p,4ea oile$ 3ntre cel cu 4,rdan /i cei
doi% care-i st,teau de-a dreapta /i de-a st+na% distan0a era mai mare dec+t
cea care-i desp,r0ea pe ceilal0i unul de altul$ Prin urmare% el era capul
9aitei$
:sta-i Traian al lor;% +ndi Ser7andus$ :C, nu 0i-o fi 0ie fric, de ni/te
.a7reA;% -/i f,cu el cura.$ Mai t,ie o ramur,$ Pumnalul nu-i putea fi de
folos$ A/a% cu c+te-o 2+t,-n fiecare m+n,% parc, se sim0ea mai -n siuran0,$
:Ce-oi fi c,utat eu aci% m,iculi0,BA;$ 1ac, l-ar fi-ntre2at cine7a ce-l
adusese-n locul acela% n-ar mai fi /tiut s, spun,$ Cel mai r,u -l nelini/tea c,
animalele nu i se uitau -n oc9i$ Nu /tia de ce% dar i se p,rea c, dac, l-ar fi
pri7it -n oc9i ar fi a.uns la o-n0eleere cu ele$
!@&
L Cu0u% cu0u% cu0u% se tre4i deodat, spun+nd% /i f,cu un est cu m+na
de parc-ar fi dat de m+ncare la pui$
C+inii -/i amintir, de 7ia0a lor domestic, /i-ntinser, +turile$ C+nd
7,4ur, c, din m+na-ntins, nu pic, nimic -/i traser, capetele la loc$
Ser7andus str+nse-un morman de ramuri cu cetin,% c+te7a 7reascuri% /i
aprinse un foc$ Animalele nu se clinteau$ 1e/i foamea le s,l2,ticise /i le
m+nase-n codru% n-a7useser, timp s, uite 2un, parte din 7ia0a tr,it, l+n,
om$
Asta -ncremenise cu oc9ii la ceea ce se petrecea .os$ Ar fi tre2uit s,-i
strie romanului s, se urce-n 2rad$ 1esc9ise ura$ 3i pierise lasul$ Uitase
c, str,inul n-ar fi-n0eles oricum$ 1esc9ise iar ura% dar nu i42uti s, scoat,
niciun sunet$ 1ac-ar fi co2or+t% sc,pare tot nu era$ #ietatea -ncon.urat, de
lupi sau de c+ini dac,-ncerca s, fu, era do2or+t, /i m+ncat,% iar dac, se
9ot,ra s, ai2, r,2dare /i s, le o2oseasc, r,2darea% putea muri a/tept+nd 6
c, ele /i r,2darea lor nu o2oseau$ (mul r,m+nea 7ietatea cea mai puternic,
at+ta timp c+t nu-i sl,2ea 7oin0a$ La primul semn de o2oseal, ori de
pierdere-a 7oin0ei% omul -nceta s, mai fie 7ietatea cea mai temut,$ Atunci%
fiara n,scut, din fiar,% ca /i animalul s,l2,ticit% se sim0ea deopotri7, cu
omul /i-l nimicea$
Ser7andus -/i t,ie o f+/ie din pulpana tunicii% o-mp,turi /i scuip, -n ea$
Trec+nd-o printre deete /i acoperindu-le% lu, c,r2uni aprin/i /i-i a47+rli
spre c+ini$ Ace/tia -/i ar,tar, col0ii% se ridicar, to0i deodat,% str+nser, cercul
-n .urul lui /i se-a/e4ar, din nou pe la2ele din spate$ Pe Ser7andus -l
treceau sudori reci$ Fruntea-i era acoperit, de 2ro2oane% pe l+n, n,ri i se
prelineau dou, d+re de ap, care-i intrar, -n ur,$ C+nd sim0i ustul acriu
/i s,rat al sudorii% scuip,$ C+inii se uitar, o dat, la el% pe urm, se-ntinser,
/i-/i puser, 2otul pe la2e$ Ser7andus se re4em, de 2rad$ St,tu a/a o 7reme%
9ol2+ndu-se prostit la c+inii care p,reau mor0i$ 3n mintea lui% totul era o-
n7,lm,/eal,$ Sinurul +nd -nc9eat r,s,rea din c+nd -n c+nd -ndrept+ndu-
se c,tre 4ei8 :Oei% a.uta0i-m, s, nu-mi pierd min0ileA;$ 3i 7enea s,-/i rup,
9ainele$ 1in cre/tet p+n,-n t,lpi -l apucase o nelini/te /i-un tremurat$ :Oei%
a.uta0i-m, s, nu-mi pierd min0ileA;$ Se dep,rta ni0el de 2rad% iar se-apropie%
iar se re4em, de el$ :Me9ercle% ce s, m, facB;$ 1ac, mai -nt+r4ia mult%
a7eau s,-l 2ae la carcer,$ El muncise pentru situa0ia lui$ N-a.unea
oricine decurion$ :Oei% -n7,0a0i-m, ce s, facA;$ Se uit, la c+ini /i-l apuc,
furia$ #,4u ro/u -naintea oc9ilor$ :P+n, c+nd% .a7re-afurisite$ P+n, c+ndB;$
?i% deodat,% r,cnind c+t -l 0inea ura% se repe4i cu 2+tele s,-/i croiasc,
!@'
- "LEANA #ULPESCU -
drum$ O,7o4ii s,rir,-n picioare% se-apropiar, de el /i-/i ar,tar, col0ii% :#,-
n7,0 eu minteA;$ Ser7andus f,cu roat, cu 2+tele% de data asta i42indu-i$ Se
n,pustir, asupra-i /i-l -n9,0ar,% de m+ini /i de picioare% -ncle/t+ndu-/i
f,lcile-n carnea lui$ Cu doi at+rna0i de m+ini% Ser7andus a7u putere s, fac,
din 2+te mori/te% 42ier+nd f,r,-ncetare8 :U,% u,% u,A;$ R,cnetul nu mai
a7ea nimic omenesc$ 3n loc s,-i sperie% -i -nt,r+t,$ Se-n7+rte.ea -ntruna cu
2+tele$ Cu una do2or- un c+ine% de cealalt, se-mpiedic, /i% prin4+ndu-/i un
picior -ntre ele% c,4u$ 1use m+na la pumnal$ 1ul,ul cu 4,rdan se repe4i
/i-l apuc, de 2ereat,$
3/i -nfipse col0ii ad+nc /i-l ridic, pe 9in9er o dat, sus% apoi se pr,2u/i
cu el$ Se au4i un 9orc,it scurt5 pe urm,% c9el,l,ituri /i m+r+ieli$
Asta nu mai r,sufla /i nu mai clipea$ <ra0ul petrecut pe dup, 2rad -i
amor0ise% iar deetele-i -n0epeniser, /i-i -n9e0aser,$
3ntr-un t+r4iu% /i-l desprinse de trunc9iul r,/inos% l,s+ndu-l s,-i cad, pe
l+n, trup$ Cu m+na cealalt, -/i ap,s, pleoapele$ " se uscaser, oc9ii /i-o
usturau$ 3i desc9ise din nou$ 3/i ciupi /i-/i trase 2ra0ul amor0it% prin care
-ncepuser, furnic,turile$ Se uit,-n 4are$ 1in ce putea ea deslu/i printre
crenile dese% soarele-asfin0ea$ C+t, 7reme-/i -mp,r0eau 7+natul poate n-
a7eau s-o 2ae de seam,$ Se d,du .os cu ri., din crean,-n crean,%
-ncerc+nd s, fac, 4omot c+t mai pu0in$ A.uns, la poalele copacului% 7,4u
c+nii apleca0i peste prad,$
Yudec+nd dup, locul -n care se afla% dul,ul cu 4,rdan m+nca fa0a
mortului$
Ceilal0i erau patru de-o parte% patru de alta% -mp,r0indu-/i fr,0e/te
cada7rul decurionului$
Se dep,rt, -n 7+rful picioarelor$ "e/it, la drumul de care% se l,s, .os% se
re4em, de-un 2rad /i-/i -nc,l0, opincile$ Se ridic,% sim0ind un ust s,lciu -n
ur,$ 1,du din cap -ntr-o parte /i-ntr-alta8 i se pusese un nod -n capul
pieptului$ A2ia apuc, s, se-aplece$ #,rs, /i sufletul din ea$ R,mase o
mul0ime de 7reme locului% icnind$ Se uit,-n dreapta /i-n st+na dup, un
strop de ap,$ R+ul era departe% iar -n .ur niciun i47or% nici m,car o 2,ltoac,$
Se /terse cu n,frama pe frunte% la ur,$
Porni ame0it,$ Merea /i scuipa$ C+nd a.unse acas,% d,du de Panesia -n
poart,$
L 1u-te /i te culc,% -i spuse femeia% iar dup, c+0i7a pa/i ad,u,8
L 3n locul unei 7ie0i cre/te alt, 7ia0,$
L Ce cre/teB -ntre2, ea ca prin 7is$
!@*
L Las-acum% ai s, 7e4iC
3n timp ce Asta d+rd+ia su2 cer, de se 4uduia patul cu d+nsa% -n
p,dure% dup, ce terminaser, ce fusese ustos% c+inii -/i luar, c+te-un os s,-l
-nroape% o2icei de pe 7remea c+nd tr,iser, la casa omului$
*
Mo/ 1romi9ete c,ra toat, noaptea p,m+nt peste ruinele Cet,0ii /i-l
2,t,torea$ Tot mai mul0i oameni -ncepeau s, cread, c, 2,tr+nul -mplinea
7oia Reelui$ Unii 4iceau c, Reele i-ar fi dat cu7+nt din 7ia0,% al0ii 4iceau
c, um2ra Reelui i-l d,duse$
Cui -l -ntre2a de ce f,cea el munca aceea uria/,% p,timindu-/i trupul
2,tr+n% 1romi9ete-i r,spundea8 :Fiindc-a/a e mai 2ine;$
Asta /i Panesia nu-l -ntre2au$
Uneori% spre sear,% el le po7estea -nt+mpl,ri de demult% tr,ite /i de
d+nsul /i de al0ii$ Le po7estea c,l,toriile lui pe m,ri% pe 7remea scla7iei la
romani$ #or2ea de-o 0ar, prin care trecea un r+u mare /i de reii 0,rii
aceleia% care se-nropau cu tot felul de a7u0ii -n ni/te morminte mari% -nalte
/i 0uuiate$
L 1e ceB -ntre2a Panesia% /i fa0a i se lumina de-un 4+m2et 2l+nd$
L Ce anumeB
L 1e ce se-nropau cu a7u0iiB
L Fiindc,-/i -nc9ipuiau 7ia0a de dincolo ca pe cea de-aci% unde-0i
tre2uie c+nd una% c+nd alta% iar ei erau rei mari% erau -n7,0a0i cu 2inele$
L Cum o fi oare 7ia0a de dincolo% mo/uleB
L Cine /tieB
L S, fie numai -nc9ipuireB
L Tu /tii mai 2ine dec+t al0ii% Panesia$
L #estirile mele sunt pentru aici$
Le mai po7estea mo/ul despre cum treceau puterile prin lume$
L Mo/ule% care cre4i dumneata c, e a mai mare putere pe lumeB
-ntre2ase Panesia$
L 1raostea% r,spunsese 2,tr+nul f,r, s, /o7,ie$ 1raostea d, putere ca
/i ura$
Asta r,m,sese cu un ciu2,r -n m+n,$
L C+nd a trecut 7remea draostei% 7e4i toat, lumea la fel$ Am a.uns o
dat, cu Oa9eu% to7ar,/ul st,p+nei mele% -ntr-o 0ar, dep,rtat,% de-i 4ice Hara
!@@
- "LEANA #ULPESCU -
Serilor$ Serii ,/tia sunt ni/te oameni m,run0ei% nericio/i% cu oc9ii a/a$
Mo/ 1romi9ete -/i tr,ea pie4i/ pleoapele spre t+mple$ Serilor nu le place
s, se-mpreune cu alte neamuri$ Cum 7in str,inii pe p,m+ntul lor% le picur,
ce7a -n m+ncare /i-n 2,utur,% ca acelora s, le piar, poftele trupului$ La
2,tr+ne0e% omul e ca dup, licoarea din Hara Serilor$ Trupul /i sufletul nu
mai dor ca la tinere0e% dar nici nu mai tresalt,$ 3ncepi s, te-nstr,ine4i de
toate /i de tine -nsu0i$
L C+te lucruri sunt pe lumea astaA se minuna Panesia$
Asta se-ntre2a -n sine dac, toate c+te le po7estea 1romi9ete c9iar se
aflau pe lume sau /i le-nc9ipuise el$ Ei% c+nd se +ndea la draostea lui
Seuris% fiul marelui sfetnic domnesc% i se p,rea c, 7isase$ 1ac, Ser7andus
n-ar fi disp,rut% spre 2ucuria multora% /i dac, n-ar fi fost c,utat peste tot
de-ai lui% ar fi cre4ut c, ceea ce tr,ise-n acea 4i -n p,dure era doar
-nc9ipuire$ Nu r,m,sese dac ne-ntre2at% necercetat /i ne2,nuit a fi a7ut
le,tur, cu dispari0ia romanului$ Oadarnic erau cerceta0i% 4adarnic erau
amenin0a0i$ 1acii se-a/teptau s, 7ad, iar pe 7reunul de-al lor r,stinit -n
locul decurionului disp,rut$ A/a cum -l cuno/teau camara4ii de arme%
Ser7andus nu era omul care s, caute alt fel de 7ia0, dec+t cea militar,% -n
care 2rutalitatea lui -/i afla cel mai 2ine locul$ Asta se 9ot,r+se s,
7or2easc, numai dac, 7reun ne7ino7at ar fi fost -n prime.die pentru
romanul care pierise$ 1e/i nu f,cuse nimic pentru a-l fi st+rnit pe
Ser7andus -n 7reun fel% se sim0ea 7ino7at, de moartea lui$ #ino7at, c,
amu0ise% 7ino7at, c, nu-i s,rise -n a.utor$ C+nd /i-l amintea cum d,dea cu
picioarele-n Lupei% cum i42ea copiii /i cum .upuise c+inii% Asta socotea c,
pe lume se mai f,cea /i c+te-o dreptate$ Ar fi 7rut numai s, nu fi fost ea
unealta drept,0ii$ O2ieretele lui Ser7andus /i 9orc,itul de la urm, nu credea
c, a7ea s, le uite 7reodat,$
Mo/ 1romi9ete 2,nuia c, fata /tia ce7a despre dispari0ia leionarului$
S,-i fi f,cut de petrecanie n-o credea -n stare$ Asta aproape c, nu mai
m+nca% iar somnul -i era tul2urat de 7edenii -nfrico/,toare$ 3n c+te7a 4ile
a.unsese ca o um2r,$ ( rodeau mustr,rile de cuet /i ri.a de-a nu 7edea
7reun ne7ino7at pedepsit$ Pe ea% nu frica o-mpiedica s, se-nf,0i/e4e
romanilor /i s, le spun, ade7,rul% ci ru/inea$
Peste o s,pt,m+n, de c,ut,ri care nu duseser, la nimic% un dac% dintre
cei care t,iau lemne% d,du din -nt+mplare peste r,m,/i0ele lui Ser7andus8
-m2r,c,mintea /i-nc,l0,mintea sf+/iate% s+ne-nc9eat% c+te7a oase
m,runte de la m+ini /i de la picioare% pumnalul% medicii armatei% statul-
!@D
ma.or% 7enir,-n mare ra2, la fa0a locului$ 1e le con7enea sau nu%
Ser7andus fusese m+ncat de fiare$ R,m,/i0ele -i fur, incinerate cu pompa
cu7enit, celui mort -n ser7iciul patriei$ Cei care nu-l a7useser, la inim,-n
timpul 7ie0ii% nemaitem+ndu-se de tertipurile lui% nu se sfiir, s, dea la
i7eal, potlo,riile :eroului;$ A/a c, anc9eta 6 pornit, spre a l,muri ce
c,utase decurionul sinur -n p,dure 6 -/i mai domoli 4elul$
Asta r,sufl, u/urat,$ Nu-i mai r,m+neau dec+t mustr,rile de cuet$ :(
7ia0, cre/te-n locul alteia;% parc, a/a 4isese Panesia$
?i-ar fi dat 7ia0a ca s,-l -n7ie pe netre2nicul acela$
Mo/ 1romi9ete se uita lun la fat, /i a/tepta s-o aud, -ntr-o 2un, 4i
desc,rc+ndu-/i sufletul$ Panesia -n0eleea t+lcul din pri7irea 2,tr+nului$
L Mo/ 1romi9ete% dumneata% care /tii at+tea minuni% n-ai /ti /i ce7a de
uitareB
L Ce /tiu eu te face s, ui0i tot% nu doar ce-ai 7rea s, ui0i$ A/ /ti ce7a
care s, amor0easc, aducerea-aminte /i s, te fac, s-o po0i -ndura$
L Atuncea% fie-0i mil, /i de am,r+ta asta$
( 7reme% Asta -n9i0i -n fiecare sear, ni/te pic,turi pe care 1romi9ete
le picura cu m+na lui dintr-un /ip$ Fata -ncepu s, doarm, reu /i f,r, 7ise$
1e c+nd se tre4ea% -naintea r,s,ritului% /i p+n,-n noapte% muncea f,r,
oprire$ A2ia acum o-n0eleea pe Panesia care putea fi asemuit, cu piatra ce
din 7+rf de munte /i p+n,-n 7ale nu se oprea$ A/a -/i c,uta ea uitarea sau%
mai 2ine 4is% amor0eala aducerii-aminte$ :3n locul unei 7ie0i cre/te alt,
7ia0,A;$ #ia0a doar cu 7ia0, putea fi -nlocuit,% doar cu 7ia0, putea fi pl,tit,$
Oadarnic ar fi murit ea$ A2ia ar mai fi pierit un om$
S
WiXinis% fostul intermediar -ntre daci /i romani pe 7remea neocierilor
cu eneralul Loninus% /i pe 7remea asediului Cet,0ii% WiXinis% disp,rut o
dat, cu-nfr+nerea dacilor% ap,ru din nou% -n calitate de colector de fura.e
pentru armat,$ C+nd d,du cu oc9ii de 2,tr+nul 1romi9ete% i se p,ru c,-l
mai 7,4use c+nd7a$
L <,tr+ne% s, ne mai fi -nt+lnit 7reodat,-n 7ia0,B i se-adres, lui
1romi9ete rece/te$
L Pe 7remea c+nd f,cea Oa9eu neo0 pe mare -mpreun, cu st,p+na
mea$ 1omnia-ta cump,rai de la d+n/ii mirodenii% iu7aeruri% 0es,turi$ Pe
mine m-a c9emat totdeauna 1romi9ete$
!@E
- "LEANA #ULPESCU -
L Ce 7remuriA
L Pentru cineB -ntre2, 1romi9ete$
L Pentru cine 7oia s, fac, un neo0 cinstit$
L Poate$ Pentru mine% toate 7remurile-au fost rele$ Mai /tii ce7a de
fosta mea st,p+n, /i de Oa9euB (ameni cumsecade am+ndoi$
L Au murit$ Fosta dumitale st,p+n, 6 -n patul ei% Oa9eu 6 pe mare$ Se
ducea spre "udeea% unde tr,ise p+n, la c,derea Masadei$ Ai au4it de
MasadaB
L Am au4it de la Oa9eu /i de la al0i iudei$
L Oa9eu ne-a sc,pat% pe mine /i pe mama$ To0i cei din cetate au murit
de sete /i de foameC Oa9eu at+ta a dorit8 s,-/i mai 7ad, o dat, 0ara$ N-a
a7ut parte$
1romi9ete se uita -n p,m+nt$
L <,tr+ne% mi-nc9ipui ce e-n sufletul dumitale$ Noi suntem -nfr+n0i
mai demult$ Am 2,ut toate-am,r,ciunile-nfr+nerii$ Cea mai rea dintre
toate e s,-i 7e4i pe-ai t,i cum se dau cu-n7in,torul$
L 1ar dumneata ce faciB -l -ntre2, 1romi9ete cu-o mustrare 2l+nd,$
L Eu sunt un om m,runt$ Un neustor oarecare$ M, +ndeam la un om
al nostru de 7a4,$ La un eneral care-a trecut de partea romanilor /i-a scris
despre istoria neamului s,u ca un str,in$
L Eu m, +ndesc la ce-are s, se-nt+mple cu neamul meu$
L ?i ce cre4i% 2,tr+ne% c, are s, se-nt+mple cu elB
L Are s, se-amestece cu-n7in,torii$ A /i-nceput$
L Te-n0ele$
L Nu-n0elei$ "udeii erau r,sp+ndi0i -nainte de-a le cotropi romanii 0ara$
Erau mul0i -n Eipt% la Roma% -n A9aia$ P+n, /i-n Hara Serilor$ ?i-acolo am
-nt+lnit iudei$ #oi sunte0i mari neustori% noi ni/te pluari care ne-am
ap,rat c+t am putut p,m+ntul$ #oi unde 7-a0i duce 7, duce0i -ntre-ai 7o/tri%
noi n-a7em la cine s, ne ducem$ C+nd 7-au -nfr+nt romanii% a0i a7ut unde /i
la cine s, fui0i de ei$
L ?i peste tot unde-am fuit /i unde fuim tot de ei am dat /i d,m$
WiXinis -/i trecu m+na melancolic prin 2ar2a c+rlion0at,$
L Noi am r,mas aici cu ei$ Nu putem fui unii de al0ii$ Nu putem dec+t
s, ne-amestec,m$
L 1ar /i ei se-amestec,$
L Mare m+n+iereA "ar noi n-a7em niciun eneral care s, scrie istoria
neamului nostru% nici ca un str,in m,carA
!@G
( 7reme nu-/i mai spuser, nimic$
L <,tr+ne% poate c, te-ntre2i ce caut eu pe-aci$
1romi9ete d,du din cap% -n semn c, 7ec9iul lui cunoscut -i 9icise
+ndul$
L Am -nc, a7ere -n Eipt$ 1ar um2lu s, mi-o str,mut$
L 1e ceB
L 3n Eipt% recii nu-i 7,d cu oc9i 2uni pe iudei% cum nu i-au 7,4ut
niciodat, =:Oadarnic m-am Qeleni4atR eu5 4adarnic m, c9eam, QWiXinisR%
pentru reci sunt tot o7rei;% -/i spuse WiXinis -n minte>$ ?i nici eiptenii$
Acolo apele se tul2ur, /i tare m, tem c,-ntr-o-4i are s, fie r,u% focuri%
2,t,i% 7,rsare de s+ne$
L 1up, c+te-am au4it% -mp,ratul ,sta de-acum% Traian% 7, are-n nume
de 2ine$ El are ce are doar cu-nc9in,torii lui "isus$ Acum s-a /i uitat c, la-
nceput au fost iudei$
L Ne are-n nume de 2ine% 4iciB Care 2ineB Cre4i c, are s, ne ia
ap,rarea -mpotri7a recilor sau a eiptenilor sau a mai /tiu eu cuiB
Prietenia -mp,ra0ilorA 1u/manii s, ai2, noroc de eaA ?i-apoi cre4i c,
Traian o s, tr,iasc,% a/a% c+t lumeaB Se /i 7or2e/te c,-n urma lui o s, 7in,
:recoteiul;% Padrian 7reau s, 4ic% iar ,sta e mai rec la suflet dec+t recii%
de la el ce s-a/tept,mB
3ntre2,rile lui WiXinis n-a/teptau r,spuns$ F,ceau parte dintr-o retoric,
interioar, a unui -ntre neam care% de pe 7remea 7ec9iului Eipt /i-a
<a2ilonului% se-n7,0ase s, r,spund, prin -ntre2,ri% -ntr-at+t se tot -ntre2ase
/i nu /tiuse ce s,-/i r,spund,$
L Mi-am str,mutat ce7a la Pont% m, +ndesc c, /i pe-aici% m,car o
7reme% n-ar fi r,u$ ( 7reme% cred c, 7a fi lini/te /i pace$
L Pace roman,$
L <,tr+ne% mi-aduc aminte c+t de frumos 7or2ea Oa9eu de dumneata$
Prin urmare% te socotea om de-ncredere$ Eu te ro% totu/i% s, nu spui
nim,nui ce-am 7or2it noi -ntre noi$
1romi9ete 4+m2i cu -n,duin0,$
L <,tr+ne% cuceritorii aduc cu ei teama omului fa0, de om% teama
omului /i fa0, de um2ra lui$
1romi9ete -nclin, capul /i co2or- pleoapele ca o pecete peste cu7intele
iudeului$
WiXinis se dep,rta -ncet de 2,tr+nul care-/i 0inea mereu capul plecat /i
oc9ii-nc9i/i$ 3n sufletul lui WiXinis se l,sase o p+cl, de triste0e din care% ca
!DK
- "LEANA #ULPESCU -
un 2ocet% r,42,tea doar un cu7+nt repetat o2sesi78 :"eru/alaim%
"eru/alaim;$
S
M,runte sc9im2,ri a7eau s, se petreac,-n r+ndul trupelor$ C+te7a alC
urmau s, mear, -n Pannonia$ 3ntre cei care-a7eau s,-/i sc9im2e locul se
num,ra /i centurionul Sop9ronios Celer Ceionius% fost ofi0er de ordonan0,
al r,posatului eneral Loninus% /i Ti2erius Claudius Maximus% fost
c,l,re0% -naintat la ranul de decurion% cel care-i -nf,0i/ase -mp,ratului
capul /i m+na dreapt, a Reelui -n7ins$ 3n sinea lor% Ceionius /i Maximus
erau con7in/i c, deplasarea lor -n Pannonia se datora tocmai :faptelor lor
de arme;$ Ceionius a/teptase o 7reme ca eneralului s,u s, i se ridice un
cenotaf% meritat de cel mort -n ser7iciul patriei% c9iar dac, nu pe c+mpul de
lupt,$ Nicio demonstra0ie nu l-ar fi con7ins acuma pe Ceionius c,
m,runtele sc9im2,ri de trupe nu erau leate de persoana lui% de fapt de
amintirea sup,r,toare a eneralului Loninus% amintire care st,ruia -n
mintea a doi oameni8 a sa /i-a 3mp,ratului$ 3ndep,rt+nd sinurul martor al
celor -nt+mplate% amintirea a7ea s, se-nce0o/e4e$
La r+ndul s,u% Maximus% de/i minte mult mai simpl, dec+t a
centurionului% pricepea /i% mai ales% mirosea c, fiec,rei etape-a cuceririi i
se potri7eau ni/te fapte /i ni/te oameni$ Pre4en0a oamenilor care se
remarcaser, -ntr-o etap,-nc9eiat, de7enea% dac, nu st+n.enitoare% m,car
nepotri7it, -ntr-o etap, nou,$ 1in 4iua c+nd% plin de entu4iasm% -i -nf,0i/ase
-mp,ratului trofeul maxim al r,42oiului cu dacii% sufletul proasp,tului
decurion prinsese-un fel de cocleal,$ Mutarea lui -n Pannonia% indiferent
care-i erau cau4ele% pentru el -nsemna o u/urare$ 1acilor n-a7ea s, le fie
dra% iar romanilor% care se str,duiau s, /tear, urmele 7iolen0ei /i s, le
inculce -n7in/ilor ideea de 2inefacere a p,cii romane% de-asemenea$ 3ntr-o
etap, de taton,ri% la limita dintre sinceritate /i f,0,rnicie% era de dorit ca
amintirea unor fapte s,7+r/ite-n ser7iciul unei cau4e s, fie-ndep,rtat,$
Romanul Ti2erius Claudius Maximus% pe .um,tate rec% a2ia a/tepta s, se
7ad,-n noul loc pe care i-l 9,r,4ise soarta prin intermediul ser7iciului
militar$
Cu toate c, de c+nd o cunoscuse% mereu se +ndea la ea% Ceionius nu-
ncercase s-o re7ad, pe Asta din 4iua c+nd fata tre2uise s, .ustifice pre4en0a
asupra ei a unui inel de mare pre0% cel pe care i-l l,sase eneralul Loninus$
!DJ
Ceionius dusese totdeauna o 7ia0, -n care s, nu i se poat, aduce-n7inuiri%
mai ales de-nc,lcare-a disciplinei% /i% dup, cum u/or -i fusese s, 2ae de
seam,% disciplina lesne se-ncalc,% dat fiind c, orice contrariere pro7ocat,
unui superior putea fi interpretat, astfel$
3n timpul scurtei capti7it,0i sau :li2ert,0i supra7e9eate; la daci% pentru
a nu-/i m+9ni eneralul% Sop9ronios Celer nu-ncercase nicio apropiere de
fata str,in,$ Era siur c, eneralul nu se-atinsese de fat,$ ?i% tot a/a de
siur 6 c, acesta fusese-ndr,ostit de ea$ 1in momentul c+nd pricepuse 6
foarte cur+nd dup, sosirea la daci 6 c, soarta comandantului e pecetluit,%
Ceionius nu mai n,4uise dec+t s,-i fac, superiorului s,u ierar9ic 7ia0a c+t
mai pu0in ap,s,toare$ ?i lui Ceionius -i /edea mintea la str,in,% ca /i
eneralului$ 1e/i% pe de-o parte% +ndul apropierii eneralului de d+nsa -l
m+9nea% pe de alta 6 ar fi socotit apropierea dintre ei ca o-mplinire a
ultimei dorin0e oferite unui condamnat$ Ieneralul nu se-atinsese de fat,
pentru a-/i p,stra nep,tat o2ra4ul fa0, de daci /i fa0, de romani% romanii
fiind repre4enta0i de Lucius /i de Ceionius% ultimi martori ai unei 7ie0i care
7oia s, se-nc9eie decent$
C+nd o 7,4use ultima oar, pe Asta% -n pre4en0a eneralului Scaurianus
/i-a lui Traian% Ceionius 9ot,r+se s, nu-ncalce cu nimic disciplina militar,%
prin urmare% s, nu cear, fa7oruri care mai ales fetei nu i-ar fi fost de niciun
folos /i care lui siur i-ar fi atras antipatia celor doi mai -nainte pomeni0i$
La trei4eci de ani% um2lat prin lume% Ceionius /tia s, t,lm,ceasc, pri7irile
oamenilor$ 3n r+ndurile ofi0erilor se /optea% de pild,% c, animo4itatea dintre
-mp,rat /i nepotul s,u% :recoteiul;% s-ar fi tras de la un locotenent spre
care /i-ar fi-ndreptat oc9ii /i unc9iul /i nepotul$ A7+ndu-/i o2+r/ia-n
ordinul ca7alerilor% -nsurat -n "talia cu-o persoan, de condi0ia lui% tat, a
patru copii 6 dintre care pe ultimul nu-l 7,4use 6 Sop9ronios Celer
Ceionius era p,truns de spirit de cast, /i de disciplin, social,% cea familial,
su2sum+ndu-i-se% de disciplin, personal,% dup, cele mai 2une tradi0ii
romane% cele care% la oriini% f,cuser, ca% din Latium% Peninsula s,-/i
-ntind, st,p+nirea -n 2un, parte a lumii locuite$
Acuma% c+nd plecarea lui -n Pannonia era siur,% Ceionius ceruse 7oie
s,-/i ia r,mas 2un de la str,in,$
1ac-ar fi 7oit s, se-n0elea, prin cu7inte cu d+nsa% ar fi tre2uit s, ia cu
el un traduc,tor% pre4en0a unui alt om ar fi l,murit cu7intele% adic, i-ar fi
l,murit Astei cu7intele lui Ceionios% acesta fiind siur c, fata n-ar fi scos
nicio 7or2,$ Ar fi l,murit cu7intele% -ns, i-ar fi st+n.enit% ca orice pre4en0,
!D!
- "LEANA #ULPESCU -
str,in, -ntre ni/te oameni dintre care m,car unul a7ea s,-i spun, celuilalt
ce7a$
?i% la urma urmei% ce-a7ea el s,-i spun, altce7a dec+t ceea ce% 2ine-
n0eles% ea 2,nuise tot timpul8 cum din clipa c+nd o 7,4use +ndul lui fusese
plin% cotropit de f,ptura ei aurie% su20iratic, /i f,r, rai$
( ,si -n curtea care-ad,postea copiii orfani$ 3n7+rtea cu n,de.de un
mestec,u -ntr-un ca4an ad+nc% -n care fier2eau rufe$ 1e su2t pirostriile pe
care se spri.inea 7asul% 0+/neau fl,c,ri al2astre$ Asta se opri /i-/i /terse
sudoarea de pe fa0, cu-o n,fram, pe care-o trase de la 2r+u$ ( dat, cu
n,frama desf,cut, se-mpr,/tie miros de 2usuioc /i de cim2ri/or$
C+nd -l recunoscu pe roman -i 2,tu inima repede% r,mase-o clip, cu
m+inile-n aer /i-i 4+m2i% dar 4+m2etul nu risipi o anume umilin0, care i se-
ntip,rise pe c9ip$ <,r2atul -ntinse m+na dreapt, desc9is,$ Asta -/i trecu
am+ndou, m+inile peste catrin0,% se uit, la ele /i% sfiindu-se c+te7a clipe% se
9ot,r- -n fine s,-ntind, /i ea dreapta$ Romanul i-o str+nse /i i se uit, -n
oc9i$ C9ipul fetei se destinse$ El -i l,s, m+na% dup, un timp care i se p,ru o
7e/nicie de t,cere$ Nu /i-ar fi-nc9ipuit c, n-a7ea s, ,seasc, niciun cu7+nt
/i niciun est prin care s,-i l,mureasc, pentru ce 7enise$ 3/i au4ea inima /i-
i sim0ea 2,t,ile-n t+mple$ Asta -l pri7ea cu oc9i mari% prin care nu trecea
nicio um2r, de tul2urare$ Uit+ndu-se tot a/a la d+nsul% scoase de la 2r+u o
punu0,$ 3i desf,cu 2,ierile f,r, s,-l sl,2easc, din oc9i$ R,sturn, punu0a
-n palma st+n, /i-o-ntinse romanului$ 3n c,u/ul ei str,lucea molcom% -n
cadrul lui de aur ro/u% smaraldul eneralului Loninus$ Ceionius f,cu un
semn cu capul de la dreapta la st+na /i de la st+na la dreapta$ Peste tot pe
unde trecuse el% mi/carea aceea a capului a7ea o 7aloare de nea0ie$ Fata -l
pri7i nedumerit,$ <,r2atul -i lu, inelul din palm,% -i lu, punu0a din
cealalt, m+n,% 7+r- inelul -n punu0,% str+nse 2,ierile /i duse m+na la
cin,toarea fetei$ Ea -n0elese% /i-/i ascunse odorul -n locul lui o2i/nuit$
L Asta% am 7enit s,-mi iau r,mas-2un$ Plec -n Pannonia$
Fata -l pri7ea cu triste0ea nedumerit, a omului care nu -n0elee$
Centurionul ar,t, cu m+na dep,rt,rile /i-apoi se-ar,t, pe sine$ Ea
-nclin, capul -n semn c, pricepuse$
L Asta% spune-mi o dat, pe nume$ Spune dup, mine8 Sop9ronios Celer
Ceionius$
Asta tres,ri /i se al2i la fa0,$
L Ce s-a-nt+mplatB Te ro% spune8 Sop9ronios Celer Ceionius$
L Sop9ronios Celer Ceionius% se au4i lasul ei sc,4ut /i tremurat$
!D&
L,s, oc9ii-n .os$ 3i ridic, treptat% alc,tuindu-l -ncet pe roman% de la
7+rful -nc,l0,rilor p+n, la ruma4$ Un nod -i urc, -n capul pieptului% apoi -n
+t$ Cu c+te7a luni -n urm,% -n casa din p,dure% la fel i se-alc,tuise-n oc9i
trupul /i c9ipul eneralului mort% c,ruia la fel -i rostise numele$ Acum%
pri7irea i se oprise pe +tul puternic al lui Ceionius5 dou, 7ase de s+ne i
se 42,teau de-o parte /i de alta ata s, plesneasc,$
Asta r,mase cu capul plecat /i cu oc9ii 0int, la +tul de 7ietate n,7alnic,
/i t+n,r,$ Pri7irea i se ferea de cea a 2,r2atului$ Acesta o apuc, de 2,r2ie%
7oind s-o fac, s, i se uite-n oc9i% ea -ntoarse capul$ "42ucni -n lacrimi /i
c,ut, s,-/i -n,2u/e suspinele ap,s+ndu-/i am+ndou, palmele peste ur,$
L 1e ceB 1e ceB -ntre2, Ceionius% -ncerc+nd s,-i ia m+inile de la ur,$
Fata plec, spre cas,$ Ceionius se lu, dup, ea$ Ea intr,% l,s, u/a la perete
/i se duse l+n, 7atr,% unde ardea un foc potolit su2t pirostriile pe care
fier2ea o oal, mare% p+ntecoas,% de su2t capacul c,reia ie/ea un fir de a2ur
mirosind a m+ncare$ Asta pri7ea -n foc prin perdeaua de lacrimi$
Cople/it de mil, /i de 2,nuiala amintirii pe care i-o tre4ise% -ntr-un elan
de -nfr,0ire-n am,r,ciune% 2,r2atul se l,s, pe enunc9i% -i prinse coapsele
cu-am+ndou, m+inile /i-/i -nropa fa0a -n catrin0a fetei$ Se aplec, /i-ncepu
s,-i s,rute le4nele-nfier2+ntate de dooarea focului$ Apoi% se ridic,% o
cuprinse cu 2ra0ele de mi.loc% o str+nse puternic la piept% -/i ascunse
palmele su2t 2unda ei% -i c,ut, despic,tura de la piept a c,m,/ii% o s,rut, -n
ne/tire pe +t% pe o2ra.i% pe oc9i% pe frunte% /i% ,sindu-i ura% oft, din
ad+ncul pieptului$ ( lu, -n 2ra0e% o purt, ne9ot,r+t c+0i7a pa/i% apoi o culc,
pe pardoseal,$ Asta nu se-mpotri7i nicio clip,$ 1e c+nd% pri7indu-l de .os
-n sus% -l recunoscuse pe Ceionius% -n minte -i sunau cu7intele Panesiei8 :3n
locul unei 7ie0i cre/te alt, 7ia0,C;$ 3n sine-/i era -ncredin0at, c, era
datoare 7ie0ii o 7ia0, rodit, din trupul ei$ 3l l,s, pe roman s-o iu2easc, -n
7oia lui de 7ietate t+n,r,% dornic, de draoste$
3n poart,% cu c+te7a mi/c,ri m+n+ietoare% Ceionius -i trase n,frama de
pe cap /i /i-o strecur, la 2r+u% iar ei -i ascunse la cin,toare o punu0,$
Asta i se uit, -n oc9i$ Senin,tatea pri7irii al2astre str,punse sufletul
romanului$
L 1e ce-o fi tre2uind s, plecB rosti el cu las tare$
Fata -n0elese doar c, 2,r2atul spunea ni/te cu7inte de p,rere de r,u$ 3i
f,cu semn cu m+na ca urare de drum-2un$
!D'
- "LEANA #ULPESCU -
Romanul o pri7i /i-nc9ise oc9ii% apoi% cu un scurt st+na-mpre.ur% porni
cu pas 9ot,r+t spre castru$ La prima r,scruce se-ntoarse o dat, pe loc% dar
n-o mai 4,ri pe Asta$
Ea se /i dusese -napoi la ca4anul de rufe% -n care mesteca f,r, c9ef$
Seara% c+nd se de42r,c, de culcare% -i pic, de la 2r+u punu0a ro/ie ca
s+nele% pe care i-o d,duse Ceionius$ Cu 7+rful deetelor sim0i un o2iect
plat /i dur$ 3i desle, 2,ierile /i-o r,sturn, -n palm,$ Era un 2an mare% reu
6 de aur% dup, culoare /i dup, str,lucire 6 /i care p,rea nou$ Pe-o fa0, a7ea
o femeie-nf,/urat,-n ni/te p+n4e 2oate adunate pe l+n, trup$ Yur-
-mpre.urul femeii% spre marinea monetei% se deslu/eau% cu puncte -ntre
ele% patru litere S$ P$ a$ R$
J!
Pe fa0a cealalt,% se 7edea un c9ip de 2,r2at cu
o2ra.ii c,4u0i /i sco2i0i% cu fruntea ple/u7,$ Asta% pun+ndu-/i la-ncercare
-n7,0,tura furat, de la lec0iile maistrului cu copiii% c9inuindu-se mult%
i42uti s, deslu/easc, p+n, la urm, ce scria -n .urul c9ipului o2osit de pe
2an8 Iaius "ulius CMsar$ :S,racul Maister;% fu ultimul +nd al Astei
-nainte de-a adormi$
J!
Senatus PopulusTue Romanus8 Senatul /i Poporul Roman$
!D*
!E(E5678 9, pm#nt dulce, de-a putea
S te srut etern lca al pcii%%
romania
!D@
- "LEANA #ULPESCU -
@ii cu inima bun ar binecuv#ntat< 'u )usi altarul rudirii
crivului cu pustia, a brbiei cu mintea, a slobozeniei cu puterea% !in
aceast rudire )rm#ntat cu s#nge i s)init prin )oc, se nate un popor
nou% 6st)el povestesc btr#nii%
Al$ RUSS($ (#ntarea ;om#niei, )"""$
6ici a )ost Sarmizegetusa, apoi +lpia 'raiana, cu palate, cu bazilici, cu
bi i cu am)iteatre, oric#t de sczute "n barbarie, dar "ntiprite cu
pecetea de mrire a neamului roman $& *i tot dacii au "nvins, stp#nii
vechi i cari sau sv#rcolit supt lane i au s#ngerat de sbii% 'ot ei, prin
puterea ne"n)r#nt a vite?iei lor i a s)intei lor rbdri< (ci, iat, !aci
adevrai, !aci noi de peste dou mii de ani, !aci purt#nd ca un tro)eu
graiul ;omei spulberate, sunt aceti steni de aice $& @a de ;oma, a
crii eternitate a pierit "n pulbere, ciobanul dac sa ridicat din r#n, i-a
durat iari bordeiul de lemn, sa aezat "n el cu datinile sale neatinse i
stp#nete p#n astzi "n umbra uria a ;tezatului%
N$ "(RIA% !e la ,aeg la Grdite i la cetatea lui !ecebal /"n
Neamul Rom+nesc -n Ardeal /i Hara Unureasc, la JGK@>$
!DD
3ntors -n castrul roman de la Por0i% cu mesa.ul dacilor -n .osul c,ruia se
afla /i scurta epistol, a eneralului Loninus c,tre imperVtor% Lucius%
li2ertul eneralului% c,p,tase o permisie de trei luni pe care-a7ea dreptul s-
o petreac, unde /i cum dorea$ S,tul de um2lete prin lume pentru a-/i urma
fostul st,p+n /i m+9nit de ultimul popas pe p,m+nt al acestuia% Lucius a2ia
a/teptase s, se 7ad, la proprietatea p,rinteasc, a lui Loninus% aflat, pe
#ia Salaria% cam la .um,tatea drumului -ntre Roma /i Neapolis$ (cupat
toat, 7ia0a s,-i fie de folos fostului s,u st,p+n% om eneros /i foarte
apropiat de su2ordona0i% Lucius nu-/i aflase niciodat, 7reme s,-/i
-ntemeie4e o familie$ Copii poate c, a7ea prin lume% dar f,r, /tiin0a lui$
Spectacolul pe care i-l ofereau c,sniciile cunoscute nu-l prea -ncura.ase la-
nsur,toare$ 1in tinere0e era leat printr-o prietenie trainic,% fost, iu2ire la
7remea ei% de 7,du7a unui amic% pe numele ei Petronia% mam, a doi copii%
fiu /i fiic,$ Petronia /i r,posatul ei 2,r2at% scla7i ai lui Loninus% eli2era0i o
dat, cu Lucius /i% ca /i Lucius% fideli fostului st,p+n% r,m,seser, s,-/i duc,
7ia0a pe-un lot de p,m+nt% 7ecin cu ferma eneralului% unde-/i -ntemeiaser,
o ospod,rie frumoas,$ Narcis% fiul Petroniei% a7ea o slu.2, la cancelaria
imperial, -nc, de pe 7remea lui 1omi0ian8 acesta umpluse cancelaria de
li2er0i prin care putea fi 0inut la curent cu tot ceea ce se petrecea -n
familiile no2iliare /i -n cele 2oate% c9iar neno2iliare% ce-ar fi f,cut din
-mp,rat un mo/tenitor norocos -n ca4ul delictului de le4maiestate$ Narcis%
func0ionar cinstit% con/tiincios /i de-o mare pruden0,% care n-a7ea pe suflet
nicio dela0iune% reu/ise cu reu s, se men0in,-n post pe 7remea lui
1omi0ian% -n sc9im2 nu fusese dat afar, o dat, cu 7enirea lui Traian% care
f,cuse mare cur,0enie-n r+ndul li2er0ilor din cancelaria imperial,$ Ace/tia-
/i creaser, o 2inemeritat, reputa0ie de intrian0i8 delatori /i 7enali$ M,car
c+t era sita nou,% -nlocuitorii 7ec9ii func0ion,rimi corupte a7eau o oarecare
team, /i ru/ine% p+n, ce% 2ine-nfip0i -n noua 0es,tur, urmau s, se dedea la
acelea/i potlo,rii ca /i cei de dinainte$ Minus dela0iunea% poate% care 6 de
la Auustus% ini0iatorul ei ca procedeu oficial destinat s, umple caseta
imperial, 6 moderat, la-nceput% a.unsese-n 7remea lui 1omi0ian s, se
constituie ca o ade7,rat, putere-n stat$
Marcellina% fiica Petroniei% ducea o 7ia0,-ndestulat, al,turi de 2,r2atul
ei% cunoscut neustor de 7inuri /i de piel,rie din Neapolis$
Lucius /i Petronia% care se /tiau de c+nd lumea% se re7edeau% dup,
lunile-a2sen0e ale lui Lucius% ca /i c+nd s-ar fi desp,r0it -n a.un$ At+ta
!DE
- "LEANA #ULPESCU -
doar c,% 7r+nd s,-/i spun, unul altuia tot ce petrecuser, din 4iua desp,r0irii
p+n,-n 4iua re7ederii% 7or2eau deodat, am+ndoi$ Tot ce-aonisise-n 7ia0,
Lucius -i d,duse Petroniei s, foloseasc, aoniseala a/a cum credea ea de
cu7iin0,$ C9i24uit, /i econoam, 6 ca omul speriat de s,r,cie% a c,rei
amintire nu i se /tersese din minte 6 Petronia sporise a7utul lui Lucius ca /i
pe-al ei% aonisit cu 2,r2atu-s,u$ 1e/i Narcis /i Marcellina% crescu0i mai
mult de Lucius dec+t de tat,l lor% mort c+nd ei a2ia se ridicaser,-n pruncie%
de/i 0ineau la Lucius ca la un p,rinte ade7,rat% Petronia f,cuse un
testament prin care% -n ca4ul c+nd ea ar fi murit prima% -l l,sa mo/tenitor
unic pe Lucius la moartea ei$ Testamentul a7ea /i-un codicil care pre7edea
ca Lucius% ne-nstr,in+nd nimic din a7ut% la r+ndul lui s,-i lase mo/tenitori
pe Narcis /i pe Marcellina% iar -n ca4ul mor0ii acestora% pe copiii lor$
Testamentul fusese-ntocmit oficial -n mai multe exemplare% Petronia
f,c+ndu-l pe unul uitat la c,p,t+iul patului -n care dormea Lucius$ Acesta%
supersti0ios din fire% -/i scuipase-n s+n% -mpr,/tiase cenu/,-n cele patru
4,ri% f,cuse tot ce /tia el -mpotri7a pie4ei-rele /i cum peramentul
testamentului nu se l,sa rupt% l-ar fi a47+rlit -n foc dac, Petronia nu i s-ar fi
a/e4at -n fa0, /i nu l-ar fi-mpiedicat$
L Po% frate% c, n-a murit nimeni fiindc, /i-a f,cut testamentul$
L 1e ce s, co2e/ti% de ce s, co2e/tiB striase Lucius de parc, o /i
7edea moart,$
Petronia% scla7, a eneralului Loninus% mul0umise totdeauna 4eilor de-
a fi a7ut parte de-un st,p+n at+t de 2un /i de -n0ele,tor fa0, de oamenii de-
a c,ror soart, dispunea$ Mul0umea de-asemenea 4eilor de-a fi a7ut parte-n
7ia0, /i de-un om pe care s, se 2i4uie /i pe care s, se spri.ine% cum era
Lucius$
La-nceputul le,turii lor% Petronia -/i -nc9ipuise c, Lucius -i d,dea doar
o parte din c+t c9i7ernisise el$ C+nd -/i d,du seama c, Lucius nu p,stra
nimic pentru el% -n 7ederea 4ilelor nere care-amenin0, pe mai tot omul%
fusese tul2urat, de-at+ta nep,sare /i de-at+ta nesocotin0, -n fa0a 7ie0ii$
1in acel moment 9ot,r+se ca ea s,-i poarte de ri., /i s,-l apere de
nepre7,4ut$ Spaima de nepre7,4ut era .ustificat, pentru Petronia% care se
.udecase ani de 4ile cu neamurile r,posatului ei 2,r2at pentru mo/tenirea
acestuia% cu toate c, ea r,m,sese cu doi copii mici de crescut$
1in clipa c+nd -l 7,4use pe Lucius -n pra% la 7enirea lui din 1acia%
Petronia sim0ise c, ce7a neo2i/nuit se petrecuse cu el% /i nu de 2ine$
L Ce s-a-nt+mplatB striase ea% -n loc de :2ine-ai 7enitA;$
!DG
Lucius d,duse cu am,r,ciune din cap$
L A murit st,p+nulC
3/i tr+ntise rani0a de pe um,r /i pl+nsese-n 7oie lacrimile pe care le-
n9i0ise /i le-ascunsese luni de 4ile$
3i po7estise apoi de-a fir-a-p,r fiecare 4i de la plecarea din castrul a/e4at
-n locul pe care 2ar2arii -l numeau Por0i /i p+n,-n 4iua c+nd se desp,r0ise
de eneralul Loninus$
L 1ac, tu nu l-ai 7,4ut mort% de ce s, fii at+t de siur c-a muritB
L 3mi spune inima$
L Se mai -n/al, /i inima c+teodat,$ Se-n/al, ea mintea% dar,mite inima%
-ncerca Petronia s,-i dea cura. /i s,-i sc9im2e +ndurile$
L Mintea se-n/al, mereu% inima 6 niciodat,$ C+nd am ie/it din castru%
cum meream -n urma lui% am tiut c, st,p+nul n-a7ea s, mai 7ad,
niciodat, Roma /i n-a7ea s, mai pun, niciodat, piciorul pe #ia Salaria$
Lucius /i Petronia t,ceau cum nu-/i aduceau aminte s, mai fi t,cut dup,
o desp,r0ire at+t de lun,$ Petronia -/i duse deodat, m+na la frunte$
L Lucius% nu cum7a s, sufli o 7or2, despre st,p+n /i despreC
L <ine% dar acolo% -n 1acia% toat, lumea /tie acum$
L ?tie-nu /tie% tu aici nu spui nimic$ Nim,nui$ 1ac, n-a murit% cu-at+t
mai 2ine5 dac-a murit% at+t le-ar tre2ui t+l9arului de <assianus /i
47+nturatului ,luia de Nasidius% care% dup, ce-a supt de la sor,-sa /i ultimul
2,nu0% ce s-ar mai -nfrupta acum /i din a7erea cumnatului$
S
<assianus% li2ert al lui Loninus% ca mai to0i fo/tii lui scla7i% r,m,sese-
un fel de administrator al fermei fostului st,p+n% ferm, pe care-o custodea
cu ri., /i cu folos pentru st,p+n% dar /i pentru el% <assianus% a c,rui
2un,stare nu se datora cu totul celor mai cinstite mi.loace$ Loninus /tia c,
era tras pe sfoar, 6 /i c9iar /i cu c+t anume 6 dar% mul0umit c, ferma nu se
ducea de r+p,% -nc9idea oc9ii asupra nereulilor din conta2ilitatea
7eniturilor /i nu-ncercase niciodat, s,-l sc9im2e din slu.2, /i nici s,-l
7indece de n,ra7uri pe <assianus$
Iaius Proculus Nasidius% fratele Auustinei =r,posata so0ie-a lui
Loninus>% om cu-o aleas, educa0ie ca /i sora lui% se do7edise p+n, la
cinci4eci de ani 2un doar s, p,r,duiasc, toat, mo/tenirea p,rinteasc,
precum /i pu0ina a7ere dotal, a ne7esti-sii$
!EK
- "LEANA #ULPESCU -
Ca /i CMsar 6 marele Iaius "ulius 6 cu care familia lui p,rea s, se fi-
nrudit% Iaius Proculus a7ea patima .ocului de c,r0i /i pe-a 4arurilor% dar 6
spre deose2ire de ilustra lui ru2edenie 6 nu aflase nicio Iallie de cucerit cu
care s,-/i repare finan0ele pe dro.die$
Cunosc+ndu-/i firea /i recunosc+ndu-/i defectele =de care nu s-ar fi l,sat
-n ruptul capului>% Nasidius a7usese 2unul-sim0 s, nu se lanse4e-n 7ia0a
pu2lic,% prin ocuparea 7reunei func0ii% deoarece nu se cuno/teau
-ndeletniciri 6 remunerate de stat 6 care s,-n,duie s, te scoli 4ilnic de
meridie, dup, a /aptea or, a 4ilei
J&
$ A/a -nc+t% Nasidius se :ilustrase; doar
prin -ndeletniciri o2scure de intermediar de 7+n4,ri-cump,r,ri% de misitii
matrimoniale% f,r, s, se-arate niciodat,% ci printr-o 0es,tur, de rela0ii
su2terane care f,ceau din el un persona. foarte la mod, -nc, de pe 7remea
lui Titus$ Pe-atunci se spunea c, terminarea Colosseului -i adusese 2ani
2uni lui Nasidius% care% prin Cancelaria -mp,ratului% -nlesnise unor
neustori s, de7in, furni4ori de materiale ai statului pentru monumentalul
amfiteatru mai-sus-pomenit% ca /i pentru alte edificii importante prin care
Titus a7ea s,-/i -nsemne domnia$
Pe 7remea lui 1omi0ian% -n anumite cercuri se /optise c, Nasidius n-ar
fi fost str,in de-anumite dela0iuni pe care le-ar fi ur4it din um2r,% f,r, s, se
fi constituit niciodat, parte pu2lic,$
Unii pretindeau c9iar c, fusese instiator al denun0ului lui Marcus
Fla7ius Clemens% 7,r cu 1omi0ian$ Scla7ul care-i denun0ase pe st,p+nul
s,u% Clemens% ca /i pe 1omitilla% so0ia acestuia% c, sunt cre/tini% n-ar fi fost
dec+t un instrument% m+na care-l -mpinsese fiind repre4entat, de Nasidius
/i de-un prieten al s,u dintre cei cincispre4ece sodales )laviales, preo0i
destina0i s, 7e9e4e la respectarea cultului -nc9inat -mp,ratului% care se
tr,ea din gens @lavia%
<,r2at frumos% de-o spumoas, de/tept,ciune% care producea mare efect
social% la curent cu toate 2+rfele /i cu toate nout,0ile% nimeni nu st,tea s,-i
numere lui Nasidius p,catele% mai ales c, lumea prin care se-n7+rtea el nu
J&
La romani% 4iua civil -ncepea la mie4ul nop0ii /i era -mp,r0it, -n !' de ore$ Oiua
natural /ziua-lumin4, determinat, de r,s,ritul soarelui% era -mp,r0it, -n J! ore% a c,ror
durat, depindea de lunimea 4ilei8 mai scurte 6 iarna% mai luni 6 7ara$ ( modalitate
u4ual, de orientare -mp,r0ea ziua-lumin -n patru perioade% -n func0ie de amiaz, astfel8 "
mane 6 din re7,rsat de 4ori p+n, la -nceputul orei a &-a =* b 6 E c> "" ad meridiem 6 de
la ora a &-a p+n, la a @-a =E c 6 J!>5 """ de meridie de la ora a @-a p+n, la ora a G-a sau
ora a JK-a =J! 6 J* b sau JD>5 "# suprema 6 p+n, la asfin0it% ora a J!-a =JG d>$
!EJ
suferea de cine-/tie-ce rioare-n mora7uri% nimeni neput+nd s, plede4e de
pe po4i0iile nepri9,nirii$
Pe Nasidius -l -nt+lnea -n cele mai diferite medii% ladiatorii /i
neustorii m+ndrindu-se c, au la mas, pe cine7a din neam de patricieni%
cei sus-pu/i dornici s, se-amu4e de lumele% de 7ersurile% de c+ntecele% de
pantomimele sale% n,42+tii la care puteai s, te pr,p,de/ti de r+s% f,cute
su20ire /i cu 9a4% precum /i cu mare /tiin0, /i potri7eal,% dup, societatea-n
care se afla$
So0ia lui Nasidius% Claudia 6 Claudina% pentru cei mai mul0i intimi% iar
num,rul acestora sporea cu fiecare 4i 6 se tr,ea dintr-o familie senatorial,
sc,p,tat,$ Cu dou,4eci de ani mai -n 7+rst, dec+t Claudia% Nasidius o
luase-n c,s,torie la trei4eci /i cinci de ani$ <ucuro/i s-o 7ad, urnit, din
cas, de la cincispre4ece ani% nest+nd s, alea,% p,rin0ii fericitei% departe de-
a fi fost ei -n/i/i modele de 7irtute% i-o d,duser, cu-am+ndou, m+inile /i nu
se sim0iser, datori s, ai2, 7reo o2iec0ie cu pri7ire la 7+rsta /i% mai cu
seam,% la reputa0ia pretendentului% cu-at+t mai mult cu c+t fata p,rea
-ndr,ostit, de el p+n, peste urec9i$ P,ruse /i c9iar fusese-ndr,ostit,8
cum a7ea s-arate 7remea% Claudia se -ndr,ostea cam la trei luni o dat, /i%
fire expansi7, /i ne-nfr+nat,% nu-l l,sa pe cel care constituia o2iectul
amorului ei s,-/i inore fortuna$ La cincispre4ece ani% -nalt,% cu forme cam
pline de/i frumoase% p,rea de cel pu0in dou,4eci$ ( dat, cu trecerea
timpului% de/i n,scuse-un copil% nu se sc9im2ase8 era la fel de statuar, /i de
a2undent, ca /i la cincispre4ece ani$ 1e/teapt,% -n7,0at, /i plin, de farmec%
era pentru 2,r2a0i ce era mierea pentru mu/te$ 1e/i nu exista 2,r2at -n
Roma care s, nu fi fost la curent cu faptele pri7itoare la pu0ina ei 7irtute%
unul nu se d,dea-nd,r,t s,-i c+/tie fa7orurile -n distri2uirea c,rora se-
ar,ta at+t de eneroas,$ Nu se afla dasc,l de aritmetic,% de poetic,% de
retoric,% de latin,% de elin,% al fiului Claudiei% care s, nu fi 2eneficiat de
farmecele ei% ca /i to0i 2anc9erii% precum /i 2un, parte dintre ladiatorii
Romei$ 1,rnicia ei erotic, 0inea de-m2inarea umorilor care-o f,ceau s,
ard, pentru fiecare nou :ales;% dar acel foc mistuitor n-o -mpiedica s, se
lase omaiat, pecuniar% precum /i prin alte dona0ii$ 1e c+te ori ap,rea -n
lume% era -m2r,cat, /i piept,nat, dup, ultima mod, /i ar2ora cu 2un,-
/tiin0, c+te-o 2i.uterie de mare frumuse0e% primul surprins de-asemenea
prosperitate fiind Nasidius% care nu putea s, inore c, 7ia0a lor era o 7ia0,
de expediente% -ndoielnica 7irtute a so0iei sale nu-l tul2ura deloc$ 3i era
recunosc,tor pentru ri.a pe care-o ar,ta cu pri7ire la formarea intelectual,
!E!
- "LEANA #ULPESCU -
a fiului lor$ Mul0i pretindeau c, acesta ar fi fost doar fiul Claudiei% posi2ilii
s,i ta0i fiind prea numero/i ca s,-i fi fost atri2uit unul anume$
Cu mintea ascu0it, din na/tere /i a.utat, s, se rafine4e prin cunoa/terea
at+tor 2,r2a0i% Claudiei nu-i fusese reu s,-/i dea seama c, fermitatea de
caracter /i de principii nu era -nsu/irea de c,petenie a lui 2,r2atu-s,u% pe
care 6 -n sinea ei% -n momentele de ener7are 6 -l numea% f,r, nicio re0inere%
:sec,tur,;$
Con/tient, c, to0i 2,r2a0ii o ,seau 2un, de amant,% -ns, c, nimeni nu
s-ar fi -m2ul4it s-o ia de so0ie% Claudina 9ot,r+se s, p,stre4e fa0ada social,
asiurat, de c,s,toria cu Nasidius$
C+nd merea la Colosseum% la lupte% Claudiei nu-i sc,pa pri7irea pe
care i-o arunca "mpala% cea mai 7estit, /i mai 2oat, profesionist, a
amorului din Roma$ Claudia -i f,cea totdeauna un semn de simpatie cu
m+na% la care lupa magna r,spundea% consider+nd-o cu un fel de admira0ie
/i de in7idie$
"mpala le spusese o dat, unor profesioniste ca /i ea% c, Nasidia%
practic+nd aceea/i meserie cu ele% fusese-at+t de a2il, -nc+t -/i asiurase
contrafortul unui c,min /i-al unui copil$
Lucru de mirare pentru toat, lumea 6 /i% mai ales% pentru ea -ns,/i 6 de
peste un an% Claudia r,m,sese fidel, unui 2,r2at8 cel mai la mod, ladiator
din Roma =c,ruia nu i se /tia oriinea% despre care el nu 7or2ea niciodat,>%
cunoscut su2 numele de Leontes$ #or2ind rece/te /i latine/te f,r, cusur%
ale+ndu-/i cu7intele dup, mediul -n care se afla% era reu s,-i 9ice/ti
o2+r/ia$ Cei mai mul0i pretindeau c, Leontes era friian$ Al0ii% c, ar fi fost
rec$ Unii 6 dac$ Faima /i-o f,cuse-n aren,% practic+nd ludua thraL%
Claudia nu era sinura care-l declarase frumos ca Apollo /i iute ca Marte$
"ndiferen0a lui Leontes 6 fa0, de oricine /i de orice 6 sporea am2i0ia
femeilor de-a-l cuceri$ 3n aren,% nu i se 7edea niciodat, pe c9ip
-ncr+ncenarea omului care lupt, pe 7ia0, /i pe moarte% ci doar aten0ia cui7a
care 7oia s,-/i fac, irepro/a2il meseria$
Cump,tat la m+ncare% pe 2,utur, nici nu punea ura% pri7ind eal peste
lucruri /i peste oameni8 nu i se cuno/tea nicio pasiune$ Se 2,nuia c, era
foarte 2oat% cu toate c, locuia sinur -ntr-o cas, modest,% cu-o r,din,
foarte frumoas,% -n Su2ura$
" se propusese -n multe r+nduri s, desc9id, o /coal, de ladiatori% dar
nu se-ar,tase deloc interesat de-asemenea posi2ilitate$ (ri de c+te ori era
in7itat -n lumea-2un,% mul0umea dar nu accepta in7ita0ia$ Pe cei de-aceea/i
!E&
condi0ie cu el -i poftea la thermopolium, -n Su2ura lui popular,% /i-i asculta
cu mare interes% de/i cu-o pri7ire care p,rea mereu pierdut,-n
contemplarea a ce7a cunoscut /i 7,4ut numai de el$
*
C+nd se-ndr,ostise de Leontes$ Claudiei nu-i r,m,sese tertip muieresc
nefolosit pentru a-i atrae-aten0ia /i nici oca4ie pe care s, n-o foloseasc,
spre-a-l -nt+lni$ Trecuser, trei luni de c+nd imaina0ia Claudiei o luase
ra4na% -nfl,c,rat, de mistuitoarea ei pasiune pentru Leontes8 -ntr-o 4i se
9ot,r- s,-l urm,reasc, p+n, la el acas,% pentru a /ti -n ce decor s,-l situe4e-
n -nc9ipuire$
A doua 4i dup, aceast, incursiune% se-a/e4, pe sc,rile casei din Su2ura%
9ot,r+t, s,-l a/tepte pe Leontes p+n, la sf+r/itul 4ilelor ei dac, era ne7oie%
dar s, nu plece p+n, ce nu-i spunea tot ce-a7ea de spus$ Al,turi pusese-un
co/ule0 cu ni/te trufandale cum nici -mp,ratul nu m+nca8 :Ce s, m,n+nce
sold,0oiul ,sta de-mp,ratA Unde s, fi m+ncat el a/a ce7aB La m,sa-n
PispaniaB;% -l -n7rednicise ea -n +nd cu 7or2e dulci de simpatie pe Traian%
-n timp ce tr,ea mereu cu coada oc9iului spre co/ule0% iar ura -i l,sa ap,$
Care7a trecea cu pas rar de-a lunul ardului-7iu ce desp,r0ea curtea lui
Leontes de strad,$ Se f,cuse-ntuneric% a/a c, nu distinse c9ipul
trec,torului$ Ciulise urec9ea$ " se p,ruse la-nceput c, necunoscutul 7or2ea
cu cine7a$ Pe urm, pricepuse c, era 7or2a de-un c+ntec monoton% c+ntat
-ntr-o lim2, necunoscut,$ Str,inul intrase-n curte$ Claudina au4ea pietri/ul
sc+r0+ind su2t pasul rar% -n timp ce c+ntecul continua$ F,r, ca ea s, fi /tiut
ce spuneau cu7intele% -n0eleea c, po7esteau ce7a de inim,-al2astr,$ 3n
lasul c+nt,re0ului era at+ta-am,r,ciune% c-o podidiser, lacrimile$
Cu +ndul aiurea% 7enind aale pe aleea m,rinit, de c9iparo/i% Leontes
aproape c, se-mpiedicase de Claudina c+nd pusese piciorul pe prima dintre
cele cinci trepte ce duceau la peronul din fa0a u/ii de intrare$ Se oprise
2rusc /i% prin -ntuneric% -ncercase s, distin, c9ipul femeii$
3n ultimele trei luni% Claudina pritocise-n minte nenum,rate discursuri
menite lui Leontes$ Acum i se /terseser, toate din cap$ 3ntr-un t+r4iu%
0intuit, su2 pri7irea care-ncerca s, str,pun, -ntunericul /i intimidat, de
t,cerea lui -nc,p,0+nat,% se tre4ise c,-l -ntrea2,% cu un las -necat -n
lacrimi8
L Ce c+ntec e c+ntecul pe care-l c+ntaiB
!E'
- "LEANA #ULPESCU -
Leontes sim0i cum i se destind toate fi2rele din trup /i din suflet$ Nu-i
r,spunsese nimic$ 1esc9isese u/a la perete /i-i f,cuse-un semn s, intre$
Aprinsese dou,spre4ece tor0e frumos mirositoare% a/e4ate pe cei patru
pere0i ai unei -nc,peri ce s-ar fi putut c9ema triclinium, -n care se afla o
mas, lun, /i-nust,% m,rinit, de dou, 2anc9ete la fel de luni% f,r,
sp,tar% /i str,.uit, la capete de c+te-un scaun cu sp,tar -nalt /i-nust /i el%
ca masa% a/a cum Claudia nu mai 7,4use nic,ieri$ Pe peretele din fa0, =dac,
st,teai cu spatele la u/a de la intrare>% mult peste-n,l0imea unui om% erau
prinse dou, pumnale ce-/i atineau 7+rful cur2% iar deasupra lor% ni0el
-nclinat /i cu 2otul desc9is spre-nc,pere% un cap de animal% care% dup, cum
str,lucea% p,rea de aur$
L Ce animal e ,staB -ntre2ase ea% impresionat, de so2rietatea-nc,perii%
ciudat, pentru cine7a o2i/nuit cu-nc,rc,tura interioarelor din ultima
7reme% de c+nd romanii% destui% prinseser, ust de opulen0, oriental, /i de-
acumulare$
L Lup$
L N-am mai 7,4ut a/a ce7a$ Are 7reo semnifica0ieB
L M, duc s-aduc ce7a de m+ncare$ Mi-e foame$
C+nd se-ntorsese% ,sise-un col0 de mas, acoperit cu un /er7et ca spuma
/i 2un,t,0ile-aduse de Claudina etalate-n talerele de-arint -n care
7eniser,$
Leontes purta pe 2ra0e o ta2la de lemn% pe care se aflau dou, 2lide mari%
ad+nci% dou, str,c9ini /i dou, linuri 6 de lemn /i ele 6 /i-o p+ine rotund,$
Le-a/e4ase pe mas,% apoi% aplec+ndu-se% pri7i 2un,t,0ile aduse de
necunoscut,$ Se-ndreptase din /ale /i se uita -n oc9ii ei$
L Te-ntre2i pro2a2il% cine sunt /i de ce-am 7enit aici$
Leontes fu ne7oit s, dea afirmati7 din cap$
L M, c9eam, Claudia #aleria% iar pe so0ul meu Iaius Proculus
Nasidius$
Claudia se +ndise c, era 2ine s,-/i decline numele /i calitatea ei de
femeie m,ritat,% mai ales c, toat, Roma au4ise de 2,r2atu-s,u$ Leontes nu
tre2uia s,-/i -nc9ipuie c, era una dintr-aceleaC
Iladiatorul o pri7ea /i nu se tul2urase deloc de cele aflate$
N-o-ntre2a nimic% ceea ce nu-i u/ura Claudinei situa0ia$
L Nu m,-ntre2i nimicB sunase -ntr-un t+r4iu% descump,nit% 7ocea ei$
<,r2atul f,cuse din cap un semn de neare$
L Am 7enit aici fiindc, te iu2esc$
!E*
Pentru prima oar,% -n oc9ii lui Leontes ap,ruse o sclipire8 de ironie$
L Te mir,B
L Nu m, mai mir, nimic$
Se 7edea c, 7or2ele lui nu se refereau la succesele-n r+ndul femeilor$
Pe c9ipul lui smead% ars de soare% a c,rui dominant, era asprimea
tr,s,turilor preluni /i t,ioase% nu se 7edea niciodat,-nc+ntarea de sine la
care l-ar fi-ndrept,0it succesul -n aren,% 2anii /i inimile pe care le 4dro2ise
f,r, s,-/i dea nicio osteneal,$
L S, /tii c, 0in la 2,r2atul /i la copilul meu$
L Se 7ede% spusese Leontes cu indiferen0,% -n timp ce dintr-un 2lid
trecea cu linura -n str,c9ini o m+ncare sc,4ut,$
L Nu-0i placB
3n timp ce 7or2ea% Claudina se dep,rtase ni0el /i se-n7+rtise-ncet% cu
pa/i m,run0i /i eali$
Leontes -i luase 2ine seama$ 3n oc9ii lui nu era niciun lic,r care s,
tr,de4e o p,rere$ Se purta ca neustorii de scla7i /i ca eam2a/ii$ Ace/tia
nu l,sau niciodat, s, se 7ad, ce anume credeau despre marfa care li se
prefira pe dinaintea oc9ilor$ Se ridicase de pe scaunul -nalt /i% dintr-un pas%
a.unsese l+n, femeie$ Ea tres,rise de 2ucurie$ Leontes -i apucase cu-o
m+n, 2,r2ia% iar pe cealalt, i-o proptise drept su2 nas /i% c+t ai clipi% -i
desc9isese lar ura /i-i cercetase din0ii ca un priceput eam2a/ de cai$ 3/i
dep,rtase m+inile /i se dusese iar la loc% pe scaun$ P+n, s,-/i re7in, din
mirare% Claudina% r,m,sese un moment cu ura c,scat,$
L ( marf, tre2uie cercetat, ca lumea% altfel cine nu desc9ide oc9ii
desc9ide puna$
Leontes 7or2ise f,r, s-o pri7easc,% -n timp ce umplea str,c9inile cu
m+ncare$ Tot f,r, s-o pri7easc,% -i spuse8
L C+t ai de +nd s, te-n7+rte/ti a/aB #ino /i m,n+nc,$
S
3n mai 2ine de-un an de c+nd dura le,tura lor% Claudia aflase doar dou,
lucruri de la Leontes8 c, era dac /i c, 0ara lui era o 0ar, 2oat,% plin, de
aur$
1e c+nd% la Roma% 1acia fusese declarat, -n7ins,% -n cinstea 7ictoriei
pre,tindu-se o emisiune monetar, care s,-l -nf,0i/e4e pe -mp,rat cu o
femeie prosternat, la picioare /i cu inscrip0ia !acia capta, Leontes era mai
!E@
- "LEANA #ULPESCU -
t,cut /i mai posomor+t dec+t de o2icei% iar Claudina tot mai dornic, s,-/i
-mpin, so0ul spre o situa0ie pu2lic, -n noua pro7incie$ Leontes se-m2r,ca
adesea ca scla7ii% -/i tr,ea 2ine lua peste oc9i% merea% cu nasu-n
p,m+nt /i cu pas t+r/it% urm,rea tot ce se 7indea prin pie0e% urm,rea toate
t+rurile de scla7i$ 3/i umpluse casa cu pocale% cu tipsii% cu tot felul de
podoa2e de arint /i de aur% a.unse pe tara2ele Romei din prada de r,42oi a
unora care luaser, parte la cucerirea 1aciei% /i care acum le 7alorificau% -/i
pusese-n +nd s, le-adune el pe toate% dac, se putea$ 1intr-o 7+n4are de
scla7i -/i cump,rase un 2,ie0andru de optspre4ece ani% care /tia s, scrie% s,
citeasc, latine/te /i rece/te /i care se do7edise a fi fost feciorul unei
c,petenii dace% pe nume C9e2risis$ <,ie0andrul n-a7usese cura. s, ia otra7a
o dat, cu p,rin0ii /i cu cei trei fra0i ai lui -n drumul care-i dep,rta de
locurile lor% duc+ndu-i dincolo de "stru$
S
Cu toate c, Lucius n-anun0ase nim,nui moartea eneralului Loninus%
7estea se r,sp+ndise mai -nt+i la Roma% unde Nasidius% -ndureratul cumnat
al r,posatului /i sinura lui rud, cunoscut,% se-nf,0i/ase pentru a fi pus -n
drepturile de mo/tenitor% de/i nu se putea in7oca -nrudirea conatic,
J'
$ La
7+rsta lui% Nasidius aflase c, pe lume totul se putea$ Un ad7ocat 2un /i
ni/te 2ine diri.ate :dona0ii; pe la Cancelaria imperial, erau -n stare s,
do7edeasc, /i c, erai neam cu "upiter% care-0i l,sase mo/tenire (limpul$
Ad7ocatul =7ec9i cunoscut al lui Nasidius>% persoan, foarte du2ioas, pe
7remea lui 1omi0ian% e7ita s, sus0in, cau4e-ncurcate% -n scopul de-a face
s, i se uite c+t de c+t trecutul% a/a -nc+t -/i -ndemnase clientul s-a/tepte /i%
de-asemenea% s-a/tepte at+t c+t pre7edea leea pentru apari0ia unui
testament scris ori f,cut fa0, de martori% cum se o2i/nuia -n campanii$
Petronia -i spunea -n fiecare 4i lui Lucius8
L 1e n-ar a.une a7erea st,p+nului pe m+na pramatiei de NasidiusA
L Ce importan0, mai areB St,p+nului nu-i mai tre2uie nimic$ Mult,
7reme Nasidius n-ar 0ine ferma$ Ar p,pa-o /i-ar a.une% poate% pe m+na
7reunui om ca lumea% cump,tat$
L 1ar poate c-o fi l,sat-o st,p+nul prin testamentC
J'
(ognatio sau rudenia de s#nge, spre deose2ire de agnatio rudenie civil, ca -n ca4ul
lui Nasidius$ Le,tura anatic, unea persoane aflate su2 autoritatea unui pater )amilias,
cosan7ini sau nu$
!ED
L Poate$
<assianus 6 a c,rui 2un,7oin0, fusese captat, de Nasidius prin ni/te
daruri% de-o calitate-ndoielnic, dar 2,t,toare la oc9i% precum% de pild,%
ni/te perne orientale cusute cu fir de aur% -nf,0i/+nd animale exotice% fructe%
plante luxuriante 6 -l 0inea la curent pe cumnat cu tot ce-afla despre
Loninus$
Administratorul -i trimitea eneralului% oriunde s-ar fi aflat acesta% lista
de 7enituri /i de c9eltuieli a fermei% iar eneralul r,spundea prin curierii
militari de primirea datelor conta2ile ale lui <assianus% ur+ndu-i totdeauna
s,n,tate /i 7oie-2un,% lui /i familiei lui$ La ultimele ta2ele trimise
eneralului% nu primise niciun r,spuns% lucru de care-l -n/tiin0ase pe
Nasidius$ 1e c+nd -ncepuse noua campanie din 1acia% acesta controla
listele de mor0i /i pe cele de disp,ru0i% aduse de curieri /i expuse-n For spre
cuno/tin0a pu2licului$
3n fine% 7estea 2un, sosise8 eneralul Loninus murise la datorieA
1in acel moment% Nasidius p,ru pi/cat de strec9e$ Nu mai trecea odat,
perioada prescris, de lee pentru pre4entarea leatarilor sau a leataruluiA
Fiecare 4i -l -nt,rea pe neconsolatul cumnat -n con7inerea c, Loninus nu
l,sase niciun testament% ceea ce-l f,cea s, nu prea plece urec9ea la
st,ruin0ele Claudinei% care-l -ndemna mereu s,-/i fac, rost de ce7a -n
1acia$
<assianus -ncepuse s,-i trimit, lui Nasidius listele cu d,ri de seam,%
d+ndu-i de-n0eles astfel c,-l considera ca /i st,p+n$
Administratorul /tia c,% de fapt% p+n, la urm,% lui -i era dat s-a.un,
st,p+n pe-a7erea Loninilor$ Nasidius a7ea s, toace repede /i-acest
domeniu% iar <assianus% r,scump,r+ndu-i datoriile% i-l lua$ 1ac,% ra0ie
7reunui testament l,sat de Loninus fostului camarad de arme a.uns
3mp,rat% domeniul re7enea statului% cu un pic de osteneal, /i cu ce7a
plocoane pe la Cancelaria imperial,% <assianus putea a.une proprietar al
domeniului$ #,4+nd cum i se p,r,ineau domeniile 6 deoarece scla7ii s,i%
cei mai n,p,stui0i dintre to0i% munceau de m+ntuial,% ca oriunde nu era
7or2a de-o supra7e9ere direct interesat, 6 statul -ncepuse s, 7+nd, la
licita0ie a7erile care-i re7eneau prin testamente ori prin lipsa acestora$
Nasidius se deplas, p+n, la ferma r,posatului s,u cumnat% -nc,rcat de
daruri pentru <assianus /i pentru Lucius% pe care 0inea s,-l 7ad, neap,rat$
Acesta% care /tia c+t pre0 poate s, pun, pe Nasidius /i pe darurile sale% -i
spuse cinstit ce se-nt+mplase cu eneralul% cu el% Lucius% cu ofi0erul de
!EE
- "LEANA #ULPESCU -
ordonan0, al eneralului% centurionul Sop9ronios Celer Ceionius$ 1in
po7estirea lui Lucius 6 care po7estire% pe-o urec9e-i intrase% pe alta-i ie/ise
6 ruda re0inuse un sinur element% ce nu-i f,cuse nicio pl,cere8 anume c,
Lucius nu-l 7,4use pe eneral mort$
La pu0in timp dup, aceast, 7i4it, de pietate familial,% Nasidius fu
-n/tiin0at de <assianus c,% spre triste0ea am+ndurora 6 deoarece el%
<assianus% n-a7ea dorin0, mai mare dec+t s,-l ser7easc, pe Nasidius% iar
acesta s,-l p,stre4e pe <assianus la administrarea domeniului 6 leatarul
testamentar al eneralului era Lucius$
Pe Nasidius -l cuprinse-o furie near, la citirea epistolei lui <assianus$
#as,4ic, asta-i fusese draostea de familie lui cumnatu-s,uA Ei% 2ine% el n-
a7ea s, lase lucrurile-a/aA Cine-l asiura c, testamentul nu fusese ticluit de
Lucius -n cola2orare cu CeioniusB 3n fa0a acestei ipote4e% loice altminteri%
ad7ocatul -i spusese c, ap,rea un contra-arument8 dac, testamentul fusese
ticluit de doi in/i% cum de numai unul sinur ap,rea ca mo/tenitor% exact
cel,lalt dec+t cel care-nf,0i/ase 3mp,ratului testamentulB Nasidius
-n9i0ise-n sec% -ns, nu se l,sase$ 1ar dac, cei doi% Lucius /i Ceionius%
mult mai su2tili dec+t puteau s, par, la prima 7edere% anume ticluiser,
testamentul pentru a nu fi 2,nui0i% -n timp ce erau -n0ele/i% -n secret% s,-
mpart, dup, ce Lucius ar fi intrat -n posesia mo/teniriiB
Ad7ocatul admitea acest arument cu o re4er7,% -ns,8 3mp,ratul
trimisese testamentul spre autentificare la cancelarie% cu specificarea ca
leatarul s, fie pus -n drepturi /i c+t mai cur+nd$
L Iaius% ia +nde/te-te un pic8 tu cre4i c, -mp,ratului i-a c,4ut 2ine
faptul c, Loninus nu l-a l,sat pe el mo/tenitor% ci pe-un li2ert oarecareB
?i% de 7reme ce n-a a7ut nicio o2iec0ie% cre4i c-ar 7edea cu oc9i 2uni
atacarea testamentului /i -nc, de cine7a care nu poate in7oca nici m,car
cona0iuneaB -ncerc, ad7ocatul s,-l aduc, pe Nasidius pe calea dreptei
.udec,0i$
L Uite ce e% i42ucnise frustratul pre4umti7% dac, 0i-e team, s, te ocupi
de-o asemenea spe0,% n-ai dec+t s,-mi spui% c,-mi ,sesc alt sus0in,torA Te-
n0ele$ Ca s, 0i se uite-anumite lucruri% acuma nu te mai ana.e4i dec+t -n
cau4e :drepte; /i dinainte c+/tiate$
L Ca s, ni se uite% r,spunse cel,lalt% pri7indu-l fix$ 30i d,deam un sfat
nu doar ca ad7ocat ci% mai ales% ca prieten$ Eale<
1up, care% pentru a nu mai -ntinde 7or2a% plecase% mai cu seam, c,
discu0ia a7usese lor -n fa0a matroanei Claudia$
!EG
L Uite ce e% Iaius% inter7enise ea% dup, ce-l condusese pe ad7ocat p+n,
la u/,% pentru a-i atenua c+t de c+t impresia l,sat, de discu0ie% omul ,sta n-
are nici de pierdut% nici de c+/tiat din mo/tenirea asta$ El -0i spune ce e
mai 2ine s, faci$ 1rept la mo/tenire 6 de ce nu recuno/tiB 6 n-aiA Pe urm,%
s, 4icem 6 ai pune m+na pe ferma asta% ai p,pa-o la iu0eal,% ca tot ce-ai
a7ut% la c,r0i /i la 4aruriC
L Sl,2e/te-m, cu moralaA
L Nume/ti :moral,; spunerea lucrurilor pe numeB
L Atunci s,-0i amintesc /i eu c,-n Roma cred c,-s mai mul0i ,i cu care
te-ai culcat dec+t ,i cu care nu te-ai culcatB
L 1aB Ei% nu mai spuneA ?i de pe urma cui duci o 7ia0, de tr+ntor de-
aproape dou,4eci de aniB 1e pe urma ,lora cu care m-am culcat eu% ca s,
n-a.unem s, cer/imA
L M-am s,turatA N-ai dec+t s, di7or0e4iA
L Iaius% e/ti un ratat% iar eu am fost o t+r+tur,$
L Ai fostA /i nu mai e/tiBA Hi-nc9ipui c,% dac, te 0ii de-un an cu
ladiatorul ,la% te-ai f,cut femeie cinstit,B 1u-te la elA 1i7or0ea4,% /i du-te
la elA
L M-a/ duce /i-n 2r+nci dac, m-ar lua$
L Un ladiator 6 /i nu te-ar luaA "ar eu 6 neam de patricieniC
L ?tiu8 gens Hulia, neam cu marele CMsar$ Pai s, l,s,m lucrurile-astea%
pe care nu mai d, nimeni dou, cepe deerate$ C+nd 3mp,rat a a.uns un
spaniol% las, fumurile astea patriciene$ S, di7or0,m% 4ici$ 1ac, te las eu%
c+inii te m,n+nc,% iar eu sunt prea compromis, ca s, mai di7or0,m$ A7em
un fiu$
L Ai un fiu$
L 6vem un fiu$ ?tiu c,-l iu2e/ti$ Sinurul lucru curat din 7ia0a noastr,$
F, ce7a pentru elA "a-0i ce7a% caut, o func0ie-n pro7incia asta nou,8 1acia$
Lu,m acolo 7ia0a de la-nceput /i ne purt,m corect$
L E/ti tu -n stare s, la/i Roma% ca s, te-nropi -ntr-o pro7incie 2ar2ar,B
L Sunt$
L ?i cine-mi d, mie func0ia astaB
L 3mp,ratul romanilor ori Scaurianus% leatul s,u -n noua pro7incie$
3mp,ratul nu se poate s, n-ai2, niciun sentiment de 7ino7,0ie fa0, de
Loninus% deci% pentru a-0i astupa ura /i pentru ca s, i te sim0i o2liat%
ce7a tot are s,-0i dea$ Admi0+nd c, ai a7ea ne7oie s-a.uni at+t de sus$ Cred
!GK
- "LEANA #ULPESCU -
c,-i mai 2ine s, 7edem ce se poate face pe-aici cu unul /i cu altul$ Pe
lumea asta totul% e de 7+n4are$
Claudina rostise ultimele cu7inte pe-un ton amar /i reflexi7 de care
Nasidius n-ar fi cre4ut-o-n stare$
Cel mai uimit de testamentul eneralului Loninus fusese Lucius$ Mai
-nt+i% pentru c, nu se-a/teptase ca fostul lui st,p+n% pe care-l l,sase cople/it
de +ndul mor0ii% s, mai fi ,sit -n el t,ria s, scrie /i-un testament$ Apoi%
fiindc, nu se +ndise niciodat, c, eneralul n-a7ea pe lume fiin0, mai
apropiat, dec+t el% Lucius$
Lucius /i Petronia -l pl+nser, pe st,p+n% -i comandar, un cenotaf la cel
mai 7estit pietrar din Roma% iar c+nd impun,torul monument fu ata% -l
a/e4ar, al,turi de monumentele familiei /i -mplinir, ceremonialul tuturor
ritualurilor pentru defunct$
<assianus 7oi s, cumpere ferma fostului st,p+n% oferindu-i lui Lucius
un pre0 2un /i in7oc+nd moti7ele sentimentale care-l leau de-un loc -n
care-/i petrecuse toat, 7ia0a$ Refu4+ndu-l% Lucius in7oc, acelea/i moti7e$
3i -n,dui% totu/i% s, r,m+n, la ferm, -mpreun, cu familia% at+t c+t a7ea
ne7oie pentru a se muta unde7a pe-ndelete$ Administratorul% pre7,4,tor%
din momentul -n care moartea eneralului fusese cert,% -ncepuse tratati7e
cu-o familie care-a7ea de 7+n4are o ferm, 2ine-ntre0inut, /i doar la c+te7a
sute de stadii de cea a Loninilor$
Nasidius% pretext+nd 47onul pu2lic drept surs, de informa0ie% -i scrise
lui Lucius o epistol, de felicitare /i de ur,ri de 2ine pentru noua situa0ie
9,r,4it, de soart, unui om at+t de de7otat cum se-ar,tase Lucius fa0, de
reretatul eneral Loninus$
1ac, Lucius n-ar fi fost 9+r/it cu lumea /i cu tertipurile ei nu /i-ar mai
fi-nc,put -n piele de-at+ta onoare8 s, primeasc, el% un li2ert% o scrisoare de
la un patrician$
Lucius /i Petronia citiser, /i r,s-citiser, epistola /i% dup, o t,cere lun,%
exclamaser, am+ndoi deodat,8
L Ce-o fi 7r+nd ,staB
S
Nici prea t+r4iu dup, aceast, epistol, =ca efectul ei s, fie uitat>% nici
prea de7reme =ca scrierea ei s, fie considerat, neap,rat pream2ulul unei
inter7en0ii>% Claudina se-nf,0i/, la Cancelaria imperial,% lui Narcis% fiul
!GJ
Petroniei% a.uns prim-ar9i7ar la ser7iciul de finan0e% a rationibus, merit cu-
at+t mai important cu c+t noul -mp,rat -ncepuse cur,0irea scla7ilor /i-a
li2er0ilor din r+ndul func0ion,rimii sale% prefer+nd pentru aceste ser7icii un
personal recrutat mai ales din ordinul ca7alerilor$
Cu p,rul castaniu str+ns -ntr-un coc un pic mai .os de cre/tet% care l,sa
s, i se 7ad, +tul statuar% fruntea -nalt, /i urec9ile de-o mare fine0e% cu
mers drept /i 9ot,r+t% -n stola drapat, a/a fel c, l,sa s, se 9iceasc,
piramidele micu0e-ale s+nilor de-adolescent,% care nu cuno/teau fascia
mamilar,% Claudia #aleria Nasidia nu putea trece neo2ser7at, pe 7astele
culoare-ale Cancelariei$
To0i c+0i d,duser, cu oc9ii de ea se-ntre2aser,% ata s,-/i scape din
m+ini catastifele% cine putea fi norocosul care-a7ea parte de-o asemenea
peti0ionar,$
Uluit de-aceast, 7i4it, m,ulitoare c,reia-i 2,nuia un dedesu2t% Narcis
o primise pe Claudia cu deferen0a cu7enit, unei rude a eneralului
Loninus% dar f,r, 2ucuria pe care i-ar fi pricinuit-o 7ederea ei -ntr-un loc
neutru$ Narcis% la curent f,r, s, 7rea cu 7ia0a din lumea-2un, a Romei%
au4ise c+te ce7a despre Claudia% /i tre2uia s, recunoasc,-n sinea lui c,
oricui i-ar fi dat inima 2r+nci spre-o asemenea femeie$
Ca un om 7enit s,-nc9eie-o afacere% Claudia -i spusese f,r, ocoli/uri ce-
o adusese la el% l,s+ndu-l s, -n0elea, c, osteneala n-a7ea s, fie deea2a$
Narcis% care nu o dat, fusese solicitat -n acelea/i scopuri% -n7,0ase c,-n
orice-mpre.urare a 7ie0ii era 2ine s, spui de la-nceput ce 7oiai /i ce nu%
oric+t de 2rutal ai fi putut s, pari8
L Eu nu pot face nimic din ce-a0i dori domnia-7oastr,$ 3ns,% pentru-a
7, ar,ta c, recuno/tin0a mea fa0, de fostul st,p+n nu s-a /ters% -mi calc pe
inim, /i fac ce n-am mai f,cut$ #, pun -n le,tur, cu cine7a care se ocup,
de-administra0ia pro7inciei ce 7, interesea4,% dup, ce mai -nt+i 7, da0i
cu7+ntul c, nu 7e0i pomeni fa0, de nimeni /i niciodat, numele meu$ ?i% 7,
ro% s, nu cum7a s,-mi aduce0i 7reun dar sau s, 7, mai ar,ta0i pe-aici$
Toate-acestea Narcis i le spusese cu las sc,4ut% -n timp ce-o conducea
spre ie/ire% /tiind c+te urec9i a7eau pere0ii% mai ales -n locul acela$ C+nd se
desp,r0iser,% -i promisese c, a7ea s, fie -n/tiin0at, c9iar de persona.ul -n
c9estiune% asupra locului /i-a timpului c+nd Claudia putea s,-l -nt+lneasc,%
-n ca4ul -n care-acela accepta afacerea$ Acela acceptase$ ( c+nt,rise cu
oc9i expert pe Nasidia /i-n +nd -/i e7aluase 2eneficiul% fiind con7ins c,
a7ea s,-l primeasc, -n natur,$ Se-n/elase$ Claudia -n7,0ase-n 7ia0a ei
!G!
- "LEANA #ULPESCU -
47+nturat, c, afacerile serioase tre2uiau tratate serios /i c,% oric+t ar fi fost
de-nclinat spre oferte-n natur,% un 2,r2at le primea cu mai pu0in, traere
de inim, dec+t 2anii% sau ca supliment ra0ios pe l+n, 2ani$ 1up, ce
spusese ce dorea% Claudia -ntre2ase pe-acela/i ton so2ru% de afaceri8
L C+t cost,B
L 3n eneral% sau c+t te cost, pe domnia-taB
?i-o m,surase iar, cu-o pri7ire f,r, ec9i7oc$
?i ea% la r+ndu-i% -l pri7ise-n oc9i /i% f,r, urm, de .inire% -i spusese clar8
L C+t cost, -n eneral% ca s, fim 2ine-n0ele/i de la-nceput$
L M, +ndeam s, 7, coste mai pu0in% nu se l,sase intimidat persona.ul
de tonul de 2anc9er 7ersat pe care-l adoptase femeia din fa0a lui$
L C+nd cine7a -mi face un 2ine 7reau s, fie mul0umit$
Ca urmare a acestui refu4 de neociere a farmecelor proprii% Claudia
tre2uia s, se pre4inte% o dat, cu numirea so0ului ei pe l+n, administra0ia
minelor din 1acia 6 -mpreun, cu-o important, sum, de 2ani 2uni /i
netoci0i8 -i tre2uise mare st,p+nire de sine ca s, nu scoat, niciun sunet /i ca
s, nu r,m+n, cu ura c,scat, c+nd au4ise suma$ Pot,r+t, s, nu se
tocmeasc,% t,cuse /i-n9i0ise$ A7ea ea ce7a 2ani pu/i deoparte% -ns, nu
repre4entau niciun sfert din importanta sum, cerut, de persona.$ Acesta -i
explicase 6 f,r, a-i da nume% pe care d+nsa nici nu 7oia s, le afle 6 c, el
repre4enta numai o 7eri, dintr-un lan0% care tre2uia uns pentru ca
m]china s, mear,$ Fostele ei iu2iri de durata unui anotimp% oameni cu
dare de m+n, /i darnici 6 pentru a o trata ca pe cine7a din lumea-2un, 6 -i
d,duser, mai ales o2iecte pre0ioase$ 1oar un 2anc9er -i pusese -ntr-un
co/ule0 cu fructe /i flori /i-o pun, de aurei% Acum se +ndea cum s,
7alorifice mai 2ine o2iectele-acelea$ Aurul sc,4use la pre0 de c+nd 7istieria
se umpluse de aurul dacilor$ S,-mprumute 2aniB 1e la cineB Cine-ar fi
a7ut at+ta 2,net 6 nu-mprumuta5 cine-ar fi-mprumutat-o 6 n-a7ea$ Leontes
a7ea siur 2ani mul0i% dar el era sinurul fa0, de care Claudia nu-/i p,tase
o2ra4ul /i nici nu 7oia s, /i-l p,te4e$ N-ar fi cre4ut niciodat, c, a7ea s-
a.un, s,-/i c+nt,reasc, 7ia0a /i s, /i-o dispre0uiasc, din cau4a unui
ladiator% un 2,r2at oarecare 7enit s, se c,p,tuiasc, la Roma% unde se
7,rsau toate 7iiturile lumii$
C+nd i se-nf,0i/ase prima oar, lui Leontes era m+nat, de-n7ol2urarea
s+nelui$ Nu-i 7enea s, cread, c, a.unsese s,-l iu2easc, /i c9iar -n stare s,
lase 7ia0a ei de femeie de lume /i% dac, el ar fi acceptat% s, tr,iasc, oriunde
cu el$ Leontes nu 7oia s-o ia nu fiindc, s-ar fi temut de complica0ii cu so0ul
!G&
ei 6 deoarece nimic nu era mai simplu la Roma dec+t s, di7or0e4i%
di7or0urile fiind mai multe c9iar dec+t c,s,toriile% cum spunea o lum, 6
nici fiindc, Nasidia ar fi f,cut un sacrificiu a2andon+ndu-/i mediul /i
modul de 7ia0, pentru el$ Nu accepta nicicum% fiindc, a7ea de respectat
coduri personale /i% pro2a2il% leate de lumea din care 7enea /i despre care
ei nu-i pomenise nimic$
L "u2e/ti un ladiator% mul0ume/te-te cu ceea ce po0i afla despre
ladiatori% -i r,spundea ori de c+te ori -ncerca ea s,-l descoase cu pri7ire la
7ia0a lui dinainte de-a 7eni la Roma$
Claudina se +ndi s,-i propun, lui Leontes c+te7a dintre lucrurile ei de
7aloare ca /i c+nd ar fi fost ale altcui7a$ 1a% dar ar fi putut s-o 2,nuiasc, de
misitie$ S, roae pe cine7a s,-ncerce s, i le 7+nd, lui Leontes% ca /i c+nd
ar fi fost ale acelui cine7a$ 1a% dar cine s, fi fost omul pe-a c,rui cinste /i
discre0ie s, se 2i4uieB ?i nu era o afacere ce se putea aran.a oric+nd%
suferind am+nare$ Lucrurile tre2uiau f,cute repede /i f,r, nici-o 4ar7,-n
.ur$ "ar plim2area lucrurilor din m+n,-n m+n,% -n 7ederea 7+n4,rii% nu era
defel un mi.loc potri7it cu discre0ia$ 1rept care se 9ot,r- s,-i 7or2easc,
desc9is lui Leontes% oferindu-i spre cump,rare lucrurile% dup, ce mai -nt+i%
ca s, /tie c+t fac% le-ar,t, unui pre0uitor% cunoscut /i ca om onest /i cu
-nalt, pricepere$
L 30i dau 2anii ,/tia f,r, s,-0i iau lucrurile$ N-am ce face cu ele$
L Leontes% e/ti sinurul om cinstit pe care l-am cunoscut p+n, la
trei4eci de ani$ 1,-mi 7oie s, fiu /i eu cinstit, o dat,-n 7ia0,$ "a lucrurile /i
d,-mi 2anii$
Leontes -i d,du punile cu 2ani% iar ea -i l,s, pe mas, caseta cu odoare$
L Nu-i numeriB
Claudina se uit, lun la Leontes /i% ca /i c+nd nu l-ar fi au4it% -l -ntre2,8
L 1ac,-ai a7ea un fiu% cum ai 7rea s,-l c9emeB
L 1romi9ete$
L 1ar o fat,B
L Amalusta$
Leontes o conduse p+n,-n strad,$ Nu mai sc9im2ar, niciun cu7+nt$
Spre mie4ul nop0ii% cum n-a7ea somn% ladiatorul desc9ise -ntr-o doar,
caseta$ 3n casetoane c,ptu/ite cu-o 0es,tur, pufoas,% 7iolet% str,luceau
iu7aeruri /i gemme a c,ror lucr,tur, -n sine era o 7aloare$ 1e fiecare
iu7aer era leat, o a0,% iar de a0, 6 o minuscul, t,2li0, de lemn cu pre0ul
pe care-l merita o2iectul$ ( camee ce-nf,0i/a un c9ip de femeie 7,4ut pe
!G'
- "LEANA #ULPESCU -
trei sferturi -l f,cu s, tresar,$ Ea era$ Claudina$ Pe t,2li0, sta scris ce7a
m,runt8
:1up, un oriinal f,r, 7aloare$
Poate 7reodat, 0i-o 7a aduce-aminte pe
Claudia #aleria;$
S
3n 7ara anului E@K u$ c$
J*
% Iaius Proculus Nasidius% so0ia sa% Claudia
#aleria% /i fiul lor% Claudius Proculus% porneau spre noua pro7incie 1acia8
Nasidius 6 cu inima str+ns, dup, 7ia0a f,r, nicio 2,taie de cap pe care-o
l,sa -n urm,5 Claudia #aleria 6 st,p+nit, de ner,2darea celui care 7rea s-
a.un,% -n fine% la lumin,% dup, ce-a r,t,cit printr-un la2irint acoperit5
t+n,rul Claudius Proculus 6 plin de curio4itatea celui dornic s, 7ad, o 0ar,
2ar2ar, asupra c,reia Roma a2ia -ncepea s,-/i re7erse 2inefacerile$ 3n
toamna aceluia/i an% Claudia n,scu un 2,iat pe care% -n ciuda tuturor
protestelor lui Nasidius% -l numi 1romi9etes Paulinus% m+n+iat Weti$
S
1e/i entu4iasmul pu2licului fa0, de el era acela/i ca la -nceput% de/i
r,m,sese aer /i suplu% ca o panter,% de/i c+/tia 2ani cu 9iotura% de/i
cura.ul nu-i sc,4use% iar teama de moarte nu pusese st,p+nire pe sufletul
lui% -ntr-o 4i Leontes -/i anun0, spectacolul de adio$
Nici florile aruncate-n aren, /i nici protestele mul0imii de4l,n0uite =care
42iera c+t o 0ineau 2o.ocii :Nu pleca% Leontes% nu ne l,saA;>% nici sumele
mari promise idolului /i nici sincera p,rere de r,u a ladiatorilor =pe care-i
-n7,0ase meserie /i cu care se-ar,tase camarad m,rinimos /i leal> nu-l
-nduplecar,$
A/a cum Claudia% dup, ce-l cunoscuse pe Leontes% -/i pusese 7ia0a su2
semnul -ntre2,rii% la fel /i Leontes% de c+nd 0ara lui fusese-nfr+nt, f,r,
speran0a -ntoarcerii la starea dinainte% sim0ea c, ce7a se rupsese-n ad+ncul
lui$ Pentru prima oar, pricepuse ce 7oiau s,-nsemne cu7intele :-nainte; /i
:dup,;% despre care 2unicul lor le 7or2ea ca despre dou, pietre de 9otar
desp,r0itoare-ale 7ie0ii$ Nu-l emo0ionaser, /i nu-l 4,p,ciser, niciodat,
uralele mul0imii$ Nu uitase cum aclama armata pe 1omi0ian% pentru ca%
J*
JKD% potri7it calendarului modern$
!G*
apoi% aceea/i armat, s, nu-i atin, pe ucia/ii lui 1omi0ian nici cu o floare$
3i pedepsise un rup restr+ns de curteni care-a7eau s, le pl,teasc, o poli0,
personal,% dreptatea ce se cerea f,cut, fiind doar un pretext$
Leontes sim0ea -nfr+nerea 1aciei ca pe cea mai ne-ndur,toare lo7itur,
a sor0ii$ ?i nu-/i putea aluna mustr,rile de cuet de-a nu-/i fi urmat
2unicul c+nd% r,scump,r+ndu-/i li2ertatea% acesta se-ntorsese-n 0ar,$
Am,r,ciunea lui fu /i mai mare c+nd afl, prin <usiris% scla7ul s,u% fiul lui
C9e2risis% de tr,darea marelui sfetnic domnesc$ F,r, s,-i fi -n/tiin0at
nimeni d+ndu-i numele-n 7ilea% o dat, ce comoara dacilor fusese
descoperit,-n al2ia Saretiei% -ntre oameni se-ntinsese 7or2a despre
tr,d,tor$
Fiindc, dup, desp,r0irea de Claudia -n 7ia0,-i st,ruia un mare ol%
Leontes 9ot,r- s, 2at, -ntruna pie0ele /i s, cumpere orice lucru 7enit din
0ara lui$ 3n acest scop ana.a /i misi0i% iar neustorilor de scla7i care se
str,duiau s, 7+nd, prin/ii daci la st,p+ni -ndur,tori /i de trea2,% cunoscu0i
ca oameni cumsecade% le d,dea% drept r,splat,% o sum, de 2ani pentru
fiecare capti7 plasat -n loc 2un$
Claudina /i-nc9ipuise poate c, Leontes acceptase le,tura lor pentru
frumuse0ea% de/tept,ciune sau pentru faima ei$ Nu c,utase niciunul dintr-
-n/ii s, l,mureasc, acest lucru$
1ac, primele ei cu7inte n-ar fi fost8 :Ce c+ntec e c+ntecul pe care-l
c+ntaiB;% spuse cu un las plin de-am,r,ciune /i -necat -n lacrimi% Leontes
ar fi luat-o de m+n, /i-ar fi dat-o pe poart, afar,$ Pentru c, femeia care
7enise s, i se ofere pricepuse c, cel mai 7estit ladiator al Romei nu era
fericit% merita s,-/i aplece oc9ii asupra ei$
P+n-a o fi cunoscut pe Claudina% Leontes nu d,duse doi 2ani pe spusele
cre/tinilor cu pri7ire la m+ntuirea sufletului% ceea ce pentru el -nsemna
sc9im2area omului aici% pe p,m+nt% lucru reu de cre4ut% deoarece 6 de
c+nd era lumea-lume 6 se /tia c, lupu-/i sc9im2, doar p,rul$ Leontes
-ncepea s, se-ntre2e dac, nu cum7a credin0a cre/tinilor pornea de la o
cunoa/tere mai ad+nc, a sufletului /i% oricum% de la o dorin0, fante4ist, /i
l,uda2il, de-m2un,t,0ire a omului$ Credin0a cre/tinilor% -n nai7itatea ei% -l
f,cuse mult, 7reme s, 4+m2easc,% fiind contrar, pornirilor fire/ti ale
omului$ Niciodat, Leontes nu-/i sim0ise sufletul mai tul2urat /i mai
nesiur dec+t acum$ 1e mult nu mai credea -n 4ei% pe care mintea lui -i
respinea a/a cum respinea /i noua credin0, a cre/tinilor$
Toate credin0ele se 2i4uiau pe ne7oia sufletului de-a-/i c,uta un spri.in$
!G@
- "LEANA #ULPESCU -
Leontes nu se putea d,rui unei credin0e fiindc,-n el n-amu0ea niciodat,
-ntre2area8 :1e ceB;$
3ncepu s, ia lec0ii de pro4odie reac, /i latin,$ S,-n7e0e temeinic
matematica% retorica /i anatomia$
3n li2r,ria lui Lam2rianus 6 descendent din Sosii% 7esti0ii li2rari din
7remea lui Auustus 6 spre pl,cerea amatorilor de poe4ie care-/i petreceau
4ilnic ore-n /ir cercet+nd nout,0ile% ca /i partea de anticariat a li2r,riei% din
c+nd -n c+nd PZlades% 7estitul mim 6 nu se /tia dac, de pl,cere sau contra
cost 6 al,turi de autori care-/i scandau 7ersurile% recita din poe0i cunoscu0i%
ca /i din poe0i necunoscu0i$ 1oi dintre necunoscu0i st+rniser, interesul
ascult,torilor8 unul 6 su2t pseudonimul% nai7% "notus% altul 6 su2 numele
Al2anus% care putea fi tot un pseudonim$ C+nd PZlades anun0ase prima
dat, c, a7ea s, citeasc, 7ersuri ale poetului "notus% cunosc,torii din
li2r,rie 4+m2iser, indulent$ Ireu de atri2uit unui en% poe4ia
Necunoscutului ocolea sintamele eleante cu care era o2i/nuit /i pe care
le-a/tepta pu2licul de la un poet$ Fauni 6 deloc% nimfe 6 nu% aleorii 6 nici
at+t$ Cu7inte simple% de multe ori -m2inate cu st+n,cie% care puneau
-ntre2,ri asupra unei lumi -n care sufletul nu-/i mai afla ec9ili2ru$ Natura
descris, de "notus n-a7ea nimic din aran.amentul unei r,dini cu st+nci
artificiale% ci aducea r,ceala mun0ilor peste care suflau 7uituri 9aine5 iar
cetina 2ra4ilor nu murmura diafan% ci /uiera ca un 2ocet lun petrec+nd un
sf+r/it de lume%
Al2anus% aspir+nd la uni7ersalitate prin cunoa/tere% prin cultura /i prin
2inefacerile ci7ili4a0iei% f,cea de fapt 6 cu mult, m,iestrie formal, /i cu
suficient, decen0, 6 eloiul Romei$ #ersurile lui a7eau ra0ie /i uneori
asociau 2i4ar /i inspirat cu7intele% mir+ndu-l /i-nsenin+ndu-l pe-ascult,tor$
Al2anus era poetul care d,dea pu2licului ceea ce pu2licul a/tepta s, aud,$
Un dasc,l de retoric, -i ceru -ntr-o 4i lui PZlades p,rerea despre cei doi
poe0i necunoscu0i$
L Unul 7rea s, pl+n,% altul s, a.un,$ Primul 7a r,m+ne mereu
"notus% al doilea se 7a de47,lui cur+nd$
#,rul lui Leontes 6 care /i el -/i luase nume recesc% Callic9oros 6 0inea
li2r,rie -n For% destul de-aproape de li2r,ria lui Lam2rianus$ A7ea un neo0
prosper% asiurat de-o clientel, constant, ca /i de clientela-nt+mpl,toare%
destul de numeroas,$ Li2r,ria lui -/i c,p,tase nume 2un prin copiile
corecte dup, clasici$ Callic9oros n-a7ea am2i0ia s-arunce pe pia0, nume
noi$ 3n li2r,ria lui nu se f,ceau lecturi% dar amatorii porneau luni
!GD
con7or2iri -n .urul lui Pomer% al lui Pesiod% al lui #erilius% al lui
Poratius% discu0ii pasionate asupra unui trecut care p,rea c, se petrecuse-n
a.un$ T,cut% -nc9is /i retras% Callic9oros -/i ,sise la Roma ocupa0ia cea
mai potri7it, cu firea lui$ 3nainte /i dup, ce desc9isese neo0ul% se-
afundase cu nesa0 -n 2i2liotecile Romei$ 3ncepuse cu aceea donat, de
Asinius Pollio% prima -n dat, -ntre 2i2liotecile pu2lice ale Romei$
L #ere% -i spusese el o dat, lui Leontes 6 la Roma% termele% drumurile
/i 2i2liotecile te mai m+n+ie de-at+ta str,in,tate$ Pentru desf,tarea
trupului ai termele% pentru c,l,torie ai drumurile% iar pentru c,l,toria
sufletului ai 2i2liotecile$ Ce lucru minunat e scrisul8 -n7ie trecutul oric+t de
7ec9i ar fiA C+nd te cufun4i -n citit% nu te mai afli nici -n trecut% nici -n
7iitor5 totul e pre4ent$ Ce minunat e scrisulA
Leontes era sinurul fa0, de care Callic9oros -/i desc9idea sufletul$
Fostului ladiator -i era dra s, stea de 7or2, cu el% iar t,cerile lor% -n doi% i
se p,reau i47or de +nduri pline de mie4$ Lui Leontes -i pl,ceau oamenii
de la care-a7ea ce7a de-n7,0at% de fapt% de la care-a7ea mult de-n7,0at%
fiindc,% 6 o2i/nuit s, tac, /i s,-/i asculte cu aten0ie conlocutorul 6 Leontes
-n7,0a de la oricine c+te ce7a$ Cel mai mult -n7,0ase de la 2unicu-s,u%
1romi9ete% de la 7,ru-s,u% Corios% a.uns Callic9oros% /i de la Claudina$
L #ere% a2ia a/teptam s, treci pe-aiciA
Leontes -l pri7i mirat$ Nu-l /tia expansi7$
L Uite-aici% /i-i ar,t, lui Leontes ni/te suluri% cred c-am descoperit doi
poe0i noi$
L 1e la noiB
L 1a$ 1oi daci care scriu poe4ie$ Unul 6 cu las de tunet% altul 6
manierist% dar cu talent$
L Cum -i c9eam,B -ntre2ase Leontes f,r, interes$
L Unul -/i 4ice "notus /i cel,lalt Al2anus$
L Hi-au spus ei c, sunt de la noiB
L Nimeni nu /tie cine sunt$ 1ar% dac,-0i citesc din ei% ai s,-0i dai seama
/i tu$ Aici% nimeni nu-/i d, seama c, anumite-ntors,turi -n 7or2ire se fac
numai la noi$ Romanii 6 cei /coli0i% 2ine-n0eles 6 pot spune doar8 e 7or2a
de ni/te str,ini% dar ce fel de str,ini% asta ei nu mai /tiu$
L Ce contea4, ni/te str,ini printre-at+0ia str,iniBA
L Nu-0i dai seama% 7ere% ce-ar -nsemna doi poe0i din neamul nostru la
RomaA Ar au4i o lume-ntrea, de ei$
!GE
- "LEANA #ULPESCU -
1up, aceast,-ntre7edere cu 7,ru-s,u% Leontes 9ot,r- s, plece-n lume
cu-o cora2ie ce-aducea mirodenii din Asia /i lemn scump din Africa$ 3n
7ederea c,l,toriei% -/i f,cu testamentul -n 2un, ordine% prin Cancelarie%
l,s+nd un exemplar /i 7,rului Callic9oros$ Mamei /i fratelui s,u li-l d,du
-n ri., pe <usiris% dup, ce mai -nt+i -l eli2er,$ Testamentul -mp,r0ea cu
c9i24uial, a7erea -ntre mam,% frate% cei doi 7eri-2uni /i li2ertul s,u%
<usiris$ El cuprindea /i-o lun, list, de odoare destinate unei persoane al
c,rei nume precum /i locul unde putea fi-n/tiin0at, se aflau scrise-n caseta
-n care erau p,strate odoarele$ Toate-acestea% pentru ca4ul c+nd
:-nt+mplarea ar face s, nu m, mai -ntorc din c,l,torie;$
S
3i ruase pe to0i ai lui s, nu-l petreac, dec+t p+n, la Porta (stiensis$ 3i
m+9nise nel,s+ndu-i s,-l -nso0easc, p+n, la (stia% -n port% dar -i erau rele
desp,r0irile /i-i aminteau de cea mai rea dintre ele8 desp,r0irea de tat,-s,u%
r,mas pe c+mpul de lupt,$ Apoi% desp,r0irea de locurile lor8 -i petrecuse%
din ce -n ce mai sla2% p+n, se stinsese% un 2ocet tainic de tulnic$ Toate
sunetele pe care le-au4ea 6 tare mai -nt+i% ca apoi s, se piard, -ncetul cu-
ncetul 6 -l tul2urau$ Pe m,sur, ce 7uietul amfiteatrului se lini/tea
dep,rt+ndu-se% -l n,p,deau +nduri amestecate$ 3n c,l,toria de-acum%
Leontes pornea de 2un,7oie% fiindc, 7oia s, cunoasc, lumea 6 :cine nu
mai are 0ar, m,car s, cunoasc, alte 0,ri; 6 totu/i% c+nd larma portului
r,m,sese-n urm,% -n suflet i se f,cu un ol$ Se sim0i a47+rlit -ntr-o lume
pustie$ C+nd intra -n aren,% de moarte nu se temea% cu toate c,-l p+ndea la
fiecare mi/care$ Se temea doar de pustiul pe care-l sim0ea -n clipa c+nd se
termina lupta$ A7ea lorie% 2ani% s,n,tate% frumuse0e$ Roma -i acordase
drept de cetate$ At+ta doar c, nu-/i dorea nimic$
<unicu-s,u% 1romi9ete% se-ar,tase m+9nit la ultima lor -ntre7edere$ 1in
patru nepo0i% niciunul nu 7oise s, se mai -ntoarc, -n 1acia$ :R,m+i
s,n,tos% LeontesC;$ Liuris -i mai spuneau doar maic,-sa /i frate-s,u$
C9iar /i 7,ru-s,u Corios 6 Callic9oros 6 ca s, nu-i spun, pe nume% -i
spunea :7ere;$
(stia se dep,rta -n 4are$ Pri7eli/tea n-a7ea de ce s,-i aminteasc, 0ara lui$
1oar desp,r0irea$ 1e c+nd se desp,r0ise de 2unicu-s,u% pe care-l m+9nise-
at+ta% se-ntre2ase de multe ori p+n, unde tre2uia s, mear, un om pentru
!GG
0ara lui$ 1acia era -nfr+nt,$ 1intre to0i cei pe care-i cotropise Roma% nici
unii nu se mai sculaser,$ Se r,sculau mereu prin multe p,r0i% dar at+t$
Anii lui tr,i0i la Roma erau mai mul0i dec+t cei tr,i0i -n 1acia$ Latina o
/tia acum ca /i romanii% iar lim2a lui -ncepea s-o uite$ ( mai 7or2ea doar
cu maic,-sa% cu frate-s,u /i cu <usiris$ Cu 7,ru-s,u 7or2ea latine/te8
con7or2irile lor se leau mai totdeauna -n .urul unei opere literare$ C9iar
dac,-ncepeau s, 7or2easc, -n lim2a lor despre lucruri de familie% f,r, s,-/i
dea seama% se tre4eau 7or2ind latine/te$ :Nu suntem nici de-aici% nu
suntem nici de-acolo$ Cine n-a fost -nfr+nt -n0elee li2ertatea altfel dec+t
cel -nfr+nt$ Pentru cel -nfr+nt 9otarul -ntre Q-nainteR /i Qdup,R -ncepe ca un
drumea cu pietri/ ca s, se termine -ntr-o st+nc, a2rupt,;$ Cu +ndul ce-i
le,na sinur,tatea% porni s, cunoasc, lumea$
S
Cu toate c, Astei nu i se-nro/ase deloc mi.locul% nu i se l,0iser,
/oldurile /i nu se sc9im2ase deloc la fa0,% doi oameni -/i d,dur, seama
destul de repede c, era -ns,rcinat,$
L S, nu mai ridici reut,0i p+n, la na/tere% -i spusese-ntr-o 4i Panesia%
-n timp ce mesteca -ntr-un ca4an de rufe$
Maistrului i se oprise r,suflarea /i-i trecuse un .un9i prin inim, c+nd
pricepuse$ 1e c+nd pierise netre2nicul de Ser7andus% nu 7,4use picior de
2,r2at -n .urul Astei$ 1espre 2,tr+nul 1romi9ete nu putea fi 7or2a$
3n sufletul lui 6 pe care-l socotea plin de mil, /i de-n0eleere 6 se mir,
s, afle-at+ta de4n,de.de /i aspr, .udecat, -n fa0a unui lucru firesc /i care%
de fapt% nu-l pri7ea$ Continu, s,-i aduc, tot ce putea de m+ncare% -ncerca
s, se poarte ca /i-nainte% cu toate c,% de-am,r,ciune% nu 7edea nici pe unde
um2l,$ Nop0i -n /ir f,cu de planton -n locul unor camara4i% iar 4iua uita s,
m,n+nce /i s, 2ea$ Sem,na /i mai mult a cocost+rc$ " se m,rise /i-i
-ncetinise pasul$ Nodul +tului% ca o piramid,% st,tea s,-i ias, prin piele$
Camara4ii credeau c, am,r,ciunea i se tr,ea de la ultimul curier$ Celor
curio/i le d,duse de-n0eles c, primise 7e/ti sup,r,toare$ Pe l+n, m+9nirea
pe care-o sim0ea ori de c+te ori se +ndea la ea% se-ad,ua o 2,nuiala care
f,cea s, i se-ncre0easc, pielea8 2,nuiala c, netre2nicul ar fi putut fi tat,l
copilului$ 1up, luni eforturi -/i aduse-aminte 4iua c+nd fuseser,
descoperite r,m,/i0ele lui Ser7andus$ 3/i scrisese unde7a data$ Senin,tatea
Astei -l mai -nsenin,$ 3ntr-o 4i 7enea -n urma ei$ Asta purta pe-un um,r o
&KK
- "LEANA #ULPESCU -
co2ili0, de care-at+rnau dou, ciuturi cu ap,$ Se-apropie de ea% /i o opri%
pun+ndu-i o m+n, pe um,r$ Cu 2,are de seam,% co2or- co2ili0a de pe
um,rul Astei /i% fiindc, el nu /tia s-o poarte% lu, ciuturile cu m+inile$ C+nd
li se-nt+lni pri7irea% Maister 7,4u -n oc9ii Astei o mil, /i-o p,rere de r,u
f,r, sf+r/it$ Prin urmare% 2,ase de seam, c+t era el de nefericit /i /tia /i de
ce$ F,r, s, 7rea% oft, /i-nc9ise oc9ii$ :1e ceB Asta% de ceB;% -i spunea -n
+nd$ Puse ciuturile .os /i-i trecu -n fa0,$ Fata-l pri7i speriat,$
L Ser7andusB -ntre2, Maister cu un las r,u/it /i tremurat% -n timp
ce cu-ar,t,torul m+inii drepte 0intea spre p+ntecele ei$
C9ipul fetei se destinse% pri7irea i se lini/ti /i se umplu de 4+m2et$ Apoi
d,du din cap -n semn c, :nu;$ Maister se mai -nsenin, /i el% dar%
ne-ncre4+ndu-se-n semnul pe care-l f,cuse fata% 7ru s-o aud, spun+nd
:nu;$ (-ntre2, rar% latine/te% apoi -/i adun, toate cuno/tin0ele de lim2,
dac,% pu0ine c+te-a7ea% ca s-o roae s,-i spun, dac, Ser7andus era tat,l
copilului$
L Te ro% r,spunde :da; sau :nu;$
L Nu$
R,spunsul Astei era 9ot,r+t /i dat din toat, fiin0a% cuprins, deodat, de-o
mare lini/te /i de-ncredere$ Prin acel :nu; parc, 7estea nu numai omului
din fa0a ei% ci lumii -ntrei o mare 2ucurie /i-o mare u/urare$ Maister nu-
/i amintea s, fi fost 7reodat, mai sup,rat pe lume /i pe 7ia0,$
S
1e la /aispre4ece ani plecase de-acas,% de l+n, mam,-sa% de l+n, tat,-
s,u 7itre /i de l+n, cei /apte fra0i 7itrei$ ?tiind de mic s, citeasc,%
preocuparea lui de c,petenie% p+n, la trei4eci /i doi de ani c+0i a7ea acum%
fusese s,-n7e0e c+t mai mult$ P,rin0ii lui% mici proprietari de p,m+nt -n
Sicilia% se-n7ecinau cu-o mare proprietate$ Marcellus% 7iitorul Maister% era
-n,duit s, asiste la lec0iile 0inute de diferi0i prCceptori copiilor din familia
de ran seniorial T9urinus% familie care se considera% datorit, coinciden0ei
de nume% descin4+nd din acela/i neam cu Auustus$ 3n perioadele de
acalmie de care a7usese parte -ntre o campanie /i alta% Maister c,utase
continuu s,-/i sporeasc, -n7,0,tura c,p,tat, l+n, tinerii T9urini$ Cu-
n7,0,tura lui% ple2eu fiind% ar fi putut a.une oricum centurion$ Era
mul0umit s, r,m+n, leionar% mai ales c+nd% -n ad+ncul sufletului% trecuse
la cre/tinism$ Era mul0umit s,-i -n7e0e carte pe str,inii ne/tiutori din
&KJ
co9orte /i din alC /i% mai ales% pe copiii 2ar2ari r,ma/i orfani$ La femei n-
a7usese timp s, se +ndeasc,$ Se mul0umise cu ce-i oferiser, lupanarele /i
r,42oiul$ Timp s, se-nsoare n-a7usese /i nici traere de inim,% de/i maic,-
sa -i propusese de mai multe ori% -n permisii% c+te7a tinere de ispra7,$
Asta nu f,cuse niciun r,u nim,nui$ Copilul nu putea fi dec+t rodul unei
-nt+mpl,ri% al unei unice--nt+mpl,ri$ #iitoarea mam, a7ea doar o sinur,
7in,8 aceea de-a fi stricat imainea pe care /i-o f,cuse despre ea Maister$
Lini/tea cu care-l sc,pase de +ndul c, Ser7andus ar fi fost tat,l copilului 6
+nd ce-l umplea de sc+r2, 6 c+t /i senin,tatea Astei -i aduceau -n suflet o
alt, 2,nuial,8 -nsemna c, nu fusese 7or2a de-o siluire$
Maister -/i ducea f,r, s, 7rea m+na la frunte$ :Ce copil,rieA 1uc m+na
la frunte% ca /i c+nd +ndurile-ar fi mu/te sau 0+n0ariA;$
?tia /i el% ca toat, lumea% c, se f,cuser, oarecari deplas,ri de trupe spre
Pannonia$ Cine7a dintre-aceiaB Acest lucru n-ar fi tre2uit s, ai2, nici o-
nsemn,tate pentru Maister$ Noua credin0, spunea s, te lepe4i de cele
lume/ti% iar mila /i iertarea ta s, nu cunoasc, marini$ Maister era m+9nit
c, peste imainea lui despre Asta% 7,4ut, ca-ntr-o ap, limpede /i
nemi/cat,% o m+n, nep,s,toare-a47+rlise o piatr,$ Aceasta era m+9nirea
din afar,$ Apoi era o m+9nire mult mai ad+nc,% m+9nirea de sine8 c+t de
sla2, -i era credin0a% dac,% -n loc s-o ierte% din capul locului% pe p,c,toas,%
el mai -nt+i -/i sim0ea r,nit oroliul% dup, care se-ntre2a cine era tat,l
copilului /i-a2ia la urm, -/i impunea o f,r+m, de mil,$ A7ea de ce s, fie
nemul0umit de tot /i% mai ales% de sine$ ?i-nc9ipuise p+n, atunci c,-n om
credin0a p,trundea -ntr-o str,fulerare% ca o imens, lumin, care-i m,tura
toate un9erele o2scure$ 1escoperea c, /i-n credin0, era ne7oie de efort%
de cola2orare% de t,ria de-a te 2irui pe tine -nsu0i% -ncetul cu-ncetul$
Re7ela0ia era% pro2a2il% un 9ar al sufletelor alese$ Altminteri% -n sufletul
omului se petrecea o permanent, prCteritio8 7r+nd s, treci su2 t,cere ce7a%
tocmai de-acel ce7a aduceai 7or2a5 te pomene/ti folosind mereu -n tine
-nsu0i aceast, fiur, de retoric,$
Pe Asta o lease ce7a de tat,l copiluluiB Sau era prad, u/oar,% dintre
cele care se ru/inau s, respin, pe cel cu poftaB Sau fusese /i ea o scla7, a
pofteiB :Ce-0i pas, 0ieB;% se mustra 4adarnic Maister$ S, fi fost cine7a
dintre cei str,muta0i la mia4,4i de "sterB 1e ce nuB (amenii ,/tia a7useser,
o 7ia0,% le,turi -ntre ei$ Asta existase /i-naintea r,42oiului$ 1intre romani%
cine-ar fi putut s, fieB
&K!
- "LEANA #ULPESCU -
3n 7ia0a lui nu-/i -nc9ipuise Maister c, 2astardul unei feti/cane 2ar2are
a7ea s,-i spul2ere lini/tea$ 3i -n7,0a mai departe pe micu0ii daci s, scrie /i
s, citeasc,% pe-ace/ti pueri et puellC +lpiani din noua pro7incie% dar nu
mai a7ea traere de inim,$ Copiii sim0eau c, lui Maister nu-i erau 2oii
acas,% cum se spunea pe la ei$ Se str+neau -n .urul lui /i-l pri7eau f,r, s,
4ic, nimic$ La plecare se 2uluceau to0i s,-l petreac, prin 4,pad, /i-i
-ntindeau c+te ce7a de m+ncare pentru a-i ar,ta draostea lor$ 3ntr-o 4i
plec, aproape pl+n+nd$ >nainte, el le-aducea lor c+te ce7a 2un de
m+ncare% acum -i uitase% o uitase /i pe ea$ Mustr+ndu-se% -ncepu iar s, le-
aduc,$ Asta primea% dar nu mai m+nca nimic din merinde% ci% -n fa0a lui%
-mp,r0ea totul copiilor$
3n prim,7ar,% 7,4ut, din fa0,% Asta p,rea c, duce-un do7leac -n catrin0,$
(amenii erau prea-nloda0i -n tre2uri% fiecare cu +ndul la r,nile lui /i la
noul rost pe care tre2uia s, /i-l fac,% pentru ca cine7a s, ai2, timp s,-/i
pun,-ntre2,ri cu pri7ire la o femeie-ns,rcinat, care% de altfel% nu era
sinura$
Maister% care nu-ncetase o clip, s, se mustre pentru sla2a lui credin0,
cre/tin,% 9ot,r+se s, se-nsoare cu Asta$ C,s,toriile -ntre cet,0eni /i
necet,0eni nu era permise$ 1ar -n pro7incii% -ntre cele dou, cateorii se
acceptau un fel de uniri% -n sensul coa2it,rii /i-al recunoa/terii copiilor
re4ulta0i din ele$ I,si de cu7iin0, s,-l -n/tiin0e4e mai -nt+i pe 2,tr+nul
1romi9ete 6 pe care-l socotea un fel de c,petenie spiritual, a dacilor% c9iar
dac, nu era declarat astfel 6 despre inten0iile lui cu pri7ire la Asta$ "ar -n
afara acestor considerente morale% /i pentru faptul c, 2,tr+nul 7or2ea
latine/te% prin urmare nu era ne7oie de mim, pentru a se-n0elee unul cu
altul$
L E copilul t,uB -ntre2, 1romi9ete% care nu i42utise s, identifice tat,l$
L Nu$
L Atunci% 7rei s, se cread, c, 7iitorul copil e-al t,uB
L Nu 7reau s, fie-al nim,nuiA Cum nu-i nici Asta% dup, c+te-am
-n0elesC
L ?i dac,% -ntr-o 4i% ai s, te c,ie/ti de-at+ta mil, c+t, 0i-e acumB Eu 4ic
s, te mai +nde/ti$ Ai timp$ Copilul nu s-a n,scut% iar c+nd s-o na/te n-are
s, fu, a/a de repede$
L M-am +ndit% mo/ule$ Te ro s-o-ntre2i pe ea dac, n-are nimic
-mpotri7,$
L ( iu2e/tiB /opti mo/ 1romi9ete% pri7indu-l pe su2 spr+ncene$
&K&
L 1raostea lumeasc, trece /i n-are nici o-nsemn,tate$
Maister% ro/u ca focul al,turi de care se aflau% spuse totul repede /i f,r,
nicio intona0ie8 ca /colarul care-n7a0, pe dinafar,$
Mo/ 1romi9ete -/i -n9i0i un 4+m2et% lu, 7,traiul% str+nse .,raticul /i
mai puse ni/te 7reascuri deasupra$
(-n/tiin0, pe Asta c, Maister 7oia s-o ia de ne7ast,$ 3i mai spuse o
dat,% fiindc,% dup, cum -l pri7ea% i se p,ru c, nu pricepuse$
L Nu% r,spunse ea /i-/i 7,4u mai departe de trea2,$
L S, /tii c, te iu2e/te$
Astei i se l,sar, col0urile urii-n .os /i 2,r2ia i se-ncre0i m,runt$ Parc,
st,tea s, pl+n,$
L Nu$
L E-un om tare cumsecade% iar pentru copil ar fi mai 2ine$
L Nu$
L ?i cum s,-i spunB
1romi9ete se uit, cu 2l+nde0e la Asta /i-i 7or2i ca unui copil% pe care-l
iei cu 2inele pentru a-l face s,-/i recunoasc, re/eala$
L Nu$
Mai mult de-at+ta% 1romi9ete nu scoase de la Asta$ Pentru el era un
lucru foarte limpede8 Asta nu-l iu2ea pe Maister$
Maister -/i ascundea draostea su2t primitoarea mantie a milei
cre/tine$ Asta% ne/tiutoare de-n7,0,tura cre/tin,% nu-/i ascundea lipsa de
draoste -n niciun fel$
:S,racul Maister;% +ndi 1romi9ete /i se l,s, p,u2a/ s-o mai
pe0easc, pe Asta$
R,spunsul primit prin 1romi9ete -i aduse maistrului o mare u/urare-n
suflet% dar /i usturimea .inirii pe care-o simte cel care iu2e/te% dar care nu
este iu2it$ Se str,dui s,-/i concentre4e toat, aten0ia asupra copiilor /i s,-/i
o2lo.easc, am,r,ciunea cu leacurile resemn,rii /i-ale muncii$
S
1e s,r2,toarea prim,7erii% dacii -/i -mpodo2ir, st+lpii caselor% c+te mai
erau% cu fr+n9ioare de iar2,-mpletite cu flori% -/i duser, unii altora ap,%
sare /i colaci rotun4i% mari /i oi la mi.loc% din cei care se-at+rnau deasupra
u/ii de intrare$
&K'
- "LEANA #ULPESCU -
3nainte 7reme% se-ntindeau mese% cu miei frip0i la pro0ap% cu 7in /i cu
7inars% se .uca% se petrecea% de s,r2,toarea asta$
Acum% fiecare se str,duise 6 din pu0inul pe care-l a7ea 6 s-arate /i s,-/i
arate c, nu uita s, cinsteasc, o s,r2,toare din mo/i-str,mo/i$
3naintea acelei 4ile% c+te7a seri la r+nd 6 dup, ce se culcau cei mici%
Panesia /i 2,tr+nul 1romi9ete 6 Asta scotea din armar t,2li0ele copiilor% se
uita cu mare 2,are de seam, la tot ce era scris pe ele /i cu coada unei
linuri desena apoi ce7a -n cenu/,$ 3n a.unul s,r2,torii% se scul, c,tre
mie4ul nop0ii% -ncinse 0estul /i -mpleti un colac$ Suci apoi -ntre palme un
sul su20ire de coc, pe care-l lipi de .ur--mpre.ur pe fa0a colacului% urm,rind
din oc9i ceea ce desenase cu linura-n cenu/, de-at+tea seri$
A doua 4i% Maister -i puse o mul0ime de-ntre2,ri lui 1romi9ete cu
pri7ire la s,r2,toarea lor% asem,n,toare cu-o s,r2,toare a prim,7erii% 0inut,
aproape la aceea/i dat,% /i cinstit, aproape la fel% de-ai lui% -n Sicilia$
Maister -i -n7,0, pe copii toat, diminea0a$ Era mul0umit de ei$ 3ncepuser,
s-o rup, 2ini/or latine/te% iar la scris /i la citit mereau nea/teptat de 2ine$
Copiii% /i dup, ce pleca Maister% continuau s, spun,-n cor% -n .oac, de
2un, seam,% :Roma se afl, a/e4at, pe /apte coline% de aceea s-a numit
SeptimontiumF% Astei /i Panesiei le 7enea s, r+d, c+nd -i 7edeau cum
ciripesc laolalt,% cu capul ni0el pe spate /i cu +turile-ntinse ca ni/te p,s,ri
care-a/teptau s, le pice de sus ce7a$ 3ncepuser, s, priceap, /i ele c+te-o
2oa2, din lim2a str,inilor% dar ce l,l,iau copiii to0i deodat, nu era de-
n0eles$ Un lucru pricepuser, am+ndou,8 c, ori de c+te ori -i au4eau
spun+nd 7or2ele-acelea% care pentru ele nu-nsemnau nimic% mo/ 1romi9ete
se posomora$
Maister le spunea copiilor Dvalete<F, /i cu pasul lui rar /i mare se-
ndrepta spre drum$ Asta% care-i p+ndise tot timpul plecarea% se lu, dup, el
/i% c+nd -l a.unse din urm,% -i puse o m+n, pe 2ra0% apoi scoase de su2t
2und, ce7a rotund% -n7elit -ntr-o p+n4, /i i-l puse -n 2ra0e$
1up, 7reo sut, de pa/i% 2iruit de curio4itate% Maister se opri% se-a/e4,
su2 un copac% /i desf,cu nodurile p+n4ei -n care se afla o2iectul rotund
d,ruit de Asta$ Era un colac rumen% peste a c,rui -mpletitur, se afla o
/u7i0, de coc, r,sucit, ce nu urma nicio linie ornamental, cu elemente
repeta2ile% ci sem,na mai dera2, cu .oaca unui copil peste cele trei /u7i0e
perfect -m2inate$ Maister se uit, cu luare-aminte -n7+rtind colacul -n
m+ini$ " se opri r,suflarea$ ?u7i0a ciudat, se c9inuia s, scrie un cu7+nt8
IeAT"A$ Un cu7+nt ca oricare altul$ Pe Maister -l r,scoli c+t toate
&K*
cu7intele la un loc$ At+rn, colacul -ntr-un cui% sus de tot% su2 un /opron$ Ca
s,-l p,stre4e% tre2uia s,-l usuce$
C+nd o-nt+lni a doua 4i% se opri -n fa0a ei% se aplec, /i 4+rie cu
pumnalul -n iar2, un cu7+nt8 IRAT"A$
3n luna care la romani poart, numele lui Auustus% Asta n,scu un 2,iat
cu piele m,slinie /i cu p,r neru$ P,r mult% care se termina -n c+te un smoc
r,sucit ca o coad, de r,0oi -n frunte /i la ceaf,$ ?i dup, leiuirea dac, /i
dup, cea roman,% copilul tre2uia declarat su2 un nume$ Mo/ 1romi9ete o-
ntre2, pe mam, dac, a7ea 7reo preferin0, -n pri7in0a aceasta$ F,r, s,
/o7,ie% ea r,spunse8
L InMus Pompeius Loninus$
Mo/ 1romi9ete f,cu oc9ii mari$
L <ine% dar ,sta e numele unui eneral de-al lor% mort mai an$
L ?tiu$
L ?i 7rei tu s,-l c9eme-a/a pe copilul t,uB
L 1a$
S
-otarius curator, -ns,rcinat cu e7iden0a nou-n,scu0ilor% -n0elese e4itarea
/i sfiala 2,tr+nului 7enit s, declare un 2astard su2 un nume care nu-/i
pierduse cu totul r,sunetul -n r+ndul leiunilor r,mase din E** -n 1acia$ 3i
7eni mai -nt+i s, r+d,$ Apoi% plin de 2un,7oin0,% -i explic, 2,tr+nului c,%
de/i personal aprecia 2una inten0ie a femeii dace de a-/i numi astfel
copilul% el% ca m,runt func0ionar% nu-/i putea lua r,spunderea de-a -nscrie
-n reistru un asemenea nume% f,r, a7i4ul superiorilor% fapt pentru care-
a7ea ne7oie de trei 4ile$ 3mp,ratul% c,ci p+n, la el pe scara ierar9ic, nimeni
nu-/i lua r,spunderea% decise c, noul supus al Romei putea lua 6 asociat cu
orice alt nume roman 6 numai unul sinur dintre cele trei nume ale
eneralului Loninus% dac-a/a dorea mama copilului% pe care nu-i fu reu
s-o identifice dup, o asemenea aleere$ Cu aceast, oca4ie% 3mp,ratul 9ot,r-
ca 7iitorii supu/i din noua pro7incie s,-/i poat, lua to0i nume romane% cu
excep0ia numelor care-nsemnaser, ce7a -n istoria Cet,0ii% iar numele dace
s, fie% pe c+t posi2il% romani4ate pe 7iitor$ 3/i aduse-aminte c, nu ridicase
niciun cenotaf -n amintirea lui Loninus /i% de-asemenea% c, acesta nu-l
l,sase mo/tenitor$ 1e cur+nd sosise-n 1acia% -ntr-un post pe l+n,
administra0ia minelor de aur% Iaius Proculus Nasidius% persona. de-a c,rui
&K@
- "LEANA #ULPESCU -
existen0, atunci afla% deoarece acesta nu str,2,tuse treptat cursus honorum,
calea o2i/nuit, a unei cariere romane$ Ca pe-o fa7oare acordat, amintirii
defunctului Loninus% -mp,ratul -i oferi lui Nasidius casa-n care eneralul
-/i -nc9eiase 7ia0a$ Nasidius /i Claudina% u4+nd de tot arsenalul des,7+r/itei
lor educa0ii sociale /i intelectuale /i amintindu-/i de-o so2rietate cam de
mult uitat,% f,cur, o 2un, impresie 3mp,ratului% care se interes, dac-a7eau
copii /i cum -i c9ema8
L A7em doi fii% Claudius /i Paulinus$
3n0ele+nd imperati7ul momentului% Claudina nu protestase cu pri7ire la
numele celui de-al doilea 7l,star al familiei$
Scaurianus /i Padrian% mai la curent cu mondenit,0ile Romei dec+t era
/eful lor suprem% nu-i pomenir, acestuia nimic despre faima de care se
:2ucurau; noul func0ionar imperial /i matroana sa$ Scaurianus a7ea un
principiu8 s, nu se-ncread,-n ceea ce nu 7erifica personal$ Punctul de
7edere asupra Nasidiilor era% pentru moment% neutru$ Padrian considera c,
propria reputa0ie /i propria 7ia0, nu-l -ndrituiau s, pun,-n lumin,
nereulile de conduit, ale altora$
Materialele se-adunau -ntruna% -n 7ederea edific,rii unei noi cet,0i%
capitala roman, a 1aciei$ Hara era orani4at, potri7it cu tipicul
pro7inciilor de ran imperial% l,sat,-n ri.a unui legatus 6ugusti pro
prCtore, 1ecimus Terentius Scaurianus% suprema autoritate local,$ 1up,
un an petrecut -n 1acia% Traian plec, spre Roma cu +ndul la imortali4area
teri2ilelor 2,t,lii care duseser, la noua cucerire$ P,cat% -nc, o dat, p,cat%
c, Apollodor nu era de fa0, acum$ Monumentul 6 -n imaina0ia
3mp,ratului% care% pe l+n, supranumele de Germanicus, -l c+/tiase /i pe
cel de !acicus tre2uia s,-nf,0i/e4e epica noii 7ictorii$ Nici plecarea din
1acia% imperatoris pro)ectio, /i nici sosirea acas,% imperatoris adventum
;omam, nu puteau lipsi de pe monument$ P,cat c, Apollodor nu asista la
aceasta pro)ectio, printre cele mai importante 6 poate cea mai important,A
6 din 7ia0a lui Marcus Ulpius Ner7a TraianusC Cum st,tea cu m+na
str+ns, pe fr+ul calului% cu oc9ii pierdu0i spre R,s,rit /i cu au4ul le,nat de
o7a0iile-armatei% a7+nd o str,fulerare asupra 7iitorului% Traian sim0i c,% -n
acel moment% -/i tr,ia apoeul$ "storia Romei era un /ir de plec,ri /i de-
ntoarceri triumfale$ Triumful tre2uia -nscris pe -n,l0ime% c,ci direc0ia lui
era 4enitul$ ( dat, cu 3mp,ratul /i cu -naltele persona.e ale statului s,u
ma.or% plecau din 1acia% pentru a o repre4enta la Roma din partea
a2orienilor% Parianeu /i Tantinis% care i42utiser, s,-/i fac, m+n, 2un,%
&KD
mai ales pe l+n, Padrian$ 3nainte de-a-/i lua r,mas-2un de la trupele care
o7a0ionau% Traian se mai uit, o dat, cu luare-aminte la p,m+ntul pe care se
afla /i% cu con/tiin0a -mp,cat, -n fa0a unei datorii -mplinite% -/i spuse-n
+nd8 :3nc, o etap,;$
Plim2+ndu-/i oc9ii .ur--mpre.ur% pentru a-/i lua r,mas-2un de la -nc, un
p,m+nt pe care-i fusese dat s, p,/easc,% medicul imperial% Criton%
arunc+nd o pri7ire /i c,tre auustul s,u pacient% -/i murmur, pentru sine8
:3n7in,torul e mai de/tept /i c9iar /i mai frumos dec+t -n7insul;% apoi
ridic, 2,r2ia /i-/i su20ie 2u4ele% ca /i c+nd ar fi-ncercat s, dep,/easc, o
ad+nc, ofens,$
Padrian 6 cu +ndul la felul cum a7ea s, se desp,u2easc, de-un an de
exil disciplinar =cum numea -n sinea lui /ederea-n 1acia>% str+n+nd fr+ul
calului care se-ar,ta ner7os% de/i era -n7,0at cu o7a0iile 6 -/i plim2, /i el
pri7irea .ur--mpre.ur% f,r, nici pic din reretul desp,r0irilor% /i lu+nd c9ipul
lui care amintea de corcitur, -ntre oar /i 7ulpe% -/i spuse la r+ndu-i8 :Nu e
r,u s, /tii peste cine-ai s, domne/ti;$
1in prim,7ar,% mo/ 1romi9ete -ncepu din nou s, care p,m+nt pentru a
ocroti 4idurile Cet,0ii$
<,ie0elul Astei% care p+n, la urm, fusese trecut ca nou locuitor al
p,m+ntului su2 numele InMus 6 m+n+iat de to0i% Cicio 6 st,tea -ntr-o
copaie-at+rnat, cu dou, fr+n9ii -ntr-un tei din curtea casei copiilor% spre
2ucuria acestora% care nu mai /tiau ce .uc,rii s, mai ciopleasc, pentru
micu0 /i ce clopo0ei s, mai at+rne de fr+n9iile cop,ii$ Maister% dac, n-ar
fi fost copiii ceilal0i /i o2lia0iile lui de o/tean% ar fi fost -n stare s, nu se
mai mi/te de l+n, Cicio$ Al,turi de copaia copilului% urm,rindu-i cu oc9i
a7i4i fiecare mi/care% sim0indu-se martor al celui mai -nsemnat miracol al
7ie0ii% Maister tr,ia sinurele lui clipe de-mp,care -ntr-o lume care se
sim0ea tot mai nelalocul s,u /i c,reia-i afla tot mai multe nea.unsuri$ 1ac,
m,car /i-ar fi-ntemeiat o familie$
Asta% sinura care% p+n, la trei4eci /i doi de ani ai lui% -i inspirase
+nduri de c,s,torie 6 mila nefiind str,in, de-acele +nduri 6 Asta nu se-
n7oise s,-l ia de 2,r2at$ (/tean de la /aispre4ece ani% i se-acrise sufletul de
str,ini% de r,42oaie% de 2rutalitatea 7ie0ii militare$ Nici lumele rosolane-
ale camara4ilor nu le mai putea suporta$ 3l m+9nea faptul c, pe copiii
orfani lua0i su2 o2l,duirea -n7in,torilor tre2uia s,-i -n7e0e istoria
romanilor /i nici m,car s, nu le pomeneasc, despre poporul din care se
&KE
- "LEANA #ULPESCU -
tr,eau$ :Parc, ar fi orfani /i de 0ar,% nu numai de p,rin0i;% se +ndea
Maister /i sim0ea o ne-stare-n tot corpul% /i-o mare nelini/te-n suflet$
Pentru Nasidius 6 care% 7ara% suferea ro4a7 de c,ldur, la Roma 6 7ara
-n 1acia% -n casa al2, din p,dure% fusese o-nc+ntare$ "arna -ns, i se p,ru o
aspr, isp,/ire pentru scurta fericire a 7erii$ "storia Romei era plin, de
exila0i% de nu s-ar fi +ndit dec+t la (7idius% exilat la aceia/i 2ar2ari ca /i
el% dar acela nu de 2un,-7oie$ 1e iarna eroas,% care-0i t,ia r,suflarea% pe
cine era s, acu4e dec+t pe ClaudiaB Pentru 7ia0a monoton, /i cu ore fixe a
administra0iei% de care 9a2ar n-a7usese p+n-atunci% tot pe Claudia o acu4a$
Nu era 4i s, nu-i spun, c,% -n prim,7ar,% el a7ea s, plece la Roma% iar dac,
ea nu 7oia s,-l urme4e% at+ta pau2,$
L ?i din ce-ai s, tr,ie/tiB -l -ntre2a in7aria2il Claudia$
L 1in ce-am tr,it /i p+n-acum$
L 1in expediente$
L ?i tu din ce-ai tr,itB
L Tot din expediente$ 1in expedientele corpului /i-ale sufletului$
L ?i cre4i c, e c9iar ne7oie s, mi-o spuiB
L 1a$ Eu nu mai 7reau s, tr,iesc din expediente$
L Poate c, te /i c,ie/ti de 7ia0a pe care-ai dus-oB
L Mi-e sil, de 7ia0a pe care-am dus-o$
L Nu cum7a ai trecut la cre/tinismB Cu un suflet at+t de sensi2ilA
L Nu tre2uie s, treci la nimic pentru ca la un moment dat s, 0i se fac,
sil, de ce7a sc+r2os$
L <ine c, nu te-au apucat fumurile astea morale mai demult% c, cine-
/tie prin ce colonie-mi purtam oasele$
L 1raul meu% eu nu mai am de +nd s, m, prostitue4% nici m,car
pentru mine% cu-at+t mai pu0in pentru tine$
L Nu 0i-e ru/ine s, spui c, te-ai prostituat pentru mineB
L Nu$ Pentru cine s, fim ipocri0iB Nu pentru tine m-am prostituat% 4ici
tuA Atunci% de exemplu% de ce 6 c+nd amanetai ce7a 6 m, trimiteai pe mine
la c,m,tarB C+nd perfectai o afacere% totdeauna du2ioas,% de ce m,
duceam eu -n locul t,uB Am s,-0i spun ce7a8 nu numai c, m-ai -mpins s,
m, prostitue4% dar -n acest scop m-ai /i luat$ A7eai ne7oie de-un capital 7iu
care s, 0in, o 7reme$ Nimerise/i 2ine% fiindc, eram rea-de-musc, din fire$
#rei s, te-ntorci la RomaB 3ntoarce-teA Am s,-mi fac /i sinur, un rost
aici$
&KG
3n dispo4i0ia de spirit -n care se afla 6 de n-ar fi fost din plictiseal, /i din
ener7are 6 Claudia pro2a2il c, /i-ar fi uitat f,,duielile morale pe care /i
le f,cea% dac,-n prea.ma ei ar fi a7ut cu cine s, le-ncalce$
Pentru a duce o oarecare 7ia0, social,% de care n-a7ea niciun c9ef% dar
de la care nu se putea sustrae% din c+nd -n c+nd -l in7ita la mas, pe
Scaurianus$ Acesta% din pl,cere sau din o2lia0ie 6 Claudia n-ar fi /tiut s,
spun, 6 accepta totdeauna in7ita0ia$ Mai in7ita /i al0i func0ionari c,rora
Nasidius% cu lumele /i cu felul lui spumos de-a con7ersa% le f,cea seri de
neuitat% mai ales -n pustietatea-n care se aflau cu to0ii$ F,r, exaer,ri de
austeritate-n lim2a. sau -n 0inut,% Claudia% prin comportarea pe care i-o
impunea ranul% da de -n0eles c, nu era dispus, la alte fa7oruri dec+t
ospitalitatea$ Scaurianus% taciturn /i 0eap,n% -i f,cuse impresia unei
cucu7ele-mp,iate$ Ea nu i42utise -nc, s,-/i dea seama dac, 0inuta lui era
ela2orat,% conform temperamentului ori consecuti7, unei prostii a2il
7estimentate$ S-ar fi putut s, fie 7or2a /i de-o pruden0, f,r, fisuri% de7enit,
o a doua natur,% /i de-un dispre0 su7eran pentru lume% tradus -n
economisirea de sine$ 1e/i -l socotea din cale-afar, de plicticos% Claudia -l
admira pe Scaurianus pentru so2rietatea lui8 m+nca pu0in% 2ea /i mai pu0in5
orele lui de odi9n,% de plim2are% de lucru% erau acelea/i -n fiecare 4i5 -/i
f,cea dinainte planuri% pe care le respecta riuros$ #ia0a lui se desf,/ura
dup, o nea2,tut, ordine% a/a cum anul -/i desf,/ura nesc9im2at
anotimpurile$ Pri7indu-l cu oc9ii reci ai celui care nu in7este/te niciun
sentiment -n o2iectul pri7it% Claudia a7ea pentru Scaurianus o admira0ie
pornit, din ra0iune8 admira0ia o f,cea s,-i -n0elea, pe acei viri romani
care% f,r, s, de2orde4e de exu2eran0a imaina0iei% fuseser,-n stare% prin
spiritul de construc0ie /i prin tenacitatea disciplinei% s,-ntind, puterea unei
lim2i de p,m+nt peste-aproape tot p,m+ntul$
3n 7ia0a ei 47+nturat,% Claudia o2ser7ase c+t de 7ulnera2ili erau 2,r2a0ii
/i nu-i mai era fric, de niciunul% deci nici de Scaurianus% -n fa0a c,ruia -ns,
nu se sim0ea niciodat, la larul ei$ :C+nd -l 7,d% parc, am o piatr,-n
sandal,$ Cel mai mult m, nemul0ume/te c, nu-l pot descifraC;$
1in restr+nsa lor societate% sinurii doi care n-a7eau maniere de
par7eni0i erau Scaurianus /i CMcilius Pu2lius Cor7inus% al c,rui 2unic
apar0inuse -nc, ordinului ec7estru$ Tat,l lui Cor7inus a.unsese-n ordinul
senatorial$ Cor7inus nu ascundea niciodat, proasp,ta lui apartenen0, la
aceast, ierar9ie$ So2ru% modest% t,cut% c+nd se 9ot,ra s, desc9id, ura%
spunea totdeauna lucruri cu mie4 /i cu 9a4$ La patru4eci /i doi de ani%
&JK
- "LEANA #ULPESCU -
urm+nd cursul o2i/nuit al unei cariere .uridice% se afla -n 1acia -n calitate
de curator, prudens in iure% R,m,sese 7,du7 cu un an -nainte$ Copii n-
a7usese$ 3ndat, ce intra -n casa Nasidia% dup, ce saluta a4dele% cerea s,-i
7ad, pe copii$ Cu 2,iatul cel mare ,sea ori/ic+nd ce s, 7or2easc,$ Pe
Weti% care -nc, suea% -l ,sea adesea la s+nul doicii$ A/tepta p+n, ce
copilul era s,tul% -l lua -n 2ra0e% -l ridica deasupra capului /i-l f,cea mereu
s, r+d,$
Scump la 7or2, cu cei de-aceea/i condi0ie cu el% Cor7inus p,rea alt om
c+nd a7ea de-a face cu oamenii de r+nd$ Pepo% 2uc,tarul Nasidiilor% a2ia
a/tepta s,-l /tie in7itat ca s,-i ,teasc, felurile care-i pl,ceau /i pe care
Cor7inus le m+ncase /i la 2unica lui matern,$ Cor7inus era sinurul din
cercul lor pe care Nasidiii nu-l in7itau din o2lia0ie$
3ntr-o 2un, 4i% doica lui Weti% cu toate c, nu se-a2,tuse de la reimul
alimentar o2i/nuit 6 care cuprindea mult, ceap, /i multe lic9ide 6 nu mai
a7u lapte$ Claudiei -i d,du imediat -n +nd s, cear, lista copiilor de cur+nd
n,scu0i% ca mama unui dintre ei s,-l al,pte4e /i pe Weti$ Uit+ndu-se-n
reistru% remarc, un nume8 InMus$
L #,d c, este /i-un roman printre ei$ 1ar de ce are doar un prenumeB
L E copilul unei 2ar2are localnice$ 1in tat, necunoscut$ A 7rut s,-l
numeasc, pe copil InMus Pompeius Loninus$ #, da0i seama c, nu-i
puteam l,sa un asemenea nume$
L ?i nu /ti0i de ce 7oia s,-l numeasc, a/aB -ntre2, Claudia% uit+ndu-se
din nou la data de na/tere a copilului$ 3/i d,du seama c, 2,ie0elul InMus
nu putea fi copilul cumnatului ei% eneralul Loninus$
L Nu /tiu$ Copilul a fost declarat de-un 2,tr+n% pe nume 1romi9ete 6 o
fost, c,petenie de-a dacilor% se pare 6 rud, cu 1ece2al% reele lor$
L Cum ai spus c,-l c9ema pe 2,tr+nB
L 1ro-mi-9e-te$
F,r, s, dea 7reo explica0ie% Claudia ceru s,-i fie trimis, mama copilului
InMus$
L ( c9eam, Asta$
L ?i mai cumB
L Asta% /i-at+t$
Asta se-nf,0i/, la Nasidii pe la ora pr+n4ului$ Cu c+t se-apropia de casa
al2, din p,dure% cu-at+t i se str+nea mai mult inima$ 3n poart,% conteni din
mers /i r,sufl, o dat, ad+nc$ 3nc9ise oc9ii% -/i potri7i -n spinare traista-n
care-l purta pe Cicio% de/i era a/e4at, cum tre2uia% -nc9ise iar oc9ii% r,sufl,
&JJ
ad+nc /i% cu picioarele tremur+nd% intr, -n curte$ Pe aleea cu pietri/ al2 care
sclipea -n soare% se opri din nou /i-/i plim2, oc9ii spre dreapta$ <r,du0ul pe
care-l s,dise -n 4iua c+nd -l ,siser, mort pe eneral crescuse cam de trei
palme% era des /i% a/a cum lucea -n soare% p,rea acoperit cu pul2ere-
arintie$ :"-a mers 2ine;% se +ndi ea% petrec+ndu-/i pri7irea peste curte$
Ar2u/tii% ca ni/te 2ile uria/e% erau de-un 7erde-ro/cat$ C+nd 7enise
eneralul d,duser,-n floare% al2eni ca p,p,dia$ R,4oarele de flori% mai
multe /i mai felurite-acum% -nc9ipuiau o stea mare cu multe col0uri$
:Steaua lui a c,4utA;$ Pe Cicio -l purta -n spinare$ Pe Lupei -l purtase -ntr-o
strai0, mai mic,% pe m+n,$ Se opri -nc, o dat, /i st,tu o 7reme -n fa0a
treptelor de la intrare% fiindc,-i 7enea s, pl+n,$ 1use m+inile /i-l apuc, pe
Cicio de picioare prin 0es,tura sacului$ 3/i lu, inima-n din0i% urc, /i 2,tu o
dat, cu m+nerul de 2ron4 -n u/,$
(-nt+mpin, Pepo% care nu-/i mai lua oc9ii de la ea$ Cu toate c,-n "talia
femeile-a7eau copii de foarte tinere% de feti0e c9iar% omul se minuna%
7,4+nd c+t de t+n,r, era 7iitoarea doic, a lui Weti$ <uc,tarul /i-o-
-nc9ipuise femeie matur,% 7oinic, /i c,rnoas,% mam, a unei pu4derii de
copii$ ?i% mai ales% oac9e/,$ Nu-/i re7enea din uimire% uit+ndu-se la fata
su20iratic, din fa0a lui% cu o2ra4ul al2 p+rlit de soare /i cu oc9ii ca dou,
petice de cer$ Se +ndi c9iar c, nu ea era doica$ Ne9ot,r+t cu pri7ire la ce
tre2uia s, cread,% -ncepu s, strie% f,r, s, se mi/te din loc8
L #eturina% st,p+n,% 7eni0i% 7eni0iA
Claudia /i #eturina =doica lui Weti /i so0ia lui Pepo>% se repe4ir,
am+ndou,$ C+nd d,dur, cu oc9ii de fat,% r,suflar, u/urate$ #eturina se
r,sti la 2,r2atu-s,u8
L Ce urli a/a% frate% ca la foc% ai-nne2unitBA
Claudia -i f,cu semn s, tac, /i se uit, la firul de a0, din fa0a ei% foarte
2,nuitoare -n pri7in0a posi2ilit,0ilor unui asemenea trup de-a-l 9r,ni /i pe
Weti$ 3i f,cu semn s, dea .os traista din spinare$ #eturina o a.ut, /i lu,
copilul -n 2ra0e$
Claudia se-ar,t, pe sine /i-i spuse fetei8 :Claudia;5 continu,% ar,t+ndu-i
pe Pepo /i pe #eturina% rostindu-le numele$
Apoi% -ndrept, m+na spre fat, /i-ntre2, cu toat, fa0a% cu oc9ii$
L Asta% r,spunse fata /i% ar,t+nd spre copil8 InMus% Cicio$
Claudiei i se luni fa0a$ Familia /i prietenii din copil,rie -i spuneau
eneralului Loninus% Cicio% ca o alu4ie lumea0, la Cicaro% 2,ie0elul
&J!
- "LEANA #ULPESCU -
/trenar din SatZricon-ul lui Petronius Ar2iter /DelegantiC arbiterF, cum -i
pl,cuse lui Tacit s,-l numeasc,>$
L St,p+n,% s-a-nt+mplat ce7aB
#eturina% n,scut, /i crescut,-n casa p,rin0ilor Claudiei% de-aceea/i
7+rst, cu aceasta% al,ptate-am+ndou, de mama #eturinei% -/i cuno/tea
st,p+na a/a cum se /tia pe ea -ns,/i$
L Nimic% #eturina$ Mi-a fost un pic ame0eal,$
#eturina o pri7i cu -ndoial,$
Claudia o lu, pe Asta de m+n, /i-o conduse-n camera copilului$
Camera-n care-/i tr,ise Loninus ultima parte a 7ie0ii /i plecarea din 7ia0,$
#eturina% cu Cicio -n 2ra0e 6 care-acum o tr,ea de p,r 6 /i Pepo 7enir,-n
urma lor$
Asta cercet, -nc,perea /i% c+nd a.unse cu oc9ii-n locul unde fusese patul
eneralului% -/i duse m+na la ur,$
Weti st,tea -n picioare% cu m+inile str+nse 4dra7,n de marinea patului$
L Weti% spuse mam,-sa% ar,t+ndu-l pe copil% ca Asta s, priceap,$
Asta -/i topi oc9ii ei al2a/tri -n oc9ii neri ai copilului% care desc9ise
ura p+nN la urec9i /i-/i ar,t, sinurul dinte al2,strui /i 4im0at de pe falca
de .os$
Claudia /i #eturina se pri7ir,$ Asta se-aplec, peste p,tu0% lu, copilul -n
2ra0e% se-a/e4, pe scaunul de l+n, fereastr,% sinurul din odaie% /i% cu
spatele spre cei trei oameni mari% -i d,du pruncului s, su,$
:E scaunul lui;% se +ndi Asta% uit+ndu-se la Weti care-i fr,m+nta s+nul
cu-am+ndou, m+inile$ C+nd copilul se s,tur,% Asta se ridic,% -l lipi de
trupul ei% cu capul pe um,r% /i-l 2,tu pe spate p+n,-l f,cu s, r++ie de trei
ori$ Pe urm,% -l a/e4,-n p,tu0% -/i lu, copilul din 2ra0ele #eturinei% /i-l puse-
n spinare% se-nclin, /i d,du s, plece$ Claudia o apuc, de m+n, /i-o duse-
ntr-o-nc,pere 6 :camera lui Lucius;% -/i spuse Asta 6 unde o a/teptau
lucruri de-m2r,c,minte /i lucruri de copil$ Asta -n0elese c, erau pentru ea
/i pentru Cicio$ Nu-n0elese -ns, c, ei doi tre2uiau s, r,m+n, acolo$ C+nd%
-n sf+r/it% pricepu% ar,t, cu m+na c, pleca% dar c, a7ea s, se-ntoarc,$
L Pepo% du-te /i tu cu ea /i 7e4i poate ,se/ti pe-acolo pe cine7a cu
care s, te-n0elei prin cu7inte$
3ncre4,tor -n puterea cu7+ntului% c9iar c+nd cu7+ntul nu era -n0eles%
a.ut+ndu-se /i de m+ini% a c,ror 7or2ire p,rea s, fie cam aceea/i peste tot%
Pepo -i propusese Astei s,-l duc, el pe Cicio -n spinare% dar Asta nu se-
n7oi$
&J&
1romi9ete% Panesia /i copiii st,teau su2 tei$
L Ce fel de oameni suntB o-ntre2a 1romi9ete pe Asta% -n timp ce lua
seama 2,r2atului rotun.or ca un pepene% /i oac9e/% care-o -nso0ea$
L Mi s-au p,rut de trea2,$ Copilul e 2un$ #or s, stau acolo$
1romi9ete /i Panesia se pri7ir, cu-am,r,ciune$
L Acolo are s,-0i fie 2ine$ Ce s,-i faciC
Asta -l a/e4, pe Cicio -n copaie$ Copiii se-adunar, numaidec+t -n .urul
lui$
Ea se duse-n cas, /i str+nse-ntr-o n,fram, pu0inele lucruri pe care le-
a7ea$
Mo/ 1romi9ete -i f,cu semn str,inului s, se-a/e4e pe trunc9iul de copac
pe care st,teau el /i Panesia$ Femeia se ridic, /i-i aduse str,inului o ulcea
de ap,$
L Mul0umesc% 4ise Pepo /i% -ntorc+ndu-se spre 1romi9ete% spuse8 eu
sunt 2uc,tar la familia Nasidia$ Copilul mic al st,p+nilor n-are ce s, su,%
fiindc, ne7esti-mii i-a pierit laptele$ Copilul nostru are-acum doi ani$ A
r,mas -n "talia% la socrii mei$ Mai a7em -nc, patru 2,ie0i mai mari$
L Ferice de tine% fiule$
Pepo r,mase uimit c+nd au4i latineasca limpede-n care-i 7or2i
mo/neaul$
L P,rin0ii mei au fost scla7i ai familiei Nasidia$ P,rin0ii st,p+nului de-
acum i-au eli2erat$ Am r,mas -n cas,% fiindc, st,p+na e cumsecade /i e
sor,-de-lapte cu ne7ast,-mea$ ?i st,p+nul% /i d+nsul e om cumsecade$ A
pr,p,dit el a7erea p,rinteasc,% dar nu e om r,u$
L Cum 4iceai c,-l c9eam, pe st,p+nul t,u% fiuleB
L Iaius Proculus Nasidius$
L Iaius Proculus NasidiusC
L Pe st,p+n, o c9eam, Claudia #aleria$
:Iaius Proculus Nasidius;% -/i repet, 1romi9ete /i% deodat,% -i r,sun, -n
cap 7ocea st,p+nei lui de la Roma8 :Iaius ,sta 2un 2,iat ar fi% de n-ar fi
at+t de lene/$ 3l /tiu de c+nd s-a n,scut% c, de-o 7ia0, sunt prieten, cu
maic,-sa$ Nu 7ine o dat, aici s, nu 7rea s, mul, ce7a 2,nu0i /i% cu toate
c, /tiu% tot -i dau% sec,turaA Are-o ne7ast, frumoas, /i de neam% dar
poam,C Cum e sacul e /i peticul;$ Prin urmare% pe copilul lor a7ea s,-l
al,pte4e Asta$
L Pe domnia-ta cum te c9eam,% 2,tr+neB -l -ntre2, 2uc,tarul% pun+ndu-
i prietene/te m+na pe um,r$
&J'
- "LEANA #ULPESCU -
L 1romi9ete$
L CumB
L 1ro-mi-9e-te$
L 1romi9eteA A/a-l c9eam, pe copilul ,l mic al st,p+nilor$ Eu credeam
c, 1romi9ete e nume recesc$ Nu-i recescB
L Nu$
L P,i% atunci% te pomene/ti c, ladiatorul nostru o fi /i el de-al 7ostru$
=1romi9ete ciuli urec9ea /i se uit, -ntre2,tor la str,in>$ 1umitale pot s,-0i
spun% c, e/ti om 2,tr+n /i n-o s, te-apuci s, m, spui$ =Pepo se-aplec, la
urec9ea lui 1romi9ete>$ Cic, 1romi9ete ,sta mic al st,p+nilor ar fi f,cut
de st,p+na mea% Claudia% cu un ladiator% unul Leontes$ Pe ,/tia cine-i /tie
de ce neam suntCB St,p+na e femeie cumsecade /i omenoas,% dar are
partea astaC deC =1romi9ete ar fi 7rut s, mai aud, o dat, cu7intele spuse
de Pepo% dar se +ndi s, nu-i tre4easc, 7reo 2,nuial,$> Leontes ,sta e un
2,r2at falnic$ L-am 7,4ut -n aren, lupt+ndu-se cu ladiatori% cu fiare$ E ca
pantera de iute$ L-am 4,rit alt, dat, la terme$ Era cu mai mul0i ladiatori$
To0i 7or2eau -n ura mare$ Numai el t,cea$ Un rec s-a apropiat de el% i-a
pus m+na pe piept cam pe-aici /i l-a-ntre2at ce semn era semnul pe care-l
a7ea -n dreptul inimii$
L Ce fel de semn a7eaB -ntre2, 1romi9ete$
L Ca o frun4, de plop$ "-a r,spuns recului c, era un semn din na/tere$
Atunci i-am au4it 7ocea8 .oas, /i frumoas,$ #oce de 2,r2at$ (-n0ele pe
st,p+n,-mea$ =(mul se opri 2rusc% parc, i-ar fi t,iat cine7a firul 7or2ei$>
<,tr+ne% s, nu cum7a s, spui cui7a ce 0i-am spus$
L 3mB
L S, nu spui cui7a ce 0i-am spus$ St,p+na e femeie cumsecade% -ncolo%
trea2a ei$ ?i de c+nd cu ladiatorul ,sta% ori mi se pare mie% ori c9iar s-a
potolit$ Acuma ai 4ice c, e a mai a/e4at, femeie$ S-o fi s,turat% conc9ise el
pe-un ton meditati7$
1romi9ete d,du din cap% ca s, se par, c, lua parte la discu0ie$ :(r fi
fost ei la Roma ladiatori mul0i cu numele ,sta% Leontes% numai c, semnul
de deasupra inimii nu putea fi dec+t pe pieptul lui Liuris% pentru str,ini 6
Leontes$;
L ?i ladiatorul ce mai faceB
L Oice c, s-ar fi l,sat de aren, /i c-ar fi plecat prin lume$
L 1ar de copil /tieB
&J*
L Ne7ast,-mea% care% fiind sor,-de-lapte cu st,p+na% le /tie pe toate% c,
toat, 4iua /opoc,iesc una cu alta% ne7ast,-mea 4ice precum c, n-ar /ti$
L N-o /ti% admise 1romi9ete$
L <,tr+ne% cu fata% doica lui Weti 6 a/a-i spunem noi 2,ie0elului 6 cu
fata asta ce eB
L E copil orfan% r,mas din r,42oaie$ Nu /tie nici c+0i ani are$
L 1ar e cinstit,B adic,% 7reau s, 4ic% nu pune m+naB
L E cinstit,$
L ?i copilul cu cine l-o fi f,cutB
L Ea /tie$
L 1ac-o /tiC
L S, /tii c, nu e destr,2,lat,$
L ( fi 7rut s, fac, oare copilul sau s-o fi -nt+mplatB
L 1oar 4eii le /tiu pe toate% fiule$ (mului -i e dat s, /tie doar ce 7ede$
Asta ie/i din cas, cu le,tura pe m+n,$ Puse le,tura su2 tei% m+n+ie
copiii% -i dep,rt, de lea,n /i-l lu, pe Cicio -n spinare% apoi -/i trecu din
nou le,tura pe 2ra0$ Se opri -n fa0a lui 1romi9ete% se l,s, -n enunc9i /i-i
s,rut, dreapta$
Se-apropie de Panesia% -nenunc9e /i-n fa0a ei% /i-i s,rut, m+na$ Femeia
-i puse m+na dreapt, pe cre/tet /i-i spuse8
L Copilul pe care-ai s,-l al,pte4i e de stirpe reeasc, /i nu ne e str,in$
Mo/ 1romi9ete oft,$ Panesia 7or2ise pentru el$ Asta o pri7i nedumerit,%
-ns, nu-ntre2, nimic$
Se ridic, /i st,tu ne9ot,r+t, o clip,$ 1esc9ise de c+te7a ori ura p+n, s,
spun, ce-a7ea de spus8
L Spune0i-i lui Maister s,n,tate din partea lui Cicio /i din partea mea$
Pepo se ridic, de pe trunc9iul de copac% ridic, m+na a salut -nspre
1romi9ete /i Panesia /i% -n timp ce trecea -n dreapta Astei% le spuse8
L R,m+ne0i s,n,to/i$ Nu 7, fie ri., de fat,% c, oameni suntem /i noi$
1romi9ete /i Panesia% orfanii 6 care t,ceau to0i% ca prin minune 6 -i
duser, p+nN la poart,$ Pricepuser, c, /i Cicio /i nana Asta plecau de l+n,
ei$
Uit+ndu-se dup, Asta p+n, ce n-o mai 7,4u% 1romi9ete sim0i cum i se
rupe ce7a -n suflet$ :1up, ce ne-au luat tot% acum tre2uie s, le mai d,m /i
mame cu lapte;$ Cu toate c, pruncul pe care-a7ea s,-l al,pte4e Asta era
str,nepotul s,u% 1romi9ete nu-l putea desp,r0i de p,rin0ii lui leiui0i5 -n
&J@
- "LEANA #ULPESCU -
fa0a-ntreii lumi% copilul Nasidiilor era -nc, un 7l,star r,s,rit din
puternicul copac al cotropitorilor$
Spre sear,% c+nd ar/i0a se mai domoli% 1romi9ete lu, ciu2erele /i
co2ili0a /i porni s, care p,m+nt peste ruinele cet,0ii$
(stenise /i st,tea cu oc9ii pe cer$ Yudec+nd dup, stele% mai era ni0el
p+n, la mie4ul nop0ii$ 1up, ultimele ciu2ere de p,m+nt c,rate /i 2,tucite%
1romi9ete sim0ea% -n fiecare noapte% -mp,carea pe care o d,-mplinirea unei
datorii$ Luna era -n ultimul ei p,trar$ 3n urma unor urcu/uri /i co2or+/uri /i
9+rtoape-ale 7ie0ii% era lini/titor s, 7e4i c, pe lumea asta r,m+nea ce7a
neatins% nesc9im2at /i ne-ntinat8 cerul$ Cu oc9ii la lumea de deasupra% ale
c,rei taine -i erau la fel de necunoscute ca /i cele omene/ti% 1romi9ete se
ridic, -n picioare$ Se l,s, apoi -n enunc9i% -/i -mpreun, m+inile% -/i lipi
fruntea de p,m+ntul c,rat cu m+inile lui /i sim0i cum din ad+ncul fiin0ei i
se -n,l0a un +nd8 :#, mul0umesc% 4ei% pentru 2una-7estire pe care mi-a0i
dat-o$ #, mul0umesc% p,rin0i de sus% c, nu ne stine0i /i c, ne-a0i trecut -n
altce7aA;$
Au4ul 2,tr+nului se-nfior, de c+ntatul coco/ilor% prelun% -nalt /i
p,trun4,tor ca sunetul unei tr+m2i0e de 2iruin0,$
S
To0i ai casei Nasidia% -n frunte cu domina, -i -ndr,ir, pe Asta /i pe
Cicio$ Asta -n0eleea latine/te /i% cu toate c, nu scotea niciun cu7+nt% de/i
ar fi putut% Claudia o socotea de/teapt,% .udec+nd dup, rostul pe care-l a7ea
la trea2, /i dup, 2una ei cu7iin0,$ Claudiei i se p,rea c, nu 7,4use
niciodat, at+ta cur,0ie -ntr-o pri7ire% c+t, 7edea -n oc9ii Astei$ Toat,
f,ptura ei era pentru Claudia o-ntrupare a inocen0ei$ Nu-/i putea -nc9ipui
cum de Asta a7ea un copil$ Sinurul element ce-o con7inea de
maternitatea doicii era laptele a2undent cu care-i s,tura pe cei doi prunci$
C+nd o 7edea al,pt+ndu-l pe unul din ei% dreapt,% f,r, niciun cu7+nt% cu
pri7irea plin, de pace% co2or+t, asupra copilului% Claudiei -i 7enea s,-
nenunc9e4e precum -naintea unei di7init,0i care /i-ar fi desf,/urat
darurile /i puterile-n fa0a ei$ La-nceput% -ncerc, s, afle de la Asta c+te ce7a
despre 1romi9ete$ Fata d,dea din cap /i-at+t$
Au4ind c, 7ec9ea ei cuno/tin0, de la Roma% WiXinis% s-ar fi aflat prin
partea locului% Claudia o puse pe #eturina s, i-l ,seasc,$ ?tiindu-l om pe
care nu-l puteai -m2ro2odi cu-ntre2,ri ocolite% primindu-l ca pe-un 7ec9i
&JD
prieten 6 WiXinis do7edindu-se cinstit -n toate cump,r,rile /i% mai ales%
7+n4,rile-n care-i fusese mi.locitor 6 -l -ntre2, direct ce /tia despre
2,tr+nul numit 1romi9ete$
L Este unc9iul reelui 1ece2al% frate cu mama acestuia$ (m -n0elept /i-
n7,0at% cu toate c, tr,it totdeauna ca un om de r+nd$ 1e altminteri% a/a tr,ia
/i 1ece2al% cu toate a7u0iile lui$ Pe mul0i -i nemul0umea asta% fiindc, nu-
n0eleeau cum cine7a poate% a7+nd% s, se poarte ca /i c+nd n-ar fi a7ut$
L Cre4i c, dac, m-a/ duce la 2,tr+nul ,sta ar 7rea s, stea de 7or2, cu
mineB
L Ar sta de 7or2,% dar mare lucru n-a0i afla de la d+nsul$ Ei cu str,inii
nu 7or2esc niciodat, despre trecut$ 3l consider, sacru8 sinurul te4aur care
le-a r,mas$ 1e pe 7remea c+nd era la Roma% scla7 al ilustrei CMcilia% /tiu
c, 1romi9ete a a7ut doi feciori% are patru nepo0i% trei parc, 6 la Roma% unul
6 -n Eipt$ Mai mult nu /tiu$
L Numele !romihete e un nume frec7entB
L 1in c+te-am priceput eu% la d+n/ii% numele se dau dup, o anumit,
ierar9ie8 unele 6 numai celor care descind din rei$ 1e pild,% c+nd cine7a
a.une la ei ponti)eL maLimus, i se spune 1eceneu$
L A/a 7as,4ic,C
L 3ntocmai a/a cum spun$ Altminteri% ce mai faciB
S
3nso0it, de Asta% de cei mici /i de Pepo% Claudia -ncepu s,-/i fac, mereu
drum pe la :casa copiilor;% cu lucruri 2une de m+ncare$ Copiii% c+nd o
7,4ur, prima dat,% -m2r,cat, cum nu mai 7,4user, pe nimeni% nu-ndr,4nir,
s, se-apropie de ea$ Claudia le d,du fiec,ruia-n m+n, din 2un,t,0i /i m+nc,
-n fa0a lor% ca s, le dea cura.$ St,tu apoi pe trunc9iul de su2 tei% 2,u ap,%
7or2i pe-ndelete cu Maister% cu 2,tr+nul 1romi9ete /i cu Panesia$
Toamna% -ntr-o 4i% la desp,r0ire% se uit, -n oc9ii 2,tr+nului /i-i /opti8
L Fiul meu cel mic se nume/te 1romi9ete$ A/a a 7rut tatl lui s, se
numeasc,$
3n aceea/i 4i% Panesia% r,m+n+nd -n urm, cu Asta /i uit+ndu-se dup,
Claudia% spuse8 :Femeii ,steia are s, i se limpe4easc, 7ia0a;$
3n prim,7ar,% Weti se -n0,rc, sinur8 nu mai 7ru s, su,$
Asta% socotind c, menirea ei -n casa Nasidia se-nc9eiase% -/i str+nse
lucrurile /i 6 prin esturi /i prin c+te7a cu7inte latine/ti% rostite f,r, nicio
&JE
- "LEANA #ULPESCU -
poticneal, 6 -i explic, st,p+nei c, ea /i fecioru-s,u a7eau s, plece%
mul0umind pentru traiul 2un pe care-l duseser,$ Claudia /i #eturina se
uitau la doic, /i la pruncul ei ca la ni/te rude% ceea ce nu le-mpiedica s,
7ad, pri7irile pe care /i Nasidius /i Pepo i le-aruncau% /i care n-a7eau
nimic fratern$ F,r, s, fie eloase% r,suflar, u/urate c+nd Asta le p,r,si%
+ndindu-se mai ales la situa0iile nepl,cute-n care cei doi suspin,tori o
puneau pe fat,$
Cum -i 7,4ur, din nou acas, pe Asta /i pe micu0% copiii at+rnar,
numaidec+t copaia-n tei% cu toate c, afar, era -nc, destul de fri$ Cel mic%
oricum nu mai st,tea -n copaie$ Se ridica sinur -n /e4ut /i% spri.init% c9iar
-n picioare$ Timpul -ncepu s, se-nc,l4easc,$ <,ie0elului i se f,cu un 0arc$
3n orele calde-ale 4ilei% copiii /i Maister r,m+neau -n curte /i rosteau -n
cor cele -n7,0ate8 silva, silvC
1in 0arc% se-au4ea din c+nd -n c+nd c+te-un c9iot al lui Cicio8
L #a% 7eA
Maister -ntorcea capul spre copil% iar acesta% mai -nt+i sur+dea% apoi
-ncerca s,-/i ascund, capul su2suoar,$ C+nd se-asiura c, nu-l 7ede
nimeni% Maister -l ridica -n 2ra0e /i se uita -n oc9ii lui p+n, sim0ea c,-l
ustur, lo2ii% -l str+nea la piept% -l punea la loc -n 0arc /i% cu pasul lui
mare% de sem,n,tor% pleca f,r, s, pri7easc,-n urm,$ Copilul ofta% uit+ndu-
se dup, el% /i% de cum -l puneau diminea0a-n 0arc% -/i -ndrepta pri7irea spre
poart,$
3ntr-o 4i% dup, ce se risipir, copiii% Maister lu, micu0ul -n 2ra0e /i se
duse cu el su2 tei$ Se-a/e4, pe trunc9iul de copac pe care st,teau de o2icei
to0i ai casei% /i-l puse pe Cicio de-a c,lare% pe enunc9i% -l aplec, ni0el pe
spate /i se uit, lun -n oc9ii copilului care-ncepu deodat, s, pl+n, /i-/i
ascunse capul la pieptul maistrului$ 3nainte de-a-l a/e4a iar -n 0arc%
Maister -/i duse policarul m+inii drepte la fruntea copilului% apoi% -i atinse
co/ul pieptului /i% pe r+nd% umerii$ Asta% care tocmai ie/ise-n u/,% sim0i c,-i
fue s+nele din 7ine c+nd -l 7,4u pe maister f,c+nd semnul acela asupra
copilului ei$ ( clip,% -i trecu prin suflet presim0irea unei nenorociri$ 1in
c+0i7a pa/i a.unse l+n, maistru$ 3n poart, -i puse o m+n, pe 2ra0% -i trecu
-n fa0, /i se uit,-ntre2,tor -n oc9ii lui$ " se p,ru c, deslu/e/te-ntr--n/ii o
9ot,r+re de nestr,mutat /i i se mai p,ru c, pri7irea maistrului plutea
unde7a deasupra lumii$ :Ce-o 7edea el% oareB;% se-ntre2, Asta$
&JG
1eodat,% oc9ii maistrului o 7,4ur, numai pe ea$ 3n ei sclipi 4+m2etul
-mp,c,rii$ Maister ridic, m+na dreapt,-n aer /i% pri7ind peste lume% f,cu
asupra femeii semnul$
Trei 4ile% una dup, alta% Maister nu se mai ar,t,$ Nedumeri0i% copiii
erau ata s, se duc,-n castru% s,-ntre2e ce se-nt+mpla cu dasc,lul lor% care
le f,cea din -n7,0,tur, un fel de .oac,$ 1romi9ete% Asta /i Panesia -i oprir,$
A patra 4i -ncepu c,utarea$ Curtea% :casa copiilor;% -mpre.urimile fur,-
mp+n4ite de romani% iar copiii 6 -ntre2a0i% Asta% Panesia /i 1romi9ete 6
interoa0i ca ni/te infractori poten0iali$ Asta% Panesia /i 1romi9ete nu se
speriar, de-ntre2,rile repetate la nesf+r/it% ci de ceea ce-l a/tepta pe
Maister dac, era prins$ F,r, s, le fi spus Panesiei /i lui 1romi9ete nimic
despre semnul pe care Maister -l f,cuse-asupra copilului /i-asupra ei%
semn pe care-l sim0ise ca pe-un r,mas-2un% Asta era -ntr-un +nd cu d+n/ii8
to0i trei erau siuri c, Maister fuise c,tre Mia4,noapte% acolo unde nu
erau romani$
A cincea 4i% mai sla2 dec+t o um2r,% cu lan0uri la picioare% Maister fu
adus -napoi -n castru$
Cu +ndul de-a-i -ndulci pedeapsa% adic, de a-l trimite la ocne sau la
alere pe 7ia0,% Scaurianus -ncerc, s,-i suere4e un r,spuns8
L Te-ai r,t,cit% nuB
L Am fuit$
L 1e ceB
Scaurianus% prin tonul eal /i calm% -ncerca s,-i dea acu4atului timp s,
ticluiasc, un r,spuns care s,-l a7anta.e4e$
L Fiindc, a/ fi 7rut s, mai tr,iesc /i altfel$
L Ce te nemul0umeaB
Maistrului% cunosc,tor al 7alorii timpurilor /i-a modurilor ramaticale%
nu-i sc,p, imperfectul pe care-l folosi leatul$
L Lumea-n care tr,im$
L E cre/tin% stri, cine7a din mul0imea -n fa0a c,reia se 0inea consiliul
de .udecat,$
Se mai au4ir, /i alte 7oci care striar,8 :E cre/tin% e cre/tin;$
Multe pri7iri se pironir,-n p,m+nt$ F,r, s, fi fost cre/tini% -n r+ndul
armatei multora le era sil, de delatori$ #enit, din at+tea uri% dela0iunea nu
mai putea fi inorat, de Scaurianus% care-n9i0i o dat,-n sec -nainte de-a-l
-ntre2a pe acu4at8
L E-ade7,rat c, e/ti cre/tinB
&!K
- "LEANA #ULPESCU -
L E-ade7,rat$
L 1ar recuno/ti autoritatea imperVtoruluiB
L Aici% pe p,m+nt% d,m ce4Vrului ce este al ce4Vrului$
L 1espre aici 7or2eam$ 30i pare r,u c-ai -ncercat s, fui% nuB
L NuA 3mi pare r,u doar c-am -ncercat at+t de t+r4iu$
L Ce spui nu e-n ap,rarea ta$
L Acum% c+nd am pierdut totul pe p,m+nt% am c+/tiat dreptul de-a
spune ade7,rul$
L ?i care cre4i c, e ade7,rulB
L C, 7ia0a pe care am dus-o eu 6 uci+nd ca s, nu fiu ucis% pr,d+nd
numai /i numai ascult+nd or2e/te ordine 6 nu face nici c+t un 7re. uscat$
1ac, asta e 7ia0a pe p,m+nt% po0i pleca din ea f,r, p,rere de r,u$
Prin sufletul leatului imperial trecu o und, de triste0e$ 1e4ertorul
apar0inea speciei rare a celor care-/i p,strau demnitatea -n orice-
mpre.urare8 nici aresi7itatea% nici umilin0a ipocrit, 6 uneori c9iar sincer,
6 a disper,rii% ci doar senin,tatea -n fa0a plec,rii dintr-o 7ia0,% despre care%
-n sinea lui% Scaurianus +ndea la fel$ Numai c,% pornit pe drumul unei
cariere% el 7oia s-o-nc9eie pe-n,l0imi% ca ma.oritatea oamenilor care-/i
concentrau eneria asupra sinurei certitudini8 7ia0a p,m+nteasc,$ 1elictul
de opinie se pedepsise de pe c+nd nimeni nu 2,nuia c, -ntr-o 4i a7eau s,
existe Roma /i romanii$ Un ree-al Eiptului% de pild,% -ncercase% -n
7ec9ime% s, sc9im2e credin0a oficial, cu-o credin0, nou,% monoteist,%
credin0a -n discul solar$ Acel ree% Amen9otep pe numele s,u% c+nd nu se
mai -nc9inase lui Amon% -/i sc9im2ase numele% -n AX9enaton% dup, Aton%
noul 4eu unic$ At+ta preo0ime care se 7edea ruinat, nu putea pri7i cu oc9i
2uni o asemenea r,sturnare$ ?i nu numai preo0imea8 to0i cei c,rora le
tul2ura o2i/nuin0ele$ AX9enaton% primul /i ultimul faraon cu-acest nume%
fusese trepanat$ Trepanarea era un mod mai eleant de-a asasina% re4er7at
capetelor -ncoronate$ Un fel de ec9i7alent al in7ita0iei la sinucidere pe
care-o lansau su7eranii Romei unor persona.e c,4ute-n di4ra0ie /i
de7enite% deci% inoportune$ Nimic nu se sc9im2ase pe lume -n pri7in0a
celor care nu-mp,rt,/eau /i% mai ales% nu se f,ceau c,-mp,rt,/esc p,rerile
oficiale$
Scaurianus% dornic s, p,trund,-n meandrele unui suflet% ar fi continuat
interoatoriul$ Tem+ndu-se -ns, de r,spunsuri ce-ar fi putut st+rni -ntre2,ri
/i-n min0i mai pu0in dedate cu +ndirea% plin de p,rere de r,u pentru o 7ia0,
pierdut,% curm, aici interoatoriul$
&!J
3n pri7in0a de4ertorilor% leea era clar,8 de4ertare -n teritoriu str,in 6
pedeapsa capital,$ Culpa de-a fi cre/tin 6 adept al acestei religio ilicita,
cum o declarase 1omi0ian% /i pe care /i Traian o persecuta prin rescripte
imperiale 6 se pedepsea% de asemenea% cu moartea$ C9iar dac, unii mem2ri
din statul-ma.or al noii pro7incii erau de p,rere c, respectarea tradi0iilor
reliioase men0inea coe4iunea spiritual, a poporului 6 altcum% destul de
precar, 6 nimeni nu mai credea -n 4ei% al c,ror cult -l practicau doar ca
element de parad,% f,r, niciun r,sunet -n suflete$ Cum acest stat-ma.or
r,spundea -n primul r+nd de disciplina armatei% el nu-/i putea -n,dui
specula0ii filosofice$ Leea% 2un, sau rea% tre2uia aplicat, /i nu ei erau -n
drept s-o .udece /i% cu-at+t mai pu0in% s-o sc9im2e$ Sentin0a nu tre2uia
am+nat,$ P+r/i0i prin r,42oaie% cei din statul-ma.or -n7,0aser, c, nimic nu
se uita mai u/or dec+t mor0ii$ P,rerile di7erente fa0, de politica oficial,
puteau st+rni curente de opinii -n r+ndul armatei$ Sentin0a se d,du -n urma
unei deli2er,ri sumare8 de4ertorul era condamnat la moarte$ Execu0ia a7ea
s, urme4e imediat$ Potri7it tradi0iei% condamnatului i se-mplineau trei
dorin0e% dac, ele nu prime.duiau ordinea social, /i nu d,unau nim,nui$ 3n
ordinea importan0ei pentru el% Maister ceru8 s, fie crucificat 6 -n loc s, fie
decapitat5 s,-i mai 7ad, o dat, pe copiii c,rora le fusese dasc,l /i% de
asemenea% pe cele dou, femei /i pe 2,tr+nul care le purtau de ri.,5 s, fie
trimis, alor lui -n Sicilia o epistol, pe care-o a7ea totdeauna asupra sa$
Execu0ia urma s, ai2, loc -naintea mesei de pr+n4$ Condamnatului i se
oferi de m+ncare% dar el o refu4,$
Cu toate c, nu se afla -n fa0a primei condamn,ri pe care-o pronun0ase-n
7ia0a lui% leatul manifesta o 7,dit, proast, dispo4i0ie$ 3l sf,tui pe
condamnat s, accepte pedeapsa o2i/nuit,% ca fiind mai pu0in c9inuitoare$
1e/i -i 7or2i cu 2l+nde0e p,rinteasc,% nu reu/i s,-i sc9im2e 9ot,r+rea$
L <,iete% la ce 2un s, te c9inuiB E/ti ne2un s, 7rei crucea -n locul
securii$
L Sunt ne2un de c+nd am -nceput s, 7,d lumea altfel$
C9ipul maistrului% cu tr,s,turi t,ioase /i -n,sprite mai cu seam, de
p,rul neru 0epos% c,p,tase-o dulcea0, /i-o 2l+nde0e pe care nu le-a7usese
niciodat,$ (c9ii lui neri -l -m2r,0i/ar, pe leat cu-o pri7ire fr,0easc,% de
parc, din ura acestuia ar fi aflat cine-/tie-ce 2un,-7estire$
L 1umne4eu% care este unul sinur% s, 7, ierte p,catulA P,catul pe care
sunte0i silit s,-l face0i% -n,l0imea-7oastr,A
&!!
- "LEANA #ULPESCU -
Patru leionari aduser, copiii% pe 2,tr+nul 1romi9ete /i pe cele dou,
femei de la care Maister -/i lu, r,mas-2un$ Le spuse c+t de mult
-nsemnaser, ei to0i -n 7ia0a lui% /i-/i opri oc9ii -n oc9ii Astei% care-
n0epenise cu Cicio -n 2ra0e$ Apoi le ceru iertare dac,-i sup,rase cu ce7a$
F,r, s, priceap, ce spunea Maister% copiii sim0ir, c, se petrecea un lucru
neo2i/nuit de ra7 cu dasc,lul lor$ Mo/ 1romi9ete l,muri copiilor cum /tiu
mai 2ine cu7intele maistrului$ Leionarii le f,cur, un semn 6 /i lor% /i
-nso0itorilor 6 s, se dep,rte4e$ Copiii nu se mi/car, nici la st,ruin0ele lui
1romi9ete$ 1eodat,% se-a/e4ar, to0i pe .os% pe p,m+ntul ol% -/i ridicar,
enunc9ii% -/i -mpreunar, m+inile peste ei /i r,maser, neclinti0i8 sem,nau
cu c+inii de st+n, care-ncon.oar, du/manul /i-a/teapt, s,-l 2iruie prin
r,2dare$
1up, ce-l culcar, pe trunc9iul furcii% Maister fu leat% cu 2ra0ele
petrecute peste tra7ersa rin4ii pati2ulare$ Su2t picioare nu i se pusese
lemnul de spri.in 6 sedile sau cornu% Un om cu mil, -l a.uta astfel s, moar,
mai repede$
1romi9ete d,du s, se-apropie de r,stinit% dar doi leionari i se-
a/e4ar,-n fa0, /i-i f,cur, semn s, se dep,rte4e$
L A/ 7rea s,-i spun un cu7+nt de m+n+iere% /opti 2,tr+nul
leionarilor$
L Spune-i-l de-aici$
L 5ene vale, :agistre< stri, -ntr-un t+r4iu 2,tr+nul$
L Gratias tibi< sun, plin de pace lasul maistrului$
Cum st,tea -ntins pe trunc9iul ale c,rui capete erau spri.inite de dou,
capre de lemn% -nalte cam p+n, la 2r+ul unui om% Maister -ncerca s,-i
cuprind, pe to0i -ntr-o pri7ire$ Pe copii nu-i 7edea$ "ar pe 1romi9ete% pe
Asta /i pe Panesia 6 doar de la 2r+u p+n, la 2,r2ie$ Pieptul Astei era
acoperit de 2,ie0elul care d,dea -ntruna din picioarele cu c,l0uni al2i% de
l+n,$
1up, ce-l -n,l0at,% Maister le 7,4u numai cre/tetele$
:Ce frumos e-n .ur$ A-nfrun4it p,dureaC;$
( musculi0, -i d,dea t+rcoale pe la oc9i$ 3ncepur, s,-l m,n+nce
pleoapele$ #ru s, ridice m+na dreapt,$ Uitase c, m+inile -i erau leate$
Str+nse puternic m+na dreapt,$ Sim0i un cu0it atroce -n um,r$ :1oamne% s,
fii la 2unul-plac al unei +4eA ( 0ine multB;$ Pentru prima oar, -i trecu o
nelini/te prin suflet$ :Nu m, l,sa% 1oamneC (amenii ,/tia n-au s, /tie
niciodat, c+t au -nsemnat pentru mine$ Mai ales Cicio$ P+n, s, se fac, el
&!&
mare% /i numele au s, mi-l uite$ 1ar ei nici nu /tiu cum m, c9eam,$ S, le
stri de-aici% la ce 2unB Maister e destul$ S,rmana mamaA;$
Respira tot mai reu$ Trupul -i amor0ise$ Capul -i c,dea mereu -n piept$
Pleoapele i se umflaser,$ A2ia le mai putea desc9ide$ " se p,ru c, 7ede
lume mult, adunat, pe colina din fa0,$
1romi9ete -l ru, pe unul dintre leionarii de ard, s, dea
condamnatului o c+rp, -nmuiat,-n ap,% r,2indu-se s, i-o -ntind,$
Leionarul -l respinse pe 2,tr+n% dar se-adres, altui leionar care se
pre,tea s, intre -n sc9im2 /i-i ceru s, aduc, o c+rp, ud,$
L 3n "nfern nimere/te /i f,r, s, 2ea ap,$
Primul leionar 7,rs, apa din plosca plat, de la cin,toare peste-o
n,fram, pe care% cu suli0a% o-ntinse r,stinitului$ Acesta nu mai a7u putere
s, soar2, /i nici s, mul0umeasc,$ Stropii de ap, -i cureau de pe 2,r2ie pe
piept$
L :agistre, hic sumus cum tu, r,sun, deodat, lasul Astei care 0+/nise
-n picioare$
L 'ecum, /opti Maister$
:( folosi oare la ce7aB;% mai a7u puterea s, se +ndeasc,$ Nu mai sim0i
suli0a -nfipt,-ntre coaste pentru a-i scurta aonia$ La stri,tul Astei% toat,
suflarea adunat, pe colin, se ridicase-n picioare$
1incolo de oameni% mai departe% re4emat, de-un copac% st,tea Claudia$
#,4use cre/tini sf+/ia0i de fiare-n aren,% ladiatori uci/i% dar nu sim0ise
niciodat, fiorul mor0ii intr+ndu-i prin suflet ca acum$ La c+0i7a pa/i de ea
se afla WiXinis$ Contempla cu oc9i melancolici pri7eli/tea$ S,r2,torise 6 a
c+ta oar, sinurB 6 4iua de Pesac9$ 3n cur+nd a7ea de +nd s,-/i aduc,
familia din Eipt$ :Mereu tre2uie s, fuim din EiptC;$ Scaurianus -i
acordase c9iar -n acea 4i o -ntre7edere la apusul soarelui$ Soarele apunea$
WiXinis se-nclin, spre Claudia% care nu-l 7,4u$ :A paispre4ecea 4i a lunii
Nisan;% -/i spuse-n +nd% -n timp ce se-ndrepta cu pas a2,tut spre castru$
:?i pe acela tot a4i l-au r,stinitC;$
1acii statur, un timp -n picioare% nemi/ca0i$ 1eodat,% femeile -ncepur, a
se roti -ncet$ Porni mai -nt+i un las% treptat ad,u+ndu-i-se altul /i altul%
p+n, se -nt+lneau toate% pentru ca apoi s, scad, iar, las dup, las% la unul
sinur$
(% moarte% ce 0i-a/ pofti$
#i0, 7erde iad,ra%
&!'
- "LEANA #ULPESCU -
La mine c+nd -i 7ini%
#i0, 7erde iad,raC
1in castru se aduse o scar, du2l,$ Un leionar o re4em, de trunc9iul
furcii /i urc,% altul trecu s-o spri.ine% spre mai mare siuran0,$
L Nu e 2ine% stri, osta/ul de sus /i co2or-$ Nu-i pot de4lea m+inile$
S-o punem -n spatele crucii$
1romi9ete% Panesia /i Asta% purt+ndu-l pe Cicio adormit -n 2ra0e% se-
apropiar,$ Cu oc9ii la r,stinit% romanii -i l,sar,-n pace$ C+nd m+inile
r,maser, f,r, le,turi% trupul se aplec, mult -nainte% de/i osta/ul r,mas .os
-l proptea cu lemnul suli0ei$ 1romi9ete st,tu dedesu2t cu 2ra0ele desc9ise$
Leionarul mut, iar scara% aduc+nd-o -n fa0,% urc, din nou /i scoase
fr+n9ia de la picioarele supliciatului$ Trupul se l,s, mai -nt+i -ntr-o parte%
capul se i42i cu t+mpla de-un dru al sc,rii /i r,mase-a/a% spri.init$
L Suie pe dincolo% prin spate% /i-ncearc, s,-l iei -n spinare% stri,
leionarul de sus% f,r, s, se-adrese4e cui7a anume$
Urc, 1romi9ete$ Se-n0epeni -n t,lpi% lipindu-/i pieptul de fu/tei$ Trase
cu dreapta capul mortului pe um,r% cu st+na -l prinse de su2sori$ Militarul
se d,du iute .os% apoi% urc+ndu-se pe partea cealalt,% apuc, le/ul de
picioare$
C+nd a.unser, .os a2ia tr,+ndu-/i sufletul% 1romi9ete /i leionarul se
uitar, descump,ni0i .ur--mpre.ur$
Asta-/i scoase 2unda% o-ntinse-n iar2, /i-l culc, pe Cicio$
Se duse l+n, 1romi9ete /i-/i trecu m+inile pe su2 umerii mortului%
1romi9ete% l,s+ndu-i ei po7ara% se dep,rta un pas$ Panesia apuc, picioarele
r,stinitului$ Romanul r,sufl, ad+nc /i porni spre castru$ Camaradul s,u
r,mase locului% Asta /i Panesia se l,sar,-ncet pe iar2,$ Capul maistrului
odi9nea pe pieptul Astei% picioarele 6 -n poalele Panesiei$ Asta se trase
ni0el -nd,r,t% ca mortul s, stea cu fa0a-n sus% /i-i adun, m+inile pe piept$
Scoase de la 2r+u o n,fram,% i-o trecu pe su2t 2,r2ia c,4ut,% o aduse p+n,-
n cre/tet /i-o -nnod,% apoi -/i spri.ini palmele de-o parte /i de alta a
c9ipului care-ncepea s, se r,ceasc,$ :(% 4ei% dac-ar mai /ti% s,rmanulA;$ 3n
p,rul neru al maistrului -ncepur, s, cad, stropi de lapte prelin/i din
c,ma/a Astei$ 3n clipa aceea% Asta sim0i o durere sf+/ietoare-n capul
pieptului /i i se t,ie r,suflarea$ :Oei$ 1e ce ne da0i at+ta suferin0,B Ce 7-am
f,cut noiB;$ 3n cre/tetul maistrului% 2oa2ele de lapte se amestecau cu
&!*
lacrimile$ Panesia le,na u/or picioarele mortului /i /optea :1ormi% copile%
dormi;% uit+ndu-se cu oc9ii ei al2a/tri /i senini% f,r, 0int,% -n 4are$
Medicul se apropia% -nso0it de doi centurioni$ Mereau to0i trei -n pas de
front$ Ai fi 4is c, se-ndreapt, spre cine-/tie-ce fapt, eroic,$ Asta desf,cu
n,frama cu care lease capul ne-nsufle0itului /i i-o ap,s, pe cap ca s-adune
stropii de lapte% apoi o strecur, la cin,toare /i-/i -ncruci/, m+inile la
piept$
Medicul /i centurionii% i42i0i de spectacolul nea/teptat% se oprir, 2rusc$
1up, un timp% medicul se-apropie de mort$ 3l pri7i mai -nt+i de sus /i% de/i
fu siur c,-n trupul -ntins -n fa0a lui nu mai era 7ia0,% se l,s, -n enunc9i
/i-i ascult, inima% a/a cum -i cerea datoria$ Se ridic,% -/i trecu palmele
peste enunc9i% apoi% uit+ndu-se -nc, o dat, la cel plecat din lume% -ntre2,%
f,r, s, se-adrese4e cui7a anume8
L C+0i ani o fi a7utB
L Trei4eci /i trei% r,spunse 1romi9ete -naint+nd spre medic% 3n,l0imea-
7oastr,% continu, el% 7-am rua s,-n,dui0i s,-nrop,m noi mortul$
L Sunte0i cre/tiniB
L Nu suntem$ Noi a7em credin0a noastr,$
L ?i-atunci de ce 7re0i s,-l -nropa0i 7oiB
L Fiindc, a fost un om 2un$
L Tre2uiN s, 7or2i0i cu leatul$ Nu de mine depinde$
1e o2icei% condamna0ii -/i s,pau sinuri roapa% incinerarea fiindu-le
refu4at,$ Pentru a nu se pierde timp% roapa maistrului fu s,pat, de doi
leionari$ Locul fusese ales su2 clina dealului% pe malul Saretiei$
1romi9ete se afla -n fa0a lui Scaurianus$
L Te-a trimis cine7aB -ntre2, Scaurianus% dup, ce-l ascult,$
L Nu m-a trimis nimeni% -n,l0imea-ta$ E 7or2a de mine% un mo/nea%
de dou, femei /i de-o m+n, de copii pe care i-a -n7,0at carte r,posatul
Maister% r,spunse 1romi9ete% uit+ndu-se mustr,tor -n oc9ii leatului$
Pricepu -ncotro 2,tea +ndul acestuia$
L Au s, 7, conduc, patru leionari la roap,$ Admit s, meri
dumneata% femeile /i copiii$ 1ar -n lini/te$ ?i-ndat, ce corpul e-acoperit cu
p,m+nt% 7, duce0i la casele 7oastre$
L Mul0umim$
Ca orice-n7in,tor -n 0ar,-n7ins,% Scaurianus nu putea s, nu se
+ndeasc, la comploturi /i la instia0ii$ 1acilor% desiur% nu li se /terseser,
din memorie cei doi fl,c,i crucifica0i ca pedeaps, pentru cei doi leionari
&!@
- "LEANA #ULPESCU -
disp,ru0i$ 3n mintea lor% pe romanul 7ino7at fa0, de leile 0,rii sale -l
-nfr,0eau acuma cu cei doi r,stini0i ai lor$ "ndulen0a leatului nu era efect
al -nt+mpl,rii$ Scaurianus o2ser7ase demult c, -n anumite momente
mena.area suscepti2ilit,0ilor unui neam -nfr+nt putea a7ea urm,ri
nea/teptat de 2une$ Concesiile f,r, consecin0e tre2uiau totdeauna f,cute$
Nu se recomanda s, li se conteste -n7in/ilor calitatea de oameni$ Ceea ce
f,ceau ei acum era omenesc$ 1ac, nu erau l,sa0i s,-l -nmorm+nte4e pe
romanul pe care-l socoteau de-al lor% fiind /i el un -nfr+nt% +ndul lor
de7enea politic8 l-ar fi ridicat la ran de martir$ 1e-aceea nu d,duse ordin
Scaurianus s, fie-mpr,/tia0i oamenii de pe colina din fa0a crucii% de-aceea
d,duse 7oie femeilor s,-l 2oceasc, pe r,stinit /i% astfel% s,-/i re7erse
inofensi7 am,r,ciunea% -n loc s-o prefac,-n re7olt,$ 1ac,-/i aducea el 2ine-
aminte% parc, /i procuratorul "udeei l,sase familiile s,-/i -nroape mor0ii%
atunci de mult% c+nd cu "esus acela care st+rnise at+ta 7+l7,$
:C+t timp mustul fier2e% nu se-nfund, 2utoiul$ S,rmanii -n7in/iA;$ 1in
c+nd -n c+nd% -n sinea lui% Scaurianus -/i -n,duia s, ai2, alte p,reri dec+t
leatul imperial dintr-o pro7incie prea de cur+nd cucerit, pentru a fi fost
pacificat, /i dincolo de aparen0e$
Trupul maistrului 6 sp,lat de cele dou, femei% uns cu 2alsamuri%
acoperit p+n, su2t 2,r2ie cu-o p+n4, al2,% cu cunun, de meri/or pe piept 6
se le,na pe n,s,lia purtat, de patru leionari$ "mediat -n urm,% 7enea
1romi9ete5 la doi pa/i de el 6 Panesia /i Asta% cu Cicio adormit -n 2ra0e5
apoi% -ncon.ur+ndu-le din trei p,r0i% ca pentru a le ap,ra 6 copiii$ C+nd
a.unser, la roap,% Cicio se tre4i% -/i plim2, oc9ii -nc, somnoro/i -ncoace
/i-ncolo /i-i opri asupra maistrului$ C9iui o dat,8 DEa, ve<F% Leionarii
-ntoarser, to0i o dat, capul% se uitar, la copil% 4+m2ir,% apoi l,sar, oc9ii-n
p,m+nt$
(amenii se aflau pe 7+rful dealului% nemi/ca0i /i t,cu0i% -n lan0 de c+te
unu$
Leionarii co2or+r, mortul -n roap,$
L Sta0i un pic% -i ru, 1romi9ete$
Se duse /i rupse dintr-o salcie trei ml,di0e$ 1ou, le puse cruce% cu una
le-nnod,$
L Pune0i-i-o pe piept% le /opti leionarilor% /i-apoi spuse cu 7oce tare$
Cu las solemn ca /i c+nd ar fi oficiat la un altar8 D5ene vale, :agistre<F%
Cicio spunea din c+nd -n c+nd DEa, veF, cu las mic /i potolit$
&!D
L Maistre% spune-le-alor no/tri ce mai facemA ?i 2,iatului meu%
Tresmis% /i lui spune-i% stri, precipitat Panesia$
:"art,-m, c, n-am /tiut s, te 0in pe p,m+nt% maistreA;% -i spunea Asta
-n +nd$
Un t+n,r% cu un 2r,du0 -n m+ini% se desprinse dintre oamenii care
pri7eau de sus de pe colin,$ Se-nclin, spre cele patru 4,ri% se-nclin, -n fa0a
romanilor ca -n fa0a unora de acela/i neam cu mortul% se-nclin, -n fa0a
2,tr+nului 1romi9ete% a femeilor /i-a copiilor ca-n fa0a rudelor mortului%
-nfipse 2radul pe morm+nt /i-i d,du foc$ "ar c+nd fl,c,rile a.unser,-n 7+rful
2radului% toat, lumea se dep,rt, -n t,cere$
Seara% t+r4iu% femeile trimiser, pe ap, lumini /i cununi de flori -ntru
petrecerea sufletului celui plecat de la ei$
A doua 4i% -n curtea :casei copiilor;% Asta r,s,di un 2r,du0$
S
Cur+nd dup-aceea% spre marea durere-a tuturor% copiii fur, du/i -ntr-o
colonie mare de orfani% a/e4at,-n apropiere de locul 7iitoarei cet,0i-de-
scaun a 1aciei cucerite$ Toate acestea se f,ceau spre deplina uitare a ceea
ce fusese "nainte%
<,tr+nul 1romi9ete st,tea pe 4idul cet,0ii-de-scaun /i p+ndea -n fiecare
noapte stelele$ Se uita pe cer p+n,-l usturau oc9ii$ Oidul dinspre Apus al
Sarmi4eetusei nu-l acoperi cu p,m+nt$ 3l l,s, a/a rete4at /i despuiat% ca o
ran, care nu 7oia s, se-nc9id, /i ca o mustrare$ Moartea pe cruce a
str,inului nemul0umit de rosturile lumii lui rupsese parc, ce7a din sufletul
2,tr+nului$ Nicio moarte de p+n-atunci nu i se p,ruse mai cu t+lc dec+t
moartea maistrului% plecat, din -ndoial, asupra lumii% din c,utarea unor
rosturi mai ad+nci ale firii omului$ Mai mult dec+t orice% acuma lui
1romi9ete -i tre2uia timp s, se +ndeasc,$ Moartea maistrului p,rea s,-i
fi-nc9eiat rostul pe lume$ Se tr,sese 2ra4da inauural, a noii cet,0i-de-
scaun a 1aciei$ Lua0i de 7+rte.ul unei construc0ii at+t de-nsemnate% oamenii
sim0eau din nou c, tr,iesc /i-ncepeau s, uite ce fusese$
"ar cei care-a2ia se n,/teau nici n-a7eau s, ai2, ce s, uite$
Un +nd -l muncea -ntruna pe 2,tr+nul 1romi9ete8 +ndul c, /i lumea
de dincolo ar fi putut fi la fel de str+m2,-n alc,tuirea ei ca /i lumea /tiut,%
de 7reme ce pe-am+ndou, le-nc9ipuise aceea/i minte sau acelea/i min0i$
Moartea maistrului desc9idea o nou, pr,pastie pentru 1romi9ete$ 3ncepea
&!E
- "LEANA #ULPESCU -
iar, s, despart, 7ia0a-n dou,8 "nainte /i dup% 1oar c+nd murise Amalusta
mai sim0ise-at+ta pustiu -n suflet$ 3mp,carea nem,rturisit, a oamenilor cu
noua stare asupra lui n-a7ea putere$ Un co7+r/itor semn de-ntre2are asupra
lumii -i cotropea sufletul$ 3ntr-o diminea0, -/i adun, lucrurile-n dou, traiste
/i-/i lu, r,mas-2un de la Panesia% de la Asta /i de la Cicio$
L Copila mea% -i spuse el Astei% noi doi% -ntr-o 2un, 4i% va trebui s, ne
mai 7edem$
L Unde pleci% 2unuleB -l -ntre2, ea cu un las pierit$ Cui ne la/iB Te
duci /i domnia-taB
Asta sim0ea 2,t+ndu-i -n suflet un 7+nt de pustietate$
:Popor -nfr+nt% popor -nfr+nt;% -i trecu prin minte 2,tr+nului% /i co2or-
oc9ii peste opincile femeilor$ Am+ndou,% -n nemi/carea lor% p,reau
crescute din p,m+nt$ 3n 2ra0ele Astei 6 care-/i 0inea% cu fa0a f,r, 4+m2et%
capul sus /i 0eap,n 6 Cicio% cu m+inile ridicate ca spre-a-/i ar,ta st,p+nirea
asupra lumii% a/a cum -i -nf,0i/au romanii uneori pe imperVtori% st,tea ca o-
ntruc9ipare de 2iruin0, a lumii noi ce-a7ea s, st,p+neasc, asupra acelor
locuri$ :<iruin0a lumii amestecate;% -/i spuse 1romi9ete /i% apropiindu-se
de copil% -/i culc, fruntea peste picioarele lui$
:Ce-o fi-n sufletul omului care fue de lumeB;% se +ndea Asta% /i dou,
r+nduri de lacrimi i se oprir,-n piep0ii c,m,/ii$
L Nu pot s,-0i spun ce se-nt+mpl,% /opti 2,tr+nul /i-/i duse m+na la
inim,% apoi la frunte$ Eu te ro s, m, ier0i c, plec$
3n 7remea asta% Panesia% nemi/cat,% se uita unde7a departe% ca /i c+nd
2,tr+nul s-ar fi dep,rtat de mult$ Pentru ea 6 trecutul% pre4entul /i 7iitorul
erau tot una$
L Mo/ule% rosti% uit+ndu-se mai departe-n 4are% atunci c+nd o fi% s-
aprin4i un foc /i s, tulnici de trei ori ca s, 7in, Asta$ Ai s, ,se/ti tulnicul
acolo unde te duci$ 6colo se 7or2e/te numai de dou, ori8 c+nd a.uni /i
c+nd pleci$
1e/i nu era prima dat, c+nd o au4ea 7or2ind -n dodii% 1romi9ete sim0i
un fior pe /ira spin,rii /i se uit, cu oc9ii mari la femeie% care d,du din cap8
semn c,-i spusese tot ce-a7ea de spus$
1romi9ete le mai pri7i o dat, pe-am+ndou,% -l mai pri7i pe Cicio% care
pornea din 2ra0ele Astei ca m,rul din crean,% se-ntoarse o dat, pe c,lc+ie%
-/i potri7i traista-n spinare /i se-a/ternu drumului cu oc9ii -n .os$ :1ac, n-
ar fi 7enit str,inii peste noi% a/ mai fi plecat% oareB Am,r,ciunea /i
de4am,irea cuprind 7ia0a oric+nd$ Cotropitorul le spore/te% le ad+nce/te
&!G
al2ia /i-n ea 7ars, /i-un /u7oi nimicitor de umilin0,A;$ La apusul soarelui
se opri /i se uit, spre Cetate$ Linia /erpuit, a temeliilor -i aduse-aminte
2,tr+nului de peramentele /i de pieile de 7it, pe care nu se mai /tia cine
desenase 0,rmurile p,m+ntului% peramente mereu desf,/urate pe masa lui
Oa9eu -n c,l,toriile lor pe ap,$ :Pe mare 4ici c, uscatul e loc siur /i
statornic$ ?i iac,-t, c, e doar statornic$ Ce% cum /i c+t s,-0i faci pe p,m+ntB
Oei% c+nd drumul meu se-apropie de 7oi% a.uta0i-m, s,-n0eleA;$ Cu fa0a
spre Cetate% 2,tr+nul -nenunc9e /i-/i duse fruntea la p,m+nt$ Era aproape
noapte c+nd a.unse la pustnici$ Fiecare-/i a7ea un loc -n st+nc, ori o coli2,%
destul de dep,rtate unele de altele ca locuitorii lor s, nu se 7ad, unii cu
al0ii dec+t arareori% din -nt+mplare ori numai c+nd unul -i c,uta pe ceilal0i8
mai 2ine spus% -i 7estea prin tulnic ori prin lumin, c, le mai 7or2ea o dat,$
A.uns -n fa0a unei ad+ncituri -n peretele de piatr,% ad+ncitur, str,.uit, de-o
u/, din creni -mpletite% 1romi9ete se opri /i aprinse un foc de 7reascuri$
Fumuriul nop0ii se tul2ur, de um2re% dou,spre4ece la num,r$ Oece dintre
pustnici erau 2,tr+ni5 c+t de 2,tr+ni% 1romi9ete n-ar fi putut spune$ 1oi
erau p+n,-n patru4eci de ani$ Sp,la0i% -m2r,ca0i cu 9aine curate% sinurele
dou, lucruri ce-i deose2eau de oamenii care nu tr,iau -n pustnicie erau
lipsa /erparului /i lipsa -nc,l0,rilor$ Pri7irea le era str,in, /i f,r, 0int,% ca a
or2ilor$ 1romi9ete nu-/i d,du seama dac,-l 7,4user, sau -l sim0iser, doar$
Se-a/e4ar, to0i pe .os -n fa0a lui /i a/teptar,$
L Sunt 1romi9ete$ Fiul lui Am2rilisC ?i continu, po7estindu-/i 7ia0a
de c+nd -/i aducea aminte /i p+n,-n clipa aceeaC A/a a pierit reele nostru
1ece2al% mai spuse el o dat, /i se opri$
L A/a trec m,ririle prin lume% /opti -ntr-un t+r4iu una dintre 7oci%
ane7oie /i tremurat$
( 7reme r,maser, to0i nemi/ca0i% -nreuia0i parc, de po7ara celor
au4ite$ Primul se ridic, cel ce 7or2ise5 apoi 6 ceilal0i% unul dup, altul$ Cei
tineri 6 ultimii$
L Pacea /i cur,0ia fie-n +ndul t,u% /i-n7a0, s, te despar0i de tine -nsu0i%
rosti acela/i las% ane7oie /i tremurat$
S
A doua sear, dup, plecarea lui 1romi9ete% Panesia -/i adun, lucrurile
/i-i spuse Astei8
L La c+ntatul dint+i al coco/ilor plec$ (mul meu are ne7oie de mine$
&&K
- "LEANA #ULPESCU -
L Nan,% /i nu te temi c, te-or prindeB -ntre2, Asta /optit c+nd -/i mai
re7eni din uimire$
L Nu m, prinde nimeni$ Tu% Ast,% nu uita /i de copilul meu$
3n timp ce 7or2ea% Panesia se-apropie de Cicio% -l pri7i lun% -l lu, -n
2ra0e /i-l str+nse la piept cu duio/ie$
L 1raul nanei% c+nd ai s, fii senator s, nu ne ui0i% -i spuse ea
copilului% pun+ndu-l -napoi -n pat$
L Ce s, fie% nan,B
L Senator$ Ce7a mare la Roma$
L Copilul meu% CicioB
L Ne2,nuite sunt c,ile 7ie0ii% fata mea$
Asta -/i aminti de .ur,mintele de draoste pe care /i le f,cuser, ea /i
Seuris% fiul lui <icilis% marele-sfetnic reesc$
Ar fi 7isat ea atunci c, fiul ei n-a7ea s, fie /i-al lui SeurisB "ar <icilis%
marele-sfetnic /i de tain,% c+te .ur,minte de credin0, nu i-o fi f,cut /i el
Reelui care-l ocrotise /i-l -n,l0aseB
Ea nu /tia ce-nsemna :senator;% dar% din c+te-i fusese dat s, 7ad,% aflase
c, pe lume se putea orice8 /i ce crede /i ce nu crede omul5 /i ce-/i -nc9ipuie
/i ce nu$
Nimeni nu semnal, /i nu o2ser7, dispari0ia lui 1romi9ete /i-a Panesiei$
1oar -n luna urm,toare% 7eni un func0ionar de la annona
0P
s, se interese4e
de ce sus-numi0ii nu se pre4entaser, s,-/i ridice ra0iile de alimente$
Func0ionarul o rupea 2ini/or pe lim2a -n7in/ilor$ Asta -l -n/tiin0a c, cei doi
plecaser, f,r, s,-i spun, unde$ Se tre4ise f,r, ei$ 3i tot a/teptase% dar ei nu
mai 7eneau$ Func0ionarul se mul0umi s,-i scoat, pe cei doi disp,ru0i din
e7iden0a urilor de 9r,nit$ Pe el% at+t -l interesa$ Uit+ndu-se cu pl,cere la
Asta% pe care-o aprecie drept frumoas, /i cur,0ic,% -nduio/at /i de Cicio%
care-i 4+m2ea -ntruna% se oferi s,-i ,seasc, femeii un loc prin casa
7reunui func0ionar superior dintre cei c,rora le 7eniser, so0iile de la Roma$
Asta -i mul0umi% spun+ndu-i c, ea a7ea oric+nd u/a desc9is, -n casa
-naltului func0ionar Nasidius$
S
Spre seara aceleia/i 4ile% Claudia 7eni s-o roae pe Asta s, ai2, ri., de
casa al2, din p,dure c+t timp ei a7eau s, fie pleca0i la Roma$ Lui Nasidius
J@
Ser7iciul apro7i4ion,rii% institu0ie creat, de Auustus =!! -$e$n$>$
&&J
i se f,cuse un dor ne2un de Roma% dup, care t+n.ea ca -nsetatul dup, ap,5
feciorul lor cel mare tre2uia s,-/i continue /i s,-/i des,7+r/easc, -n7,0,tura
pe l+n, maistri de m+na -nt+i% /i nu pe l+n, cei oferi0i de leiunile din
1acia5 #eturinei /i lui Pepo le ardea sufletul dup, copiii lor% l,sa0i -n "talia$
Trei moti7e la fel de-ntemeiate pentru a-i decide s, porneasc, la drum$ ?i%
de ce n-ar fi recunoscut% /i ei% Claudiei% -i era dor de Roma% unde% f,r, pic
de-ndoial,% dup, o a2sen0, care nu era o eternitate% a7ea totu/i s, se simt,
pro7incial,$
<ucuros c, se-ntorsese /i c, se 7edea -ncon.urat de amici ca alt,dat,% la
Roma% Nasidius se dedase unei ne-ntrerupte petreceri$ 1in cau4a exceselor
sau din acea cau4, a cau4elor care se c9eam, sf+r/itul 4ilelor% -ntr-o sear, a
celei de-a treia s,pt,m+ni a /ederii lor acolo% -n timp ce f,cea o li2a0ie lui
<acc9us% i se-ntunec, dinaintea oc9ilor% sc,p, 7inul pe .os /i muri f,r, s,-
/i dea seama8 cam la fel cum /i tr,ise$
Claudia r,mase -nc, dou, luni -n Capital,% pentru a l,sa lucrurile-n
ordine% apoi se-ntoarse-n 1acia numai cu Weti% fiul cel mare urm+nd s,
r,m+n, la 2unicii materni /i s,-/i 7a4, de-n7,0,tur, p+n, ce ea a7ea s,-/i
adune lucrurile din pro7incie /i s, le-aduc, acas,% la Roma$ Sim0indu-se
tare sinur, /i a7+nd ne7oie de-un sfat prietenesc% -l c,utase pe Leontes$
Aflase de la un scla7 care p,4ea casa lui Leontes c, acesta plecase pe mare
s, 7ad, lumea$ Claudia nu /i-ar fi-nc9ipuit c+t a7ea s, se simt, de
descump,nit, dup, moartea lui Nasidius$ Nu-/i d,duse seama p+n-atunci
c+t, putere are o2i/nuin0a asupra omului$ Casa al2, din p,dure% Asta%
2l+nd, /i lini/tit,% cu c9ip mereu uimit -n fa0a 7ie0ii% cu mers ca o adiere%
Cicio% 7oinic /i .uc,u/ 6 i-aduseser, pace-n suflet Claudiei /i-l -n7ioraser,
pe Weti care% sim0ind ap,sarea din sufletele celor mari% la Roma -/i
pierduse 7eselia /i 42urd,lnicia$
S
A doua 4i dup, sosirea Claudiei% CMcilius Pu2lius Cor7inus trimise o
epistol, de condolean0e% cer+nd -n acela/i timp 7oie s, fac, o 7i4it,
familiei -ndoliate$ 3ncepu apoi s, 7in,-n casa din p,dure o dat, pe
s,pt,m+n,% ca pe 7remea c+nd tr,ia Nasidius$ #i4itele lui a7eau acela/i
caracter prietenesc de totdeauna8 se petreceau -n pre4en0a Astei /i-a celor
doi copii% c,rora le in7enta tot felul de .ocuri /i de .uc,rii de care p,rea c,
se 2ucur, la fel de mult ca /i eiC A7+nd de inspectat -ntreaa pro7incie%
&&!
- "LEANA #ULPESCU -
dou, s,pt,m+ni Cor7inus nu se-ar,t,$ Pentru Claudia% niciodat, nu trecu
mai reu timpul$
L Unde-ai fost f,r, s, ne spui nimicB -l -nt+mpin, ea% dup, dou,
s,pt,m+ni de a2sen0,% uit+nd s,-l salute$
Trecuse de mult timpul necesar pentru lic9idarea situa0iei din 1acia$
Claudia predase toate scriptele lui Nasidius pri7ind administrarea minelor
de aur /i% spre marea ei mul0umire% -n ele nu se ,siser, nereuli$ I,sea
4ilnic noi pretexte ca s, nu-/i str+n, lucrurile-n 7ederea-ntoarcerii la
Roma% unde se sim0ise stin9er, /i scoas, din .ocurile mondene care se
sc9im2au necontenit /i care% de fapt% n-o mai interesau% deoarece con0inutul
le era mereu acela/i$ #ia0a monden, se do7edea la fel de 7i.elioas, -n
-ncoronarea unor idoli ca /i-n detronarea lor$ Un an petrecut departe fusese
de-a.uns ca s, fie uitat,$ Cei care -nainte o-ncon.urau p,ruser, de-a dreptul
surprin/i c, mai era -n 7ia0,% lumea aceea consider+nd c, numai la Roma%
-n 2uricul lumii% se tr,ia$
Se-mplini un an de la moartea lui Nasidius$ 3n cele 4ece luni de c+nd se-
ntorsese-n 1acia% Claudia cita% -n pre4en0a lui Cor7inus /i-n -mpre.ur,ri
potri7ite% cu7inte de spirit de-ale r,posatului ei so0% a7+nd 2unul-sim0 s,
nu-l ideali4e4e% cum li se-nt+mpla multor 7,du7e ocupate% p+n, la o nou,
c,s,torie% cu -nfrumuse0area imainii celui disp,rut% c9iar fa0, de oameni
care-l cunoscuser, prea 2ine ca s, nu o2ser7e astfel de restaur,ri ale
trecutului$ 1e-asemenea% a7usese 2unul-sim0 s, nu simule4e cine-/tie-ce
de4n,de.de neconsolat, pe care n-o sim0ea$ 1up, Leontes% CMcilius
Pu2lius era sinurul om pe care-l respecta /i pentru care-ar fi dat oric+t s,-
/i poat, /tere trecutul$ Fire a/e4at,% plin de-n0eleere /i de-n,duin0, fa0,
de sl,2iciunile /i de re/elile oamenilor% simplu -n felul de-a se purta /i de-
a 7or2i% Cor7inus i42utise -n doi ani s-o fac, s,-n0elea, 7ia0a dincolo de
pasiuni /i s,-i atenue4e% p+n, la /terere% disperarea desp,r0irii de Leontes$
Refu4ul acestuia de-a-/i lea 7ia0a de-a ei fusese cel mai crunt moment din
existen0a Claudiei% momentul -n care-n0elesese cine era ea$ P+n, la Leontes
i se p,ruse c, niciuna dintre le,turile ei nu dura% fiindc, nu dorea ea acest
lucra$ Era siur, c, Leontes o iu2ise$ 3i fusese dat s, descopere printr-un
ladiator 2ar2ar c, existau oameni care-/i puneau 7ia0a su2 semne mai
presus de .uurile erotice$
3n ti9na unei -nser,ri% -n timp ce se plim2au pe o potec, prin p,dure%
urma0i la oarecare distan0, de Asta /i de copii% cernu0i de lumina potolit, a
&&&
soarelui strecurat printre frun4ele copacilor% CMcilius Cor7inus% f,r, s, se
opreasc, din mers% -i spuse pe tonul o2i/nuit8
L Copiii domniei-tale au ne7oie de-un tat,$ 3ntr-o cas, e 2ine s, fie
m+n, de 2,r2at% mai ales c+nd ai 2,ie0i$
Ei -i 2,tu inima ca o to2,$ Se uit, la Cor7inus cu-o pri7ire-ntre2,toare /i
plin, de speran0,$
L 1ac, n-ai a7ea nimic -mpotri7,% a/ putea fi eu acela$
Claudia -i puse o m+n, pe 2ra0 /i-/i culc, o2ra4ul pe um,rul lui$
Asta% care-i pri7ea /i se +ndea ce 2ine le /edea -mpreun,% -/i duse m+na
la ur, ca s,-/i -n,2u/e un stri,t de 2ucurie$
3ntr-un t+r4iu% Claudia se desprinse de Cor7inus /i se opri o clip,$
L CMcilius Pu2lius Cor7inus% mul0umesc 4eilor pentru clipa c+nd te-
am cunoscutA
3n luna /i exemplara lor c,snicie% Claudia a7ea s, le mul0umeasc,
mereu 4eilor pentru clipa aceea 2inecu7+ntat,$
Cur+nd dup, c,s,toria lor% -ntr-o 4i% -n timp ce tundea ar2u/tii -n form,
de lo2% -ndrept+ndu-/i deodat, oc9ii spre cap,tul aleii cu pietri/% Claudia
cre4u mai -nt+i c, are 7edenii% apoi c, i-a sunat sf+r/itul8 i se opri inima$
Leontes% pironit -n poart,% o pri7ea$ Ea r,mase -nc, aplecat,% se ridic, -n
fine% -/i potri7i -m2r,c,mintea cu m+na st+n,% -n dreapta 0in+nd o
foarfec,% pe care apoi% uit+nd s-o-nc9id,% o plim2, din dreapta -n st+na /i
din st+na -n dreapta p+n, ce% -n sf+r/it% -i d,du drumul -n iar2,$ 1up, un
timp% care Claudiei i se p,ru un secol% 2,r2atul% cu oc9ii-n pietri/ul aleii%
se-apropie de ea$ C+nd -i desp,r0ir, doar trei-patru pa/i% -/i duse m+na
dreapt, la inim, /i se-nclin,$ Ridic+nd pri7irea asupra ei% -i citi -n oc9i
spaima /i uimirea celui care d, fa0,-n fa0, cu-o stafie$
L Nu-0i fie team,% Claudia$ N-am 7enit s,-0i tul2ur 7ia0a$ Am au4it c,
s-ar afla -n casa domniei-tale o femeie care-ar /ti unde l-a/ putea ,si pe
2unicul meu% 1romi9ete$
Leontes plim2, o pri7ire-n,duitoare asupra Claudiei% care-a2ia se 0inea
s, nu ofte4e a u/urare$ Se uit, -n oc9ii lui cu un 4+m2et trist$ :1eci asta se-
alee din toate c+te sunt pe lume;% -/i spuse-n sinea ei% /i prin suflet -i trecu
un dor de moarte$
3n capul sc,rilor de la intrare se i7i Asta cu cei doi copii -n 2ra0e$ P,rea
un copac ie/it din piatr,% prea su20ire pentru roadele rele pe care le purta$
Leontes% uit+nd s, mai respire% -/i cufund, pri7irea-n oc9ii al2a/tri /i f,r,
4+m2et ai Astei ca apa nemi/cat, a unui lac de munte$ Claudia o pri7i /i ea$
&&'
- "LEANA #ULPESCU -
1reapt, /i impertur2a2il,% asemenea unei 4eit,0i care-ar fi 2ine7oit s,
co2oare printre oameni% Asta nu d,dea semn c,-i 7,4use$ 1e la Leontes%
care p,rea cufundat -n contemplarea unui miracol 9,r,4it numai lui%
Claudia -/i plim2, oc9ii pe propriul trup cu carne pietroas,% 2ine-a/e4at,
/i-n7,0at, s, 7i2re4e$ Fa0, de femeia din capul sc,rilor% care 6 cu
imaturitatea c9ipului /i-a trupului ei 6 p,rea co2or+t, din nesc9im2,toarele
mituri% Claudia se sim0i o 7ietate supus, pieirii /i sc9im2,rilor
premer,toare acesteia$
3n spatele Astei ap,ru Cor7inus$
1intr-o pri7ire -/i d,du seama c, ne7ast,-sa nu era -n apele ei$
Recunosc+ndu-l -n necunoscutul -nalt /i oac9e/ din fa0a lui pe 7estitul
ladiator% nu mai a7u ne7oie de alte interpret,ri ale situa0iei% -n9i0i o dat,
-n sec /i-/i spuse c,% de 7reme ce nu mai putea fi e7itat,% -nt+lnirea cu
Leontes 6 f,r, s, fi fost cea mai pl,cut, din 7ia0, 6 tre2uia s, se desf,/oare
dup, leile ospitalit,0ii$
3n timp ce se-nclina -n fa0a oaspetelui% Cor7inus -i spuse Claudiei8
L 1raa mea% s,-l in7it,m pe oaspetele nostru-n cas,$ #-am
recunoscut% continu, el% adres+ndu-i-se acestuia$ 1e/i arareori a.un la
Roma% 7-am 7,4ut -n aren,$
L #, mul0umescC N-am 7enit s, 7, tul2ur$ #oiam doar s-o-ntre2 pe
slu.itoarea domniei-7oastre ce /tie de 2unicul meu% 1romi9ete$
3n cas,% fiindc, nu putu s, refu4e in7ita0ia lui Cor7inus% Leontes le
po7esti c+te ce7a din ce 7,4use pe unde um2lase-n lume$ 3ncordarea de la-
nceput disp,ruse$ Cor7inus /i Leontes% -nt+lnindu-/i pri7irile% -/i d,dur,
seama c, ce7a -n sufletele lor se potri7ea$ Cor7inus -i aduse -n 2ra0e la un
moment dat pe cei doi copii8
L El este Cicio% copilul Astei% iar el este Weti% 1romi9ete% fiul nostru$
La ultimele cu7inte% se uit, 0int, -n oc9ii lui Leontes% care se m,rir,$
Acesta sim0i un /u7oi n,7alnic de s+ne prin cap /i prin inim,$ Nelini/tit
de pri7irea rea a str,inului% Weti se r,suci de c+te7a ori% apoi -/i ascunse
o2ra4ul l+n, urec9ea lui Cor7inus$ 3n 7remea asta% Cicio% pe care nimic
nu-l tul2ura% r+dea mul0umit% cu ura p+nN la urec9i$ <ucuria lui Leontes
afl+nd c, are un copil era um2rit, de m+9nirea c,-l /tia numai pe .um,tate
de-un neam cu el$
Seara% Claudia se duse prima-n pat% se -ntinse pe spate% cu m+inile pe
l+n, corp% /i-nc9ise oc9ii$ 3i 7enea s, pl+n,$ 1e ce% tocmai c+nd 7ia0a ei
&&*
se limpe4ise% c+nd toate erau 2une /i la locul lor% de ce tre2uia s, 7in, omul
,sta s, i-o tul2ureB Se putea oare s,-0i uci4i trecutulB
Cor7inus se-a/e4, l+n, ea /i-i trecu 2ra0ul pe su2 cap$
L Claudia mea% tre2uiN s, ne-n7,0,m s, con7ie0uim cu propriul trecut$
E sinurul du/man pe care nu-l putem scoate din .oc$
Apoi o s,rut, p,rinte/te pe frunte /i pe oc9ii plini de lacrimi$
3n acea 4i% Asta -i ar,t, lui Leontes drumul care duce la pustnici$
Merser, unul l+n, altul pre0 de patru ore% f,r, s, sc9im2e un cu7+nt$ C+nd
socoti c, n-a7ea cum s, mai -ncurce drumul% -i ar,t, cu o m+n, -ncotro s-o
ia$ Leontes scoase de la 2r+u un 2an de aur pun+ndu-i-l -n palma pe care-o
0inu -n m+na lui /i-o atinse cu fruntea% apoi o s,rut, -nclin+ndu-se$
Asta tres,ri$ <anul era aidoma celui pe care i-l d,ruise Ceionius$ Ce s,
mai -n0elei pe lumea astaB C+nd Leontes se dep,rta la 7reo 4ece pa/i% -i
stri, din urm,8
L Ascult,% s, /tii c, domnul CMcilius Pu2lius Cor7inus e un om tare
cumsecade /i 0ine la copii% de parc-ar fi ai lui$
S
1e cu sear, /i p+n, aproape de r,s,ritul soarelui% Leontes -/i po7estise
7ia0a -n fa0a 2unicului s,u% care% foarte rar% punea c+te o-ntre2are% cu oc9ii
mereu la foc$
L <unule% se spune la Roma c, exist, cine7a care /tie unde se afl,
odoarele lui 1ece2al$
L Cine spuneB
L Se 47one/te printre-ai no/tri de-acolo$
L Ai no/triB
L 1a% printre daci$
L Aceia nu mai sunt de-aiciC ?i nici de-acolo nu-sC
L Ca mine% 2unule$
L Ca tine% fiule$
L S, fie oare ade7,rat ce se spune despre odoarele ReeluiB
L ( fiC
L 1ac, l-a/ /ti pe cel care le /tieC i-a/ da 2ani 2uni% le-a/ lua cu mine
la Roma /i-a/ -n4estra Ur2ea cu o alerie de minun,0ii% cum a f,cut
Arippa -n Porticul Septa 6 unde se 0in aleerile 6 c+nd /i-a expus colec0ia
&&@
- "LEANA #ULPESCU -
de statuete aduse din (rient$ Le-ar pri7i toat, lumea$ S, 7ad, /i ei c, nu
suntem s,l2aticiA
L Cui cre4i c,-i pas, cum am fostB
L Cum :am fost;B Ce% nu mai suntemB
L 1e-aici -ncolo% om fi ce ne-or l,sa ei s, fim$ Ei /i al0iiC
L Care :al0ii;% 2uniculeB
L Cre4i c, pe lumea asta numai romanii um2l, s, pradeB A/a cre4iB
Un cor2 nu m,n+nc, niciodat, sinurA
1up, o t,cere -ndelunat,% -n timp ce-a47+rlea usc,turi -n foc%
1romi9ete spuse ca pentru sine8
L Unii dintre cei de pe-aici au l,sat lumea -nc, de pe 7remea reelui
CorrZlus /i nu /tiau ce-a urmat dup, el$ C+0i7a% oameni -n putere-acuma%
au 7enit aici de tineri$ N-au /tiut cine domnea atunci% nu /tiu nici acum
cine domne/te$
Leontes nu pricepu de ce-i spunea 2unicu-s,u lucrurile astea$
Nu-ndr,4ni s,-l -ntre2e$ Urm, iar o t,cere ap,s,toare pentru el$
L Liuris% fiule% oamenii 7in aici 6 /i 1romi9ete m,tur, cu dreapta
aerul 6 unii fiindc, simt c, le-a trecut timpul$ Al0ii% fiindc, nu se potri7esc
deloc cu tiparele nici unui timp$ ?i to0i pentru a fi sinuri cu sufletele lor$
L 1e ce% 2uniculeB /opti Leontes% tul2urat c,-/i aude% dup,-at+ta
7reme% numele dint+i$
L 1acia mea a-ncetat$
L ( 0ar, nu poate-nceta% 2unule% rosti el cu las tremurat /i mult prea
tare pentru t,cerea din .ur$
L Nu-ncetea4,% fiule% dar nu mai e aceea/i$ Lumea-n care-mi a7eam
locul nu mai este$ Aici am -n fa0, doar timpul% /i doar at+ta c+t o mai fi$
Timpurile au r,mas -n urm,$ Timpurile fericite ale 1aciei$
L Te-am tul2urat 7enind aiciB
L C+nd am 7enit eu aici m-am sim0it dator 6 de altminteri% a/a au4isem
c, era o2iceiul aici 6 m-am sim0it dator s, spun cine fusesem% prin ce
trecusem% -n fine ce se-nt+mplase de c+nd m, /tiam eu pe lume$ Pri7irile
lor erau at+t de str,ine c+t am po7estit% -nc+t m-am -ntre2at dac, m,
au4iser, ori nu$ Le-am spus cum a murit 1ece2al% Reele$ Cel mai 2,tr+n
dintre ei /i cel mai 7ec9i de-aici a spus doar :a/a trec m,ririle prin lume;$
1up, o t,cere care surumase parc, toate cu7intele de pe lume% c+nd
Leontes se-ntre2a dac, p,durea% muntele% focul% 2unicu-s,u c9iar nu erau
&&D
doar o-nc9ipuire a min0ii lui% se-au4i% sc,4ut dar limpede /i curat de orice
patim,% lasul 2,tr+nului8
L C+nd 0i-a r,mas doar sufletul% doar c,tre suflet te po0i -ntoarce$
L <unule% i42ucni Leontes% -n7a0,-m, s, tr,iesc% s, tr,iesc printre
oameni% s,-mi aflu locul /i lini/teaA
L Locul poate% -ns, lini/teaC Nu /tiu ce s, te-n7,0% 2,iete$ 1asc,li de
7ia0, nu se afl, nic,ieri$ 1ac, m, +ndesc 2ine% dou, lucruri te-a/ putea
sf,tui% nu-n7,0a8 s, nu-0i par, r,u c, n-ai tr,it /i-ai fi putut tr,i /i nici
pentru ce-ai tr,it$
L Adic,B
L Nu l,sa 7ia0a netr,it, /i f,-0i-o c+t mai frumoas,% dar nu pricinui r,u
altora$ Adu-0i mereu aminte c, 7ine o 4i a sinur,t,0ii$
Se luminase de 4iu,$
L <unule% -n,dui s,-0i mai tul2ur c+nd7a sinur,tateaB
L #ino c+nd 7rei$ S-ar c9ema c, ar 7eni lumea spre mine /i nu c, m-a/
duce eu spre ea$
Leontes puse-un enunc9i -n p,m+nt% -/i plec, fruntea peste dreapta
2unicului s,u% apoi o s,rut,$
L Cu 2ine% LiurisA :1acia% 1acia meaF, -/i spuse 2,tr+nul
1romi9ete -n +nd$ :1acia mea% in)eliLF%
Leontes -/i -ndrept, pa/ii spre lume% f,r, s, se mai uite-n urm,$ 1in
7+rte.ul de +nduri ce-i 0iuiau -n cap se ridica un fir al2astru netul2urat /i
lini/titor% oc9ii fiin0ei aceleia care-l petrecuse spre pustnici$ Se +ndi la
copilul s,u% 1romi9ete$ Se +ndi cu un +nd ciudat$ 3/i -nc9ipui c,-i 7ede
s+nele cur+nd p+r+ia/e prin trupul micu0$ 1eodat,% -n ro/ul curat se i7ea
un 9emotoc 7+n,t% -n care se-aduna s+nele cel,lalt% al Claudiei$ Nici
acum% c+nd po.arul pentru Claudia trecuse% nu se +ndea la ea cu dispre0$
1ar el nu-/i dorise un copil cu ea /i cu nimeni$ Un lucru -i era limpede8 un
copil nu tre2uia s, fie-un rod al -nt+mpl,rii% el tre2uia s, 0+/neasc, dintr-o-
nfl,c,rare a sufletului% spre trecerea mai departe a tot ce era mai 2un -ntr-o
fiin0,% un rod al respectului de sine -nsu/i$ Le,n+ndu-/i mintea cu tot felul
de +nduri% se tre4i din nou -n fa0a casei al2e din p,dure$ Cicio se .uca pe-o
roo.in,% la um2r,% iar Asta% cu spatele spre poart,% pli7ea un r,4or de
usturoi tupilat -n spatele unor straturi de flori$ Sim0ind o ap,sare-n cre/tet%
asupra c,ruia -/i trecu palma% se ridic, /i se-ntoarse cu fa0a spre poart,% de
unde-o pri7ea 0int, Leontes$ " se p,ru c,-i fuise tot s+nele din 7ine$ " se
f,cu un ol -n cap /i-n co/ul pieptului$ R,mase nemi/cat,$ Mult, 7reme
&&E
- "LEANA #ULPESCU -
st,tu /i el -mpietrit l+n, uscior$ Cu pa/i rei% care-a2ia se desprindeau de
p,m+nt% a.unse l+n, Asta$ 3nclin, capul /i nu /tiu ce s,-i spun,$ Ea
desc9ise ura de c+te7a ori p+n, i42uti s,-naime c+te7a cu7inte$
L To0i ai casei /i copilul au plecat pe nepus,-mas,-n Siria% da% -n Si-ri-
a$
Ridic, apoi din umeri$ Ea at+t a7usese de spus% iar Siria nu /tia ce este$
L ?i domnia-taB
L CineB
L 1omnia-ta de ce n-ai plecat cu eiB N-au 7rut s, te iaB
L <a ei au 7rut$ 1ar nu plec eu a/aC Eu nu plec$
L R,m+i -n casa astaB
L P+n-o 7eni care7a mare dintre-ai lor$
L ?i-apoiB
L ApoiB M-oi -ntoarce de unde-am plecat /i% dac, nu s-o mai putea nici
acolo% oi ,si eu un ad,post$
L Pe mine unde m, sf,tuie/ti s, m, duc -n timpul c+t mai am de +nd
s, stau pe-aiciB
L P+n, nu 7ine care7a -n cas,% po0i r,m+ne aici$
1in 4iua-aceea% Asta nu-i mai spuse dec+t :poftim la mas,;% :2un,
4iua;% :noapte 2un,;$ 3n re7,rsat de 4ori -/i lua copilul /i sapa -n spinare /i
pornea la munc,$ Se-ntorcea pe la asfin0it$ 3l asculta cu nesa0 po7estind ce
7,4use prin lume% pe unde um2lase% -i dusese a/ternut -n -nc,perea-n care
st,tuse alt,dat, Ceionius$
3ntr-o 2un, diminea0,% Leontes se tre4i -naintea Astei /i-o a/tept, cu
p,satul de pr+n4i/or% fiert /i-amestecat cu lapte% iar al,turi% -ntr-o strac9in,%
cu ni/te 7erde0uri$
Ea -i mul0umi 4+m2ind /i-i puse-nt+i lui de m+ncare-n fa0,% apoi% -ntr-un
2lid% -/i lu, pentru d+nsa /i pentru Cicio$
L Asta% n-ai 7rea s, meri cu mine la RomaB 3l lu,m /i pe Cicio% se-
n0elee$
L Nu$
L 1e ceB
L Nu$
L #reau s,-mi fii so0ieA
L EuB
L Nu /tiu cui s, te cerC
L Oeilor$
&&G
L R,spunsurile lor n-a7em cum le au4i$
Ea t,cu$
1up, ce st,tu pe +nduri o clip,% Leontes se-nclin, -n fa0a lui Cicio%
rostind cu o anume solemnitate -ndulcit, de-un sur+s u/or8
L Copile% d,-mi-o pe mama ta de so0ieA
Asta -/i str+nse lucrurile /i se-a/e4ar, to0i trei -ntr-o cas, p,r,sit, de la
marinea p,durii$ Leontes n-o-ntre2, /i nici nu c,ut, s, afle de ce% dintr-
odat,% nu mai 7oia s, tr,iasc,-n locuin0a al2, /i frumoas, ca o nestemat,$
3nainte de-a -ncuia% Asta lu, -ndelun seama fiec,rui lucru din ospod,rie$
R,mase cu pri7irea pierdut, pe fereastra od,ii din st+na intr,rii% pe urm,
se-a/e4, pe scaun% sinurul din -nc,pere% st,tu nemi/cat, /i cu oc9ii-nc9i/i%
iar c+nd se ridic,% oft, din ad+ncul pieptului% apoi -/i duse am+ndou,
m+inile la ur, ca s,-/i -n,2u/e-un suspin$
3ncon.ur, casa% pri7i florile% se opri -n fa0a 2r,du0ului% care acum era
mai mare dec+t ea$ :#ai nou,% celor 7iiA R,m+i cu 2ineC;$
<,iatul lui Leontes /i-al Astei se n,scu -n prim,7ara urm,toare /i primi
numele Oico$ Leontes n-o putu -ndupleca pe Asta s, mear,-n fa0a
autorit,0ilor romane pentru a se c,s,tori dup, leea -n7in,torilor$ 1e c+te
ori Leontes aducea 7or2a despre-aceast, formalitate% Asta spunea8 :Ce ne
tre2uieB;$ 3nainte de-a pleca la Roma% fusese numai el% sinur% /i declar,
2unurile care-a7eau s, le re7in, celor doi copii ai s,i% -nfiindu-l /i pe Cicio%
precum /i mamei acestuia% -n ca4ul mor0ii lui$ Astei -i l,s, o mul0ime de
2ani% pe care ea -i ascunse de fa0, cu el$
La Roma% tre2urile mereau 2ine pentru Leontes% care% c9i24uit% -/i
plasase 2anii -n tot felul de neustorii% 2ine supra7e9eate de <usiris% fiul
lui C9e2risis$
Prim,7ara /i-o petrecea -n 1acia% l+n, Asta% care-n ruptul capului nu
7oia s, mear, la Roma% nici m,car c+t s, 7ad, 7estita cetate$
S
3n prim,7ara lui EDJ u$ c$% f,r, s,-i spun, Astei nimic despre +ndul
s,u% Leontes se-ntoarse% 9ot,r+t s, r,m+ie-n 1acia$ 3ndr,4ni s,-i tul2ure
-nc-o dat, lini/tea 2unicului 1romi9ete$ Cu c+t se-apropia de locul
pustnicilor% cu-at+t -i cre/teau -n suflet o nelini/te /i-o-nri.orare% cele pe
care oricine le simte c+nd timp de ani de 4ile n-a mai 7,4ut un om% /i mai
ales 2,tr+n$ C+nd d,du cu oc9ii de 2unicu-s,u% care st,tea drept /i urm,rea
&'K
- "LEANA #ULPESCU -
soarele-n apus% se-n7ior,8 parc, se desp,r0iser,-n a.un% at+t de pu0in se
sc9im2ase 2,tr+nul$
L <unule% de c+nd nu ne-am 7,4ut% s-au -nt+mplat at+tea la Roma8 -n
Forul lui Traian s-a -n,l0at o column, care-nf,0i/ea4, r,42oaiele cu noi5
Traian a murit anul trecut% -n Asia5 -mp,rat e acum Padrian$ Pe Lusius
auietus% dac, /tii cine eraC
L Cum s, nu /tiu cine ne-a c,lcat p,m+ntulA
L Pe el% pe Nirinus% u7ernator la noi p+n, de cur+nd% /i pe -nc, doi i-
a condamnat Padrian la moarte% c-ar fi complotat -mpotri7a lui$ (ricum%
nu l-au 7rut -mp,rat /i nici -n scrisoarea -mp,r,tesei lui Traian nu s-au
-ncre4ut$ Ea spunea -n scrisoare c, Traian% pe patul de moarte% l-ar fi -nfiat
pe Padrian$
L Prinde or2ul% scoate-i oc9ii$
L <unule% s-au petrecut sc9im2,ri mari la RomaC
L Liuris% fiule% pe c+nd eram eu scla7 la Roma% -ntre o7rei era o
7or2,5 am au4it-o -nt+i de la Oa9eu% un o7rei cu care-a7ea st,p+n,-mea
neo0 cu mirodenii% cu 0es,turi% cu pietre scumpe$ Oicea c, se-nt+lnesc doi
o7rei /i unul -i spune altuia8 :?tii c, unde7a o 7ac, a f,tat un 7i0el cu dou,
capeteA;$ "ar cel,lalt 4ice8 :EiBA ?i e de 2ine sau de r,u pentru noiB;C
Mie% Liuris% s, nu-mi spui c, s-au petrecut sc9im2,ri la Roma$ S,-mi spui
c+nd or pleca romanii de la noi$ ?i s,-mi spui asta mie, care n-o s, mai
tr,iesc o sut, de ani$ Peste-o sut, de ani nu mai au de ce s, plece$
L <unule% de42in,rile astea dintre ei nou, nu ne-or fi 2une la nimicB
L 1e ce s, ne-m2,t,m cu ap, receBA 1e42in,ri 6 4ici$ (ric+te ar fi
de42in,rile dintr-o 9ait,% ce-a m+ncat lupul r,m+ne 2un m+ncat$
L #enisem cu +ndul s, r,m+n$ Nu mai /tiu ce s, 4icC Tu ce m,
sf,tuie/tiB
L Sf,tuie/te-te cu mintea /i cu inima ta$ Urmea4, calea pe care 0i-o
alei sinur$
Leontes se l,s, la p,m+nt /i-/i spri.ini 2,r2ia-n palme$ P,rea lo7it -n
moalele capului$
L 1e cele mai multe ori% mintea spune una% inima 6 alta$ Cine-a ales
sinur,tatea nu mai poate da sfaturi cui tr,ie/te-ntre oameni$ Nu te sup,ra
pe mine% Liuris% -ncerc, s,-l m+n+ie 1romi9ete pe nepotu-s,u$
Lui Leontes% 7ia0a i se p,ru dintr-o dat, o 7,,un, m,rinit, de pere0i
a2rup0i% cu neputin0, de urcat$
&'J
L <unule% nu la mine m, +ndeam at+ta% c+t la copiii ,/tia% Cicio /i
Oico$
L Roa,-te 4eilor s, le fac, parte de 4ile mai 2une dec+t ale noastreC
"ar comoara lui 1ece2al s, odi9neasc, acolo unde e, ca m,car at+t s, ne
r,m+n, cum a fost$
L <unule% cu noi ce-are s, se-nt+mpleB
L Ce s, se-nt+mpleB #ia0a nu se opre/te niciodat, /i din nimic$
L S, primim c9iar orice fel de 7ia0,B
L 1ece2al a ales -ntre li2ertate /i 7ia0,$ Asta e marea aleere$
Altminteri% fiule% n-ai de ales dec+t -ntre orice fel de 7ia0, sau niciuna$
L <unule% sunt at+t de m+9nit /i nu /tiu -ncotro s-o mai apuc$
L Fiule% po7ara 7ie0ii nu 0i-o poate lua nimeni din spinare% cel mai reu
e s-alei$
Unc9ia/ul se uit, -n oc9ii lui Leontes cu un 4+m2et copil,resc$
L Ai copii% cre/te-i% apoi ai s, mai 7e4i tu$
Cu7intele astea p,rur, s,-l mai -m2une4e pe Leontes$ 3n fa0, i se
a/ternea un drum$ Nu /tia ce-l a/tepta la cap,t% -ns, drumul era$
3nenunc9e% -/i lipi fruntea de dreapta lui 1romi9ete /i o s,rut,$ <,tr+nul -i
-ntinse m+na s, se ridice% 3l pri7i -n oc9i% -i puse dreapta pe um,rul drept%
pe st+nul% apoi -l str+nse-n 2ra0e$ Se desp,r0ir, f,r, niciun cu7+nt /i
am+ndoi /tiur, c, pentru totdeauna$
Leontes -i explic, Astei c, 7iitorul copiilor% Cicio /i Oico% era la Roma$
Tot drumul de la pustnici p+n, la casa din marinea p,durii% nu se +ndise
dec+t la felul cum a7ea s, primeasc, Asta 7estea desp,r0irii de copii /i dac-
a7ea s, se-n7oiasc, s,-i 7ad, smul/i de l+n, ea pentru un 7iitor pe care
nimeni nu-l cuno/tea$ Spre marea lui mirare% nu se-mpotri7i nicio clip, ca
feciorii ei s,-l urme4e la Roma$ Nu p,ru nici m,car luat, pe nepus,-mas,
de cele-au4ite$
L Asta% 7ino te ro cu noi$
Ea d,du din cap a-mpotri7ire$
L S,-0i las 2ani% 4ise Leontes% ca s, umple t,cerea cu ce7a$
L Ce s, fac cu eiB
1e c+nd plecase Leontes prima oar,% ea nu se-atinsese de 2ani$ Erau -n
locul unde-i ascunseser, am+ndoi$
C+nd se desp,r0i de copii% Asta le spuse8
L Mere0i s,n,to/i% draii mamei% tr,i0i dup, cu7iin0,% /i-atunci c+nd
,0i a.une senatori la Roma% s, nu ne uita0i$
&'!
- "LEANA #ULPESCU -
Copiii se pri7ir, nedumeri0i% apoi se uitar, la Leontes% c,ruia i se
lunise fa0a de uimire$ Niciunul dintre ei n-o mai au4ise 7reodat, pe Asta
7or2ind -n dodii% cum 7or2ise$
S
3n timpul -mp,ratului Padrian disp,rur,% -ncetul cu-ncetul% copiile
poe4iilor a doi poe0i pe care iscoadele imperiale -i identificaser, a fi daci8
"notus /i Al2anus$
Callic9oros% 7,rul lui Leontes% cel cu li2r,ria din For% mirosise c, cei
doi i se p,ruser, noului -mp,rat 6 poet el -nsu/i -n orele de r,a4 6 unul
prea sum2ru /i prea -ndurerat de condi0ia de-n7ins% cel,lalt prea eloios la
adresa romanilor% deci f,0arnic prea pe fa0,$ Ce ne7oie-a7ea Roma de eiB
:emorialul -mp,ratului Traian din timpul r,42oaielor cu dacii
disp,ruse /i el$ Se /optea c, nepotul imperial% a.uns imperVtor% ar fi a7ut
dou, moti7e% la fel de-ntemeiate% s,-l fac, pierdut$ Mai -nt+i% pentru c,
:emorialul exalta ideea expansiunii ne-ntrerupte a Romei% iar nepotul era
de p,rere c, imperiului -i era necesar, mai dera2, -nt,rirea rani0elor% /i-
a/a prea -ntinse% dec+t l,rirea lor precar,$ Apoi 6 dac, era s,-i acor4i /i
esteticii m,car at+ta c+t i se cu7enea 6 pentru c, :emorialul nu-l re7ela pe
Traian% -ntr-ale artei scrisului% ca pe un concurent =posi2il> al lui CMsar%
unul care s, fi a7ut /i el ne7oie% doar din cau4a mor0ii% de-un Pirtius
JD
%
re7i4or /i continuator al lucr,rii curmate -nainte de fine$ Familiar al marilor
eleni /i-al marilor latini ai pro4ei /i-ai 7ersurilor% Padrian se mul0umise cu
mo/tenirea unui imperiu% pe cea literar, l,sat, de unc9iul s,u% Traian%
nemai2,t+ndu-/i capul s-o fac, /i altora cunoscut,C
C+t despre cel,lalt :emorial, laconicul .urnal al lui Criton% :Ietica
lui;% /i-acesta pierise% datorit, cine-/tie-c,ror o2scure 7icisitudini ale
timpului sau ale timpurilor$
Pare-se c, tot acum% -n ace/ti ani ai unei domnii fa7ora2ile dispari0iei
7estiiilor stin9eritoare e7oc+nd predecesorul% se pierduse /i poemul
ditiram2ic scris de Caninius Rufus% despre r,42oaiele cu dacii 6 Dinvicta
genteF% 3ns,ilarea encomiastic, ap,rut, -n E@& u$ c$% atunci% -n epoca de
exaltare a 7ictoriilor traiane% un su2iect% 4ice-se% de actualitate% eneros%
7ast% de -nalt, poe4ie /i% cu toate c, descriind fapte reale% p,r+nd de-a
JD
Aulus Pirtius% prCtor /i consul% parti4an al lui Caesar% este autorul c,r0ii a #"""-a din
(omentariile despre r,42oiul cu alii$
&'&
dreptul leendar /D tam recens, tam copiosa, tam lata, JuC deniJue tam
poetica et JuamJuam in verissimis rebus tam )abulos a materiaF4 a7usese
fortuna la2il, a laudelor de circumstan0,% sinura m,rturie despre opera
aceasta r,m+n+nd o epistol, a lui Pliniu cel T+n,r% dat+nd din toamna
anului E@J u$ c$% -n care acesta eloia inten0ia poetului /D9ptimus )acis
Juod bellum !acicum scribere parasF4, care se pre,tea s, cele2re4e -n
7ersuri de epopee 6 DGrCcis versibusF 6 cele dou, triumfuri ale 1acicului
asupra du/manilor de ne-mp,cat ai Romei$
Succesorul lui Padrian% Antoninus =care-a7ea s, fie supranumit Pius>%
pro7incial la oriine% desc9ise din ce -n ce mai lar pro7incialilor ca /i el
por0ile Senatului$ 3naintea anului GKG u$ c$% doi senatori -nm+nau
-mp,ratului suplic, dup, suplic, din partea locuitorilor din 1acii% tot mai
nemul0umi0i /i de-a dreptul re7olta0i de a2u4urile administra0iei romane$
Ace/ti doi senatori% fra0i% se tr,eau din p,rin0i daci /i-/i petrecuser,
fraeda copil,rie -n 1acia$ Se numeau InMus Liuris 1romiXeticus /i
Oicus Liuris 1romiXeticus$ Tat,l lor% 7estit ladiator pe 7remea lui
Traian% om 2un /i -n7,0at =-n ciuda fostei meserii>% mare colec0ionar de
lucruri de art,% n-a7usese alt 0el -n 7ia0, dec+t s,-/i educe odraslele /i s, le-
mpin, pe cursus honorum% 3n sc9im2ul unei 7ie0i de sacrificii pe care le-
o-nc9inase% fostul lupt,tor -n aren, -/i manifestase o sinur, preten0ie fa0,
de cei doi feciori8 anume ca ei s,-/i ia so0ii din 1acia$ 3ndeplinind 7oia
p,rintelui lor% am2ii se-nsuraser, de tineri cu dou, surori% ni/te copile
aproape% care /tiau s, scrie /i s, citeasc, foarte 2ine latine/te -nainte de-a fi
7enit la Roma$ Cine le cuno/tea socotea c, purtarea lor de femei de7otate
casei /i familiei% f,r, fumuri de mod, /i de 7ia0, de societate% le f,cea s,
semene cu matroanele de pe 7remea Repu2licii$ (rice om le intra -n cas, le
pre0uia ospitalitatea$ 3n fiecare 7ar, 7eneau -n 1acia5 de cele mai multe ori%
-nso0ite de 2,r2a0ii lor /i% totdeauna% de copii% spre 2ucuria p,rin0ilor ca /i-a
soacrei% Asta% care muncea cum muncise-o 7ia0,% a.ut+nd orfani% 2,tr+ni%
7,du7e$
1romi9ete sunase din tulnic /i aprinsese foc atunci c+nd -/i sim0ise
sf+r/itul aproape$ 3i d,duse Astei p+n4a care-ar,ta locul unde-/i ascunsese
reele 1ece2al comoara$
Numele Reelui era tot mai rar pomenit% fiindc, r+ndurile celor care-l
cunoscuser, se -mpu0inau$
&''
- "LEANA #ULPESCU -
3ntre 1acia /i Roma era un ne-ntrerupt du-te-7ino% -n care se pritoceau
/i se-amestecau oameni% o2iceiuri% cu7inte$ Unii se-m2o,0eau% al0ii 6
s,r,ceau$ Ca de c+nd lumea$
S
Spre sear,% -n anotimpurile calde% c+nd apuca s,-/i tra, sufletul% Asta
merea adesea /i-mpodo2ea cu flori /i frun4e un morm+nt care-a.unsese
una cu p,m+ntul$ Apoi% o lua aale spre p,dure$ Mai f,cea popasuri ca s,
se uite la flori% ca s, culea, 2uruieni de leac /i ca s,-/i sature au4ul de
c+ntecul p,s,rilor /i% nere/it% se l,sa ni0el su2 un copac% mereu acela/i$
M+n+ia cu m+na un petic de mu/c9i pres,rat cu flori$ :Lupei% c+t, 7reme
s, fi trecut de-atunciB;% -ntre2a -n +nd% /i-ncerca s, str,pun, din oc9i
peticul -nflorit$
1e cele mai multe ori% -/i lua un lucru de m+n, /i se-a/e4a pe-un trunc9i
de tei culcat -n fa0a casei$ 1e-acolo% 7edea lumea r,s,rind% cresc+nd%
-m2,tr+nind% pierind$ Trec+nd$ 3/i l,sa lucrul -n poal, /i% cu oc9ii aiurea%
m,sura parc, pasul ne7,4ut al timpului$ Atunci -/i -nc9ipuia 7ia0a ca pe-un
r+u -n7ol2urat$ Ea alt, ap, nu 7,4use$ R+ul te ridica% te co2ora$ Ea st,tuse
mereu pe mal /i nu-/i sc9im2ase locul$ Leontes n-o -nduplecase m,car s,
se duc, s, 7ad, noua cetate-de-scaun a 1aciei$
Noaptea% pe r,coare% m,tura 4idul dinspre apus al 7ec9ii Cet,0i% de/i
prea 2ine /tia c, n-a7ea cum s, 0in, piept ier2ii atot2iruitoare$ "ar2a se-
nfr,0ise cu-n7in,torul$ 1oar femeile 2,tr+ne mai 7or2eau lim2a de
dinainte$
La o 7reme% scoase din ascun4,toare 2anii l,sa0i de Leontes la-nceputul
-nceputului$ Le lu, seama fiec,ruia% -i prefir, printre deete$ C9ipuri de
2,r2a0i 7,4u0i dintr-o parte% cu o cunun, -n .urul frun0ii$ :(ameni mari de-
ai lorC;$ Pot,r- c, 2anii aceia nu-i tre2uiau$ 3i d,du cui socoti c, a7ea mai
mare ne7oie$ " se lu, ca o piatr, de pe inim,$ N-a/tepta recuno/tin0, de la
nimeni$
Mo/ 1romi9ete -i ceruse ca% la ceasul c+nd a7ea /i ea s, simt, c, se-
apropie 9otarul spre dincolo, s, dea p+n4a de tain, a reelui 1ece2al cui7a
pe care-l socotea -n stare s, p,stre4e o tain,$ 1ac-ar fi -ntre2at-o cine7a
cam ce credea despre oameni /i despre 7ia0,% ar fi dat din umeri$ Se
+ndise pe-ndelete la to0i oamenii pe care-i cunoscuse -n 7ia0a ei$
1esf,/ura p+n4a /i se uita la 0es,tura ei -ntortoc9eat,$ ?tia /i cu oc9ii
&'*
-nc9i/i s, pun, deetul pe locul unde era ascuns, comoara$ #,4use locul$
Ar fi putut s, 7ad, comoara$ Mo/ 1romi9ete -i spusese c, numai reelui -i
era -n,duit s, 7ad, comoara$ Hara nu mai a7ea Ree /i Asta sim0ea c, nici
n-a7ea s, mai ai2,$
Seara% se descinea de 2ete /i punea pe pat trei punu0e care% cu trecerea
timpului% -/i sc9im2aser, culoarea /i a.unseser, toate aproape la fel8 de un
cenu/iu--ntunecat$ 1intr-una scotea un inel$ Se uita lun la piatra lui 7erde
care dep,rta /i mic/ora lucrurile$ 3l lua de la oc9i /i-l a/e4a -n dreapta ei$
:A/a ne dep,rt,m /i noi de toateA;$ 1in celelalte dou, punu0e scotea doi
2ani emeni /i-i a/e4a -n st+na ei% la oarecare distan0, unul de altul$ Se
uita la c9ipul ostenit de pe 2ani /i-o apuca somnul$ :Ce-o fi fost /i-n
sufletul ,stuiaB;$ 3/i plim2a oc9ii de la inelul cu piatr, ca iar2a la cei doi
2ani$ Ceea ce-/i aducea ea mai 2ine-aminte din 7ia0, se-n/ira ca o a0, -ntre
7erdele 7iu al inelului /i c9ipul ostenit /i aduc+nd a moarte% st+nd ca o
stra., pe 2ani$ 3ntr-o noapte s,p, -n curtea casei trei ropi -nuste /i ad+nci%
la mare dep,rtare una de alta$ 3ntr-una a/e4, p+n4a de tain, a Reelui$ 3n
alta% inelul eneralului Loninus$ 3ntr-a treia% unul l+n, altul% cei doi 2ani
cu c9ipul lui Iaius "ulius CMsar$ Pa4nic mai 2un al tainelor dec+t p,m+ntul
nu se afla$
Asta muncea 4iua mai mult spre folosul altora dec+t al ei5 spre sear,% cu
un lucru -n m+n, 6 pe care-adesea -l uita -n poal, 6 se-a/e4a pe trunc9iul
de tei5 se uita la lume /i-o 7edea r,s,rind% cresc+nd% -m2,tr+nind% pierind$
Trec+nd$ Cum -i era datul$
Noaptea% pe r,coare% m,tura -nsemnele timpului de pe 4idul de apus al
7ec9ii cet,0i$ Apoi mai pri7ea ni0el cerul /i se 2ucura s, 7ad, stelele cum le
/tia% la locul lor$ :1r,u0elor% 7oi nu 7, sc9im2a0i% numai norocul nostru se
tot sc9im2,C;$
Se ducea apoi aale spre cas, /i adormea$
1ormea ad+nc /i% mai totdeauna% f,r, 7ise$$
0A iulie 02=M 02 iunie 02=P
&'@
- "LEANA #ULPESCU -
nota autorului
Hstoricul vieii se uit larg "n lumea dimpre?urul lui i vede c
popoarele nu se terg aa de uor de pe )aa pm#ntului, c, dimpotriv,
ca buruienile i copacii, care cresc parc "nc tot mai nvalnic dup c#te
un prpd de )oc ori de ape, aa i neamurile omeneti se pstreaz pe
acelai pm#nt cu mare dragoste de brazda pe care din strmoi au arat-
o%
#$ PR#AN% >nceputurile vieii romane la gurile !unrii, JG!&$
&'D
Potri7it unei opinii comune /i -nr,d,cinate% o lucrare literar, de fic0iune
nu este% pare-se% 0inut, s, respecte rioarea ade7,rului /tiin0ific% fante4ia
supun+ndu-se altor lei =pe care% de altfel% dup, un 2un o2icei creator% cele
mai adeseori le /i -ncalc,>$
Exist,% cu toate astea% un minimum de date istorice stricte% -n a c,ror
a2sen0,% construc0ia imaina0iei 6 oric+t de temerar, 6 nu poate fi edificat,
f,r, pau2e sensi2ile pentru credi2ilitatea situa0iilor /i pentru 7eridicitatea
persona.elor% c9iar /i a celor =situa0ii /i persona.e> in7entate$ #oit, sau nu%
inorarea acestei o2lia0ii elementare este /i mai lesne sortit, emoniilor
critice% -n ca4ul -n care pe scena fic0iunii e7oluea4, persoane /i
personalit,0i istorice -ntr-un decor atestat de i47oare$ :C Pentru un roman
istoric -0i tre2uie ca -ntreaa ac0iune s, se ra4ime pe un fond istoric siur
care% pe l+n, loica etern, a firii sale% c,ci a/a sNau -nt+mplat -n ade7,r
faptele% mai d, /i putin0a de a pune o pecete special,% de a da o -nf,0i/are
mai aproape de aceea a 7remii /i a te ar,ta astfel mai siur /i deci /i mai
con7in,tor acolo unde% l,s+nd realitatea% porne/ti -n 42orul imaina0iei8
c,ci /tii c, -n urm, ai ra4imul ade7,rului istoric;$ =#asile PAR#AN%
;omane istorice cu subiecte naionale, JGK&$>
Prin urmare% cele c+te7a sute de paini ale c,r0ii se rea4em, pe
informa0ii culese din c+te7a mii ale altor 4eci de lucr,ri de specialitate8 de
la articole /i studii pri7ind o c9estiune particular, ori un detaliu
iconorafic% p+n, la monorafii /i tratate de istorie consacrate lumii antice
sau% cu prec,dere% perioadei -n care se petrec e7enimentele relatate$
A/a% spre exemplu% de/i am :in7entat; amnuntele anecdotice ale
2iorafiei lui Cn$ Pompeius Loninus% eneral c,ruia i47oarele =-n spe0,%
1"( CASS"US% ,istoria, L)#"""% J!>% nu-i consacr, dec+t pu0ine r+nduri%
amplificate mai t+r4iu de A$ 1$ )EN(P(L% nu mi-am apropriat
motivaiile tran/ant mani9eiste ale istoricului rom+n% ci numai conclu4iile
sale corecte8 :1up, ce Traian trece pe p,m+ntul 1aciei% 1ece2al
-nc9ipuie/te o alt, /iretenie$ 3n/al, anume un comandant roman foarte iu2it
de Traian% Loninus% pref,c+ndu-se c, ar 7roi s,-i 7or2easc, despre pace%
/i dup, ce pune m+na pe el% amenin0+ndu-l cu tot feliul de c9inuri% -i cere
s, dest,inuiasc, planurile lui Traian$ Romanul -ns, r,m+ne mut la toate
-ntre2,rile$ 1ece2al atunci se +nde/te a se folosi -ntrNun alt c9ip de
prinderea lui Loninus$ Trimite lui Traian r,spuns c,% dac, nu se 7a retrae
din 1acia% -napoindu-i toat, 0ara p+n, la 1un,re /i d+ndu-i /i o
&'E
- "LEANA #ULPESCU -
desp,u2ire de r,42oi% 7a ucide pe Loninus cu cele mai cumplite ca4ne$
Traian era pus -ntrNade7,r -n rea cump,n, prin 7iclenia 1acului$ Era -n
lupt, inima lui cu datoria lui de domn /i -mp,rat$ 1eocamdat,% pentru a
sc,pa pe Loninus de o moarte -nro4itoare% el r,spunde lui 1ece2al
-ntrNun c9ip -n,imat% -nc+t 1ece2al nu /tia la ce s, se 9ot,rasc,$
3ntrNaceste -ns, Loninus scrie o scrisoare lui Traian% -n care-l -m2ie s,
str+n, cu putere pe 1ece2al /i s,-i r,42une moartea% c,ci -n momentul
c+nd 7a primi scrisoarea% el nu 7a mai fi -ntre 7ii% /i ia otra7, c9iar -n
noaptea c+nd trimisese curierul c,tr, domnul s,u% nel,s+nd -n m+inile lui
1ece2al dec+t un cada7ru% care nu-i mai putea slu.i la nimic$ A/a /tiau
Romanii% c9iar -n timpul decaden0ei lor% s,N/i -mplineasc, datoriaA 1ar /i
1ece2al c9iar% c+nd n,imea ucia/i sau tr,da credin0a datorit, 7or2itorului
$sic< 7oitorului\ de pace% ce f,cea el alta dec+t tot -mplinirea datorieiB (
datorie poate -nc, mai sf+nt, dec+t acea de a lupta pentru lorie /i i42+nd,%
lupta pentru neat+rnare;$ /Hstoria ;om#nilor "n !acia 'raian, "% pp$ J!D-
J!E>$ 3n pri7in0a lui Traian% despre care informa0iile a2und,% mi-am
selectat faptele% cu ose2ire din PL"N"US =cel T+n,r>% c+t /i din alte surse
demne de -ncredere% clasice% moderne /i contemporane =precum% Y$ Y$
AMPfRE% Euen C"OEW% Ro2erto PAR"<EN">$ La fel% pentru a re-crea
lumea dacic, /i pe cea roman, a 7remii% cu toate implica0iile politice%
economice% morale% sociale% culturale% de 7ia0, cotidian, etc$% m-am
adresat% -n afara lucr,rilor fundamentale ale istoriorafiei rom+ne/ti =A$ 1$
)EN(P(L% #asile PR#AN% Nicolae "(RIA% Constantin C$
I"URESCU% 1$ M$ P"PP"1">% unor cercet,ri ex9austi7e =Euene
AL<ERT"N"% #ictor CPAP(T% Iulielmo FERRERg% FUSTEL 1E
C(ULANIES>% dic0ionarelor de antic9it,0i /i enciclopediilor de ci7ili4a0ie
=Ant9onZ R"CP% 1umitru TU1(R>% c+t /i anumitor studii speciale pri7ind
artele ci7ile =Mi9ai IRAMAT(P(L% Paul MacWEN1R"CW> /i pe cea
militar, =Andrei AR"CESCU% #asile CPR"STESCU% #$ N1EY1E%
Cristian M$ #L1ESCU>% istoria lim2ii ="$ F"SCPER% L$ aU"CPERAT%
Al$ R(SETT"> /i pe cea a literaturii =Ren^ P"CP(N>% istoria filosofiei
=Paul YEANET-Ia2riel ShA"LLES% I$ 1em$ TE(1(RESCU> /i pe cea a
miturilor /i a reliiilor =P$ 1ECPARME% Pierre IR"MAL% Fr$ N(fL /i
Mircea EL"A1E% C9arles PA"NCPEL"N% 1enis SEURAT% Emilian
#AS"LESCU>% dreptul =Y$ 1ECLAREU"L> /i 7ia0a pri7at, =Paul
IU"RAU1% E$ i$ PEAT(N% Ren^ MhNAR1-Claude SAU#AIE(T>$
&'G
( 2i2liorafie 6 c9iar /i una selecti7, 6 ar fi% pare-mi-se% fastidioas,% /i
ar putea denatura sensul romanului% -mprumut+ndu-i un aspect /tiin0ific
falacios% de fapt% te9nicist% de care sper s, r,m+n, str,in$
3nainte de-a -nc9eia aceste r+nduri l,muritoare% fie-mi -n,duit s,
exprim aici sentimentele de ratitudine cu7enite celor care mi-au acordat%
-n momentul definiti7,rii textului% un neprecupe0it a.utor8
1istinsului poet /i eseist% specialist -n filoloie clasic,$ Petru CREH"A%
cea mai 7ie recuno/tin0, pentru osteneala pe care /i-a dat-o citind
manuscrisul spre a-mi face 7aloroase o2ser7a0ii pri7itoare la onomastica
latin,$
Eruditului cercet,tor R,47an TPE(1(RESCU% reputat cunosc,tor al
culturii /i al istoriei noastre 7ec9i% alese mul0umiri pentru acri2ia cu care a
7erificat lucrarea% consacr+ndu-i un referat /tiin0ific de -nalt, 0inut,$
Competentului lector de carte Maria IRAC"(#% pe deplin meritat,
pre0uire coleial, pentru minu0ia suestiilor /i pentru de7otamentul cu care
s-a aplecat asupra acestor paini$
"$ #$
$02=P&
&*K
- "LEANA #ULPESCU -
&*J

Ileana Vulpescu - Saruta Pamantul Acesta (1987)

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ileana Vulpescu - Saruta Pamantul Acesta (1987)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

- SRUT PMNTUL ACESTA -

S-ar putea să vă placă și