Sunteți pe pagina 1din 351

- SRUT PMNTUL ACESTA -

Cuprins
dacia felix
omnes una manet nox
pe-un picior de plai
siiliul romei
dacia capta
pax romana
romania
nota autorului
!
- "LEANA #ULPESCU -
Strmoii mei, desigur, pe-aici au stat i ei
Pstori pribegi cu turme i herghelii grozave,
Ei nu aveau palate mree, naveau nave
!ar "i iubeau pm#ntul blagoslovit de zei
$%&
Strmoii mei, desigur, sau chinuit pe-aici
'ind cu plugul brazde ad#nci i roditoare,
(u aurul din c#mpuri leg#nd pe cel din soare,
Erau mai alt)el, poate, dec#t i-a crede mici
'cui i ari de soare sau rcorii de v#ntul
(e le-aducea din zare al vremurilor semn,
!in zori i p#nn sear, arau din greu pm#ntul,
(u braele crispate pe plugul lor de lemn
Strmoii mei, desigur, aicea au murit
Plecau tcui i panici pe-al ne)iinei drum,
Spre zeul grav i rece, de piatr, ast)el cum
!oar mintea lor srac i l-ar )inchipuit
*i-atuncea c#nd dumanii se artau "n zare,
+it#nd i plug i turme, "n cale le ieeau
,omer nu spune "ns, can vremuri legendare,
!esigur, c "n lupte i ei atunci mureau
Strmoii mei aicea-s (ci alt)el rost nu-i are,
(#nd nopile sunt turburi i ploaia cade grea,
-enumrate glasuri, ce bat )rncetare,
.adarnic s )rm#nte "nchipuirea mea
M$ SULESCU% Strmoii /01 noiembrie 02034%
&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
!E(E5678 9, codri, codri, v micai cu mine,
:uni mari de piatr, )ii-mi g#nduri,
Purtai, st#nci albe armi$i&le de cremeni,
:ergei naintea mea a regelui
S vd apropiindu-se pm#ntul,
(u munii i cu codrii%
*i st#nd pe loc naintea ;omei vechi<
M$ EM"NESCU% !ecebal /0=13, 5erlin4
dacia felix
'
- "LEANA #ULPESCU -
>n vremea veche de demult, demult ceriul era limpede soarele
strlucea ca un )ecior t#nr c#mpii )rumoase, "mpre?urate de muni
verzi, se "ntindeau mai mult dec#t putea cuprinde ochiul pduri tinere
umbreau dealurile turmele sauzeau mugind de departe i armsarii
nechezau giuc#ndu-se prin rarite $& @erice de oamenii din c#mpie,
)erice de cei de la munte< Era vremea atuncea c#nd tot omul tria )r
stp#n i umbla m#ndru )r s-i plece capul la alt om c#nd umbra
vilor, pm#ntul i aerul ceriului erau deschise tuturora iar viaa se
trecea lin ca un vis% $& !ar, iat, aerul se turbur (eriul cel limpede
se "mbrobodete cu nori "ntunecoi +n nor de prav "nvluie c#mpia i
ascunde munii se aud vaiete $&
Se vede amestecul unei btlii< (ei ce au nvlit sunt "mbrcai "n
)ier sgeata alunec pe pavz, i paloul cu dou ascuite taie "n carne
vie dar piepturile goale stau "mpotriv se lupt cu )urie $&
7upttorii se amestec i se izbesc piepturile goale de paveze capetele
descoperite de coi)uri
Al$ RUSS(% (#ntarea ;om#niei, )""" /2 -ov% 0=AB, Paris4%
*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Porsilo se uita posomor+t la c,peteniile-adunate -n .urul mesei de piatr,
din -nc,perea unde-/i 0inea 1ece2al de o2icei sfatul$ 3i lua fiec,ruia seama$
Erau unspre4ece5 cu el% cu Porsilo 6 doispre4ece$ 3i cuno/tea 2ine doar pe
doi dintre ei% fiindu-i 7ecini8 unul 6 la R,s,rit% altul 6 la Apus$ Cel de la
R,s,rit% om -n putere% sem,na cu-o putin, coco0at, pe dou, picioru/e
scurte% su20iri de necre4ut% /i care te-a/teptai s, se fr+n, la fiecare pas$
C9ipul te/it% /aua nasului c+rn ad+ncit, mult% 2u4ele l,2,r0ate% falca de .os
ie/it,-nainte% fruntea dreapt, ca un 4id% spr+ncene 0epoase cu fire scurte%
oc9i cu pri7ire de c+ine care st, s, se repead,8 7oia% desiur% s, par, d+r4 /i
ne-nfricat% pus s,-nfrunte omenirea-ntrea,5 pentru cine-l pri7ea cu luare-
aminte% cum f,cea acum Porsilo% acest c9ip tr,da doar 7iclenie-nc,p,0+nat,
/i pie4i/, care% infaili2il% se con7erte/te% totdeauna cu-aceea/i :credin0,;%
la orice cau4, a7anta.oas,$ Acesta era 1ruxilis% 7ecinul de la R,s,rit al lui
Porsilo$ Cumnat cu <icilis =sfetnic apropiat al lui 1ece2al>% lui 1ruxilis nu-
i fusese reu s, miroase dincotro /i -ncotro 2,tea 7+ntul$ (ricum s-ar fi
terminat -nfruntarea lor cu Traian 6 -nfruntare care n-a7ea cum s, fie-
ocolit,% de 7reme ce 1acia f,cea parte din lumea locuit,% sortit, s, de7in,
pro7incie roman,% condus, de 7reun legatus 6ugusti 6 7ecinii lui 1ece2al
nu puteau sc,pa mai -nt+i de m+na acestuia din urm,$ 1ece2al /tia c, f,r,
a.utorul 7ecinilor c9ema0i acum la sfat a7ea s, fie din ce -n ce mai reu s,
se-mpotri7easc, Romei$ 1ac, nu le c,p,ta a.utorul% m,car du/mani nu
tre2uia s, /i-i fac,$ Tre2uia s,-i ia -ncet /i cu du9ul 2l+nde0ii% fiindc, e mai
2ine c+nd sile/ti pe cine7a la un lucru 6 de/i% -n sinea lui% nimeni nu se las,
p,c,lit 6 s, cree4i o aparen0,% /i pentru tine /i pentru el% c, o face din
con7inere$ Mi.loace prin care s,-i pun, la respect% -n ca4 de-mpotri7ire%
1ece2al a7ea% mai mult dec+t ar fi fost ne7oie$ ?tia -ns, c, 7or2a era mai
2un, dec+t 9ioaa /i dec+t sa2ia$ Nou, dintre cei de fa0, i-ar fi luat f,r, s,
/o7,ie locul% -n timp de pace8 de pace lun, /i lipsit, de prime.die$ 1e/i era
limpede c,% f,r, o m+n, de fier% romanii i-ar fi spul2erat /i p+n-atunci% ei
nu se d,deau -n l,turi s,-/i fac, socoteli de pescuit -n ap, tul2ure8 cum s,-l
p,c,leasc, pe 1ece2al 6 dac, nu c9iar pe de-a-ntreul% m,car c+t de c+t 6
dar f,r, s, se strice cu el5 adic,% s, nu-i dea tot ce i-ar fi putut da% fiind
7,dit c,-i c9ema la el ca s, le cear, /i nu ca s,-i d,ruiasc,$ Romanii erau
mai departe 6 mai departe dac, nu 0ineai seama de leiunile de la Por0i /i
de podul de pe "stru 6 /i poate c, se mai potoleau5 iar% la urma urmei% /i
dac, 7eneau peste ei8 se-nc9inau /i ata$ ?i interesul romanilor era s, se
@
- "LEANA #ULPESCU -
pun, 2ine cu neamurile 2,/tina/e$ Te supuneai% te d,deai cu ei% -0i p,strai
ranul% ce a/a de mare nenorocireA (amenii de r+nd urmau s, munceasc,
a/a cum munciser, de c+nd se /tiau pe p,m+nt5 unii a7eau s, fie-ncorpora0i
-n leiunile romane /i du/i cine-/tie pe unde 6 -n sf+r/it% du/i unde-a7ea
Roma ne7oie 6 /i ce era cu astaAB 3nc9inarea -n fa0a lui 1ece2al =c,ci
-nc9inare era% oric+t ar fi-nf,0i/at-o el ca pe-o alian0,> 6 de altfel /i-ntr-o
alian0, ealitatea este o 7or2, oal,% fiindc, fr+ul -l 0ine un sinur aliat 6
nu cuno/tea cale de-ntoarcere /i nici poteci cotite$
?tiau cu to0ii c, lucrul dat nu se mai ia -napoi$ ( alian0, -nc9eiat, -n fa0a
unei prime.dii poate fi desf,cut, c+nd prime.dia a trecut5 ce-ai apucat s,
7er/i -n puna o2/teasc, -i r,m+ne -ns, celui mai puternic% deoarece% de
c+nd lumea% pe/tele cel mare nu 0ine seam, de ple7u/ca pe care o-n9ite$
Afar, de Porsilo% de 1romi9ete =7ecinul lui de la Apus> /i de C9e2risis%
to0i cei aduna0i acolo se +ndeau cum s,-l p,c,leasc, mai di2aci pe
1ece2al$
Pentru ca f,0,rnicia s, fie c+t mai asem,n,toare cu ade7,rul% c,ile ei
tre2uie s, par, mai ade7,rate dec+t ale ade7,rului$
Tot omul cump,ne/te-ndelun c+nd ia o 9ot,r+re de mare-nsemn,tate5
face mereu pa/i -nainte% pa/i -napoi% o ia pe-un drum% se-ntoarce iar, de
unde-a plecat /i-/i spune de mii de ori :dar dac,C;$ Adesea% +ndul dint+i
e cel mai 2un$ 1up, ce-ai urmat c,ile-ntortoc9eate ale tuturor
posi2ilit,0ilor% -0i dai seama c, o sinur, cale ai de urmat8 cea dreapt,% fiind
cea mai scurt, -ntre-nceput /i sf+r/it$ Cea dreapt, 6 c+nd ai +nd cinstit$
Condi0ia esen0ial, a f,0,rniciei este -ns, complica0ia% mul0imea
e4it,rilor% simularea fr,m+nt,rii -n fa0a unui le,m+nt$
Cele nou, c,petenii /tiau c, 1ece2al nu era omul pe care s,-l p,c,le/ti
cu una-cu dou,$ A7eau s, se osteneasc, mult /i s, se tocmeasc, /i mai
mult$ 1ruxilis% cumnatul lui <icilis% alesese calea scurt, /i folositoare a
slu,rniciei f,0i/e$ 3n alt,-mpre.urare% poate c, 1ece2al nu l-ar fi-
n7rednicit cu-o pri7ire m,car pe-acest 1ruxilis$ Acum -ns, nu-i prea d,dea
m+na s, alea,$
St,teau t,cu0i /i-ncrunta0i% re4em+ndu-/i m+inile de pumnalele scurte cu
7+rful adus% spri.inite cu teaca-n masa de piatr,$
"ntraser, to0i -n acela/i timp% d,duser, scurt din cap% f,r, s, se
pri7easc,% /i se-a/e4aser, la un semn al Marelui Preot% #e4ina% care% f,r,
niciun cu7+nt% -i l,sase-acolo /i plecase$ Afar, de Porsilo% de 1romi9ete /i
de C9e2risis% -m2r,ca0i ca de s,r2,toare =cu pumnal cu teac, de aur% cu
D
- SRUT PMNTUL ACESTA -
2um2i tot de aur la-nc,l0,ri% cu paftale mari% de aur /i ele% pe um,rul st+n
al sumanului% fiecare cu -nsemnele neamului s,u>% ceilal0i nou, erau
-m2r,ca0i ca-n 4ile-o2i/nuite% ca /i c+nd s-ar fi dus s, dea ocol 0arinii%
r,4oarelor de leume ori s-arunce o pri7ire la 2,ile-de-aur sau la ocne$
Afar, de c,ciula de a2a cenu/ie% pe care-o a7ea fiecare-n cap% nimic nu-i
deose2ea de oamenii de r+nd c,rora le erau c,petenii$ #oiau% desiur% s,-i
dea a-n0elee lui 1ece2al c, de la oameni at+t de mode/ti mare lucru n-
a7ea de-a/teptat$
Au4iser, ei 6 nu se putea s, nu fi au4it 6 po7estea :reelui; 1romi9ete
/i-a lui Lisima9 macedoneanul% a.uns ree al tracilor$ Acesta din urm,%
d+nd n,7al, peste e0i% -i cade pri4onier lui 1romi9ete$ 3n loc s,-l omoare%
cum -i cerea o2/tea% 1romi9ete -l pofte/te pe Lisima9 -mpreun, cu
-nso0itorii lui la o mas, toat, numai talere de aur 2,tute-n pietre scumpe%
cu linuri /i cu /ipuri a/i.derea% cu 2ucate rare /i alese% ca la cur0ile
satrapilor de la Soare-R,sare% -n timp ce 1romi9ete /i c,peteniile sale
m+ncau din 2liduri de p,m+nt% cu linuri de lemn% m+nc,ruri simple% de
oameni ne7oia/i% d+ndu-i de-n0eles lui Lisima9 c, un om ca el% care tr,ia -n
2o,0ie% tre2uia s,-/i 7ad, de a7utul s,u /i nu s, um2le s, prade ni/te
s,raci ca 1romi9ete /i ca semin0ia lui$ 1ar de-aceast, parimie a lui
1romi9ete cel-din-7ec9ime dac-au4iser, ei% au4ise /i 1ece2al$ 1ac-au4ise%
nu strica s,-i fie-amintit,$
:(are de ce tre2uie s, ne fie mereu fric, de cine7a pe lumea astaB;% se
+ndea Porsilo% cu oc9ii 0int, la u/a pe care nu intra nimeni$ :Nou, 6 de el%
lui 6 de romani% /i tuturor la un loc 6 tot de romani% parc, nu ne-ar fi de-
a.uns frica de soart, /i de m+nia 4eilorA stora li-i fric, de 1ece2al% dar /i
lui de ei$ Tuturor c,peteniilor le este fric, de cei peste care sunt mai mari$
Le e fric, de lipsa lor de-n0eleere% care duce adesea la ur, 6 /i% mai r,u% la
nep,sare 6 de tr,darea lor /i% mai mult ca de orice% de f,0,rnicia lor;$ Lui%
lui Porsilo% nu-i era fric, de semin0ia luiB C+nd adunase sfatul 2,tr+nilor -n
cetatea-de-scaun% -/i spusese fiecare p,rerea% l,s+nd loc lasului -ndoielii
/i-al pruden0ei% d+ndu-i de-n0eles% pe l+n, sfaturile pe care le-ar fi 9,r,4it
/i fiilor lor% d+ndu-i de-n0eles prin c+te o 7or2, su20ire c, cine /i-a 2,at
ruma4ul su2 .uul puterii tre2uia s, /tie s,-l duc, sinur /i s, se-a/tepte
ca pentru faptele lui s, r,spund, sinur% c,ci la neca4 nimeni nu 0i se-
al,tur, p,rta/% iar neamul pe care l-ai dus la r,u nu te iart, niciodat, /i se
leap,d, de tine$ <,tr+nii aceia% -n cinstea /i-n 2un,7oin0a lor% nu f,cuser,
altce7a dec+t s,-i aminteasc, ceea ce /tia /i el8 c+t de pu0in pre0uiesc
E
- "LEANA #ULPESCU -
uralele% cum se pot preface-n sudalm,% cum fierul care te-a ap,rat -0i poate
str,pune 2ereata% fiindc, a/a e sufletul omului8 sc9im2,tor$ :1ac,
1ece2al ar /ti c, n-are deloc sor0i de i42+nd, -n fa0a romanilor% li s-ar mai
-mpotri7iB 1ac, romanii ar aranta lini/tea 0,rii cu pre0ul detron,rii lui
1ece2al% 1ece2al ar primi s, dea puterea din m+n, de draul 0,riiB Numai
c, el deea2a ar fi dat puterea din m+n,% romanii a7eau ne7oie de-o nou,
cucerire /i nu de-un conduc,tor care s, um2le dup, alt, pace dec+t cea
impus, de ei;$
1ece2al se l,sa a/teptat$
1e/i fiecare dintre cei aduna0i acolo ar fi a7ut destule de spus% niciunul
nu desc9idea ura$ N-a7eau -ncredere unul -ntr-altul /i nici -n pere0i$
1ece2al se l,sa a/teptat$
Era limpede c, nu cine-/tie-ce tre2uri -nsemnate -l -mpiedicau s, 7in,$
Le punea r,2darea la-ncercare$ #oia doar s, le 4+nd,re trufia ori s,-i
umileasc,B :?i una% /i alta;% +ndea Porsilo$ 3/i f,cea o socoteal, foarte
2un, 1ece2al$ (mul care-/i pierde r,2darea -/i de4lea, lim2a /i spune
7rute /i ne7rute% -ns, niciodat, ce n-a +ndit mai -nainte$ :3n locul lui% eu
cum a/ faceB "-a/ fi a/teptat eu pe ei aici$ Fiindc, eu nu sunt f,cut s,
c9inuiesc% nu sunt f,cut /i nici nu 7reau$ Pe mine m, silesc -mpre.ur,rile
s,-mi c+rmuiesc neamul5 2ucuros a/ da cinstea asta altuia mai -n stare
dec+t mine$ Cui -ns,B 1ar elB C+nd 7rei s, c+rmuie/ti% se 7ede trea2a c, nu
dai la o parte nimic din ce-0i asiur,-nt+ietatea$ Nu te mai +nde/ti c,-i
umile/ti pe unii% c,-i calci -n picioare pe al0ii% c, superi pe mai /tiu-eu-cine$
Te ui0i doar -nainte% la scop$ Romanii calc, totul -n picioare cu oc9ii la
0int,8 cucerirea lumii$ Siur c, lui Traian% mare eneral /i om cinstit se
pare 6 c+t de cinstit poate fi un -mp,rat 6 i s-ar str+ne inima s, 7ad,
spinteca0i -n fa0a lui o mam, cu un copil mic% dar pentru asta nu se-apuc,
s, numere mamele /i copiii spinteca0i de-a lunul drumurilor pe care le taie
leiunile% -n piatr,% -n p,m+nt /i-n carne 7ie% -ntre Roma /i Eufrat;$
Porsilo se uit,% r+nd pe r+nd% din nou la cei unspre4ece to7ar,/i de
a/teptare$
3n partea opus, intr,rii se aflau .il0ul Reelui /i cel al Marelui Preot$
C,peteniile se-a/e4aser,% din instinct de solidaritate% unul l+n, altul% afar,
de 1ruxilis% care st,tea pe locul din dreapta .il0ului reesc% desp,r0it de
ceilal0i de multe .il0uri oale% pentru ca nimeni s, nu ai2, 7reo-ndoial, -n
pri7in0a cinstei la care-l 0inea marele Ree$ (steniser, s, mai stea re4ema0i
de m+nerele pumnalelor$ Afar, de 1romi9ete$ Unii-/i 0ineau acum m+inile
G
- SRUT PMNTUL ACESTA -
-ncruci/ate la piept% al0ii-/i mi/cau -ntruna deetele /i-/i str+neau pumnii%
iar pe c9ipuri li se citea o mare nelini/te$ Nu-i c9emase cum7a ca s, le ia
capul% iar ei ca ni/te n,t+ni se l,saser, prin/i -n capcan,5 ori ca s,-i lase
acolo s, piar, de foameB :1e-ar 7eni odat, s, spun, ce 7rea /i s, ne
7edem sc,pa0i de-aici;% se +ndea fiecare-n sine$
1romi9ete 6 cel mai 2,tr+n din toat, adunarea% -nalt /i de/irat% cu 2ar2,
lun,% cenu/ie% r,sfr+nt, ca o m,tur,% cu c9ip uscat /i-ncremenit care nu
p,rea s, fi r+s ori s, fi pl+ns 7reodat,% cu oc9i al2astru-ntunecat um2ri0i de
spr+ncene stufoase% r,mase nere printr-o ciud,0enie-a firii 6 cum st,tea cu
m+inile neclintite pe m+nerul pumnalului /i cu pri7irea 0int, la u/a pe unde
ar fi tre2uit s, intre 1ece2al% ai fi 4is c, era un mort cu oc9ii r,ma/i
desc9i/i$ 3n mu0enia /i-n amor0eala eneral,% i42ind% f,r, s, 7rea% pumnalul
de piatra mesei% 1romi9ete se ridic,% -/i potri7i c,ma/a su2 c9imir% -/i
trase-n .os poalele sumanului /i se-ndrept, spre ie/ire% -n nedumerirea
tuturor$
Lua0i pe nea/teptate /i tre4i0i fiecare din +ndurile lui% care prea mult nu
se deose2eau de la unul la altul% cei unspre4ece 2,r2a0i aduna0i acolo nu
/tiau ce s, fac,8 s,-l urme4e ori s, r,m+n, mai departe nemi/ca0i /i s, nu
ispiteasc, soarta$ F,r, s, le-arunce nicio pri7ire% cu pas rar /i f,r, ra2,%
1romi9ete a.unse l+n, ie/ire% unde se opri s, ia seama celor dou,
clepsidre de sticl, sidefie a/e4ate ca ni/te c+ini de pa4,% una -n dreapta% alta
-n st+na u/ii% prinse -ntr-o arm,tur, de 2ron4 ca o ur, de lup c,scat,$
Hin+ndu-/i r,suflarea% urm,ri pic,tura de ap, dintr-una% care% clipocind
a2ia sim0it% m,sura pasul neau4it al timpului$ :3ncet--ncet spre p,m+nt;% -/i
4ise el$ I+ndul ,sta% cuprin4+nd pe scurt -n7,0,tura do2+ndit, -ntr-o 7ia0,
ale c,rei urcu/uri /i mai ales co2or+/uri -l deprinseser, s, se smereasc,% -l
-m2un, deodat, -n pri7in0a celor aduna0i acolo% pe care-i ur+se /i-i
dispre0uise cu o clip, mai -nainte5 -n pri7in0a lui 1ece2al% care dra nu-i
fusese niciodat,5 -n pri7in0a a toate /i a to0i% c,ci -ntr-o 2un, 4i% to0i /i toate
a7eau s, fo/neasc, /i s, clipoceasc, pe unde7a pe su2t p,m+nt$
Porsilo se +ndi s, urme4e pilda lui 1romi9ete$ R,mase totu/i pe loc$
Nu de team,% ci a/a cum r,m+nea la luptele de coco/i sau de c+ini% p+n, ce
unul din cei doi lupt,tori -/i d,dea ultima suflare% pri7ind cu mult, mil,
2ietele do2itoace -m2oldite s, se ucid,% f,r, s, ai2, nimic unul cu altul% -n
0ipetele /i-n urletele mul0imii% din care o parte 0ipa de 2ucurie c, -n7insese
coco/ul ori c+inele pe care pusese prinsoare% alta urla -ncr+ncenat, de ur,-
mpotri7a 7iet,0ii ucise% pe care ar fi ucis-o -nc, /i -nc, o dat, /i de-o mie
JK
- "LEANA #ULPESCU -
de ori fiindc,-i -n/elase a/tept,rile /i-i olise puna$ 1emult% -n tinere0ea
lui tinere0e% Porsilo se nimerise s, stea la o lupt, de coco/i l+n,
1romi9ete$ Porsilo se uita mai mult la c9ipurile oamenilor dec+t la p,s,rile
care a2ia-ncepeau s, se-ncaiere$ Urm,rindu-i% atunci% pri7irea% 1romi9ete
-i pusese o m+n, pe um,r% se uitase drept -n oc9ii lui /i-i /optise8 :Fiule% s,
nu-0i -nc9ipui c-ai s, 7e4i mil, -n oc9ii 7reunuia$ Pleac,$ Nici aici nu e
nimic nou cum nu e nic,ieri su2 soaieA;$ Porsilo /tia c, nici acolo% -n sala
de tain, a mai-marelui lor% 1ece2al% n-a7ea s, fie nimic nou% ci .ocul de
-nfrunt,ri al intereselor% 7ec9i de c+nd lumea /i etern ca /i ea$ 1ac, Porsilo
ar fi 7enit la acest sfat -n numele lui doar% poate c, s-ar fi ridicat% l-ar fi
urmat pe 1romi9ete% ar fi urm,rit o clip, curerea 7remii prin curm,tura
celor dou, clepsidre% s-ar fi descoperit -n fa0a draconului de 2ron4 0intuit
deasupra intr,rii% /i-ar fi-ndesat c,ciula-n cap /i pe-aci 0i-ar fi fost drumul$
Poate$ El nu 7enise -ns, -n numele lui% ci al celor pe care-i c+rmuia de c+nd
murise frate-s,u mai mare -n ultima -nfruntare a lui 1ece2al cu armatele
romane$ 1e-ar fi fost ultimaA
3n timp ce Porsilo se-ntre2a dac, n-ar fi r,mas locului% c9iar 7enit doar
-n numele s,u% din pricina curio4it,0ii de totdeauna de-a 7edea p+n, la
cap,t o -nt+mplare 6 de/i aproape /tiut, dinainte 6 u/a rea de lemn d,ltuit
cu draconi a intr,rii se desc9ise f,r, niciun 4omot /i-n cadrul ei ap,ru
Marele Preot% urmat de reele 1ece2al$
L 3ncotro% cinstite unc9iB i se-adres, 1ece2al lui 1romi9ete% care
tocmai -/i punea c,ciula-n cap% -n timp ce oaspe0ii ceilal0i se descopereau /i
se ridicau -n picioare$
L Acas,% nepoate$ Credeam c, nu mai 7ii$ /tia tineri -m2,tr+niser,
de-at+ta a/teptat% iar eu c+t pe-aci s,-mi dau ultima suflare$
3n lasul lui 1romi9ete nu se sim0ea nici -n,duin0,% nici sup,rare$
L Ne 2ate r,42oiul la u/,% spuse 1ece2al% -n c9ip de r,spuns%
-ndrept+ndu-se c,tre mas, /i poftindu-l din oc9i pe 1romi9ete s, se-a/e4e$
L Nicio noutate% spuse acesta% f,c+nd un semn cu m+na a pau2,% /i se-
a/e4, c9iar -n st+na lui 1ece2al% desp,r0indu-l de Marele Preot /i
aplec+ndu-se -nspre dreapta Reelui% ca s,-i ia seama lui 1ruxilis% de parc,
atunci l-ar fi descoperit$
L 1e ce te ui0i a/a la mine% cinstite 1romi9eteB -l -ntre2, 1ruxilis cu-o
7oce care se dorea 2l+nd,$
JJ
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L E/ti cam ras% fiule$ Ce 4ice calul dumitaleB -ntoarse cel,lalt cu7+nt
-n lum,$ Un 4+m2et mucalit trecu prin oc9ii al2a/tri /i-i f,cu s, sclipeasc,
o clip, tinere/te$
1ruxilis -l pri7i dispre0uitor /i nu ,si de cu7iin0, s,-i r,spund,$
F,c+ndu-se c, nu 7,4use /i c, n-au4ise nimic% 1ece2al -/i plim2, roat,
pri7irea% oprind-o scurt -n oc9ii fiec,ruia$
L Prea-cinsti0i oaspe0i% r,42oiul ne 2ate la u/,$
L Poate n-ar fi 2,tut dac, n-am fi -nc,lcat -n0eleerile cu Traian% 4ise
C9e2risis mai mult ca pentru sine% cu 7ocea moale /i 7or2a t,r,,nat, a
celor din Mia4,noapte$
L C9e2risis% credeam c-am -n0eles cu to0ii c, a/a-4isa pace cu Traian
este pentru romani doar un r,spas de odi9n, ca apoi s, ne i42easc, /i mai
tare$
L Ca /i pentru noi% rosti 1ruxilis cu lasul con7ins /i important al celui
care-a priceput dedesu2tul lucrurilor$
L Eu tot spun c,% dac, nu i-am fi c,tat pricin,% Roma ne-ar fi l,sat -n
pace% relu, 2l+nd /i-mp,ciuitor C9e2risis$
1ruxilis% cu-o str+m2,tur, de dispre0% ridic, re7oltat din umeri$
L C9e2risisA i se-adres, 1ece2al cu las -nalt% ca pentru a-l c9ema la
ordine$ 1umneata 0i-nc9ipui c, Romei tre2uie s,-i :ca0i pricin,; ca s, te
cotropeasc,B Hi-nc9ipui cum7a c, iudeii /i armenii% ca de-o pild,% stricau
somnul RomeiB Cum -ntindeau m+na -i luau pe romani din a/ternutBA
Roma a 7enit peste noi% nu ne-am dus noi peste ea$ S-a-ntins ca o
pecinine% fiindc, neamurile n-au /tiut s, se uneasc, la 7reme spre a-i 0ine
piept$ 1ac, 7ou,% de-un s+ne cu mine% /i tre2uie s, 7, spun a mia oar, c,
po0i s, nu sufli /i s, nu te mi/ti8 c+nd 0i-a 7enit r+ndul s, te calce Roma -n
picioare% te calc,C M,ritul ree 1uras /i al0ii dinaintea lui 6 adormi0i
acuma cu to0ii% 7e/nic, fie-le-amintireaA 6 /i eu la fel cu ei% ne-am str,duit
s,-i 9,r0uim pe romani pentru ca s, n-a.un, mai puternici dec+t sunt% cu
+nd c,% -ntr-o 4i% i42it, din toate p,r0ile% Roma s, cad, ori s, stea cuminte
cu 2otul pe la2e% mul0umindu-se cu ce-a pr,dat p+n-atunci$ C9e2risis% /tim
cu to0ii unde sunt castrele romanilor% -n p,m+nturile pe care ni le-au r,pit
acum trei ani$ 1e altminteri% se simt de la o mie de pr,.ini% dup, mirosul de
usturoi$ Cine 7rea li se poate-nc9ina$ Eu nu opresc pe nimeni$
3n sal, se-au4i o rumoare de protest$
J!
- "LEANA #ULPESCU -
L M,rite Ree% eu mi-am spus p,rerea /i% c9iar de-am s, 7, par sla2 de
minte% eu tot cred c, mai 2ine ar fi fost s, fi c,4ut la pace cu du/manul$ "ar
+ndul meu de n-ar fi fost cinstit nu r,spundeam la c9emare$
:Ai r,spuns fiindc, ai doi feciori la-n7,0at meseria armelor aici% -n
cetate% cum a7e0i cu to0ii;% -i spuse 1ece2al -n +nd% uit+ndu-se drept -n
oc9ii lui al2astru-desc9is% de cer f,r, nor% -n care nu i se p,ru c, 4,re/te
7reo urm, de +nd 7iclean$
:1e-ar spune-odat, ce-are de spus% c, doar nu de florile m,rului ne-a
c9emat aici;% se +ndea Porsilo% -n timp ce pri7ea la 1ece2al$ C+nd -l
7edeai% mare c+t un trunc9i de copac /i cu +tul acela scurt% nu-0i 7enea s,
cre4i c+t, 7ioiciune era-ntr--nsul% iar capul repe4it -nainte% fruntea 2r,4dat,
ad+nc% ca un p,m+nt s,pat de ape% /aua nasului proeminent, /i ni0el cotit,
spre st+na dintr-o c,4,tur, de pe c+nd era fl,c,iandru% ura cu 2u4ele
str+nse puternic de parc, tot timpul ar fi stat cu din0ii-ncle/ta0i% p,rul /i
2ar2a sur,% oc9ii cenu/ii% cu pri7irea aer, cum -i era /i m+na% -i sporeau
-nf,0i/area de lup -ncercat% f,cut s, domneasc, peste ad+ncul codrilor$
Porsilo /i cu 1romi9ete -n0eleser, c, aparenta sup,rare a lui 1ece2al
din pricina spuselor lui C9e2risis crease -n adunare un sentiment de
7ino7,0ie% cum nu se putea mai 2ine7enit pentru Ree8 astfel i se pre,tise
de minune momentul -n care nicio cerere s, nu-i poat, fi refu4at,$ :"a s,
7edem% nepoate% ce mai 0ii -n u/,;% -/i 4ise-n sine 1romi9ete$ Ca /i c+nd i-
ar fi au4it +ndul% 1ece2al li se-adres, cu las p,truns de-o triste0e
solemn,8
L Cinsti0i oaspe0i% r,42oiul ne 2ate la u/,% precum 7-am mai spus$
Acum nou, ani% 1omi0ian l,sa% la moarte% 7istieria Romei olit,$ Roma are
armate multe% du/mani mul0i 6 dar se 7ede c, nu destui 6 lupte de dat mai
tot timpul8 pentru :pacificare; 6 ici% pentru cotropit 6 dincoace5 are
no2ilime mult, care nu face nimic% are s,r,cime mult, care% la fel% nu face
nimic% dar care prime/te p+ine% face 2aie /i mere la circ pe 2anii st,p+nirii
6 c,ci mai 2ine s,-i astupe ura /i s-o lase s, urle doar pe la circuri% dec+t
s, /i-o ridice-n cap 6 /i 7istieria asta tre2uie umplut, la loc$ C+nd marele
CMsar -/i olise puna% acum 7reo /ai4eci de ani% a dat peste ali% de la care
/i-a umplut-o din nou$ Traian a dat peste noi% ne-a luat p,m+nturi% ne-a
pr,dat /i se pre,te/te s, ne prade iar, /i s, ne piard,$ Tre2uie s, nu-i
l,s,m% oricare-ar fi sor0ii r,42oiului care ne p+nde/te% s, nu-i l,s,m ce s,
ne ia% drept care m-am +ndit s, punem tot ce-a7em la loc siur /i
"mpreun% #-a/tept% -n urm,toarele 4ece 4ile% s-aduce0i tot ce-a7e0i de pre0%
J&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
odoare /i 2ani% /i le punem unde7a% unde nici pas,rea s, nu le /tie$ Trecem
la catarafie ce-aduce0i% /i c,p,ta0i /i -nscris la m+n,$ Toate c+te le-
ncredin0a0i -n custodie sunt ale 7oastre% iar c+nd trece prime.dia 7i le lua0i
-napoi$
Se a/ternu o t,cere de 9ea0,$
Fiecare sim0ea cum -i -ncetine/te s+nele-n 7ine$
L M,rite Ree% eu poim+ine sunt aici cu tot ce am$ Ce e-al meu e /i-al
t,u$
L Nu al meu% 1ruxilis% ci al t,u% la mine o s, fie doar "n pstrare%
L ?tii cum 7ine asta% nepoateB i se-adres, 1romi9ete lui 1ece2al% dup,
ce mai -nt+i se uit, la 1ruxilis cu o sc+r2, c,reia cu7intele n-ar fi a7ut ce
s,-i adaue$ ?tii cum 7ine astaB Ca /i cum mi-ai spune8 :Taie-0i% unc9iule%
p$$a /i las,-mi-o mie-n p,strare$ ?i s, /tii c, tot a dumitale e;$ 1ece2al% eu
te-n0ele$ N-ai -ncredere /i 2ine faci$ Mul0i te-au l,sat /i s-au -nc9inat
romanilor$ Au s-o mai fac, /i al0ii$ Ai luat feciorii cui a a7ut% ca s,-i -n7e0i
meseria armelor /i ca s,-i ai 4,lo de credin0,$ Cu feciorii n-au a7ut cum s,
te mint,% cu a7utul -ns, n-o s, /tie fiecare cum s, fac, mai pe s,racul$
Afar, de Porsilo% de C9e2risis /i de Ree% to0i s,rir, indina0i$
L M,rite Ree% eu nu-n,dui nim,nui s,-mi pun, 2una-credin0, la-
ndoial,A
L Cum po0i s, spui a/a ce7a% mo/ 1romi9eteB
L "ac-a/a% 4ise 1romi9ete /i-/i mi/c, dreapta roat,% cuprin4+ndu-i pe
to0i$ Cunosc firea oamenilor$ Cu-at+ta m-am ales% la anii c+0i -i am -n c+rc,$
Mie feciorii mi-au murit alun+ndu-i pe romani% iar nepo0ii au fost lua0i
pri4onieri de romani% ca /i mine$ 1up, 4ece ani 6 mai de scla7ie pe uscat%
mai de cutreierat pe m,ri 6 mie mi-au dat drumul s, 7in s, mor acas,$
L ?tim% /tim% unc9iule% 4ise 1ece2al% cu -n,duin0a pe care le-o ar,0i
2,tr+nilor care 2at c+mpii ori spun pentru a suta oar, aceea/i po7este$
L M, 2ucur% nepoate% c-ai aflat% de/i de c+nd m-am -ntors de la romani
6 /i se fac /ase ani acuma 6 nu ne-am prea 7,4ut$ Nu m-ai prea-n7rednicit$
Nu s-a r,2it nimeni s, m, r,scumpere ori s, m, dea-n sc9im2 pe niscai7a
romani% pri4onieri la noi$ Astea le spuneam /i eu a/a% ca s, se /tie$ 1ar% de
fapt% altce7a 7oiam s,-0i spun% nepoate$ R,u ai s, faci dac-ai s, pui totul
"ntr-un singur loc% S, nu ui0i c, e de-a.uns o m,ciuc, la un car cu oale$ ?i
mai spuneai c, ai s-ascun4i totul de s, nu /tie nici pas,rea$ 1eea2a n-o /ti
ea% pas,rea% dac-au s, /tie oamenii$ Teme-te de oameni% nu de p,s,ri%
nepoateA Eu% unul% nu mai am nimic$ Tot ce-am a7ut ascuns am -mp,r0it
J'
- "LEANA #ULPESCU -
oamenilor$ 1ac,-mi putre4eau oasele prin "talia% r,m+neau toate-n p,m+nt$
A/a% se 2ucur, care7a de ele$ Cred c, m, cre4i% nepoateA
L #istieria o2/tii% unc9iule% o mai a7ea c+te ce7a$
L Pentru asta% nepoate% e ne7oie s,-ntre2 o2/tea$
L 1umneata e/ti aici -n numele ei$
L 1a% dar o2/tea nu /tie de ce ne-ai c9emat$ Ea tre2uie s, afle$ Eu 0in la
7ec9ile r+nduieli$
L M,rite Ree% a/ a7ea /i eu de spus c+te7a cu7inte$
L Spune-le% Porsilo$
L Eu cred c, mo/ 1romi9ete are dreptate c+nd spune c, fiecare dintre
noi o s,-ncerc,m s, dosim c+t mai mult% c,ut+nd s,-0i aducem% m,riei-tale%
c+t s-o putea mai pu0in$
L Poate c, tu ai s, faci a/a% striar, mai multe lasuri$
1ruxilis se ridic, -n picioare% at+t de mare -i era indinarea$
L ?i tu cum ai 7rea s, facem% PorsiloB -l -ntre2, 1ece2al% f,c+ndu-se c,
n-a au4it lasurile re7oltate ale celorlal0i$
L Eu 4ic% m,rite Ree% s, ne pui s, d,m o anumit, sum, de 2ani%
anume c+ntare de aur /i de arint% /i cred c-ar fi o trea2, mai curat, /i
descurcat,$ "ar ce ne-o r,m+ne% om fi-n stare s, ni-l ad,postim fiecare$
1ece2al -l m,sur, pe Porsilo cu o pri7ire plin, de admira0ie$
L M,rite Ree% /i eu cred c, Porsilo are dreptate8 e mai 2ine s, nu pui
cinstea omului la-ncercare% 7reau s, 4ic s, nu-i dai prile. s, te-n/ele% spuse
C9e2risis% uit+ndu-se drept -n oc9ii Reelui% cu oc9ii lui al2a/tri% limpe4i%
care luminau o fa0, de copil -m2,tr+nit% -n care /aua nasului ad+ncit, mult
la-m2uc,tura cu fruntea p,rea s, fi primit nenum,rate lo7ituri p+n, s-
a.un,-n acea stare$
L Unc9iule% e 2ine ce 4ice PorsiloB Te-n7oie/tiB -ntre2, 1ece2al$
L 3nt+i s-aud cu ce tre2uiN s, m,-n7oiesc$
L Eu 7oiam s, te-ntre2 dac, 0i se pare mai drept ce 4ice el sau ce
4iceam eu la-nceputB
L Nepoate% Porsilo a f,cut o socoteal, de om cinstit8 el /tie c, oricum
ceea ce-ai s, le ceri tu acum o s, fie mai mult dec+t totul pe care a7eau ei
de +nd s, 0i-l dea$
L 1e ce ne pui cinstea la-ndoial,% mo/uleB se r,sti 1ruxilis /i se scul,
-n picioare5 /i% o dat, cu el% <er2ilis% Ni2ris /i Tantinis% pe care-i unea
aceea/i indinare /i-aceea/i -n+mfare de pe c9ipurile altminteri foarte
pu0in asem,n,toare$
J*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
1ece2al le f,cu semn s, se-a/e4e
L Parianeu% Uscus% Prandes% Amduras% Aruxus% <er2ilis% Ni2ris%
Tantinis% 1ruxilis% 7,-n7oi0i s,-mi da0i ce-am s, 7, cer% precum spunea
PorsiloB ?i% dup, o pau4, -n care-i cercet, cu oc9ii lui cenu/ii /i iscoditori%
ad,u,8 Oic eu c, el are dreptate$
Cei nou, stria0i pe nume d,dur, din cap -n semn de-n7oire$
L 1ac, nimeni n-are nimic de spus% atunci s, mear, Marele Preot /i s-
aduc, aici scri2ul s, putem face -nscrisul$
1ece2al dict, scri2ului aceea/i sum, de 2ani% acela/i num,r de c9itare
de aur% de arint /i de aram,% pentru fiecare$
L 3nscrisul 7i-l dau c+nd aduce0i cele de tre2uin0,$ 1ac, cine7a dore/te
s, dea peste ce-am 4is eu% poate oric+nd5 primim$ ?i mai a/tept -n patru 4ile
carele cu piatr,$ S,-nt,ri0i pa4a la drumuri /i s, fie pre,ti0i 7estitorii$
Nimeni nu 4icea nimic$ 3n afar, de Ree% de 1romi9ete /i de C9e2risis%
to0i cei aduna0i acolo -i a47+rleau lui Porsilo pri7iri pe su2 spr+ncene%
socotindu-l 7ino7at de :marea economie; ce li se f,cuse prin partea cerut,
de Ree -n locul :totului; pe care i l-ar fi pus ei la picioare cu-am+ndou,
m+inile% nest+nd s, cuete c, Porsilo nu f,cuse altce7a dec+t s, dea las
ade7,ratului +nd al lui 1ece2al$
L Prieteni% eu /i neamul meu suntem 9ot,r+0i s, ne d,m /i 7ia0a pentru
p,m+ntul pe care tr,im$ S, 7, num,r,m /i pe domniile-7oastre printre noiB
4ise Reele /i% ridic+ndu-se-n picioare% -/i -n,l0, pumnalul -n dreptul fe0ei$
Cele dou,spre4ece c,petenii se ridicar, /i ele -n picioare /i-/i -n,l0ar,
pumnalele$
1romi9ete se uit, la 1ece2al$ " se p,ru c, pri7irea /i +ndurile Reelui
urm,reau ce7a de dincolo de 4idurile dimpre.ur% ce7a care nu se putea
m,sura cu pasul /i nici spune cu 7reun fel de cu7inte$
Cum st,tea nemi/cat% masi7 /i drept ca o st+nc,% o ra4, de soare -n
asfin0it% su20ire /i ro/ie% trec+ndu-i prin dreptul +tului scurt /i oprindu-se-n
peretele dinspre R,s,rit% p,rea c,-i desparte capul de trup$
1romi9ete% scuturat de-un fior% -nc9ise oc9ii /i-/i spuse-n +nd8 :Feri0i-
ne% 4eiA;$
L S, merem s, ne cinstim% -i pofti Reele /i le f,cu semn s, ias,% el
r,m+n+nd ultimul$
Trecur, cu to0ii -ntr-o cl,dire% din piatr, /i-aceea$ 1ar cu ni/te cerdace
de 2+rne cioplite% care 6 ca /i lemn,ria d,ltuit, din,untru% -m2r,c+nd
pere0ii pur la .um,tate 6 -i -ndulceau mult -nf,0i/area$
J@
- "LEANA #ULPESCU -
Pe masa lun,% din acela/i lemn mieriu cu-al pere0ilor% se aflau talere /i
linuri de lemn% solni0e de lut ars -nc9ipuind felurite animale% str,c9ini
mari de lut acoperite cu capac% ulcele cu dou, toarte% mai mari /i mai mici%
r+nduite dup, num,rul oaspe0ilor% toate ca la s,r2,toare -n cas, de om de
r+nd% l,s+nd de-n0eles c, 7asele /i linurile scumpe fuseser, ascunse acolo
unde s, nu le /tie nici pas,rea% precum spusese Reele$
L Unc9iule% f,-mi cinstea% -l pofti Reele pe 1romi9ete% ar,t+ndu-i
locul din capul mesei% locul :de sus;% adic, cel cu fa0a spre intrare$
L Ar fi prea mult% nepoate$ Am s,-0i stau de-a dreapta$
(aspe0ii se-a/e4ar, care cum se nimeri% afar, de 1ruxilis8 el se-a/e4, pe
locul din st+na Reelui$
Patru fete% leate la cap cu n,frame al2e% purt+nd c,m,/i luni% care-
a2ia l,sau s, li se 7ad, le4nele% catrin0e nere str+nse 2ine la mi.loc su2t
2etele de l+n, colorat, 7iu% /i opinci -n picioarele oale =c,ci 7remea era
cald, pentru luna mai>% -ncepur, s, aduc, la mas, p+ini a2urind pe
c+rp,toarele cu care a2ia le scoseser, din 0esturi% str,c9ini c+t roata carului
pline cu ca/uri -ntrei% al2e ca 4,pada =atunci r,sturnate din sedile /i -n
care ici-colea se 7edea c+te-o s,m+n0, de m,rar>% pastram, de 2er2ecu0 /i
de ied =l,s+nd -n urm, un miros de usturoi care p,trundea mai -nt+i -n n,ri%
f,c+nd s,-0i lase ura ap,% /i apoi% +dil+ndu-te la linurea% se strecura-n
ad+ncul m,runtaielor>% ulcioare -n care +l+ia rac9iu -n,l2enit de
7ec9ime% adiind am,rui /i ame0itor a s+m2ure de prun,% /i oale cu 7inuri%
unele aproape al2e% altele s+nerii p+n, la ro/u--nc9is$
1ece2al -/i turn, rac9iu -ntr-o ulcic, scund,% cu dou, toarte$ 3i turn, /i
lui 1romi9ete$ Acesta -i trecu 7ecinului ulciorul$ C+nd toat, lumea a7u
ulcelele pline% 1ece2al se ridic, -n picioare$
L S,-nc9in,m pentru s,n,tate /i pentru i42+nd,$
L S, ne tr,ie/ti% m,riteA se r,2i 1ruxilis% de team, s, nu i-o ia altul
-nainte$
L S, ne tr,ie/tiA S, ne tr,ie/tiA
1romi9ete -nc9in, f,r, s, 2ea$
L Mo/ 1romi9ete% ai trecut -n r+ndul pustnicilor de nu mai 2eiB -l lu,
peste picior 1ruxilis$
L Fiule% dac-ai s-apuci 2,tr+ne0ea% ai s, 7e4i c, e a mai pustnic, dintre
pustnicii$ N-am trecut nic,ieri% dec+t doar c, m,-ndrept -ncet--ncet spre
p,m+nt$
JD
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L 3ntr-acolo ne-ndrept,m cu to0ii% 4ise 1ece2al% f,r, s, se-adrese4e
cui7a$
L Mo/ 1romi9ete% ai fost 7reodat, la mas, la 1omi0ianB 1ar la TraianB
se repe4i s,-l -ntre2e Parianeu% unul dintre cei doispre4ece oaspe0i 6
7l,.an 2urdu9os /i 2,lan% cu las ros /i cu 7or2, repe4it, /i-ncurcat,% pe
care cu reu o deslu/eai 6 7r+nd s, a2at, +ndurile Reelui /i pe-ale
mesenilor% care nici a/a% oric+t s-ar fi pref,cut fiecare% nu erau prea 7esele$
L C+nd m-au luat pri4onier% romanii m-au pus -n r+nd cu o/tenii
o2i/nui0i% fiind eu -m2r,cat ca un o/tean de r+nd$ Mai -nt+i ne-au 2,at
9ainele la a2uri fier2in0i /i ne-au pus s, ne sc,ld,m$ Pe urm,% ni/te
leionari -ns,rcina0i cu supra7e9erea cur,0eniei ne-au pres,rat pe cap /i-n
2,r2i ni/te prafuri /i ne-au pus s, ne frec,m% su2 oc9ii lor% tot cu prafurile
alea% peste tot pe unde mai are omul p,r$ Ca s, omor+m p,duc9ii% dac-am
fi a7ut$ La-nceput% au 7rut s, ne rad, 2,r2ile /i s, ne rad,-n cap% dar
prC)ectul, mai-marele peste leiune% a 4is c, n-a7ea timp p,rul s, ne
creasc, destul de 2ine p+n, a7eam s-a.unem la Roma /i c, tre2uia s, ne
lase 2,r2ile /i p,rul a/a cum erau p+n, om defila-n triumf% /i dup,-aceea n-
a7eau dec+t s, pun, pe noi foarfeca /i 2riciul$ Pe urm, ne-au dat ni/te
c,me/oaie de c+nep, /i sandale$
L Au4iA /i sandaleA 2ol2orosi Parianeu cu lasul lui ros% care parc,-i
-ncurca 7or2ele-n ur,% pentru ca apoi s, le dea dramul de-a dura% una
peste alta$
L Fiule% o marf, tre2uiN dus, cu ri., dintr-un loc -ntr-altul% dac, nu
7rei s-o strici pe drum$ Noi% pri4onierii% tre2uia s-a.unem la Roma 7ii /i
ne7,t,ma0i% mai -nt+i ca s, ne-arate ca pe urs -n triumful lui 1omi0ian% apoi
ca s, ne 7+nd, ca scla7i% /i nu pe niscai7a cepe deerate% ci pe 2ani 2uni$
La-nceput ne-au pus c,tu/e la picioare% c,tu/e de to7al c,ptu/ite cu posta7%
tot ca s, nu strice marfa$ Pe urm,% "ulianus% mai-marele armatei 7reau s,
4ic% a pus de ni le-au scos c+t am mers pe uscatC C, unde era s, fuim
-ncon.ura0i numai de armata lorB
L Adic, de romani% 4ise cine7a din adunare$
L #or2a 7ine% c, romani sunt prea pu0ini$
L ?i cum se-n0ele -ntre ei$ 1ac, nu sunt to0i de-un neamB
L Au -n7,0at /i ei lim2a romanilor /i-o 7or2e/te care cum poate$ Unii
mai /tiu /i rece/te$ Se-n0ele -ntre ei$ Mai pocit% mai st+lcit% dar se-n0ele$
Nou, ne crescuser, p,rul /i 2,r2ile peste m,sur, /i le-am mai fi scurtat%
dar nu ne-au dat 7oie s, ne-atinem de ele fiindc, pentru mul0imea din
JE
- "LEANA #ULPESCU -
Roma /i pentru -mp,rat tre2uia s, fim c+t mai pleto/i /i mai ne0es,la0i% c,
altfel care le-ar mai fi fost 2ucuriaB 1ac-ar fi putut% ne-ar fi pus /i-un oc9i
-n frunte$ La Roma am defilat -m2r,ca0i -n straiele noastre de-acas,C
L Mo/ 1romi9ete% cinstitul Parianeu te-ntre2ase dac-ai fost la mas, la
1omi0ian /i la Traian% -l -ntrerupse un alt mesean% pe nume Tantinis 6 om
falnic% pe care 2ar2a tuns, ascu0it /i scurt -l f,cea s, semene a 0ap 6 doritor
parc, a-l face s, priceap, c, se-ntindea prea mult la 7or2,$
L Parianeu% fiule% i se-adres, 1romi9ete celui pomenit% inor+ndu-l pe
Tantinis% st,p+na mea de la Roma era neam cu 1omi0ian /i-acesta o poftea
uneori la cin,$ #, da0i seama c, 1omi0ian nu m, punea pe mine% un scla7%
-n capul mesei$ Tr,eam /i eu cu oc9iul de dup, c+te-o coloan, ca s, 7,d
cum o duce st,p+nul lumii$ La masa lui 1omi0ian era urie de m+ncare% de
2,utur,% /i nu numai at+t$
L Adic,B -ntre2, Tantinis% de data asta cu-o lic,rire 7iclean, -n oc9ii
neri% coda0i /i 7is,tori% ce mai tot timpul p,reau s, co2oare pleoapele de-
at+ta somn$
1romi9ete-i f,cu semn din oc9i s-a/tepte s, se dep,rte4e cele patru fete%
care tocmai aduseser, un 2er2ec la pro0ap /i-l a/e4aser,-n mi.locul mesei
peste-o posta7,% ca s, nu cur, seul -ncins pe mas,$
Tantinis le-arunc, o pri7ire de .os -n sus% cu oc9i priceput% ca unul care-
/i cam f,cea ne7asta s, se ia de p,r cu c+te-o 7,du7, mai nurlie% cu c+te-o
feti/can, mai iute de picior /i s, m,ture 2,t,tura cu c+te-o scla7, de-a
casei pentru-a fi c,4ut la a/ternut cu st,p+nul$
Pri7irea lui 1romi9ete se oprise asupra uneia dintre tinere$ Era cu un
cap peste celelalte /i-a7ea un mi.loc pe care% cu 2ete cu tot% -l cuprindeai cu
dou, m+ini$ Pe 1romi9ete -l i42ise n,frama ei leat, str+ns pe mi.locul
frun0ii /i faptul c, nu ridica deloc oc9ii din p,m+nt$ Aducea a cas, cu
o2loanele trase$ Era reu s,-0i dai seama dup, cum merea% de parc,
opincile nu i-ar fi atins podeaua% dac, 0inea oc9ii-nc9i/i sau desc9i/i$
L Cum te c9eam, /i-a cui e/tiB o-ntre2, c+nd a.unse -n dreptul lui$
#,4+nd c, nu cap,t, niciun r,spuns% 1romi9ete -i puse m+na pe 2ra0$
L Pe tine te-ntre2% fat,% cum te c9eam, /i-a cui e/ti$
L M, c9eam, Asta% iar a cui sunt nu /tiu$ Slu.esc -n casa Reelui% -i
r,spunse t+n,ra /i ridic, asupra lui pri7irea -n,duitoare /i senin, a celor
care nu mai au nimic de pierdut$
:Ea era% deci$ 3/i lea n,frama pe mi.locul frun0ii ca s, nu i se 7ad,
/u7i0a de p,r% care-i al2ise% cel pu0in a/a spunea lumea% atunci pe loc;$
JG
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Asta se uit, -ntre2,tor la 1romi9ete$
L 1ar celelalte fete cine sunt% fata meaB
L Copii ,si0i% ca /i mine5 r,mase /i de f,r, de p,rin0i% din r,42oaie$
Slu.im /i noi -n casa Reelui$
L ?i de ce nu ridici deloc oc9ii din p,m+nt% de ceB
L Am f,cut un le,m+nt acum patru ani$
L A/aB
L A/a$
Asta porni -n urma to7ar,/elor ei$
L Ei% mo/ 1romi9ete% acum c, plecar, nepri9,nitele asteaC -l -ndemn,
Tantinis% cu un 4+m2et a 4eflemea$
L Fiule% pri9,nite sau nepri9,nite% femeilor le dator,m respect% c, de
ne-aduc pe lumeC c+nd sunt l,sate% 4ise 1romi9ete% /i la ultimele cu7inte
se uit, drept -n oc9ii lui 1ece2al$ ?i% cum 7, spuneam% la mas, la 1omi0ian
era .af de m+ncare /i de 2,utur,8 stridii 6 un fel de scoici de se-n9it de 7ii
6 =se +ndi el s,-i l,mureasc,>5 melci ,ti0i -n fel /i c9ip5 4eci de neamuri
de pe/ti% care de ap, dulce% care de ap, s,rat,% cu tot felul de 4emuri de
fructe /i de mie4uri de nuci% de midale -n .urul lor5 p,s,ri de curte% p,uni%
p,s,ri s,l2atice fripte /i-mpodo2ite cu penele lor5 ciuperci dup, care pun
porcii s, scurme prin p,duri ca s, le scoat, de su2t p,m+nt5 purcei de lapte%
odaci de mistre05 7inuri aspre% 7inuri dulci% 7inuri mai moi ca mierea%
aduse din Pispania ori din A9aia5 dulciuri f,cute din mie4 de nuc, /i de
midale pisat /i fiert -n miere% turtite din fel de fel de f,inuri amestecate cu
fel de fel de semin0e% de r,un0e /i de scoar0e% -nmiresmate% pisate /i
cernute% 7enite 9,t% din Asia% mun0i de portocale% de rodii% de mandarine% de
smoc9ine% de cire/e% de struuri /i de c+te-or mai fi fost5 dar ce s, 7, mai
spun% c, nici nu le poate 0ine omul minte% at+tea erau$
L ?i putea cine7a s,-n9it, at+ta amar de m+ncareB
L Unii luau c+te-o -n9i0itur, din toate% ca s, le afle ustul% /i 2eau
pu0in$ Al0ii se 9iftuiau repede /i% ca s, nu r,m+n, ce7a din care s, nu fi
ustat% ie/eau din triclinium% sala unde m+ncau 6 c, m,n+nc, st+nd -ntr-o
r+n, pe-un fel de pat% nu se poate s, nu /ti0i 6 ie/eau de-acolo pe trei c,r,ri
sau c9iar du/i pe 2ra0e de scla7i% se +dilau cu-o pan, la omu/or /i% s, m,
ierta0i% 7,rsau5 /i iar se-ntorceau -n,untru /i iar se puneau pe m+ncat /i pe
2,utA 3n 7remea asta% ni/te muieri mai mult -n pielea oal, /i ni/te
2,ie0andri cam tot a/a d,n0uiau /i puneau cununi de flori pe cre/tetele
mesenilor$ La un timp 2,ai de seam, c, s-a cam olit -nc,perea$ Se-
!K
- "LEANA #ULPESCU -
mpu0inau /i mesenii /i d,n0uitorii /i mai 7eneau -napoi care mai 7eneau%
-ntr-un t+r4iu% .umuli0i de parc, erau sc,pa0i de la foc$ Se-aleeau din oc9i8
c+te-un mesean 6 c+te-o d,n0uitoare sau c+te-un d,n0uitor5 c+te-o mesean,
6 c+te-un fl,c,iandru /i se-mpreunau prin palat ori prin r,dinile palatului
c+nd era 7reme c,lduroas,$
C9e2risis -/i scoase o n,fram, de la 2r+u /i scuip,-n ea$
L A/a scuipa /i st,p+n,-mea ori de c+te ori pleca de la masa lui nepotu-
s,u% -mp,ratul$
L ?i de ce se mai ducea% dac,-i era sc+r2,B -ntre2, 1ruxilis% umfl+ndu-
se-n f,lci a sup,rare$
L 1e fric,% fiule% de fric,$ Era de-a.uns o 7or2, s,-i sufle sau s,-i scrie
cine7a lui 1omi0ian ca s, p+rasc, pe altcine7a c, nu-l respect,% c,
1omi0ian -l /i omora ca s,-i ia a7erea$ Cine-ar fi-ndr,4nit s, fie poftit la el
la mas, /i s, nu se duc,B Numai ,l de i s-ar fi ur+t cu 7ia0a$ ?i de orice se
desparte omul mai u/or dec+t de 7ia0,$ 3mp,ratul se 0inea cu cinN se
nimerea$ Frate-s,u% Titus% care-l luase p,rta/ la-mp,r,0ie% um2lase pe toate
c,ile s, i-o dea de ne7ast, pe fie-sa% "ulia$ 1ar 1omi0ian n-a 7rut s-o ia$
L CumB S-o ia pe nepoat,-saB
L N-a 7rut s-o ia de ne7ast,% dar de 0inut s-a 0inut cu ea /i% c+nd "ulia a
murit% a trecut-o-n r+ndul 4eilor$
L ?i-mp,r,teasa ce 4iceaB
L Se 0inea /i ea cu un d,n0uitor% unul Paris% un rec parc,$
L ?i-mp,ratul ce 4iceaB
L A onit-o un timp /i pe urm, a iertat-o$ "ar ea% -n c9ip de mul0umire%
s-a-n7oit cu ni/te senatori /i cu ni/te scla7i din palat /i l-au omor+t$ Pu0in,
minte-a7ea% s,raculA F,cea el ce f,cea /i ridica o m+n, -n aer de parc, 7oia
s, se-ncredin0e4e c, nu plou, /i scotea /i-un enunc9i -nainte% iar pe
cel,lalt picior se re4ema numai -n 7+rf$ Oiceai c, st, s,-/i ia 42orul -n fiece
clip,$ ?i-/i 0inea capul mereu dat pe spate% ca 9istrionii% c, te mirai cum de
nu i se rupea +tul$ ?i se credea frumos ne7oie-mareA ?i /i-a f,cut la statuiA
Mai -m2r,cat% mai de42r,cat /i c9iar cum l-a f,cut mum,-sa$ M,tu/,-sa%
st,p+n,-mea% 4icea despre el c, n-a7ea minte nici c+t o ,in,$ :?i c+nd te
+nde/ti ce oameni la locul lor erau p,rin0ii lui% iar el un destr,2,lat% /i
crud ca o panter,A 1romi9ete% suflete% dac, spui cui7a o 7or2,% doar una%
din ce-0i spun eu% s,-0i iei r,mas-2un de la mine% c,ci dac, nepo0elul nu m,
pofte/te s,-mi tai 7inele% -n cel mai fericit ca4 m, exilea4, /i-mi ia a7erea%
nu l-ar mai r,2da 4eii /i p,m+ntulA ?i-atunci% adio 1acia aia a 7oastr,% unde
!J
- SRUT PMNTUL ACESTA -
7rei s, te-ntorciA Pe 7,ru-s,u 2un /i pe ne7asta ,stuia i-a condamnat
1omi0ian la moarte8 i-a p+r+t un scla7 de-ai casei c, erau cre/tini% c, se-
nc9inau adic, unui iudeu% care cic, a fost r,stinit pe 7remea lui Ti2erius
/i care-ar fi-n7iat /i s-ar fi-n,l0at la cer$ ?i nu-mi e c, m, omoar,% dar mi-e
c,-mi ia a7erea nemernicul% /i-o face praf cum face /i 7istieria 0,rii;$ Astea
toate mi le spunea st,p+na pe drum% c+nd eram doar noi doi /i c+nd se-
ncredin0a c, nu ne-aude nimeni$ C+0i oameni n-au fost t+r+0i pe la .udec,0i
/i nu /i-au pierdut 7ia0a t,indu-/i 7inele sau pierind de foame -n ni/te
insule unde te m,n+nc, 0+n0arii de 7iu% fiindc, fuseser, p+r+0i c, uneltesc
-mpotri7a-mp,ratuluiA
L ?i c9iar unelteauB -ntre2, 1ece2al$
L 1aN de undeA Unii au /i uneltit% dar prea pu0ini /i prost$ i care-au
uneltit 2ine l-au dat ata$
L 1omi0ian ,sta a fost un -mp,rat r,u% dac-am -n0eles eu 2ine% 4ise
care7a$
L St,p+n,-mea% continu, 1romi9ete% a7ea 2ani 2uni 2,a0i -mpreun,
cu un iudeu -ntr-un neo0 cu mirodenii% cu nestemate /i cu ni/te 0es,turi
su20iri ca po.9i0a de ceap, /i frumoase cum nu s-a mai 7,4ut% ca ni/te
r,dini -nflorite% care se c+nt,resc -n aur% a/a sunt de scumpe$
L 1in ce-or fi f,cuteB -ntre2, cine7a$
L Cic, dintr-un fir pe care l-ar toarce un fel de 7ierme ori de p,ian.en$
L C+te minuni mai sunt /i pe lumea astaA 4ise 1ece2al% uit+ndu-se la
7inul din ulcic,$
L ?i% cum 7, spuneam% st,p+na m-a trimis -n c,l,torie cu iudeul acela$
Ca om al ei de credin0, /i ca s,-nri.esc de marinarii de pe cora2ie cu
traista mea cu 2uruieni /i cu alifiile mele de leac$ A/a am a.uns eu p+n,-
ntr-o 0ar,-ndep,rtat,% de la Soare-R,sare% locuit, de-un neam m,run0el%
nericios /i cu oc9ii str+m2i% uite-a/a% care c+nd 7or2esc parc, fac cirip-
cip-cip$ Am petrecut c+te7a luni% dar ce 4ic eu luni% cred c, doi ani pe
pu0in% 4i de 4i l+n, to7ar,/ul de neo0 al st,p+n,-mii$ C+nd a luat Traian
puterea% l-am -ntre2at pe iudeu ce p,rere are de noul -mp,rat% c, lumea
numai de 2ine-l 7or2ea /i 4icea c, de la Auustus% asemenea c9inuitor nu
mai a7usese Roma$ :Prietene% c-a/a-mi 4icea iudeul% dac, 7ine unul /i-mi
spune8 QOa9eu% o 7ac, a f,tat un 7i0el cu dou, capete% ce 4ici de astaBR% eu
am s,-l -ntre28 QAsta e de 2ine sau de r,u pentru noiBR$ 1umneata%
1romi9ete% e/ti str,in /i scla7% eu sunt str,in /i nici eu nu sunt li2er8 am
!!
- "LEANA #ULPESCU -
a7ere$ Li2er e/ti c+nd n-are nimeni ce s,-0i mai ia$ Cu Traian ,sta e ca /i cu
7i0elul cu dou, capete% s, /tii;$
1romi9ete se uit,-n oc9ii lui 1ece2al /i-n0elese din triste0ea lui c,
Reele pricepuse8 7i0elul cu dou, capete nu 7enise pe lume spre fericirea
lor$
L Pentru noi% fiule% continu, 1romi9ete% 2ine-ar fi fost s, fi tr,it
1omi0ian o mie de ani /i mai 2ine% oricum p+n, la sf+r/itul Romei$
L Cre4i c, Roma o s, se sf+r/easc,-ntr-o 4iB -l -ntre2, Tantinis ne-
cre4,tor$
L Fiule% 4eii n-au l,sat niciun copac s, urce p+nN la cer$ ( s, piar, cum
pier toate% numai s, piar, la timp$ La mas, la Traian continu, 1romi9ete
f,r, nicio tran4i0ie% se m,n+nc,-n 7ase de aur cu pietre scumpe$ Sunt scla7i
-n palat care au -n ri., 7asele scumpe% al0ii pe cele de arint% al0ii pe cele
o2i/nuite$
L ?i Traian m,n+nc, 7reodat,-n 7ase o2i/nuiteB
L 3n campanii% cic, m,n+nc, /i 2ea la r+nd cu leionarii$ La masa lui
c9eam, oameni pu0ini /i la locul lor$ N-ai s, 7e4i acolo nici d,n0uitoare%
nici 9istrioni de 7reun fel$ Oice c, cine 7rea s,-i 7ad, n-are dec+t s,
mear, la circ /i la teatru$ Se m,n+nc, feluri pu0ine /i se 2ea pu0in la masa
lui$ C+te7a l,ptuci% un pumn de melci% dou,-trei feluri de pe/te% o friptur,%
o turt, dulce% ni/te fructe% dou,-trei feluri de 7in 6 /i-at+t$ Nimeni nu se
9iftuie/te /i nici nu se-ame0e/te$ Pot spune c, -mp,ratul 2ea mai mult
dec+t oaspe0ii8 2ea% -i ascult, /i rar spune /i el c+te-o 7or2,$ C+nd -l a.une
o2oseala ori se trece ni0el cu 2,utura le spune DEale<F, /i se duce la
culcare% iar oaspe0ii 6 pe la casele lor$ La masa lui nu se-aud lume
de/uc9eate% nu se 7,d pri7iri neru/inate$ Fiecare-/i 0ine ranul /i nu-/i
terfele/te o2ra4ul$
L 1ar -mp,r,teasaB
L ( femeie cam de-o 7+rst, cu -mp,ratul% prelun, la c9ip% sla2, /i
cam posomorit,$ Rareori i se-aude lasul$ Cic, e foarte-n7,0at,$ 1ac-o 7e4i
cum um2l,-m2r,cat,% n-o deose2e/ti de femeile de r+nd$ ?i nu se 7,pse/te
nici pe 2u4e% nici pe o2ra.i% nici pe la oc9i5 /i nici un9iile nu /i le d, cu
7,psele dintr-alea lucioase$ Cic, nu r,m+ne un9er al palatului pe care s,
nu-l 7ad, ea% -n fiecare 4i% /i scla7 despre care s, nu /tie ea ce face% dac,-/i
7ede cum tre2uiN de munca lui /i dac, se poart, cu7iincios$ Nu apleac,
urec9ea la /u/oteli /i nu se-amestec,-n tre2urile lui 2,r2atu-s,u$
L Copii auB
!&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L Nu$ 1e/i Traian este om -n puterea 7+rstei% de pe-acum se /i
+nde/te lumea pe cine o s, lase el mo/tenitor$
L ?iB
L El cic, n-ar fi r,suflat cu nicio 7or2,% dar lumea 7or2e/te c, doi ar
cam fi s, fie8 unul% cic, om -n7,0at /i cuminte5 /i altul% un nepot al
-mp,ratului% -n7,0at /i-acela% dar mai flu/turatic% unul Padrian% care e tot
din Pispania% ca /i unc9iu-s,u$ Ce 7, spun eu despre mo/tenitorii la-
mp,r,0ie am au4it nu demult de la ni/te de4ertori care s-au prip,/it pe la
noi$ ( fi sau n-o fi ade7,rat% nu /tiu$ Siur e c,% de cur+nd% Traian le-a
f,cut pe soru-sa /i pe ne7ast,-sa augustC, adic, a/a ca pe ni/te 4ei0e$ Mai
spuneau de4ertorii ,/tia c, Traian s-a pornit r,u -mpotri7a cre/tinilor$
L /tia de fapt ce 7orB -ntre2, Porsilo% care-l ascultase p+n-atunci pe
1romi9ete f,r, s, clipeasc,$
L 1in c+te-am -n0eles eu% nu 7or s, fie lua0i -n armat, /i s, lupte /i nu
7or s, se-nc9ine -mp,ratului ca unui 4eu /i nici altor 4ei dec+t 4eului lor%
care% spun ei% ar fi luat c9ip de om% le-ar fi de47,luit -n7,0,tura lui% ar fi
f,cut minuniC
L Ce minuniB
L Oic c-ar fi-n7iat pe care7a din mor0i% c-ar fi-ns,n,to/it ni/te oloi% c-
ar fi dat 7ederea unor or2i /i c,% dup, ce-a f,cut minunile astea 6 fiindc,
nu-l recuno/tea ca st,p+n pe-mp,rat /i-i -ndemna /i pe ceilal0i iudei s, nu-i
recunoasc, de st,p+ni pe romani /i pe-mp,ratul lor% care le-au cotropit 0ara%
ci doar pe 4eul lor ne7,4ut 6 romanii l-au r,stinit% a murit% ai lui l-au pus
-ntr-un morm+nt de piatr, /i el% 4ic ei% ar fi-n7iat /i /i-ar fi luat 42orul la
cer% de unde-ar fi /i 7enit$ Asta am -n0eles eu de la Oa9eu% iudeul acela
2oat despre care 7-am pomenit$ Oa9eu -i ura pe cre/tini c,% 4icea el% stric,
leea /i se dep,rtea4, de la credin0a dreapt,$ C+t, 7reme credincio/ii ,/tia
ai lui "isus 6 de li se 4ice cre/tini% dup, 4isa recilor 6 c+t, 7reme se aflau
doar -n "udeea% romanilor nu le-a p,sat de ei% dar de c+nd ni/te to7ar,/i de-
ai lui "isus au 7enit la Roma ca s,-i -n7e0e /i pe romani s, nu se mai
-nc9ine 4eilor lor din mo/i-str,mo/i /i nici -mp,ratului% romanii au -nceput
s, se cam ia de ri.,$ Ei las, pe oricine s, se-nc9ine cui 7rea /i cui a
pomenit% dar c+nd le pune care7a r+nduiala-n prime.die se sc9im2,
lucrurile$
L Unc9iule% /i dumneata cre4i c, oamenii ,/tia% cre/tinii ,/tia% sunt ei
-n stare s, pun,-n prime.die puterea nem,surat, a RomeiB -ntre2, 1ece2al
cu un las ni0el tremurat$
!'
- "LEANA #ULPESCU -
L Nepoate% puterea e-un 4id -n care% dac, i42e/ti mereu% p+nN la urm,
se n,ruie$ 1e-am a7ea /i noi 4ile /i de ne-ar -n7rednici 4eii s, 7edem
2uruienile crescute peste 4idul RomeiC
L ?i cine cre4i c-o s, i42easc, at+t de tare-n 4idul Romei ca s,-l
d,r+meB -ntre2, Tantinis% cu o2i/nuita lui ne-ncredere-n -n las$
L Unii care n-au cas,% n-au mas,% n-au ce s, piard,$ Fiule% pe lumea
asta% ca s, dai aripi -ndr,4nelii tre2uie s, nu-0i fie team,5 /i-ncepe s, nu-0i
mai fie a2ia c+nd n-ai sau nu mai ai ce pierde$ Noi% de nu se mai 0ine minte
c+nd% i-am tot i42it pe romani ca s, nu-i l,s,m s, 7in, peste noi /i nu
pentru-a ne duce peste ei$ Am f,cut ce face-ntotdeauna c+inele de st+n,
c+nd 7ede c,-l amenin0, ursul$
1romi9ete -nc9ise oc9ii% -/i puse m+inile cruce pe piept /i nu mai
scoase un cu7+nt c+t timp 0inu masa$
(aspe0ii 7or2eau de una% de alta% mai ales de mersul 9oldelor /i-al
li7e4ilor% despre fierturile pe care le folosiser, -mpotri7a omi4ilor /i-a altor
li9ioane% despre turme /i despre cire4i% despre c+t aur se scosese din mine
/i c+t din nisipul r+urilor% despre cine se mai -nsurase% cine se mai n,scuse%
cine p,r,sise lumea asta% 7or2eau% -n sf+r/it% despre ce 7or2esc% -n c9ip
firesc% ni/te oameni a/e4a0i /i ospodari% c+nd se-adun, la un pra4nic$
Cele patru fete aduser, patru talere de lemn pline cu mie4uri de nuc,
mari% al2e% /i patru ulcioare de 7in ro/u dulce% semn c, masa era pe sf+r/ite$
L Unc9iule% astea-s nuci din nucul pe care l-am s,dit eu cu Oico /i cu
Ielo% -i spuse 1ece2al cu las sc,4ut lui 1romi9ete% /i 7,rs, c+te7a
pic,turi de 7in pe podeaua de piatr,$
L #ia0a e ca frun4a8 la o adiere s-a /i dus% 4ise 1romi9ete% -n timp ce
desc9idea-ncet oc9ii% plim2+ndu-i de .ur--mpre.urul mesei /i oprindu-i
asupra +tului scurt al lui 1ece2al$
S
:C+te m+ini% c+te picioare% c+0i oc9i /i c+te capete au s, mai fie la locul
lor pesteC peste c+t o fiB ?i pentru ceB Ca s, r,m+i cel care e/ti$ ?i cum
po0i r,m+ne cel care e/tiB Neclintindu-0i r,d,cina /i sufletul$ ?i c+0i au s,
r,m+n, aici a/a cum sunt sau cum 7or s, par,B Nimeni nu /tie% nici c9iar
ei% c,ci -n .u se-ndoaie ruma4ul% iar omul face orice numai ca s,-i fie
.uul mai u/or% /i ca s, i se par, c,-ndoaie ruma4ul mai pu0in$ ?i mai e
speran0a$ Eu de ce mai tr,iescB Fiindc, am sperat c, a7ea s, se-nt+mple-o
!*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
minune care s, ne scape$ Roma nu putea -ns, a7ea la nesf+r/it -mp,ra0i
ne2uni sau u/ori de minte$ P+n, la urm,% cu-mp,ra0i ne2uni sau destoinici%
-mp,r,0ia asta -ntocmit, cu .apca% din neamuri str,ine /i supuse de ne7oie%
tot se pr,2u/e/te% dar c+ndB 3ncep+nd cu 1ece2al /i sf+r/ind cu oamenii de
r+nd% cine mai crede -n i42+nd,B C+0i7a oameni de 7a4, ai lui 1ece2al /i-
au -nc,rcat carele cu lucrurile de pre0 /i-au pornit-o spre Mia4,noapte$
(amenii de r+nd au r,mas s,-/i -nt+mpine soarta -n casele lor% pe 2ucata
lor de p,m+nt% urm+nd 7or2a noastr, 7ec9e de pe c+nd nu se mai 0ine
minte8 QCe-o fi la toat, lumea mi-o fi /i mieR$ 1romi9ete% 2,tr+ne% de c+nd
-0i spun c, ai tr,it prea multB;$
1romi9ete -/i plim2, iar oc9ii roat,$ 3i /tia pe to0i de c+nd se n,scuser,$
3n afar, de Ree% de Porsilo /i de C9e2risis% n-ar fi pus m+na-n foc pentru
nimeni$ Ceilal0i se-n,l0aser, cam /erpuit8 prin -nsur,tori cu nepoate de-ale
lui 1ece2al% de-ale ne7estei acestuia% prin spri.inul lui <icilis ori prin
-nrudirea cu el$ 1ece2al -ncercase s, /i-i apropie prin mi.loace 2l+nde%
l,s+ndu-le anume neat+rnare -n pri7in0a le,turilor dintre d+n/ii% -n
9ot,r+rile mari ei nea7+nd -ns, dec+t un sinur cu7+nt8 cel al Reelui$
Porsilo% C9e2risis /i 2,tr+nul 1romi9ete erau sinurii care se tr,eau din
neam de c9inuitori ale c,ror nume se pierdeau -n neura 7remii5 ceilal0i
nou, se-n,l0aser, -n clipe tul2uri% cum ar fi fost moartea c+te unui c9inuitor
din neam -n neam% care l,sa -n urm, copii prea mici pentru a 7eni -n
fruntea o2/tii% ori nu l,sa pe nimeni$ Folosindu-se de-mpre.urare% cei care
7oiau s-a.un, neap,rat c,petenii se r,2eau cu .ur,m+nt de credin0, fa0,
de reele 1ece2al$ (dat, -mpin/i de Ree -n 7+rf% mai to0i uitau cum
a.unseser, acolo /i s-ar fi dorit neat+rna0i% numai c, 1ece2al% str+ns de
ne7oi% le-amintea mereu c,-i datorau ascultare$
La masa Reelui% unul nu-ndr,4nea s-arunce oasele pe .os ori s,-/i
l+n, deetele de r,simea ustoas, a 7reunui purcel% miel% ied% iepure ori
ce-ar fi fost el% s, r++ie-a sa0 /i-a mul0umire% ori s, 2ea mai mult dec+t ar
fi fost cu7iincios5 nici c9iar unii ca Parianeu ori Uscus% care la ei acas, nu
se putea spune c, duceau ulcica la urec9e$
Porsilo% 2,t+nd spre patru4eci de ani% -nalt /i su20ire la trup% prelun /i
usc,0i7 la c9ip% cu-o pri7ire a2,tut, de om -mpo7,rat de-o mare suferin0,%
desc9idea ura doar c+nd credea c, tre2uie s,-/i spun, p,rerea neap,rat$
P,strase acest o2icei de pe 7remea c+nd nimeni nu se r,2ea s,-i afle
+ndurile$ R,mas orfan de mam, de la na/tere /i cu un tat, care 6 a7+nd s,
se-mpotri7easc, unora /i altora /i mai ales lui 1uras 6 rareori descinea
!@
- "LEANA #ULPESCU -
sa2ia% Porsilo crescuse de unul sinur% ne2,at -n seam, de fra0ii lui mai
mari% care-nfruntau 7r,.ma/ii al,turi de tat,l lor% erau oameni -nsura0i% cu
copii% cu cas, /i cu reut,0i$ I+ndindu-se a-i face un rost /i feciorului ,sta
pri4,rit% posomor+t /i sinuratic% la paispre4ece ani% tat,-s,u -l trimisese la
Pont s,-n7e0e neustoria precum /i ce7a receasc, /i latineasc,$ 3ntors de
la 0,rmul m,rii% la optspre4ece ani -l -nsurase cu-o fat, de /aispre4ece%
2,laie% cu oc9i mari al2a/tri pri7ind tainic /i sfios% mereu minuna0i de
pri7eli/tea lumii% 2l+nd, /i supus,% 9arnic, /i cuminte% care-n fiecare an -/i
-nreuna trupul de lu.er necopt cu po7ara unei sarcini pe care n-o ducea
p+nN la cap,t% ci o lep,da aproape de nou, luni% de fiecare dat, la fel de
de4n,d,.duit,% ud+nd cu lacrimi altarele 4eilor care n-o -n7redniceau /i pe
ea s, ai2, parte% ca toate femeile% de 2ucuria unui prunc s,n,tos5 p+n,-ntr-o
4i% c+nd n,scuse% -n fine% un 2,iat 2un /i 4dra7,n% 4dra7,n p+n, spre 4ece
ani% c+nd -ncepuse s, dea semne c, nu era% 2ietul de el% -n toate min0ile5 se
ferea de oameni% de animale% de ap, /i de lumin,% t,7,lindu-se din c+nd -n
c+nd pe .os% 47+rcolindu-se cu spume la ur, /i 0ip+nd -nro4it8 :C+t s+ne
/i c+t foc% s+ne /i foc% s+ne% cure s+ne /i arde% arde tot$ Fie-7, mil, /i
da0i-mi ap,% o pic,tur, de ap,% una m,carA;$ 1up, ce% isto7it% -ntr-un t+r4iu
se ridica de .os% pri7ea cu oc9i r,t,ci0i -n .ur ca /i c+nd ar fi 7,4ut lumea
pentru prima oar, /i-ncepea s, pl+n,-ncet :#ai% 7ai% 7ai;5 iar dac,-l
-ntre2a cine7a de ce pl+ne /i se t+nuie% se lua cu m+inile de cap /i cu un
las de .ale /optea8 :Nu pot s, spun5 n-am 7oie;$ 3l duseser, la toate
locurile de-nc9inare ale 4eilor de deasupra /i-ale celor de dedesu2t% -l
afumaser, /i-l desc+ntaser, to0i 7racii cu toate ier2urile8 4adarnic$ 1e c+nd
se-ntorsese de la Roma /i-au4ise de-aceast, nenorocire a lui Porsilo% cu-al
c,rui tat, fusese totdeauna -n 2un, 7ecin,tate% 2,tr+nul 1romi9ete -i d,dea
2,iatului 2olna7 ni/te fierturi anume care-i scurtau% -i domoleau /i-i r,reau
mult r,ul acela$
1up, ce ultimul frate-i murise-ntr-o-nc,ierare cu ia4iii% Porsilo% care
de drept urma s, ia c+rma tri2ului% adunase sfatul 2,tr+nilor /i f,cuse
cunoscut c, el% Porsilo% socotea cuminte ca neamul lor s, se-al,ture lui
1ece2al% deoarece-l amenin0au prime.dii mai mari dec+t t+l9,riile ia4iilor%
prime.dii -n fa0a c,rora nu era 2ine s, fii sinur$ Porsilo -n0eleea c+t de
reu era pentru ni/te oameni care-/i petrecuser, tinere0ea /i 7+rsta coapt,
cu arma-n m+n, -mpotri7a dacilor lui 1uras =care nici de c+nd c+rmuia
1ece2al nu le fuseser, prieteni>% s, ia o asemenea 9ot,r+re% dar de multe
ori 7ia0a -0i arat, c,-i mai 2ine s,-0i ascul0i mintea dec+t inima$ 1ac, sfatul
!D
- SRUT PMNTUL ACESTA -
nu-mp,rt,/ea p,rerea lui /i 7oia s, dea c+rma altcui7a% Porsilo se-nc9ina -n
fa0a acestei 9ot,r+ri% f,,duia ascultare /i supunere celui ales% urm+nd s,
tr,iasc, mai departe ne/tiut de nimeni ca /i p+n-atunci$
Cump,nind -ntre inim, /i folos% p+n, la urm,% spre nemul0umirea
multora% sfatul 2,tr+nilor 9ot,r+se s,-/i urme4e c+rmuitorul de drept /i s,-i
-nc9ine lui 1ece2al steaul$
L (ameni 2uni% eu a/a socotesc c,-i mai 2ine$ S-ar putea ca 7iitorul s-
arate c, m-am -n/elat$ 1ac, nu ne-al,tur,m acum lui 1ece2al% el tot d,
peste noi% fiindc, are ne7oie de :prieteni; -n fa0a romanilor% iar de romani
n-o s, sc,p,m% fiindc, a7em aur$ 1up, cum /ti0i% 4eii nu m-au -n7rednicit
cu niciun 7l,star s,n,tos$ Eu sunt ultimul c+rmuitor din neamul meu$ S, fiu
cump,rat n-am de ce /i nici pentru cine$ 3ntr-o 4i% toate r,m+n de noi$ Ele
r,m+n deasupra% iar noi ne ducem dedesu2t$
(ric+t de nemul0umi0i ar fi fost cei de-un neam cu Porsilo de 9ot,r+rea
sa at+t de nea/teptat,% n-a7eau cum se-ndoi de 2una lui credin0,$
F,r-a l,sa lucrurile s, t,r,,ne4e% Porsilo se-m2r,case de s,r2,toare%
-nf,/urase steaul pe pr,.in, /i-i lease-o n,fram, al2,-n 7+rf% s,rutase
p,m+ntul% se-nc9inase 4eilor /i% f,r, nicio arm, asupra lui% pornise spre
Mia4,4i% de unul sinur$
1up, o 4i /i-o noapte de mers -n pasul calului% a.unsese la cetatea-de-
scaun a Reelui 1ece2al$
Pa4a -l c,utase /i-n ur, p+n, s,-i desc9id, por0ile Cet,0ii$ 1e/i ceruse
s-a.un, la Ree /i numai la Ree% fusese m+nat -n fa0a unui om m,run0el%
cu-o pri7ire de c+ine 2,tut% care-ncercase s,-l iscodeasc, o 4i -ntrea, ce
anume-l aducea la Ree$ Porsilo-i r,spunsese o sinur, dat,8
L Ce m-aduce am s,-i spun Reelui /i numai lui$
Porsilo fusese uimit de r,2darea st,ruitoare cu care omule0ul acela -l
-ntre2ase o 4i -ntrea,% din 4ori /i p+n,-n noapte% despre tot ce mi/ca pe
lume% f,r, s, ridice o dat, lasul -n fa0a unei mu0enii at+t de-nc,p,0+nate$
( 4i /i-o noapte% Porsilo nu se-atinsese nici de m+ncarea% nici de
2,utura care-i fuseser, puse dinainte$
A doua 4i de la 7enirea lui -n Cetate% dis-de-diminea0,% se tre4ise iar cu
omule0ul acela-n fa0a oc9ilor$
L Cinstit, a4d,% c, nu /tiu cum s, te numesc altfel% dac, Reele are de
+nd s, m, omoare% atunci s-o fac, mai repede% iar dac, are de +nd s, afle
de ce-am 7enit% s, se r,2easc, de-asemenea$ Eu arme asupra mea n-am%
nici otra7,$ Cu suflarea /i cu +ndul nu se poate s, uci4i$ 1ar ai mei%
!E
- "LEANA #ULPESCU -
7,4+nd c, nu m,-ntorc la timpul cu7enit% au s, dea n,7al,-ncoace /i s-ar
7,rsa s+ne5 f,r, niciun rost$
C+nd soarele se ridicase de-o suli0, pe cer% -n -nc,pere intrase 1ece2al
sinur$
L Am au4it c, m, cau0i$
L Sunt Porsilo% fiul lui Saruxis$ Neamul meu a 9ot,r+t s,-0i fim
prieteni$
L ?i ce do7e4i -mi da0iB
L Steaul /i cu7+ntul nostru$
L Prea pu0in$
L B
L 1,-mi doi feciori s,-n7e0e aici% -n Cetate% me/te/uul armelor$
L Am unul sinur /i-acela ne7olnic$
L S,-mi dea 7,rul t,u (loris% spusese Reele% f,c+ndu-l astfel s,
priceap, c, /tia tot ce mi/c, pe la 7etrele lor /i pe la ei prin neam$
L Am s,-i spun$ Nu sunt siur c, se-n7oie/te$
L F,-l s, se-n7oiasc,$ Un supus tre2uie s, se-n7oiasc, la orice$
L M,rite Ree% /tiai c, a4i e-a doua 4i de c+nd a/tept s, m, prime/ti /i
de c+nd un omule0 at+tica m,-ntrea2, /i de laptele pe care l-am suptB
L 1a$
L Pu0ini prieteni ai s,-0i faci -n felul ,sta% m,rite Ree% crede-m,A
L E sfetnicul meu$
L Cum -l c9eam,B
L <icilis% r,spunse Reele dup, un timp$
L S, nu te-ncre4i -n el% /optise Porsilo cu un las de co2e% /fic9iuitor
/i-n9e0at$
1e/i 7or2ele-acelea ar fi putut fi socotite o r,42unare pentru umilin0a
a/tept,rii /i poate c9iar pentru umilin0e mai 7ec9i -ndurate de-ntre neamul
lui Porsilo de la neamul lui 1ece2al% se 7edea 2ine c, Reele nu se-
a/teptase deloc s, le-aud,$
L 1e ce cre4i c, n-ar tre2ui s, m,-ncred -n elB
L N-a/ putea s,-0i l,muresc% doamne$ Eu unul% de nimic nu m, tem mai
mult dec+t de lucrurile pe care nu mi le pot l,muri$
F,r, a mai luni 7or2a-n aceast, pri7in0,% 1ece2al -l poftise la mas,$
Acesta era deci Reele 1ece2al% care-a7ea-ndr,4neala s, se ridice-
mpotri7a romanilor /i care i42utise de-aproape dou,4eci de ani s,-i
p,c,leasc,% pref,c+ndu-se-a le fi supus% dar f,r-a se fi -nf,0i/at o dat,
!G
- SRUT PMNTUL ACESTA -
m,car la -nc9eierea 7reunei -n0eleeri cu patronul% /i nu de team,% ci
potri7it planului de p,c,lire prin lunirea /i prin lipsa de limpe4ime a
t+ruielilor$ Porsilo -/i aducea aminte c,% pe 7remea c+nd era el copilandru%
-l au4ise pe tat,-s,u pun+nd prinsoare cu ni/te c,petenii ale roxolanilor
cum c, reele 1uras a7ea s, dea puterea pe m+na lui 1ece2al$ :#ai /i-
amar de cine-o s,-l -nfrunte pe ,sta% c, e-ndr,4ne0 ca lupul /i ca 7ulpea de
/iret;% mai spusese Saruxis$ :Ce t,rie de cuet tre2uiN s, ai2, acest om
dac,% de c+nd se /tie% -noat, mereu -ntre dou, ape /i niciuna nu-i limpede;%
se +ndise Porsilo -n timp ce merea la 1ece2al$
L Porsilo% nu /tiu dac, 7rei s, m, cre4i au un% dar eu n-am prea a7ut
cum s,-mi ale c,ile$ A/a cum tu n-ai 7enit la mine de dra% nici eu n-am
apucat-o de dra pe drumul cotit pe care tre2uiN s,-l -ncurc mereu$ Nu 7,
sunt dra nici unuia$
L ?i cre4i% m,rite Ree% c, noi cei care 7enim s, ne-nc9in,m 0ie
suntem 7reunul dra alor no/triB Cuno/ti% doamne% 7reun supus pe unde7a
c,ruia s,-i fie dra cel care-l c9inuie/teB Se las, c+rmui0i fiindc, tre2uie s,
mear, unul -nainte% /i-at+ta tot$
L 1e ce n-ai spus c, nu prime/ti putereaB
L 1ar% m,ria-ta% de ce nu i-ai spus reelui 1uras c, nu prime/ti
putereaB
L Am cre4ut de datoria mea s, nu-mi las neamul la ne7oie$
L ?i eu la fel% m,rite Ree% iar spre m,ria-ta ne7oia /i .udecata m-au
-ndemnat$ Nu tre2uiN s, st,m sinuri -n fa0a prime.diei% nu tre2uiN fiindc,
nu se poate$
L #or2e/ti ca un om cu minte /i nepref,cut$ Ce cre4i% Porsilo% despre
romaniB
L Ce s, credB Cred c, 7or s, fac, /i cu noi ce-au f,cut /i cu al0ii p+n-
acum$ Ce-ai f,cut m,ria-ta cu iai4ii /i ce-ai face /i cu al0ii dac-ai a7ea
puterea Romei$
L Porsilo% nu 0i-e team, c, 7or2ele tale-ar putea s, m, supereB
L Nu% doamne$ Mai -nt+i c,% a/a cum stau lucrurile% nu-0i prea d, m+na
s, te superi$ Asta pentru clipa de fa0,$ "ar pentru restul clipelor% m+na
omului nu-0i poate face niciodat, r,u mai mare dec+t soarta$ M,ria-ta% ca /i
mine% e/ti doar o unealt,-n m+na ei ne-ndur,toare$ Mie nu mi-e fric, de
moarte$
L Irecii 4iceau c, po0i fi socotit filosof c+nd nu te mai temi de moarte$
&K
- "LEANA #ULPESCU -
L Eu nu /tiu ce-nseamn, :filosof;$ 1ar% dac, 4ici c, asta-nseamn,%
atunci s, /tii c, eu sunt$
Um2laser, o 7reme prin cetatea reeasc, f,r, s, mai spun, nimic$
L M,ria-ta% eu dac-a/ fi a7ut noroc de-o 7ia0, ca to0i oamenii% de-o
mul0umire m,runt, /tiut, numai de mine% a/ fi dat altuia pu0ina /i 2iata
putere pe care-o am% dar% fiindc, 7ia0a mea nu s-a-mplinit cum e firesc% n-
am nimic pe lumea asta dec+t neamul din care m, tra$ #reau s,-i fiu de
folos$
Treceau t,cu0i printre coloanele sanctuarelor% pe l+n, discul solar% pe
l+n, locuin0ele c,peteniilor 6 case de piatr,% cu lari cerdace de lemn
cioplit% d,ltuit /i-mpodo2it cu 0inte mari de aram, 6 /i% mai departe% pe
l+n, atelierele me/te/uarilor 6 7esti0i p+n, la Pont pentru m,iestria lor 6
pe l+n, pr,7,liile neustorilor5 treceau -nso0i0i de ciripit de p,s,ri% de
mirosul p,m+ntului proasp,t -ntors pentru a primi s,m+n0a florilor de
prim,7ar,% de fumul frun4elor /i-al 7reascurilor ce ardeau mocnit prin
cur0i% de r,suflarea tainic, a firii% care% dup, un somn 2un% se tre4e/te iar,/i
la 7e/nica ei 7ia0,$
L 1oamne% a/a de frumos ca-n Cetatea m,riei-tale doar la Pistria mai
e$ Acolo se-aude 7uietul m,rii% aici suflarea 7+ntului prin 2ra4i$
Mereau iar,/i t,cu0i prin Cetatea aproape-adormit,$
L M,rite doamne% sfetnicul m,riei-tale% <icilis% are copiiB
L Un fecior /i dou, fete$
L M,run0i ca /i elB
L 1aN de undeA 3nal0i /i frumo/i$ Seam,n, cu ne7ast,-sa$ 1e ce m,-
ntre2iB
L Nu /tiu$
Porsilo -/i luase r,mas-2un de la Ree$ 3nainte de-a-nc,leca% luminat
deodat, de-un +nd% se-ntorsese /i-i spusese cu un las de tain,$
L 1oamne% sfetnicul m,riei-tale prea are mult, r,2dare$
S
?i-atunci era prim,7ar, ca /i-acum$
Reele se ridicase-n picioare /i le ur, oaspe0ilor noapte 2un, su2
acoperi/ul s,u$
Porsilo /i 1romi9ete se-apropiar, s,-/i ia r,mas-2un% d+n/ii-a7+nd de
+nd s, porneasc, ne-nt+r4iat spre locurile lor$
&J
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Cel dint+i puse-un enunc9i -n p,m+nt /i atinse cu fruntea m+na dreapt,
a Reelui$
1romi9ete se-nclin, u/or /i-i spuse8
L Nepoate% r,m+i cu 2ine /i 4eii s, te ai2,-n pa4,A
L Unc9iule% s, mai st,m ni0el de 7or2,$ 1ac, tot nu 7rei s, dormiC
L ?i eu a/ fi 7rut s,-0i spun c+te ce7a% nepoate% dar m, +ndeam c, 0i-o
fi de-a.uns pe 4iua de a4i$
Merser, o 2ucat, 2un, pe .os f,r, s, scoat, un cu7+nt$ C+nd r,42,tur,
la loc desc9is% unde nimeni nu se putea ascunde spre-a-i asculta% reele-i
f,cu semn 2,tr+nului 1romi9ete s,-/i de4lee lim2a$
P,r+ndu-i c, aude un clinc9et de metal% acesta se uit, .ur--mpre.ur$
L Ce te ui0i% unc9iuleB
L Mi s-a p,rut c-aud un 4,n,nit sla2$
L C,ma/a mea de 4ale% -l l,muri% cu un 4+m2et de-am,r,ciune%
1ece2al$
1romi9ete cl,tin, din cap a-n0eleere$
L 1ece2al% pe Li7ia% ne7asta de-a treia a lui Auustus% au pus-o s,-/i
lase 2,r2atul ca s, se m,rite cu Auustus$ Auustus% dup, ce l-a-nfiat pe
Ti2erius% fiul ne7esti-sii Li7ia% ca s,-i lase mo/tenire tronul% l-a pus de s-a-
nsurat cu fie-sa "ulia 6 fata lui% a lui Auustus% cu a de-a doua ne7ast,
7reau s, 4ic$ "ulia asta at+t de rea de musc, ce era% c, tat,-s,u c9iar a
exilat-o-ntr-o insul, d-aia cu 0+n0ari% iar Ti2erius% care-o luase de ne7ast,% a
l,sat-o s, moar, de foame acolo-n insul,% dup, ce-a murit Auustus$
1romi9ete se opri deodat,% ca /i c+nd s-ar fi-mpiedicat de ce7a$
L Unc9iule% de ce-mi spui toate asteaB
L C9iar nu 2,nuie/tiB
L M,-ntre2 la ce anume te +nde/ti$
L M, +ndeam c, ne-mpotri7im romanilor% dar ne purt,m la fel ca ei$
Nu ne c,s,torim% ci -nc9eiem c,s,torii numai cu oc9iul la putere /i la folos$
Tata a fost dat la o parte la 7remea lui% de/i era primul n,scut% fiindc, nu s-
a-nsurat cu cine-a tre2uit$ Eu am fost dat la o parte fiindc, m-am -nsurat
cu-o scla7, /i-am fost scos din lad,% scuturat /i luat de 2un doar la mare
ne7oie% c, le era tuturor fric, s, 0i se-nf,0i/e4e$ Am luat-o cam pe departe%
ce-i drept$ 1ece2al% s-ar putea s,-mi spui c, 0ara arde /i 2a2a /i-o piapt,n,%
/i c9iar ai a7ea dreptate% -ns, eu tot am s,-0i dest,inui ce-mi st, pe suflet$ E
7or2a de fata asta de pripas% pe nume Asta$ Una dintre cele patru care ne-
au slu.it asear,$ Am aflat% cum se afl, toate% c, fiul lui <icilis a l,sat-o rea
&!
- "LEANA #ULPESCU -
pe fat,% c, <icilis% ca s,-l despart, de ea% /i-a trimis feciorul la Pont% /i c,
ne7asta i-a dat fetei o 2,utur, care-a adormit-o% iar c+nd fata s-a tre4it din
somn nu mai a7ea copilul -n p+ntece /i c, de roa4, /i de-am,r,ciune%
atunci% pe loc% i-a al2it o /u7i0, de p,r$ E-ade7,ratB
L 1e unde s, /tiu euBA
L Eu te-ntre2 dac, e-ade7,rat% nu de unde s, /tii tu$ S, /tii de la
ne7ast,-ta% care nu-i str,in, de toat, m+r/,7ia asta$ Fiindc, pusese la cale
s, i-o dea pe nepoat,-sa de ne7ast, fiului lui <icilis$
L ?i cre4i c, fiul lui <icilis tre2uia s, se-nsoare cu-o scla7,B
L "ar tu cre4i c,-i 2ine ce s-a f,cutB
L Unc9iule% mi-apas, pe umeri po7eri mult mai mari dec+t ri.a
scla7elor care se dau -n draoste cu fiii de neam$
L Teme-te% nepoate dra,% de 2lestemul ne7ino7atului$
L Ar fi tre2uit de mult s, fiu oale /i ulcele de c+te 2lesteme am adunat
pe cap% de la 7ino7a0i /i de la ne7ino7a0i$
L Eu -0i 7or2esc ca un om 2,tr+n$ Teme-te de nedreptatea pe care-o
faci c9iar f,r, s, 7rei$ #ine totdeauna pentru fiecare o 7reme-a c,in0ei$
L Poate n-am s-o apuc$
L Nu se /tie% nepoate$
L 1oar at+t a7eai pe suflet% unc9iuleB
L M, +ndeam c, dac, 7rei s-ascun4i totul -ntr-un sinur loc% r,u ai s,
faci$
L Am /i ascuns ce era de-ascuns% unc9iule% unde7a% unde nu poate duce
pe nimeni +ndul$
L 1oar pe cei care /tiu$
L Aceia nu mai pot 7or2i$
L 1oar dac-au murit$
L Au murit% unc9iule$
L CumB
L F,r, s, /tie /i f,r, s,-i doar,$
L ?i cine erau oamenii ,/tia de le-ai luat 7ia0a f,r, p,rere de r,uB
L Erau ocna/i$ S,7+r/iser, neleiuiri /i meritau pedeapsa cu moartea$
L ?i-atunci de ce mai erau -n 7ia0,B
L ?i la ocne cine s, munceasc,B (ameni ne7ino7a0iB
L Nepoate% le-ai luat 7ia0a ca s, tac,% nu fiindc, erau at+t de 7ino7a0i$
1romi9ete oft,$
&&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L ?i-afar, de dumneata /i de ocna/ii aceia 6 fie-le somnul linA L mai
/tie cine7a de-ascun4,toareB
L Un sinur om$
L ?i pe-acela de ce nu l-ai omor+tB
L 3n el am -ncredere ca-n mine$
L R,u faci$ Ai fost 7reodat, pus la ca4neB
L Mul0umesc 4eilor% nu$
L Ai de ce s, le mul0ume/ti$ Pe mine m-au pus la ca4ne /i tat,-t,u% /i
unc9iu-t,u% 1uras$
L Romanii te-au pusB
L Nu m-au pus$ Cu d+n/ii n-a7eam nimic de-mp,r0it$
L Romanii te dau la fiare$
L 1ar mai -nt+i te pun s, te-m2,ie4i la terme ca s, m,n+nce fiarele
lucru curatC Neam r+nduit% romaniiA E 2ine s, nu le ca4i 7iu -n m+n,%
spuse 1romi9ete cu lasul de tain, al celui care 7rea s,-mp,rt,/easc, o
mare-n7,0,tur,$
L C+t aur au pr,dat din cele patru 4,ri ale lumii% c+te cl,diri ca mun0ii
de-nalte au% c+te drumuri au t,iat /i-au pietruit -n lun /i-n lat% /i tot nu se
mai satur,% /i tot cru4i au r,mas$
L Nu sunt cru4i numai ei% nepoate$ La ei se 7ede mai mult% c, sunt mai
mari /i-a au4it o lume de d+n/ii$ Ei sunt cru4i pe fa0,$ Ast+mp,r, cru4imea
din oameni f,c+ndu-i s, se uite la cru4ime$ At+ta r,cnesc% stri,% 0ip,% url,
/i-/i smul p,rul prin circuri 6 /i prostimea /i no2ilimea 6 c,% dup, ce-i
7,d pe cre/tini sf+/ia0i de fiare /i c+0i7a ladiatori mor0i% dup, ce deci au
mai olit un 7al de s,l2,ticie dintr--n/ii% a2ia a/teapt, s-a.un-acas, /i s, se
culce% osteni0i /i-mp,ca0i$ No2ilimea 6 prin casele ei frumoase cu r,dini
ca-n 2asme% s,r,cimea 6 prin casele-alea -nalte% ur+te ca temni0ele% cu
multe caturi% cu sc,ri -nuste de-0i iese sufletul p+n, s, te 7e4i sus% de unde
mor0ii se co2oar, pe ferestre cu fr+n9ia$ 1ac, treci noaptea prin fa0a
7reunei case de-astea de-ale s,r,cimii e 2ine s, meri pe mi.locul drumului
c, de nu% c+nd 0i-e lumea mai dra,% odat,-0i slo2oade unul de sus% drept -n
cap% oala-n care /i-a f,cut ne7oile$
1ece2al scuip, printre din0i$
L A doua 4i se duc la terme% se-m2,ia4,% .oac, tot felul de .ocuri% se-
nt+lnesc cu unul cu altul$ S,racul se duce la unul mai a7ut care-i patron% -i
d, ,stuia :2un, diminea0a; /i patronul pune-un scla7 s,-i dea s,racului -n
sc9im2 sportula, adic, 2anii din care s,-/i cumpere m+ncarea pe-o 4i$
&'
- "LEANA #ULPESCU -
Nepoate% la Roma% unuN din 4ece oameni nu face altce7a dec+t ce-0i spusei
eu$ ?i a/a-i -n toat, 0ara$ Cu ce s,-i 0in, st,p+nirea dac, n-ar .efui 6 a4i o
0ar, /i-un neam% m+ine alt, 0ar,% alt neamB Lumea care munce/te din reu
acolo% fie la p,m+nt% fie la meserii% n-ar a7ea cum s, 0in, at+0ia fluier,-
7+nt$ 1in r+ndul s,r,cimii ,steia care nu face nimic se ridic, oameni ca
lumea% care 7or s, tr,iasc, f,r, s,-ntind, m+na$ Unii se fac meseria/i% al0ii
intr,-n armat,% c, leafa e 2unicic,% partea de prad, 6 parte de prad,% unii se
fac ladiatori% c, ,/tia uneori se-m2o,0esc peste noapte$
L Printre de4ertorii care s-au prip,/it pe la noiC
L ?i pe care nu i-ai dat -napoi c+nd 0i i-a cerut TraianC
L CUnii 4ic c-au fost scla7i$
L ?i i-ai -ntre2at de ce-au de4ertatB
L Au spus c, li s-a ur+t de-at+ta r,42oi$
L Nimeni nu 4ice c, nu li s-o fi ur+t$ 1ar nu de-asta au de4ertat$ Se
7ede trea2a c,-i descoperise c, erau scla7i$ Scla7ii n-au dreptul s, se-
nrole4e$ C+nd -i prinde% ori -i m,n+nc, ocna% ori -i -m2arc, pe alere 6 ceea
ce tot ocn, e% dar ocn, pe 7aluri$ S, nu te-ncre4i -n eiC
L Parc, mai /tii -n cine s, te-ncre4iC
L 1ece2al% -n nimeni nu te po0i -ncrede% fiindc, nici al0ii nu se pot
-ncrede-n tine /i tu -nsu0i nu te po0i -ncrede-n tine$ Cine n-a fost pus la
ca4ne /i-nc9ipuie mult 2ine despre al0ii /i despre sine$ La ca4ne spui /i ce
n-ai f,cut /i ce nici m,car n-ai +ndit$ 1oar -n moarte po0i s, te-ncre4i$
L Noi suntem 9ot,r+0i ori s, r,m+nem st,p+ni peste p,m+ntul nostru%
ori s, murim$
L Pu0ini sunt oamenii pentru care li2ertatea e mai scump, dec+t 7ia0a$
L #rei s, 4ici% unc9iule% c, oamenii mei n-ar fi ata s,-/i dea 7ia0a ca
s,-/i apere p,m+ntulB
L Sunt ata s,-/i dea 7ia0a ca s,-/i apere p,m+ntul% dar la ce-ar face cu
7ia0a dac, n-ar mai a7ea ce s, apere sau n-ar mai putea s, apere 6 te-ai
+nditB
L Mai 2ine mor0i dec+t supu/i romanilorA
L Tu% 1ece2al% /i cei de ran$ 1ar oamenii de r+nd% care seam,n,%
cule% do2oar, lemne-n codri% pasc oile-n mun0i% taie la piatr,% scot sare din
ocneB Cre4i c, ei /i-ar da mai 2ucuro/i 7ia0a dec+t s, fie supu/i romanilorB
Cre4i c, romanii le-ar sc9im2a-ntr-at+t 7ia0a -nc+t ei s, 7rea s-o dea pe
moarteB
L Numai de nu i-ar duce cine-/tie pe undeC
&*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
1romi9ete-n0elese din aceste 7or2e c, Reele nu mai tr,ea mare
n,de.de-n 2iruin0,$ A7ea s, lupte doar ca s, mai am+ne 4iua -nfr+nerii% ca
s, pricinuiasc, pau2, du/manului /i ca s, moar, cu spada-n m+n,% cum se
cu7enea cui7a care toat, 7ia0a st,tuse cu spada-n m+n,% -mpotri7a -nro2irii$
L C+t am trudit neam de neamul nostru ca s, ridic,m cl,dirile astea%
s,-n,l0,m 4idurile astea /i l,ca/urile de-nc9inareA "ar ei s, 7in, s, le dea
foc /i s, le i42easc, /i s, le d,r+me /i s,-nstr,ine4e oamenii% s,-i duc,-n
pri2eieC
L 1ece2al% c+nd ai 9ot,r+t s, te-mpotri7e/ti romanilor% ai ales
neat+rnarea% dar /i focul% pustiul% moartea$ 1ac, 7rei ca toat, munca s,
r,m+n,-n picioare% te po0i -nc9ina$
L 1e nimic nu mi-e mai .ale dec+t de oameni$ S, nu-i duc, cine-/tie pe
unde$ ?i% mai cu seam,% s, nu-i despart,C
L 1e c+nd sunt pe lume% romanii asta fac8 despart$ 1e42in, neamurile
de neamuri% de42in, neamul -ntre el% fratele de frate% p,rintele de copil%
de42in, /i c+rmuiesc$ Ai dreptate s, te +nde/ti la oameni% 1ece2al$ E reu
s, tr,ie/ti f,r, martorii 7ie0ii tale$ Mai 2ine dec+t mine cine s, /tie ce-
nseamn, s, tr,ie/ti printre str,iniB 1e fapt% nu tr,ie/ti% ci r,m+i doar -n
7ia0,$ Meream pe drumurile Romei /i m,-ntre2am8 :Cine sunt euB N-am
7isat oare c, m, c9eam, 1romi9ete /i c, m-am n,scut unde7a departe% -n
creierul unor mun0i% c, tata m, trimisese fl,c,iandru la Pont s,-n7,0
rece/te /i latine/te% s, scriu /i s, socotesc% s, deprind me/te/uul armelor
/i neustoria% c,-ncercase tot neamul s, m, despart, de Amalusta% scla7a
noastr, frumoas, de care .urasem c, n-a7ea s, m, despart, dec+t
moarteaB;$ ?i moartea ne-a desp,r0it$ C+nd a.uneam -n acest loc de pe
firul 7ie0ii mele sim0eam un cu0it -n inim, /i nu m, mai -ndoiam c, 7ia0a
mea nu fusese-nc9ipuire$ C+nd m, 7edeam acas, 6 la st,p+n,-mea% 7reau
s, 4ic 6 m,-nc9inam p+n, la p,m+nt -n fa0a ei /i-i spuneam8 :St,p+n,%
rou-te% mai las,-m, s,-0i po7estesc din 7ia0a mea ca s, nu uit cine sunt;$
:Po7este/te% 1romi9ete% po7este/te c+t mai ai cui$ 3n cur+nd ai s,
po7este/ti despre mine ca s, nu ui0i cine-am fost$ 1e la o 7reme% dac,
apuci 2,tr+ne0ea% -ncepi s, ai mai mul0i cunoscu0i -n C+mpiile Eli4ee dec+t
pe p,m+nt;$ C+nd a murit Amalusta am -n7,0at ce este moartea8 durerea
f,r, seam,n care te desparte pe tine de tine -nsu0i8 cel de dinainte /i cel de
dup% 3mi muriser, p,rin0i% fra0i% surori% prieteni /i m, duruse$ 1ar durerea
care-0i taie 7ia0a-n dou,% care-0i aduce nep,sarea fa0, de tine -nsu0i% dup,
care nimic nu mai este cum a fost mai -nainte% atunci am sim0it-o pentru
&@
- "LEANA #ULPESCU -
prima oar,$ 1e-atunci% fiule% pentru mine 7ia0a e doar o datorieC Am 0inut
la st,p+na mea de la Roma% fiindc,-mi 4icea pe nume curat8 :1romi9ete;$
Al0ii nu se str,duiau s,-0i spun, cum tre2uie numele$ La romani% mai to0i
st,p+nii le dau scla7ilor nume romane /i rece/ti ca s, nu se mai -ncurce8
:Pe tine te c9eam, 1a7us% pe tine 6 Li7ius% pe tine 6 Cleon;% /i-a/a mai
departe$ St,p+na m-a pus de multe ori s,-mi rostesc numele /i ea dup,
mine p+n, s,-l spun, curat$ :M,car at+t s,-0i r,m+n, /i 0ie dintr-o 7ia0, de
om8 numele;% 4icea ea$ Nu-0i -nc9ipui% 1ece2al% ce e-n sufletul omului
care-/i aude numele pocit$ Parc, nimic nu te face s, te sim0i mai str,in /i
mai -mpu0inat$ Sim0i c, 7ia0a ta s-a dus$ E/ti -n 7ia0,% dar nu mai tr,ie/ti$
Asta-nseamn, s, fii -n7ins$ 3nseamn, s, fii silit s, te prefaci c, 7e4i prin
oc9ii-n7in,torului /i c, 7or2e/ti prin ura lui$ Un neam -n7ins r,m+ne-n
7ia0,% dar nu mai tr,ie/te$
L ?i-atunci nu e mai 2ine s, mori dec+t s,-0i pleci ruma4ulB
L Numai c,% 7e4i% de nimic nu se desparte mai reu omul ca de 7ia0,$
(ricine ar fi /i oric+0i cei care mor% 7ia0a mere mai departe$ Ea nu
cunoa/te nici mil,% nici -ntristare /i nici nu-0i d, r,a4 s, ai mil, /i s, te-
ntriste4i$ Te-mpine din urm, cu ne7oile /i cu ri.ile ei$ ( ur,/ti de multe
ori /i e/ti s,tul p+n, peste cap% dar s, te 9ot,r,/ti cu 2un,-/tiin0, /i de 7oia
ta s, te despar0i de ea 6 asta nu$
L 1umneata% unc9iule% ai a7ea cura. s,-0i iei 7ia0aB
L Mie mi-a fost reu s, nu mi-o iau$ C+nd i-am l,sat pe Oico /i pe
Ielo dincolo de 4idurile astea% cu capetele t,iate de niscai7a leionari care
7oiau s, se f,leasc, -n fa0a lui 1omi0ian cu 7ite.ia lor% reu mi-a fost s,
r,m+n -n 7ia0,$ Am a7ut /i am totdeauna la mine ce-mi tre2uie pentru a-mi
-nc9eia socotelile% pe loc /i f,r, durere$
L ?i pentru ce 0i-ai lua dumneata 7ia0aB
L 1ac-ar fi s, mai fiu silit s,-mi p,r,sesc 0ara ori dac, n-a/ mai putea
um2la /i n-a/ mai putea a7ea sinur ri., de trupul ,sta% 2,tr+n /i ostenit ca
/i sufletul din el$
T,ceau din nou% fiecare cu +ndurile lui$
1romi9ete cu +ndul la soarta care-l f,cea s, mai 2+ntuie -nc, pe
potecile spinoase ale unei 7ie0i de mult trecute de soroc% 1ece2al cu +ndul
la at+0ia oameni care-i -ncredin0aser, soarta /i care-/i puneau toat,
n,de.dea-n el$ :Ferice de cel care alt, ri., pe lumea asta n-are dec+t ri.a
lui -nsu/i;$
&D
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L Unc9iule% mai /tii ce7a de feciorii lui Oico /i-ai lui IeloB Tre2uiN s,
fie oameni -n toat, firea acum$
L Unul a a.uns -n Eipt% neustor% 2,iatu-,l mare al lui Oico5 iar ,l mic
e-un fel de neustor /i el% la Roma$
L Un felB
L Are-o pr,7,lie care se c9eam, acolo li2r,rie% unde scriitorii 7+nd tot
ceea ce scriu /i copii dup, scrierile lor$
L "-au4iA
L l mare-al lui Ielo e ladiator% iar ,l mic are-un atelier de 9amuri /i
de /ei -ntr-o marine-a Romei$ Noru-mea a mare e-n Eipt cu fiu-s,u$ A
mic, are o li7ad, de m,slini l+n, atelierul lui fiu-s,u ,l mic$ Au fost 4ece
ani scla7e% luate ca prad, -mpreun, cu alte familii ale unor c,petenii
dinspre Mia4,noapte$ Apoi s-au r,scump,rat$
L 3napoi nu 7or s, 7in,B
L "-am ruat$ Nu mai 7rea niciunul$ A intrat roa4a-ntr--n/ii$ Nurorile
mi-au spus am+ndou,8 :S, ne-ntoarcem ca s-o lu,m de la-nceputB Ca s, ne
s+nere4e iar picioarele p+n, la os mer+nd pe .os de-acas, p+n, la RomaB
Ca s, ne tremure iar inima-n fiece clip, c, dau unii% c, dau al0ii peste noi%
c, ne p+r.olesc% ne omoar,% ne sc9ilodescB Tat,% crede-ne% dor ne e de-
acas,% c, /i c+inelui i-e dor de locul unde-a crescut% dar nu mai a7em
putere$ C+te 4ile-om mai a7ea de tr,it le-om tr,i aci-ntre str,ini% ne/tiu0i de
nimeni% ni/te str,ini printre-at+0ia al0i str,ini% c, nici nu se 2a, de seam,
c, mai e/ti /i tu pe lume;$ "ar nepo0ii mi-au spus to0i patru% f,r, s, se fi
7or2it -ntre ei8 :<unicule% dac, ne-am -ntoarce acum acas,% team, ni-i c,
primii care nu s-ar 2ucura ai no/tri ar fi$ Le-am strica multora socotelile$ S-
ar uita la noi ca la ni/te strioi care% -n loc s, stea acolo% su2t p,m+nt% unde
le este locul% ar 7eni deasupra s, tul2ure apele$ N-am mai a7ea lini/te nici
4iua nici noaptea% cu +ndul c, mul0i ar um2la s, ne ia 4ilele$ <unicule% noi
ne-am -mp,cat cu +ndul c, suntem -n7in/i$ 3n7insul nu mai este cine-a
fost5 e-o fiin0, care 7rea s, treac, ne2,at, -n seam,;$ :Eu 6 mi-a spus
fecioru-,l mare-al lui Ielo% ladiatorul 6 eu% 2unicule% mi-am sc9im2at
numele% mi-am luat nume recesc% pentru ca s, nu /tie lumea de ce neam
sunt$ Irecii au fost -n7in/i mai de mult5 s-au -n7,0at% s,rmanii% ca scla7ii s,
poarte nume rece/ti$ A/a am a.uns s, m, c9eme Leontes$ Acum% afar, de
moarte% nu m, mai p+nde/te nicio prime.die% iar moartea e scris, de la-
nceput -n soarta fiec,ruia$ Nu 7rea nimeni s,-mi ia locul ne-nsemnat pe
care-l am -n 7ia0a asta$ Nici eu% nici frate-meu% nici 7erii mei nu ne-am
&E
- "LEANA #ULPESCU -
-nsurat% n-a7em copii$ ( s, ne stinem f,r, urm, /i f,r, p,rere de r,u$ Eu
te ro s, m, ier0i c, n-am s, duc neamul mai departe% dar nu mai am
cura.;$ :?i ca s,-nfrun0i moartea-n fiecare 4i cu ladiul -n m+n, pentru ca
s, 2at, din palme ni/te capete seci nu 0i-e team,B;% l-am -ntre2at eu$
:<unicule% aici mai mult dec+t moartea nu mi se poate-nt+mpla nimic$
Meseria mea e s-o-nfrunt$ 1e murit mori o dat,$ P+nda% nesiuran0a% frica
/i capcanele n-au num,r /i nici sf+r/itA;$ :Meseria mea% 2,iete% a fost s,-mi
ap,r 0ara$ F, ce 7rei cu 7ia0a ta /i r,m+i cu 2ine% LeontesA;$ Asta e%
nepoate% ad,u, -ntr-un t+r4iu 2,tr+nul 1romi9ete% /i te ro s, m, ier0i c,
m,-ntind la 7or2, ca o 2a2, dat,-n mintea copiilor$
L Te doare% unc9iule$
L Cine are copii 7rea s, fie ca un strat din care s,-/i tra, se7a tulpin,
dup, tulpin,$ 1e c+nd i-am pierdut /i pe ei patru% m, simt ca o 2ali,
uscat,$
L Ce s, faci% unc9iuleC
1romi9ete c,4u-ntr-o mu0enie ursu4,% cum i se-nt+mpla totdeauna dup,
ce-/i desc,rca sufletu-n fa0a cui7a$ Pl,c+ndu-i s, 7or2easc, numai c+nd
socotea c, are ce7a de spus /i nu doar ca s, se afle-n trea2,% cum fac at+0ia%
1romi9ete se-o2i/nuise cu t,cerea% mai ales dup, anii petrecu0i la romani%
timp -n care st,tuse ne-ntrerupt cu urec9ea ciulit, ca s, afle tot mai mult /i
ca s, tra, mereu mai multe-n7,0,minte din ce-au4ea$ 3n lunile lui
r,spasuri de t,cerea aduna at+tea +nduri% -nc+t% uneori% c+nd sim0ea c, are
cui s, le spun,% 7or2ele 0+/neau dintr--nsul ca o ap,-n7ol2urat, care spare
4,a4ul$
S
Am2rilis% tat,l lui 1romi9ete% f,cuse parte dintre c,peteniile care% f,r-a
fi fost potri7nice reelui Scorilo% nu i se-al,turaser,% deoarece 7oiau s,-/i
p,stre4e neat+rnarea$ Scorilo -ncercase s, /i-l apropie pe Am2rilis printr-o
-nrudire de interes8 7oise a da de ne7ast, pe una dintre fiicele sale unuia
dintre fiii acestuia% /i-anume lui 1romi9ete% care se afla de 7reun an ostatic
al lui Scorilo$ Cu +ndul la Amalusta% scla7a lor care-l a/tepta acas,%
1romi9ete% /tiind prea 2ine c,-/i punea-n prime.die li2ertatea% dac, nu
c9iar 7ia0a% nu se l,sase -nsurat$ Nei42utindu-i planul acesta% Scorilo nu se
d,duse 2,tut% 2a c9iar ,sise un fel /i mai -m2ucur,tor pentru sine de-a se
-nrudi cu Am2rilis$ #,du7 nu de-mult% Scorilo ceruse de ne7ast, pe fiica
&G
- SRUT PMNTUL ACESTA -
cea mare a lui Am2rilis$ Aceast, fiic, a7ea s, fie mama lui 1ece2al /i
c9e4,/ie de pace-ntre dou, ramuri ale-aceluia/i neam$ La c+0i7a ani de la
c,s,toria asta care nemul0umise mult, lume /i mai ales c,petenii din
neamul lui Scorilo 6 destui 7r+nd s,-/i 7ad, o fiic,% o nepoat,% -n fruntea
0,rii% -n fine o rud,% /i nu o str,in, /i -nc, dintr-un neam care nu-i prea
ostenise cu prietenia 6 acest Scorilo deci% murind pe nea/teptate% fusese
urmat la scurt timp de t+n,ra lui ne7ast,% a c,rei 7ia0, se stinsese deodat,%
ciudat /i nel,murit mai ales pentru neamul ei% care-i ceruse trupul su2
cu7+nt de a-l arde dup, datin, /i a-i p,stra cenu/a% dup, datin, de
asemenea% l+n, cenu/a str,mo/ilor$ Noul ree% 1uras% fratele lui Scorilo%
nu 7oise cu niciun c9ip s, dea trupul% care% tot dup, datin,% tre2uia s, se
odi9neasc, al,turi de r,posatul ree /i de celelalte r,posate ne7este-ale
sale$ C+nd -/i 7,4use cumnata pref,cut,-n cenu/,% 1uras% cuprins de
m,rinimie% d,duse lui Am2rilis urna-n care erau pecetluite r,m,/i0ele celei
al c,rei drum 0inuse-at+t de pu0in$ 3n mintea lui Am2rilis -ncol0ise de la-
nceput 2,nuiala-n pri7in0a acelei mor0i% 2,nuial, -nt,rit,% pe de o parte% de-
nd+r.irea cu care neamurile lui Scorilo% la ad,postul datinilor% nu se-
n7oiser, s,-i dea trupul celei duse% pe de alta% de u/urin0a cu care se
desp,r0iser, de cenu/a ei% -nc9i4+nd oc9ii asupra acelora/i datini$
3n9i0indu-/i amarul% Am2rilis se pref,cuse a crede c, pentru moartea
fiic,-sii n-a7ea de 2lestemat dec+t soarta$ 1eoarece 1uras% -n0ele,tor cu
durerea unui tat,% se-ar,tase at+t de m,rinimos% Am2rilis -ndr,4nise% pentru
m+n+ierea inimii lui -ndurerate% s,-/i cear, /i nepotul$ 3ncercarea lui
Am2rilis de-a nu mai l,sa niciun 4,lo de credin0,-n neamul r,posatului
inere Scorilo d,duse re/$ T+n,rul 7l,star reesc tre2uia crescut -n
neamul 7itea4 al tat,lui s,u% ca unul care-ntr-o 4i a7ea s, c+rmuiasc, acest
neam$ 1orin0a lui Scorilo fusese 6 cel pu0in a/a se spunea 6 ca 1uras s,
c+rmuiasc, p+n,-n 4iua c+nd t+n,rul 1ece2al a7ea s, fie-n stare s, 0in,
fr+iele-n m+n,$ Sinura n,de.de-a lui Am2rilis cu pri7ire la acea 4i se-
ntemeia pe faptul c, 1uras n-a7ea copii% to0i cei cu care-l -n7redniciser,
4eii stin+ndu-i-se din fa/,% precum /i pe faptul c, de pe urma primelor
c,s,torii ale lui Scorilo nu r,m,seser,-n 7ia0, dec+t fete% femei -n toat,
firea la 7remea-aceea% a7+nd copii mai 7+rstnici dec+t fratele lor 7itre%
1ece2al$ Crescut cu dra /i cu-n,duin0,-n casa unc9iului s,u 1uras /i-a
so0iei aceluia% 1ece2al -i socotise% pe unc9iul /i pe m,tu/a lui% ca pe ni/te
p,rin0i$ M,rindu-se% -/i pusese -ns, multe -ntre2,ri cu pri7ire la moartea
p,rin0ilor s,i ade7,ra0i% /i mai ales a maic,-sii% /i toate-i -nt,reau 2,nuiala
'K
- "LEANA #ULPESCU -
c, printre cei care-l -ncon.urau se aflau ucia/ii lor sau m,car ai maic,-sii%
despre care a2ia mai t+r4iu aflase din ce neam se tr,ea$ Pentru siuran0a
celor care-i strecuraser, 2,nuiala-n suflet 6 mai ales scla7i 2,tr+ni% care nu
mai a/teptau mare lucru de la 7ia0, 6 /i pentru siuran0a lui -nsu/i% 1ece2al
se f,cuse c, nu /tie nimic /i nu pusese-ntre2,ri la care i s-ar fi dat 2ine-
n0eles ni/te r,spunsuri mincinoase% dar care% -n sc9im2% i-ar fi putut pune
7ia0a-n prime.die$ <,nuind pe toat, lumea% -/i c+nt,rea 7or2ele% -/i
ascundea +ndurile% nu-/i f,cea prieteni dar nici du/mani% ar,ta o supunere
des,7+r/it, unc9iului s,u% 1uras% /i-o ur, trainic, du/manilor 0,rii$
Pe 7remea c+nd 1ece2al era copilandru% 2unicul s,u% Am2rilis%
trimisese-o solie cu daruri pentru reele 1uras /i pentru nepot$ 1arurile
fuseser, primite% nepotul -ns, nu fusese-nf,0i/at soliei% su2 cu7+nt c, se
afla-ntr-o ta2,r, militar, la-n7,0at me/te/uul armelor$ Mai t+r4iu% -n
timpul c+nd 1uras -/i pusese de +nd s, se fac, st,p+n pe unele p,m+nturi
ale ia4iilor% iar romanii amenin0au s, i42easc, 1acia% el ceruse :cuscrilor;
6 neamului dac al lui Am2rilis 6 un num,r de o/teni care tre2uia s, fie
neap,rat condu/i de-un fiu al acestuia$ Am2rilis -l alesese pe fiu-s,u%
1romi9ete% fiindc, tot le /tia seama dacilor lui 1uras de pe c+nd fusese
ostaticul lui Scorilo$ 1intr-o pre7edere care p+n, la urm, se do7edise
d,un,toare% ca tot ce e prea mult% 1uras -l desp,r0ise pe 1romi9ete de
oamenii lui% l,s+ndu-l la 7atr,% su2 str+ns, supra7e9ere% f,r, ca reelui s,-
i fi 7enit m,car +ndul 2un de-a nu-l lua pe 1romi9ete dintre-ai lui -nainte
ca acesta s,-i l,mureasc, de ce-a7eau ei s, lupte su2 comanda unui str,in$
Nedumeri0i /i plini de 2,nuial, cu pri7ire la soarta lor /i-a mai-marelui lor%
mirosindu-le a capcan,% c+nd se 7,4user,-n fa0a ia4iilor% f,r, s, se fi
7or2it -ntre ei% c,ci le era fric, /i de um2re% oamenii lui 1romi9ete
trecuser, cu to0ii la ia4ii% -ntorc+nd armele-mpotri7a celor de-un s+ne cu
ei% dacii lui 1uras$ Cine era s, fie f,cut r,spun4,tor de fua lor dac, nu
1romi9eteBA 1rept care% -/i luase iar locul -n temni0a reeasc, pe care-o
cuno/tea de pe 7remea lui Scorilo$ 3l puseser, la ca4ne c, doar-doar s,-/i
recunoasc, 7reo 7in, /i mai ales pe cea de-a fi a7ut pl,nuit, de la 2un-
-nceput fua la ia4ii$ #,4+nd c, ostaticul nu-/i recuno/tea nici 7ina asta /i
nici alta% /i 7r+nd s, nu-i -nd+r.easc, /i mai r,u -mpotri7a sa pe dacii lui
Am2rilis% 1uras se-n7oise a-i da drumul pentru-o mare sum, de 2ani$
1intre pu0inii oameni cu care-a7usese de-a face-n temni0,% unul mic /i
sfri.it% cu-o pri7ire de c+ine 2,tut% -i d,duse de-n0eles c, 1ece2al ar fi 7oit
s,-l 7ad,$ 1eoarece n-a7ea cum s, /tie dac, omul acela um2la cu +nd
'J
- SRUT PMNTUL ACESTA -
cinstit ori -i -ntindea o capcan,% /i 7r+nd s, nu-i dea prile. nepotului s,
re/easc,% 1romi9ete nu trimisese niciun r,spuns$ 3ntr-o noapte% cu pu0in
-naintea eli2er,rii% se tre4ise cu un t+n,r aplecat asupra lui$ <uim,cit de
somn% cre4use-n prima clip, c-au trimis s,-l surume$ T+n,rul -i ap,sase o
palm, lat, /i rea peste ur,% -n timp ce% cu ar,t,torul celeilalte m+ini dus
la 2u4e -i f,cea semnul t,cerii$ T+n,rul -i luase palma de pe ur, /i-l pri7ea
la lumina unui opai0% pe care desiur el -l pusese pe 2r+ul carcerei$
(staticul se ridicase-n capul oaselor$ Se uita la t+n,rul care% pri7it de .os -n
sus% p,rea foarte-nalt5 se uita /i t,cea$
L E/ti 1romi9ete% fiul lui Am2rilisB se 9ot,r+se -n sf+r/it t+n,rul s,
desc9id, ura$
L C+nd ai 7enit aici /tiai cine suntA
L Eu sunt 1ece2al% nepotul dumitale de sor,$
L 1ece2al /tiu c, mi-e nepot de sor,% dar c, dumneata e/ti 1ece2al n-
am cum s, /tiu$ ?i c9iar dac-ai fiC
T+n,rul -/i ridicase c,ma/a p+nN la +t /i-i ar,tase pe pieptul p,ros un
semn cam prin dreptul inimii8 o pat, cafenie sem,n+nd cu-o frun4, de
plop$
L Am au4it c, to0i din neamul meu dinspre mam, au semnul ,sta$
( clip,% lui 1romi9ete% care-acum /tia c, t+n,rul din fa0a lui era fiul
r,posatei sor,-sii% -i st,tuse pe lim2, s,-i spun, c, semnul acela era f,cut
fiec,rui copil de parte 2,r2,teasc, din neamul lor pentru ca 6 dac,% a.uns la
7+rsta .udec,0ii% -mpre.ur,rile l-ar fi silit 7reodat, s,-/i ia 7ia0a prin fier 6
s, /tie unde s,-l -nfi, spre-a sf+r/i repede /i cu mai pu0ine c9inuri$
1romi9ete se uitase la nepotu-s,u f,r, s, dea semn de-ncu7iin0are$
Cu iu0eala unei p,s,ri de prad,% fl,c,ul se repe4ise la 1romi9ete /i-i
ridicase c,ma/a% apropiind opai0ul de locul unde 6 dac, nu fusese p,c,lit
c, omul din fa0a lui -i era unc9i 6 tre2uia s, 7ad, semnul /tiut$
Acum se-ncredin0ase /i 1ece2al c, nu era 7or2a de-n/el,torie$
L Unc9iule% 0i-am dat prin cine7a de /tire c, 7reau s,-0i 7or2esc% dar nu
mi-ai r,spuns$ 1e ceB
Ilasul lui 1ece2al sunase aspru /i poruncitor$
L 3n 9ru2a asta n-am cum s, deose2esc ade7,rul de minciun,$ Una la
m+n,$ 1ou, la m+n,8 e 2ine s, nu re/im 6 nici tu% nici eu$ Eu nu tre2uiN
s,-nreuie4 cu nimic -n7inuirea nedreapt, care-apas, asupra mea% iar tu nu
tre2uiN s,-0i prime.duie/ti starea pentru nimeni /i pentru nimic$
'!
- "LEANA #ULPESCU -
L Ce /tii despre p,rin0ii meiB sunase aspru /i poruncitor lasul
t+n,rului$
L Ce-ar tre2ui s, /tiuB
L Ce /tii% nu ce-ar trebui s, /tiiA
L Nu /tiu la ce te +nde/ti% 1ece2al$
L Cum au muritB
L Nu /tiu$ ?tiu doar c, unc9iu-t,u% 1uras% n-a 7rut s, ne dea le/ul
mamei tale$ Ne-a dat -ns, cenu/a ei$
L E-ade7,rat c, s-a 47onit printre-ai 7o/tri c, mama oricum n-ar fi
murit de moarte curat,B
L S-au 47onit multeC
L 1umneata% unc9iule% ce-ai cre4utB
L N-am cre4ut nimic fiindc, n-am a7ut do7e4i$
L 1ar de 2,nuitB
L <,nuiala de multe ori e cu p,cat$
L ?iB
L Cei care 0i-au pomenit de 7or2ele-acelea% de 47onurile-acelea% ce 0i-
au spusB
L Eu 7reau s, /tiu ce-mi spui dumneata$
L ?i c+0i pa/i ai -nainta spre cunoa/terea ade7,rului dac-ai afla o
2,nuial, mai multB 1ece2al% fiule% nu /tiu ce e mai p,u2itor pe lumea
asta8 s, ai -ncredere-n toat, lumea ori s, 2,nuie/ti pe toat, lumea$ Un lucru
e siur8 cine se-ncrede-n toat, lumea duce 7ia0, mai lini/tit, dec+t cel care
se teme /i de um2ra lui$ 1ac-ai afla ade7,rul% pe mor0i tot n-ai putea s,-i
-n7ii$
L Mi-a/ da .um,tate din 7ia0, ca s, aflu ade7,rul$
L R,u ai face% fiule$ Fiindc, cealalt, .um,tate 0i-ai pierde-o-n ur, /i-n
planuri de r,42unare -mpotri7a f,pta/ului sau a f,pta/ilor$
L Pe f,pta/ul ,sta-l aflu euA
L 1ar cine-0i spune c, el exist,B
L 3mi spune inima$
L ?i dac-ai afla c, e-o fiin0, la care 0iiB
L 1e c+nd mi-a-ncol0it -n suflet 2,nuiala% nu mai 0in la nimeni$
L P,cat% fiuleA Ascult, un sfat de la unul mai 2,tr+n dec+t tine8 tr,ie/te
printre oameni f,r-a te +ndi c, mul0i nu merit, nici :2un, 4iua; s, le dai$
?i uit, c, m-ai 7,4ut$ Oeii s, te ai2,-n pa4,A
'&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L S,-ncerc s,-l -nduplec pe unc9iul 1uras s,-0i dea drumulB Sau s, te
fac fuitB
L Nici una% nici alta$ Ca s,-l -ndupleci 6 i-ai tre4i 2,nuieli$ Ca s, m,
faci fuit 6 nici at+t$ Am ne7ast, /i copii /i nu 7reau s, le pun 7ia0a-n
prime.die$ Nu 7reau s, pun 7ia0a nimnui -n prime.die$
L 3l cre4i pe unc9iul 1uras -n stareCB
L Cine 7rea s, ai2,-n m+n, puterea nu se-mpiedic, de-o 7ia0,% fiule% /i
nici de mai multe$
L Am -n0eles$
L Cu c+t ai s,-m2,tr+ne/ti% cu-at+t ai s,-n0elei mai 2ine c+t de ro2i0i
am,irii sunt oamenii$ Meri s,n,tos /i uit, c, m-ai 7,4utA
1romi9ete-/i tr,sese cera peste cap -n semn c, nu mai a7eau ce s,-/i
spun,$
Peste pu0ine 4ile de la-nt+mplarea aceasta% 1uras -l c9emase pe
1romi9ete /i-i ceruse% -n sc9im2ul li2ert,0ii% pe cei doi fii ai s,i% drept
4,lo de credin0,$ Acesta nu se-n7oise$ Peste alte dou, 4ile% sp,lat% curat%
-m2r,cat -n 9ainele cu care 7enise la curtea lui 1uras -n urm, cu-aproape-
un an% petrecut de-un p+lc de str,.eri -narma0i p+n,-n din0i% -n fruntea
c,rora se afla 1ece2al% fusese scos /i dus cu 7reo dou, sute de pr,.ini
dincolo de cetate% f,r, 7reo l,murire% -n c+mp desc9is% unde era a/teptat de
cam tot pe-at+0ia 2,r2a0i din neamul lui% -narma0i /i-ace/tia p+n,-n din0i% -n
frunte cu Oico /i cu Ielo% care salutaser, scurt% cum -/i salut, un o/tean
c,petenia% f,r, niciun semn c, omul pe care 7eniser, s,-l ia -napoi la ai lui
le-ar fi fost tat,$ Nici pe c9ipul lui 1ece2al% nici pe-al lui 1romi9ete nu se
citea 7reun semn c, ei doi s-ar fi 4,rit m,car 7reodat,$ 1romi9ete se-ntre2a
c+t din punerea lui -n li2ertate se datora 6 dac, se datora 6 nepotului
1ece2al$ Sau 1ece2al% /tiind c, 1uras a7ea de +nd s, dea drumul
ostaticului% se +ndise c, nu strica s, se pun, 2ine cu acest unc9i dup,
mam,% f,c+ndu-l s, cread, c, nepotul ostenise mult pentru a-l 7edea li2er$
1in ceea ce putuse 2,a sinur de seam, -n pu0inele d,0i c+nd -l 7,4use
6 dar mai ales din spusele unora care-l /tiau de c+nd 7enise pe lume 6 -n
pri7in0a lui 1ece2al% pe 1romi9ete nu -nceta s,-l uimeasc, fereala acestuia
de m+na pref,cut, a omului 6 de pild,% intra ultimul -ntr-o -nc,pere /i tot
ultimul ie/ea% iar de c,ma/a de 4ale doar ne7ast,-sa ar fi putut spune dac,
m,car -n somn se desp,r0ea 6 aceea/i 7ia0, pe care /i-o punea -n sc9im2 -n
prime.die ca pe nimic% ispitind soarta% /i nu doar o dat,% ci ori de c+te ori
-nfrunta desc9is du/manul% c, era el om% c, era fiar,$ Pe c+nd era
''
- "LEANA #ULPESCU -
fl,c,iandru% un urs se-nn,dise la rele -ntr-un c,tun din latura de Apus a
cet,0ii-de-scaun$ Fura oi% purcei% 7i0ei% iar -ntr-o noapte cald, de toamn,%
c+nd mai -nt+r4ie lumea pe la por0i% luase c9iar /i-un copil din fa0a unei
case m,rina/e$ Um2laser, oamenii cu furci% cu suli0e% cu 0apine% cu s,e0i
dup, el% dar nu era c9ip s,-l prind, /i nici s,-l atin,$ 3ncep+nd s, urasc,
ursul ca pe-un r,uf,c,tor cu 2un,-/tiin0,$ 1ece2al -/i pusese-n minte s,-l
,seasc, /i s,-l ucid,$ 3ncepuse prin a 2ate p,durea pas cu pas /i-a -nsemna
copacii pentru a nu se-n7+rti pe loc$ ( luase de cu prim,7ar,% de c+nd d,
col0ul ier2ii /i se tre4esc la 7ia0, toate f,pturile p,durii$ Ursul -/i 7edea de
furti/auri mai ales noaptea% c+nd% p+n, s, se de4meticeasc, oamenii din
somn% -/i /i lua 7alea /i-/i pierdea urma$ Se r,rise frun4a-n codru% se
scurtaser, 4ilele% se l,sase-un fri aspru /i p,trun4,tor% /i 1ece2al tot nu
d,duse de 2+rloul fiarei$ Cam pe c+nd aproape c,-/i luase 9idul s,-l mai
prind,-n anul acela 6 fiindc, dup, cum se-nte0ea friul -nsemna c, ursul
a7ea s, se pun, pe iernat 6 dup, o ploaie m,runt, /i lun,% fiara mai fur,
porcul unui om% de data asta l,s+nd urme-ad+nci -n lutul moale care
desp,r0ea c,tunul de p,dure$ 3nso0it de Por% c+inele lui de 7+n,toare% /i de
doi str,.eri din arda lui 1uras% 1ece2al d,duse de 2+rloul ursului% 2ine-
ascuns -nd,r,tul unor copaci c,4u0i$ Aprinsese-n ura 2+rloului un foc
mocnit% din 7reascuri /i din frun4e umede% numai 2un s, fac, fum mult /i
s, scoat, fiara la lumin,$ 1in fundul 2+rloului se-au4ea fo/net de frun4e
uscate /i-un m+r+it r,u/it /i furios$ Str,.erii-a/teptau cu suli0ele-n m+ini$
Por l,tra /i scurma p,m+ntul$
L Por% culcatA #oi% 2,ie0i% sta0i deoparte$ Al meu eA
Ursul se ridicase repede-n dou, la2e /i d,duse s,-l apuce pe 1ece2al%
care se /i repe4ise cu .un9erul s, i-l 7+re-n inim,$ Cu o la2, ursu-l tr+ntise
la p,m+nt% i42indu-l cu fa0a de-un copac c,4ut$ Cu /aua nasului rupt,% plin
de s+ne /i scuturat de-o durere cumplit,% 1ece2al se ridicase /i% s,rindu-i
ursului -n spate% -i -nfipsese cu0itul ad+nc -n ceaf,$ 3mpreun, cu str,.erii%
f,cuse-o sanie din creni leate cu ni/te curmeie cu care tr,sese trupul
uria/ p+n, la marinea p,durii% pentru a li-l ar,ta s,tenilor cum le-ar fi
ar,tat le/ul unui du/man -n7ins$ ( s,pt,m+n,% 1ece2al nu 7,4use nimic%
-ntr-at+t i se umflase fa0a de la i42itura de pe urma c,reia a7ea s,-i r,m+n,
/aua nasului c+rmit,-ntr-o parte$ Un eam,t nu scosese$
:C+nd nu mai 7e4i afar,% te ui0i tot mai ad+nc -n,untrul t,u /i-al
lucrurilor;% at+t 4isese doar -n acele 4ile$
'*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Oadarnic -l mustrase 1uras$ C9iar /i de c+nd luase-n m+ini fr+iele 0,rii%
1ece2al -nfiea mai departe .un9erul -n inima lupului% a ursului% a
mistre0ului atins de s,eat,% c+nd se f,ceau 7+n,tori$
S
L Unc9iule% se 9ot,r- 1ece2al s, rup, t,cerea% cre4i c, dac, 1omi0ian
ar mai fi tr,it ar fi pornit din nou -mpotri7a noastr,B
L Cre4i c-ar fi pornit el de capul luiB Ar fi pornit unde l-ar fi trimis ,i
care-l urcaser, unde era /i care l-au 0inut at+t c+t nu le-a pus -n prime.die
m,rirea /i a7erea$ Cre4i c, ne7asta aia a lui 1omi0ian% cu prC)ectul
prCtorienilor /i cu li2ertul ,la% mai-mare peste arda palatului% au pus la
cale uciderea lui 1omi0ian de capul lorB A fost pus, la cale de ,i pe care
-mp,ratul nu-i mai slu.ea cum tre2uie$ Cre4i c, de Caliula /i de Nero nu
/i-a dat tot omul seama c, nu erau -n toate min0ileB ?i copiii /tiau c, ,/tia
doi erau sminti0i% dar,mite Senatul /i comandan0ii de armat,A "-au folosit
c+t ei nu le-au pus starea-n prime.die$ Apoi% altul la r+nd$ 1e ce cre4i c, l-
au ales pe Traian% care nu e nici de neam /i nici din RomaB Fiindc,% 7,4+nd
c, se-nroa/, luma cu noi pe-aici% cu par0ii dincoace /i% mai ales% cu
nesupunerea /i cu neor+nduiala-n 0ar,% au a7ut ne7oie de-o m+n, de fier
care s,-i apere% care s, le-asiure c+t mai mult, p+ine /i mai mult circ
pentru loat, /i c+t mai mult, lini/te /i 9u4ur lor% care l-au -n,l0at$ 1e ce
cre4i c, Traian se are 2ine cu to0i8 /i cu ,i de l-au ur+t pe 1omi0ian /i cu ,i
de-i pupau poalele toiiB Fiindc, /tie c, ei l-au ales$ Ner7a n-a fost dec+t
unealta% m+na 6 ei au fost% sunt /i-au s, fie$ Un -mp,rat nu e nici la Roma%
nici -n alt, parte altce7a dec+t piatra care pleac, din pra/tie$ Eu /tiu%
nepoate% c, nu-0i spun nimic nou% fiindc, nimic nu-i nou su2 soare$ R,ul
cel mare nu se c9eam, nici 1omi0ian% nici Traian8 se c9eam, Roma /i e-
alc,tuit dintr-o 0es,tur, deas, /i trainic, de interese leate-ntre ele ca
iedera de-un copac$ 3n r,u ca /i-n 2ine sunt trepte -ns,$ 1omi0ian ne-ar fi
fost mai pu0in prime.dios dec+t Traian$ #or2a-7ine% fiindc,% p+nN la urm,%
1omi0ian l-ar fi pus -n fruntea leiunilor care-a7eau s, ne i42easc, tot pe
:cel mai 2un eneral;% a/adar tot pe Traian$
L 1eci% ar tre2ui s, facem -n a/a fel ca-n fruntea leiunilor s, 7in,
altul8 care s, fie 2un% dar nu :cel mai 2un;C
1ece2al rostise-at+t de-ncet aceste cu7inte% -nc+t 1romi9ete se +ndea
c, poate ele-i trecuser, doar prin -nc9ipuire$
'@
- "LEANA #ULPESCU -
L N-ar strica% sun, ca o p,rere /i lasul lui 1romi9ete$ Ar fi o am+nare$
1e-ar putea fi c+t mai lun,C
L 3mi spuneau ni/te de4ertori romani c,C
L S, nu te-ncre4i -n ei% nepoate$ <un% -n orice-mpre.urare% este omul
care lupt, s, p,stre4e ce7a /i nu cel care doar fue de ce7a% ca o p,staie
purtat, de 7+nt$
Cu toate c, 7or2ele lor erau ferite /i% pentru cine i-ar fi au4it% ar fi p,rut
-n dodii% fiecare prinsese +ndul celuilalt$
L 3mi spuneau de4ertorii ,/tia c, Traian prime/te-n cort pe oricine$
L ( fi primindC
L N-ar fi r,u s, fie-a/aC
L S, nu te-ncre4i -n de4ertorii ,ia$
L Nu m-a/ -ncrede% -ns, ei 7or2esc latine/te$
L #or2esc latine/te /i unii din .urul t,uC
L #or2esc ei% dar nu s-ar -n7oiC 1ac, sunt prin/iC
L Prin/i ar fi siur$ ?i soarta 6 una sinur,$ Totul ar fi s, nu-i prind,
"nainte, ci dup%
L Tocmai de-asta nu s-ar -n7oiC
L 1ar s, moar, pe c+mpul de lupt, cum s-ar -n7oiB Care e deose2ireaB
Ar muri tot pentru p,m+nturile lorC
L Pe c+mpul de lupt, e-nfruntare desc9is, /i sor0i deopotri7, pentru
7ia0, /i pentru moarte$
L Soarta% fiule% soarta 9ot,r,/te sor0iiC
Am+ndoi se sim0eau ap,sa0i de +ndurile pe care nu /i le spuneau cu
7oce tare% dintr-o 7ec9e-o2i/nuin0,-a fiec,ruia din ei de-a nu 7or2i cu
nimeni cum ar fi 7or2it cu sine -nsu/i$
1romi9ete se-ndoia c, 1ece2al s-ar fi-ncre4ut -n cine7a ca-n sine
-nsu/i% cum spusese cu pri7ire la <icilis% f,ptura aceea f,r, 7+rst,% m,runt,
la trup% 7,4ut, de 1romi9ete% atunci demult% -n temni0ele reelui 1uras$ Pe
lume nu se putea tr,i sinur$ Slu.indu-se unii de al0ii% oamenii erau ne7oi0i
de multe ori% f,r, s, se-ncread, unii-n al0ii% s,-/i lase de-n0eles c, s-ar
-ncrede$ Totul de fapt era ca acela-n care te-ncredeai sau -n care te f,ceai
c, te-ncre4i s, ai2, interese comune cu tine /i% prin urmare% s, nu te
tr,de4e$ ?tia /i 1ece2al% /tia /i 1romi9ete c,% de cele mai multe ori%
sc9im2area interesului -nsemna sc9im2area credin0ei% c, a/a-4isa credin0,
se-ntindea dup, interes cum se-ntinde 7re.ul 2uruienii dup, soare$
1romi9ete nu 7or2ise niciodat, cu 1ece2al% fiul sor,-sii% ci st,tuse de
'D
- SRUT PMNTUL ACESTA -
7or2, cu 1ece2al% mo/tenitorul reelui 1uras /i fiul reelui Scorilo$ Poate
c, s+nele nu se f,cea niciodat, ap,% dar -/i putea pierde mult din
fier2in0eal,$ 1ac, l-ar fi 7,4ut cresc+nd de prunc su2 oc9ii s,i% cine-/tie%
1romi9ete l-ar fi-ndr,it pe 1ece2al /i l-ar fi sim0it rud,$ (amenii se
fereau unii de al0ii c+t timp a7eau ce pierde unii prin al0ii$
1romi9ete nu mai a7ea pe l+n, el nicio fiin0, c,reia s,-i fac, r,u prin
7reo nec9i24uin0,$ 1e ce n-ar fi stat de 7or2, drept cu str,inul de l+n, el%
care-i mai era /i nepotB
L Unc9iule% 4ilele omului doar 4eii le /tiu$
L 3ntr-ade7,r% fiule$
L Ne-a trecut 7ia0a /i n-am stat o dat, m,car de 7or2,$ Am uitat /i eu /i
dumneata c, ne cure-acela/i s+ne prin 7ine$ Toat, 7ia0a a tre2uit s, m,
feresc$
L (ricine are ce pierde se fere/te$ ?i ,l care poate pierde-un 2lid$
L Cum o fi c+nd omul nu mai are ce pierdeB
L Lini/te /i senin% fiule$ Senin% lini/te /i-nstr,inare$ Te ui0i la 7ia0, ca la
o 9ain, care nu e-a ta$
1romi9ete /i-o aminti pe Amalusta% pe patul de moarte$ C,4use din nuc
/i su2 nuc -i puseser, a/ternutul de 4,cere$ C+nd -/i d,duse ea seama c, n-
a7ea s, mai poat, um2la niciodat,-n picioare% -i /optise lui 1romi9ete8
:aici;% /i-i ar,tase cu 7+rful deetelor p,m+ntul de su2 ea$ 1in acea 4i nu
mai m+ncase% nu mai 2,use /i nu mai 7or2ise cu nimeni$ 1e c+te ori se-
apropiau ai ei% pe fa0,-i trecea un 4+m2et lin /i dep,rtat de ri.ile lume/ti%
4+m2etul unei desp,r0iri senine /i-mp,cate$ :C+te cu7inte-n9ite omul%
c+te umilin0e 6 at+ta c+t are ce pierde$ Cum se lea, de fiin0e /i de lucruri 6
-nsemnate unele% dar /i c+te fleacuriA ?i toate 6 doar de fric, s, nu piard,A
Eu nu mai am ce pierde$ Mi-a mai r,mas pe lume doar p,m+ntul
str,2unilor /i neamul din care m, tra$ ?i romanii au s, pun, st,p+nire /i
pe ele% oric+t ne-am am,iC;$
L 1ece2al% dac-ai /ti c, altcine7a ar c+rmui 0ara mai 2ine dec+t tine% i-
ai da putereaB
L N-a/ da-o nim,nui% fiindc, nimeni n-ar c+rmui mai 2ine dec+t mine$
L Ai r,spuns f,r, pref,c,torie /i ca un ade7,rat c+rmuitor$ Un ade7,rat
c+rmuitor e totdeauna-ncredin0at c, el este cel mai 2un$
L Unc9iule% dumneata nu e/ti -ncredin0at c, sunt cel mai 2unB
L Pentru o 0ar, amenin0at, de n,7,litori e 2un un c+rmuitor aspru%
d+r4% cura.os$ E/ti cel mai 2un dintre to0i$
'E
- "LEANA #ULPESCU -
L 3n urm, cu c+0i7a ani% cel pu0in nou, dintre cele dou,spre4ece
c,petenii adunate a4i la sfat mi-ar fi luat f,r, s, /o7,ie locul5 acum% pu0ini
s-ar mai -m2ul4i% socot$
L Niciunul$
L Unul sinur8 1ruxilis$
L Fiindc, e prost /i-n+mfat$ ?i tot pe-at+t de 7iclean$ sta n-o s, piar,
niciodat,$
L A/a cum 4ici% unc9iule$ Fiind prost% nimeni nu-l crede prime.dios$
L Nici c9iar tu% 1ece2al$
L Eu m, fac numai c, nu-l cred prime.dios$
:1ac, 7or2e/ti at+t de pe fa0,% nepoate% -nseamn, c, tu socote/ti c, n-ai
ce mai pierde;% se +ndi 1romi9ete% fiindc, altfel nu-/i putea -nc9ipui cum
nepotu-s,u% din a c,rui ur, nu-i fusese dat 7reunui om s, afle-o p,rere
despre cine7a 6 cei din .urul lui tre4indu-se m,ri0i sau mic/ora0i f,r, 7reo
l,murire% ca -n urma unei le,turi ascunse% /tiut, numai de Ree /i de insul
cu pricina% -n a/a fel c, niciunul nu p,rea uimit de-n,l0are ori de co2or+re 6
cum nepotu-s,u -/i de4lease lim2a f,r, nicio fereal,$
L Unc9iule% cred c, nimic pe lume nu e mai prime.dios dec+t prostia$
1romi9ete -ncu7iin0, din cap$
L Cum altfel s-ar putea ca at+tea neamuri s, fie c,lcate-n picioare de
romani -n loc s, se uneasc,-mpotri7a lorB Toate neamurile astea
dimpre.urul nostru nu /tiu cum s, se m,n+nce-ntre ele /i fiecare-n parte
cum s, lo7easc,-n noi$
L Pentru ei% tu e/ti pe/tele-,l mare care-i -n9ite$ Nu 7,d -n tine
ap,r,torul -n fata romanilor% ci doar asupritorul lor apropiat$ Mintea omului
are uneori 2,taie ne2,nuit de lun,% alteori nu trece de 7+rful nasului$
Prime.dia apropiat,-l sperie pe om% cea dep,rtat, i se pare c, n-o s,-l
atin, niciodat,$ Cine sare primul cu ciutura s, stin, un foc n-o face de
draul celui p,u2it% o face de fric, s, n-a.un, fl,c,rile /i la a7utul lui$ Pe
c+0i nu i-au i42it romanii /i nu le-am s,rit nici noi -n a.utorC
L Eram prea departe% n-a7eam cum s-a.unem p+nN la ei$
L 1ece2al% e reu s, ne-mp,c,m cu +ndul c, suntem to0i la fel8 c, nu
d,m niciunul lini/tea /i-a/ternutul nostru moale pentru +lcea7a altuia$
Ilasul 2,tr+nului sun, 2l+nd /i-mp,ciuitor$
L Lumea n-o s-o sc9im2,m noi acum% /i-a/a cum se-arat, n-o s-o
sc9im2e nimeni niciodat,$ Fiecare se iu2e/te prea mult pe sine ca s, ai2,
timp /i de altul5 +ndul ,sta numai la sine e r,ul cel mai mare$
'G
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L A/a e de totdeauna% 4ise 1ece2al /i oft, scurt$
L C+t despre prostie 6 r,m+ne a mai mare putere pe p,m+nt% c,ci
pro/tii /i 7iclenii au s,-/i dea totdeauna m+na -mpotri7a de/tep0ilor /i-a
cinsti0ilor$ ?i sunt at+t de mul0i /i pro/ti /i 7icleniC ?i nimeni nu se teme
de ei$
T,ceau$ ?i li se p,rea c,% de la o 7reme% p,/esc tem,tori$ Ca /i c+nd
0es,tura deas, /i di2ace a prostiei /i-a 7icleniei ar fi /i-nceput s, le-ncurce
picioarele$
Un sunet de tr+m2i0, -nalt spintec, lini/tea limpede-a nop0ii$ Alte
tr+m2i0e i se-ad,uau de peste tot% -n,l0+ndu-se tremurate spre 2olta
cerului% ata s-o despice-n dou,$ C+ntau coco/ii$
1ece2al /i 1romi9ete r,m,seser, locului$ C+ntatul coco/ilor%
m,sur,toare a timpului ascuns, de fire -n ni/te p,s,ri de orad,% acum -l
au4eau parc, pentru prima dat,% -ntr-at+ta-i uimi /i-i -nfior,$
L Unc9iule% trei lucruri am a-0i spune$
3n cu7intele /i-n lasul Reelui se sim0eau ra2a /i ner,2darea celui
c,ruia timpul nu-i mai d, r,a4$
L 1e-o 7reme -ncoace am luat ostatic un eneral r,mas de-acum trei
ani cu trupele romane de la Por0i$
Se opri ca /i c+nd s-ar fi-mpiedicat de ce7a$ 1romi9ete nu-ntre2, nimic$
L Am un +nd cu el$
L (rice +nd ai a7ea cu omul% fiule% pune-te-ntotdeauna-n pielea lui$
3nc9ipuie-0i ce-ai face tu -n locul lui$
1ece2al se posomor-$
L ?tiu ce-a/ face$
L S, nu ui0i c, 6 nici la Roma% nici -n alt, parte 6 nimeni nu este de ne-
nlocuit$
1ece2al pricepu c, 2,tr+nului -i trecuse prin minte ce +nd era acela$
L Nic,ieri nu se-m2ul4e/te nimeni s, r,scumpere ostaticii% se +ndi
1romi9ete s, 7or2easc, mai deslu/it$
L 3ncercarea moarte n-are$
1romi9ete se uit,-ntre2,tor la 1ece2al% fiindc, nu pricepea de ce anume
tre2uie s, fie -n/tiin0at el de acest lucru$
L Tot ce-l s+c+ie /i-l nedumere/te pe du/man e 2ine7enit$
L Unc9iule% orice s-ar -nt+mpla% noi trebuie s, ne purt,m 2ine cu omul
,sta$
1romi9ete se uit, la fel de-ntre2,tor$
*K
- "LEANA #ULPESCU -
L #reau s, spun c, orice mi s-ar -nt+mpla% omul ,sta nu tre2uiN s,
p,0easc, nimic5 tre2uiN -ns, 0inut$
1romi9ete 7ru s,-/i -ntre2e nepotul cum de-/i f,cea testamentul -n fa0a
unuia de dou, ori mai 2,tr+n dec+t el% dar se opri% aduc+ndu-/i aminte c,
/i-n unii oameni firea ascunde o m,sur,toare a timpului-timp /i-a timpului
fiec,ruia-n parte% ca /i-n coco/i$
Maic,-sa% mama lui 1romi9ete% -n 4iua c+nd murise% din 4ori tot
-ntre2ase8 :Mai e mult p+nN la asfin0it5 mai e mult p+nN la asfin0itB;% /i la
asfin0it -/i d,duse ultima suflare$
Prin inima lui 2,tr+n, /i plin, de triste0i pietrificate mai trecu un fior de
rea-pre7estire asemenea celui de cu 4i c+nd% -n sala de piatr,% o ra4, ro/ie
de soare-n asfin0it p,ruse c,-i desparte Reelui capul de trunc9i$
Se 9ot,r- s-asculte f,r-a mai pune-ntre2,ri /i f,r-a se mai mira$
L Unc9iule% e/ti al treilea om 6 cei dint+i fiind <icilis /i cu mine 6 care
trebuie s, /tie unde-am ascuns lucrurile de pre0$
L 1ece2al$ Nu 7reau s, /tiu$ 1ac-am s, /tiu% are s,-mi fie fric, de ce-
a/ putea 7or2i /i-n somn$ Nu-mi spune$
Ilasul 2,tr+nului suna deodat, pl,p+nd /i ru,tor$ 1ece2al /opti ce7a -n
urec9ea 2,tr+nului ca /i c+nd nu l-ar fi au4it$
L ?i% ca s, nu pun toate ou,le-ntr-un sinur co/% precum 2ine-ai 4is
dumneata 6 /i asta /tim doar noi doi 6 0ine petecul ,sta de p+n4, pe care e-
nsemnat locul unde se afl, partea din a7utul 7istieriei pe care numai
Reele are dreptul s-o 7ad,$ C+nd ai s, sim0i c, 0i se-apropie ceasul% s, dai
p+n4a cui ai s, cre4i c,-i 7rednic s, duc, taina mai departe$
L Irea po7ar, pui pe umerii mei$
L Po7ara cea mai rea acum 7ine8 orice s-ar -nt+mpla% s, nu pleci din
locurile noastre$ S, mai ai2, cei care-or r,m+ne de cine-asculta$ A/a s, le
spui% c, 0i-am l,sat cu7+nt$
:1ac-ar mai face 7iii ce 4ic mor0ii;% se +ndi cu-am,r,ciune 1romi9ete$
Se-ntorseser,-n t,cere% pe-acela/i drum% la casa unde fuseser, ,4dui0i
oaspe0ii$
L Unc9iule% ca s, po0i deslu/i p+n4a pe care 0i-am dat-o% tre2uiN s-o-
nmoi -n ap,% /i pe urm, s-o storci$ Cu 2ine% unc9iule% meri s,n,tosA
L Cu 2ine% 1ece2alA
<,tr+nul se uit, scurt -n oc9ii Reelui$
*J
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Co2or- pleoapele$ St,tu a/a% o 7reme% cu oc9ii-nc9i/i% -n,l0+nd o ru,
puterilor de deasupra$ ?i Reele -/i co2or+se pleoapele$ 3n0eleerea lor de
tain, era pecetluit,$
*!
- "LEANA #ULPESCU -
79-GH-8 -u avem vreme s pricepem tot,
6bia ne-a?unge-a c#rmui o lume%
-u este greu dar nici uor nu e
!estul c "i rpete toat viaa%
!reptatea noastr e puterea noastr
(u ea deodat vom cdea i noi
!e vom cdea eu nu zic8 DEai de ;oma<F
(i-o spun "n gura mare8 DEai de cei
(e-or rsturna-o vai de lumea toat<F
:% EM"NESCU% !ecebal
omnes una manet nox
*&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
9 moarte, ce i-a po)ti,
Ei verde iadra,
7a mine c#nd "i vini,
Ei verde iadra%
!a-i-oi aor i argint,
Ei verde iadra,
S nu m pui "n pm#nt,
Ei verde iadra%
9, omule, ce g#ndetiI
Ei verde iadra,
(#t ai vre tu s trietiI
Ei verde iadra%
RAPS(1 AN(N"M% 5ocet din :aramure%
*'
- "LEANA #ULPESCU -
Lui InMus Pompeius Loninus -i pierise demult somnul% dac, a0ipeala
6 toropeala care-l do2ora din c+nd -n c+nd dup-at+ta 7e9e 6 se putea numi
somn$ St+nd -ntruna cu oc9ii desc9i/i -i sim0ea la un moment dat usca0i%
-n0epeni0i$ Pleoapele co2or+te atunci pentru a ume4i /i-a odi9ni lo2ii care
usturau /i st,teau s, ias, din or2ite% o2loanele-acelea su20iri /i pl,p+nde i
se p,reau% pentru scurt timp% un 4id desp,r0itor -ntre dou,-nc,peri -n care se
afla-nc9is, 7ia0a lui$ 3ntr-una% InMus Pompeius Loninus% pri4onier al
unui ree 2ar2ar5 -n cealalt,% InMus Pompeius Loninus% pri4onier al
Romei% pri4onier a doi st,p+ni 6 c,ci altfel cum s, nume/ti pe cel cu drept
de 7ia0, /i de moarte asupra taB 6 doi st,p+ni% unul mai ne-ndur,tor dec+t
altul$ Ne-ndurarea% .udec,0ile /i pre.udec,0ile Romei le cuno/tea% -ntr-
-nsele se n,scuse% din cau4a lor a7ea s, moar,% oricare ar fi fost aparen0ele$
Cu pri7ire la ne-ndurarea c,peteniei 2ar2are n-a7ea nicio -ndoial,$ 1e/i
-n7inuirile pe care /i le-aducea lui -nsu/i nu ser7eau la nimic /i 9ot,r+rea
lui era ca /i luat,% Loninus nu-/i putea muta +ndul de la ele /i nici nu se
putea opri s, /i le repete p+n, la isto7ire$
S
1e c+te ori nu-i spusese 2unica lui dinspre mam,% InMa Pompeia c,%
7ia0a fiind sinurul 2un pe care nimeni nu 0i-l poate da -napoi% odat,
pierdut% de nimic ce-0i poate cinstit p,stra 7ia0a nu tre2uiN s, te ru/ine4i /i
c, tre2uie s, te fere/ti de tot ce-o pune -n prime.die% f,r, s, te ru/ine4i% de-
asemenea% /i f,r, s, te +nde/ti la ce-ar putea 4ice lumea$ 1in fa0a 9ulei /i-
a dispre0ului au sc,pat mul0i cu 4ile% -n timp ce laudele /i-admira0ia n-au
-n7iat pe nimeni$
Cam pe c+nd se pre,tea s,-m2race toa 7iril,% -ntr-o 4i de ar/i0,%
sc,ld+ndu-se-n Ti2ru cu ni/te scla7i de 7+rsta lui% nimerise-ntr-un 7+rte.$ 3n
primele clipe% teama de-a se face de r+s -i 2iruise roa4a$ 3n .oaca /i-n
exu2eran0a lor de-adolescen0i care nu /tiau cum s, se stropeasc, mai tare
unii pe al0ii% cum s, 0ipe mai tare% -n de4l,n0uirea lor de 7iet,0i tinere% cu
trupuri /i cu suflete mustind de se7,% -n uitarea de sine /i de altul pe care-o
d, -n7,luirea unei ape-n curerea ei domoal, su2 ra4ele molcome-ale unui
asfin0it de toamn, cald,% minute-n /ir% nimeni nu-/i d,duse seama c,
t+n,rul st,p+n nu face tum2e-n ap,% aci i7indu-se la suprafa0,% aci
cufund+ndu-se cu totul% ci c, se lupt, cu moartea$ C+nd puterile-i erau ca /i
**
- SRUT PMNTUL ACESTA -
sf+r/ite /i uitat, ri.a de-a-/i p,stra intact, demnitatea% -ntr-o 42atere care%
f,r, a.utor% ar fi fost ultima% striase :A.utorA;$ 1up, ce-l scoseser, pe
mal% dup, ce-l -n7+rtiser, de picioare% cu capul -n .os% ca s, dea afar, apa-
n9i0it,% c+nd -l 7,4user, c,% -n sf+r/it% -/i 7enise c+t de c+t -n fire% a2ia
atunci -i apucase roa4a pe 2ie0ii scla7i$ 1e4meticindu-se /i desc9i4+nd
oc9ii% cum st,tea-ntins pe nisip% InMus -/i plim2ase pri7irea pe c9ipurile
lor pierite$ St,teau to0i roat, -n .urul s,u% 0epeni ca ni/te stane de piatr,$
At+ta roa4, -mpietrit, pe fe0e -l f,cuse pe InMus s, cread, c, e pe lumea
cealalt, /i c, 7ede um2rele fumurii ale Padesului$ 1oar oliciunea lui /i-a
lor i se p,ruse-un semn din lumea celor 7ii$ :#, mul0umesc% prieteni;%
i42utise el s,-naime$ Cu7intele-acestea 6 spuse din toat, inima /i cu
+ndul de-a ar,ta scla7ilor c, sunt momente-n 7ia0, care /ter deose2irile
dintre oameni 6 nimeriser, ca o sc+nteie peste-un sloi de 9ea0,$ Nicio
tres,rire 6 pe c9ipuri% -n oc9i 6 nicio lumin,$ 1oar r,ceala unei -n7inuiri
mute$ Aceea/i r,ceal, o 7,4use de-atunci -ncolo% dup, fiecare lupt,% -n
oc9ii leionarilor% -n timp ce 7reun comandant 6 el% de pild, 6 f,cea eloiul
celor c,4u0i$ 1e c+nd i se desc9iseser, c+t de c+t oc9ii pentru toate c+te se
aflau pe lume% InMus Pompeius Loninus 2,ase de seam, c, cei de sus%
c9iar c+nd fraterni4au cu cei de .os% nu a2andonau o anumit, m,sur,8 cea
care% de fapt% p,stra ne/tir2ite ierar9iile$ Acela/i lucru se putea spune /i
despre fraterni4area de .os -n sus5 tot acceptare limitat, /i strict ierar9i4at,
era /i-aceea$
InMus Pompeius merea p+n, la a crede c,% m,car indi7idual% unul de
sus 6 -n sufletul s,u 6 -l putea adopta% -l putea emancipa total pe unul de
.os% -n timp ce-acesta p,stra totdeauna re4er7e /i-a7ea intoleran0e fa0, de
cel de sus$ St,p+nii petreceau nestin9eri0i -n fa0a scla7ilor% dar niciodat,
scla7ii -n fa0a st,p+nilor$ 1e team,% de ru/ineB Nu$ Fiindc, nu-i socoteau
de-ai lor$ Fiindc,-i respineau% -i excludeau$ St,p+nii se sim0eau 7ino7a0i
adesea fa0, de scla7i% ace/tia 6 niciodat, fa0, de st,p+ni$
Comandant plin de omenie% Loninus f,cea tot ce-i era cu putin0,
pentru a-/i cru0a leionarii /i pentru a nu le prime.dui f,r, folos 7ia0a$
1ucea acela/i trai cu ei -n toate campaniile$ 1ar nu era 7ictorie sau
-nfr+nere dup, care s, nu simt, ostilitatea mut, a trupelor fa0, de el$ Nu
fa0, de InMus Pompeius Loninus care s-ar fi f,cut 7ino7at de ce7a
anume% ci fa0, de el% comandantul%
3n 7ia0a fiec,rui comandant% fie c, /i-o m,rturisea sau nu% erau momente
de-ntrerupere-a comunic,rii cu su2ordona0ii% momente-n care-ace/tia l,sau
*@
- "LEANA #ULPESCU -
s, se 2,nuiasc, ostilitatea imemorial, a su2ordonatului fa0, de c,petenie$
Pentru InMus Pompeius% acela era momentul supremei sinur,t,0i /i-al
supremei umilin0e-n fa0a 7ie0ii$ 3ncerca% dup, ce-ncepea s,-/i re7in, din
deprimarea-n care-l a47+rleau 6 acesta era cu7+ntul 6 mu0enia leionarilor
/i pri7irea lor oal,% -ncerca s, t,lm,ceasc, aceast, ostilitate f,r, cu7inte%
cea mai rea dintre toate$ Lu+ndu-se pe el m,sur, a lucrurilor% se +ndea ce
pri7ire-ar fi a7ut el /i ce cu7inte dac,% -n acelea/i -mpre.ur,ri% s-ar fi aflat
-n fa0a Senatului /i-a Principelui$ Cum ar fi t,lm,cit el propria pri7ire /i
propria mu0enieB Fiindc, nici el n-ar fi a7ut de spus cu7inte$ ( sinur,
t,lm,cire i se p,rea cu putin0,8 D(ui prodestIF, -ntre2are ce cuprindea nu
doar esen0a oric,rei .urispruden0e% ci /i pe cea a tuturor mo2ilurilor
omene/ti$
3mp,r0irea pr,4ii /i petrecerea ce-i urma% sf+r/it, totdeauna-n 2e0ie%
atenuau nemul0umirea surd, pe care% asemenea unei semin0e de 2oal,
ascuns,% o poart, cu sine +ndul de/ert,ciunii$ (ui prodestI Cui
folose/teBA Cinstit cu sine -nsu/i% -n fa0a ruurilor care-n cur+nd urmau s,
mistuie do7ada at+tor 7ie0i pierdute% Loninus cu reu ,sea cu7intele de
lorificare-a Romei% cu7inte-n care nu credea /i care sunau sacadat /i rece
ca ni/te pietre i42ite-ntr-un scut$
Cine% ce era eterna% lorioasa% in7inci2ila Rom,% pentru care se stineau
at+0ia oameni% pentru care al0ii mai noroco/i sau mai nenoroco/i 6 cine-ar
fi putut spuneB 6 o 7ia0, tr,iau departe de locurile /i de familiile lorB
Cine% ce era aceast, Rom,B
3n timp ce manifica m,sura Cetatea /i-i eloia pe mor0i /i pe
supra7ie0uitori% cu7intele lui se precipitau$ Urec9ea mai pu0in dedat, cu
nuan0ele putea lua ener7area care mocnea -n ele drept participare /i
entu4iasm$ Leionarii oricum n-ascultau discursurile comandan0ilor$ Unii%
de altfel% nici nu /tiau at+ta latin, ca s, le-n0elea,$ (-ndelunat, practic,-i
-n7,0ase -ns, pe to0i ca la fiecare pau4, a discursului s, i42ucneasc,-n
urale$ 1o7ad, formal indiscuta2il, c, spusele comandantului exprimau
+ndurile lor$ 1ac, 7reun soldat -i asculta cu-ade7,rat discursul% pentru
comandant era mai 2ine s, nu se uite la el$
Cine% ce era -n clipele-acelea Roma pentru InMus Pompeius LoninusB
PrincipeleB SenatulB Nu se-mpliniser, nici doi lustri de c+nd principele era
1omi0ian% 7ietate crud,% insidioas, /i desfr+nat, care% exalt+nd ce este mai
.osnic /i mai detesta2il -n om% transformase dela0iunea-n politic, de stat /i
procesul de inten0ie-n condamnare la moarte$ (rice 2,nuial, cu pri7ire la
*D
- SRUT PMNTUL ACESTA -
7reun du2iu al cui7a asupra auustei sale persoane m,rea lista
condamn,rilor la moarte /i-a 2unurilor confiscate-n fa7oarea aceleia/i
auuste persoane$
Loninus -/i amintea cu7intele spuse de Tacitus odat,% c+nd se aflau
doar ei doi pe promenad,8 :Repulsia lui 1omi0ian fa0, de omul care
+nde/te este asemenea repulsiei noastre fa0, de +n,niile prime.dioase
ori para4ite8 le stri7im instincti7 su2 talp,$ S, nu ui0i asta% InMus% /i
oricum s, n-o repe0i% dac, 7rei s, nu ne t,iem am+ndoi 7inele ori s, ne
m,n+nce 0+n0arii de 7iiA;$
Cine% ce era acea Rom,B Senatul% care demult nu mai a7ea le,tur, cu-
n0elepciunea senectu0ii de la oriinile sale repu2licane% ci a.unsese-o liot,
de-m2ui2a0i din neam -n neam ori de par7eni0i 9,mesi0i de onoruri% de
ar2ori enealoici /i de opulen0,% f,r, cu7+nt -n fa0a tiranului% f,c+nd pe
adormi0ii c+t acesta era trea4 /i pe 7ictimele c+nd se sc9im2a tiranulB
Cancelaria Principelui% oareB Compus, din li2er0i f,0arnici /i o2ra4nici%
pu/i pe c,p,tuial,% t+l9ari care-n7+rteau pe deete -mp,rat% senat% ple2e%
puilatori% Tuadriarii% ladiatori% neustori% c,rora nu le mai a.uneai cu
pr,.ina la nas /i c,rora% f,r, plocon% nu le mai puteai pune-n palm, o
peti0ie% uni0i -ntre ei ca o imens, familie% pe care n-a7eai cui s,-i reclami%
-ntr-o corup0ie care-ncepea cu scla7ul /i sf+r/ea cu -mp,ratulB Ple2ea%
cum7aB Mu/uroi colc,ind de +n,nii lene/e% mi/un, care% pentru a-/i
-ndestula 2urta% -/i -ncepea 4iua cu-o temenea ipocrit, -n fa0a unui patron 6
la fel de ipocrit -n m,rinimia lui 6 /i care% dup, ce reul ,sta trecea% se-
ndrepta f,r, ra2, spre terme ca s,-/i asiure o condi0ie fi4ic, numai 2un,
pentru urlat -n arene% unde-/i sf+r/ea :isto7itoarea; acti7itate 4ilnic,B
Ple2ea% care nu-/i mi/ca picioarele dec+t dup, pomenile de la particulari /i
de la stat% care nu mai da din m+ini dec+t pentru a-/i 7+r- m+ncarea-n ur,5
ple2ea% aidoma cu-o c,pu/, a.uns, apod, de-at+ta supt dintr-o ,in, ras,B
Cine% ce era acea Rom,B Acei 2ie0i n,p,stui0i care% pentru-nc9ipuirile
lor inocente% pentru 7isele lor cu oc9ii desc9i/i% erau arunca0i fiarelor -n
arene% -n fa0a unui pu2lic mereu -nsetat de oroare% -ndemnat la sete de
oroare% ca s, nu-/i pun,-ntre2,ri /i ca s, nu-/i de4mor0easc, minteaB Acei
7is,tori prea 7is,tori% care mureau cu un 4+m2et de 2eatitudine pe c9ip /i
cu oc9ii spre-o 7edenie% prea umili% prea creduli ca s, nu poat, fi
mane7ra0i% credincio/ii unui iudeu r,stinit printre-at+0ia al0ii 6 pe 7remea
lui Ti2eriu% parc,B Prea7is,torii ace/tia% care-/i sporeau mereu num,rul% cu
prea multa lor 2l+nde0e /i cu prea multul lor de4interes pentru cele
*E
- "LEANA #ULPESCU -
p,m+nte/ti% s, fi fost% oare% s,m+n0a unei noi tiranii care% -ntr-o 2un, 4i%
a7ea s, cear, sacrificiu de 7ie0i omene/ti -n numele 4eului ei 2l+nd% 2un /i
drept% care luase% 4ice-se% c9ip de om% c,ci lumea nu cuno/tea 4ei care s,
nu fi cerut sacrificiiB S, fi fost ei o s,m+n0, c9iar at+t de prime.dioas, -nc+t
Roma% tolerant, cu toate credin0ele% dintre care-adoptase at+tea% s, le dea
importan0a de a-i transforma-n martiriB S, fi fost ei muciaiul% pecininea
care s, road, pe dedesu2t impun,torul edificiu al RomeiB
1ar astea erau alte -ntre2,ri$
Ce era pentru el Roma -n fa0a ruurilor celor -n7in/iB =C,ci nu /tia cum
s,-i numeasc, altfel pe cei mor0i -ntr-o 2,t,lie% fie ea /i 7ictorioas,$> Peste
paraponul acestor imaini% rod al extenu,rii unor campanii -ntre care
InMus Pompeius Loninus nu apuca s, r,sufle% peste re7olta de
nereprimat la 7ederea at+tor 2,r2a0i r,pu/i% unii r,ma/i cu oc9ii desc9i/i%
pironi0i spre cer% -ntr-o acu4are etern,% peste sentimentul 4,d,rniciei /i
poate ca o reac0ie -mpotri7a 4,d,rniciei% -n +ndul lui% peste-aceste imaini
se -n,l0a -n cele din urm, ca o n,luc, uria/,% omnipotent, /i omnipre4ent,%
Roma a c,rei 2ra4d, inauural, fusese tras, de mult -n leend,% Roma
ridicat, cu credin0, de oameni 9arnici /i pricepu0i% Roma peste care
trecuser, incendii% ciume% crime% de42in,ri% -mp,ra0i sminti0i c,rora li se
damna numele /i li se sf,r+ma efiia de pe monumente% monumente ale
randomaniei% dar /i-ale randorii% se -n,l0a Roma indestructi2il,% -n ciuda
at+tor str,danii de distruere din partea sor0ii /i-a oamenilor% Roma celor
/apte coline% pa4nici de neclintit ai -ntreii Peninsule% Roma de unde
porneau -n lume drumuri ci7ili4atoare% cetate solar, al c,rei sens tainic%
pentru InMus Pompeius Loninus% putea fi asem,nat doar cu sensul la fel
de tainic 6 -ndreptat spre o finalitate indescifra2il,% dar de net,,duit 6 al
7ie0ii omene/ti$ Aceast, imaine-a eternit,0ii% din a c,rei alc,tuire f,cea
parte /i el% -l -mp,ca pe Loninus cu soarta lui% cu soarta-n eneral% cu
7ia0a lui de leionar% cu sine -nsu/i% -ntr-un sentiment de pietate filial, fa0,
de Cetatea-mam,$ Acesta era momentul -n care InMus Pompeius Loninus
se sim0ea mai mult ca oric+nd civis romanus%
1iscursurile fune2re ale acestui comandant supus nelini/tii%
am,r,ciunii% de4n,de.dii /i% mai ales% -ndoielii 6 ca orice fiin0, +nditoare 6
dar nu mai pu0in de7otat cet,0ean al Romei% nu sf+r/eau niciodat,
apoteotic8 se-nc9eiau prin cu7inte simple% care cereau -ndurare% lini/te /i
pace purure puterilor mai presus de om% pentru sufletele celor c,4u0i -ntru
loria /i -ntru eternitatea Cet,0ii$ 1up, momentul de reculeere% -n care-i
*G
- SRUT PMNTUL ACESTA -
mai pri7ea o dat, pe cei aureola0i de experien0a suprem,% InMus Pompeius
Loninus f,cea semn s, se-aprind, ruurile /i s, se dea onorurile$
(dat, -nc9eiat, ceremonia% senin,tatea pe care i-o aducea rua adresat,
puterilor ne7,4ute 6 -n a c,ror existen0, Loninus credea% dincolo de
materiali4area% -n temple /i-n statui% a ideilor omene/ti despre di7initate 6
se retr,ea iar, din fa0a triste0ii ce-i n,p,dea sufletul /i-a dorin0ei de
sinur,tate% asediat, de incertitudini% de -ntre2,ri /i de-o neo2osit,
-ndoial,$ Se +ndea la cei pref,cu0i -n cenu/,% dintre care unii nu 7,4user,
niciodat, Roma% nu-i cunoscuser, lim2a 6 mo2ilurile Romei fiindu-le% -n
cel mai 2un ca4% str,ine% dac, nu ostile$ Str,inii ace/tia% sacrifica0i pentru o
cau4, asupra c,reia se concentra partea cea mai sup,r,toare a-ndoielilor
sale% luau pentru InMus Pompeius propor0iile unei mari amenin0,ri$
Edificiul Romei se-n,l0a tot mai sus% dar cu mai multe straturi de c,r,mid,
neleat, cu mortar% straturi ce se l,reau -ndep,rt+ndu-se de
perpendiculara pe temelie a oric,rui 4id corect cl,dit$ Edificiul Romei
sem,na tot mai mult cu-o p+lnie -n ec9ili2ru /o7,ielnic$ Str,inii aceia
luptau pentru Roma f,r, s, cr+cneasc,$ T,cerea nu e totdeauna semn de-
ade4iune$ Sinurele momente c+nd p,reau s, participe 6 /i nu doar fi4ic 6
la 7ia0a Romei erau cele c+nd% nemai0in+nd seama de Senat /i de ierar9ii%
leiunile se sup,rau /i-/i proclamau =niciodat, nu se /tia dac, f,r, o
instiare preala2il,> un -mp,rat$ F,r, s, fi fost adept al procedeelor
fa7ora2ile de4ordinii% -n sinea lui% Loninus d,dea dreptate leiunilor s-
alea, ele -mp,ratul% fiindc, ele-ntindeau /i ap,rau imperiul$
:Se cunoa/te c, n-am aspirat niciodat, la suprema0ie5 altfel a/ fi fost
pentru leitimitatea procedeelor$ Nici complotul n-ar fi fost de lep,dat$
Nici adop0iunea;% -/i 4icea Loninus% /i se-nsenina de-un 4+m2et c+nd -/i
d,dea seama c+te forme -m2r,ca un sinur con0inut$
S
1e c+te ori se i7ise prile.ul% se uitase atent la Traian -n timpul
ceremoniilor fune2re$ Nu citise pe c9ipul lui nimic altce7a dec+t se putea
citi -n -mpre.ur,rile o2i/nuite$ Poate col0urile urii i se l,sau ce7a mai
mult% iar cutele 6 care-ncepeau de l+n, aripile nasului /i co2orau ca dou,
2ra4de% m,rinindu-i 2,r2ia 6 se-ad+nceau% accentu+nd aerul se7er al
c9ipului$ Nimeni nu se putea l,uda s,-l fi 7,4ut 7reodat, pe Traian
pier4+ndu-/i cump,tul de 2ucurie ori ie/indu-/i din fire de sup,rare$ 1ac,
@K
- "LEANA #ULPESCU -
st,p+nirea de sine se datora educa0iei /i mai ales auto-educa0iei 6 dac,%
deci% era 7oit, /i diri.at, 6 sau dac, era pornit, din ad+ncul firii lui% din
-m2inarea umorilor% cine-ar fi putut spuneB C+0i7a apropia0iB Poate$
Loninus se-ndoia$ 1e/i martor al unei 2une p,r0i a 7ie0ii lui Traian =/i nu
a celei mai lipsite de-nsemn,tate>% pentru el% Traian r,m+nea la fel de
impenetra2il ca /i la-nceputul cuno/tin0ei lor$ Cunosc+ndu-i consec7en0a-n
disciplin,% c+t /i simplitatea comportamentului f,r, meandre /i f,r,
ascun4i/uri% Loninus nu s-ar fi -ncumetat% totu/i% s, pre4ic, 7reo mi/care a
camaradului s,u de arme din at+tea campanii$ Fidel lui 1omi0ian 6 su2
domnia c,ruia-/i -ncepuse cariera ci7il,% numit fiind -n di7erse
maistraturi% precum /i% de fapt% /i pe cea militar,% de an7erur, 6 Traian
nu l,sase-o clip, s, i se 2,nuiasc, 7reun +nd de de4apro2are cu pri7ire la
acest -mp,rat /i la politica lui% ceea ce nu-l -mpiedicase% dup, moartea lui
1omi0ian% s, spun, despre-acesta c, fusese cel mai r,u dintre ce4ari% dar c,
/tiuse s,-/i alea, prieteni 2uni% printre care era limpede c, se num,ra pe
sine -nsu/i$
Mult, lume% /i mai ales cine-a7usese de suferit pe 7remea lui 1omi0ian
de pe urma delatorilor% se-a/teptase ca noul -mp,rat% eneral -ncercat /i
:cel mai 2un cet,0ean;% om -n plin, putere% s, n-o mai scalde cu-acei
profesioni/ti ai denun0ului 6 datorit, c,rora c,4user,-at+tea capete /i se
destr,maser,-at+tea familii 6 cum o sc,ldase Ner7a% om 2,tr+n /i /u2red%
precum a7ea s-arate domnia lui at+t de scurt,$ Ner7a d,duse c+te7a
rescripte 6 m,suri timide 6 -mpotri7a unor delatori m,run0i% cu cei
importan0i lu+nd -ns, c9iar masa% din c+nd -n c+nd% dup, c+te spuneau
urile-rele$ Nici Traian nu luase m,suri contra marilor delatori 6 oameni
2oa0i% influen0i% f,c+nd parte din puternice /i inextrica2ile 0es,turi de
rela0ii /i de interese 6 pe care% 4+nd,rindu-i% riscai s, de4l,n0ui un 7al
amenin0,tor de ostilitate% ci se m,rinise la o demonstra0ie-n stare s-astupe
ura pu2lic,% mereu c,scat,% /i s-arunce-un fel de 0,r+n, formal,-n oc9i%
0,r+n, de care oamenii sunt at+t de-amatori% trimi0+nd -n 7oia 7uiturilor o
cora2ie plin, cu delatori m,run0ei% prin pedepsirea c,rora nu se st+rnea
nicio animo4itate prime.dioas,$ Consec7ent ideii de ordine /i de disciplin,
6 de asta Loninus nu se-ndoia 6 pe care 7oia s-o impun,-n 7ia0a Cet,0ii%
de/i con7ins c, 1omi0ian fusese cel mai r,u dintre ce4ari% Traian l,sase% -n
liniile mari /i importante% lucrurile s, se potoleasc, de la sine% mor0ii s,-/i
doarm, somnul din care nicio dreptate tardi7, nu-i mai putea scula% 7iii s,-
/i reia locurile din care cel mai r,u dintre ce4ari -i i4onise% iar timpul%
@J
- SRUT PMNTUL ACESTA -
7indec,tor f,r, perec9e% s, le-nc9id, -ncet--ncet r,nile /i s-a/tearn,-n
suflete col2ul uit,rii$ Pentru ca% -nc, de la-nceput% s, /tie tot natul c,
disciplina nu era o2iect de t+ruial, 6 cum se -nt+mplase% de pild,% atunci
c+nd Casperius Ulianus% prC)ect al prCtoriului /i su2 1omi0ian% /i su2
Ner7a% se tot tocmise cu Ner7a -n pri7in0a ucia/ilor lui 1omi0ian% pentru
ca apoi% -nc,lc+nd autoritatea imperial,% Ulianus s,-i ucid, pe ucia/i 6
Traian% a.uns -mp,rat% -l c9emase-n Iermania pe-acest Casperius /i% o dat,
cu el% /i pe ceilal0i r,42un,tori ai lui 1omi0ian /i le luase capetele$
Pliniu% JuCstor, tri2un /i prCtor su2 1omi0ian 6 at+t de a2il% -nc+t
reu/ise s,-/i p,stre4e func0iile% domiciliul /i capul% de/i sus0inuse% su2 cel
mai r,u dintre ce4ari% procese-n care-l a7usese ad7ersar pe Reulus% unul
dintre cei mai a2.ec0i% mai influen0i /i mai temu0i delatori 6 7,4+nd care
este atitudinea actualului imperator fa0, de trecutul apropiat% d,duse
drumul +ndurilor at+ta 7reme 4,,4uite /i-l declarase /i el pe 1omi0ian
cel mai r,u dintre ce4Vri% neuit+nd s,-l opun, mereu celui mai 2un dintre
principi% Traian desiur$ 3n7,0at s,-/i ascund, +ndurile /i s,-/i 0in, ura% o
dat,% furat totu/i de replic,% Pliniu spusese fa0, de c+0i7a intimi c,% lu+nd
capetele r,42un,torilor lui 1omi0ian% Traian f,cuse estul cel mai sincer /i%
totodat,% cel mai plin de recuno/tin0, din 7ia0a lui8 r,42unase moartea
ucia/ilor lui 1omi0ian% ucia/i f,r, de care n-ar fi a.uns -mp,rat$
Primii care nu se-a/teptaser, la aceast, m,sur, din partea unui -mp,rat
care .urase c, nu 7a lua 7ia0a nici unui senator fuseser,% f,r,-ndoial,%
Casperius Ulianus /i alia0ii s,i -ntru r,42unarea lui 1omi0ian$ Cum altfel s-
ar fi putut interpreta ra2a lor de-a se pre4enta la c9emarea noului
su7eranB Acesta nu le d,duse timp s,-/i re7in, din uimire /i nici s, se
c,iasc,$ Nu erau pu0ini cei care se miraser, de asprimea inauural, a
proasp,tului -nsc,unat$ Tot Pliniu% cu lim2a lui su20ire /i% dup, unele
p,reri% despicat,% spunea% pentru l,murirea celor care nu uitau .ur,m+ntul
noului imperVtor :Una sunt senatorii% alta prC)ecii prCtoriului<F%
S
InMus Pompeius Loninus f,cea parte dintre cei foarte surprin/i de
asprimea lui Traian$ C+nd Traian% dup, moartea lui Ner7a% de7enise unicul
conduc,tor% Loninus -l -ntre2ase8 :Marcus% cum se simte omul pe umerii
c,ruia se spri.in, cel mai important imperiu al lumiiB;$ :Ap,sat;% -i
@!
- "LEANA #ULPESCU -
r,spunsese Traian% prompt% pe tonul cu care-ar fi comunicat cel mai
o2i/nuit lucru$
:Marcus% acum% c+nd e/ti primul cet,0ean al Romei% -mi -n,dui s,-0i
spun /i eu ce cred despre politica imperiului$ 1e fapt% a/ -ncepe cu-o-
ntre2are8 tu cre4i c, este cea mai 2un,B;$
F,r, s, clipeasc,% f,r, ca 7reun mu/c9i al fe0ei s,-i tresar,% cu-acela/i
ton ca /i la primul r,spuns% Traian rostise c+t se putea de scurt8 :Politica
Romei% 2un, sau rea% este cea pe care-o cere momentul;$ Loninus% de/i
pricepuse c, -mp,ratul nu se afla -ntr-o dispo4i0ie de con7ersa0ie /i cu-at+t
mai pu0in de confiden0e% continuase% con7ins c, era 2ine ca primul cet,0ean
al Romei s, afle p,rerea onest, a altor cet,0eni cu pri7ire la tre2urile
pu2lice$ :Marcus% eu% umilul t,u camarad de arme% te-ntre28 este-at+t de
2un, aceast, politic, -nc+t s, nu merite a fi sc9im2at,B C+nd -0i pun
-ntre2area% m, +ndesc la dispersarea for0elor noastre-n lumea lar,;$
:Mai mult dec+t 0i-am spus nu-0i pot spune$ ?i s, /tii8 nu-i u/or s, fii
primulC nic,ieri;% 7enise destul de t+r4iu a/a-4isul nou r,spuns$
:<,nuiam;% murmurase Loninus% /i mersese t,cut mai departe al,turi de
Traian$
1e4am,irea /i ironia din acest sinur cu7+nt cu mai multe-ascu0i/uri /i
cuprin4+nd mai multe o2iecte-ale du2iului -i accentuase lui Traian starea
de indispo4i0ie pe care i-o pricinuise con7or2irea cu 7ec9iul s,u camarad
de arme$ Sim0ea c,% afar, de cei c+0i7a mem2ri ai propriei familii /i% poate%
de Loninus% cercul celor care-i 7or c+nt,ri faptele cu oc9ii de pe 7remea
c+nd nu era -mp,rat a7ea s, se mic/ore4e$ Tot mai des -/i d,dea seama
cum o nou, po4i0ie social, aduce dup, sine un nou punct de 7edere asupra
celui urcat sau co2or+t$ C+nd co2orai erai p,r,sit% iar cei care te p,r,seau
-/i moti7au totdeauna la/itatea /i oportunismul prin defectele tale% care
sinure -0i aduseser, c,derea 2inemeritat,$ C+nd urcai% erai /i-atunci
p,r,sit% dac, nu pu2lic% -n orice ca4 suflete/te8 atitudinea nim,nui fa0, de
tine nu mai era cea de dinaintea m,ririi$ Nimeni nu-0i mai 7or2ea li2er ca
-nainte /i nimeni nu te mai accepta ca -nainte$ M,rirea te punea su2 lumina
unui mare semn de-ntre2are$ 1efectele tale nu mai aflau -ndurare -n fa0a
nim,nui% iar -nsu/irile p,leau /i nu mai erau suficiente pentru noua ta
po4i0ie$ (rice sc9im2are de ierar9ie te ducea spre sinur,tate$
Pentru a-ndulci un pic asprimea replicilor care nu erau c9iar cele menite
s,-l apropie de 7ec9iul camarad de arme% Traian se +ndise c, era 2ine s,-i
dea o explica0ie a p,rerilor sale$ :InMus 6 i se-adresase% oprindu-se din
@&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
mers /i pri7indu-l drept -n fa0, 6 drumul pe care-a apucat-o Roma e f,r,-
ntoarcereA;$ Lui Loninus i se p,ruser, sincere-aceste cu7inte care
pre4entau starea imperiului ca pe-o fatalitate /i% cu +ndul la aceea/i
fatalitate cu dou, fe0e% -i spusese lui Traian% pri7ind spre R,s,rit% de unde
credea el c, soarta a7ea s,-/i trimit, mesaerii8 :F,r,-ntoarcereBA Cu-o
sinur, "ntoarcere8 la oriine% -n Peninsul,C;$ :InMus% c9iar cre4i c,
-ntr-o 4i Roma are s, fie redus, la Peninsul,B;$ Pentru prima oar, -n
aceast, discu0ie% tonul "mperVtorului nu mai fusese impersonal$ :Pe unde
ne ducem t,iem drumuri% -n,l0,m cl,diri% 4idim terme% construim /i
instaur,m ordinea% ducem peste tot spiritul Cet,0ii /i le oferim tuturor un
fel de 7ia0, la care nici n-au 7isat5 "i civilizmF% :3i ci7ili4,m$ Marcus% -i
ci7ili4,m$ Cei care nu /tiau s, se spele 6 -n7a0,% cei care nu /tiau s,
citeasc, 6 -n7a0,% le t,iem drumuri% le pietruim% le construim% le-aducem
2inefacerile Cet,0ii% "i romanizm% 3n7a0, p+n, la urm, c9iar /i-un fel de
latin,% dup, urec9e% -i -nfr+nem /i-i romani4,m$ "ar noi ce facemB Ne
dep,rt,m tot mai mult de Roma /i ne corcim cu-ace/ti candida0i la
romanitate8 -ncet,m noi s, mai fim romani$ Te-ntre2i p+n, la urm, cine pe
cine a-n7ins% cine pe cine a-n9i0itC;$ :InMus% cre4i c, eu am -ncetat s,
mai fiu roman% fiindc, pro7in dintr-o familie de pro7incialiB;$ :Marcus% nu
a.un to0i pro7incialii Seneca /i nici -mp,ra0i;% se +ndise Loninus s, fie
sincer$ ?i% pentru-a duce sinceritatea p+n, la cap,t% continuase8 :P+n, la
moartea lui 1omi0ian ai fost un executant disciplinat;$ =Ca noi to0i% se
+ndise el s-adaue% amintindu-/i c, doar un an -i desp,r0ise% pe el /i pe
Traian% la consulat% pe 7remea r,posatului 1omi0ian$> :Acuma tu dispui$ 3n
mine 7ei a7ea totdeauna un leionar disciplinat% care nu-0i 7a discuta
ordinele$ M,-ntre2 un sinur lucru8 Marcus Ulpius Traianus +nde/te -n
sinea lui despre politica Romei la fel cu Marcus Ulpius -erva Traianus%
-mp,ratulB;$ 1e data asta se oprise din mers Loninus /i-l pri7ise pe
Traian drept -n fa0,$ :Marcus Ulpius Traianus tre2uiN s, se-o2i/nuiasc, a-i
da ascultare lui Marcus Ulpius -erva Traianus;% r,spunsese -mp,ratul% -n
al c,rui las lui Loninus i se p,ruse c, deslu/e/te oarecare p,rere de r,u$
1e la aceast, -ntre7edere% Traian /i Loninus -ncepeau s, se pri7easc,
unul pe cel,lalt cu al0i oc9i dec+t -nainte ca Marcus Ulpius Traianus s, fi
a.uns Marcus Ulpius -erva Traianus$
S
@'
- "LEANA #ULPESCU -
Rememor+ndu-/i 7ia0a% Loninus -/i d,dea seama c, doar -n fraed,
copil,rie mai a7usese-at+t de mult timp c+t a7ea-n sinur,tatea capti7it,0ii
la reele 2ar2ar$ (m de ac0iune% comandant de armate =mereu atac+nd%
mereu retr,+ndu-se% mereu construind limesuri pentru st,7ilirea
2ar2arilor% mereu atent la disciplina trupelor>% duc+nd de t+n,r 7ia0, de
ta2,r, /i ust+nd doar arareori confortul Romei =cu 2+4+itul lui de 47onuri%
de 2+rfe /i de intrii>% -n primele 4ile ale capti7it,0ii% Loninus nici nu /tia
la ce s, se +ndeasc, mai -nt+i8 la-ncrederea de neiertat pe care% cu 2ra7ur,
copil,reasc,% i-o ar,tase 7icleanului ree 2ar2ar% la consecin0ele acestei
2ra7uri =pe care cur+nd a7ea s-o numeasc, 2ra7ad,>% la 7ia0a lui de p+n-
atunci ori la timpul pe care-a.unsese prea t+r4iu st,p+n$ A/a-4isa -ncredere
-n reele 2ar2ar nu-/i afla fa0, de Loninus -nsu/i scu4a unei re/eli
scu4a2ile$ Loninus nu putea spune c, nici prin minte nu-i trecuse c, i se-
ntindea o capcan,$ Fusese poftit de reele 2ar2ar pentru con7or2iri -n
le,tur, cu anumite am,nunte pri7ind pacea-nc9eiat, de Senat cu dacii -n
urma ultimei campanii% cea din E** u$ c$
J
$ 1ece2al -l anun0ase pe eneral
c, putea s,-/i ia pe oricine dorea -n suit,$ Loninus se +ndise s, mear,
sinur% ceea ce-i comunicase -n primul r+nd li2ertului s,u% Lucius% fa0, de
care% nea7+nd secrete% se o2i/nuise-a +ndi cu 7oce tare$ 3n oc9ii
slu.itorului citise mustrarea din perec9ile de oc9i care-l pri7iser, cu ani -n
urm,% -ntins mai mult mort dec+t 7iu% pe malul Ti2rului$ F,c+ndu-se c, nu
pricepe semnifica0ia acelei pri7iri% Loninus continuase s,-/i expun,
presupunerile-n le,tur, cu 2una-credin0, a reelui 2ar2ar$ Pentru a-l
con7ine pe Lucius /i pentru a se autocon7ine c, prime.dia nu putea fi
dec+t o-nc9ipuire% eneralul 6 lu+ndu-l% ca spor de arument% pe li2ert pe
dup, umeri 6 spusese8 :Nu te +nde/ti% Lucius% c, n-ar -ndr,4niCBA;$
:St,p+ne% -/i luase Lucius cura.ul s, 7or2easc,% a -ndr,4nit at+tea p+n-
acumC /i-apoi teme-te mai mult ca de orice de fiara-ncol0it,$ ?i dac, are
de spus ce7a% de ce nu trimite la Roma delea0i -mp,ratului% Senatului;$
:Roma e departe$ Eu sunt mai aproape /i repre4int aici Senatul /i poporul
roman;$ :S, nu te c,ie/ti% st,p+ne;$ :(ricum% ar fi prea t+r4iu;% r,spunsese
Loninus cu melancolie% ca /i c+nd faptul s-ar fi /i consumat$
S
J
Anii de la -ntemeierea Romei /+rbe condita4% 3n calendarul modern 6 JK!$
@*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Trimi/ii lui 1ece2al% nou, 2,r2a0i -n straie de p,nur, al2,% sosiser, -n
fa0a castrului la ora adun,rii de diminea0, a trupelor$ 3n st+na celor nou,
daci merea un al 4ecelea 2,r2at$ 1up,-nf,0i/are =tuciuriu% 2u4at% coroiat%
cu p,rul /i cu 2ar2a numai inele de-un neru ar,miu> /i dup, opulen0a
9ainelor =-nc,rcate cu fir de aur% neo2i/nuite prin partea locului>% acest al
4ecelea deleat sem,na a corcitur, de armean% cu sirian% cu e7reu ori cu
rec$ Loninus 6 c9emat de vigilia turnurilor din fa0,% pa4, c,reia str,inii -i
fuseser, anun0a0i de posturile din afara castrului 6 7edea rupul celor 4ece
apropiindu-se$ Str,inii se opriser,-n fa0a por0ii prCtoria% Nou, dintre ei
sunaser, din tulnic% apoi% -n0epenindu-se-n /a% r,m,seser, nemi/ca0i ca
pentru-a/teptare lun,$ Printr-o p+lnie porta-7oce fuseser,-ntre2a0i ce 7or$
3ntr-o latineasc, de om /colit% din care -ns, nu se /tersese-accentul latinei
7or2ite-n Eipt% str,inul cu-nf,0i/are de oriental comunicase mesa.ul lui
1ece2al$ 3n urma unui scurt concilia2ul -ntre eneral /i ofi0erii din castru%
cataracta por0ii prCtoria fusese ridicat, /i cei 4ece care% dup, cum se
do7edise% n-a7eau arme-asupra lor% fuseser,-nf,0i/a0i eneralului% -n
prCtoriu%
Uit+ndu-se la ace/ti nou, 2,r2a0i pleto/i% 2,r2o/i /i must,cio/i% cu fe0e
posace% pe care c,ciulile mi0oase trase p+n, peste spr+ncene le-ntunecau /i
mai tare% Loninus pricepuse numaidec+t c, a7ea a face cu oameni de r+nd%
care nu um2lau cu ascun4i/uri fiindc, nu cuno/teau /i nici nu 2,nuiau
+ndul st,p+nului lor% ci erau doar ni/te inocen0i mesaeri 6 7or2a 7enea
:mesaeri; 6 c,ci sinurul care cu7+nta cu m,rimile romanilor era
str,inul$ El /tia /i lim2a dacilor% /i pe cea a du/manilor acestora$ Era
limpede c, acei nou, trimi/i ai lui 1ece2al nu repre4entau o moned, de
sc9im2$ Sacrificarea lor n-ar fi -nsemnat o mare pierdere pentru daci% iar
dac,% 2,nuitori% romanii i-ar fi supus la torturi% pe nicio lim2, n-ar fi putut
afla de la ei lucruri importante% c9iar de i-ar fi f,cut 2uc,0i% -n timp ce-l
asculta pe WiXinis% ade7,ratul purt,tor de cu7+nt al reelui 1ece2al%
Loninus 6 c,ruia pri7irile e7a4i7e /i felul alunecos de-a fi /i de-a se
exprima al orientalilor -i erau de mult cunoscute /i nu-l mai interesau cine-
/tie-ce 6 nu-i sl,2ise din oc9i pe cei nou, delea0i% care st,teau cu7iincios
unul l+n, altul cu c,ciula-n m+n,% ne-ndr,4nind s, se-atin, de m+ncarea
/i de 2,utura cu care eneralul -i cinstise ca pe ni/te oaspe0i ce se aflau$ Pe
fe0ele lor nu se 7edea nicio urm, c, ar fi priceput 7reo iot, din ceea ce
7or2ea eneralul cu traduc,torul% ci doar -mpietrirea unei r,2d,ri
netul2urate pe care-o las, 7ia0a asupra omului -n7,0at cu reul$
@@
- "LEANA #ULPESCU -
S
Pe c+mpul de lupt,% Loninus n-a7usese timp s, se uite la daci$ Ei erau
du/manii care tre2uiau -n7in/i$ Acum lua aminte -n 7oie la oamenii simpli
din fa0a lui% at+t de-asem,n,tori cu 0,ranii din Peninsul, /i cu cei de
pretutindeni$ A/a ar,tau de-aproape acei temu0i lupt,tori% ne-ntrecu0i -n
7ite.ie /i-n 7iclenie% care /tiau ca nimeni altul s,-ntind, capcane /i s, se
fac, una cu iar2a% cu frun4ele% cu pietrele% -n sf+r/it cu elementele -n
mi.locul c,rora tr,iauBA Pri7ea la 2,r2a0ii lini/ti0i% cu-nf,0i/are de ospodari
a/e4a0i /i nu-i 7enea s, cread, c, f,ceau parte din neamul celor care pe
4idul unor cet,0i de-ale lor -nfipseser,-n 0epi% ca pe ni/te ornamente
sinistre% 0estele pri4onierilor romani% c, erau din acela/i neam cu femeile
care% aduc+nd ofrand, unui 4eu al r,42oiului% p+r.oleau de 7ii pri4onierii% la
flac,r, sc,4ut,% /i-i -n0epau m,runt p+n, c+nd ace/tia-/i d,deau sufletul$
Cel pu0in a/a se spunea$ N-ar fi pus m+na-n foc pentru ade7,rul acestor
spuse% dar de-au4it le-au4ise$ La urma-urmei% /i tirul era o pisic, pa/nic,
p+n, ce nu era 7or2a de 9ran,$ Loninus 7,4use ce f,ceau sarma0ii cu
pri4onierii8 -i ciop+r0eau /i le d,deau drumul s, se t+rasc, 6 mi4era2ile
cioturi /iroind de s+ne 6 -napoi la trupele romane% ca s,-/i dea acolo
sufletul% -n c9inuri de ne-nc9ipuit /i-n urlete care nu mai a7eau nimic
p,m+ntean$ #,4use-n Iermania prin/i romani at+rna0i cu +tul -n cr,cane
/i cu picioarele 4dro2ite-n 2utuci$ 1ar parc, nici sarma0ii% nici ermanii n-
a7eau -nf,0i/area potolit, /i a/e4at, a acestor 2ar2ari5 /i n-a7eau nici
cet,0ile lor% care 7,deau o /tiin0, a construc0iei% nici orani4area lor /i nici
tipul fi4ic at+t de-apropiat de-al romanilor$ ?tiin0,% construc0ie% orani4are$
Erau ele mai 2ine repre4entate altunde7a pe lume dec+t la RomaB
C+te semin0ii pe lume se-m2,iau 4ilnic% de la c,petenie p+n, la s,racul
s,racB Unde pe lume /tiau at+0ia oameni s, scrie /i s, citeasc,B Unde pe
lume s,racul mai a7ea o 2ucat, de p+ine-asiurat, de st,p+nire ca la
RomaB ?i totu/i% -n aceea/i Cetate -n care se mutaser,-n7,0,tura /i arta
multisecular, a Ireciei% unde matematica% ar9itectura% poe4ia% retorica erau
la mare pre0% se aruncau oameni fiarelor -n arene% scla7i nedisciplina0i 6
murenelor care-i de7orau -n 2a4ine5 /i asta f,r, amestecul 7reunui 4eu% ci
doar spre a :2ucura; oc9iul /i sufletul unor pri7itori care nici m,car nu
mai a7eau con/tiin0a ororii$ C+t de-asem,n,toare este imaina0ia-n r,u la
toate popoareleA se +ndea Loninus /i nu-/i mai lua oc9ii de la trimi/ii
@D
- SRUT PMNTUL ACESTA -
reelui 2ar2ar$ Roma era 2l+nd, cu cei care se supuneau f,r, s,
cr+cneasc,$
1ac-ar fi fost s, dai cre4are Panegiricului pe care Pliniu% de7enit
consul% i-l -nc9inase lui Traian% -ntr-at+ta-i fericea Roma cu 2inefacerile pe
cei intra0i su2 st,p+nirea ei% -nc+t celor care se aflau -n afara "mperiului nu
le r,m+nea s,-/i doreasc, altce7a dec+t s-a.un, mai cur+nd -n cuprinsul
acestuia$ Loninus nu era nicidecum con7ins c, dacii din fa0a lui nu /i-ar fi
dorit fericire mai mare dec+t s, fie-n9i0i0i de Roma$ El ascultase-acel
paneiric f,r, s,-/i ia oc9ii de pe c9ipul lui Traian /i se minunase cum de
acest -mp,rat-osta/% o2i/nuit cu lim2a.ul rudimentar al 7ie0ii de ta2,r,%
putuse r,2da at+tea laude /i linu/eli f,r, s, ro/easc, /i f,r, s, clipeasc,
m,car% -n timp ce lui% lui Loninus% -i 7enea s, intre-n p,m+nt$ (are-acest
Traian Ulpius Ner7a% care-accepta impertur2a2il asemenea laude 6
exaerate c9iar /i-ntr-un eloiu fune2ru 6 era unul /i-acela/i cu -mp,ratul
care merea pe .os al,turi de trupe% care 2ea rac9iu din plo/tile solda0ilor%
care-/i f,cea tunica f+/ii ca s, opreasc, s+nele r,ni0ilor% cel care nu-
m2r,case dup, nicio 7ictorie tunica palmat, ci numai 9ainele simple de
leionarBA Ce stomac tre2uia s, ai2,-un -mp,rat ca s,-n9it, unsoarea
at+tor f,0,rniciiA 1ar /i f,0arnicii% la r+ndu-le 6 ca s, nu li se-aplece de
sc+r2a de ei -n/i/iA M+ine-poim+ine% -mp,ratul-o/tean a7ea s, fie
proclamat di7in$ ?i-a7ea% poate% s, se /i simt, 4eu$ La urma urmei% de
7reme ce 4eii-l aleseser,-nlocuitor al lor pe p,m+ntC C,ci s, dispui% cu
puteri discre0ionare% de 7ia0a altora% de7enind instrument ma.or al
destinului% nu-nsemna% oare% s, fii o emanare a di7init,0iiB 3n campanii%
Traian ducea o 7ia0, de leionar$ Su2 aceste-aparen0e de modestie%
Loninus 2,nuia planuri care% din c+te /tia lumea% o dat, doar mai
-ncol0iser,-n mintea unui om$ 3n oc9ii -mp,ratului tremura uneori lumina
unei lacome 7is,ri ce% sfid+nd dep,rt,rile% str,punea 4area spre R,s,rit$
"ncredi2il de pa/nic pentru un slu.itor al lui Marte% 7is+nd la 7remea c+nd%
retras din 7ia0a pu2lic,% a7ea s, se poat, consacra lecturilor =a c,ror
insuficien0, o sim0ea ca pe-o incapacitate aproape fi4ic,>% 7is+nd s, se
poat, 2ucura de parfumul l,m+ilor -n floare din prea.ma 7ilei p,rinte/ti 6
aflat, la .um,tatea distan0ei -ntre Neapolis /i Roma% pe #ia Salaria 6
Loninus nu-/i putea -nfr+ne admira0ia fa0, de m,re0ia am2i0iei -nc,
nem,rturisite a lui Traian de-a -mplini 7isul ilustrului s,u predecesor -n
temeritate8 Alexandru Macedoneanul$ Loninus% animat de pa/nicul ideal
domestic al omului o2osit de pri7eli/tea dur, pe care-o presupune orice
@E
- "LEANA #ULPESCU -
cucerire% -n0eleea -ns, cum un strate de m,rimea lui Traian a7ea am2i0ii
peste m,sura puterilor sale% am2i0ii pentru care contenens terra EuropC
-nsemna doar ceea ce era eorafic8 o peninsul, a mult-r+7nitei Asii$
Cu toate c,-/i pierduse suple0ea tinere0ii% cum se-nt+mpl, mai tuturor
oamenilor care m,n+nc, /i 2eau pe s,turate 6 ceea ce% o dat, cu 7+rsta% se
do7ede/te-a fi prea mult 6 Traian r,m,sese surprin4,tor de 7ioi -n mi/c,ri$
3ndat, ce sta locului -ns,% c,p,ta -nf,0i/area reoaie a marilor 42ur,toare
c+nd poposesc pe p,m+nt$ 3n trapul ro2ust /i pe c9ipul cu tr,s,turi mari /i
proeminente se 7edea atunci toat, o2oseala adunat, -ntre Eufrat /i R9in8
stratificat,-n pri7irea aspr, a oc9ilor 2,t+nd -n cenu/iu /i-n 2ra4dele-
nc,p,0+nate care porneau de l+n, aripile nasului /i co2orau de-a lunul
urii cu 2u4e su20iri% p+n,-n .osul 2,r2iei repe4ite 7oluntar -nainte5 -n
umerii pr,2u/i0i ca su2 ap,sarea unei po7eri prea mari5 -n m+inile /i-n
picioarele-nro/ate /i care se umflau adesea$ 3n campanii% -mp,ratul
o2i/nuia -n fiecare sear,% dup, ce se suna stinerea% s, se-asiure printr-o
inspec0ie c, totul era cum tre2uia s, fie-n ta2,r,$ Mai f,cea un rond doar
pentru mi/care% /i-apoi r,m+nea-n fa0a cortului s,u cu pri7irea spre ori4ont%
ca /i c+nd de-acolo-ar fi a/teptat ini0ierea-n nep,trunsele mistere /i ordine-
ale sor0ii$ Atunci% oricine-l -nso0ea -n inspec0ia nocturn, se retr,ea%
l,s+ndu-l -n sinur,tatea confrunt,rii cu nem,rinirea /i cu sine -nsu/i% cele
dou, fe0e-ale dialoului cu eternitatea$
"dealul Cet,0ii omnipotente /i 2inef,c,toare era% fa0, de ade7,rurile
7ie0ii% ca 7alul c,ruia-i este de-a.uns un o2stacol -n cale pentru-a se spare
4omotos$
1acii din fa0a lui Loninus% oameni ca to0i oamenii% care m+ncau% 2eau%
iu2eau% urau% se-nmul0eau% mureau% repre4entau st+nca menit, s, pun, la-
ncercare frailitatea idealurilor$
(m luminat la minte% Loninus nu ura un popor pentru c, interesele-
acestuia erau contrare Cet,0ii$ Nici nu-l dispre0uia c+nd era -nfr+nt de
Roma -nc, in7inci2il,$ Pornit, s, cucereasc, lumea /i con7ins, de
superioritatea ei care merita impus, tuturor$ Cetatea nu accepta-
mpotri7irea fa0, de e7iden0a acestei superiorit,0i% astfel -nc+t cea mai
m,runt, :pro7ocare; din partea oricui -nsemna un 2ine7enit casus belli
iar tratati7ele premer,toare sau urm,toare ostilit,0ilor 6 c,r,ri cotite-a2il
care duceau% toate% la drumul mare-al supunerii$ Tratati7ele-amintite erau
re4ultatul unei f,0,rnicii inenios ela2orate% -n care efortul de-a-nfr+ne era
poleit cu aparen0a dorin0ei de-a con7ine$ Acela care-ar fi fost martor la
@G
- SRUT PMNTUL ACESTA -
asemenea tratati7e sau care-ar fi ascultat Panegiricul lui Pliniu 6 /i le-ar fi
dat cre4are 6 ar fi putut spune c, Roma n-a7ea dec+t un 7is pe lume8 pacea$
Pe 7remea lui 1omi0ian se-nc9eiase cu dacii o pace prea a7anta.oas,
pentru-ace/tia ca Roma s, fi a7ut de +nd s-o men0in,$ 1acii nu se l,saser,
p,c,li0i de-at+ta m,rinimie8 drept care% se pre,tiser, fe2ril de r,42oi$
Timpul do7edise c, nu se-n/elaser,$ Neamul /i locul asupra c,rora-/i
punea Roma oc9iul n-a7ea sc,pare$ Nu putea fi departe momentul c+nd pe
a7ersul unei emisiuni monetare s, stea scris :1acia capta;$
Loninus reretase de multe ori c, nu era prea 2un cunosc,tor al elinei
/i% de-asemenea% c, nu putea 7or2i f,r, intermediar cu 2ar2arii-n fa0a
c,rora-l aducea 7ia0a$ Sim0ea cum comunicarea printr-un intermediar
pierdea /i din sinceritate% /i din am,nuntele f,r, de care-n0eleerea a.unea
ca un desen lipsit de perspecti7,$ L-ar fi interesat s, stea de 7or2, cu
2ar2arii pe care-i a7ea acum -n fa0, despre lucruri simple8 ca% de pild,%
felurile lor de m+ncare% pescuitul% 7+n,toarea% despre toate c+te-apropie
oamenii% dar -i /i deose2esc dup, locul unde-/i duc 7ia0a$
S
Loninus ascultase mesa.ul reelui 1ece2al f,r, s,-l -ntrerup, niciodat,
pe emisar% iar acesta se uita -ncurcat /i nedumerit la eneralul roman care
continua s, tac, /i s, pri7easc, 0int, la cei nou, daci% mult, 7reme dup, ce
mesa.ul se terminase$ 3ntr-un t+r4iu% -ntorc+ndu-/i oc9ii spre el ca /i c+nd
atunci i-ar fi descoperit pre4en0a% Loninus i se-adresase lui WiXinis8
:(norate mesaer% te-a/ rua s,-l -ntre2i pe oaspetele din st+na% din
extrem,% dac,-i este fric, de moarte;$
C+nd WiXinis% 7or2ind celui desemnat% tradusese cu7intele latine/ti% to0i
delea0ii se uitaser, mai -nt+i la traduc,tor% apoi la eneralul roman% cu
uimirea omului care se-ntrea2, dac, nu e-nc9ipuire ce-i aud urec9ile$
1eleatul interpelat se ridicase-n picioare% -l pri7ise pe eneral% -nclinase
capul -n semn c, pricepuse -ntre2area% spusese c+te7a cu7inte pe lim2a lui%
-nclinase din nou capul -n semn de re7eren0, /i se-a/e4ase la loc$ :Nu mi-e
fric,$ Pe to0i ne-a/teapt, moartea;% tradusese WiXinis r,spunsul$
Loninus ceruse ordonan0elor s-aduc, un nou crater de 7in /i alte cupe$
Ceruse s, i se toarne mai -nt+i lui$ Iustase din 7in /i urase tuturor s,n,tate$
1acii puteau pune-ntre2area eneralului pe seama e7entualei lor temeri de-
DK
- "LEANA #ULPESCU -
a fi otr,7i0i$ 1o7ad, 6 sc9im2area 7inului$ 3n felul acesta -ntre2area-/i afla
rostul imediat$
R,spunsul deleatului dac -i d,duse de +ndit eneralului8 i se p,rea c,%
socotindu-i pe to0i cei nou, str,ini oameni simpli% se cam pripise$ 1ece2al
era 7ulpoi prea /iret pentru a se-ncrede-ntr-un emisar de neam str,in% care
f,cea un ser7iciu contra cost /i care n-ar fi a7ut de ce s, nutreasc, mai
mult, simpatie fa0, de daci dec+t fa0, de romani% mai ales c, 2anul n-a7ea
miros$ Era limpede c, mcar unul dintre cei nou, oameni de-ncredere-ai
reelui dac /tia latine/te$
Asupra unui lucru at+t de-nsemnat 6 c9iar cel mai -nsemnat 6 cum era
moartea% /i omul simplu /i cel -n7,0at -/i puneau% de c+nd lumea% -ntre2,ri
c,rora-ncercau s, le afle-un r,spuns$ 3n aceast, pri7in0,% deose2irea-ntre
oamenii-n7,0a0i /i cei ne-n7,0a0i era aceea c, primii 7or2eau /i scriau
despre r,spunsurile pe care /i le d,deau% f,c+nd din ele o2iect de acord sau
de contro7ers,% -n timp ce oamenii simpli p,strau /i-ntre2,rile /i
r,spunsurile-n ad+ncul sufletului% ca pe-o mare tain,% l,s+ndu-le s, se
2,nuiasc, doar din pilda 7ie0ii /i-a mor0ii lor$ Pentru cine7a care-ar fi
-n0eles -ntre2area lui Loninus a2ia din traducerea interpretului% deleatul
dac r,spunsese prea repede /i prea f,r, e4it,ri$
(mului simplu% mai ales -n fa0a unor oameni de alt, condi0ie dec+t a lui%
cu7intele-i cer timp p+n, s, fie rostite% a/a cum cerea apa s, fie scoas, din
pu0$ 1eleatul dac a7usese cu7intele prea aproape de 2u4e$
Loninus% -m2r,cat de campanie% c,lare pe-un cal mur% plecase din
castru petrecut de pri7irile /i de uralele solda0ilor% ale ofi0erilor /i-ale
su2ofi0erilor alinia0i -n careu pentru onorul la comandant$ A.uns -n fa0a
por0ii prCtoria, str+nse scurt fr+ul% -ntoarse calul -n loc /i-/i plim2, oc9ii
peste patrulaterul castrului8 planul acestuia% cu mici deose2iri impuse de
natura terenului% fiind acela/i cu-al tuturor castrelor% Loninus ar fi putut
s,-l desene4e cu oc9ii-nc9i/i% la scar, /i cu detalii$ 1in punctul unde se afla
el 7edea numai via prCtoria, prCtoriul /i 2ar,cile paralele cu via
principalis% Cu toate c,-/i petrecuse 2un, parte din 7ia0, -n castru%
p,trundea pentru prima oar, simplitatea acelei eometrii prin care spiritul
de ordine-al Romei se r,sp+ndea -n lume$ Lu+ndu-/i r,mas-2un de la
ordinea asta -ntr-ale c,rei linii -/i petrecuse 7ia0a /i c,reia-i fusese /i-i
r,m,sese fidel slu.itor% Loninus =InMus Pompeius>% cet,0ean al Romei%
pornea s,-/i -mplineasc, destinul$
DJ
- SRUT PMNTUL ACESTA -
(dat, -n afara castrului% f,cu semn s, fie co2or+t, cataracta por0ii
prCtoria% C,l,rea sinur% -n fruntea ne-nsemnatei lui suite8 li2ertul Lucius%
un centurion% pe nume Ceionius% cei nou, daci /i str,inul de oriine -nc,
nel,murit,% WiXinis$ N-apucase s, str,2at, mai mult de c+0i7a pa/i% c+nd
Loninus -/i opri calul% -ntoarse capul /i% printr-un est% -l c9em, pe dacul
c,ruia-i pusese -ntre2area despre moarte$ WiXinis d,du s, se-apropie /i
d+nsul de eneral% dar acesta-i f,cu semn s, r,m+ie pe loc$ 1acul se opri -n
fa0a romanului la distan0a pe care i-o impunea respectul cu7enit% dar
acesta-l -ndemn, s, -nainte4e /i mai mult$ C+nd -ntre capetele lor nu mai
erau dec+t trei palme% Loninus% cu o pri7ire care-ncerca s, cuprind, toate-
n7,0,mintele despre 4,d,rniciile lumii% -n7,0,minte deprinse-ntr-o 7ia0,% se
uit, -n oc9ii dacului /i% ca spre a pecetlui /i prin cu7+nt cele rostite de
c,ut,tur,% -i /opti8
K 9mnes una manet noL
M
Apoi% -l l,s, li2er s,-/i reia locul -ntre-ai lui$
Mereau -n t,cere$ Nu se-au4eau dec+t copitele cailor /i ciripitul
p,s,rilor$ La-nceput% drumul trecea prin p,dure cu frun4, c,4,toare% pentru
ca% pe urm,% s, urce-n pant, lin, spre 4on, de 2rad /i de molid$
:#iolente sunt anotimpurile-n 0ara asta$ 1up, erul uscat din iarn,%
c+nd -0i -n9ea0, suflarea /i cre4i c, totul e mort pentru totdeauna% urmea4,
de49e0ul% tre4irea n,7alnic,% /i-a2ia apoi se instaurea4, ordinea8 r+urile
reintr,-n al2ie% se7a cure disciplinat prin plante% 7ie0uitoarele se
de4mor0esc$ #ia0a se-ntoarce mereu de unde-a plecat% -n miraculoasa ei
ciclicitate$ 3n fiecare prim,7ar, -mi spun acelea/i lucruri8 ni/te platitudini%
desiur% dar care-mi dau lini/te /i-ncredere$ 3ncredere-n ceB 3n tot$ ?i mai
ales -mp,care$ I+ndul c, dup, oric+te 2,t,lii% dup, oric+t omor /i masacru%
natura-/i 7ede mai departe% f,r, nicio poticnire% de ordinea ei f,r, re/ 6 te
face s, te-mpaci$ Cu ceB Cu tot$ ?i ce st, mai presus de-acest totB (ric+t ai
7rea s,-l ocole/ti8 +ndul mor0ii$ 3n Campania% acum% tre2uiN s, fie cald$
Peste dou, 4ile sunt calendele lui mai
&
;$
S
P+n, spre cinci4eci de ani% prim,7ara -i m+na s+nele cu 2iciul prin
7ine$ Loninus se +ndea la anii tinere0ii ca la un timp de mult trecut% pe
!
Pe toi o noapte ne-ateapt =Poratius% (armina, li2er primus% ))#"""% 7$ )#>$
&
Prin urmare% Loninus p,r,sise castrul la !G aprilie JK@$
D!
- "LEANA #ULPESCU -
care-l pri7ea cu-n0eleere /i cu indulen0,% dar de care se sim0ea -nstr,inat$
Se uita la 7ia0a lui r,mas,-n urm, cu st+n.eneala cu care s-ar fi uitat pe
furi/ -ntr-o-nc,pere-n care se iu2esc doi oameni$ Nimeni n-ar crede la
tinere0e cum te despart anii de tine -nsu0i$ Cum -0i cen4urea4, trecutul$
Prim,7ara% pe 7remea tinere0ii -l apuca mai -nt+i o mare disperare% f,r,
cau4,8 nu-/i afla stare% nici loc% era nemul0umit de orice /i mai ales de el
-nsu/i8 se ,sea ridicol% su2-mediocru% deplasat -n tot ce f,cea /i ce spunea%
a7ea porniri de aresi7itate care-alternau cu mu0enia% cu sup,rarea pe lume
/i pe 7ia0,% pentru ca% p+n, la urm,% afluen0ii ,/tia de de49e0 s, se-adune-
ntr-un /u7oi unic /i 7iuros de sete de draoste$ Era o sete s,n,toas,% care
f,cea parte din ordinea firii /i nu se domolea altfel dec+t a/a cum se
domole/te la toate 7ie0uitoarele$ Yum,tatea de secol% peste care trecuse de
doi ani% -i adusese-un fel de sec,tuire /i-o mare team, de ridicol$ 3n suflet i
se 7e/te.ise elanul care nu .udec, pofta$ Corpul lui% cu care dusese toat,
7ia0a cas,-2un,% -ncepea s, dea semne de o2oseal,$ 3l dureau locurile
7ec9ilor r,ni% .un9iurile-i 7esteau cu trei-patru 4ile-nainte orice sc9im2are
de 7reme% tre2uia s, dep,rte4e de oc9i tot mai mult o2iectele pentru-a le
7edea clar% m+inile /i picioarele-i erau mereu -n9e0ate% -l furnicau
nepl,cut% mu/c9ii -i tres,reau5 -n sf+r/it% 7itreia 2,tr+ne0ii -i trimitea
mereu mesaeri$ Cump,tat din fire% m+ncase totdeauna doar c+t s,-/i
ast+mpere foamea /i 2,use doar c+t s,-nc9ine% ceea ce-l dep,rtase de
camara4ii lui de arme% dac, n-ar fi fost s, se +ndeasc, dec+t la Traian$
Loninus nu-/i -ncercase niciodat, re4isten0a la 2,utur,$ Nu /tia cum ar fi
trecut aceast, pro2,$ El n-a7ea curio4itatea experien0elor% a c,ror idee o
respinea$ Nu se-m2,tase niciodat,$ F,cuse c+te7a indiestii 6 nicidecum
din l,comie% ci din alimente care nu-i priiser, 6 /i-i fusese de-a.uns$ Era
ostil oric,rui exces$ Repulsia lui fa0, de 2e0ie era% -n primul r+nd% de ordin
moral$ Spectacolul pe care-l d, omul la 2e0ie% dac, nu este c9iar deradant%
-n niciun ca4 nu ofer, nimic -n,l0,tor% ci pri7ire-n0epenit, /i sticloas, ca a
pe/telui mort% lim2, care se-mpletice/te dup,-mpleticeala min0ii% picioare
ca de elatin,$ Pu0ini oameni /tiu s, tac, la 2e0ie 6 aceast, 7+n,toare cu
copoi care scot +ndurile din 7i4uinile lor% unde-/i ascundeau ur+0enia$
1esp,r0irea sufleteasc, lent, a lui Loninus de Traian -ncepuse de fapt prin
de4am,irea pe care Loninus o-ncerca de fiecare dat, c+nd Traian se-
ntrecea cu 2,utura$ Traian% mai dera2, taciturn de felul s,u% nici la
2,utur, nu 7or2ea din cale-afar, de mult /i nici nu spunea lucruri neap,rat
necu7iincioase$ Totul se n,cl,ia -ns,-n 7ularitate ca-ntr-un strat de
D&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
m+4,$ P+n, /i 7ocea i se sc9im2a8 dintr-o 7oce 2aritonal, se pref,cea-ntr-
o +.+ial, .oas, altern+nd cu ce7a pi0i,iat ca un c+ntat de puiandru pe cale
de-a de7eni coco/5 7oca2ularul pierdea mult din 0inut,% accentul 9ispanic%
a2ia sim0it la tre4ie% de7enea pronun0at /i 2olo7,nos$ Loninus considera
c, un anumit loc -ntr-o ierar9ie o2lia la un anumit comportament$
Sl,2iciunile 6 care f,ceau din Traian un om ca to0i oamenii 6 de-n0eles la
cine7a tr,it mai mult pe c+mpul de lupt, dec+t la el acas,% Loninus nu i le
accepta primului cet,0ean al Romei$
Padrian% nepotul lui Traian% nu f,cuse nicio tain, din efortul /i din
dorin0a lui de-a se de42,ra de accentul 9ispanic 6 st+rnitor% la Roma% de
4+m2ete$ Nici accentul lui Traian nu se corectase de la sine% ci prin lecturi
cu 7oce tare% f,cute-n sinur,tate /i f,r, /tirea nim,nui de pe c+nd era
tri2un militar -n Siria$ Nepotului spaniol% su20ire la trup /i la minte%
manifest,rile sold,0e/ti ale unc9iului nu-i puteau fi pe plac$ Totu/i% -n loc
de-a medita asupra artei /i-a filosofiei rece/ti% care-i erau at+t de drai% ori
de-a se cufunda -ntr-o lectur, care s,-i -nc+nte mintea /i sufletul% acest
nepot% t+n,r -nlodat -n datorii% a7ea t,ria 6 pentru a nu se sinulari4a de
mediul ost,/esc /i% mai ales% pentru a sta mereu -n prea.ma unc9iului
-mp,rat 6 s, m,n+nce /i s, 2ea cot la cot cu toat, ofi0erimea% ceea ce era de
nesuferit pentru un om so2ru -n pri7in0a m+nc,rii /i-a 2,uturii$ Cine7a
care-ntr-at+t reu/ea s,-/i diri.e4e trupul p+n, la a-l face s,-/i domine
de4ustul% tre2uia s, fie animat de mari am2i0ii$
Elean0a% de la-m2r,c,minte p+nN la exprimare% su2tilitatea +ndirii /i
rafinamentul ustului erau elemente care-l deose2eau pe nepot de unc9i$
1intre discursurile destinate s, fie citite-n pu2lic de Traian% nici unele nu
p,rea mai :autentic; imperiale dec+t cele scrise de Padrian$ A7idius
Nirinus /i Pliniu% autori /i ei de discursuri imperiale% se str,duiau desiur
s, le compun, c+t mai -n spiritul lui Traian5 totu/i% nu-i l,sa inima ca
m,car printr-o -ntors,tur, de fra4,% printr-un cu7+nt s, nu se lase 2,nui0i -n
spatele-acestor opere de circumstan0,$
Padrian% scriindu-i lui Traian discursurile% /tia s, se /tear, din ele p+n,
la ani9ilare$ Nici o-nfloritur,% nici o aleorie% nici o alu4ie-n care s, se
str,7ad, t+n,rul suprarafinat care-/i atr,sese porecla de :recotei; nu
ap,rea -n aceste discursuri% scrise-ntr-un stil care nu p,c,tuia prin exces de
metafore /i care se identifica felului cam plat /i oarecum a2rupt de-a se
exprima al -mp,ratului% /tiut de toat, lumea$ Tacitus% ascult+ndu-l o dat, pe
Traian citind un discurs compus de Padrian% -i /optise unui prieten8 :1ac,
D'
- "LEANA #ULPESCU -
n-a/ /ti cine i l-a scris% a/ .ura c, l-a scris sinurA;$ 1ac, cine7a ar fi 7rut
s, parie4e pentru pre4umti7ii succesori ai lui Traian% Loninus ar fi mi4at%
f,r, nicio e4itare pe Padrian% acest auriga
N
menit s,-n7in,-n cursa puterii$
1in -ntreul antura. imperial% nimeni nu-l -ntrecea pe Padrian -n
mimetismul de circumstan0, /i-n /tiin0a de-a-/i do4a efectele /i eficien0a
efortului spre 0el% di2aci mascate su2 aparen0a unei area2ile
superficialit,0i$
S
:Le,nat de mersul calului% de c+ntecul p,s,rilor /i de mirosul de
prim,7ar,% pe unde m, poart, +ndulA Uitasem unde m, duc$ +nde m, duc
/tiu% m,-ntre2 doar la ce m, duc$ M, luasem cu +ndul draostei$ Cu toate
c, mi-am p,strat suple0ea din tinere0e /i nici -n mi/c,ri n-am de7enit prea
reoi% n-a/ mai -ndr,4ni s, a0in calea unei fiin0e tinere /i s-o str+n -n 2ra0e
ca pe 7remuri$ M-ar -mpiedica Qierar9iaR 7+rstei /i protocolul ei$ Acum% -n
ta2,r,% toat, lumea m, consider, imprudent% /i c9iar sunt5 dac-a/ fi refu4at
-ntre7ederea cu 1ece2al% to0i m-ar fi socotit un la/$ Ferice de cel pe care
7ia0a-l scute/te de-asemenea alternati7,A;$ 1ispo4i0iile Senatului% ale lui
Traian deci% erau clare8 n-a7ea s, se refu4e nici o-ntre7edere cerut, de daci$
Romanii% ca /i dacii% /tiau c, pacea -nc9eiat, -n E** u$ c$ era doar un
armisti0iu de mai lun, sau de mai scurt, durat,$ ?i unii /i al0ii se
pre,teau intens de r,42oi% dar aparen0ele formale tre2uiau p,strate$
Am+ndou, p,r0ile se ,seau datoare s, se prefac, p+n,-n ultimul moment$
1e/i caii nu d,deau semne de o2oseal,% eneralul se opri pentru popas$
Lucius% ri.uliu ca o clo/c,% se-apropie% cu sacul de pro7i4ii% de fostul lui
st,p+n$ Loninus -l refu4, cu un est 2l+nd$ 3i d,du de-n0eles din pri7ire
s,-i pofteasc, pe str,ini$ Ace/tia desc,lecar,% -/i priponir, caii de copaci%
apoi -/i luar, 9ran, din co2uri8 felii mari de p+ine al2,% sl,nin, afumat, /i
ceap,$ Unul dintre ei puse pe-un /terar dou, felii de p+ine cu sl,nin,
deasupra% o ceap, stri7it,-n pumn% un pic de sare pe-o frun4, de m,cri/
rupt, din iar2, /i le a/e4,-n fa0a eneralului$ Acesta -/i duse mai -nt+i m+na
dreapt, la inim,% ca semn de mul0umire% apoi ust, din 2ucate$ Lucius /i
Ceionius se-apropiar, de daci /i% -ntin4+nd pro7i4iile% -i poftir, la mas,$
M+ncau% str+n/i to0i roat,$ #,4u0i din spate% cum se-nclinau de la mi.loc%
'
Conduc,tor de car =de lupt, sau de curse% -n -ntrecerile de circ>$
D*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
pentru a-ntinde m+na spre m+ncare% -ntr-o t,cere des,7+r/it,% cei
treispre4ece 2,r2a0i p,reau aduna0i acolo pentru ini0ierea -ntr-un mister$
1acul 2,nuit a /ti latine/te rupsese-o 2r+ndu/, 7iorie /i-i r,sucea cu trei
deete lu.erul scurt% pri7ind c+nd floarea% c+nd soarele care peste pu0in
timp a7ea s, apun,$
Lini/tea unui moment asemeni aceluia pe care-l tr,ia acum% c+nd
oameni de neamuri diferite n-a7eau de-mp,r0it altce7a dec+t lumina unui
asfin0it /i mireasma unei p,duri era 6 pentru sufletul olit de patimi al lui
InMus Pompeius Loninus 6 un rar pri7ileiu8 ca un f+lf+it de arip, a
su2limului$
S
La 7reo trei ore dup, asfin0it% um2l+nd mereu prin p,dure% d,duser,
piept -n piept 6 se putea spune 6 cu o cas,% at+t era de 2ine ascuns, -ntre
copaci /i de nea/teptat durat,-n locul acela$ R,4oarele de flori /i-un r+nd
de ar2u/ti 6 ca ni/te imense lo2uri al2ene 6 planta0i -n semicerc
dinaintea intr,rii ar,tau c, m+na omului -/i f,cea -ntruna de lucru pe-acolo$
Altminteri% o2loanele-nc9ise c+t /i lipsa oric,ruia dintre 4omotele care
de47,luie c, o cas, respir, c9iar atunci c+nd locuitorii ei dorm te puteau
face s, cre4i c, ai nimerit -ntr-un loc pe unde nu mai trecuse de nu se mai
/tia c+nd picior de om$ WiXinis o lu, -nainte pe aleea pietruit, ce ducea
c,tre intrarea locuin0ei$ La pra% -l ru, pe eneral s, descalece /i s, dea
dispo4i0ie -nso0itorilor lui s, fac, acela/i lucru$ C+t despre daci% to0i cei
nou, desc,lecar, /i ei5 duc+nd dreapta la piept /i-nclin+nd capul% trecur,
prin fa0a eneralului% apoi -nc,lecar, din nou /i se dep,rtar,$ 3n semn de
salut% Loninus -ntinse c,tre ei dreapta% u/or -n,l0at,% cu palma desc9is,
-ntoars, -n .os$
1up, ce p,trunser,-n,untru% WiXinis f,cu o ad+nc, plec,ciune-n fa0a
comandantului roman% -i ceru iertare dac,-l sup,rase cum7a /i-l anun0, c,
misiunea lui de intermediar se-nc9eiase$ Ar,t+ndu-i drumul printr-un est%
doi 2,r2a0i -l in7itar, pe omul care le trecuse praul s,-i urme4e$ Al0i doi%
plini de cu7iin0,% -i oprir, pe Lucius /i pe Ceionius% desp,r0indu-i de
eneral% care-ntre-timp a.unsese-ntr-o-nc,pere dreptun9iular,% luminat,
cu tor0e cu miros de r,/in,$
Cu fa0a spre u/,% a/e4a0i la o mas, paralel, cu peretele opus intr,rii% se
aflau dou,4eci /i unu de 2,r2a0i% care se ridicar,-n picioare la 7ederea
D@
- "LEANA #ULPESCU -
eneralului Romei$ " se oferi loc la mi.locul aceleia/i mese% dar de cealalt,
parte% a/adar cu spatele la u/,$ Loninus% -n scaunul de lemn% se sim0i mai
dera2, ca un inculpat -n fa0a unui tri2unal dec+t un primus inter pares%
<,r2atul care /edea c9iar -n fa0a lui% m,run0el /i pirpiriu c, a2ia-i a.uneau
m+inile pe t,2lia de nuc% -l -ntre2, 6 -ntr-o latin, corect, /i fluent,% rostit,
-ns, cu tendin0, de-a comprima 7ocalele 6 cum c,l,torise /i cum i se
p,ruse drumul$ Loninus r,spunse /i puse /i el% dup, cu7iin0,% -ntre2,ri
despre 7reme% despre starea recolteiC ( con7or2ire con7en0ional,% ca
at+tea altele pe lume% c+nd oamenii n-au ce s,-/i spun, cu-ade7,rat sau
c+nd am+n, cu 2un,-/tiin0, momentul realei comunic,ri$ (aspetelui i se-
adusese-un 7as cu ap,-nmiresmat,% pentru sp,lat pe m+ini% /i-un /terar$
:Mai urmea4, cununa de flori pe cap% /i cin,m -ntre patricieni;% se +ndi
Loninus8 pricepuse c, i se demonstra cunoa/terea purt,rilor alese din
lumea-2un, roman,$ Patru fete% -m2u.orate de c,ldura din 2uc,t,rie%
aduser, fel de fel de 2un,t,0i /i le-n/irar,-n fa0a lui% care ust, din toate
2ucatele% spre cinstirea a4delor% -nc9in, o cup,-n s,n,tatea lor% /i nu mai
scoase niciun cu7+nt% cum% de altfel% nu scotea nimeni$ Era limpede c, nu-i
ardea nim,nui de m+ncat% de 2,ut /i de petrecut$ Loninus pri7i pe r+nd la
fiecare dintre cele dou,4eci /i unu de c9ipuri ce-i st,teau -n fa0,$ Pe fiecare
se deslu/ea -ncordarea-nri.or,rii$ 1e/i 1ece2al -i fusese descris de mai
multe c,petenii care-l tr,daser,% Loninus nu reu/ise s,-l identifice$ " se
spusese c, are /aua nasului str+m2at, pu0in spre st+na$ Trei dintre 2,r2a0ii
din fa0a sa a7eau /aua nasului aidoma$ 1ac, nu-l punea la socoteal, pe
7or2itorul de latin,% ceilal0i dou,4eci de daci 6 presupun+nd c, to0i erau
daci 6 sem,nau destul de mult unul cu altul$ (ric+t de concentrate-ar fi fost
+ndurile mesenilor /i oric+t de ne-nsemnat c9eful lor de 7or2,% t,cerea
tuturor nu putea fi dec+t un consemn$ (ricum s-ar fi purtat ei% eneralul
roman tot n-ar fi cre4ut c,-l poftiser, fiindc,-i duceau dorul /i pentru c, nu
puteau m+nca f,r, el$ T,cerea prelunit, era c9i24uit, cu mult, .udecat,8
nimic nu-l nelini/te/te mai mult pe om dec+t nesiuran0a$ Loninus
o2ser7ase de la-nceput c, nimeni afar, de omul pirpiriu nu rostise niciun
cu7+nt /i c, tot ce 7or2iser, ei doi nu fusese tradus8 prin urmare% cine
tre2uia s, priceap, ce spunea romanul /tia latine/te% c+t despre ceilal0i%
/tiau-nu /tiau lim2a% pro2a2il c, p,rerea lor n-a7ea% -n -mpre.urarea de fa0,%
reutate$ Nemai-ndoindu-se c, se l,sase prins -ntr-o capcan,% 9ot,r- s, nu-
/i tr,de4e prin nimic nelini/tea$ Terminase de mult cu ustatul 2ucatelor%
iar de cup, nu se mai atinsese din clipa-n care-nc9inase$ 3/i 0inea m+inile-
DD
- SRUT PMNTUL ACESTA -
ncruci/ate la piept /i-/i plim2a oc9ii de-a lunul fri4ei de piatr, cu moti7e
florale ce-mpodo2ea peretele din fa0a lui8 nici nu mai 0inea minte a c+ta
oar,-i num,ra frun4ele% 7re.urile-n 7olut,% petalele florilor$
1ac, 1ece2al /i statul lui ma.or a/teptau ca el s, rup, t,cerea% atunci
puteau s-a/tepte mult /i 2ine$ 1e-un sinur lucru se temea Loninus8 de
tortur,$ Nu putea s, uite durerile pe care i le pricinuiser, destul de
numeroasele r,ni c,p,tate pe c+mpurile de lupt,$ 3l trecu un fior la +ndul
unor c9inuri administrate sistematic$ :1oamne% a.ut,-m, s, lupt cu ceea ce
pot sc9im2a% a.ut,-m, s,-ndur ceea ce nu pot sc9im2a /i d,-mi puterea s,
le pot deose2i pe una de cealalt,;% -i adres, el un +nd di7init,0ii 6 c,reia
nu-i atri2uia nici c9ip% nici nume 6 o ru,% rostit, cine-mai-/tia-unde -nt+ia
dat,-n lume% au4it, de el -n copil,rie% -n casa 2unicilor materni% din ura
unei scla7e 2,tr+ne$ Cuet+nd c,-/i -ncredin0ase fiin0a unei for0e mai
presus de el /i de oricine% se lini/ti$ T,cea cuminte spre-a nu pro7oca
destinul$ Se uita mai departe la fri4a cu moti7e florale /i-i admira
frumuse0ea% minun+ndu-se 6 a c+ta oar,B 6 -n fa0a min0ii omului% amestec
straniu de a2.ec0ie /i de su2lim$ Sim0ea cum -l do2ora o2oseala /i se temea
s, n-adoarm, cu oc9ii desc9i/i% cum i se mai -nt+mplase de c+te7a ori$
(amenii pe care-i pri7ea /i care profitaser, de credulitatea lui nu-i st+rneau
niciun pic de ur,8 c+nd cine7a -/i ap,r, 0ara amenin0at,% nu st, s,-/i alea,
mi.loacele$ M,run0elul de stat la care se uita -n0elesese c, romanul n-a7ea
s, rup, t,cerea% lucru firesc% de altfel 6 admitea /i el 6 deoarece ei -l
c9emaser,% deci ei a7eau ce7a s,-i spun,$
L M,rite eneral% Reele nostru 7,-ntrea2, ce /ti0i despre planurile
-mp,ratului -n le,tur, cu noi$
Nimeni nu-i adresase 7or2itorului de latin, 7reun cu7+nt$ 3ntre2area
Reelui -i fusese transmis, deci cu mult -nainte de sosirea eneralului$
L Nu sunt -mputernicit s, r,spund unei asemenea -ntre2,ri$
L Ar fi mai 2ine s, ne r,spunde0i% totu/i$
1in descrierile c,peteniilor dace 6 multe-pu0ine care se-nc9inaser,
romanilor 6 Loninus recunoscu% -n fine% -n 7or2itorul de latin,% pe <icilis%
cel mai apropiat sfetnic al reelui 1ece2al$ <icilis formulase amenin0area
deferent% rostind-o cu las persuasi7 /i aproape ru,tor$ "mpruden0a este
adesea o tr,s,tur, de caracter a oamenilor impulsi7i% care se las, m+na0i de
prima pornire% /i mai arar a unora cu .udecat, sla2,% ace/tia trec+nd de
multe ori peste momente rele% sc,p+nd mai dera2, de ele% tocmai prin
-ncetineala cu care iau o 9ot,r+re$ C+nt,rind repede toat, desf,/urarea
DE
- "LEANA #ULPESCU -
faptelor% pentru Loninus era limpede c, dacii n-a7eau ne7oie de
e7entualele sale de47,luiri% pe care% pro2a2il% nici nu le luaser,-n calcul$
Nu$ A7eau ne7oie de-un ostatic de oarecare importan0,$ Ca s, teste4e$ CeB
#ia0a-l -n7,0ase pe eneralul roman s, nu-/i su2estime4e niciodat,
ad7ersarul$ 1e-aceea se 9ot,r- s, le 7or2easc, ad7ersarilor pre4en0i ca unor
oameni -n stare s,-i -n0elea, po4i0ia$ N-a7ea rost s, se prefac, re7oltat /i
ofensat de-ndr,4neala lor% nici s,-i amenin0e cu nemaipomenite
repercusiuni ale necuetatei fapte de-a insulta Roma printr-un eneral al ei%
deoarece toate astea i se p,reau 7or2e oale ce n-ar fi speriat pe nimeni% /i
mai ales pe-ace/ti oameniA F,r, niciun du2iu% aflaser, la 7+rsta lor c, 6
oricine-ar fi cel care piere 6 lumea nu se scufund,% /i c,% deci% Roma% unde
numai de enerali nu se ducea lips,% n-a7ea s,-/i porneasc, iar leiunile
peste daci 6 dac, a7ea s-o fac,A 6 pentru a-l sal7a ori pentru a-l r,42una pe
Loninus$ Se ridic, -n picioare /i% -n timp ce le 7or2i% se uit, pe r+nd -n
oc9ii fiec,ruia8
L (norate a4de% oameni 2uni% a/a dup, cum domniile-7oastre a7e0i
-ndatoriri fa0, de-ai dumnea7oastr,% drept care nu 7, sfii0i de la nimic% tot
astfel /i eu am -ndatoriri fa0, de-ai mei% /i nu le pot -nc,lca$ "scoade a7e0i 6
/i-a0i a7ut totdeauna 6 -n r+ndurile noastre$ Ca s, /ti0i ce +nduri are
"mperatorul meu% nu m-a0i a/teptat pe mine$
1e/i credulitatea lui% cel pu0in aparent,% nu pleda-n fa7oarea unei mari
de/tept,ciuni% d+nd c,r0ile pe fa0,% Loninus le do7edea c, nu era un prost8
mai -nt+i% pentru c, nu-i considera pe ei ca atare5 apoi% pentru c,-i l,sa s,
7ad, c, le-n0elesese .ocul$ Capcana pe care i-o-ntinseser, pentru a/a-4ise
informa0ii cu pri7ire la inten0iile -mp,ratului era doar un pretext =7ala2il> al
unei partide mai complicate% cu mi4a mai mare$
L ?i totu/i% ar fi mai nimerit s, ne spune0i% -/i -nnoise <icilis a2ia
de9i4ata amenin0are% p,str+nd acela/i ton deferent ca /i la-nceput$
L Mai nimerit sau mai pu0in nimerit% mai 2ine sau mai r,u% n-am ce
spune% r,spunse eneralul cu un las neutru ca /i cel de p+n-atunci%
r,m+n+nd mai departe-n picioare spre-a da de-n0eles c,% din punctul lui de
7edere% con7or2irea era -nc9eiat,5 acesta fiind sinurul semn prin care
0inea s, aminteasc,% indirect% c, este cet,0ean al celei mai mari puteri a
lumii$
<icilis 7or2i -n lim2a lui$ Ceilal0i dou,4eci rostir, to0i deodat, un sinur
cu7+nt8 monosila2ic$ Nu putea fi dec+t :da; sau :nu;$ DPollice verso
oriC;% se +ndi Loninus 6 eneral -n cea mai puternic, armat, a lumii 6
DG
- SRUT PMNTUL ACESTA -
care% -n acel moment% umilit de 7ia0,% se sim0i un ladiator -n7ins a/tept+nd
7erdictul pu2licului$
L 3n ca4ul acesta% 7e0i mai r,m+ne la noi% i se-adres, <icilis% cu anume
p,rere de r,u -n las$
L 3n ca4ul acesta /i-n toate celelalte% r,spunse cu-o 2rum, de ironie
Loninus% pentru a le-ar,ta celor -n stare s, priceap, c, nu se l,sase-n/elat
de mane7ra lor$
L 3nso0itorii domniei-7oastre% enerale% 7, stau la dispo4i0ie$ Ne pute0i
transmite% -n fiecare 4i% orice dorin0,% prin c+te un om al nostru$
Ca prin minune% de-a dreapta /i de-a st+na lui ap,rur, cei doi 2,r2a0i
care-l conduseser, la-nceput -n -nc,pere$
L 1ac, este -n,duit% a/ 7rea s, /tiu cu cine-am a7ut onoarea s, stau de
7or2,% -ntre2, Loninus% f,c+nd un est semnificati7 spre cei dou,4eci /i
unu de 2,r2a0i% care-acum se aflau cu to0ii-n picioare$
L La Roma s-ar numit concilium principis%
S
C+nd se re7,4ur,% Lucius /i Ceionius nu-l -ntre2ar, nimic$ 3n oc9ii lui
Lucius ap,ruse-o clip,-n7inuirea pe care Loninus n-o uitase niciodat,% de-
atunci% din 4iua c+nd sc,pase de la -nec$ Cu +ndul la-nt+mplarea de
demult% -i anun0ase c, se puteau considera ostatici$
3ntin4+ndu-se-n pat% de/i mort de o2oseal, 6 stare pe care contaser,
mult dacii pentru a-i for0a m+na 6 Loninus mai arunc, o pri7ire asupra-
nt+mpl,rilor acestei 4ile ce se-nc9eia$ Conclu4iile nu-l -ncura.au$
3n succesiunea lor% -nt+mpl,rile 7ie0ii par a decure una dintr-alta -ntr-o
ordine conform, unei .udec,0i% ordine cu care% tocmai de-aceea% .udecata s-
a o2i/nuit$ 1ar at+tea-nt+mpl,ri -/i contra4ic e7ident cau4a8 at+tea au% deci%
urm,ri care contra4ic .udecata$ Pentru a exprima a2aterea de la o2i/nuit /i
de la pre7i4i2il% mai toate popoarele spun% -ntr-un fel sau altul% -n esen0,
acela/i lucru8 :unde dai /i unde crap,A;$ Loninus 7,4use c, pe lume totul
era cu putin0,8 /i credi2ilul% /i incredi2ilul$ ?ansele ca el s, scape din
capcana-ntins, de reele dac% 2a cu fa0, curat, -nc,% erau de 7reo cinci4eci
la sut,% presim0irile -ns,% a c,ror sorinte n-o cunoa/te nimeni% tre4indu-se
uneori dintr-un somn ad+nc% purt,tor al cine-/tie c+tor 7estiii /i-al c+tor
proiec0ii -n 7iitor% presim0irile -i spuneau lui InMus Pompeius Loninus c,
n-a7ea s, mai 7ad, niciodat, Roma$
EK
- "LEANA #ULPESCU -
S
Ca /i c+nd 7remea /i-ar fi dat m+na cu dacii spre-a-i m,ri eneralului
sentimentul de-ap,sare% a doua 4i plouase de diminea0a p+n, t+r4iu
noaptea% ploaie mo9or+t, /i du/m,noas,% ca de toamn,$ C9iar de la prima
or, a 4ilei aceleia ploioase% WiXinis% intermediarul% se-nf,0i/, pentru a afla
dorin0ele :-naltului oaspete;$ "ar pentru a le-ndeplini% -n pri7in0a m+nc,rii%
a cur,0eniei% a sp,latului rufelor 6 cu alte cu7inte% a tuturor tre2urilor
ospod,re/ti 6 se-nf,0i/, una dintre fetele care% -n cea dint+i sear,% se-
nri.iser, de masa la care nim,nui nu-i arsese de m+ncare$ Lu+ndu-i mai
2ine seama% Loninus -/i aminti c-o mai 7,4use$ 3nalt, /i su20ire% de parc-
ar fi fost alc,tuit, din -nm,nunc9erea unor lu.ere necoapte% t+n,ra f,ptur,
a7ea un aer straniu ce st+rnea curio4itatea$ Hinea tot timpul oc9ii pleca0i$
1ou, perdele de ene dese% castanii% -n contrast cu spr+ncenele 2londe /i
cu fa0a al2,% p,strau pururi o um2r, a/ternut, peste pleoapele de .os$ :F,r,
pri7ire$ Ca statuile;% se +ndi romanul$
L Spune-i% te ro% s, 7in, mai aproape /i mai -n lumin,% i se-adres, el
lui WiXinis$
A/a cum um2la cu oc9ii-n .os% te ducea cu +ndul la 7iet,0ile care%
lipsite de 7edere sau cu 7ederea sla2,% orient+ndu-se numai dup, au4% se
mi/c, totu/i cu siuran0,% ca /i 7,4,toarele$
L Spune-i c, o rog s, ridice pleoapele% ad,u,% -ntorc+ndu-se din nou
spre traduc,tor$
1up, ce-ascult, -n lim2a ei ru,mintea eneralului% fata% pe c9ipul
c,reia se citi ne9ot,r+rea% ca /i c+nd atunci s-ar fi tre4it din somn% clipi de
c+te7a ori p+n, ce pri7irea ei al2astr,% sfioas, /i rea de resemnare% s,-
nt+lneasc, oc9ii lui Loninus$ Ieneralul sim0i cum i se desc9id% -n ad+ncul
fiin0ei% coardele prea -ntinse de ultimele-nt+mpl,ri ca /i de-ntreaa lui
7ia0,% ale c,rei intemperii -i sec,tuiser, trupul /i-i aspriser, sufletul$ #alul
de c,ldur, care-i trecu prin inim, era la fel de nea/teptat ca un muure pe-
o ramur, uscat,$
L C+0i ani aiB o-ntre2, -ntr-un t+r4iu% adres+ndu-i-se direct% ca /i cum
ridicarea pleoapelor ar fi /ters deose2irea dintre latin, /i lim2a pe care-o
7or2ea fata$
WiXinis t,lm,ci -ntre2area$
EJ
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L Nu /tiu$ Am r,mas de mic, f,r, p,rin0i% din r,42oaie% r,spunse ea%
uit+ndu-i-se eneralului -n oc9i$
L Cum te c9eam,B
L Cum te c9eam,B repet, WiXinis$
L Asta$
L Asta% -0i mul0umim c, munce/ti pentru noi /i ne pare nespus de r,u
c, nu te putem r,spl,ti$ 1ac, ai ne7oie de-a.utorul nostru% cere-l$ Suntem
trei 2,r2a0i% rosti Loninus% ar,t+ndu-i cu dreapta pe Lucius /i pe Ceionius$
1up, ce fata se duse la tre2urile ei /i dup, ce WiXinis% cu-o ad+nc,
plec,ciune-oriental,% -/i lu, cu7enitul r,mas-2un% eneralul li se-adres,
celor doi% -nso0itorilor s,i8
L S, nu 7-atine0i cum7a de fata astaA
Lucius% de 7+rsta fostului st,p+n% socotea c,-i cam trecuse 7remea s, se-
atin, de fete care-ar fi putut s,-i fie nepoate5 -i trecuse 7remea /i nici
inima nu-i mai d,dea 2r+nci% lucru pe care Loninus nu se putea s, nu-l fi
2,at de seam,$ Prin urmare% pricepu c, pluralul folosit era un fel mai
ocolit de-a-i atrae a9iotantului s,u Ceionius aten0ia asupra purt,rii pe
care se cu7enea s-o ai2, fa0, de str,in,$
S
Trecuse de nonele lui iunie
*
% a/adar se-mplineau aproape patru4eci de
4ile de c+nd Loninus se afla-n capti7itate% -n ceea ce se putea numi
li2ertate supra7e9eat,% adic, dreptul eneralului roman /i-al -nso0itorilor
lui de-a se plim2a prin p,dure% de-a mere la 7+n,toare /i de-a 7edea pe
oricine-ar fi dorit din :consiliul principelui; dac$ 3n preum2l,rile pe
c,r,rile codrului% pe .os ori c,lare% eneralul era-nto7,r,/it doar de-o
persoan, din partea dacilor% mereu alta% c+t /i de nelipsitul WiXinis% ca
element fix$ Loninus -n0elesese c+t de 2ine era orani4at, supra7e9erea
lui de 7reme ce nu-/i 7,4use niciodat, supra7e9etorii8 prin capacitatea lor
de-a sta nemi/ca0i% ace/tia se confundau cu pietrele% cu ar2orii5 4omotele
pe care% ca orice fiin0,% n-a7eau% la un moment dat% cum le e7ita% erau
identice% pro2a2il% celor ale 7iet,0ilor s,l2atice% iar semnalele sonore 6
aidoma c9em,rilor acelora/i 7ie0uitoare$ 1e/i% de +ndurile pe care /i le
f,cea /i de-n7inuirile pe care /i le-aducea% eneralului -i 7enea tot mai des
s, se dea cu capul de 4iduri% -/i impusese% cump,tat% s, nu c9eme pe
*
Nonele c,deau -n 4iua de * a lunii$
E!
- "LEANA #ULPESCU -
nimeni din :consiliul principelui; /i nici m,car lui WiXinis% um2ra lui% s,
nu-i pun, 7reo-ntre2are cu pri7ire la inten0iile dacilor$ 1ac, tre2uia s,
piar, 6 /i 9idul -l 2+ntuia mereu 6 m,car a7ea s, piar, cu demnitate fa0,
de sine% fa0, de Roma% fa0, de-ace/ti inamici ai imperiului% care% -n
disperarea lor% -ncercau marea cu deetul$ Loninus considera c, orice
semn de ener7are pe care l-ar fi dat i-ar fi sc,4ut -n fa0a dacilor prestiiul$
Socotea de datoria lui s,-/i asume isp,/irea culpei de 7anitate% fiindc,%
sincer cu sine% tre2uia s,-/i recunoasc, p,catul8 -n capcana reelui 2ar2ar
nu c,4use din credulitate% nici din sl,2iciune de minte$ 3n urm, cu-aproape
patru4eci de ani% din aceea/i 7anitate% era s,-/i piard, 7ia0a-ntr-un 7+rte. de
ap,8 7anitatea de-a nu se face de r+s stri+nd dup, a.utor$ Scla7ii de-atunci%
2,ie0andrii cam de-o 7+rst, cu el% de c+te ori -l -nt+lneau% -n 4ilele ce
urmaser, nefericitei -nt+mpl,ri% -/i fereau pri7irile de-a lui$ ( dat,%
p+ndindu-l pe Lucius c+nd nu erau dec+t ei doi% -l -ntre2ase de ce se-
nstr,inaser, de el tinerii scla7i$ 1up,-ndeluni e4it,ri% cu oc9ii-n p,m+nt%
Lucius -/i luase inima-n din0i /i-i r,spunsese8 :Te-ai +ndit% m,car o clip,%
st,p+ne% la ce ne-ar fi f,cut St,p+nul dac, te-ai fi -necatBC;$ ?i 2ietul
Lucius c,4use-n enunc9i /i se i42ise cu fruntea de pardoseal,% 4uduit de
pl+ns% d+nd astfel% cu-nt+r4iere% las roa4ei prin care trecuse$ Pe 7remea
lui Auustus% un patrician aruncase-un scla7 de 7iu -n 9ele/teul cu murene
pentru 7ina de-a fi spart un 7as din cristal de st+nc,$ 1e la un om excesi7
la 2ine /i la r,u% cum era Loninus-senior% te puteai a/tepta la orice$
1up, trei4eci /i /ase de ani% Loninus punea din nou -n prime.die 7ia0a
lui Lucius$
Pentru moment% 2u2a cocea mocnit$ Clipa c+nd a7ea s, spar, nu putea
fi prea departe$ 3n m,sura-n care Traianus urma s, se 0in, de planul ini0ial
pri7itor la noua campanie contra dacilor% armatele romane a7eau s, atace-n
cur+nd Sarmi4eetusa$
S
3n casa al2, de piatr, din p,dure 6 de ast, dat,% f,r, spectacolul 7reunui
osp,0 6 se-ntruni din nou :consiliul principelui;$
Ia4dele nu se mai sim0eau nicidecum datoare s, se prefac,$
3n sc9im2ul eneralului Loninus% 1ece2al -i cerea -mp,ratului roman
-napoierea teritoriilor cucerite -n E** u$ c$% -nc9eierea unei noi p,ci 6
a7anta.oase pentru daci 6 prin urmare% -ntoarcerea la pacea lui 1omi0ian$
E&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
1ac, 4isa cerere a dacilor n-ar fi fost doar un mi.loc de-ncurcare a i0elor%
de-am+nare /i de punere-n derut, a du/manului% atunci s-ar fi do7edit a fi
de-o -nduio/,toare nai7itate copil,reasc,$ Numai c, Loninus cuno/tea
inamicii Romei% de la Eufrat p+n, la R9in% /i-n7,0ase 6 de-a lunul 7ie0ii
lui de soldat 6 c, iste0imea omului% asemeni cu-aceea a oric,rei 7ie0uitoare%
se-ascute pe m,sura prime.diei ce-l amenin0,$
Se uit,% pri7indu-i pe-ndelete% la cei dou,4eci /i unu de 2,r2a0i ce-i
st,teau dinainte% nemi/ca0i -n 9ainele lor al2e% curate /i cu7iincioase ca-
ntotdeauna% mereu manifice prin simplitate 6 a 0es,turii /i-a croielii 6
9aine pe care-acum -nfloreau% su2liniind-o% podoa2e solitare8 fie o pafta
scump,% t,iat,-ntr-o emm, cu -nsemnele neamului /i-ale ranului5 fie un
2um2 de c9i9lim2ar conser7+nd -n transparen0, o elitr, ori un cr+mpei de
frun4, ruinie5 fie o torsad, su20ire de fir% 2,tut, cu safire5 fie un nestemat
din cle/tar cu intarsii de metal rar5 fie o alisad, cu 7erii de filde/ de care
se le,na un aat neru5 fie un iu7aer de filiran cui2,rind -n re0eaua
s+rmei pre0ioase un 2o2 de m,r,ritar persic5 fie o fi2ul, de os lustruit /i
ci4elat% -ncrustat cu 0inte de oricalc5 fie un lan0 din 4a de arint% petrecut
prin c+te o c9eotoare5 fie o cataram, de aur cioc,nit% -nf,0i/+nd un
9ipocamp sau un dracon cu oc9i de ru2in$ Erau impenetra2ili ca ni/te
4eit,0i -mpietrite la 2ucuriile /i la suferin0ele p,m+ntenilor$
Le-ascult, epistola c,tre imperatorul romanilor% semn al ascu0itei lor
intelien0e% crescut,-n fa0a pericolului% epistol, ec9i7alent, cu 7erdictul de
condamnare a capti7ului la supliciul capital% le lu, fiec,ruia-n parte seama
/i pricepu c, nu putea s, urasc, pe niciunul$ Epistola nu spunea care-a7eau
s, fie m,surile ce urmau a fi luate-n pri7in0a lui Loninus% -n ca4ul -n care
su7eranul roman ar fi respins propunerile dacilor$ Nu era necesar% deoarece
lucrurile se-n0eleeau /i f,r, :codiciluri;$ Loninus se-ntre2a dac,
-mp,ratul ar fi acceptat sc9im2ul propus de daci pentru a-/i sal7a propriul
fiu% presupun+nd c, ar fi a7ut unul$ 3nclina s, cread, c, n-ar fi c,4ut la-
n7oial,$ Printr-o asemenea de4icere de-o -ntrea, concep0ie% Traian s-ar fi
discreditat 6 -n primul r+nd% -n fa0a Romei% apoi% desiur% /i -n fa0a dacilor
6 /i% oricum% n-ar fi f,cut altce7a dec+t s, preluneasc, o 7ia0,% dar nu s,-i
/i asiure nemurirea$ :Consiliul principelui;% -ntrunit mai ales pentru ca
Loninus s, poat, 7edea c+t pre0 puneau dacii pe capul s,u 6 de fapt un .oc
de-a p,c,leala% deoarece ei ar fi pretins acela/i lucru -n sc9im2ul oric,rui
eneral capti7 6 mai era /i-un mi.loc de-a-l umili pe o/teanul roman% care
n-a7ea dec+t s, a/tepte mult /i 2ine eli2erarea$ 3n fa0a noii situa0ii% de ast,
E'
- "LEANA #ULPESCU -
dat, clar,% Loninus% din pur, curio4itate /i f,r, a lea nicio speran0, de
r,spuns% -/i puse-ntre2area c+t anume se cu7enea s,-/i -n,duie a-l a/tepta
de la Roma$ C+nd se de4metici dup, lo7itura care% de/i pre7,4ut,% -l
ame0ise -n primul moment% +ndul i se-ndrept, c,tre Lucius /i c,tre
Ceionius8 cum /i ce s, fac, spre-a le sc,pa 7ia0aB Pentru ca -mp,ratul
roman s, fie con7ins c, eneralul -i era s,n,tos% dacii -l ruau 6 un fel de-a
spuneA 6 pe no2ilul oaspete s,-i scrie dup, 7oie principelui s,u% -n .osul
epistolei lor% /i s, pun, /i data su2 cele scrise manu propria%
:1oamne%
3n,l0imea-7oastr, n-are a-/i face% -n ceea ce m, pri7e/te% ri.i$ Sper ca
lucrurile s, capete o -ntors,tur, care s, ne e7ite pre.udicii$ Sunt ad+nc
-ntristat pentru sup,rarea pe care o aduc -n,l0imii-7oastre$ 1ar% deoarece
omnes una manet noL, cum spunea poetul% m, 7e0i ierta% poate$
3ndr,4nesc a-i recomanda 2un,7oin0ei 7oastre pe li2ertul meu Lucius%
precum /i pe centurionul Sop9ronios Celer Ceionius% am2ii de7ota0i mie
-nso0itori$
Fi0i mai fericit dec+t Auustus /i fie-7, mai lun, dec+t a lui 7ia0a$
A$ 1$ #""$ E"1$ "#N$ 1CCCL")$ A#C$
@

InMus Pompeius Loninus;$
Cu toate c, nu se proclamase oficial dominus, Traian :admitea; s, i te-
adrese4i cu-acest apelati7$ 3n adaosul propriu la epistola dacilor% Loninus
se str,duise a fi c+t mai am2iuu8 7ersul lui Poratius putea suera
-mp,ratului cam unde 2,tea +ndul eneralului% care% cu toat, ra7itatea
situa0iei -n care se afla% nu se putuse opri s, nu-i -ntind, ne7ino7ata curs,$
:1ac, n-are s, /tie din cine e 7ersul% s,-l -ntre2e-acum pe Padrianus% care-
i cu el -n campanie% sau s, li se-adrese4e mai t+r4iu% dup, ce termin, cu
dacii% lui Plinius ori lui Tacitus% lui Nirinus ori Plotinei% la aleere$ Tare
mi-ar pl,cea s, fiu de fa0, c+nd% cu aerul lui se7er% posac /i reoi% ar lua-o
pe ocolite% cam de pe 7remea Titanilor% ca s-a.un, la 7ersul ,sta$ Fiindc,
p+n, nu 7a afla al cui este n-are s, ai2, lini/teA;$ Nimeni nu-i cerea unui
@
6nte diem septem Eidus Ounias =A2 ab urbe condita =sau anno urbis conditC4 D6 /aptea
4i -nainte de idele lui iunie -n =anul> E*G de la -ntemeierea Romei;5 idele lui iunie c,4+nd
-n 4iua de J&% data scrisorii eneralului Loninus% transpus, -n calendarul nostru% este D
iunie 0BP%
E*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
soldat s, /tie poe0ii pe dinafar,$ 1ar acestui soldat% st,p+n al lumii de la
Eufrat la Atlantic% -i 7enea reu s, accepte c, nu putea st,p+ni totul% de/i
nici unei min0i nu-i -n,duie timpul =/i timpurile> s, a.un, a fi
atotcuprin4,toare$
Resemn+ndu-se-n fa0a sor0ii care% -n acea 4i% ale+ndu-/i-i drept
mesaeri pe cei dou,4eci /i unu de sfetnici ai reelui 1ece2al% -i pecetluise
7ia0a% Loninus cueta c, n-are s,-i mai fie 9,r,4it a cunoa/te niciodat,
r,spunsul lui Traianus la epistola dacilor$ :3n timp ce el poate-afla-ntr-o-
clip, cine-i autorul acestui 7ers 6 pe care% poate% cine7a are s,-l mai
citeasc, /i dup, ce pe a0a 7remii au s, se-n/ire cine-/tie c+0i imperatori ai
Romei /i c+0i enerali% p+n-are s, li se-nc9eie tuturor /irul 6 eu n-am s,
/tiu niciodat, c+t pre0 punea pe mine fostul meu camarad de arme a.uns
-mp,rat al Romei /i-al romanilorC;$ S, se-n7oiasc, la sc9im2ul cerut de
ad7ersarul dac ar fi-nsemnat o sfidare a 2unului-sim0$ S,-l -n/ele pe
inamic% pref,c+ndu-se c,-i accept, propunerea /i c, se retrae% ar fi fost cu
totul utopic din punct de 7edere strateic8 foarte costisitor ca 2ani% ca timp%
ca isto7ire de oameni5 /i-apoi% Traian .uca -ntotdeauna cinstitA Pentru daci%
7ia0a lui Loninus -nsemna c+t de c+t ce7a doar at+ta timp c+t puteau
o20ine% -n sc9im2ul ei% 2arem o am+nare8 altminteri nu pre0uia nici m,car
c+t o ceap, deerat,$ Traian a7ea desiur s, trimit, un r,spuns am2iuuC
Nu se c,dea s, le spun, dacilor8 :Face0i ce 7re0i cu Loninus% nu ducem
lips, de eneraliA;$ R,spunsul urma s,-l ticluiasc, pro2a2il Padrian% care%
dac, 7oia% putea 7or2i ore-n /ir f,r, s, spun, a2solut nimic5 /i% tot a/a de
2ine% s, spun, mai mult dec+t o epopee -ntr-o sinur, fra4,$ "ar dacii% /tiind
c, t+ruiala pentru pielea eneralului n-a7ea s, 0in, o eternitate% nu era s,-i
a/tepte pe romani -n e7entualitatea c, ar porni s,-/i eli2ere4e ostaticul$
Presupun+nd c, dacii l-ar fi a/e4at pe Loninus -ntr-un car cu flori /i l-ar fi
-napoiat Romei -mpreun, cu salutul respectuos al Reelui lor% Traianus nu
i-ar fi f,cut o primire c,lduroas,% cu-at+t mai pu0in una apoteotic,%
militarului din cau4a c,ruia s-ar fi pierdut% dac, nu multe altele% m,car un
timp pre0ios$ "ar osta/ul culpa2il recuno/tea c, Traianus ar fi a7ut dreptate$
P+n-atunci% Loninus nu fusese pus -n situa0ia de-a-/i -nc9ipui c+t de
reu se desparte omul de 7ia0, /i mai ales din proprie 7oin0,$ "storia
Romei% istoria ei cea mare% cea /tiut, de oricine 7oia s-o cunoasc,% precum
/i mica istorie% cea a -nt+mpl,rilor m,runte% /tiut, doar -n cercuri restr+nse%
istoriile Romei deci% erau pline de istorii /i de istorioare cu oameni care%
afla0i -n fa0a sor0ii potri7nice% /tiuser, s,-/i -nc9eie cu demnitate 7ia0a$
E@
- "LEANA #ULPESCU -
<rutus% -ntre al0ii% AntoniusC Plinius nepotul% cum -i spunea Loninus%
istorisea cum% pe 7remea lui Claudius% o matroan,% pe nume Arria% 7r+nd s,
pun, cap,t suferin0ei de-a-/i fi pierdut fiul /i celei de-a-/i fi 7,4ut so0ul
2olna7 de-o 2oal, f,r, leac% 9ot,r,/te s,-/i ia 4ilele /i% ca s,-/i con7in,
2,r2atul s,-nc9eie /i el cu-o 7ia0, care nu mai -nsemna dec+t restri/te /i
c9in% -/i -nfie-un pumnal -n inim,% apoi /i-l trae din ran, /i% -ntin4+ndu-i-
l 2,r2atului% roste/te8 :Nu doare% Petus% nu-0i fie team,A;$ Poate c, Petus o
cre4use$ Loninus -ns,% care cuno/tea durerea% arsura lamei -n carne% nu se
putea +ndi f,r, un fior de team, la un asemenea sf+r/it$ Cucuta% 2uruiana
care cre/tea mai peste tot /i pe care% cu toate cele trei soiuri ale ei% o
cuno/tea prea 2ine% omora% f,r,-ndoial,% dar c+t de c9inuitor% asta nu mai
/tia% fiindc, nu 7,4use pe nimeni murind de cucut,$ 1ac, otra7a pe care-o
d,deau recii-n 7ec9ime condamna0ilor ar fi fost cucut, /i-ar fi omor+t%
cum relata Platon moartea lui Socrate 6 -n9i0eai licoarea-n7eninat,% apoi
un timp te plim2ai% p+n, ce sim0eai o reutate-n picioare% te-ntindeai
numaidec+t culc+ndu-te% iar c+nd r,ceala% pornind de la picioare% -0i
cuprindea tot trupul% erai plecat din lumea celor 7ii 6 dac-a/a ar fi stat
lucrurile% atunci Loninus ar fi ascuns ni/te lu.ere de cucut,-ntre florile
s,l2atice pe care le-aduna pun+ndu-i-le Astei -n 2ra0e% de c+te ori ie/ea s,
cutreiere ca s,-/i 2ucure sufletul de frumuse0ea /i de mireasma p,durii ce-i
-ncon.ura capti7itatea% consol+ndu-i-o$ S,-/i fi t,iat 7inele cufundat -n 2aia
plin, cu ap, cald, ar fi fost o moarte conform, tradi0iei romane8 moartea
romanului c,4ut -n di4ra0ie$ Ce di4ra0ie poate s-o-ntreac, pe cea a
sor0iiBA 1ar cum s,-i lase fetei ,steia mute% cu mers ca o adiere printr-un
lan% fetei a c,rei pre4en0,-n 7ia0a lui f,r, prea mari 2ucurii era un dar al
cerului /i-o ultim, le,tur, luminoas, cu p,m+ntul% cum s,-i lase-o
asemenea amintireB Cine-a7ea s, /tear, pardoseala de apa amestecat, cu
s+neB Ea$ Nu era cu putin0, s, i-o lase$ Pentru Loninus% decen0a era
suprema do7ad, a 2unului-sim0$ S, se sp+n4ure$ Tot ea l-ar fi 7,4ut prima$
Loninus 7,4use% -ntre R9in /i Eufrat% destui sp+n4ura0i$ Nici asta nu era o
pri7eli/te pentru o fiin0, pe care 7oiai s-o cru0i /i fa0, de care 7oiai s,-0i
p,stre4i o2ra4ul nep,tat$ Nu-i r,m+nea dec+t otra7a$
Toate 7inile pe care Loninus nu contenea s, /i le recunoasc,%
enumer+ndu-/i-le de diminea0a p+n, seara% toate nu-nsemnau nimic fa0, de
-n7inuirea ma.or, pe care /i-o aducea8 aceea de-a nu-/i fi luat otra7, cu el$
N-ar fi a7ut dec+t s,-i /opteasc, un cu7+nt lui (lZmpios% medicul trupelor%
un om -nc9is /i sfios% mare me/ter -n meseria lui /i cu /tiin0, de tot ce
ED
- SRUT PMNTUL ACESTA -
mi/ca pe lume$ ?i dac, f,cuse-o re/eal,% de ce tre2uise oare s, /i st,ruie-n
aceast, re/eal,B Cum de nu se +ndise% -n aproape dou, luni de c+nd era
capti7% de/i de la-nceput /tia c, era condamnat% cum de nu se +ndise la-
nc9eierea cea mai onora2il, /i mai estetic,% dac,-/i punea pro2leme at+t de
su2tile ca imainea pe care-a7ea s-o lase posterit,0iiB Posterit,0iiA Cine-
/tie-ce analist dintr-aceia care% nea7+nd imaina0ie% nu f,cea risip, de ea -n
interpretarea faptelor% ci se mul0umea s, le consemne4e doar% adeseori mult
mai t+r4iu dec+t se petrecuser, 6 deci% din po7estite% /i% deci% trecute prin
multe r+nduri de urec9i% unele mai atente% altele mai pu0in 6 cine-/tie-ce
astfel de analist a7ea poate s, men0ione4e /i numele lui% al lui Loninus% -n
7reo fra4, f,r, prea mari preocup,ri de stil% cum ,seai mai -ntotdeauna
prin anale% fra4,-n care unei a7alan/e de predicate cu reu -i atri2uiai sau
mai repede-i 2,nuiai un su2iect$ Posteritatea era ce7a at+t de nesiur /i-
at+ta min0ea de multe oriC Nici pre4entul% nici posteritatea nu considerau
o pro2lem, de c,petenie respectarea ade7,rului$ "storiei mereu i se d,dea
cu purpur, pe 2u4e /i-n o2ra.i% mereu i se-aureau pleoapeleC
1e posteritate -i p,sa lui Loninus -n mod a2stract% ca oric,rui om
crescut -n anumite canoane$ Posteritatea lui imediat, era% -n primul r+nd%
Asta5 apoi erau Lucius% Ceionius /i WiXinis$ P,rerea lor nu-i era
indiferent,$ 1ac, nu s-ar fi temut c, le tre4e/te 2,nuieli dacilor% i-ar fi
ruat s,-l -n7oiasc, a-/i trimite misi7a prin Lucius /i prin Ceionius5 ori
m,car printr-unul din ei% Lucius de preferin0,% fiindc, fa0, de-acesta 7ina
lui era mai mare /i mai 7ec9e$ C+nd se c,s,torise cu Auustina% so0iei sale
/i lui% 2unica patern, a lui Loninus le d,ruise dou, inele identice8 dou,
smaralde 6 a.unse-n familia Loninilor -n primul an al domniei lui
Auustus 6 montate-ntr-o ram, torsadat, de aur ro/u$ 3n cei dint+i ani ai
c,s,toriei% c+nd mereau la circ% Loninus /i Auustina -/i scoteau inelele
/i se uitau prin ele% prin nestemate% cum au4iser, c, f,cea Nero% care-
a7usese 7ederea scurt,$ Prin smarald 7edeau totul 6 de/i mic/orat 6 mult
mai clar$ Se concentrau at+t de mult asupra acelei imaini% -nc+t nici nu
mai au4eau 7uietul din .ur% de fiecare dat, a7+nd impresia c, p,/eau pe-un
t,r+m straniu-n care un spirit misterios transforma toate propor0iile lumii
cunoscute$ Erup0ia #e4u7iului% incendiul Romei /i ciuma% toate catastrofe
sur7enite una dup, alta -n timpul domniei lui Titus% tul2uraser, 7eselia /i
c9iar sufletul tinerei Auustina% -n 7+rst,% pe-atunci% de nici dou,4eci de
ani$ 3n r+ndul celor -nclina0i spre credin0ele-orientale ce ra7itau -n .urul
ideii de isp,/ire /i-a celei de m+ntuire se r,sp+ndise 47onul c, /irul de
EE
- "LEANA #ULPESCU -
restri/ti a2,tute asupra Peninsulei nu era dec+t semnul de net,,duit c,
di7initatea-i a7erti4a pe oameni c, umpluser, pa9arul neleiuirii$ Ca
urmare a acestei cri4e de con/tiin0, 6 stare fireasc,-n fa0a nenorocirii
consec7ente ce pusese mult, lume pe +nduri 6 Auustina% -n mare tain,%
pentru a nu pricinui 7reo nepl,cere familiei sale /i% mai ales% lui Loninus%
promi0+ndu-/i s, nu de7in, o practicant,% Auustina trecuse% -n ad+ncul
sufletului ei% la credin0a cre/tin,$ Aceast, aplecare mistic,-i fusese-nt,rit,
/i de faptul c, nu 0inea sarcinile$ Cu timpul 6 trecuse la asce4,$ C,ci
dumne4eul noii credin0e =pe care cei de prin p,r0ile lui -l numeau Yos9ua5
al0ii% latini4+ndu-i numele 6 "esus ori "isus5 mul0i 6 C9restos ori Cristos 6
dup, reci>% dumne4eul acesta ar fi spus8 :Lupta0i -mpotri7a c,rnii /i
dispre0ui0i-o% ned+nd niciodat, fr+u li2er poftei$ 3nt,ri0i-7, sufletele prin
credin0, /i prin cunoa/tereA;$ 3n7,0,tura asta -i fusese /optit, de unul dintre
scla7ii ei% un eiptean% -nc9in,tor /i el la dumne4eul din "udeea$ Auustina
a.unsese-at+t de sla2,% -nc+t te mirai c, n-o sufla 7+ntul /i c, -nc, mai
merea -n loc s, 42oare$ 3n ultimii ani de 7ia0, -/i eli2erase to0i scla7ii% iar
celor ce n-o p,r,siser, le-mp,r0ise proprietatea dotal,% ne0in+nd seama de
protestele lui frate-s,u% Iaius$ C+nd -l 7,4use ultima oar, pe Loninus%
Auustina -i d,duse-napoi inelul cu smarald5 socotindu-/i -nc9eiate
le,turile cu lumea /i de4le+ndu-/i 2,r2atul de c,s,toria-n care ea nu
fusese-n stare s,-i aduc, nicio 2ucurie$ 3i -napoia sim2olul unirii lor$
Protestele lui Loninus% care-o socotise o so0ie-model% cum /i era% nu
folosiser, la nimic$ Existau% pro2a2il% oameni care sim0eau cum li se
dep,rtea4, sufletul de trup$ La dou, luni dup, asta% -ntr-un apus% Auustina
se stinsese% pl+ns, de li2er0ii ei% care% potri7it cu ultima sa 7oie% o-
nmorm+ntaser, f,r, podoa2e% de-a dreptul -n p,m+nt% la cap,tul unei li7e4i
de cire/i% oroliul ei /i-al -ntreii familii% :cire/i din cire/ii lui Lucullus;C
:Lucius Licinius;% nu uita niciodat, s-adaue% spre a nu-l nedrept,0i pe
7estitul eneral urmet prin 7reo confu4ie cu fratele s,u$ C+nd alesese
li7ada ca loc statornic al s,u pe p,m+nt% se +ndise oare c, ei doi acolo se
cunoscuser,% la o petrecere su2 cire/ii-nflori0i% c+nd ea a7ea cincispre4ece
ani% iar el aproape dou,4eci /i treiB
Loninus o e7oca pe Auustina f,r, durere% cu sufletul u/or$ 1e c+nd
era capti7% sinurele clipe de senin,tate erau cele-n care se +ndea la
Auustina /i cele-n care urm,rea mi/c,rile potolite-ale Astei% armonioase
/i mereu acelea/i% ca f,c+nd parte din imua2ila alc,tuire-a lumii$ Fata
7enea din 4ori /i se-a/e4a pe scara de piatr,$ Nu intra p+n, ce nu se
EG
- SRUT PMNTUL ACESTA -
desc9ideau o2loanele% semn c, to0i cei din,untru se tre4iser,$ Nici -n .urul
casei nu tre2,luia% nu cum7a s, le strice somnul$ St,tea pe scar, /i-l purica
pe Lupei% un c,0el cio2,nesc f,r, coad,% ,sit c+nd nu f,cuse -nc, oc9i$ 3n
aproape dou, luni% de c+nd -l /tia Loninus% Lupei p,r,sise iia Astei8 acum%
fata-l purta -ntr-o traist, at+rnat, pe um,r$ Lupei nu mai suea lapte din
2,/ica de pe/te$ Acum% limp,ia cu n,de.de /i cu spor m+ncare din
strac9in,$ Fata-l scotea din traist,% -l -ntorcea cu 2urta-n sus /i-i omora
puricii-ntre un9ii$ Cum i42utise ea s,-l fac, pe c,0el s, nu scoat, niciun
sunet% la fel ca d+nsa% nimeni n-ar fi putut spune$ 1up, ce-l purica% -l l,sa
.os$ C,0elul f,cea o scurt, incursiune pe la r,4oarele cu mic/unele /i cu
arofi0e% pe la ar2u/tii-ale c,ror flori al2ene se ofiliser, /i c,4user,% apoi
se-a/e4a la picioarele Astei$ C+nd se desc9ideau o2loanele% ea se sp,la pe
m+ini cu ap, dintr-o cof, pus,-n dreapta sc,rii$ Freca -n palme o 2uruian,
care f,cea pu0in, spum, /i-a7ea un miros pl,cut$ 3/i usca m+inile cu un
/terar /i intra s, deretice prin cas,% Lupei r,m+n+nd afar,$ 1in c+nd -n
c+nd% Asta ie/ea s,-l 7ad,$ Adeseori% c+nd era sinur% c,0elul ofta ad+nc8 de
dorul st,p+nei$
3ntr-o 4i% Loninus urm,rise fiecare pas% fiecare mi/care-a fetei$ Se
+ndea c, 7ia0a lui% dac, n-ar fi fost eneral roman% s-ar fi putut desf,/ura
departe de r,42oaie /i de inamici care tre2uiau -n7in/i$ ( 7ia0,-n care s-ar
fi uitat la cer% dup, semnele de sc9im2are-a 7remii% la p,m+nt% dup,
semnele fertilit,0ii% la misterioasele-alc,tuiri ale firii% urm,rind din pri7ire-
o fiin0, cu care s, fi comunicat prin esen0a c,ut,turii /i-a estului% cum se-
nt+mpla cu Asta$ La-nceput% fata um2la numai cu oc9ii-n p,m+nt$ Ca s-o
fac, s,-l pri7easc,% Loninus i se-a/e4a-n fa0, /i-o stria$ Ea ridica-ncet
pleoapele% ca pe ni/te o2loane rele% /i-n cursul acestei ane7oioase mi/c,ri
-n sus% -l descoperea pe eneral treptat% -ncep+nd cu 7+rful -nc,l0,rilor% -l
7edea /i-l -m2ina 2ucat, cu 2ucat,% cl,dindu-l parc,% p+n, d,dea de oc9ii
lui c,prui% care-o pri7eau cu 4+m2et$ (-nduplecase prin semne% dup, multe
codeli% s, rosteasc, numele lui$ 3l pronun0ase corect% f,r, nicio poticneal,$
#ocea .oas, /i ra7, a fetei p,rea c, 7ine din alt trup dec+t din corpul ei
su20iratic$ #,4+nd cum Loninus nu-/i lua oc9ii ore-n /ir de la fat,%
WiXinis -ndr,4nise% cu ocoli/uri% s,-l -ntre2e dac, i se f,cuse dor de trup de
femeie$ :?tiu la ce te +nde/ti% WiXinis$ Pentru mine% Asta% fata asta% e ca o
ra4, ultim, de soare -naintea ploilor mo9or+te-ale toamnei$ 3mi 2ucur%
pri7ind-o% sufletul$ Trupul meu e 2,tr+n pentru eaC 1ar /i sufletul$ Mai
ales el$ La o 7+rst,% omul tre2uiN s,-n7e0e s, se 2ucure-ntre frontierele
GK
- "LEANA #ULPESCU -
decen0eiC;$ WiXinis pricepuse c, eneralul -/i impunea o atitudine /i
nicidecum c, ar fi depus armele 2,r2,0iei$ 1in partea unui om -n a c,rui
7ia0, frontierele-a7useser, o importan0, capital,% ultima fra4,% rostit, cu
melancolic, ironie% suna ca definirea unui principiu politic aplicat propriei
persoane$ Se uitase la roman cu 4+m2etul resemnat al omului care se 7ede
p,rta/ la o pau2, ine7ita2il,8 era cam de-aceea/i 7+rst, cu eneralul
imperial$
Ame0it de n,7ala +ndurilor% Loninus se 9ot,r- s,-/i -mpart, nelini/tea
cu Lucius$ 3/i lu, inima-n din0i /i-i dest,inui pe ner,suflate planul lui de-a-
/i pune cap,t 4ilelor% neuit+nd s,-i spun, c, nu-/i putea ierta eroarea de-a
nu fi apelat la (lZmpios$ Lucius se al2ise la fa0,$
L Sinura speran0, e cucuta$ ?tii tu ce7a mai 2un% LuciusB (ri ai 7reo
ideeB
L St,p+ne% s, mai st,m% s, ne mai +ndimA
L Eu 7reau s,-i ro pe daci s, te trimit, pe tine cu mesa.ul c,tre
-mp,rat$ Pe tine /i pe Ceionius$
L Asta le-ar tre4i 2,nuieli% st,p+ne$ Nu-i rua nimicA
L Ai dreptate$ 1ar nu mi-ai spus nimic despreC
L St,p+ne% s, nu ne r,2im$ 1e ce s, n-a/tep0i r,spunsul 3mp,ratuluiB
Poate c, a.une la o-n0eleere cu 2ar2ariiC
#ocea lui Lucius sunase moale /i necon7in,tor8 era limpede c, nici el
nu credea ce spune$
L Lucius 6 Loninus -l pri7ise cu o mustrare 2l+nd, 6 3mp,ratul nu mi-
ar ierta-o niciodat,A
Nu 7ru s,-i spun, li2ertului ceea ce Lucius /tia /i sinur8 c, Traian nu l-
ar fi r,scump,rat% poate% nici la un :pre0; mai mic dec+t cel exor2itant pe
care-l cereau dacii$
Nu mai sc9im2ar, toat, 4iua niciun cu7+nt$ C,tre mie4ul nop0ii% Lucius
ie/i tiptil din camera lui% st,tu nemi/cat -n fa0a u/ii lui Ceionius p+n, ce-l
au4i sfor,ind% apoi% -n 7+rful picioarelor% intr,% f,r, s, 2at, la u/,% -n odaia
eneralului$ Loninus st,tea -ntins pe spate% cu m+inile su2 cap% cu oc9ii-
ndrepta0i spre luna care se 7edea prin fereastra desc9is,$ Se ridic, 2rusc -n
capul oaselor$ Lucius -/i f,cu peste 2u4e un semn% a t,cere$ Se l,s,-n
enunc9i -n fa0a st,p+nului% desc9ise de c+te7a ori ura% dar nu ie/i niciun
sunet$ Loninus d,dea -ntre2,tor din cap$ Li2ertul tremura ca lo7it de
friuri$ 1in m+na lui st+n, strecur, -n dreapta celuilalt% care st,tea
desf,cut, ca pentru salut% o 2il, cam c+t un flacon de parfum% /i-i -nc9ise
GJ
- SRUT PMNTUL ACESTA -
deetele peste ea$ ( clip,% lui Loninus i se opri r,suflarea% m+inile i se
r,cir,$ Sim0i cum -i cade falca de .os$ Se uit, -ntre2,tor la fostul s,u scla7$
Acesta-nc9ise pleoapele$ R,maser,-a/a% ca-mpietri0i$ Um2ra mor0ii le
trecuse prin suflet$
L "art,-m,% Lucius% pentru atunci% pentru acum% pentru toat, 7ia0aA
L St,p+ne% 0i-am dat semnul iert,rii% -n,im, Lucius cu lasul
surumat$
Loninus se ridic, -n picioare /i-l ridic, /i pe Lucius$ Se uit, lun -n
oc9ii lui$ Apoi -l str+nse pe li2ert la piept$
L St,p+ne% e de la Locusta$ ( nepoat, de-a ei mi-a dat-o$ Se toarn,-n
at+ta lic9id 6 /i suer, cu m+na cantitatea 6 /i se d, peste cap$
T,cu ne9ot,r+t$ 3/i c,uta cu7intele cu care s, spun, esen0ialul$
L E fuler,torA ?i n-are ustC
Loninus ascunse mica sfer, cu otra7, su2 pern,% -/i scoase inelul de
smarald din deet /i-l puse pe m+na lui Lucius$
L Noapte 2un,% Lucius$ Acum s,-ncerc,m s, dormimC
Lucius nu se mi/ca din loc$
L Nu-0i fie team,% nu$ Mai a/tept,m$ Pentru ce7a fuler,tor /i f,r,
ust% mai e timp$
1up, ce Lucius ie/i% Loninus trase 2ila de su2t pern,$ Se uit, la ea% o
mut, dintr-o m+n,-ntr-alta$ P+n, la urm,% cu mare ri.,% -i trase c,p,celul$
1edesu2t se afla un dop minuscul de sticl,$ Se-apropie de fereastr,% unde
luna lumina mai puternic$ " se p,ru c, deslu/e/te ranule incolore8 :1ac,
/i-or fi pierdut putereaBA;$ Locusta murise-n urm, cu trei4eci /i mai 2ine
de ani$ Ial2a apucase% -n scurta lui domnie% s-o condamne la moarte$ 3ntr-o
frun4,% luat, din 2ra0ul de flori s,l2atice -mpodo2ind un col0 al -nc,perii%
Loninus -nf,/ur, un r,unte de otra7,$ A doua 4i% plim2+ndu-se-n .urul
casei% scutur, o frun4, -n locul unde Asta o2i/nuia s-arunce firimiturile de
la mas, 7r,2iilor /i porum2eilor s,l2atici care 7eneau s, le ciuuleasc,$ ?i-
/i f,cu de lucru pe l+n, ar2u/tii aceia ca ni/te lo2uri% fr+n+nd c+te-o
usc,tur,% smul+nd c+te-o 2uruian, din r,4oarele de flori$ Cu coada
oc9iului pri7ea p,s,rile-adunate la firimituri5 c+nd terminar, tot% -/i luar,
42orul$ ( sinur, 7ra2ie r,mase locului$ Loninus sim0i o sudoare pe /ira
spin,rii$ Se-apropie f,r, ra2,% ridic, 7ra2ia /i o ascunse-n s+n$ 1up, un
timp% o arunc,-n latrin, /i-l asiur, pe Lucius c, otra7a era :2un,;$
Lucius fu ales s, duc,% -mpreun, cu doi daci% mesa.ul$ A7usese dreptate
c+nd -l -ndemnase pe eneral s, nu-i roae nimic pe daci$
G!
- "LEANA #ULPESCU -
L St,p+ne% m+ine sunt -n castruA
L Atunci% poim+ineC
L 1a$
3/i luar, 2un-r,mas de fa0, cu ceilal0i% f,r, efu4iuni$ :Prin urmare% -n
cursul nop0ii de m+ine;% -/i spuse Loninus -n +nd$
3nainte de asfin0it% Asta 2,tu la u/,$ Hinea pe 2ra0ul st+n un teanc de
rufe ale eneralului% sp,late /i nete4ite$ Se-nclin, /i se-apropie de raftul
unde le era locul$ Se-nclin, din nou% semn c, se pre,tea de plecare$
L Asta% o stri, Loninus% ca s-o o2lie s,-l pri7easc,$ Stai aici$
( lu, de m+n, /i-o f,cu s, se-a/e4e pe scaunul lui% sinurul din
-nc,pere$ 3i 4+m2i /i% cu mi/c,ri -ncete% ca /i c+nd s-ar fi temut s, n-o
tre4easc, din somn% -i desf,cu nodul n,framei$ Fata-/i puse m+inile-n cap%
-n semn de-mpotri7ire$ Loninus i le dep,rt,$ R,mase uimit s, 7ad, c, fata
a7ea% din mi.locul frun0ii /i p+n, la ceaf,% o /u7i0, al2, care-i desp,r0ea
p,rul 2lond -n dou,$ 3i despleti apoi coada roas,% adunat,-ntr-un coc -n
care nu se afla niciun ac de p,r$ Trecu din nou -n fa0a Astei% o apuc, de
2,r2ie /i se uit,-n oc9ii ei$ Ce7a se topi -n oc9ii al2a/tri ai fetei$ 3i 4+m2i
romanului% cu 4+m2etul ei plin de resemnare /i lipsit de 7+rst,% care nu-i
-nsenina defel c9ipul% ci p,rea doar c, o dep,rtea4, de lume$ F,r, nicio
mi/care% f,r, nicio sc9im2are a fe0ei% peste care domnea o senin,tate 7enit,
de dincolo de timp% fata-ncepu s, pl+n,$ Loninus -nenunc9e -ntr-o
latur, /i-/i culc, o2ra4ul -n poala ei$ 1up, un timp% deetele Astei -i
m+n+iar,% -ncet% a2ia sim0it% p,rul$ 3ntr-un t+r4iu% Loninus se ridic,% trecu
-n spatele scaunului% lu, -n m+ini p,rul Astei /i-/i -nrop, fa0a-n el$
Mirosea a 2usuioc /i-a ier2uri de c+mp$ Apoi i-l -mpleti la loc /i-ncerc, s,-
l fac, a/a cum fusese la-nceput$ Ea -/i -nnod, n,frama% tr,+nd-o str+ns
peste r,d,cina p,rului$ El o petrecu p+n, la poart,$ Acolo -l scoase pe
Lupei din traista fetei% -l -ntoarse cu 2urta trandafirie-n sus% se uit, mult -n
oc9ii lui /i-l str+nse la piept cu-am+ndou, m+inile$ Pe urm,% se-nclin, /i
s,rut, m+na Astei$ Uluit,% fata -/i duse m+na la ur,$ Loninus se uit, dup,
d+nsa p+n, ce n-o mai 7,4u$
Spre mie4ul nop0ii% se 9ot,r- s, 2ea otra7a$ 3/i -m2r,c, toa% se-nc,l0, /i
puse la 7edere pe mas, peramentul prin care declara c, nimeni nu era
7ino7at de moartea lui$ L,sa amintire8 Astei 6 un inel de smarald% cel,lalt5
lui Ceionius /i lui WiXinis 6 c+te o fi2ul, de aur$ Proprietatea p,rinteasc, o
l,sa li2ertului s,u% Lucius$ Le mul0umea /i-i 2inecu7+nta pe to0i patru$
G&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
:Nu mai am+na% eneraleA I+nde/te-te c, nu tre2uiN s, te predai
inamicului$ Loninus -0i mul0ume/te pentru p,rul t,u cu /u7i0, al2,% Asta$
"ar pe tine% Locusta% c,reia parc, Tacit 0i-a spus Qartifex 7eneniR% pe care-
at+0ia te-au 2lestemat pentru otr,7urile tale% pe tine% -n sf+r/it% te
2inecu7+ntea4, cine7a$ 9mnes una manet noL 1in lunul /ir de enerali
ai Romei% unul te salut,% poeta< 9mnes, omnesF%
Trupul eneralului roman fu luat a doua 4i /i dus nu se /tie unde8 n-
a7usese nimeni dintre oamenii casei 7oie s,-l -nso0easc,$ C+t despre
testament% i-a fost respectat -ntru totul$
Ceionius a7ea s, fie trimis -n castru cu un nou mesa. din partea dacilor8
dac, romanii 7oiau s, li se trimit, corpul eneralului% tre2uia mai -nt+i s,
li-l predea pe Lucius$ Ceionius -/i lu, r,mas-2un de la Asta$
L WiXinis% te ro% spune-i c,% dac, scap cu 7ia0,% 7in s-o mai 7,d$
3n aceea/i 4i% -n curtea casei din p,dure% Asta s,di un 2r,du0$ "ar dup,
asfin0it% pe apa r+ului din .osul Cet,0ii% trimise pentru sufletul plecat o
cunun, de flori /i-un opai0 aprins$
G'
- "LEANA #ULPESCU -
!E(E5678 !ureri cum se ntrevd pe )runi de regi%
M$ EM"NESCU% !ecebal%
pe-un picior de plai
G*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
(#nt, :elpomene, moartea regelui !ecebal%
DPe norii zenitului in s)at zeii% E QRSTUVWUXV
1

>n talgerele de aur se cumpnesc dou su)lete% 6l "mpratului ;omei e
unul, al regelui !aciei e altul% 6pas pe talgerul ;omei privirea de soare
a printelui Hupiter (apitolinul% 6pas pe talgerul !aciei privirea de )oc a
stp#nitorului trsnetelor .almoLis !acicul, *i nu e mi?loc s se plece mai
tare un talger, ca s condamne la cdere, ruine, moarte, talgerul cel mai
uor%
$CCCCCCCCCCCCCC$CCCCCCCCCCCC&
Prin codri uitai de lumin grbete spre -ord biruitul% >nc o dat,
mai vrea si adune vite?ii, s lupte cu (esarul ;omei% Su)letul lui arde
de iubirea pm#ntului tat% !e-ar )i zeu, ar da su)let copacilor uriai ce-l
cuprind sub bolta lor larg i plin de murmur%
CCCCCCCCCCCCCC$CCCCCCCCCCCC
Pe norii zenitului zeii au hotr#t% (u raz de soare, Hupiter lumineaz
calea ;omanilor cari grbesc dup ;ege >n balana de aur, talgerul lui
se ridic (u arma muiat la zile de glorie "n s#nge duman, ;egele,
liber, pe pm#nt "nc liber, sv#rete ?ert)a% >n zidul cetii de muni i de
r#uri, su)letul lui printesc ocrotete, etern, dinuirea !acieiF%
#asile PR#AN% :emoriale Parentalia%
>nchinare "mpratului 'raian la YEHHH veacuri de la moarte,
YYEH Septemvrie :(:YHY%
D
PsZhostasia8 c+nt,rirea sufletelor -n 2alan0,$
G@
- "LEANA #ULPESCU -
Armatele romane-ncon.uraser, cetatea-de-scaun a reelui 1ece2al /i
t,iaser, conductele care-o alimentau cu ap,$ Re4er7ele de ap,% dr,muite cu
ri.,% ca cel mai de pre0 a7ut% /i-mp,r0ite f,r, p,rtinire de 2,tr+nul
1romi9ete% erau pe sf+r/ite$ Su2 toate stre/inile cl,dirilor /i c9iar -n loc
desc9is fuseser, a/e4ate putini /i ciu2ere% -n a/teptarea ploii$ 1e c+te7a ori
se-nnorase% fulerase% pe unde7a pe-aproape tr,snise% dar de plouat nu
ploua$ 1,duse-un ropot scurt% c+t s, ume4easc, straiele n,du/ite% c9ipurile
uscate /i lim2ile -ncleiate-ale oamenilor$ ?i-at+t$ Cu st,ruin0, neo2osit,%
romanii -i -ndemnau pe-asedia0i s, se predea$ WiXinis% mereu la datoria lui
de intermediar% t,lm,cea mesa.e$ 3ntr-o 7ia0, de om -n7,0ase c, nu e 2ine
s, dai sfaturi nici m,car cinstite% prin urmare% +ndite ca pentru tine -nsu0i$
Pri7eli/tea Sarmi4eetusei asediate /i-nsetate% pentru el -nsemna -n7ierea
unei 7ec9i amintiri8 cetatea Masada% ultim refuiu /i punct de re4isten0, al
iudeilor dup, c,derea "erusalimului$ Loc de unde mam,-sa /i el sc,paser,
printre cei c+0i7a supra7ie0uitori$ Sfatul lui c,tre daci ar fi fost acela/i cu-
ndemnurile romanilor8 :1ac, 7re0i s, sc,pa0i cu 7ia0,% capitula0iA;$ ?i ar fi
ad,uat8 :"ar dac, 7re0i s, muri0i% alee0i alt, cale dec+t setea;$ 3nc+t se
rua lui "a97e s,-l fereasc, de-a 7edea iar, 7iii su+nd s+nele mor0ilor$
1romi9ete% socotindu-se cu cel pu0in un picior -n cea lume% se oprea s,
dea sfaturi de c,petenie$ 3i -n7,0a pe oameni doar cum s, nu-/i iroseasc,
4adarnic puterile8 s, se mi/te c+t mai pu0in /i dac, se putea s, nu 7or2easc,
deloc$ 1in temni0ele reelui 1uras% unde iarna fusese pus la pedeapsa
friului% adic, l,sat f,r, 9aine trei 4ile-n /ir% 1romi9ete -n7,0ase c, trupul
-/i p,stra cel mai 2ine c,ldura fireasc, -n po4i0ie c+t mai adunat, /i mai
asem,n,toare cu cea a f,tului -n p+ntecul mamei% a/adar cu capul apropiat
de enunc9i$ ?i pe c,ldur,% cui2,rirea-n felul ,sta economisea puterea$
1ece2al ordonase-ncetarea luptelor$ Asedia0ii% seca0i de sete% usca0i de
ar/i0,% tre2uiau s, se p,stre4e pentru-nfruntarea din momentul c+nd
romanii a7eau s, i42easc,-n Cetate$ Reele merea mereu printre oameni%
f,c+ndu-le semn s, nu se mai ridice /i le spunea c+te un cu7+nt de-
ncura.are$ Preo0ii nu-/i -ncetau ruile$ F,r, s, /i-o spun,% locuitorii
+ndeau la fel8 4eii 9ot,r+ser, s,-i piard,$ <,r2a0ii a/teptau s, intre
romanii-n Cetate ca s, poat, muri cu arma-n m+n, spre-a se-nf,0i/a cu
fruntea sus 4eilor5 de la o 4i la alta% cu7intele Reelui erau /i ele altele8
-ndemnul de-a nu se da 2,tu0i se sc9im2ase-n acela de-a pricinui c+t mai
mare pau2, du/manului /i de-a folosi -n7,lm,/eala intr,rii acestuia-n
GD
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Cetate ca pe-un prile. de-a ie/i din -ncercuire /i de-a o lua spre
Mia4,noapte$
Amor0eala de dincolo de 4idurile -nt,rite -i nelini/tea pe romani$ Ei /tiau
c,% oric+te re4er7e de ap, ar fi a7ut dacii% -ntr-o 2un, 4i acestea tot a7eau
s, se termine ori s, nu mai fie 2une de 2,ut% dat fiind c, numai apa 7ie nu
se-mpute$ S,-i sleiasc, de puteri /i s, le taie c9eful de lupt, nu strica% dar
acest lucru tre2uia f,cut cu m,sur,% deoarece niciun -n7in,tor n-are
interesul s,-i extermine pe -n7in/i% din simplul moti7 c, n-are cu cine-
nlocui m+na lor de lucru$ Potri7it unei 2une strateii% un -n7in,tor tre2uia
s, lase-n 7ia0, m,car un num,r de-n7in/i necesar pentru a-i -nropa sau a-i
incinera pe -n7in/ii mor0i$ Armata roman,% f,r, s, fi suferit de sete% nu era
c9iar -n starea cea mai propice pentru a se-apuca mai -nt+i de cur,0at
Cetatea de mor0i% apoi de ras locul 6 ca suprem, pedeaps, a du/manului
-nc,p,0+nat 6 ceea ce mai putea a/tepta% /i oricum pentru a se-apuca de
muncile c+mpului 6 c, doar nu era s, li se-aduc, m+ncare de la Roma 6 de
p,/unat 7itele% de ridicat a/e4,ri noi -n locul celor p+r.olite /i sf,r+mate$
Apoi% pentru a da o c+t de m,runt, satisfac0ie soldatului -n7in,tor% tre2uia
s,-l pui -n fa0a unui du/man care s, se 0in, c+t de c+t pe picioare /i care s,
.ustifice un strop de ur, m,car% fiindc,% oricum% r,42oiul era plin de
pri7eli/ti -n stare s,-ntriste4e /i cea mai -mpietrit, inim,$ ( epa7, poate
inspira dispre0% sil, 6 ur,% -ns,% nu$ Rac9iul dat trupei dup, o 2,t,lie
-nsemna r,splat,% s,r2,toare% dar mai ales a2urire-a min0ii spre sc9im2area
+ndurilor -n care nu r,sunau numai 2ucinele 7ictoriei$
Un soare ar4,tor /i ro/u ca focul% neum2rit de niciun nor% -ncinea% de
peste /apte 4ile% pietrele Cet,0ii% care noaptea n-apucau s, se r,ceasc,% sleia
trupurile ap,r,torilor /i le-ncleia min0ile$ 1e c+nd -ncetaser, atacurile 6 /i
cele pornite din Cetate% /i cele pornite din afara ei 6 oamenii din,untru nu
sc9im2aser, niciun cu7+nt unul cu altul$ Nu mai a7eau ne7oie de sfaturile
lui 1romi9ete pentru a-/i economisi for0ele$ ( nemul0umire surd, mocnea
-n t,cerea /i pe c9ipurile lor posomor+te$ 1e/i -ncredin0at c, mai presus de
orice putere lumeasc, st,p+nea o soart, ce n-a7ea cum fi -m2l+n4it,%
fiecare% -n sinea lui% a/tepta o de4leare de la mai mai-marele lor
p,m+ntesc% Reele$ At+ta timp c+t cel care-/i 2,ase capul -n .uul
c+rmuirii tr,ia% cu 7ia0a lui r,spundea de 7ia0a fiec,ruia dintre ei$ A/tepta
fiecare porunci$ Reele /i c,peteniile nu mai plecau dintre oamenii lor$
La-mp,r0irea ultimei por0ii de ap,% ne7asta lui Porsilo 7ru s,-i dea lui
fiu-s,u partea ce i se cu7enea ei$ Acesta% care de la-nceputul asediului se
GE
- "LEANA #ULPESCU -
purtase ca un om -n toate min0ile% respinse cu 2l+nde0e m+na ce-i -ntindea
apa$ Lu, ulcica de lut cu cele c+te7a pic,turi /i-o duse la 2u4ele maic,-sii$
L <ea tu% 2,iatul mamei$
L Mam,% tat,% eu de a4i nu mai 2eau /i nici nu mai m,n+nc$
Porsilo% ne7ast,-sa Panesia /i 1romi9ete% care terminase de-mp,r0it apa%
-l ascultau -mpietri0i$
L Ce 7or2, e asta% 2,iatul tateiB -l -ntre2, Porsilo c,ut+nd s,-/i
st,p+neasc, roa4a care-i trecuse prin suflet$
L Spre sear, intr, du/manul -n Cetate% spuse 2,iatul a2ia /optit$
L Cine poate /tiCB 4ise moale /i-ntr-o doar, 1romi9ete$
L Cine 0i-a spus asemenea lucruB -l -ntre2, -nri.orat, Panesia% de/i nu
era um2r, de-ndoial, c, 2,iatul nu se mi/case de l+n, d+nsa$
L 1e unde /tiiB -l -ntre2, /i Porsilo$
L *tiu%
L ?i c9iar dac-o s, intre du/manul% ce-o fi cu toat, lumea o fi /i cu noi%
4ise Porsilo /i-i puse 2,iatului o m+n, pe um,r ca pentru a-ndep,rta pia4a-
rea$
L Tat,% 7in 7remuri rele /i lumea are ne7oie de oameni s,n,to/i$
L Te-ai -ns,n,to/it% draul mameiA #or2e/ti ca ,l mai cu minte om$
<,iatul f,cu un semn -n,duitor cu m+na$
L Mo/ 1romi9ete% pe-aici are s, cur, s+ne$ Mereu$ Eu am 7,4ut /i
7,d$ M+n+ie-i pe p,rin0ii mei c, plec$ Te ro% toarn,-mi c+te7a pic,turi
din 2,utura-de-trecut-dincolo$
L 1espre ce 2,utur, 7or2e/ti% fiuleB p,ru s, se mire 1romi9ete$
L ( ai -ntr-o teac, de .un9er su2 cin,toare /i-ntr-o plosc, su2 o
piatr,$ *tiu% Mo/ 1romi9ete% 7,d m#na /i capul8 stau aruncate la picioarele
strinului%
Porsilo /i Panesia erau at+t de slei0i de sete% c, nu a7eau putere s, se-
nro4easc, de cele pe care copilul lor 6 ne7olnic p+n, mai ieri% p,r+nd
acum -n toat, firea 6 le spunea cu las domol ca pe-un lucru o2i/nuit$
<,iatul se-apropie de p,rin0ii lui% -nenunc9e -n fa0a lor% le lu, m+inile
/i-/i culc, fa0a -n ele$
L "erta0i-m, /i tr,i0i mai departe pentru al0ii$ I+ndi0i-7, c, nici unui
copac nu-i e dat s-a.un, p+nN la cer$ Mo/ 1romi9ete% -n enunc9i te ro%
u/urea4,-mi trecereaA
L Fiule% nu pot lua ce nu pot da -napoi$
L Mam,% roa,-l dumneata$
GG
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Femeia se las,-n enunc9i /i-/i plec, fruntea-n p,m+nt$ Porsilo se uit,-n
oc9ii lui 1romi9ete /i-ncu7iin0, din cap$ <,iatul pricepu c, rua lui a7ea
s, fie-ndeplinit,$ Se trase-n spatele unui 4id /i% dintr-o ascun4,toare% d,du
la i7eal, un r+nd de 9aine curate /i-o pafta cu -nsemnele neamului s,u$
1intr-o traist, scoase cununa mor0ilor% pe care sinur /i-o-mpletise% pe-
ascuns% din crenu0e de 2rad /i de meri/or$ Se frec, pe tot trupul cu frun4e
de ment, /i se unse apoi cu 2alsamurile cu care se d,deau mor0ii$ 3m2r,cat
-n 9ainele de s,r2,toare% cu paftaua de aur pe um,r% purt+nd cununa
mor0ilor pe 2ra0% se-apropie de p,rin0i% le s,rut, dreapta /i /i-o duse la
frunte% apoi se-nf,0i/, lui 1romi9ete$ Lu, din m+na acestuia cana cu
2,utura-de-trecut-dincolo /i le f,cu semn p,rin0ilor s,-l urme4e$ 3i duse pe-
un drum /tiut numai de el -ntr-o-nc,pere de su2 locuin0a Reelui$ 3ntr-unul
din pere0i se afla o firid,$
L Spune0i-i lui 1romi9ete8 c+nd o sim0i c, i se-apropie sf+r/itul% s, dea
p+n4a unei femei$
Porsilo /i Panesia se pri7ir, nedumeri0i$
L F,,dui0i-miA le spuse 2,iatul% cu un las poruncitor pe care ei nu i-l
au4iser, niciodat,$
Am+ndoi -nenunc9ear,-n fa0a copilului lor prin a c,rui ur, primeau o
porunc, 7enit, ca din alt, lume$
<,iatul intr, -n firid, /i se-ntinse cu ri.,% pun+ndu-/i cununa pe piept$
Cum st,tea culcat duse ulcica la ur, /i spuse-n +nd8 :Oei% primi0i-m,A;$
S
1e pe platforma unuia dintre turnuri% un str,.er% -nainte ca cine7a s, fi
2,at de seam, /i s,-l fi putut opri% 0in+ndu-/i pumnalul -n dreptul inimii%
-/i d,du drumul de sus$ 1ece2al /i c,peteniile se repe4ir,-n .urul trupului
din care curea s+nele /iroi$ Mortul fu acoperit /i dus dera2, din locul
acela$ Asta% r,mas,-n Cetate% adun, s+nele cu c+rpe /i /omoioae de paie
c,rora le d,du foc apoi ca s, nu se-adune mu/tele$ (amenii se ridicar,-n
picioare /i se descoperir,$ C+nd Reele /i c,peteniile trecur, printre ei%
l,sar, /i unii /i al0ii oc9ii-n p,m+nt$
:Sunt clipe c+nd nimic nu e mai reu pe lume dec+t s, dai o porunc,$
Scump se pl,te/te uneori puterea de-a porunci;% +ndea Reele -n timp ce%
m+9nit /i sleit de 7la,% merea -n urma celui dint+i dintre oamenii lui
care-/i luase cu 2un,-/tiin0, 7ia0a$ Celor care nu erau 9ot,r+0i s,-nfrunte
JKK
- "LEANA #ULPESCU -
soarta p+n, la cap,t /i s, moar, de m+na romanilor 6 sau de-a cine-/tie-cui%
-n ca4ul -n care-a7eau s, scape din -ncercuire /i s-a.un,-n Mia4,noapte 6
dac, 7oiau s,-/i ia 7ia0a% tre2uia s, le fie u/urat, suferin0a$
L Unc9iule% d,-le oamenilor licoarea aceea% dac, 0i-or cere% -i spuse
1ece2al lui 1romi9ete$
L C,ror oameniB
L (ricui$
L Tre2uie-n/tiin0a0i$
L Am s,-i -n/tiin0e4 eu% unc9iule$ Cre4i c, le-ar a.uneB
L Cu prisosin0,$
1romi9ete se +ndi o clip, s,-i -ntind, Reelui /ipul cu otra7,% de care
el% 1romi9ete% nu se desp,r0ea nici -n somn$
1ar se opri% de 7reme ce Reele nu 7oia s,-/i pre,teasc, o suferin0,
mai u/oar, pentru -mpre.urarea care l-ar fi silit s,-/i doreasc, sf+r/itul% cu
toate c, prime.diile cele mai mari pe d+nsul -l a/teptau$ Niciun supus nu
tre2uia s,-l 7ad, -nc9in+nd steaul cura.ului$ Nici c9iar 2,tr+nul s,u unc9i%
1romi9ete$
:Am otra7, pentru to0i c+0i ar 7rea s,-/i ia cu 2un,-/tiin0, 7ia0a% nu doar
de-aici% dintre noi% am pentru to0i de pe lumeA (% nepoate% nu /tii cum s-
aa0, omul de 7ia0,A Cu c+t e mai nenorocit% cu-at+t se-ncle/tea4, mai tare$
<un,% rea% 7ia0a mere mai departe;% se +ndea 1romi9ete$
C,peteniile se-nf,0i/ar, cur+nd 2,tr+nului% -ntin4+nd tecile pumnalelor%
pe t,cute$ 1romi9ete se-ntre2a -n sine c+0i a7eau s,-n9it, otra7a$ C+0i
a7eau s, dea nepre7,4utul /i nesiuran0a 7ie0ii% mai ales a unei 7ie0i de-
n7ins% pe lini/tea /i siuran0a mor0iiB ?i oft,$ :N-am dreptul s, .udec pe
nimeni$ Mie% cu un picior -n cea lume% 7ia0a nu prea mai are ce s,-mi arate$
1ar lorB C+t am suferit de c+nd ascund /i port otra7a asta% /i n-am -n9i0it-
o -nc,$ "-am spus o dat, lui 1ece2al8 QIreu mi-a fost s, nu-mi iau 7ia0aR$
1ac, nu i-a/ fi f,,duit lui 1ece2al c, am s, tr,iesc% oare a/ fi-n9i0it
otra7aB (are n-am sim0it ca o u/urare le,m+ntul pe care mi l-a cerut
reeleB (are dorin0a fireasc, a omului de-a tr,i nu cuprinde-n ea /i
s,m+n0a la/it,0ii de-a-ndura orice de draul 7ie0iiB Siur$ 1ar ce reu e s,
iei asupra ta po7ara de-a-nlocui 7oin0a 4eilor% de-a-ntrerupe ceea ce n-ai
-nceput sinur% ci a fost -nceput mai presus de tineA Mo/ 1romi9ete% faci pe
filosoful% iar oamenii ,/tia mor de sete /i-n cur+nd au s, moar, de fierul
romanilor$ C+nd nu 0i-a mai r,mas dec+t puterea +ndului% ce altce7a s,
faciB;$
JKJ
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Porsilo /i Panesia -/i pri7e9ea0i feciorul mort$ Lor nu le d,duse otra7,$
Copiii sufereau mai r,u dec+t oricine$ Cei mici de tot% ne/tiind -nc, pe
ce lume se afl,% nu-n0eleeau de ce tre2uia s, ra2de at+tea c9inuri$
Mamele-ncercau s, le potoleasc, setea cu c+te o frun4, de m,cri/ ori cu
sali7a lor -ncleiat,% ume4indu-le cu lim2ile urile spu4ite de usc,ciune /i
arse$
C9e2risis trecu de c+te7a ori prin fa0a oamenilor s,i$ Se uit, -n oc9ii
fiec,ruia lun /i cu-n0eles$ Pentru a-i face s, priceap, c, durerea lui /i-a
lor% aceea/i% n-a7ea ne7oie de cu7inte$ 3n acele clipe de restri/te% oamenii
se-ntorceau la semnele de dinaintea cu7+ntului$ 1in c+nd -n c+nd% ferindu-
se-a fi au4it% C9e2risis ofta ad+nc /i-nc9idea oc9ii$ Am+na clipa-n care s,
se-apropie de 2,tr+nul 1romi9ete$ Nu se-ndura de copiii lui% cinci la
num,r$ Nici de ne7ast,-sa% care-i adusese cu mare c9in pe lume% fiind
aproape s,-/i dea 7ia0a de la primul /i cu toate astea ne-ndur+ndu-se s,-l
lepede pe niciunul$ Cum s, fi 9ot,r+t el s, le ia 7ia0aB "ar el cum s,-/i ia
7ia0a /i s,-i lase ai nim,nui pe lumeB 1ar dac, romanii -i desp,r0eauB S-
a.un, scla7i cine-/tie pe undeC :Oei% a.uta0i-m, s, deose2esc 2inele de
r,u% a.uta0i-m, s-ale CaleaA;$ ?i cum s,-i spun, el ne7esti-siiB Cum s,
omoare copiii unei femei dac, ea nu 7oiaB Cum s, omoare ni/te fiin0e care
n-ar fi 7rut s, moar,B C+t drept are cine7a s, 9ot,rasc, asupra 7ie0ii
altcui7a c9iar c+nd acela-i era copil% /i-asupra 7ie0ii care% ca /i moartea% e
mai presus de oricine /i de oriceB Cum s, tul2uri r+nduielile firii% numai
fiindc, nu 7rei s, fii mai pu0in dec+t ai fost /i pentru c, nu 7rei s,-nduri
umilin0a pe care-at+0ia o-ndurau de la cea dint+i p+n, la ultima clip, a
7ie0ii lorB Unde-ncepea /i unde se sf+r/ea li2ertatea omului de-a 9ot,r-B
Li2ertatea de-a-0i pune cap,t 4ilelor nu 0i-o putea lua nimeni niciodat,$ "at,
c, aceast, li2ertate% cea mai mare dintre c+te 9,r,4ise firea% era /i cea mai
rea po7ar,% fiindc,-n fa0a ei te aflai sinur /i nu mai puteai in7oca piedica
nici unei asupriri /i-a nici unui asupritor$ #ia0a -/i or+nduise 2ine
capcanele8 -ntr-un noian de piedici% de opreli/ti /i de-nro2iri -0i strecurase
r,t,cit,% /i li2ertatea a2solut,$ Ca de orice lucru care dep,/ea m,rimile
o2i/nuite% omul se dep,rta cu team, de marea li2ertate$ Scla7ia-ncepea prin
le,turile cu care 7ia0a respine li2ertatea suprem,8 la ea% de c+nd erau pe
lume% oamenii se +ndeau cu roa4,$
C9e2risis -/i lu, inima-n din0i$ Cu pas domol% cum -i era -ntreaa
alc,tuire% se-apropie de 2,tr+nul 1romi9ete% ca de fiin0a pe care soarta ar fi
-n7estit-o cu-ndeplinirea ne-n0eleselor ei 9ot,r+ri$ Se opri -n fa0a 2,tr+nului
JK!
- "LEANA #ULPESCU -
/i se uit, -n oc9ii lui al2a/tri /i f,r, 7+rst,% ca un petec din cerul unui t,r+m
pe unde nu 2+ntuiau furtuni$ Pri7irea lui C9e2risis cerea a.utor$ Cu toat,
nenorocirea dimpre.ur% primit, de oameni f,r, emete% f,r, cu7inte /i cu-
at+t mai amar,% 2,tr+nul tres,ri su2t pri7irea-n care se-adunase
de4n,de.dea unui neam -ntre$
L Mo/ule% -n7a0,-m,% sun, plin, de e7la7ie 7ocea lui C9e2risis% ca /i
c+nd ar fi cerut lumin, de la 4ei$
L Ce s, te-n7,0% fiuleB
L 3n7a0,-m, ce s, fac$
L Nu /tiu unde 0i-e +ndul% fiule$
L Mo/ule% acuma pentru noi dou, +nduri au mai r,mas8 al 7ie0ii /i-al
mor0ii$
L Fiule% +ndurile astea firea le-a s,dit -n om de la-nceputul
-nceputurilor$ Ele dorm uneori mult, 7reme -n noi$ 1orm p+n, ce o-
mpre.urare neo2i/nuit, le tre4e/te din somnul lor$ La unii% somnul ,sta e
mai ad+nc% la al0ii e ca al iepurelui$
1romi9ete -ncerca s, a2at, +ndul lui C9e2risis de la moarte$
L Mo/ule% ce s-aleB
L Alee sinur% C9e2risis$
L 1umneata -n locul meu ce-ai aleeB
L Fiule% c+nd nu e/ti -n stare s, croie/ti neamului t,u drumul pe care l-
ai 7oit% fie c, n-ai /tiut cum% fie c, soarta 0i-a fost potri7nic,% urmea4, p+n,
la cap,t soarta neamului t,u$ Nu te +ndi c, din mare ai s-a.uni mic$
I+nde/te-te c, rosul unui neam din omul m,runt e-alc,tuit$ #ia0a e mai
presus de umilin0, /i de trufie$ ?i mai presus de orice e li2ertatea$ 3ntre
soarele or2itor al li2ert,0ii /i om% 4eii au -n,l0at muntele ,sta ane7oios al
7ie0ii$ Fiule% eu am urcat pe 2r+nci muntele ,sta$ Mai am ni0el /i-a.un -n
7+rf$ S,-0i mai spun ce7a% C9e2risis8 dup, moarte nu mai po0i face nimic
-mpotri7a du/manului$
L ?i dac, e/ti -n7ins% ce mai po0i faceB
L 3l po0i ur-$
L Mare scofal,A
L Ura macin, ca pic,tura de ap, care cade mereu -n acela/i loc$ Hine
minte% fiule8 neamul care-n9ite alte neamuri -/i -n9ite pieirea odat, cu
ele$
L Pieirea Romei e-at+t de departeC
JK&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L 1e ce-ai f,cut copii% C9e2risisB Ca la r+ndul lor /i ei s, ai2, copii% /i-
ace/ti copii 6 al0i copii$ Copiii ,/tia care-au s, duc, 7ia0a ta -n 7eacuri nu
sunt departeB
L Mo/ 1romi9ete% mi-a/ lua 7ia0a$
L Nimeni nu te poate opri$ Nu cre4i c, m+ine% dac-ai putea s,-n7ii% 0i-
ar p,rea r,uB
L M+ineBA
L M+ine -nseamn, toat, 7ia0a pe care omul o are -nainte$
L Nu 7,d nicio ie/ire% nicio lumin,$
L Fiindc, n-ai s, mai fi c,petenieB
L Fiindc, are s, tre2uiasc, s, fiu altul$
L I+nde/te-te 2ine% fiule$
1+nd a pau2, din cap% C9e2risis se -ndep,rt, de unc9ia/$
S
1ruxilis% c,ruia-i tremurau f,lcile% ca dou, pere 2,tute de 7+nt%
clocotind de nemul0umire% de fier2in0eal, /i de arsura lipsei de ap,% ne-
n0ele+nd cum de Reele nu oprise niciun strop pentru sine /i pentru
c,petenii% nu-/i afla stare /i loc$ Se-n7+rtea de colo-colo ca pi/cat de
strec9e$ Nimeni nu-l -ntre2a nimic$ Pu0ina-nsemn,tate care i se d,dea -l
4+nd,rea p+n,-n ad+ncul sufletului$ Se-ndrept, spre Ree cu pas 9ot,r+t
/i c+nd a.unse-n fa0a acestuia se opri dintr-o dat,% cu picioarele dep,rtate%
ca /i c+nd m,rirea locului de spri.in ar fi dat mai mult, reutate spuselor
lui$
<icilis% m,runt% pri4,rit /i tot mai -mpu0inat de sete% care p+n-atunci
st,tuse de 7or2, al,turi de Ree% se dep,rt, pe nesim0ite c+nd -/i 7,4u
cumnatul% pe 1ruxilis% cu pri7irea crunt, /i cu picioarele dep,rtate% ca /i
c+nd ar fi c,l,rit un cal amenin0,tor$
L 1oamne% tre2uie s, facem ce7a% sun, tremurat lasul lui 1ruxilis$
L CeB -l -ntre2, 1ece2al pri7indu-l pe su2 spr+ncene$
L Ce7a$
L CeB
L A/ -ncerca s, ies cu oamenii mei pe dedesu2t /i s, str,pun spre
Apus$
L Ai nimeri drept -n 2ra0ele romanilor$
L Eu totu/i a/ -ncerca$
JK'
- "LEANA #ULPESCU -
L 1ruxilis% dac, 7rei s, te predai romanilor% nimeni nu te opre/te$
Pentru asta nu e ne7oie s, ne sece lim2a-n ur, de-at+ta 7or2,$
Reele -i f,cu semn cu m+na s, se dep,rte4e$ Socotea c, f,0,rniciile nu
mai a7eau rost$
Ca /i c+nd nelini/tea /i starea lui 1ruxilis ar fi fost molipsitoare%
1ece2al se ridic,% apoi /e4u% iar se ridic,% se mi/c, -n dreapta% -n st+na% -/i
potri7i de c+te7a ori cin,toarea% -/i a/e4, pumnalul /i r,mase cu m+na pe
m+nerul lui$
A.unsese clipa cea mai rea a 7ie0ii lui$ :(are-o fi pe lume ce7a mai
cumplit dec+t ce mi-e dat mie s, tr,iesc acumB;% se-ntre2a el% -n timp ce
se-ndrepta spre sala tronului$ :Oei% ce-a fost 7ia0a meaBA 1ac, Traian ar
a7ea copii% nu i-a/ meni 2lestemul ,sta$ Oei% da0i-mi putere p+n, la cap,tA
A.uta0i-m, s,-n7in mila% cel mai de temut du/manA;$
Ne7ast,-sa% cei doi feciori ai lor% nurorile /i cei /ase nepo0i 6 doi dintr-
-n/ii copii de 0+0, 6 erau -nc9i/i -n sala tronului$ Ne7asta /i feciorii lui
1ece2al% ace/tia 6 2,r2a0i la prima tinere0e% -ncercau s,-i 0in, potoli0i pe cei
patru copii mai mari$ Le po7esteau cum 2unicul lor% Reele% ucisese-n
tinere0ea lui un urs r,u /i 9o0$ :1e ce nu-l ucide /i pe Traian% 2unicoB;%
-ntre2, fiul cel mare-al urma/ului la tron$ :( s,-l ucid,% o s,-l ucid,;% -l
lini/ti 2unic,-sa$ :Fiindc, /i el e-un 9o0A;$ Nurorile reelui -ncercau s,-i
potoleasc, pe me4ini% care sc+nceau -ntruna de foame% d+ndu-le s, su, un
s+n din care nu mai 7enea lapte$ Una dintre nurori puse m+na pe fruntea
pruncului ei$ :Mi se pare c, are fier2in0eli$ 1ac-ar fi mo/ 1romi9ete aici% i-
ar da o fiertur, de 2uruieniC;$ :S,rmana de tineA;% -/i spuse 1ece2al$
Reele 7enise prin intrarea de tain,$
So0ia lui se ridic, prima -n picioare% i se uit, -n oc9i% pricepu c, doar
acel lucru -l putea aduce la d+n/ii /i-/i plim2, -ncet pri7irea peste c9ipurile
feciorilor% ale nepo0ilor /i-ale nurorilor ei$ :Au fost femei cumin0i /i-
ascult,toare;% -/i spuse ea$
Reele se-apropie de fiul lui cel mare% -l pri7i -n oc9i /i co2or-
pleoapele-n semn c, 7enise clipa$
L S, le spunB /opti mo/tenitorul la tron% al2 la fa0,% tr,+ndu-/i
marinile c,m,/ii ca s, nu se 7ad, cum -i tremurau m+inile$ Sperase 6 ce
speraseB 6 c, a7ea s, se-nt+mple o minune$ ?i minunea nu se-nt+mplase$
Tre2uia s, termine repede$ Repede$
L Cum s, fac% tat,B
JK*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L A/a4,-te-n .il0ul t,u$ C9eam,-0i copiii /i ne7asta$ A/e4a0i-7, ca la
marile s,r2,tori$
L ?i ce s, le spunB
L C, 7-am adus ce7a de 2,ut% care-ast+mp,r, setea$
L Tat,% a/ -ndr,4ni s, te roC -n,duie-mi s,-i spun ne7esti-mii% s, nu
moar, a/a% f,r, s, /tie$
L Tu o cuno/ti mai 2ine$ S, nu cum7a s, 2oceasc,% s, 0ipe$ I+nde/te-te
ce faci$
Mo/tenitorul se-a/e4, drept -n fa0a ne7esti-sii% ca nimeni s, n-aud, /i
nici s, nu 2,nuiasc,% dup, mi/carea 2u4elor% ce-a7ea s,-i spun,$
Femeia sc,p, copilul din 2ra0e$ <,r2atu-s,u -ntinse m+inile /i-l prinse$
Femeia puse copilul la s+n% uit+nd s,-/i ridice c,ma/a$ Copilul -/i adun,
toate puterile /i scoase-un eam,t lun /i-at+t de puternic c, nu-0i 7enea s,
cre4i c, ie/ea dintr-o m+n, de carne 7e/te.it, de sete$
L S,-mi pun 9ainele domne/ti% spuse% cu las pierdut% ne7asta
mo/tenitorului% le,n+ndu-/i pruncul care-acum d,dea spasmodic din cap%
i42indu-se de coastele maic,-sii$
L ?i cu copiii ce facemB
3n lasul /i pe c9ipul ei se i7i spaima omului care pricepe fuler,tor
ro4,7ia lucrului pe care-l s,7+r/e/te$
<,r2atu-s,u -n9i0i de c+te7a ori -n sec% pentru a c+/tia timp$
L 7um to0i o dat,$
Femeia porni resemnat, al,turi de 2,r2atul ei5 ca din senin -ncepu s,
su9i0, /i s, tremure$ 3i cl,n0,neau din0ii mai r,u dec+t la friurile de 2alt,$
Cu-o m+n, 4+l0+i copilul c,ruia-i sc,pase 0+0a din ur,% cu cealalt, se-
a,0ase de 2ra0ul 2,r2atului ei$ 3l l,s, pe 2,r2at s,-i -m2race pe cei doi
copii mari -n 9aine de s,r2,toare /i s, le pun, pe um,r paftaua cu cap de
lup$ Ea sc9im2, cu mare reutate 6 -ntr-at+t -i tremurau m+inile 6 scutecele
pruncului care 0ipa ca din ur, de /arpe$
Nora cea mic, a Reelui -/i plim2a oc9ii de la 2,r2atu-s,u /i de la
socru-s,u% care-/i tot /opteau ce7a% la cumnatu-s,u% la cumnat,-sa /i la
copiii acestora$ Sim0i c, to0i puneau ce7a la cale de care pe ea n-o-
n/tiin0au% inima-i spunea c, ur4eau ce7a -mpotri7a ei /i-a copiilor ei$ 1e
ce-/i -m2r,cau cumna0ii copiii ca-n 4i de mare pra4nicB Pl,nuiau s, fu,B
A7ea s, fu, doar mo/tenitorul cu familia lui% iar cel,lalt fiu al Reelui /i-
ai lui s, r,m+n, pe m+na romanilorB Ca s,-i omoare ori s,-i duc, la Roma
JK@
- "LEANA #ULPESCU -
/i s,-i t+rasc,-n corteiul triumfal ca pe ultimii scla7iB (are ce puneau la
caleB <,r2atu-s,u% -n cele din urm,% se-apropie de ea$
L Tata ne-a adus ce7a de 2,ut% ce7a care 0ine timp lun de sete$
Femeia-l pri7i ne-ncre4,toare$
L Eu /i copiii mei nu 2em din 2,utura asta$
L 1e ceB o-ntre2, cu las sc,4ut /i 2l+nd 2,r2atul$
L -u bem%
L <ine% dar cum 7rei s, tr,im f,r, ap,B
L 1e c+nd sunt pe lume n-am au4it de alt, 2,utur, care s, 0in, de sete
afar, de ap,$
L Te ro eu s, 2ei$
<,r2atul se uita ru,tor -n oc9ii ei /i-i 7enea s, pl+n,$
L Po0i s, m, roi mult /i 2ine% eu nu 2eau /i nici pe copii nu-i las s,
2ea$
L Tre2uie% 4ise 2,r2atul /i-i 4+l0+i o m+n,$
L 1e ceB
L #in romanii$
L ?i dac, 7inB
L Femeie% tu e/ti ne2un,B #rei s-a.uni scla7,B
L ?i dac, n-a.un scla7,B
L CB
L Nu 7reau s, mor% m-au4iB ?i nu 7reau s,-mi omor copiii% m-au4iB
Femeia -/i pierduse cump,tul$ Ilasul ei r,sun, su20ire /i tremurat -n
toat,-nc,perea$
1ece2al 7eni -n fa0a ei /i mai -nt+i o 0intui cu oc9ii ca pe-o s,l2,ticiune
pe care-ar fi 7rut s-o supun, cu puterea pri7irii /i-a +ndului$
L Copila mea% c+nd te-ai m,ritat cu fiul meu /tiai c, te-a/teapt,
m,rirea% dar deopotri7, prime.dia$
L 1e ce s, m-a/tepte pe mine prime.diaB 1oar nu sunt ne7asta
mo/tenitorului$ Eu nu m-am m,ritat cu fiul m,riei-tale% am )ost m,ritat,% se
9ot,r- femeia s,-l -nfrunte pe Ree% -n fa0a c,ruia% -n alte-mpre.ur,ri% n-ar fi
-ndr,4nit nici oc9ii s,-i ridice$
L Te-ai m,ritat sau ai fost m,ritat,% pentru mine tot una e$ ?i pentru
romani$
L 1ac-au s, 7in, romanii% /tiu8 a.un scla7,$ Mai 2ine scla7, /i 7ieC
L Neamul meu, s+nele meu nu poate a.une scla7ul nim,nui$
L ?i m,ria-ta de ce nu te omoriB 4ise nor,-sa -n /oapt,$
JKD
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L C+rmaciul p,r,se/te ultimul cora2ia care se scufund,% copila mea$
Reele se uit, cu mil, /i cu 2l+nde0e -n oc9ii femeii al c,rei c9ip se
destinse deodat,$ Ea-/i culc, -ncet pruncul pe masa lun, de piatr, din
dreapta -nc,perii$ 3/i potri7i 9ainele% -/i -ndrept, capul% se-apropie de Ree$
L Cru0,-m,% doamne% /i d,-mi mie mai -nt+i$
1in oc9i -i ar,t, Reelui pe cei trei copii ai ei$
F,r, s,-/i ia r,mas-2un de la nimeni /i f,r-a mai pri7i pe cine7a% cu pas
r,2it% ca tras, de-o a0,% se duse -ntr-un col0$ 3ntoarse un .il0 cu fa0a la
perete% se-a/e4, la mi.loc% -/i potri7i poalele% se uit, la cele c+te7a pic,turi
f,r, culoare din fundul cupei% -nc9ise oc9ii /i 2,u$ :Ast, prim,7ar, mi-a
c+ntat cucul -n fa0,;% fu cel din urm, +nd al ei$
Mo/tenitorul% ne7asta /i copiii lui% me4inul /i copiii lui 6 -m2r,ca0i ca la
marile s,r2,tori 6 plecau enunc9ii -n fa0a reelui pentru a-/i lua r,mas-
2un$ Se-a/e4, apoi fiecare la locul r+nduit de datin, /i-/i duse cupa la ur,$
:C+t a/ fi 7rut s, m, 7,d prima doamn, a 0,rii% darC N-am a7ut parte$
<ie0ii mei copila/i% ce soart, pe 7oiCA;$ Acesta fu cel din urm, +nd al
primei nurori a Reelui$
1ece2al% nemaipri7ind -n urm,% se-ndrept, spre u/a de tain,$ L+n,
perete% nemi/cat,% -l a/tepta ne7ast,-sa% care -ntre timp strecurase otra7, -n
ura pruncilor a/e4a0i pe masa de piatr, unul l+n, altul$
Reele o str+nse la piept$
L Cu 2ine% femeie$
Reina -nenunc9e -n fa0a Reelui /i-/i plec, fruntea pe m+na lui
dreapt,$
L Cu 2ine% m,ria-ta% i42uti ea s, murmure printre din0ii -ncle/ta0i$
Reele ie/i din -nc,pere f,r, s, se uite-n urm,$ Reina se ridic, -n
picioare /i num,r, pa/ii 2,r2atului ei% pa/i care% o 7reme% se mai au4ir,
dincolo de perete$ Ultima ei le,tur, cu 7ia0a se sf+r/ea o dat, cu 4omotul
ultimului pas al Reelui$ Se uit, -n lunul s,lii tronului$ :C+t mi-a mai
2,tut inima pentru scaunul ,sta% c+t mi-a mai 2,tut inimaA;$ 1in ad+ncurile
fiin0ei sale se-aduna un n,duf n,7alnic /i r,scolitor% care-i -n,2u/ea
r,suflarea$ 1esc9ise deodat, ura lar% precum pe/tele care-/i trae ultima
suflare pe uscat% /i scoase-un urlet lun -n timp ce% fr+n+ndu-se din toat,
-n,l0imea% se-a47+rli cu fa0a la p,m+nt$ 3ntins,% cu 2ra0ele dep,rtate de trup%
ca o r,stinit, pe crucea ne7,4ut, a sor0ii% emea-n ne/tire$ 3ntr-un t+r4iu%
suspin+nd tot mai rar% se re4em, -n coate$ ?terse cu podul palmei lacrimile
cu care udase pardoseala$ Ridic+ndu-se-n /e4ut -/i spri.ini capul -n palme$
JKE
- "LEANA #ULPESCU -
:(% 4ei% ce e 7ia0a omuluiA C+t, m+r/,7ie /i pentru ceBA C+t, ne-ndurare-
am a7ut -n suflet% c+0i oameni am pedepsit% pe c+0i am nedrept,0it /i cum nu
m-am +ndit niciodat, la clipa asta;$ Acest ultim cu7+nt i-o aminti pe
slu.nica ei% Asta$ 3/i trecu o m+n, prin fa0a oc9ilor ca pentru-a sc,pa de-o
+nanie sup,r,toare$ S,ri de-odat,-n sus% -nsp,im+ntat, de +ndul c,
romanii ar fi putut s-o ,seasc, 7ie$ C+nd d,du cu oc9ii de to0i ai ei%
-n0epeni0i -n ultima lor stare pe-acest p,m+nt% -/i duse-am+ndou, m+inile la
ur, pentru a-/i st,p+ni un eam,t$ P,/i cu ri.,% de parc, s-ar fi temut s,
nu le tul2ure lini/tea$ Se c9inui /i-o aduse pe nor,-sa cea mic, -n 2ra0e pe
locul ce i se cu7enea% al,turi de me4inul domnesc% apoi o-m2r,c, -n
9ainele de mare pra4nic% dup, cum se c,dea -n cea mai solemn, clip, a
trecerii ei pe p,m+nt$ Le puse-apoi nurorilor -n poal, fiec,reia pruncul ei$
1in -nc,perea al,turat,% se opinti s, tra, dup, ea co7orul -nust ce se-
a/ternea o dat, pe an -ntre u/a principal, a s,lii tronului /i .il0ul domnesc%
-n 4iua c+nd se s,r2,torea c+te un an de la -ncoronarea lui 1ece2al$ 1up,
ce desf,/ur, co7orul /i-l -ntinse cu t,lpile% se a/e4, pe prima dintre cele trei
trepte care desp,r0eau locurile familiei domne/ti de sal,$ Scoase-o n,fram,
de la 2r+u /i se /terse de n,du/eal,$ I+r2o7it, ca su2 po7ara c+tor7a
secole% t+r/+ind pasul% a.unse-n -nc,perea al,turat, s,lii domne/ti$ Se
de42r,c,% -/i -mp,turi 9ainele purtate% -/i /terse trupul de sus p+n, .os cu-o
2ucat, de p+n4,-nmuiat,-n 7in% se primeni cu 9ainele de mare pra4nic$
Acum se afla la u/a care d,dea spre sala tronului$ Se-ndrept, spre arcul de
piatr, 2oltit pe su2 care-/i f,cea Reele intrarea la pra4nice$ Aici -/i mai
potri7i o dat, faldurile mantiei% se-ndrept, din umeri% d,du capul pe spate
/i porni cu pas falnic spre tron ca /i c+nd -ntreul neam al dacilor ar fi a7ut
pri7irea a0intit, asupra ei$ :C+nd -n7e0i s, te smere/ti -n fa0a 7ie0ii% 7ine
moartea;% se +ndea Reina% -n timp ce c,lca ap,sat pe mi.locul co7orului
auriu$ Urc, cele trei trepte$ C+nd se uit, iar la fiii% la nepo0ii /i la nurorile ei
i se t,ie r,suflarea ca la o pri7eli/te nea/teptat,$ At+ta c+t -/i 7,4use de
trupul /i de-ndatoririle sale% cele din urm, pe lumea /tiut,% uitase de ei$ Se
aplec, asupra fiec,ruia /i-l s,rut, pe frunte$ Copiii r,m,seser, cu oc9ii
desc9i/i$ :C+t de ciudat e s, te olinde/ti -n oc9i care nu te mai 7,dA;$ (
clip, se +ndi s, le-nc9id, pleoapele$ Nu$ Tre2uia s, r,m+n, cu oc9ii
desc9i/i$ Romanilor 6 care-a7eau s,-i ,seasc, pe mor0ii ree/ti 6 oc9ii
desc9i/i ai copiilor tre2uiau s, le r,m+n,-n suflet ca o 7e/nic, mustrare$
C+nd a7eau s, se-a/tearn, la masa 7ictoriei /i c+nd a7ea s, le fie lumea
JKG
- SRUT PMNTUL ACESTA -
mai dra,% peste 7reme% s,-i fulere-n suflet pri7irea al2astr, /i-
ncre4,toare a /ase perec9i de oc9i$ ?i s, nu le mai ti9neasc,$ Niciodat,$
Pe ta2laua .il0ului ei de prim,-doamn, a 0,rii o a/tepta cupa$ 1ece2al o
pusese acolo$ Un semn de ultim, cinstire adus celei care-i -nso0ise o parte
din 7ia0, la 2ine /i la r,u$ Reina se-a/e4, cu mare ri.,$ 3/i potri7i
faldurile% lu, cupa -n m+n,% se uit, la 2,utura pu0in, /i f,r, culoare ca -ntr-
o mare a nem,rinitelor taine-ale 7ie0ii /i-ale mor0ii% care-ar fi a7ut
menirea s,-i de47,luie ce-nsemna repedea trecere a omului pe p,m+nt5 se-
n0epeni -n .il0% -nc9ise oc9ii /i d,du 2,utura peste cap$ :Primi0i% 4ei% -nc, un
suflet care las,-n urm, lumea 4,d,rnicieiA;$
S
3naintea apusului soarelui% -n sala tronului numai dou, .il0uri r,m,seser,
oale$ 3n toate celelalte% a/e4at fiecare dup, ran% se aflau oamenii de
credin0, ai lui 1ece2al% care socotiser, c, acolo se cu7enea /i li se cu7enea
s,-/i sf+r/easc, 4ilele% al,turi de neamul celui pe care cu cinste-l slu.iser,
p+n,-n ultima lor clip,$
La un moment dat% -n sal, intr, Parianeu% c,petenie-a unui neam din
R,s,rit% aliatul lui 1ece2al$ #oinic% al2-trandafiriu la fa0,% ,l,ios%
petrec,re0 /i 9a4liu -n -mpre.ur,ri o2i/nuite% cu un fel de-a 7or2i -n care
cu7intele se 2uluceau unele peste altele ca ni/te cai n,r,7a/i 6 de-aceea
reu de-n0eles% dar totdeauna pline de t+lc 6 Parianeu% pe care-l lua repede
iure/ul s+nelui s,u n,7alnic% era ata oric+nd s,-/i pun, 7ia0a-n prime.die
dac, era 7or2a s, se-arunce-asupra du/manului$ 3ndat, -ns, ce afla r,a4ul
s, se +ndeasc,% a/e4at /i socotit% la moarte% Parianeu era apucat de-o
asemenea spaim,% -nc+t ar fi luat-o ca ne2unul -ncotro ar fi 7,4ut cu oc9ii%
numai s, uite-acel +nd$ Trufa/ din fire% o2i/nuit s, i se dea ascultare ca
unei c,petenii ce se afla% reu se-n7,0ase cu +ndul de-a se pleca -n fa0a lui
1ece2al spre a-/i p,stra ranul -ntre-ai lui$ ?i iat, c, doar pentru a-/i p,stra
7ia0a putea fi ne7oie s, te pleci p+n-a te face una cu p,m+ntul$ 3ntr-o
r,2ufnire de re7olt,% la +ndul plec,rii capului -n 0,r+n, 6 ceea ce-l a/tepta
nere/it dac, pica-n m+na romanilor 6 Parianeu -i ceru lui 1romi9ete
otra7,$ <,tr+nul -i d,du f,r, niciun cu7+nt /i f,r, str+nere de inim,$
3n7,0ase-at+t de 2ine s,-i deose2easc, pe cei care cereau 2,utura 7e/nicei
lini/ti pentru-a trece la 7e/nica lini/te de-acei care-o cereau doar pentru-a
fi -n r+nd cu primii% -nc+t ar fi f,cut prinsoare pe orice /i cu oricine -n
JJK
- "LEANA #ULPESCU -
pri7in0a celor pe care-a7ea s,-i -nt+lneasc, a doua 4i 7ii /i ne7,t,ma0i$
Parianeu f,cea parte% at+t c+t se pricepea 1romi9ete la oameni% dintre cei
prea lea0i de 2ucuriile 7ie0ii% multe-pu0ine c+te erau% pentru-a le fi
sc9im2at pe dreptul de-a te pleca doar -n fa0a ta -nsu0i$ 3n momentul -n
care-i ceruse lui 1romi9ete otra7a% Parianeu era 9ot,r+t s,-/i ia r,mas-2un
de la 7ia0, /i ar fi 2,at fierul -n oricine-ar fi pus la-ndoial, 2una-credin0, a
acestei 9ot,r+ri$ Primul fir de pai ie/it -n cale a7ea s, fie 2ine-7enit pentru
a-l face s,-/i sc9im2e +ndul /i a i-l -ncurca iar,-n odonul care pripone/te
amarnic omul de 7ia0,$
C+nd Parianeu d,du cu oc9ii de mor0ii din sala tronului% mai -nt+i se
frec, la oc9i5 nu-i 7enea s, cread, c,% a/a cum st,teau% pa/nic a/e4a0i ca la
un sfat de coroan,% oamenii aceia nu mai erau -n 7ia0,$ Nu 7,4use niciodat,
un mort st+nd -n scaun$ #,4use mor0i at+rna0i pe 4iduri de cet,0i5 mor0i
spinteca0i /i c,lca0i -n picioare de oameni5 cu 0estele 4dro2ite de 9ioae
9intuite5 mor0i r,ma/i cu un picior -n scara /eii% m,tur+nd cu capul /i cu
trupul c+mpul de 2,taie-n oana calului care se tre4ea deodat, f,r, c,l,re05
7,4use mor0i al2i0i de apele-n care se-necaser,5 mor0i -nneri0i de tr,snetul
care-i lo7ise5 mor0i de moarte 7enit, la sorocul 9,r,4it de soart,%
dormindu-/i lini/ti0i somnul% cu m+inile-adunate a pace pe piept5 dar mor0i
de 7oia de a-/i lua 7ia0a% a/e4a0i -n scaun ca la pra4nic% nu 7,4use$
Parianeu r,mase pironit -n u/,$ Se afla -n sala tronului% a7ea otra7a
asupra lui% romanii a7eau s, intre cur+nd -n Cetate$ Nimic nu se sc9im2ase
fa0, de clipa-n care se-nf,0i/ase 2,tr+nului 1romi9ete$ Sim0ea ne7oia s,
ias, din -nc,perea aceea% de parc, mor0ii ar fi-n9i0it tot aerul din .ur$ :Ar
fi tre2uit s, m, sf,tuiesc cu 1romi9ete$ El a 7,4ut multe la 7ia0a lui$ Ce s,
m, sf,tuiescBA 1oar nu-/i -nc9ipuia c,-i cer otra7, ca s, m, o2lo.esc de
2,t,turi ori de +lci$ Suntem oameni -n toat, fireaA;% se mustr, Parianeu%
st+nd cu oc9ii-nc9i/i pentru a-/i aduna mai 2ine +ndurile$ 1esc9ise iar,
oc9ii /i porni cu pas m,surat de-a lunul s,lii% uit+ndu-se la fiecare dintre
cei petrecu0i$ 1+nd /i de unii care nu-i fuseser, prea drai -n 7ia0,% parc,
mai c,p,t, ni0el cura.% parc,-i 7eni s, mai tr,iasc,$ Afar, de-nstr,inarea pe
care-o aduce cu sine -n0epeneala mor0ii% pe niciun c9ip nu se citea
-mp,carea ori lini/tea$ Adormiser, to0i -ncr+ncena0i% de parc, s-ar fi-
ndreptat spre noi confrunt,ri cu cine-/tie-ce al0i romani ai celei lumi$
A.unse -n fa0a tronului$ 1in dreapta /i din st+na pri7eau -ncre4,toare
patru perec9i de oc9i$ Pe c9ipurile celor patru 7l,stare domne/ti% lini/tea
ne7ino7,0iei se unise cu 7e/nica senin,tate$ Parianeu d,du cu oc9ii /i de
JJJ
- SRUT PMNTUL ACESTA -
cei doi prunci dormind fiecare-n 2ra0ele mamei lui% cu oc9ii mari desc9i/i
/i cu ura ni0el c,scat,% ata parc, s,-/i primeasc, 9rana$ Lui Parianeu i se-
nmuiar, enunc9ii$ Lacrimile-i cureau /iroaie$ Nu mai 7edea nimic -n fa0a
oc9ilor$ Tre2uia s, se a/e4e% nu-l mai 0ineau picioarele$ Pip,i pe or2e/te /i
se l,s, -ntr-un scaun ol$ 3ntr-un t+r4iu -/i /terse lacrimile /i se uit, -nainte
f,r, 0int,$ :Fiecare cu soarta lui$ Nu po0i lua asupra ta ceea ce i-a fost
9,r,4it altuiaA;$ Se ridic, din /ale% 0in+ndu-se de enunc9i% ca dup, o mare
osteneal,$ A2ia atunci -/i d,du seama c, st,tuse pe tronul lui 1ece2al$
Plec,% uit+ndu-se-n p,m+nt$ A.un+nd la u/,% -/i aduse-aminte c, nu-i
7,4use printre mor0i pe :,i doi cumn,0ei;8 <icilis /i 1ruxilis$ :1ac, ei%
care erau oamenii de credin0,-ai lui 1ece2al% m+na lui dreapt,% nu /i-au
luat 7ia0a% s, mi-o iau euBA;$ Se mai uit, o dat, de-a lunul s,lii tronului$
:Pai s, nu ne-ascundem -nd,r,tul altora$ 1e ce s, nu recunosc eu cinstit c,
nu-mi e mie a-mi lua 4ilele cum nu-i e c+inelui a line sareA;$
S
<icilis% cu pasul m,runt% potri7it f,pturii lui de-o /c9ioap,% se-apropie
de Ree$ Hin+nd capul -n .os% fiindc, nu se cu7enea s,-l 7ad, nimeni
pl+n+nd$ Se opri-n fa0a su7eranului /i puse-un enunc9i -n p,m+nt$ Cu
sufletul -necat de durere% 1ece2al se uit, la omule0ul care% cople/it de-
am,r,ciune /i pr,7,lit la picioarele lui% p,rea un copil de /apte-opt ani$
<icilis lu, m+na dreapt, a Reelui /i-i s,rut, inelul cu-nsemnele puterii$
1ece2al se-aplec, /i-l ridic, pe <icilis$ 3l str+nse apoi la piept$ Sfetnicul lui
de-o 7ia0,$ Pe 7remea c+nd a7ea cam doispre4ece ani% 1ece2al luase su2
o2l,duirea lui un 2,ie0el de cel mult 4ece% m,run0el% pl,p+nd% retras /i
t,cut% de care to0i copiii de 7+rsta lui r+deau -n fel /i c9ip fiindc, el% 2ietul%
nu i42utea nici m,car s, 0in,-n m+ini un arc% dar,mite s,-l mai /i-ncorde4e$
3ntre copiii care tre2uiau s, fie 7oinici /i aeri% 2uni s, m+nuiasc, arcul /i
spada ca s,-/i apere mai t+r4iu p,m+ntul% copilul m,run0el% pric,.it 6 a
c,rui sinur, arm, era aerimea min0ii 6 nu-/i afla nici prieteni% nici loc$
Copilul ,sta a7ea s-a.un, sfetnicul cel mai apropiat al reelui 1ece2al$ El
era <icilis$ A.uns la 7+rsta 2,r2,0iei% lui 1ece2al nu-i fusese reu s, 2ae
de seam, c, t+n,rului /i pl,p+ndului s,u prieten i se topea sufletul dup, o
7eri/oar, mai dep,rtat, a 7iitorului ree% asupra c,reia /i-acestuia -i
-nt+r4iau de multe ori oc9ii$
JJ!
- "LEANA #ULPESCU -
1ece2al% /tiind c, nu-/i putea 9ot,r- sinur c,s,toria% se +ndise c, fetei
aceleia i s-ar fi potri7it mai mult s-a.un, o dat, /i-o dat, printre doamnele
de frunte-ale 0,rii 6 poate c9iar urm,toare 1oamnei 6 dec+t 0iitoare a
7reunui -nalt dre,tor /i% de ce nu% c9iar a Mo/tenitorului% dac, ei doi
a7eau s,-/i tot arunce pri7iri -n care 0+/nea foamea sufletului /i-a trupului
t+n,r% fript de dor de draoste$ <icilis se -mpu0ina cu fiecare 4i$ Se topea
7,4+nd cu oc9ii% mistuit de draoste$ Tem+ndu-se s, nu se dea de ol prin
7reun cu7+nt sau prin 7reo pri7ire /i astfel s,-nlesneasc, prile. de 4+m2ete
dispre0uitoare sau pline de comp,timire% el se uita doar pe furi/ la fat, /i se
ferea s, se afle prea aproape de ea$ 3ntr-o 4i% 1ece2al -l -ntre2ase% pe
nepus,-mas,% dac, dorea s, se-nsoare cu Aptasa$ Acesta era numele fetei
frumoase c,tre care 42urau multe +nduri de 2,r2at$ Lui <icilis -i pierise
raiul$ 3/i ap,sase-nd+r.it m+inile una peste alta% pentru a-/i domoli /i mai
ales pentru a-/i ascunde tremuratul$ 3ntr-un t+r4iu% cu un 4+m2et plin de
7isare /i de team,% <icilis /optise8 :1oamne% ar 7rea oare s, m, ia de
2,r2atC pe mineB;% /i-/i trecuse-o m+n, peste trupul ca un 7re. oprit din
cre/tere$ :1eocamdat, eu te-ntre2 pe tine dac, 7rei s-o iei de ne7ast,5 ce-o
7rea d+nsa r,m+ne de 7,4ut;$ 1ece2al se dusese la fat, /i-i spusese f,r,
ocoli/uri c, 7enise s-o pe0easc, pentru prietenul s,u$ Lui 1ece2al nu-i
sc,pase de4am,irea fetei care o clip, tr,sese n,de.de c, Mo/tenitorul
7enea s,-i cear, ce7a pentru sine% c9iar dac, nu c,s,torie$ Fata se uitase-n
oc9ii lui cu de4n,de.dea omului care 7ede n,ruindu-i-se toate 7isurile
dintr-o dat,$ Prin pri7irea ei% pe l+n, de4n,de.de% trecuse-n sufletul
Mo/tenitorului% -ntr-o clip,% /u7oi de draoste c+t pentru o 7ia0,$ Cum ar fi
iu2it-o el% atunci% acolo% pe loc% cu pofta care st,tea -nfipt,-ntr--nsul ca
tr,snetul ata s, fac, pr,p,d pe unde trece$ 3n7,0at s, s,-nfr+ne4e /i s, se
st,p+neasc,% a/a cum se c,dea celui care 7oia s, st,p+neasc, peste al0ii%
-nc9isese oc9ii /i-/i spusese-n sinea lui% aspru /i r,spicat de par-ar fi s,pat
cu dalta -ntr-o piatr,8 :Nu tre2uieA;$ C+nd desc9isese oc9ii% peste foc
trecuse ploaia$ :Aptasa% s, /tii c, eu 0in la <icilis% /i-l respect$ E om de/tept
/i-n7,0at;$ :Am s,-l respect /i eu% m,ria-taC 1ac, asta 0i-e 7oiaA; ?i fata
oftase$ <icilis n-a7ea s, /tie niciodat, ce cu7inte se sc9im2aser,-ntre
-naltul s,u prieten /i ocrotitor /i cea care a7ea s,-i fie ne7ast,$ Ne7enindu-i
niciodat, s, cread,-ntr-at+ta noroc /i tem+ndu-se s, cercete4e c+t de tare
era piatra pe care se-ntemeia acesta% <icilis um2la pe l+n, ne7ast,-sa de
parc-ar fi fost un ou moale$ Ea se purta ca o ne7ast, supus,% care n-a7ea alt
+nd dec+t s, fac, cinste 2,r2atului /i casei sale% -n7er/un+ndu-se-n tre2uri
JJ&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
ospod,re/ti /i-n cre/terea celor trei copii ai ei% un 2,iat /i dou, fete%
-n7er/un+ndu-se cum fac mul0i dintre cei care% uci+nd timpul% cred c, ucid
/i c+te un +nd 2ine-ascuns care nu le d, pace sufletului$ Nea7+nd a-i
aduce ne7esti-sii nici o-n7inuire% c+t de m,runt,% <icilis aducea o-n7inuire
c+t lumea de mare sor0ii care f,cuse s, nu fie iu2it$
S
:C+t, minte /i c+t, /tiin0,-ncap -n omul ,sta de-o /c9ioap,$ Ce p,catA;$
L "art,-m,% doamne% dac, 0i-am re/it% /opti <icilis$
L Ce 7rei s, faci% <icilisB -l -ntre2, Reele cu las sc,4ut /i r,u/it$
<icilis -l pri7i cu triste0e /i-nclin, capul% cum f,ceau prin/ii de r,42oi%
semn c, r,42oiul lui cu soarta se-nc9eia$
L 1u-te-n sala tronului% la locul t,u$
1in acel moment% Reele nu-l mai pri7i$
<icilis n-a7ea de +nd s, mear,-n sala tronului$ 3i po7estise Parianeu%
scuturat de roa4a pe care tre2uia s-o de47,luie cui7a% c,ci altfel sim0ea c,
i-o ia mintea ra4na$
A7ea s, se retra,-ntr-un un9er numai de el /tiut% unde pl+nsese de-
at+tea ori /i-/i d,duse cu pumnii-n cap% nemul0umit de sine /i sup,rat pe
soart,$ El tre2uia s, piar,-n sinur,tate% a/a cum tr,ise% fiindc, nici
pre0uirea /i prietenia Reelui% nici respectul ne7estei /i-al copiilor nu
i4oniser, sinur,tatea care se statornicise-n sufletul lui% ca un du/man de
neclintit /i care nu se l,sa dus cu /o/elele /i cu momelele m,ririi /i-ale
cinstirii$
<icilis era unul dintre-acele suflete pustii care nu cunosc -mp,carea cu
ele -nsele /i% de-aici% nici -mp,carea cu lumea$
1ruxilis% care urma -ntru totul pilda cumnatului s,u 6 -ntru totul c+t -l
ducea mintea% c,ci nu se putea spune c, ar fi /tiut latine/te ori rece/te /i
nici c, ar fi cunoscut toate c+te se /tiau despre lume /i despre 7ia0,% ca
<icilis 6 cu capul -n p,m+nt ca /i-acesta% de/i n-a7ea lacrimi de-ascuns% se
l,s,-n enunc9i -n fa0a lui 1ece2al /i-i s,rut, inelul$ Luat de m,re0ia clipei%
1ruxilis se tre4i spun+nd8
L 1oamne% te 7oi urma p+n, la ultima suflare$
:Ultima suflare a cuiB;% se +ndi su7eranul /i 4+m2i amar% -n timp ce-i
-ntindea lui 1ruxilis m+na ca pe-o punte -ntre clipa de fa0, /i cea de pe
urm,$
JJ'
- "LEANA #ULPESCU -
L 30i mul0umesc% 1ruxilis% mi-ai fost un a.utor credincios% rosti Reele%
mai ales de draul lui <icilis care% afl+ndu-se la c+0i7a pa/i mai -ncolo% -i
putea au4i cu7intele$
*
Folosindu-se de-n7,lm,/eala iscat, la n,7,lirea du/manului -n cetatea-
de-scaun% 1ece2al o luase c,tre Mia4,noapte% urmat de-o ard, restr+ns,$
La pu0in timp dup, ce sc,paser, din Cetate% 1ece2al /i-nso0itorii s,i%
printre care se aflau /i 1ruxilis% Tantinis /i C9e2risis% tre2uiser, s, se
opreasc, la un i47or ascuns -ntr-un 9,0i/% pentru a-/i ad,pa caii /i pentru a
se-ad,pa ei -n/i/i$ Altfel ar fi pierit de sete /i unii /i al0ii$ Merser, o 2un,
2ucat, de drum pe poteci de p,dure str,.uite de arca/i ascun/i -n copaci%
o/teni care le d,deau de /tire prin c+te un fluierat c, nu se 7ede nicio
prime.die c+t cuprindeau ei cu oc9iul$
1ece2al -ncerca s,-/i adune mintea -n .urul unui sinur +nd8 drumul
spre Mia4,noapte% sinurul fir de lumin, care mai r,42,tea prin p+cla
-nfr+nerii$ "42+nda acestui fir de lumin, 0inea de timpul c+t oamenii din
Cetate se mai puteau -mpotri7i romanilor% timp -n care s, nu se 2ae de
seam, lipsa Reelui$ Apoi% a.uns -n Mia4,noapte 6 dac,-i era dat s-a.un,
6 r,m+nea de 7,4ut c+t -i tr,ea inima pe mai-marii tri2urilor de-acolo s,
porneasc, la 9,ituit /i la 9,r0uit armatele romane% fiindc, la un r,42oi -n
lee siur c, ace/tia nu s-ar fi -ncumetat% sor0i de i42+nd, neexist+nd$ S-ar
fi putut de-asemenea ca acele c,petenii de-un neam cu el s,-l i4oneasc,%
/tiut fiind de c+nd lumea c, doar la c+/ti% la petrecere /i la 2ine tot natul
0i-e prieten /i c9iar rud,% pu0ini -nso0itori afl+ndu-0i la pau2, /i la neca4$
S-ar fi putut% la fel de 2ine% s,-l primeasc, fr,0e/te% cu 2ra0ele desc9ise /i-
apoi s,-i fac, de petrecanie pe nesim0ite% a/a fel ca nimeni s, nu /tie pe
unde i-ar fi putre4it oasele$
Treceau la trap -ntins pe su2 copaci 2,tr+ni care-/i -mpreunau crenile
-n 2olte um2roase$ :C+nd te +nde/ti c, pe lume sunt oameni care-acum%
afla0i la um2ra 2inecu7+ntat, a unei p,duri% se pot opri% -/i pot priponi
calul% se pot -ntinde-n iar2, /i se pot uita la cio2urile de cer care luminea4,
prin desimea frun4elor% pot 0ine un pai -ntre din0i /i pot 7isa la frumuse0ea
firii% pot trae un pui de somn% le,na0i de ciripitul p,s,rilor$ At+0ia oameni
care pot face-at+tea lucruri% fiindc, pentru ei este pace$ <iat, m,rire% ce
scump e/ti pl,tit,A Pentru unii e pace$ ?i pentru 7oi% draii mei$ Pacea
JJ*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
7oastr, n-o mai poate nimeni tul2uraA;$ A/teptarea -ncordat,% cu +tul
-ntins ca o stran, de arc% cu urec9ea ciulit,% cu oc9ii plim2a0i -ntruna pe
4idurile Cet,0ii% cu lim2a -ncleiat, de sete /i cu picioarele umflate de-at+ta
um2let printre oameni% pentru a-i -ndemna s,-/i 0in, firea% -l f,cuser, s,-i
uite pe cei drai lui% pleca0i dincolo% a/a cum 7ia0a i42ute/te totdeauna s,
/tear, prin nenum,ratele /i ne-ncetatele ei ri.i c9ipul mor0ii$
Tantinis cu dreapta 0inea fr+ul calului /i cu st+na se tr,ea mereu de
2ar2a ascu0it,% ca de 0ap% 7r+nd parc, s-o smul, ori s-o cur,0e de ciulini$ 3l
urmase pe 1ece2al% f,c+ndu-/i socoteala c, -n Cetate pu0ini -i erau sor0ii
de-a fi sc,pat cu 7ia0, /i c,% oricum% c9iar dac, era prins -nso0indu-l pe
Ree% iure/ul luptei% -n care totul e pe 7ia0, /i pe moarte% -n care nimeni n-
are alt nume dec+t :du/man;% iure/ul acesta -n care nimeni nu 7rea altce7a
dec+t s+ne% c+nd nimeni n-are timp s, se uite-n oc9ii nim,nui% iure/ul
a7ea s, se mai fi domolit$
Acolo unde-nc,pea 7or2, -nc,pea de multe ori /i-n0eleere$ 1e c+te ori
o 9ot,r+re nu se sc9im2,-n fa0a unei pri7iri% a unui oftat sau a unui cu7+nt$
Pentru a-/i fi luat 7ia0a nu era niciodat, prea t+r4iu$ Ne7ast,-sa /i ,i doi
copii ai lor erau la ad,post -n Mia4,noapte% la un cumnat% cu odoarele de
mare pre0 /i cu 9ainele scumpe$ C+t era 7ia0,% era /i n,de.de$ :(m tr,i /i-
om mai 7edea;% -/i spuse Tantinis% -nc9eind 6 a c+ta oar,% oareB 6 aceea/i
7or2ire cu sine -nsu/i$
S
1ac, l-ar fi luat cine7a la repe4eal, cu-ntre2,rile% 1ruxilis n-ar fi putut
spune de ce-l urmase pe 1ece2al$ 1e c+nd se-nsurase cu Arata% sora mai
mic, a Aptasei% 1ruxilis urmase f,r, a2atere pilda lui <icilis% :cumnatul ,l
mare;% cum -l numea el pe sfetnicul Reelui$ Mai -nt+i% 1ruxilis socotea c,
cine era cel mai mare n-a7ea cum s, nu fie /i cel mai 2un$
La unul dintre sfaturile ree/ti% cel -n care li se spusese s-aduc, toate
lucrurile de pre0 pentru a fi puse la loc siur -mpreun, cu odoarele cur0ii%
c+nd C9e2risis -l -nfruntase% 7or2a-7ine% pe Ree% spun+ndu-i c,% potri7it
firii omene/ti% nimeni n-a7ea s-aduc, tot, 1ruxilis 6 de/i aceast,
:-ntrolocare; -l atinea /i pe el ca /i pe ceilal0i 6 l-ar fi ucis pe C9e2risis% /i
nu din f,0,rnicie% pentru a fi pe plac Reelui% cum ar fi cre4ut oricine% ci
fiindc, el din ad+ncul lui sim0ea ne7oia s, fie de partea celui mai mare% ca
fiind /i cel mai 2un /i% prin urmare% nesupus re/elii$
JJ@
- "LEANA #ULPESCU -
( dat,% -n :consiliul principelui;% cine7a -ntre2ase pe altcine7a cum de-
acest altcine7a nu-i ripostase lui Traian -ntr-o discu0ie -n care era e7ident
c, -mp,ratul n-a7ea dreptate$ :Fiindc, el =Traian> are cu trei4eci /i una de
leiuni dreptate mai mult, dec+t mine;% r,spunsese acel altcine7a /i
4+m2ise cu-n0eles$
1ruxilis nu punea niciodat, la-ndoial, dreptatea lui 1ece2al /i nici
-naltele daruri ale :cumnatului ,l mare;% care nu deea2a a.unsese -nalt-
sfetnic al Reelui% sfetnic -n fa0a c,ruia tot omul se pleca% pentru
de/tept,ciunea% pentru -n0elepciunea /i pentru /tiin0a lui% prin care% dac, s-
ar fi luat la-ntrecere cu #e4ina% Marele Preot% l-ar fi 2iruit /i pe-acela$
Numai pi4ma/ii% mai ales cei care-i .induiau locul% n-a7eau oc9i s,-l 7ad,%
-l credeau -n stare de toate m+r/,7iile p,m+ntului /i pre4iceau c,% -ntr-o
2un, 4i% 1ece2al a7ea s, se c,iasc,-de-ncrederea cu care-l -n7rednicise$
Ace/tia% din st+rpitur, /i din n,p+rc, nu-l scoteau pe -naltul-sfetnic$ 1e
c+te ori se afla -n lume /i i se punea 7reo-ntre2are ca unuia cu neamuri at+t
de sus-puse% 1ruxilis se sume0ea -ntr-o t,cere cu care 7oia s, dea de-n0eles
c, nicio tain, de la Curte nu-i era str,in,% dar c, nu-i era -n,duit s-o
de47,luie$ 1e fapt% 1ruxilis nu /tia o 2oa2, mai mult dec+t se 7or2ea 6 de
fa0, cu to0i cei de-o seam, cu el 6 -n sfatul Reelui$ <icilis nu era omul
care s, se dest,inuie cui7a$ P+n, a nu-i cunoa/te firea-nc9is,% l,s+ndu-se
p,c,lit de 2un,7oin0a pe care <icilis o ar,ta neamurilor ne7esti-sii% fiindc,%
a/a socotea el c, tre2uie s, se poarte oamenii -ntr-o familie% 1ruxilis
-ncercase s,-l tra, pe cumnatu-s,u de lim2, cu pri7ire la Ree% f,r, +nd
s, se ro4,7easc, fa0, de al0ii cu cele aflate% ci doar pentru a c,p,ta
importan0, el -n sine/i c+t /i fa0, de sine$
<icilis se uitase 2l+nd -n oc9ii lui 1ruxilis /i-i pusese o m+n, pe 2ra08
:Cumnate% mai 2ine s, 7or2im despre altce7a% /i acum /i alt, dat,;$ ?i se
uitase iar -n oc9ii lui 1ruxilis$ 3n pri7irea primului-sfetnic domnesc plutea
totdeauna um2ra de ne/ters a umilin0ei din lumina oc9ilor c+inelui 2,tut
sau a celui de pripas$
1in 4iua aceea% 1ruxilis% pe care su20irimea min0ii nu-l d,dea afar, din
cas,% -ncepuse% f,r, s, fi putut s,-/i t,lm,ceasc, de ce% s, se team, de
cumnatu-s,u :,l mare;% cu o team, din ad+ncul fiin0ei% aceea/i pe care-o
sim0ea c+nd -/i -ndrepta +ndul spre puterile ne7,4ute$
<icilis primise o dat, cu 1ruxilis por0ia de otra7, de la 2,tr+nul
1romi9ete$ <icilis -/i luase r,mas-2un de la Ree cu +ndul de a-/i lua
7ia0a$ Pentru prima oar, de c+nd -l cuno/tea pe <icilis% cumnatu-s,u nu-i
JJD
- SRUT PMNTUL ACESTA -
urmase pilda$ (tra7a o a7ea asupra lui% dar nicio clip, nu-i trecuse prin
minte s-o /i foloseasc,$ 1e fapt% dac-ar fi fost timpul /i locul s,-/i
cercete4e cinstit cuetul% 1ruxilis ar fi tre2uit s, recunoasc,% m,car -n
sinea lui% c,-l urmase pe 1ece2al mai ales pentru a sc,pa de pri7irea 7e/nic
plin, de m+9nire a cumnatului s,u /i care% la un moment dat% ar fi putut fi
/i plin, de-n7inuire -n fa0a -nc,p,0+n,rii lui 1ruxilis de-a r,m+ne-n 7ia0,$
:1e dincolo nu s-a-ntors nimeni$ E 7reme destul, s, ne str,mut,m$ C+nd
ai murit% e/ti 2un mort$ Ne7ast, 2un, am% fete frumoase am% c9ea% sla7,
4eilor% s, tot tr,im /i s, nu-l ispr,7imA Romanii ,/tia oameni or fi /i ei;$
C+t c,uta el s,-/i fac, sinur cura.% la acest ultim +nd se posomora$ Se
uita cu coada oc9iului spre 1ece2al$ Aplecat ni0el din /ale% /i-a2ia atin+nd
/aua% cu coiful dat pe spate% cu capul -n0epenit -n plato/, de parc, nu mai
a7ea pic de +t% Reele p,rea st,p+nit de-un sinur +nd8 cum s,-/i m+ne
mai iute calul$
:1ac,-au s,-l prind,% ce-o s, fac,B Fiecare cu norocul lui;% -/i 4ise
1ruxilis /i-/i desprinse pri7irea de omul de-a c,rui soart, -/i desprinsese
+ndul$
S
C9e2risis merea -ntr-o latur, a Reelui$ El n-a7ea otra7, asupra lui$ 3i
p,rea r,u% fiindc, cine-/tie-ce moarte-l a/tepta$ 3i p,rea r,u /i c, nu
r,m,sese-n Cetate$ Ar fi murit cu arma-n m+n,$ Se +ndi la soarta care-i
a/tepta pe-ai lui8 ne7ast, /i cinci copii$ ?i la soarta tuturor$ Se uita mereu la
Ree$ Pricini pentru care s,-l -ndr,easc, cine-/tie-c+t n-a7usese% cum n-
are nimeni care tre2uiN s, se supun, fa0, de cel c,ruia i se supune$ El
-n0elesese c, al,turi de 1ece2al erau oarecari sor0i de am+nare a c,derii su2
romani% f,r, a mai fi 0inut socoteal, /i de tri2urile du/mane din .ur% pe care
doar Reele i42utise s, le 0in, -n fr+u$ 3l -nfruntase de multe ori pe Ree%
d+ndu-se cu p,rerea c, o pace str+m2, cu marea putere a Romei ar fi fost
mai de folos dec+t o lupt, dreapt, -mpotri7a acesteia$ 3ncet--ncet% -n Cetate
se r,sp+ndise pe /optite 7estea c, familia Reelui -/i pusese cap,t 4ilelor$
1up, ce ie/ise din sala tronului% Parianeu o luase ra4na prin Cetate$
Cum -nt+lnea un om cunoscut% -l apuca de piept% -l punea s, .ure pe ce-i era
mai scump c, tot ceea ce urma s, afle din ura lui n-a7ea s, spun, mai
departe% /i-i po7estea r,2it% -ntr-o /oapt, care se-au4ea la o sut, de pr,.ini
JJE
- "LEANA #ULPESCU -
-mpre.ur% cu oc9ii -mp,ien.eni0i de lacrimi /i tul2uri ca la 2e0ie% -i po7estea
ce 7,4use-n sala tronului$
3n clipa c+nd aflase acest lucru din ura lui Parianeu 6 care se .urase pe
7e/nicia sufletului c, vzuse cu ochii lui familia Reelui dormindu-/i
somnul% cu mic-cu mare% -n .il0urile domne/ti 6 -n acea clip,% C9e2risis
luase 9ot,r+rea s,-l urme4e p+n, la cap,t pe cel c,ruia i se-nc9inase su2
ap,sarea -mpre.ur,rilor$ :Ai cinci copii% C9e2risis$ Cui -i la/iB;% se strecura
un las -n sufletului lui$ :Familia% 7e/nicul -ndemn la plecatul ruma4ului%
la-ndoitul spin,rii% 7e/nica um2r, deas, la care ne pitim la/itatea$ Cui -i
lasB #ie0ii% sor0ii$ Cui i-a/ l,sa dac, m-ar str,pune un du/man cu
lanceaB;$ Se uita la 1ece2al$ 3i 7edea partea st+n, a fe0ei% cea spre care-i
c+rmea nasul cu /aua rupt,$ Sl,2ise r,u$ (sul proeminent al nasului era
ata s,-i str,pun, pielea uscat, /i cenu/ie% cu 42+rcituri m,runte$ Reele
parc, s-ar fi sculat dup, o 4,cere lun,$ Nici n-ai fi /tiut s, spui cu c+t
-m2,tr+nise -ntr-o sinur, 4i$ El nu mai a7ea de ap,rat pe nimeni dintre-ai
lui /i nici 0ar, peste care s, fie Ree$ Nu i-ar fi fost mai u/or s, doarm,%
al,turi de ne7ast, /i de copii% -n scaunul domnescB ?i totu/i alera cu
spada-n m+n,% Ree doar peste sine /i peste +ndul de-a-/i ap,ra neamul
p+n, la sf+r/it$ Peste-acest reat nu putea n,7,li nimeni$ Nimicnicia
cotropirii nu-i p,trunsese-n suflet$ Pentru prima oar,% pe C9e2risis nu-l
-ncerca nicio team, -n fa0a Reelui% de care se sim0ea leat printr-un +nd
de fr,0ie$ 3i 7enea mereu s,-l pri7easc,$ ( m+9nire deas, ca p+cla i se l,s,
pe suflet8 :Oei% c+t de su20ire e firul 7ie0ii noastreAC Codrule% codru0ule% tu
ai s, fii la fel de m+ndru /i dup,C;$ C,petenia credincioas, -ntorcea
mereu capul spre 1ece2al$ Presim0irile% ne7,4u0ii 7estitori ai sor0ii% -i
/opteau c, prea mult n-a7ea s,-l mai 7ad, pe Reele dacilor$
S
Caii% -n spume de-at+ta alerat% -ncetiniser, pasul$ 1ece2al -/i arunc,
oc9ii spre C9e2risis$ Pri7i -nt+i la calul s,u mur% care a2ia mai r,sufla /i-
ntorcea mereu capul spre c,l,re0 de parc-ar fi cerut p,suire /i-ndurare% apoi
c,t, cu -n0eles la C9e2risis$ Pri7irea lui 1ece2al spunea c, totul se
terminase$ Soarta lui /i-a celor care-l -nso0eau era leat, de iu0eala unui pas
de cal$ C9e2risis se uit, -n oc9ii lui 1ece2al /i-i /opti8 :1oamne% acum
-n0ele;$ Reele co2or- pleoapele a-ncu7iin0are$ Un t+n,r dintre -nso0itori
JJG
- SRUT PMNTUL ACESTA -
se-apropie% -nclin, ad+nc capul /i-ntre2, cu las tremurat ce s, fac,8 nu
mai 7oiau caii s-alere$ :L,sa0i-i la pas% altfel -i omor+mA;$
Nici n-apuc, 1ece2al s,-/i termine 7or2a% /i-n oana mare mul0ime de
c,l,re0i% 7+ntur+ndu-/i armele-n aer se-a2,tur, asupra lor% str+n+ndu-/i
cercul$ 1ece2al pri7i roat, -n .ur$ Nu era nicio sc,pare$ 3/i desprinse-
armura /i-i -ntinse lui C9e2risis sa2ia% cu st+na ar,t+ndu-i +tul$
:1oamne% iart,-m,% nu pot;% 4ise C9e2risis /i se-ndoi -n /a d+nd cu capul
de coama calului% apucat de-un r,u de la inim,$ To0i -nso0itorii -/i plecar,
frun0ile su2t pri7irea Reelui lor% care poruncea /i rua totodat,$ :3ncerca0i
s, tr,i0i;% le spuse el$ Re4em, arma cu m+nerul de rea2,nul calului /i se-
a47+rli cu 2ereata-n 7+rful ei -nco7oiat$ S+nele 0+/ni ca dintr-o ran,
desc9is, /i% 7enind /u7oi pe coama calului% acesta se sperie% se ridic, -n
dou, picioare /i-ncerc, s,-/i a47+rle c,l,re0ul din /a$ C9e2risis desc,leca
repede% ca s, potoleasc, murul care nec9e4a /i p,rea ca apucat$ Romanii
-l prinser, .os$ "42utise s-apuce calul de d+rloi% -l 2,tea u/or pe ruma4 /i-
i 7or2ea -ncet ca s,-l fac, s, se lini/teasc,$ :Po% 2,iatule% 9oA;% ca /i cum
sinura menire ce-i mai r,m,sese pe lume ar fi fost s, domoleasc, un cal
speriat$ Nici nu-/i d,du seama c+nd -i luaser, sa2ia de la cin,toare /i-i
leaser, m+inile$ Unul dintre c,l,re0i% t+n,r% la dou,4eci /i /apte-dou,4eci
/i opt de ani% -/i repe4i calul -ntr-o latur, a murului care 0inea -n spinare
trupul Reelui dac$ 1in 2ereata Reelui% s+nele se scurea acum -ntr-un
fir potolit$ C,l,re0ul roman porunci altuia s,-i 0in, calul de d+rloi$ El se
ridic,-n picioare% se-n0epeni 2ine-n sc,ri% -/i at+rn, spada oal, de
cin,toare% scutul 6 de cioc9ina /eii5 cu am+ndou, m+inile desprinse din
curele coiful reelui dac /i-l a47+rli -ntr-o latur,% apoi -/i -nfipse m+na
st+n,-n p,rul c,runt al mortului% -i 4muci capul pe spate /i% cu dreapta%
dintr-o i42itur, de spad, tras, iute de la 2r+u% -l desp,r0i de trunc9i$
C9e2risis -nenunc9e primul% -/i plec, fruntea /i-/i duse m+inile% a/a
leate cum erau% la inim,$ Ceilal0i -nso0itori ai Reelui dac% at+0ia c+0i mai
r,m,seser,-n 7ia0,% -nenunc9ear, unul c+te unul$
1up, un timp 6 c+t de lun nu-/i d,dea seama 6 C9e2risis sim0i cum o
m+n, -l apas, pe-un um,r$ 3ntoarse capul /i d,du cu oc9ii de-un 2,r2at cu
p,r 2,lan% -n a c,rui pri7ire% posac, /i-mp,ien.enit, de o2oseal,% i se p,ru
c, 7ede o um2r, de mil,$ (mul -i f,cu semn s, se ridice$ C,l,re0ul care-l
decapitase pe Ree desc,lecase /i% c9iar -n clipa aceea% cu un pumnal -n
m+n,% se-apropie de partea cealalt, a calului care st,tea potolit cu trupul
mortului -n /a$
J!K
- "LEANA #ULPESCU -
:Ce-o mai fi 7r+nd s, fac,B;% se-ntre2a C9e2risis% care-/i plim2, mai
-nt+i pri7irea pe c9ipurile dacilor$ Cei patru c,l,re0i din arda Reelui se-
a/e4aser, pe .os% cu enunc9ii la ur, /i se uitau -naintea lor cu pri7irea
oal, a omului care nu mai are ce-a/tepta de la 7ia0,$ Tantinis% 7r+nd s,
par, c,-/i p,strase firea% se uita 0int, unde7a cu-o pri7ire-ncordat,% ca /i
c+nd acolo ar fi fost ascuns, o mare tain,$ " se dusese trufia$ 1emult% -n
copil,rie% C9e2risis 7,4use un lup c,4ut -ntr-o capcan,$ Cu o c,ut,tur, care
nici nu ura% nici nu cer/ea% s,l2,ticiunea se uitase o sinur, dat, la fiecare
dintre oamenii care-l -ncon.urau$ Pe urm, pri7ise-n ol /i nu se mai
mi/case$ La fel /i Tantinis$
S
C+nd pricepuse c, 1ece2al a7ea s,-/i ia 7ia0a de fa0, cu ei% 1ruxilis%
cuprins de spaim, /i de re7olt,% desc9isese ura s,-l tra, pe Ree la
r,spundere pentru soarta lor% pe care-i ademenise pentru ca apoi s,-i lase
de i42eli/te% uit+nd c, Reele nu c9emase pe nimeni dup, el /i nu
f,,duise nim,nui nimic$ P+n, s,-/i adune 1ruxilis +ndurile /i s, i le-
a47+rle Reelui -n fa0,% acesta -/i t,iase 2ereata$ Niciodat, 1ruxilis nu
ur+se mai mult pe cine7a dec+t -l ur+se pe 1ece2al -n ultima lui clip,$
S+nele care 0+/nea din trupul Reelui -l adusese-ntr-o stare 7ecin, cu
ne2unia$ 1ac, o r,m,/i0, de .udecat, nu l-ar fi f,cut s, se team, de-
nso0itorii lui 1ece2al% 1ruxilis s-ar fi repe4it /i l-ar fi sf+rtecat cu fierul pe
fostul monar9% a/a mort cum era$ 1ruxilis -ntr-at+t nu-/i mai afla locul%
-nc+t desc,lecase /i se-n7+rtea -n .urul calului% de parc-ar fi fost apucat de-
o 2oal, tainic,$ Se tre4ise -ncon.urat de romani$ Nici nu sim0ise c+nd -l
de4armaser,$ C,l,re0ii din arda reelui% o/teni de meserie% oameni de
n,de.de% a2ia apucaser, s,-/i tra, armele din teac,$ :Nu 7, prime.dui0i
4adarnic 7ia0a;% fusese cu7+ntul de ordine al Reelui -n orice 2,t,lie /i%
dac-ar mai fi tr,it% acela/i i-ar fi fost /i pentru 2,t,lia ultim, /i pierdut,$ Ei
/i-o prime.duiser,% /tiind c, era 4adarnic$ Li se p,rea c, nu mai a7eau
pentru ce s,-/i p,stre4e 7ia0a$
1oar patru c,l,re0i din ard, mai r,m,seser,-n 7ia0,$
Prea tul2urat de tot ce-i era dat s, 7ad,% 1ruxilis se tre4ise-n enunc9i%
la r+nd cu ceilal0i daci% -n fa0a desc,p,0+n,rii lui 1ece2al$ Altminteri n-ar
fi-nenunc9eat nici dac, romanii l-ar fi f,cut 2uc,0i pe-acel Ree% pe care
el -l socotea un tr,d,tor% de 7reme ce nu-l scosese la liman$ Furia de la
J!J
- SRUT PMNTUL ACESTA -
-nceput era amestecat, cu prea mult, uimire% pentru ca 1ruxilis s, mai /tie
pe ce lume se afla$ P,rul% tuns scurt% i se ridicase m,ciuc,% iar ura-i
r,m,sese -ntredesc9is, din momentul c+nd 7oise s, se r,steasc, la Ree$
Capul ca o par, se lunise% iar f,lcile% c,4ute ca /i u/a% -i flendureau ca
2,r2iile de coco/$ (c9ii% din crun0i cum -i erau pe 7remea m,ririi =de care
parc,-l desp,r0eau o mie de ani>% se f,cuser, ser2e4i /i apo/i ca ai c+inilor
2,tr+ni$
Pri7indu-l pe 1ruxilis% ai fi 4is c, toat, spaima /i nedumerirea din lume
-n el se-adunaser,$ Ceilal0i /ase oameni de-un neam cu el se str,duiau s,-/i
p,stre4e firea /i demnitatea% ca sinur, a7ere ce le mai r,m,sese% m,car
pentru 2unul lor nume -n fa0a du/manului$
1ruxilis nu /tia s, piard,$
C9ipurile celor patru o/teni ai lui 1ece2al -ncremeniser,$ Ai fi putut
crede c, trecuser, la 7e/nica lini/te cu oc9ii desc9i/i$
1oar pe c9ipul lui 1ruxilis se 2,nuia forfota +ndurilor tul2uri /i-
amestecate% care nu sunt -n stare s, se-adune-n /u7oiul limpede al marii
dureri$ Sufletul lui nu se putea o clip, de4lipi de plea7a /i de m,run0i/urile
7ie0ii% pentru-a str,2ate spre tainele firii printre care se num,r, 9arul
+ndului -nalt$
S
Capul reelui 1ece2al odi9nea -n iar2, l+n, o/tenii mor0i% -n afara
cercului pe care-l formau romanii -n .urul prin/ilor$
T+n,rul cu mi/c,ri iu0i% care se proclamase c,l,u de mor0i% se-apropiase-
acum de calul pe care se afla trupul f,r, 7ia0, al Reelui$
Mai -nt+i for0ase cu lama pumnalului deetele mortului -n0epenite pe
arda armei$ 1up, ce i42utise s,-i smul, sa2ia% se-apucase de me/terit la
desprinderea m+inii din -nc9eietur,% ca /i c+nd ar fi -mp,r0it o 7it, /i s-ar fi
temut s, nu-i spar, 7reun os /i s, nemul0umeasc, astfel mu/teriul c,ruia
urma s-o 7+nd,$
L Fanios% 7ino-ncoaNA se-adres, pe rece/te unui leionar de 7+rsta lui%
care se afla cu c+0i7a pa/i mai -ncolo$
L Numaidec+t% Ti2erius% r,spunse tot pe rece/te cel cu numele de
Fanios$
L Hine spada ,stuia /i ai ri., de ea$
J!!
- "LEANA #ULPESCU -
Fanios o apuc, /i o-ntoarse pe-o parte /i pe alta% uit+ndu-se cu luare-
aminte la m+nerul ei de aur$ Pe-am+ndou, fe0ele acestuia% -n relief scund%
se 7edea capul de lup cu ura desc9is,$ Fanios lu, seama apoi la 7+rful
adus al armei% pe care s+nele-ncepea s, se-nc9ee$
L S, /ter lamaB
L Nu$ Las-o a/a$ C+nd se usuc, de tot% o 7+ri aici% -i r,spunse Ti2erius%
/i-i f,cu lui Fanios semn s, desprind, teaca de la cin,toarea mortului$
Fanios% tinerel destul de m,runt% usc,0i7 /i m,sliniu la fa0,% cu ni/te oc9i
neri ata parc, s, se umple mereu de lacrimi% nu se r,2ea s, desprind,
teaca% ci -ntorcea mereu arma pe-o parte /i pe alta% ca /i c+nd astfel s+nele
de pe ea s-ar fi uscat mai repede$
L Ce% 0i-e team, c, te molipse/ti de moarteB #e4i-0i de trea2,$ Asta nu
e 2oal, care se ia$ 3i 7ine fiec,ruia la r+ndul lui% spuse Ti2erius cu un
4+m2et -n 4eflemea% uit+ndu-se la Fanios% -n timp ce-i trecu pe la nas m+na
Reelui dac% din a c,rei -nc9eietur, ie/eau 2ro2oane de s+ne$
L Punem astea-n traist,% /i Ti2erius ar,t, din oc9i m+na /i capul
Reelui mort% m, sp,l /i eu pe m+ini /i-napoi -n castru$
C9e2risis% care /tia rece/te% nu-l sl,2ise o clip, nici cu oc9iul% nici cu
urec9ea pe t+n,rul Ti2erius$ Pri7ise cu uimire la el cum t,ia capul /i m+na
unui mort% f,r, ur,% f,r, furie% ca /i c+nd ar fi cosit un 2ra0 de iar2,$ 1e
unde-or fi 7enind ace/ti doi romani, Ti2erius /i Fanios% de 7or2eau
rece/te-ntre eiB
L 1oi 2,ie0i la mine% spuse Ti2erius% de data asta latine/te$ 1a0i-l .os de
pe cal$ ( fi oare 7reun i47or pe-aici unde s, m, sp,l pe m+iniB continu, el
f,r, pau4,$ ( /ti 7reunul din ,/tia latine/teB
3n 7remea asta% doi leionari se-apropiar, de calul mur al reelui
1ece2al$
C9e2risis f,cu un pas -nainte /i ridic, m+inile deasupra capului$
3n ta2erele militare dace% oricine-a7ea de raportat sau de adus ce7a la
cuno/tin0, mai-marelui s,u% ie/ea din r+nd /i ridica m+na dreapt,$ Acum%
m+inile fiindu-i leate% C9e2risis le ridicase pe-am+ndou,$
L EiB -l -ntre2, Ti2erius% -nso0ind 7or2a cu un est interoati7$
L Prea-cinstite oaspete% i se adres, latine/te C9e2risis% ne/tiind cum s,-
i spun, altfel% -n,dui0iC s,-l co2or eu de pe cal pe r,posatul nostru Ree$
C9e2risis se +ndise dac, s, spun, :s,-l co2or+m noi; ori :s,-l co2or
eu;$ Se 9ot,r+se s, 7or2easc, doar pentru sine% fiindc, 2,ase de seam,%
J!&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
de-a lunul 7ie0ii% c, oamenii nu se 2ucurau s, f,,duie/ti sau s, propui
ce7a -n numele lor$
C9e2risis se-apropie de Ti2erius cu m+inile-ntinse% -nainte de-a primi
r,spuns$
L Cinstite oaspete% NaiBA spuse Ti2erius% -n timp ce-i de4lea m+inile$
L Nu /tiu ce ran a7e0i -n armat,$ #-am numit /i eu cum m-am
priceput$
Ti2erius se mir, ce latin, de om /colit 7or2ea pri4onierul$
Lui C9e2risis nu-i sc,pase felul cum rostea Ti2erius cu7intele-n
latine/te% mult mai deose2it de-al constructorilor /i de-al instructorilor
militari r,ma/i -n 1acia de pe 7remea lui 1omi0ian% c,rora C9e2risis% ca
multe alte c,petenii dace% le fusese-n7,0,cel$ Unele cu7inte parc, le scotea
din +t Ti2erius% asprindu-le anumite sunete% la altele s+s+ia% f,r, s, fi fost
peltic de felul s,u$
C9e2risis -/i mut, pri7irea de pe c9ipul nericios /i prelun al lui
Ti2erius% pe c9ipul de piatr, al lui Tantinis$ ( clip,% oc9ii acestuia se-
nsufle0ir,$ P,reau c,-i -ncu7iin0ea4, 9idul pios /i c,-i mul0umesc totodat,
pentru a nu-l fi amestecat /i pe el -n fapta ce se putea do7edi necuetat,$
C9e2risis se uit, apoi la 1ruxilis% a c,rui spaim, se mai potolise$ Acum
0inea ura-nc9is,% cu din0ii-ncle/ta0i% a/a fel c, 2u4ele nu i se mai 7edeau
nici pic$ 3n loc de ur, -i r,m,sese o linie de-a curme4i/ul fe0ei% ca o
plesnitur,-n p+ntecele unei oale$
C+nd C9e2risis i se uit, -n oc9i% 1ruxilis pri7i drept -nainte% f,c+ndu-se
c, nu-l 7ede$ C9e2risis% care se-ndoise totdeauna de /tiin0a de carte a lui
1ruxilis% mai ales latineasc,% acum -ncepu s, cread, c, ce7a-ce7a tot
pricepea el% de 7reme ce nu se mira c, lui C9e2risis i se scoteau le,turile
de la m+ini$
:Asta 7-a fost credin0a% suflete f,0arniceA;% se +ndi C9e2risis% /i se-
apropie de calul mur al Reelui$ Calul p,/tea acuma lini/tit% scutur+nd din
cap din c+nd -n c+nd$
Cei patru c,l,re0i din arda Reelui se ridicar, cum putur, de .os /i% cu
m+inile-ntinse% -naintar, spre Ti2erius$ Nimeni n-ar fi putut spune dac,-
n0eleseser, sau nu ce 7or2ise C9e2risis pe latine/te cu mai-marele
romanilor$ Pricepuser, -ns, c, lui C9e2risis% prins ca /i ei% romanul -i
-n,duia s, se-nri.easc, de trupul Reelui$ Unul dintre ei% cel care-
naintase primul% -i f,cu semn lui Ti2erius cu capul spre m+inile lui /i spre
trapul Reelui% apoi l,s, capul -n .os ca /i c+nd ar fi a/teptat sentin0a unei
J!'
- "LEANA #ULPESCU -
.udec,0i$ Ti2erius -i de4le, m+inile /i-i f,cu semn s,-l a.ute pe C9e2risis%
care se c,4nea s, scoat, un picior al Reelui din scar,$ Fiind 4i de 7ar,%
cald,% mortul -nc, nu-n0epenise$
L 1oi a.un% 4ise Ti2erius% uit+ndu-se ne9ot,r+t la ceilal0i trei o/teni
daci% care st,teau cu m+inile-ntinse c,tre el ca Parcele$
C,l,re0ii romani se uitau la prin/ii daci cu un amestec de curio4itate fa0,
de-un neam c,ruia nu-i cuno/teau o2iceiurile /i de ner,2dare% ner,2darea
de-a se 7edea mai repede-n castru% dup, o lun, de isto7ire ne-ntrerupt,$
Unii mestecau c+te-un pesmet /i pe urm, 2eau ap, dintr-o plosc, de metal
-m2r,cat,-n p+sl,$ Al0ii mo0,iau de-a 2inelea$ C+0i7a% atin/i de lamele
dacilor -n scurta-nc,ierare% -/i leau r,nile unii altora cu f+/ii de p+n4,$ Pe
c9ipul nim,nui dintr--n/ii nu se 7edea nici -ncr+ncenarea urii fa0, de
du/man% nici 2ucuria 7ictoriei$ 1oar o mare o2oseal,$
Misiunea lor se-nc9eiase$ Fuseser, trimi/i s,-l aduc, pe Reele dacilor
7iu sau mort$ A7eau s,-i duc, -mp,ratului capul /i m+na du/manului
-nfr+nt$ A7eau s,-i duc, /i pe am,r+0ii ,/tia de-nso0itori ai Reelui$ C+nd
lui Ti2erius -i 7enise ideea s, taie capul Reelui mort% to0i leionarii se
uitaser,-n p,m+nt$ Ti2erius% -nfl,c,rat% dornic de a7entur, /i de
spectaculos% cum au4ise c, Reele dac sc,pase din Cetate% se /i oferise s,-i
ia urma /i s,-l prind,$ Siur c, ar fi 7rut s,-l prind, 7iu$ Nefiind r,u de
pau2,% Ti2erius se mul0umise /i cu el mort$
Umilirea du/manului 7iu tre2uia -nlocuit, cu ce7a8 cu mutilarea lui$
L Cinstite comandant% i se-adres, C9e2risis lui Ti2erius$ Oicea0i c,
7re0i s, 7, sp,la0i pe m+ini$ Unul dintre-ai no/tri 7, poate ar,ta un p+r+u$
3n,dui0i-mi s, 7,-ntre2 ce-a7e0i de +nd s, face0i cu trupul Reelui
nostru$
L @ostului 7ostru reL%
K ;posatului nostru Ree$
L 3l a47+rlim -ntr-o r+p,$ S-or ,si ce7a li9ioane s,-l m,n+nce$
L Cinstite comandant% to0i o s, murim -ntr-o 4i$ Fii m,rinimos cu
du/manul -nfr+nt /i 4eii te 7or r,spl,ti% rosti -ncet C9e2risis% cu-o
tremurare-n las% -n timp ce se uita -n ol ca /i c+nd s-ar fi f,cut purt,torul
de cu7+nt al unui oracol$
Lui Ti2erius -i pieri 4+m2etul de fl,c,u 7esel care se duce la nunt,$
L 3n,duie-ne% cinstite comandant% s,-l -nrop,m ca pe un om /i s,-i
sp,l,m dup, datin, r,m,/i0ele$ 3n,duie-ne s, facem la fel /i cu ceilal0i
mor0i ai no/tri$ Niciunul dintre noi nu ne /tim sf+r/itul$
J!*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
La aceste ultime cu7inte% C9e2risis se uit, -n oc9ii lui Ti2erius ca-n
oc9ii unui to7ar,/ cu care soarta -i l,sase de-mp,r0it sinura ei mo/tenire
siur, /i fr,0easc,8 moartea$
Ti2erius le de4le, m+inile /i celor trei c,l,re0i daci care nu se
mi/caser, din loc% a/tept+nd% cu pri7irea-n p,m+nt% un semn de 2un,7oin0,
a cuceritorului$
Su2t pa4,% C9e2risis duse -mpreun, cu un o/tean trupul Reelui la un
p+r+ia/ din apropiere$ 3i scoaser, armura% -l sp,lar, de s+ne /i-i uscar,
+tul cu /omoioae de iar2,$ C9e2risis -i acoperi t,ietura cu-o m+nec, pe
care /i-o smulse din c,ma/,$ 3i sp,l, apoi capul /i m+na% le usc, mai -nt+i
cu iar2,% apoi cu cealalt, m+nec, a c,m,/ii$ (c9ii Reelui r,m,seser,
desc9i/i$ C9e2risis adun, o m+n, de ur4ici pe care le-ndes, -n +tle.%
acoperi cu ur4ici /i t,ietura% -nf,/ur+nd-o apoi str+ns -n fe/e cu 2alsam
pentru r,ni pe care le scoase din traista at+rnat, la +t% su2 c,ma/,% cum
purta orice o/tean dac$ Sp,l, m+na Reelui% -i -nf,/ur, t,ietura-n ur4ici /i-n
fe/e$ Lu, capul Reelui -n am+ndou, m+inile /i se-n7+rti -ncet cu el% pe
loc% de c+te7a ori$
Ti2erius% care se afla ce7a mai -ncolo /i se /terea pe m+ini dup, ce se
sp,lase-n p+r+u% se uita nedumerit la C9e2risis% care p,rea mi/cat de-o
putere ne7,4ut,$
L Ei% ce faci% omuleB -i stri, el% nelini/tit ca -n fa0a unei ciud,0enii$
C9e2risis a/e4, capul pe iar2,% spri.inindu-l -n +tul acoperit cu fe/e% cu
fa0a-ndreptat, spre Ti2erius$
Acesta -/i -ntoarse pri7irea de la oc9ii mortului$
L Am 7rut s, mai 7ad, o dat, lumea% r,spunse C9e2risis$
L <ine% 2ine$ Acum d,-mi-l% s,-l pun -n sac$
La ultimele cu7inte-ale lui Ti2erius% un fluture% de-o m,rime /i de-o
frumuse0e neo2i/nuit,% poposi -n p,rul c,runt al Reelui$ <,tu la-nceput
din aripile ruinii pe care erau scrise patru pete ca patru oc9i fa2ulo/i
cuprin4+nd toate culorile lumii% apoi% afl+ndu-/i locul% r,mase nemi/cat%
neasemuit odor al firii% 7enit s,-mpodo2easc, fruntea care nu 7oise s, se
plece$
C9e2risis ridic, fluturele cu o frun4, /i-i /opti8 :Spune lumii de
nenorocirea noastr,C;$
L 3ndat,% cinstite comandant% rosti cu las tare /i-i ar,t, lui Ti2erius
fluturele ca pe-o pricin, de-nt+r4iere$
J!@
- "LEANA #ULPESCU -
C9e2risis -/i -mp,r0i c,ma/a-n patru 2uc,0i8 dou, mai mari% dou, mai
mici$ 3n7eli capul -ntr-o 2ucat, de p+n4,$ 3l -n7eli /i -ntr-a doua% pe care-o
-nnod, ca pe-o pun,$ 3ntre cele dou, straturi de p+n4, -ndes, ur4ici$ Lu,
m+na Reelui -n m+inile sale% se uit, la deetele care% de/i arma le fusese
smuls,% r,m,seser, str+nse /i% -ntre ele /i podul palmei% strecur, o f,r+m,
de p,m+nt% a/e4, -ncet m+na-n iar2,% ca pe-un odor% -nenunc9e% s,rut,
inelul care p,rea crescut o dat, cu carnea deetului ce-l purta /i atinse cu
fruntea m+na 0eap,n,$ Cei patru daci care s,pau ropile pentru mor0i
-nenunc9ear, /i s,rutar, /i ei m+na care-i c+rmuise optspre4ece ani$
Tantinis /i 1ruxilis continuar, s, sape f,c+ndu-se c, nu 7,d nimic$
Leionarii care-i p,4eau se uitar, la cei doi% apoi% cu -n0eles% unii la al0ii$
Unul dintre ei% usc,0i7% cu un cap mic /i-m2,tr+nit% scuip, printre din0i$
1up, ce a/e4, capul /i m+na Reelui -n traista lui Ti2erius% C9e2risis -i
ceru unui leionar lopata cu coad, scurt, /i se puse pe s,pat$
L Mai repede% c, ne-apuc, mie4ul nop0ii$ Nu mai s,pa0i a/a de ad+nc$
C, doar n-o0i 7rea s, le face0i pu0$
1eoarece Ti2erius -/i pierduse r,2darea% dacii -/i puser, la repe4eal,
mor0ii-n roap,% unul l+n, altul /i unul peste altul$ Reelui -i s,paser, o
roap, ad+nc, /i-nust,$ Cei patru o/teni -/i -nnodat, c,m,/ile c+te dou, /i
slo2o4ir, trupul Reelui -n roap,$ 3nenunc9ear,% /i C9e2risis o dat, cu
ei% -n fa0a ropilor desc9ise /i spuser, to0i cinci -ntr-un las8 :Primi0i-i% 4ei%
/i tu% p,m+ntA;$
L Sus% pe caiA ?i 7oi% ,/tia% se adres, Ti2erius dacilor$ M, r,2esc%
altfel 7, duceam pe .os /i cu pripon la picioare$
Urc, -n /a% trec+ndu-/i pe ante2ra0ul st+n curelele scutului o7al de
piele% -mpodo2it cu doi lu.eri de floare stili4a0i% r,sucindu-se-n .urul unui
moti7 ornamental str,lucitor 6 un fel de colac de 2ron4 -mpletit 6 din olul
c,ruia cre/tea uruiul defensi7% umbo%
Pri4onierii -nc,lecar,$
L+n, fiecare capti7 dac se aflau patru str,.eri romani5 unul -i lea
m+inile la spate% altul -i punea un la0 de +t% cap,tul cel,lalt al fr+n9iei
prin4+ndu-l de o2l+ncul /eii% doi -i cetluiau picioarele de scaii$ Con7oiul
porni la drum$
J!D
- SRUT PMNTUL ACESTA -
!E(E5678 6cei romaniI Ei sunt tiranii lumei
[CCCCCCCCCCCCCCCCCCC$\
-u sunt supusul lor nu voi so )iu<
M$ EM"NESCU% !ecebal%
sigiliul romei
J!E
- "LEANA #ULPESCU -
(lc#nd aceast r#n mut,
vd ce nu vedei voi8
umbrele-acelor eroi
ai cror urmai suntem noi
i st#nd "n valea tcut,
"mi r#d de ritm
i de-orice reguli "mi r#d
ritmul meu e sgomotul
ce-l )ac cu zalele lor%
>i vd sarat8 sculatu-sau toi
de sub pietre
'rec
'rec sute iat-i8 de-oel le e coi)ul,
lat era romanul "n spete, ondulat
avea prul, puternic braul%
;oma veche "ntreag
se nir pe dinaintea mea8
(onsuli,
proconsuli,
matroane, copile, liberi
;oma veche "ntreag8
ponti)eci, apoi, i vestale,
)lamini,
saturnale%
Salutare, etern stea,
pe-aceste rmuri pribeag%
'cei, o< versuri deerte
*i tu, la pm#nt, poete
trec (Csarii
Srut pm#ntul acesta8
e s)#nt%
Al$ MACE1(NSW"% ,inov /3 martie 0=12, (ernavod4%
J!G
- SRUT PMNTUL ACESTA -
3ncon.urat de statul s,u ma.or% la dreapta a7+ndu-l pe Scaurianus% la
st+na 6 pe nepotu-s,u% Padrian% Traian pri7ea corteiul -n7in/ilor care-
a2ia-/i t+rau picioarele su2t po7ara o2oselii$ To0i mereau cu oc9ii-n
p,m+nt$ C+t s+ne r,u din cau4a neamului ,stuia de oameni% c+te leiuni
aproape exterminateA ?i c9iar /i-acuma% c+nd soarta le era pecetluit,%
mereau ca ni/te dul,i de st+n,% reoi /i moroc,no/i% pri7ind -ntruna
p,m+ntul pe care nu mai erau st,p+ni$ 3mp,ratul -/i -nc9ipui cum ar fi
ar,tat corteiul lui triumfal de la Roma% cum avea s-arate, fiindc, trebuia
s, ai2, loc$ Popula0ia Cet,0ii a2ia a/tepta moti7 de petrecere$ Un r,42oi -n
care pierise-at+ta lume tre2uia urmat de dona0ii su2stan0iale c,tre armat, /i
c,tre popula0ie% /i de circ% de foarte mult circ$ 1acii% lupt+ndu-se-n aren, cu
fiarele% sau corp la corp cu friieni% cu eipteni /i cu cine se 7a mai fi
nimerit s, se lupte% a7eau s,-n7iore4e ni/te spectacole cam o2osite-n
ultima 7reme$ Pre4en0a lor -n scopuri puniti7e a7ea s, fie ca o r,sufl,toare
pentru n,duful acelora care pierduser,-n r,42oi pe cine7a din familie$ A/a
cum se perindau acum -n7in/i prin fa0a lui% Traian i-ar fi 7rut perind+ndu-
se necontenit spre aducere-aminte /i spre loria Cet,0ii -n timpurile
7iitoare$
S
Statuia ec7estr, a lui 1omi0ian de pe Capitoliu se afla -ntre dou, trofee8
unul ermanic% altul dacic% dedicate 7ictoriilor ultimului Fla7iu$ Trofeul
dacic dep,/ea cu mult 7ictoria c,reia-i fusese consacrat$ Statuia ec7estr, -/i
,sise /i-un poet-c+nt,re0 =:parc, Sta0iu;>% care-alesese -n felul ,sta o cale
mai su2til,% credea el% de-a-l sl,7i pe c,l,re0$ :C,lare sau pe .os% c+nd e/ti
-mp,rat% nu-0i lipsesc% 7ai% c+nt,torii;$ Mar0ial% dup, ce-i murise :idolul;%
1omi0ian adic,% f,cuse-o mul0ime de tentati7e pentru a-/i manifesta
:re7ela0ia; cu pri7ire la noul -mp,rat% numai c, acesta nu dorea entu4iasme
tocite /i lasuri doite de-at+ta c+ntat$ Traian -/i aminti resemnarea
de4am,it, a 7ec9iului s,u camarad de arme% Loninus% c+nd :Pliniu
consul; citise Panegiricul -nc9inat marelui s,u prieten /i protector Marcus
Ulpius Ner7a Traianus "mperator$ 1ac-ar fi sim0it 7reodat, ne7oia de-a
face cui7a confesiuni% -n acel moment Traian i-ar fi spus lui Loninus8
:Fiecare suntem scla7ii a ce7a pe lumea asta$ Eu am a.uns scla7ul m,ririi$
?i e doar -nceputul$ Loninus% oamenii nu te iart, dac, nu le dai nimic din
ceea ce a/teapt, ei de la tine$ Mai -nt+i /i mai -nt+i% respectarea
J&K
- "LEANA #ULPESCU -
con7en0iilor cu care-au fost -n7,0a0i$ Adularea e o con7en0ie 7ec9e de c+nd
lumea$ Unii se fac numai c, te iu2esc% tu te faci% la r+ndu-0i% c,-i cre4i$ Nu
tre2uie s, le de4am,e/ti f,0,rnicia;$ Amintirea lui Loninus -i tul2ur,
mul0umirea 7ictoriei$ Loninus ar fi meritat s, 7ad, 4iua unei 7ictorii at+t
de reu c+/tiate$ Loninus merita /i-un cenotaf$ Amintirea lui st,ruia ca o
um2r, mo9or+t,-n sufletul -mp,ratului$ Loninus merita un cenotaf$
Corteiul acestor -n7in/i% ca un memorial /i ca o prefiurare a tuturor
corteiilor de -n7in/i ai Romei% tre2uia s, r,m+n, s,pat -n timp% dincolo de
efemerul clipei$ P,cat c, nu era /i Apollodor de fa0,$ Puterea de suestie /i
de stimulare a-nc9ipuirii pe care-o au anumite momente ale 7ie0ii este
irepeta2il,$ 1urerea t,cut, a acestor oameni p,/ind ca-ntr-un corteiu
mortuar care petrecea mortul lor cel mai scump% li2ertatea% n-a7ea s, mai
fie niciodat, aceea/i$ A7ea s, fie amestecat, cu ura fa0, de-n7in,tor%
amestecat, cu ri.ile mari /i cu neca4urile m,runte ale 7ie0ii% mai ales ale
unei 7ie0i sc,pate de la pr,p,d$
S
Traian f,cu semn unui t,lmaci s, 7in, l+n, el% apoi semn de oprire
leionarilor care-nso0eau con7oiul% trec+ndu-l prin fa0a trupelor aliniate-n
careu /i prin fa0a podiumului impro7i4at pentru -mp,rat /i pentru statul s,u
ma.or$
L StaaiA striar, leionarii care-nso0eau% cu suli0ele-n m+ini% con7oiul$
(amenii se oprir,$
L C,peteniile s, ias,-n fa0,% porunci Traian$
"nterpretul -/i f,cu datoria$ 1up, felul cum 7or2ea% acesta era dac din
Mia4,4i% de dincolo de "stru$
3naintar, doi oameni$ Un 2,tr+n -nalt% sla2 c, a2ia se mai 0inea c9imirul
pe el% /i un om cam de patru4eci de ani% care tre2uia s, fi fost o namil,
-naintea acestui r,42oi% dac, /i dup-at+tea lipsuri se mai putea numi ras$
L P+n, c+nd a7ea0i de +nd s, 7,-mpotri7i0i RomeiB -ntre2, -mp,ratul$
<,tr+nul 1romi9ete se uit, -n oc9ii -mp,ratului /i r,spunse -nainte ca
t+lmaciul s, fi apucat s, rosteasc, 7reun cu7+nt$
L Noi ne-am ap,rat p,m+ntul at+t c+t ne-a stat -n putere$
L #,d c,-n0elei latina$ ( /i 7or2e/tiB
1romi9ete -ncu7iin0, din cap$ 3ntre timp% t,lmaciul -i traduse
-mp,ratului cele spuse de 2,tr+nul capti7 dac$
J&J
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L 1ac, /tii latine/te% de ce nu 7or2e/ti cu mine latine/teB
L M,rite 3mp,rat% eu 7or2eam ca s,-n0elea, /i cei de-un neam cu
mine$
L 1e unde /tii latine/teB "a spune-mi% ai fost cum7a iscoad,B
L N-am fost niciodat, iscoada nim,nui$ Am -n7,0at de mic rece/te /i
latine/te cu dasc,li /i-am fost 4ece ani ostatic /i-apoi scla7 la Roma% din
timpul r,posatului -mp,rat 1omi0ian$
L ?i-ai t,i te-au r,scump,ratB
L Nici alte neamuri nu se-m2ul4esc s,-/i r,scumpere ostaticii$ Mor0ii /i
a2sen0ii sunt u/or da0i uit,rii% m,rite -mp,rat$
3ntr-o latur, a careului% un centurion cl,tin, din cap$ ?tia /i el c+te ce7a
despre cum -/i r,scump,r, :alte neamuri; ostaticii$
S
Traian pri7i cu coada oc9iului la nepotu-s,u$ 1up, felul cum acesta se
tr,ea de 2,r2u0a 2lond,% c+rlion0at,% -/i d,du seama c,-ntre2area pus,
2,tr+nului nu le sc,pase celor pe care de form, -i consultase nu de prea
mult, 7reme cu pri7ire la o anume r,scump,rare$ Padrian -nc, nu era
l,murit dac, unc9iul s,u imperial 7or2ea din neaten0ie despre lucruri pe
care oricine-n locul lui ar fi c,utat s, le e7ite% amintirea lor fiind
st+n.enitoare pentru toat, lumea 6 deci% dac,-l lua ura pe dinainte% cum i
se putea -nt+mpla oricui 6 sau anume 7or2ea de funie -n casa
sp+n4uratului% unui -mp,rat totul fiindu-i -n,duit ca /i 4eilor c,rora le
0inea locul pe p,m+nt$ 1ac, mo/neaul a7ea cuno/tin0, despre eneralul
roman ostatic la daci% mare-ndr,4neal, din partea lui s, 7or2easc, a/a$
Pri7irea 2,tr+nului nu se mi/case de pe c9ipul 3mp,ratului$ 1incolo de
resemnarea -n fa0a unei fatalit,0i cum e uitarea% -n oc9ii al2a/tri ai
2,tr+nului% f,r, 7+rst, /i limpe4i ca apa unui lac de munte% nu se 7edea
nicio capcan, de +nd ascuns$
:Pentru cine se /tie cu musca pe c,ciul,% /i cel mai ne7ino7at cu7+nt
este o alu4ie% o piatr, aruncat, cu 2un,-/tiin0,;% -/i 4ise -mp,ratul$
S
<,tr+nul -nalt% de/irat /i uscat% ca o 4eitate a secetei% -i incitase
curio4itatea$
J&!
- "LEANA #ULPESCU -
L Mo/ule% 0i-e team, de mineB
L M,rite 3mp,rat% ar tre2ui s,-mi fie$ 1ar nu mi-e$
L Pot face cu dumneata ce 7reau$
L Po0i$ Cu mine /i cu oricine de la Ti2ru p+n, la Eufrat$ 1ar e cine7a
care poate face /i cu 3n,l0imea ta orice-i este 7rerea$
L Nu mai spuneA
L Soarta% m,rite -mp,rat$ La cap,tul 7ie0ii% oricine-am fi% ne-a/teapt,
moartea$
Padrian se tr,ea de-un c+rlion0 din .osul urec9ii st+ni$
:sta ce-o fi 7r+ndB S,-ntind, floacele alea p+n, le-o face ca perciunii
o7reilor din San9edrinB;% se-ntre2a -mp,ratul% iritat de esturile de
ner,2dare ale nepotului s,u% dedesu2tul c,rora se ascundea% a/a cum -l
cuno/tea el pe Padrian% un +nd de4apro2ator$ :1ac-a/ a7ea datoriile lui /i
niciuna f,cut, pentru 7reo oper, pu2lic,% ci doar la c,r0i% la 4aruri /i pe
mod,% n-a/ mai str+m2a at+ta din nas /i n-a/ mai fi at+t de critic cu unc9iul
care mi le-ar pl,ti$ sta trae a mare% ca CMsar% s, 7edem dac-o s, /i
a.un,C;$
L <,tr+ne% l-ai slu.it cu credin0, pe 1ece2alB
L Cu credin0,$
L Nu te-ai +ndit niciodat, c, o s, piard, r,42oiulB
L M-am +ndit mereu$
L ?i-atunci pentru ce 0i-ai mai dus oamenii la m,celB
L M,rite 3mp,rat% de 2un,-7oie nimeni nu d, ce este-al lui$ Nimeni nu-
/i d, 0ara f,r, s-o apere$ Noi nu ne-am dat 0ara$ Ni s-a luat$
L ?i dac, /tia0i c, vi se va lua, de ce 7-a0i mai l,sat m,cel,ri0iB
L M,rite 3mp,rat% de c+nd desc9idem oc9ii -n lume /tim c, 7om muri$
?i% cu toate astea% nimeni nu st, cu 2ra0ele-ncruci/ate s-a/tepte moartea$ Ne
42atem pentru 7ia0, p+n, la ultima suflare$
L Mo/ule% 0i-ai -nc9ipuit cum7a c, Roma are s,-/i piard, puterea /i-n
felul ,sta s, sc,pa0iB -/i continu, Traian +ndul$
<,tr+nul se uit, la st,p+nul lumii cunoscute ca la un fiu c,ruia pri7irea
al2astr, a p,rintelui% de mult desprins, de spasmele 4,d,rniciei% -ncerca s,-
i picure-n suflet un 47on din adierea eternit,0ii$
L M,rite 3mp,rat% m-am +ndit c, 4eii n-au l,sat niciun copac s, urce
p+nN la cer$
S
J&&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Padrian% care p+n-atunci se uitase mereu /i la auustul s,u unc9i% dar /i
la Scaurianus% pentru a-/i da seama c+t, st,p+nire de sine /i c+t, putere de
simulare-a7ea acesta din urm,% -/i -ncruci/, o clip, pri7irea cu pri7irea
2,tr+nului$
:#or2e/te ca un oracol prin care destinul 0i-ar face cunoscute marile lui
planuri de la care nu te po0i a2ate$ ?i de la planurile de am,nunt te po0i%
oare% a2ateBC 1ac, eu 7reodat, a/ a.une -mp,rat 6 /i am s-a.un dac,
a/a mi-o fi scris 6 am s,C -n sf+r/it% a/ p,r,si aceast, cucerire 4is, 1acia$
C+t poate s, 0in, aurul eiB Spectacolul din sala tronului n-am s,-l uit
niciodat,$ Asemenea lucru n-am mai 7,4ut niciodat, /i sper s, nu mai 7,d$
C+t fanatism al li2ert,0ii ca s,-0i omori p+n, /i prunciiA Ei se uit, la noi ca
la mesaerii unei soarte 7itree% pe care-au -ncercat s-o con.ure p+n,-n
ultima clip,$ Alt fel de fanatism dec+t al o7reilor% care se uit, la noi ca la
porci8 /i noi% /i porcii 6 animale impure$ /tia ne socotesc du/mani% dar
oameni ca /i ei$ Parimia 2,tr+nului cu 4eii /i cu copacul pare o con.urare a
destinului$ #,d c,% de altfel% nu prea i-a picat 2ine unc9iului$ Prin
interoatoriul ,sta 6 /i prin altele-asem,n,toare 6 cred c, 7rea s,-/i
.ustifice ni/te 9ot,r+ri de care ne 7a-n/tiin0a% f,c+ndu-se c, ne consult,$
1ac-ar 7rea cu-ade7,rat s,-mi /tie p,rerea cu pri7ire la oamenii ,/tia% i-a/
spune8 Q"a-le aurul /i las,-i -n pace s,-/i 7ad, de tre2urile lorR$ 1ar /tiu eu
dac, ,/tia s-ar purta ca ni/te federa0i cumin0iCB 3mi lipsesc% pare-mi-se%
cam mul0i sester0i ca s,-mi permit prea multe p,reri;$
S
L <,tr+ne% nu-0i pare r,u de-at+0ia oameni de-ai 7o/tri care-au murit
4adarnicB trecu repede -mp,ratul peste r,spunsul lui 1romi9ete$
L 3mi pare r,u dup, orice 7ia0, care se stine -nainte de 7reme$
L C9iar /i dup, 7ia0a leionarilor no/triB -l -ntre2, Traian% cu un
4+m2et ironic mi.it -n col0ul urii$
A2ia a/tepta r,spunsul la aceast, -ntre2are$ #oia s, 7ad, p+n, unde
merea cura.ul =sau ipocri4ia> 2,tr+nului$
L 3nainte de-a fi leionari% ei sunt f,pturi ale 4eilor$ 3mi pare r,u%
m,rite 3mp,rate% dup, fiecare fiin0, care las, durere-n urma ei pe p,m+nt$
Fiecare suntem f,cu0i de-o mam, /i de-un tat,$ Mari sau mici% p,rin0ii
pl+n dup, copiii mor0i% -n armata oricui ar fi luptat ei$
J&'
- "LEANA #ULPESCU -
L Nu-0i pare r,u c, ai votri au murit zadarnicB se-ntoarse -mp,ratul la
+ndul dint+i% 7,4+nd c, mo/ul nu se ro4,7ise nici cu 7ite.ia cura.ului /i
nu c,4use nici -n capcana ipocri4iei$
L Cine moare pentru o credin0, nu moare 4adarnic$ Ei n-au murit$ S-au
str,mutat cu credin0a lor la 4eii nemuritori$
L E-ade7,rat% a/adar% c, 7, crede0i nemuritoriA
L 1oar cel -n care moare credin0a e muritor$
L ?i dumneata% 2,tr+ne% cum te socote/tiB
L Nemuritor% m,rite 3mp,rat$
:Unde-o fi 7r+nd s-a.un,% oare% cu-ntre2,rile asteaB;% se +ndea
Padrian% tr,+nd cu coada oc9iului spre unc9iu-s,u /i spre Scaurianus$
S
1e/i martor la un spectacol nesperat% pe care mai-marele s,u i-l oferea
-n fa0a celui mai numeros cor mut pe care-l pomenise 7reodat, un teatru%
Scaurianus p,rea c, nu 7ede /i c, n-aude nimic% reu/ind s, dea c9ipului s,u
-nf,0i/area impertur2a2il, a o2iectelor$
1ac, /i-ar fi-n,duit anumite li2ert,0i fa0, de-un unc9i care era st,p+n
pe-o 2un, parte-a lumii cunoscute /i care% mai mult dec+t at+ta% f,cea parte
cu drepturi discre0ionare din destinul s,u% Padrian s-ar fi repe4it la
Scaurianus cu ladiul% simul+nd o cri4, de ne2unie% sau poate-ar fi 0ipat
-nro4it :?arpele% /arpeleA;% sau l-ar fi +dilat% sau l-ar fi ciupit de u/, ca
pe copii% -n sf+r/it% ar fi f,cut ce7a pentru a se con7ine c+t din c9ipul pe
care nu se 4,rea um2r, de +nd% de sim0ire sau de participare pro7enea
dintr-o ela2orat, str,danie /i c+t era impertur2a2il, nep,sare$
Scaurianus era modelul su2alternului pe care /i l-ar fi dorit orice
superior$ Executa f,r, s, cr+cneasc, /i f,r, s, clipeasc,% n-a7ea ini0iati7e%
-n sc9im2 cerea cele mai ne-nsemnate am,nunte despre orice situa0ie% a/a
cum /i d,rile sale de seam, nu sc,pau un fir de praf nemen0ionat$ Lipsit de
orice fel de entu4iasm% nu risca s, fie p,rtinitor ori s, fac, exces de 4el -n
7reo-mpre.urare$ 1ac, Traian -l adusese pe Scaurianus -n aceast,
campanie% se 7ede c, a7ea ce7a de +nd cu el$ Peste ani% presupun+nd c, ar
mai fi tr,it /i c, le-ar fi r,mas mintea-ntrea,% 3mp,ratul /i 2,tr+nul dac%
interlocutorii insolitei scene la care se aflau at+0ia martori% ar fi uitat multe
dintre cele pe care /i le spuneau -n momentul de fa0,$ Scaurianus -ns, /i-ar
fi amintit /i pau4ele din 7or2irea lor% /i pri7irea% mimica sau estul cu care-
J&*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
/i -nso0iser, fiecare cu7+nt$ Meticulos p+n, la manie% Scaurianus -/i nota
fiecare con7or2ire important, prin ea -ns,/i ori numai pentru el% -/i desena
fiecare plan de atac% de/i n-a7ea ne7oie s,-l pri7easc, niciodat,% 0inea
minte dispo4i0ia trupelor din toate 2,t,liile importante ale lumii% a7ea
cuno/tin0e de toate felurile 6 de la insecte p+n, la reulile de pro4odie 6
cuno/tin0e pe care nimeni nu i le-ar fi 2,nuit% dat, fiind mu0enia din care
nu ie/ea dec+t dac, i te-adresai% /i-atunci 7or2ea cu parcimonie% ca /i c+nd
cu7intele% o dat, ie/ite din ur,% s-ar fi tocit /i n-ar mai fi putut fi /i alt,
dat, folosite cu-aceea/i eficien0,$
1ac, unc9iul imperial a7ea s,-l numeasc, pe 1ecimus Terentius
Scaurianus u7ernator al noii 0,ri cucerite% nu f,cea o re/eal,$ Reputa0ia
lui Scaurianus era f,r, pat,% iar oriinea lui alic, /i apartenen0a la ordinul
senatorial -mp,cau /i tendin0a de-a promo7a pro7inciile la cele mai -nalte
ranuri% c+t /i conser7atorismul iulio-claudic de p,strare% m,car formal,% a
preroati7elor celui mai -nalt ordin -n stat$
Traian% prim -mp,rat pro7enit din pro7incii /i prin adop0iune din afara
familiei adoptatorului% deci inauurator al unei 7ariante a sistemului
imperial% tre2uia s,-mpace mereu /i capra% /i 7ar4a5 prin urmare% fiind
de0in,torul -ntreii puteri -n stat% s, p,stre4e totu/i aparen0ele mena.,rii
unor preroati7e tradi0ionale% m,car at+ta c+t sita era mai nou,$ Apoi%
sc9im2,rile aduse de -mp,ratul menit de soart, s, no7e4e sistemul a7eau
s, se impun,% iar lumea a7ea s, uite c, lucrurile fuseser, /i altfel$
Capacitatea omului de-a se o2i/nui cu atotputernicia pre4entului era
nelimitat,$ Padrian -ntre2ase odat, un scri2 din cancelaria imperial,%
r,mas f,r, m+na dreapt, din r,42oaiele cu ermanii% dac, nu-i era reu s,
scrie cu st+na8 :M-am o2i/nuit -ntr-asemenea m,sur,% -nc+t aproape-am
uitat c-am a7ut c+nd7a dou, m+ini$;$ 1acii mor0i din sala tronului -i
ap,reau lui Padrian ca un parapet -mpotri7a accept,rii unui pre4ent f,r,
aleere$ Cum de nu-/i luase 7ia0a 2,tr+nul cu oc9i al2a/tri /i cu pri7ire
desprins, de 4,d,rniciile lumiiB 3n ce scop se mai -nc,p,0+na s, tr,iasc,B
1eoarece nu p,rea om f,cut s, tr,iasc, la 7oia-nt+mpl,rii sau fiindc, 4eu -i
d,duser, 4ile$ 1ac, nu s-ar fi temut s,-/i contrarie4e unc9iul% Padrian i-ar
fi pus c+te7a-ntre2,ri acestui 2,tr+n ciudat care-i incitase curio4itatea$
S
J&@
- "LEANA #ULPESCU -
L <,tr+ne% cum de nu 0i-ai luat 7ia0a% ca at+tea c,petenii din neamul
7ostruB -ntre2, -mp,ratul% ca /i c+nd ar fi au4it +ndurile lui Padrian$
L Eu% m,rite 3mp,rat% am 2,ut din cupa umilin0ei$ Ei n-au 7oit s, 2ea$
L ?i au 2,ut din cupa mor0ii$ Cre4i c, e 2ine ce-au f,cutB
L M,rite% 2ine sau r,u% era dreptul lor$ ( sinur, li2ertate are omul -n
7ia0,8 s,-i pun, cap,t c+nd i s-a ur+t cu ea$
L ?i 0ie nu 0i s-a ur+tB
L Mi s-a ur+t% dar m-am sim0it dator s, tr,iesc% dac-a/a mi-i datul$
L 1ator pentru ceB
L S, ducem cum se cu7ine la locul de 7e/nic, odi9n, pe cei mor0i% s,
alin,m durerile celor 7ii$
L S, le alini durerile% -n ce felB
L Cu-o 7or2, 2un, m,car% s,-nri.im de copiii orfani /i r,ma/i f,r,
ad,post$
L 1e copiii orfani putem -nri.i noi$
L M,rite 3mp,rat% /tiu c, pute0i orice$ M, +ndeam c, poate /i noi om
mai fi 2uni la ce7a de-om fi r,mas -n 7ia0,% 4ise 2,tr+nul /i l,s, capul -n
.os% asemeni celorlal0i daci pre4en0i care nu-/i clinteau pri7irile din p,m+nt$
:S, m, uit 2ine la ei /i s,-mi scriu -n :emorial impresiile$ #reau un
monument care s,-mi -nf,0i/e4e dul,ii ,/tia -nc,p,0+na0i /i moroc,no/i cu
2otul pe la2e$ P,cat c, nu e Apollodor aici;$
L <,tr+ne% -ntrea2,-i pe-ai dumitale dac, nu cum7a le e sete$
<,tr+nul -ntoarse capul c,tre pri4onieri$
L (ameni 2uni% 3mp,ratul romanilor 7,-ntrea2, dac, 7, e sete$
(amenii l,sar, capul -n .os% to0i deodat,$
L Le este$
L ?i ur, s, r,spund, n-auB -ntre2, 3mp,ratul cu oarecare iritare -n
las$
L M,rite -mp,rat% eu% care i-am -ntre2at% le-am -n0eles r,spunsul$
L S, stea to0i .os% se-ntoarse Traian spre t,lmaci$
(amenii se-a/e4ar, pe p,m+nt% cu enunc9ii ridica0i% cu m+inile prinse-
n .urul lor% apleca0i din /ale% -n po4i0ia cea mai asem,n,toare cu-a f,tului -n
p+ntecele mamei$
L S, se-aduc, o amfor, /i-un cauc% porunci Traian$
Amfora% a/e4at, pe-un suport metalic pentru mai mult, sta2ilitate% se
afla -n fa0a podiumului imperial$
J&D
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L Cine-a.une primul 2ea c+t 7rea$ C+nd fac eu semn cu m+na% s-o
porneasc, to0i spre amfor,% ad,u, -mp,ratul$
S
:Ca 7erificare a cre/terii animalit,0ii din om su2 presiunea imperioas, a
ne7oii% aceast, idee a unc9iului meu% -mp,ratul% nu este lipsit, de
inenio4itate$ AltminteriC ar fi de-un ust du2ios;% se +ndea Padrian%
mic/or+ndu-/i oc9ii de parc-ar fi 7rut s, cearn, printre pleoape faptele
imperiale$
Nasul lun% pornit f,r, nicio ad+ncitur, de tran4i0ie din .osul frun0ii
-nalte% ca o peninsul, a acesteia% -l f,cea pe Padrian s, semene mai mult a
rec dec+t a spaniol$ La crearea acestei impresii contri2uia /i piept,n,tura
cu c+rlion0i turti0i% alinia0i unul l+n, altul% ca o cunun,% -n .urul capului%
cum se putea 7ede la statuile rece/ti$ 3n momentele de lini/te% c+nd
spiritul nu-i era deloc tul2urat de +nduri s+c+itoare sau contradictorii%
Padrian sem,na a 2er2ec$ A7ea trufia m,rea0, /i impenetra2il, pe care-o
au doar elementele naturii /i animalele% fiindc, nici unele% nici altele nu-/i
compun atitudini$ C+nd mintea lui c+nt,rea /i pre0uia oameni% fapte%
cu7inte% situa0ii% -ntreaa fi4ionomie i se sc9im2a8 nasul i se-ncre0ea
m,runt -n por0iunea din dreptul oc9ilor% n,rile -i tremurau ca ale cailor
c+nd simt miros de s,l2,ticiune% pleoapele i se-apropiau a2ia l,s+nd s,
p,trund, un fir de lumin, printre ele% palmele-ncepeau s,-l furnice /i s,-l
m,n+nce% drept care% deetele% c,ut+nd ast+mp,r% tr,eau de c+te-un
c+rlion0 din cap sau din 2ar2,% fa0a i se lunea /i i se su20ia ca pus, la
teasc$ 3n acele momente% Padrian sem,na a ce7a inexistent -n natur,8 a
corcitur, de 7ulpe cu oar$
Padrian nu-l considera pe unc9iul s,u imperial nici Platon% nici
Ar9imede /i nici Alexandru cel Mare$ 3l considera% -n ciuda multor
contrarieri ireconcilia2ile pe care firea 3mp,ratului i le pro7oca% un om cu-
o .udecat, s,n,toas,% c9iar dac, nu excela prin fine0ea nuan0elor% cu un
spirit de dreptate pe care nu i-l putea t,,dui% cu-o putere de p,trundere /i
de 9ot,r+re rapid, -n pre4en0a nepre7,4utului% cum se-nt+lnea doar la spi0a
ade7,ra0ilor oameni de ac0iune$ 3n oc9ii lui Padrian% p,catul cel mai mare
al imperialului s,u unc9i era o anumit, caren0,-n reflexi7itate /i-n
nuan0area .udec,0ilor 6 p,cat al multora din aceast, cateorie$
J&E
- "LEANA #ULPESCU -
Padrian nu se o2i/nuia cu +ndul c, unc9iu-s,u 6 al c,rui spirit nu era
lipsit de toleran0, pentru destule sl,2iciuni ori tr,s,turi ciudate de caracter
ale popoarelor str,ine% -n fa0a c,rora-l adusese cariera lui de om de arme 6
nu pricepea cum de existau pe lume neamuri care% con7inse de puterea
Romei% nu i se-nc9inau% 2a% mai mult% i se-mpotri7eau$ "ar planurile lui
Traian 6 m,rturisite /i% mai ales% nem,rturisite 6 nu erau planuri pentru-o
7ia0, de p,m+ntean o2i/nuit% ci planuri care sfidau limitele-n timp ale
fiin0ei omene/ti$ :Ai crede c, se pre,te/te pentru eternitate$ Faptul c, el a
a.uns -mp,rat nu-l -nri.orea4,% oare% delocB Aceast, aleere nu i se pare
simptoma unei 2oli f,r, leac8 7l,uireaB Unde s-a mai 7,4ut ca o sistem,-n
plin, 7ioare s,-/i aduc, la c+rm, un str,inB S, nu ne-m2ro2odim cu ideea
c, Cetatea Qc9eam,R pro7inciile la ealitateA Senatul% prin care cure tot
at+ta s+ne proasp,t ca printr-o 2,t,tur,% ardea de dra /i de ner,2dare s,
ai2,-n frunte un spaniol$ Putreaiul tre2uia Qre7ioratR de-un a7enturier%
fiindc, numai a7enturierii sfidea4, e7iden0a;$ Compar+ndu-se cu unc9iul
s,u imperial% Padrian se socotea pe sine% -n ciuda multor ireularit,0i de
conduit,% o pas,re domestic, pe l+n, un 7ultur$ Nimeni n-ar fi 2,nuit c+t
spirit de a7entur,-n7ol2ura mintea 2,r2atului trecut de .um,tate de secol%
2,r2at cu-nf,0i/are a/e4at,% reoaie /i domestic,% pe c9ipul c,ruia nu
f+lf+iau -narip,ri de niciun fel$ Marcus Ulpius Ner7a Traianus$
S
3mp,ratul se uita a-ntre2are la traduc,tor$
L Le-am t,lm,cit% 3n,l0imea-7oastr,% r,spunse acesta% ar,t+nd cu m+na
spre daci% dar le mai spun o dat,$ Poate c, n-or fi au4it% se +ndi el s-o
drea, -n pri7in0a lipsei de r,spuns a dacilor$
Nici dup, ce le mai spuse o dat, cu7intele de la-nceput% nu se mi/c,
niciunul$ Parc, prinseser, r,d,cini$
:Ai 4ice c, sunt cioturi r,mase-n p,m+nt dup, ce s-au t,iat copacii;% se
+ndea t,lmaciul$
L 3ntrea2,-i dac, nu le este sete$
L Au mai fost -ntre2a0i% 3n,l0imea-7oastr,% spuse dacul interpret cu las
moale$
L Atunci -ntrea2,-i ce-a/teapt, de nu 2eau$
L 1ac,-i -ntre2 pe to0i n-o s, primesc niciun r,spuns$
J&G
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L Ai dreptate$ 3ntrea2,-i pe cel de colo% /i 3mp,ratul -i ar,t, cu m+na pe
unul dintre oamenii care /edeau pe .os% cu pri7irea-n p,m+nt$
T,lmaciul -/i f,cu datoria$ (mul se ridic,$
L Turma care mere la ad,pat nu se repede 2uluc la ap,$ 1-ap,i noi% c,
suntem oameniC
(mul ales de 3mp,rat s, r,spund, 7or2ise rar% cu las domol% uit+ndu-se
tot timpul -n p,m+nt$
T,lmaciul traduse repede% f,r, pau4e-ntre cu7inte% ca /i c+nd felul de-al
transmite ar fi sc9im2at con0inutul mesa.ului$
:Unii dintre noi -/i pierd demnitatea numai o dat, cu 7ia0a;% se +ndi
Padrian /i nu-/i putu opri un 4+m2et% -n timp ce tr,ea cu coada oc9iului
spre 3mp,rat$
L Spune-i s, mear, s, 2ea% trecu -mp,ratul repede peste lec0ia care i
se d,duse$
:Fa0, de-n7in/i e destul c, e/ti -n7in,tor$ Nu tre2uie s,-i umile/ti
suplimentar$ Ar fi 2ine ca triumful s, prefac,-n tabula rasa resentimentele
-n7in,torului$ La urma-urmei% c+t o fi 7rut am,r+tul ,sta s, se-
mpotri7easc, Romei% el de capul luiB Cam c+t le-a ars leionarilor mei s,
cucereasc, 1acia sau mai /tiu eu ceC;$
S
F,r, nicio le,tur,% s-ar fi putut spune% cu cele de fa0,% Traian /i-l aminti
pe Loninus$ (ric+t lupta% de c+nd -/i aducea aminte% -mpotri7a
sup,r,torului +nd al 4,d,rniciei% Traian -l sim0i cum -i 2ate-n suflet ca un
7+nt du/m,nos /i ne-mp,cat% 7+nt r,u care las, doar pul2ere-n urm,$
:Q(mnes una manet noxR$ S, fie aceast, noapte pu2licanul a7id /i
str+n,tor al 4,d,rniciei noastre% acel 7ame/ al -ntreii noastre 4,d,rnicii%
sau lina ap, a-mp,c,riiB Cine s,-0i spun, dac, n-ai a.uns tu -nsu0i s,-
n0eleiBA Mai 2ine s, lu,m aminte la du/manul -n7ins% pentru a-n7,0a s,-l
cunoa/tem$ El este o certitudine;$
S
1acul se-apropie de amfor,% aale% t+r+nd picioarele$ 3ntreaa lui
-nf,0i/are spunea c, nu-i mai pas, de nimic$ Nici setea care-l c9inuia nu-i
mai r,2ea pasul$ (mul scosese de la 2r+u un 7as mititel% aproape plat% de
J'K
- "LEANA #ULPESCU -
lemn cioplit% /i turn, -n el cu caucul o linur, de ap,$ Se-nclin, ad+nc% apoi
sor2i apa din 7as% f,r, s, ridice o clip, oc9ii din p,m+nt$
L A/a se-nc9in, oamenii de pe-aici -n fa0a apei% a p+inii /i-a s,rii% se
,si dator traduc,torul s,-l l,mureasc, pe 3mp,rat$
Acesta nu-/i putea lua oc9ii de la dacul capti7% care-o pornise -napoi
spre locul lui% cu-acela/i pas ostenit$
L 3ntrea2,-l de ce-a 2,ut at+t de pu0in$
L Ca s-apuce /i al0ii c+te7a pic,turi% r,spunse omul la-ntre2area
t,lmaciului% f,r, s, ridice oc9ii din p,m+nt$
L 3ntrea2,-l de ce st, -ntruna cu oc9ii-n p,m+nt$
L E-un o2icei str,7ec9i% r,mas din popor8 e semn de doliu% r,spunse
t,lmaciul
L 3ntrea2,-l dup, cine 0ine doliu$
L M,ritul -mp,rat te-ntrea2, dup, cine .ele/ti$
L 1up, 0ar,$
3mp,ratul -n9i0i -n sec$ Pentru ca ultimul cu7+nt s, nu fie-al -n7insului%
se +ndi s,-i mai pun, o-ntre2are$
L 3ntrea2,-l cine e /i de unde e$
L Cine e/tiB te-ntrea2, m,ritul -mp,rat$
L (m$
L ?i de unde e/ti% te-ntrea2, m,ritul -mp,rat$
L 1e-aici$
3n felul cum rostea cu7intele 6 pritocite parc, de secole pentru a fi
a47+rlite-n o2ra4ul unui in7adator 6 nu era nicio urm, de dorin0, de-a
pro7oca% de-a contraria sau m,car de-a-/i 7,rsa n,duful$
(mul constata /i% fiindc, era -ntre2at% r,spundea cum ar fi r,spuns
oricui$
:N-o s, ne procopsim cu dacii ,/tia$ M,car de-ar a7ea aur c+t se spune$
C+t ne-ar tre2ui nou, nu exist, nici de la Ti2ru p+nN la "ndusC;% se +ndea
Scaurianus% care% de la-nceputul spectacolului% nu clipise dec+t ca s, nu i se
usuce oc9ii% nu scosese un sunet /i nu f,cuse o mi/care$
Pri4onierii 7eneau -n /ir% ca o multiplicare a celui dint+i% /i-/i turnau ap,
-n 7asul lor mic /i turtit% de lemn% pe care-l scoteau de la 2r+u$
L Spune-le s, 2ea pe s,turate% se adres, t,lmaciului 3mp,ratul$ Aduce0i
ap,% ad,u, el cu un fel de le9amite% f,c+nd semn spre leionarii din
primul r+nd$
J'J
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L Ei% ia spune% 2,tr+ne% se-ntoarse 3mp,ratul pe nea/teptate c,tre
1romi9ete% /tii cum7a unde se afl, te4aurul ReeluiB
:C+t, con7ersa0ie p+n, s,-l -ntre2e ce-l durea de la-nceputA Tre2uie s,
recunosc% dup, dreptate% c, mie nu mi-ar fi dat prin minte$ Alt, dat, s, nu-
mi mai su2estime4 unc9iul% de/i e -mp,ratA;$ Padrian as7+rli% cu coada
oc9iului% o pri7ire admirati7, c,tre unc9iul s,u imperial$
L M,rite 3mp,rat% eu n-am /tiin0, de-asemenea lucru$
L Nu-i nimic% spuse 3mp,ratul lini/titor% ca /i c+nd 1romi9ete n-ar fi
a7ut mai mare dorin0, dec+t s,-i de47,luie locul acelui te4aur pe care -ns,
6 din p,cate /i cu mare p,rere de r,uA 6 nu-l /tia$ Fii f,r, ri.,% afl,m noiA
Sau poate nu m, cre4iB i se-adres, -n continuare 2,tr+nului% amestec+nd
luma cu ironia$
L M,rite doamne% pu0ine sunt lucrurile care p+n, la urm, nu se afl,% iar
oc9iul poate 7edea orice -n afar, de +nd$
S
:<,tr+nul ,sta 7or2e/te-n axiome$ Pentru el% totul e demult demonstrat$
Am s-a.un eu% oare% 7reodat, la senin,tatea acestui suflet care plute/te pe
deasupra lumii% la-n0elepciunea din acest las /i din aceast, pri7ire -n care
s-a adunat /tiin0a 7ie0ii% trecut, /i 7iitoareB C+t, am,r,ciune tre2uie s, 2ei
p+n, s-a.uni la desprinderea de 7anitateB C+t tre2uie s, pier4i p+n, s-
a.uni s, accep0i pierderea ca pe-un nedesp,r0it to7ar,/ de drumB;$
Padrian -nt+lni din nou pri7irea f,r, 7+rst, /i de-o limpe4ime pe care n-o
mai 7,4use p+n-atunci la nicio fiin0,$ 3n sufletul lui trecu% mai dera2,
0+/ni cu iu0eala unui fuler% presim0irea unor pierderi care-a7eau s,-l doar,
cumplit% pierderi nelipsite din 7ia0a oricui nu tr,ie/te-n pustietate$ :Suflete-
al meu% dedat pl,cerii% -n7a0,-te cu +ndul piericiunii;% -/i spuse el%
-m2r,0i/+nd dintr-o pri7ire mul0imea de-n7in/i care st,teau pe p,m+nt% cu
oc9ii-n p,m+nt% -ncon.ura0i de-n7in,torii pe-al c,ror c9ip se 7,deau doar
semne de somnolen0, /i de plictiseal,$
S
L Apropie-te% i se-adres, 3mp,ratul celeilalte c,petenii% f,c+ndu-i semn
cu m+na$
J'!
- "LEANA #ULPESCU -
(mul se-ndrept, din /ale /i se-apropie de podium cu un pas care-ncerca
s, fie 9ot,r+t$
L Cum te c9eam,B
L Parianeu% r,spunse pri4onierul% f,r, s-a/tepte traducerea t,lmaciului$
L ?tii latine/te% 7,d$
L Nu mare lucru$
L " te-ai al,turat lui 1ece2al de 2un,-7oieB
L At+ta 7reme c+t cel mai mic i se supune celui mare% f,r, ca cel mare
s, 7in, cu armele-asupra celui mic% se c9eam, c, cel mic se-al,tur, celui
mare de 2un,-7oie$ T,lm,ce/teA se-adres, Parianeu t,lmaciului$
L Te-a/ rua s, mai spui o dat,% mai rar /i mai deslu/it% c, n-am -n0eles
mai nimic$
T,lmaciul -i traduse -mp,ratului 7or2ele rostite de Parianeu$
Acesta din urm, relu, cu-acelea/i cu7inte% str,duindu-se s,-/i
discipline4e c+t de c+t lasul +.+it% de dul,u pus pe +lcea7,% /i felul de-a
rosti cu7intele% -n care sunetele se precipitau unele peste altele ca ni/te cai
n,r,7a/i care-n fa0, mu/c, /i-n spate dau cu copita$
L /tia 7or2esc ca-n teatrul recesc% /opti 3mp,ratul -n rece/te$
L #or2im cum ne-a -n7,0at 7ia0a% rosti latine/te Parianeu$
L #,d c, /tii /i rece/te% spuse 3mp,ratul% cu-o nuan0, de ironie-
admirati7,$
L Pe la noi% cine /tie latine/te /tie /i rece/te$
L ?i sunt mul0i cei care /tiuB
L Pu0ini de tot$
L L-ai ser7it cu credin0, pe 1ece2alB
L 1ac, m, aflu acum pri4onier al 3n,l0imii-7oastre% se c9eam, c, da$
L C+nd te-ai aliat cu 1ece2al% te-ai +ndit c-ai putea fi -nfr+ntB
L 1a$
L ?i-atunci de ce te-ai aliat cu elB
L Ca s, trecem% eu /i neamul meu% doar o dat, prin foc /i prin fier$
L 1ac, nu te-ai fi supus% 7-ar fi trecut prin foc /i prin fierB
L M,rite 3mp,rat% dac, nu te supui celui mai tare /i nu i te supui de
a/a-4is, 2un,-7oie% c+nd 7ine peste tine nu te m+n+ie pe cre/tet$
Lui Traian -i 7enea s, r+d,$ #l,.anului 2urdu9,nos nu-i lipsea 9a4ul$
:?i-o fi 4ic+nd c, n-are nimic de pierdut dac, se poart, cum -i e firea /i
nici de c+/tiat dac, se c,ie/te /i se umile/te;% se +ndi 3mp,ratul%
J'&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
-nseninat de 7or2ele /i de-nf,0i/area tonic, a pri4onierului% pe-al c,rui c9ip
-ncerc,rile r,42oiului nu /terseser, cu totul pl,cerea de-a tr,i$
L Hi-a fost dra 1ece2alNB
:Unc9iul -/i amplific, /i-/i -m2un,t,0e/te c9estionarul;$ Pe c9ipul lui
Padrian trecu un 4+m2et care-i accentua -nf,0i/area de corcitur, de 7ulpe
cu oar$
L N-am prea au4it de supu/i care s, se pr,p,deasc, de draul
c,peteniilor /i nici de c,petenii care s, se pr,p,deasc, de draul supu/ilor$
Ne prefacem fiecare cum putem /i% mai ales% cum o cer -mpre.ur,rile$
L Nu faci pe eroul% 4ise -mp,ratul% pri7indu-l cu un 4+m2et .um,tate a
ironie% .um,tate a pau2,$
(2ser7a0ia str,inului cu pri7ire la rela0ia supus-conduc,tor -i aminti lui
Traian de-un eneral fost supus al lui 1omi0ian% actual 3mp,rat al
romanilor$ :A fost cel mai r,u dintre ce4Vri% dar /tia s,-/i alea, prieteni
2uniA;$ Nu el spusese-aceste 7or2e despre 1omi0ianBA :Prieteni;A
L Cum de nu 0i-ai luat 7ia0a% precum celelalte c,peteniiB
L Mor0ii nu prea au o2iceiul s,-n7ie$ Ca s,-0i iei 7ia0a ai timp oric+nd$
L 3n0ele c, 0i-e dra, 7ia0a$
L Mi-e dra,$
L Mai dra, dec+t oriceB
Traian nu-l sl,2ea pe str,in din pri7ire$
L 1ac, m, +ndesc 2ine% poate c, da% r,spunse Parianeu cu un las -n
care% pentru prima dat,% plutea ne9ot,r+rea$
L Ai copiiB
L 1a$
L Cre4i c,-0i e mai dra, 7ia0a dec+t copiiiB
L M,rite 3mp,rat% n-am fost pus niciodat, s, ale -ntre copii /i 7ia0,$
(mul spune multe p+n-a fi pus de soart, -n fa0a unei aleeri$ ?i pe du/mani
s,-i fereasc, 4eii de-asemenea aleereA
L ?tii cum7a unde-ar putea fi te4aurul reelui 1ece2alB
3mp,ratul nu-l sl,2ea din oc9i pe Parianeu$
L Nu$
L ?i nici nu-0i d, prin +nd cine-ar putea s, /tieB
Lui Padrian i se p,rea ciudat c, 3mp,ratul de47,luia un fapt care-ar fi
putut mic/ora :entu4iasmul; armatei -n7in,toare% destul de sc,4ut /i
altfel$ :Ca s, nu spere oamenii la cine-/tie-ce prad,B Nu cred c, s-a/tepta
s,-i lase 1ece2al te4aurul pe mas,% -n sala tronului% cu-o t,2li0, al,turi% pe
J''
- "LEANA #ULPESCU -
care s,-i fi scris /i in7entarulA I+ndurile unc9iului mei nu sunt c9iar ca o
a0, f,r, noduri% cum ar p,rea la o pri7ire superficial,C;
L Cine-ar putea s, /tieB -/i repet, 3mp,ratul -ntre2area$
L Nu m, duce +ndul$ Nu m-ar mira s, nu /tie nimeni$ Reele 1ece2al
era un om 2,nuitor$
L A/aBA
L A/a% m,rite 3mp,rat$
L 3i erai apropiatB
L Nu$
L ?i nu-i era nimeniB
L A/a cred$
L Am au4it c, a7ea un sfetnic apropiat8 <icilis$
L Eu n-am de unde s, /tiu% iar pe <icilis nu l-am 7,4ut niciodat,$
L Nici pe cumnatul luiB
L Care cumnatB
L 1ruxilis$
L Pe ,sta l-am 7,4ut$
3mp,ratul -i f,cu semn s, treac, la locul lui$
1e imperator se-apropie -n pas de front un centurion dintre cei care
comandau deta/amentele de cercetare-a Cet,0ii$
L 3n,l0imea-7oastr,% -n,dui0i-mi s, raporte48 -n su2teranele cl,dirii
tronului am ,sit% -ntr-un fel de firid,% un 2,r2at /i-o femeie care 7e9eau
un mort% un t+n,r$ N-au 7rut s, ias, dec+t cu mortul$ <,r2atul /tie latine/te
/i spune -ntruna c, nu se desparte de copilul lui p+n, ce nu-l -nroap, cum
se cu7ine$ Ce s, facB
L Spune-le s, 7in, aici$
L S, 7in, aiciBA
3mp,ratul nu ,si de cu7iin0, s, r,spund, acestei -ntre2,ri$
Centurionul se-ntoarse -nso0it de-un 2,r2at /i de-o femeie care duceau
un mort$ <,r2atul -/i trecuse m+inile la su20iorile mortului /i merea cu
fa0a -nainte% iar femeia 0inea mortul de picioare$ Capul acestuia c,4use de-o
parte /i se mi/ca la fiecare pas al purt,torilor% ca /i coroana de meri/or de
pe piept$
Pri4onierii se ridicar,-n picioare /i-/i -nclinar, capetele$
A.uns -n fa0a podiumului% centurionul le f,cu semn celor doi% 2,r2atului
/i femeii% s, se opreasc, /i s, pun, trupul .os$ <,r2atul se-n7+rti pe loc -n
a/a fel -nc+t s,-l pri7easc, pe -mp,rat din fa0,% dar nu d,du drumul po7erii$
J'*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Femeia urm, /i ea mi/carea de rotire a 2,r2atului /i 0inu mai departe
picioarele r,posatului$
3mp,ratul 7edea acum doar un 2,r2at cu p,rul 2,lan% cu oc9i al2a/tri%
0in+ndu-/i m+inile la spate ca un prins -nc,tu/at% acoperind 7ederea femeii
/i a celui dus dintre 7ii$
:C+t, suflare a pierit -n campania astaC C+t de fireasc, 0i se pare
moartea care do2oar, mult% ca o coas,% /i c+t de nefireasc, cea care
do2oar, un sinur fir;$ 3mp,ratul uitase c, 7ictoriile se -n,l0au peste 7ie0i
do2or+te$ :3ntr-un c+mp -nflorit% o floare nu-nseamn, nimic$ ( floare este
o floare doar c+nd e sinur,$ Pentru oamenii ,/tia doi% moartea este ceea ce
duc ei -n 2ra0eC;$
L Cine e/ti% omule% /i ce 7reiB se-adres, Traian 2,r2atului$
:Exist, un pra al durerii care-ani9ilea4, ura% oroliile% tot$ S,rmanii
oameniA;$ Padrian se uita cu o pri7ire-mp,ien.enit, de triste0e la str,inii
din fa0a lui$
(mul desc9ise de c+te7a ori ura p+n, s, poat, scoate un sunet$
L M, c9eam, Porsilo5 am fost c,petenie$ 1oamne% las,-ne s, ne
-nri.im copilul$
L Mai a7e0i copiiB
3mp,ratul pusese -ntre2area ca s,-/i alune triste0ea-n fa0a unei
nenorociri care% luat, de una sinur,% ap,rea ca un sim2ol al -ntreului
pr,p,d din .ur$
L Nu mai a7em% doamne$
Traian se +ndi s,-l -ntre2e pe 2,r2at dac, 2,iatul murise-n lupt,$ Se
r,4+ndi$ La ce 2un s,-i r,suceasc, pumnalul -n ran,B 3i f,cu semn c,
poate pleca$
L 1uce0i-7, /i face0i ce-a7e0i de f,cut$
L M,rite doamne% 4eii s,-0i -napoie4e 2inele% -i spuse omul latine/te% cu
un las 7enit de dincolo de lume5 se-nclin,% se-ntoarse-n loc /i plec,
-napoi% urmat de centurionul care-l condusese -n fa0a -mp,ratului$
:"at, doi oameni care /i-au -nc9eiat toate r,42oaiele;% se +ndea
Scaurianus% pri7indu-i pe cei doi p,rin0i care-/i purtau copilul mort% -n
lumina exu2erant, a lunii lui Auustus% la ora a doua din 4i
E
$
Capul 2,iatului% cu fa0a lini/tit, ca-ntr-un somn f,r, 7ise% c,4use pe-o
parte /i% la fiecare pas al purt,torilor% se le,na ca dus de-o ap,$ Lun% 2,lai
/i des% p,rul -i at+rna -ntr-o parte /i unduia ca un ciucure 2,tut de 7+nt$
E
La Roma 6 ora D diminea0a5 -n 1acia 6 E /i un sfert$ #e4i nota% p$ &JG$
J'@
- "LEANA #ULPESCU -
:Ce frumos eraA C+t, durere pe lume;$ Lui Padrian -i urc, un nod -n
+t$ 3n toat, fiin0a trecu din nou% ca un fuler% presim0irea unei mari dureri$
3nc9ise oc9ii$ 3i st,ruia su2t pleoape f+lf+irea diafan, a p,rului auriu$ Cine-
ar fi putut spune care fusese misterioasa menire a acestei iposta4e-a
materiei -n lumeB 1ac, n-ar fi fost durerea pe care-o l,sase-n urm,% copilul
acela% -n des,7+r/ita lui lini/te /i frumuse0e% i s-ar fi p,rut solia de -mp,care
cu moartea$
:C+t poate soarta s, lo7easc, /i s, umileasc, un om% ca el s-a.un,%
dup, ce-i calci 0ara -n picioare% s,-0i mai roae /i de s,n,tateC;$ Pe c9ipul
lui Scaurianus% care /tia at+t de 2ine s,-/i rade4e /i s,-/i supra7e9e4e
indiferen0a% ap,ru o mare o2oseal,% 7l,uirea pe care-o las,-n urm,
triste0ea leat, de precara condi0ie a omului pe p,m+nt$
1up, t,cerea tainic, /i tem,toare ce urmea4, totdeauna trecerii unui
mort% deoarece aceast, trecere -i duce pe cei 7ii cu +ndul% m,car o clip,%
la propria moarte /i la 4,d,rnicia 7ie0ii% un oftat slo2o4it din ad+ncul
piepturilor f,cu aerul s, tremure-n lumina t,ioas, a dimine0ii$ Aceast,
r,suflare din ad+ncul fiin0ei -ntrunea teama nel,murit,-n fa0a misterului
mor0ii /i u/urarea pe care-o simte omul c+nd se 7ede -nc, 2eneficiar al
misterului la fel de impenetra2il al 7ie0ii% cu care este -ns, o2i/nuit$
1e pe turnul mare dinspre R,s,rit% -n,l0at ca un falnic str,.er din 4idul
Sarmi4eetusei% r,sun, un las de tulnic$ Toat, suflarea -/i -ntoarse
pri7irile c,tre locul de unde se tulnica$ La dep,rtarea la care se aflau /i
uit+ndu-se de .os -n sus% to0i 7edeau un fel de mo7il,% un fel de c,pi0, al2,
din care% pe c+t se p,rea% ie/eau sunetele-acelea$ Pentru urec9ea-n7,0at, cu-
n0elesul pe care% de-a lunul 7remii% oamenii -l leaser, de fiecare sunet al
tulnicului% flinta din 7+rful turnului suna r+nd pe r+nd% adunarea o/tii%
trecerea pedestrimii% trecerea c,l,rimii% pornirea la atac% adunarea de dup,
lupt,% stinerea$ Urm, un moment de lini/te$ Fiecare-/i au4ea inima cum
2ate /i se sim0ea sinur ca-ntr-o pustietate de-nceput sau de sf+r/it de lume$
1up, acest moment% care p,rea c, nu mai poate fi urmat de nimic% tulnicul
-ncepu iar s, r,sune$ 1e data asta 6 a moarte$ ?i pentru urec9ea -n7,0at,
cu-n0elesul acelui las /i pentru cea ne-n7,0at,$ Pri4onierii-/i culcar,
frun0ile pe enunc9i$
1romi9ete /i Parianeu puser, un enunc9i -n p,m+nt /i-/i plecar, capul$
La inter7ale reulate% sunetul -nceta c+te7a clipe% spre a-ncepe din nou
lun% p,trun4,tor /i nesc9im2at$
Prin mintea pri4onierilor trecu deodat, un nume8 1espa$
J'D
- SRUT PMNTUL ACESTA -
3ntr-un moment de t,cere a tulnicului% 3mp,ratul% ridic+nd din spr+ncene
a nedumerire% se-adres, t,lmaciului8
L Asta ce s, fieB
L 1oamne% acum se sun, c+ntarea mor0ilor$ Spre cer% spre p,m+nt% spre
cele patru 4,ri$
Traian f,cu semn unui decurion s, se-apropie$
L "a doi leionari /i-aduce0i omul acela -ncoace$
Tulnicul se oprea pe un sunet su20ire care% dup, ce ocolea Cetatea% se
pierdea% prelin+ndu-se-n dep,rt,ri% ca o curere lent,$ 1up, o pau4, -n
care-/i tr,ea sufletul% pl+nerea pornea din nou% lun,% monoton, /i
aceea/i$
Pe c9ipul 3mp,ratului ap,ru o lini/te posomor+t,$ 3i era ur+t,
monotonia% mai ales a sunetelor /i-a 7ocilor$ "ar sunetul ,sta de tulnic%
precum o ap, lun, /i perfid, a mor0ii% -l indispunea din cale-afar,$
:<ucuria -n7in,torului$ S, te /tii ur+t de ,/tia -n eternitateC;$ 3mp,ratul
f,cu un est cu m+na% ca de fiecare dat, c+nd i se strecura -n suflet
m+9nirea% 9o0 pentru care nu exista -ncuietoare de nedescuiat$
L Spune-le c, acela care mi-l 7a ar,ta pe <icilis 6 la fel ca /i cel care-
mi 7a spune unde se afl, te4aurul lui 1ece2al 6 are li2ertatea s, plece
unde-i este 7oia$
Traian 7or2ise mult prea tare% ceea ce-i f,cu pe to0i cei de pe podium s,-
ntoarc, pri7irile spre el$
3ntr-at+ta pusese tulnicul st,p+nire pe sufletele tuturor% -nc+t 7ocea lui
Traian -i mirase pe to0i% -ncep+nd c9iar cu el -nsu/i$
T,lmaciul 7or2i /i el mult mai tare ca p+n-atunci% de/i tulnicul t,cea$
Nimeni nu ridic, pri7irea din p,m+nt$ Spusele 3mp,ratului n-a7eau s,
st+rneasc, -ntrecere nici -n c,utarea lui <icilis% nici -ntr-a comorii% -n
sc9im2 le l,murise pri4onierilor condi0ia lor de -n7in/i8 -n afara norocului
de-a fi fost tr,d,tori /i de-a 2eneficia indi7idual de-o anumit, li2ertate%
locul lor pe p,m+nt a7ea s, fie 9ot,r+t de-n7in,tor$
Prin simple cu7inte% moartea din .ur% a7utul p+r.olit% 7ia0a a.uns, de
i42eli/te le erau -nf,0i/ate -ntr-o dimensiune nou,8 de-atunci -ncolo% ceea ce
le fusese 0ar, a7ea s, le fie temni0,$
3mp,ratul ordon, retraerea pri4onierilor$ Ace/tia defilar, cu oc9ii-n
p,m+nt pe dinaintea podiumului% -ncon.ura0i de leionarii care% -n fa0a
3mp,ratului% nu-ndr,4neau s,-i -m2oldeasc, ori s,-i -mpin, pentru a-i face
s, r,2easc, pasul$
J'E
- "LEANA #ULPESCU -
Tulnicul mai sun, o dat, lun% stins% ca /i c+nd /i-ar fi dat sufletul$
Mo7ila al2, r,mase nemi/cat,$ 1eodat, fu -ncon.urat, de trei oameni care-
o luar, pe sus$ 1isp,rur, cu to0ii$
Pe drum% pri4onierii se-ncruci/ar, cu cei trei romani /i cu fiin0a care
tulnicase de pe turn$ (amenii o recunoscur, dup, opinci /i dup, c,lc,tur,$
Era 1espa% o femeie m,runt,% sla2,% 7+n.oas,% cu pas ap,sat su2 care
duduia p,m+ntul$ A7usese 2,r2at /i nou, feciori$ To0i pieriser,-n r,42oaie$
1up, ce-i c,utase pe c+mpurile de lupt,% nel,s+ndu-se p+n, ce nu-i ,sise%
-i -nropase dup, datin,% -i .elise% apoi% pentru ca 7ia0a ei s, mai ai2, un
rost% urmase armata -n toiul 2,t,liilor% f,c+nd de m+ncare la c+0i7a pa/i de
locul -nfrunt,rii% c,r+nd r,ni0ii% o2lo.indu-le r,nile% -nc9i4+nd oc9ii
mor0ilor /i adun+ndu-le m+inile a pace pe piept$ Acum trecea cu capul sus%
cu pasul ap,sat% -m2r,cat, de s,r2,toare% cu maram, al2,% cu c,ma/, p+n,-
n p,m+nt% cusut, cu alti0e nere% cu opinci -mpopistrate cu f+/ii de piele
7er4i /i crin,rii% cu pelerin, al2,% de p,nur,% care-o acoperea ca un clopot$
Pri4onierii -n,l0ar, capetele /i se uitar,-n oc9ii al2a/tri% str,7e4ii$ 1in
pri7irea lor oal, nu puteai -n0elee dac, te 7edeau sau nu$ Iura 1espei
era ca un p,m+nt 2+ntuit de secet,$ <u4ele% un fel de crust, peste-o carne
7ie% erau 2r,4date-ad+nc de cr,p,turi -n care s+nele se-nc9ease$ Unul
dintre leionari ducea tulnicul la su20ioar,% spri.inindu-l -n fa0, cu-
am+ndou, m+inile$ 1espa f,cea ni/te pa/i mai mari dec+t -n,l0imea ei /i-
at+t de repe4i c, a2ia se 0ineau dup, ea cei trei romani$ 3n femeia pu0in, la
trup era puterea nea/teptat, pe care-o cap,t, fiin0ele -n fa0a-ncerc,rilor
neo2i/nuite sau puterea ne2unilor$ 1e c+nd r,m,sese de una sinur, pe
lume% 7or2ea pu0in /i numai c+t -i tre2uia pentru a se-n0elee cu oamenii%
atunci -ns, ca un om cu .udecat,$ Nu se pl+nea$ C9eltuirea -n7er/unat, a
propriei fiin0e prin munc, p+n, la isto7ire era sinurul lucru ciudat -n
purtarea ei% firea a7+nd de o2icei ri., s, st,7ileasc, prin somn risipirea de
enerie$ Acuma% cu oc9ii ei al2a/tri de 9ea0,% se uita -n oc9ii fiec,rui
pri4onier$ Niciunul n-ar fi putut spune dac, n,luca al2, cu 2u4ele-
ns+nerate -l 7,4use ori nu$ 1up, ce-i petrecu pe to0i din oc9i% 1espa
a.unse -naintea 3mp,ratului% de care-ar fi trecut cu pas iute% dac, unul
dintre-nso0itori nu i-ar fi pus o m+n, pe um,r /i nu i-ar fi f,cut semn s,
stea$ Femeia r,mase cu un picior -naintea celuilalt% ca orice 7ietate oprit,
2rusc din mers$ Acela/i -nso0itor -i ar,t,% printr-un est scurt% c, tre2uie s,
se-ntoarc, dreapta-mpre.ur$ Femeia pricepu /i se-a/e4, fa0,-n fa0, cu
-mp,ratul% la doi pa/i de prima treapt, a podiumului% pun+nd piciorul drept
J'G
- SRUT PMNTUL ACESTA -
mult -naintea celui st+n$ Acum p,rea o 42ur,toare ciudat,% poposit,-
nt+mpl,tor pe p,m+nt% /i care se pre,tea s,-/i ia din nou 42orul$
Statul-ma.or% -n0ele+nd c, ceremonia de :recep0ie; a -n7in/ilor se-
nc9eiase% a/tepta doar un semn al 3mp,ratului pentru a se retrae% acesta
a7+nd o2iceiul s, plece ultimul% de cele mai multe ori% alteori -nso0it de
Criton% un fel de um2r, discret,% /tears,% care cu7+nta numai pentru a cita
preceptele lui Pippocrat% ca doar-doar -mp,ratul s, nu le-ncalce pe toate$
Traian d,du semnul de plecare$ Cei din statul s,u ma.or salutar,% apoi
co2or+r, unul dup, altul treptele podiumului$ T,lmaciul st,tea ne9ot,r+t -n
st+na 3mp,ratului% tr,+ndu-se cu un pas -nd,r,t$ Criton nu se clintise din
locul lui care% oriunde% era acela/i8 -n spatele imperialului pacient$ Cine se-
a/e4a -n fa0a lui Traian nu-l 7edea pe Criton% a/a cum la o 9ain, nu se 7ede
c,ptu/eala$
L Nu pleca$
T,lmaciul se uit, nedumerit$ Nu pricepea dac, lui i se-adresase
3mp,ratul$ Stin9erit% r,m,sese locului$
L 3n,l0imea-7oastr,% am adus fiin0a% spuse decurionul% salut+nd$
Traian se uit, la ar,tarea aflat, acum la c+0i7a pa/i de el% /i-l trecu un
fior$ Se sim0ea -n fa0a ei ca la 7ederea unei fiin0e sc,pate din "nfern$ (c9ii
femeii c,tau unde7a departe% f,r, 0int,$ 3mp,ratul nu-/i d,dea seama dac,-l
7edeau sau nu$ " se p,rea c, 7ia0a nu-l pusese niciodat, -ntr-o situa0ie mai
a2surd, dec+t cea pre4ent,$ El ordonase s, fie-adus tulnicerul$ 1e unde s,
fi /tiut c, era 7or2a de-o femeieB ?i c9iar dac-ar fi fost un 2,r2at% ce-ar fi
aflat de la elB Ce -ntre2,ri s,-i fi pusB
T,lmaciul se uita st+n.enit c+nd la -mp,rat% c+nd la femeie% c+nd la
Criton% c,ruia nu-i -n0eleea rolul$
L 3ntrea2, femeia ce c,uta -n turn% spuse -ntr-un t+r4iu -mp,ratul% mai
mult pentru a .ustifica pre4en0a t,lmaciului dec+t pentru propria
curio4itate$
Femeia nu d,dea semn nici c,-i 7edea% nici c,-i au4ea$
L 3n,dui0i-mi s, m-apropii de ea$ S, 7,d dac, nu e surd, sau poate
oar2,$
:Cum poate cine7a s, 7ad, sur4eniaB;% se +ndi Criton$
T,lmaciul -/i -nfipse m+inile-n piep0ii pelerinei care-acoperea femeia /i-
ncepu s, strie cum fac de o2icei oamenii care-aud c+nd 7or2esc cu sur4ii8
L Femeeeie$ 3n,l0imea-sa 3mp,ratul te-ntrea2, ce c,utai sus pe turn$
J*K
- "LEANA #ULPESCU -
Femeia -i d,du m+inile la o parte% -/i scutur, marinile pelerinei /i% cu
dreapta% f,cu semn ca pentru a-mpr,/tia-n cele patru 4,ri atinerea impur,$
L Femeie% m-au4iB
L Te-aud% seca-0i-ar lim2a-n ur, de 7+ndutA
L 3n,l0imea-sa 3mp,ratulC
L Care-mp,ratB
L 3mp,ratul$
L Noi n-a7em -mp,ratA
L 3mp,ratul Romei$
L Noi n-a7em Rom,A
L Femeie% te-ntrea2, ce c,utai sus pe turn$
L 1aN el ce caut,-aiciB
L 3n,l0ime% 4ice c, nu c,uta nimic sus pe turn% se urcase /i ea a/a% spuse
t,lmaciul dintr-o suflare$ 3n,l0ime% eu cred c, nu e-n toate min0ile$
3mp,ratul se-ndoia de fidelitatea traducerii% dar% nea7+nd cum s,-l
contra4ic, pe interpret% deoarece nu se mai afla prin prea.m, nimeni care
s,-l poat, de4min0i% se f,cu a crede ce-i spunea$
Femeia% care p+n-atunci se uitase ca o oar2,% -/i a0inti deodat, pri7irea-n
oc9ii 3mp,ratului$ 3n acea clip,% Traian fu siur c, femeia era -n toate
min0ile$
L 3mp,rate% 3mp,rate% dac-ai fi a7ut copii% te-a/ fi 2lestemat s,-i
-nropi cum i-am -nropat eu pe-ai mei nou,A Fiindc, n-ai copii% te 2lestem
s, nu-0i 7e4i -mplinit 7isul% care-o fi elA ?i s, nu-nc9i4i oc9ii p+n, nu 0i-oi
aduce-aminte suflarea c+t, a pierit din 7ina ta% /i s, te ard, po.arul% /i s,-0i
c9emi /i s,-0i roi moarteaA ?i s, mori departe de locul t,u% prin str,ini
G
% /i
de pace s, n-ai parte nici pe lumea asta% nici pe-ailalt,A
Femeia 7or2ea potolit% a2ia desc9i4+nd 2u4ele din care -ncepur, s, se
prelin, fire de s+ne$ Nu-l sl,2ea o clip, din oc9i pe 3mp,rat$ Acesta
p,rea pironit de pri7irea al2astr, asem,n,toare unei ape mult prea lini/tite
la suprafa0, ca s, n-ascund, 7+rte.uri -n ad+nc$
L Ce spuneB -l -ntre2, Traian pe t,lmaci$
L Tot felul de 7or2e f,r, /ir$
L Ce anumeB
L C-a a7ut nou, feciori care-au murit$ Lucruri de-astea$
G
Traian a murit 2olna7% departe de Roma% la J& auust JJD e$ n$ =-n EDK u$ c$>% la Selinus%
-n Cilicia% pe coasta de sud-est a Asiei Mici$
J*J
- SRUT PMNTUL ACESTA -
3mp,ratul nu cre4u nimic din spusele t,lmaciului$ <u4ele din care se
prelinea s+ne 6 ceea ce-l f,cu pe -mp,rat s, simt, un ol -n inim, 6 nu
p,reau s, spun, 7or2e la-nt+mplare$ Traian era siur c, lui -i 7or2ea
femeia /i c,-i menea a r,u$
L 1u-te% femeie% /i 7e4i-0i de-ale tale% spuse 3mp,ratul$
A/a cum era siur c, 2lestema% la fel de siur era /i c, femeia a7ea s,
2,nuiasc, -n0elesul cu7intelor lui$
L Plec$ Spune-le oamenilor t,i% 3mp,rate% s,-mi dea tulnicul -napoi$ #-
o a.une /i f,r, tulnicul meu$
L Femeia roa, respectuos pe 3n,l0imea-7oastr, s, da0i ordin
oamenilor 7o/tri s,-i -napoie4e tulnicul% lemnul din care-a suflat$
1in pri7irea ei% 3mp,ratul -n0elese c, femeia nu-l rua$
Leionarul -i puse femeii tulnicul -n 2ra0e$
F,r, s,-l mai -n7redniceasc, pe 3mp,ratul Romei cu 7reo pri7ire%
purt+ndu-/i tulnicul -n 2ra0e ca pe trofeul cel mai de pre0$ Femeia porni de
unde 7enise$
Traian -i f,cu semn t,lmaciului s, co2oare de pe podium$ El r,mase cu
oc9ii pierdu0i spre R,s,rit8 R,s,ritul care-i -n7ol2ura 7isele nem,rturisite$
S
Credin0a-n 4ei de mult i se stinsese$ Oeii r,m+neau fa0ada ocrotitoare-a
paradei% 4idul ornamental -nd,r,tul c,ruia se-ad,postea o credin0, c,4ut,-n
parain,$ Cine-ndr,4nea s,-/i pun, simulacrul cot la cot cu simulacrele
4eilor% fie /i-n templele din (rient% nu se mai temea de 4ei$ Cine% de-
asemenea% admitea s, i se spun, (ptimus% ca /i lui Yupiter Capitolinul% nici
el nu se mai temea de 4ei$ 1e la Auustus la Traian% doar num,rul 4eilor /i
interfer,rile lor crescuser,% propor0ional cu n,ruirea credin0ei$ 1e 4ei% ca
orice om cu 2un-sim0% Traian nu se temea$ ?i nici de 2lesteme$ Cu toate
astea% 2lestemele 6 care nu se putea s, nu plou, asupra lui% pe drept /i pe
nedrept% ca asupra oric,rei c,petenii 6 -l aduceau totdeauna -ntr-o stare de
nelini/te /i de rele presim0iri$ Ele-i p,reau -n4estrate cu darul de nep,truns
al pre7estirii$ Nu /tia ce-i menise femeia str,in, /i n-a7ea s, afle niciodat,%
fiindc, niciun t,lmaci de pe lume nu era at+t de ne2un s, t,lm,ceasc, mai-
marelui s,u cu7inte pe care-acesta n-ar fi 7rut s, le-aud,$ Mai ales c+nd
nicio urec9e-n stare s, le-n0elea, nu le-au4ise$ (amenii se fereau s, le
J*!
- "LEANA #ULPESCU -
spun, mai-marilor ceea ce-ace/tia n-ar fi 7rut s-aud,% c9iar /i-atunci c+nd
cu7intele t,lm,ceau +ndul din aceea/i lim2,$
Traian c,ut, s,-/i sc9im2e dispo4i0ia% +ndindu-se la neca4urile pe care
i le pricinuise 1ece2al% 2ar2arul -nc,p,0+nat /i perfid care% -n ruptul
capului% nu acceptase suprema0ia Romei$ 3/i aminti toate capcanele pe
care-acesta i le pre,tise$ Oadarnic -ncerc, s, se-nfurie pe -n7in/i$ 1e opt
secole% Roma nu-nceta s,-/i -ntind, st,p+nirea$ Traian -n0eleea aceast,
-ntindere ca pe-o for0, c,reia oricine tre2uia s, i se supun, f,r, s,
cr+cneasc,% a/a cum i te supui destinului$ ?i totu/i% o 2,nuial, d,dea uneori
t+rcoale prin mintea marelui militar8 2,nuiala c, pri7irea lui asupra lumii
se datora unei .udec,0i simplificatoare% dac, nu c9iar simpliste$ Prea multe
pri7iri -/i tr,eau o2loanele su2t pri7irea sa% -n prea multe -mpre.ur,ri$ 3n
oc9ii Plotinei se-a/ternuse o 9ea0, -n care ap,rea din c+nd -n c+nd fisura
unei irepresi2ile dureri5 acesteia -i 0ineau to7,r,/ie dou, riduri% de-o parte
/i de alta a urii% urme s,pate s+ruincios de in7inci2ilul du/man care e
de4am,irea$ Tacitus se r,cea ca o 7atr,-n care c,r2unii s-ar fi stins de
mult$ Nirinus -l asculta -ntr-o atitudine de melancolic, medita0ie% -n pupile
citindu-i-se capitularea -n fa0a 4,d,rniciei8 pupile -n care nu mai -nc,peau
nici apro2area% nici de4apro2area% ci doar straturi de triste0e -mpietrit,$
1espre flu/turaticul de nepotu-s,u% ce s, mai fi spusA 3n timp ce pri7irea
celorlal0i -l punea pe +nduri% a nepotului% prin superioritatea ei m+9nit,% -l
scotea din s,rite$ Criton% cel pu0in% de c+nd se cuno/teau% o adoptase pe-
aceea pierdut, /i impersonal, a su2ordonatului care nu 7ede% n-aude$
Pentru medic% pentru 2uc,tar /i pentru croitor nu existau oameni mari$ 3n
oc9ii lui Criton% st,p+nul unei 2une p,r0i din lumea locuit, era% desiur% un
2iet candidat la 9idropi4ie% un trunc9i purtat de picioare care dureau% cu
t,lpi pline de 2,t,turi% cu le4ne care se umflau% un trunc9i -n4estrat cu
m+ini care% spre sear,% nu-/i mai puteau -ndoi deetele% 2utuc,noase ca
ni/te calta2o/i trecu0i din fiert$ Criton nu 7or2ea niciodat, de la sine
-mp,ratului$ 3n orice situa0ie% a7ea pe 2u4e un cu7+nt al -nainta/ilor din
Elada% precum /i dintr-unii latini% pe care-i socotea el cei mai fideli /i mai
transparen0i epioni ai recilor$ Latinii erau cita0i uneori din admira0ie
sincer,% iar cel mai adesea doar pentru a-i face inim, 2un, 3mp,ratului$ 3n
oc9ii lui Criton% 3mp,ratul nu 7,4use 7reodat, lic,rire de apro2are sau de
de4apro2are$ Pliniu% -n sc9im2% se uita -n oc9ii 3mp,ratului cu sfial,
extatic,5 s-ar fi p,rut c, de-acolo /i-ar fi tras lumina /i +ndurile$ Traian
considera fanatismul /i exta4ul% de orice natur, ar fi fost ele% un fel de
J*&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
o2nu2ilare$ Plinius% un model de ec9ili2ru /i de a2ilitate% numai de-a/a
ce7a nu putea fi 2,nuit$ 3n .ocul ne-ncetat al f,0,rniciei care ra7ita -n .urul
s,u% Traian% aproape -nduio/at -n sinea lui% -l proclamase optimus pe
dilectissimus amicus Plinius%
S
L S, merem% Criton$
Traian co2or- -ncet% pun+nd st+nul -nt+i% apoi dreptul% pe fiecare treapt,
a podiumului$ Afar, de Criton /i de t,lmaci% n-a7ea cine s,-l 7ad,$ N-a7ea
pentru cine s, fac, pe t+n,rul /i pe 7ioiul$ C+nd nu se /tia o2ser7at% se l,sa
-n 7oia trupului ostenit% s,tul de mar/uri /i de parade$
C9ipul de7enea posomor+t% reoi% cu tr,s,turile c,4ute% ca fr+n9ia de
rufe c,reia i-ai scos proptelele% corpul se-apleca din umeri /i din mi.loc%
picioarele t+r+iau pasul$ 3n acele momente% cel mai 2un eneral roman -/i
d,dea seama c,% de la o 7reme% era reu s, mai faci cas, 2un, c9iar cu
propriul trup$
L Criton% m, doare iar 2,t,tura din talp,$
L Sta0i prea mult -n picioare% doamne$ C+nd socoti0i% 7, fac o 2aie cu
ier2uri$
L 1isear,$ ?i s,-mi dai ce7a /i de dormit$
L 3n acest ca4% toat, 4iua /i toat, seara 7a tre2ui s, 2e0i numai ap,$
L S, mai 7edem$
1e c+te ori 3mp,ratul -i cerea ce7a care s,-i lini/teasc, somnul% Criton -i
amintea in7aria2il c, licorile-adormitoare erau antaonice 2,uturii /i% tot
in7aria2il% 3mp,ratul -i r,spundea :s, mai 7edem;% de cele mai multe ori
uit+nd p+n, la ora somnului de licorile recului% care te f,ceau s, dormi ca
un prunc /i tot a/a s, te scoli a doua 4i$ Criton -n7,0ase de mult c, toate
sfaturile pe-o urec9e-i intrau% pe alta-i ie/eau -naltului s,u pacient$
Traian nu s-ar fi oprit de la o pl,cere nici pentru a tr,i o mie de ani$
Accepta anumite-nri.iri numai de teama 2olii care% -mpu0in+ndu-l pe
om% -i era mai ur+t, dec+t moartea$
<,t,tura din talp, -l durea din ce -n ce mai r,u$ 1urerea surd, era
sf+/iat,% la r,stimpuri eale% de-o durere care-l fulera p+n,-n cre/tet$ 3n
aceste clipe% 3mp,ratul Romei ar fi l,sat oricui st,p+nirea lumii -n sc9im2ul
unui trup s,n,tos% iar dac, moartea i s-ar fi-nf,0i/at% nu i-ar fi spus c, luase
drum re/it% 7enind s,-l caute pe d+nsul$ 3l cople/ea starea de posomoral,
J*'
- "LEANA #ULPESCU -
ar0,oas, pe care i-o st+rnea totdeauna sup,rarea pe nea.unsurile propriului
trup$ Atunci se-n7inuia -n sinea lui de toate excesele de care se f,cuse
7ino7at de-a lunul 7ie0ii$
L Criton s,-mi faci 2aia de plante cum a.unem% -i spuse recului pe-
un ton sup,rat /i ca de-n7inuire$
Acesta d,du apro2ator din cap$
St+nd -n tunic, de cas, /i cu picioarele-ntr-un 7as de metal% pu0in ad+nc
/i cu ura lar,% -n care medicul 7,rsase ap, cald,% aromat, /i lini/titoare%
-mp,ratul citea lista mor0ilor /i pe cele de c9eltuieli ale ultimei campanii%
c+nd au4i o 2,taie -n u/,$
A9iotantul intr, /i raport, precipitat8
L 3n,l0ime% c,l,re0ul Ti2erius Claudius Maximus /i rupul lui de
urm,rire au adus capul /i m+na 2ar2arului$
L Ce-au adusB
L Capul /i m+na 2ar2arului% /i ni/te pri4onieri$
Criton% care-mprosp,ta apa cald, turn+nd dintr-o can, de cositor% se
opri$
L S-a/tepte% porunci 3mp,ratul% pricep+nd despre ce era 7or2a$
A9iotantul salut,% f,cu st+na-mpre.ur /i ie/i$
L Te ro% scoate-mi 2,t,tura asta% c, nu mai potA
L 3n,l0ime% n-a a7ut timpul s, se-nmoaie ca s, poat, fi r,4uit,$
L R,4uie/te-o a/a cum eA
Criton socoti inutil s, cite4e o2ser7a0ii ale unor medici din 7ec9ime cu
pri7ire la 2,t,tur, /i la fructul coptC Erau multe momentele c+nd -/i
aducea aminte c, trupul din -nri.irea lui apar0inea 3mp,ratului Romei$ Cu
maximum de precau0ii r,4ui c+t putu din 2,t,tur,% apoi% cu mi/c,ri mai line
dec+t o adiere de 7+nt% fric0ion, talpa cu o alifie-amor0itoare$ 1e c+te ori
a7ea de-a face palpa2il cu auustul s,u pacient% -/i impunea s, se
+ndeasc, la Marea Ar9ipelaului% la drumurile /erpuitoare-ale Eladei% la
amfiteatrele ei% prin care c,lcaser, 2,r2a0i auu/ti dincolo de circumstan0e%
amfiteatre care mai p,strau 47on din lasul /i din pa/ii lui Esc9il% ai lui
Sofocle% ai lui Euripide% -/i impunea s, se +ndeasc, la templele /i la
statuile 0,rii lui% c,rora timpul le-ndulcise conturul /i le 7oalase culoarea$
L Parc, e mai 2ine% spuse 3mp,ratul pe un ton mar0ial$
L #a tre2ui s,-nc,l0a0i ci4mele$
L #reau s,-mi pun sandalele$
L Pielea t,lpilor 7i-i uns, /i 7-ar aluneca$
J**
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L #reau sandaleleA
Criton se supuse% -nnod+ndu-i cu delicate0e curelele$
L Tunica de parad,$
3mp,ratul -/i -n,l0, umerii% se ridic, -n picioare% -/i potri7i pasul%
desc9ise lar u/a$
3n fa0a sc,rii -l a/teptau Ti2erius Claudius Maximus /i c,l,re0ii lui% -n
po4i0ie de drep0i$
L 3n,l0ime% a7em aici capul /i m+na 2ar2arului inamic% permite0i s,
raporte4$ Eu% Ti2erius Claudius Maximus% din leiuneaC ala
Traian aproape c, nu 2,, de seam, cum se-n7,lm,/eau cu7intele la
ura c,l,re0ului m,sliniu$
3/i opri oc9ii asupra unei traiste care odi9nea l+n, piciorul st+n al
acestuia$ La c+0i7a pa/i -n urma romanilor se aflau pri4onierii% -mpiedica0i
/i cu m+inile leate la spate$ 1oi dintre pri4onieri se uitau la -mp,rat8 unul
6 cu f,lcile-at+rn+nd ca ni/te 2,r2ii de coco/% altul 6 prelun la fa0,%
nericios% cu oc9i coda0i /i cu 2,r2u0, de 0ap$ Ceilal0i st,teau cu capul -n
p,m+nt$ Ti2erius Claudius Maximus se uita nedumerit la 3mp,rat$
Traian% pre0uind 2ra7ura c,l,re0ului Ti2erius Claudius Maximus% a c,rui
leiune /i-a c,rui al nu le re0inuse% tre2uia s, recunoasc, -n sinea lui c, n-
a7ea niciun c9ef s, 7ad, capul /i m+na :2ar2arului inamic;$ Spre-a nu-l
de4am,i pe c,l,re0 f,cu semn spre traista c,reia-i 2,nuia con0inutul$
3nsenin+ndu-se% Maximus de4le, la iu0eal, 2,ierile traistei$ Apuc, de
plete capul reelui dac /i-l ridic, at+t de sus c+t -i -n,dui 2ra0ul$
1in locul -n care se afla% Traian tre2ui s, dea capul pe spate ca s, 7ad,
c9ipul du/manului -n7ins$ (c9ii desc9i/i ai acestuia% m,sur+nd cu-
n0epeneala mor0ii dep,rt,rile% -i aduser, un ol la inim,% rea0, /i impresia
c, toate m,runtaiele se-ntorc -ntr--nsul% stare cunoscut, din at+tea-
mpre.ur,ri care-l tul2urau sau -l nemul0umeau$ 3mp,ratul co2or- pri7irea
/i-/i adun, toate puterile /i toat, 7oin0a ca s, nu icneasc,$
Ne9ot,r+t un moment% Maximus apuc, traista /i se-apropie de
imperator$ 3i puse la picioare capul /i m+na -n7insului% pe care-o 2,l,2,ni o
clip, -n aer$
:Ca-ntr-un co/mar;% se +ndea Traian$
Criton pri7ea prin u/a-ntredesc9is,$ M+na t,iat, 6 pendul+nd -n aer% cu
deetele spre p,m+nt% -ntr-un etern r,mas-2un 6 -l f,cu pe rec s,-/i
acopere oc9ii$ 3/i plim2, iar, pri7irea% de la c9ipul pletos% cu oc9ii
desc9i/i% /i de la m+na% cu inel pe-ar,t,tor% care-odi9neau al,turi de
J*@
- "LEANA #ULPESCU -
sandalele -mp,ratului% p+n, la cre/tetul acestuia din urm, culmin+nd cu-o
r,ritur, de m,rimea unui denar% plin de pistrui% ca o ciuperc, pestri0,$ 3i
mai cuprinse-ntr-o pri7ire pe -n7in,tori /i pe -n7in/i% apoi se uit, unde7a%
departe% f,r, 0int,$
:<ar2arii -ntre ei;% -/i spuse recul /i% clipind m,runt% -ncerc, s, se
+ndeasc, la Elada$
L C,l,re0 Ti2erius Claudius Maximus% de a4i 7ei fi decurion$
L S, tr,i0i% stri, Maximus /i% o dat, cu el% /i -nso0itorii lui$ 3n,l0ime%
am 7rut s, 7i-l aduc 7iu% dar nu s-a putut% a fost iute de m+n,$
3mp,ratul f,cu semnul de concediere$
Pe c9ipul proasp,tului decurion Ti2erius Claudius Maximus se citi o
mare de4am,ire$ 3ntre7ederea lui cu -mp,ratul era cu totul diferit, de-
nc9ipuirea acestei -ntre7ederi$
3nainte de-a se retrae% Maximus se mai uit, o dat, la capul reelui
2ar2ar% cap care% 7,4ut din spate% p,rea o c,ciul, mi0oas,% /i la m+na ca un
ciot r,mas dintr-un copac do2or+t$ 3n mintea lui de tinerel flu/turatic 6
pentru care doar clipa /i nepre7,4utul ei a7eau oarece -nsemn,tate 6 ca
pic,tura ce-/i face pe nesim0ite drum printr-un 4id% se prelinse un +nd8
exista ce7a sau cine7a pe lume pentru care merita s, taie capete /i m+iniB
#i.elia% care-i 2+ntuia mintea ca un 7in -n fiert /i s+nele t+n,r% se domoli
deodat,$ Pentru prima oar,% Ti2erius Claudius Maximus sim0i ce7a care nu
era m+nie% nici durere% nici oroliu r,nit% era un nisip mi/c,tor care-l tr,ea
/i-l -mpresura% -n care de nimic nu mai era siur$ I+ndul 4,d,rniciei% numit
triste0e de unii% mai cotropise un suflet$
Reele 2ar2ar% 7iu /i -n lan0uri% ar fi st+rnit interes mul0imii de ur,-
casc, de la Roma% care nu putea fi pri7at, de spectacolul triumfului$ Capul
/i m+na du/manului% expuse unde urma s, decid, Senatul% n-a7eau s, fac,%
din p,cate% aceea/i sen4a0ie$ Ele tre2uiau s-a.un, -ns, la Roma% /i c+t mai
repede% dar nu -nainte ca trupele -n7in,toare din 1acia s, 2eneficie4e de
7ederea lor% expuse -n scop spectacular /i% mai ales educati78 capul /i m+na
care se ridicau -mpotri7a Romei tre2uiau s, cad,$ Expunerea acestora
f,cea parte din protocolul 7ictoriei% ca /i cele trei 4ile de parad,% a/teptate
cu mult mai mult, r+7n, dec+t trofeele care nu puteau fi -nsu/ite$
3mp,ratul f,cu semn ofi0erului de ordonan0, s, ridice capul /i m+na
reelui dac$
(fi0erul le ridic, f,r, s, le pri7easc, /i le puse -napoi -n sacul din care
fuseser, scoase$
J*D
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L "a-le /i -m2,ls,mea4,-le% spuse -mp,ratul c+nd trecu prin dreptul lui
Criton$ ?i% dac, po0i% -nc9ide-i oc9ii% te ro% continu, -n rece/te% pe ton
mai sc,4ut% romanul Traianus$
S
1e c+te ori -i comunica medicului s,u ce7a c+t de c+t confiden0ial%
Traian 7or2ea rece/te$ 3ntre patru oc9i% Padrian 7or2ea cu Criton numai
rece/te$ Scaurianus% care cuno/tea o elin, aproape la fel de eleant, ca
aceea a nepotului imperial /i mult peste cea imperial,% n-o folosea
niciodat, -n fa0a cui7a care /tia latine/te$ Criton% -n afara lui Padrian =/i-
acestuia numai -ntre patru oc9i>% nu se-adresa nim,nui rece/te$ Irecul se
sim0ea dator ca -n acest fel s,-/i do7edeasc,% pe de o parte romani4area% pe
de alta% pentru sufletul lui% s, nu cree4e atmosfera de intimitate /i de 7ai
secrete -ntre el /i te-miri-cine% atmosfer, pe care-o stimulea4, orice a2atere
de la practicile ma.oritarilor$ El nu sim0ea ne7oia unei astfel de
:intimi4,ri; a rela0iilor dintre el /i antura.ul imperial$ 3mp,ratul /i mai ales
nepotul imperial f,ceau din reac, un fel ce complicitate -ntre :ini0ia0i;$
Folosirea lim2ii rece/ti -n con7ersa0ie situa la un anumit ni7el$ 3ndat, ce
un om dep,/ea condi0ia modest,% socotea c, reaca f,cea parte dintre
-nsemnele noii lui situa0ii% dar% nefiind cel mai u/or lucru de pe lume s-o
-n7e0e% se str,duia s, ciuleasc, urec9ea la cei reputa0i a cunoa/te aceast,
lim2, /i s, strecoare /i el% par7enitul% ici-colo c+te o 7or2, receasc,% de
cele mai multe ori ca nuca-n perete% cu-nc,lcarea multor reuli ramaticale
/i cu pre0ul unei pletore de solecisme$
:1up, romani4are% care-a7ea s, fie% oare% pentru 2ar2arii nou-candida0i
la 2inefacerile Cet,0ii% lim2a de parad,% cea de simulare a ridic,rii la
ni7elul unei ci7ili4a0ii apuseB;% -/i punea Criton -ntre2area$
S
(fi0erul de ordonan0, -i -ntinse medicului traista -n care se aflau capul /i
m+na reelui 2ar2ar$
A.uns la el -n camer,% Criton le scoase din traist, /i le-a/e4, pe-o p+n4,
cerat,$ :1eci% s, nu uit s,-i co2or pleoapele;% re7eni recul din sfera
specula0iilor /i-a 7irtualit,0ilor$ :At+t mai r,m,sese neco2or+t -n 0ara
astaC La urma-urmei% dac-a/ fi tr,it -n Eipt /i-a/ fi fost
J*E
- "LEANA #ULPESCU -
-m2,ls,m,torC;$ 1e umoare eal, de felul lui% -n7,0at s, pri7easc, lumea
ca pe-un spectacol% sim0i de data asta c, -l apuc, o nelini/te /i-o
nemul0umire% o stare tul2ure% c+nd dintre toate -ntre2,rile una se ridica
deasupra /i-i 2+4+ia -n cap8 :La ce 2un s, fii al,turi de mai-marii lumiiB;$
3n afara unei deferen0e ipocrite din partea celor de-o condi0ie cu el%
permanenta su2ordonare fa0, de-un su2ordonat al destinului nu-i asiura
medicului altce7a$ 3n sc9im2% la apari0ia lui% multe con7or2iri -/i modificau
ad hoc su2iectul% multe su2iecte erau e7itate /i t,ceri e7idente se-
a/terneau$ Irecul /tia% din fraed, copil,rie% c, lucrul care 7rei s, nu se
afle nu tre2uie spus nim,nui$ Cu timpul% 2,ase de seam, c,
supra7e9erea permanent, -n con7or2ire% ocolirea su2iectelor spinoase 6
cele care luminea4, rela0iile dintre oameni% delimit+nd po4i0ii 6 lipsa de-
ncredere -n cel cu care 7or2e/ti duceau la sec,tuirea acestor rela0ii$ Nimeni
nu-i mai cerea 7reun sfat medical% ca /i c+nd faptul de-a -nri.i un -mp,rat
ar fi adus descalificarea profesional,$ 1in ce -n ce mai sinur% Criton se
+ndise c, n-ar fi r,u s,-/i note4e impresiile 4ilnice$ Nimeni nu-l asiura
c, ele n-ar fi putut a7ea /i al0i cititori -n afara lui -nsu/i$ I9idul c, 6 pentru
e7entualitatea altor oc9i 6 ar fi tre2uit s,-/i supra7e9e4e -nsemn,rile -l
f,cuse s, renun0e la ele$ Se mul0umea s, 0in, un memorial pri7ind
r,42oaiele cu dacii$ DGetica mea;% cum -i spunea pentru sine% cu-o u/oar,
um2r, de auto-ironie$ Simpl, consemnare de fapte% f,r, p,reri personale$
3n seara acelei 4ile de auust% 2rusc r,corit, de-o ploaie toren0ial,% scrise-n
:emorialul s,u8 :3m2,ls,mat capul /i m+na reelui 2ar2ar$ Nealterate$
Pre-m2,ls,mate prin folosirea ur4icilor$ Practicat inci4ie circular, /i
trepanare$ Scos creierul$ Umplut 0easta cu nisip$ Cusut$ Folosit decoc0ie de
furnici pentru -nc9iderea oc9ilor$ 1up, terminarea ploii% 3n,l0imea-sa
3mp,ratul ar,tat leiunilor cele dou, trofee% expuse pe un piedestal% -n
castru$ Armata defilat% 7,4ut;$ :Ca pentru a-i aduce reelui 2ar2ar un ultim
omaiu;% +ndise Criton dup ce pusese punct$
3mp,ratul% cin+nd cu ofi0erii% uitase de 2,utura lini/titoare cerut,
medicului diminea0a /i -nc9inase 7in din 2el/u% pentru 7ictorie$
3naintea cinei% 9ot,r+se -n statul-ma.or incinerarea sim2olic, a unui
leionar /i -n9umarea -n roapa cu 7ar a celorlal0i mor0i din partea roman,
/i% de asemenea% a celor din partea -n7in/ilor% -n dou, locuri diferite$
Padrian se-ntre2ase care erau practicile funerare-ale dacilor$
L 3n acest moment n-are importan0, care-au fost /i care-au s, fie$
Acum e una sinur,8 roapa cu 7ar$
J*G
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Traian 7or2ise r,spicat /i se uitase rece la nepotu-s,u$ 1ac, acesta se
+ndea c, -n7in/ii nu tre2uiau contraria0i -n o2iceiurile lor% -/i putea p,stra
p,rerea pentru sine$ Umilirea -n7insului f,cea parte 6 ca /i parada triumfal,
6 din protocolul 7ictoriei$ ( concesie atrae alte concesii$ Nu era acum
momentul s, se-nduio/e4e nimeni -n fa0a mor0ii /i s, se-ntreac,-n clemen0,
fa0, de du/manul pus cu 2otul pe la2e$
1e cu sear,% pri4onierii -ncepur, s,parea ropii uria/e pe clina unui
deal% su2 loc -mp,durit% de unde apa de ploaie se scursese mai repede$
Pe fundul ropii se aruncar, 2ul,ri de 7ar /i se stropir, cu ap,$ Mor0ii
fur, arunca0i de-a 7alma$ 1easupra lor se aruncar, al0i 2ul,ri de 7ar /i se
stropir, cu ap,$ Astfel se pre-nt+mpinau molimele /i erau -mpiedica0i c+inii
9,mesi0i% r,ma/i f,r, ad,post% s, se-atin, de mor0i$
3ncetul cu-ncetul% -n .urul ropii se-n/iruir, femei% 2,tr+ni /i copii% ie/i0i
din ascun4,tori ca la un cu7+nt de ordine pe care nimeni nu-l rostise$
3n urma cinei prelunite% su7eranul% statul s,u ma.or /i ofi0erimea%
dornici de-un pic de mi/care pentru diestie% cuprin/i /i de-un elan
umanitar% dar mai ales de curio4itate% se-ndreptar, spre un mont]cul
-mp,durit ce se afla cam la .um,tatea unui stadiu% drept -n fa0a locului de
7eci al -n7in/ilor$
Criton merea la doi pa/i -n spatele 3mp,ratului$ T,lmaciul 6 -n urma
tuturor$ N-a7ea nimic de tradus% ci poate doar de dat anumite l,muriri$
(ricum% i se ordonase s, fie mereu -n prea.m,$
Pe m,sur, ce romanii se-apropiau de mont]cul% con7ersa0ia lor se r,rea
/i 7ocile sc,deau$ Luna% trecut, de ultimul p,trar% lumina al2,strui firea ce
p,rea -n0epenit, su2t 2olta unei lini/ti ad+nci$ Fiecare-ncerca s,-/i
domoleasc, respira0ia cam precipitat, dup, craterele de 7in 2,ute la cin, /i
s,-/i -nfunde 4omotul pa/ilor$ Re4ema0i de copaci% romanii se uitau acum
la pri4onierii care-aruncau p,m+nt peste mor0ii lor$ 1istan0a dintre cele
dou, mont]cule asur4ea 4omotele$ Mi/carea fe2ril, a pri4onierilor p,rea
proloul unei piese a c,rei ac0iune se petrecea -n lumea de dincolo$ C,tre
mie4ul nop0ii% roapa era acoperit, cu p,m+nt$ 3n0ele+ndu-se numai din
mi/carea lope0ilor% pri4onierii 7oiser, s, cl,deasc, lutul ca pe-o mo7il,$
Printr-un t,lmaci li se transmise c, p,m+ntul tre2uia a/e4at c+t mai plat cu
putin0,$ Un 2,tr+n ceru mai-marelui pa4ei 6 care st,tea c,lare sus pe deal 6
s, -n,duie c+tor7a oameni s, aduc, un 2rad la morm+nt% a/a cum cerea
datina la moarte de 2,r2at t+n,r$
J@K
- "LEANA #ULPESCU -
L P,i% atunci ar tre2ui s-aduce0i o p,dure% -i r,spunse centurionul mai-
mare peste pa4,$
<,tr+nul nu 4ise nimic$
L Tre2uiN s,-ntre2 mai sus% nu pot face nimic de capul meu% se +ndi
centurionul s, nu-/i dep,/easc, atri2u0iile$
Statul-ma.or -ncu7iin0, cererea -n7in/ilor$ Al,turi de morm+nt% c+0i7a
oameni -nfieau acum un 2rad -ntr-o roap,$ Al0ii aruncau p,m+nt -n
roap, /i-l 2,t,toreau$ C+nd copacul se 0inu -n picioare% un sinur om
r,mase l+n, el% ceilal0i se retraser, de-a-ndaratelea /i se-a/e4ar, din nou
-n r+ndul pri4onierilor% aliniindu-se unul -n spatele celuilalt% ca ni/te o/teni
care f,ceau de ard,$ (mul r,mas sinur se plec, de patru ori p+n, la
p,m+nt% -ndrept+ndu-se cu fa0a spre cele patru 4,ri$ Se-apropie de 2rad% -i
puse foc sc,p,r+nd amnarul% apoi se dep,rt, mer+nd de-a-ndaratelea$
3nainte ca el s, a.un, -n r+ndul pri4onierilor% fl,c,rile cuprinser, poalele
2radului$
3n aceea/i clip, t+nuirea unui las t,ie lini/tea nop0ii8
(% moarte% ce 0i-a/ pofti%
#i0, 7erde iad,ra%
La mine c+nd -i 7ini%
#i0, 7erde iad,ra$
T+nuirea trecea din ur, -n ur,8
1a-0i-oi aor /i arint%
#i0, 7erde iad,ra%
S, nu m, pui -n p,m+nt%
#i0, 7erde iad,ra$
Cresc+nd% las cu las% a.unse p+n, la urm, psalmodiat, de toate%
femeile% care se le,nau pe loc% -n dreapta /i-n st+na8
(% omule ce +nde/tiB
#i0, 7erde iad,ra%
C+t ai 7re tu s, tr,ie/tiB
#i0, 7erde iad,ra$
J@J
- SRUT PMNTUL ACESTA -
1up, acest moment apoteotic al monotoniei% lasurile-/i sc,deau
num,rul8
Copacu-i cu r,d,cine%
#i0, 7erde iad,ra%
?i-a lui 7reme -nc, 7ine%
#i0, 7erde iad,ra$
A.uneau treptat iar, la unul sinur% ca apoi s, mear, din nou
cresc+nd8
U/te-i-se crenileA
#i0, 7erde iad,ra%
Sac,-i r,d,cinileA
#i0, 7erde iad,ra$
La o distan0, impus, de respectul ierar9ic% t,lmaciul st,tea lipit de-un
copac /i se str,duia s, deslu/easc, 7or2ele 2ocetului$ Cu unele deose2iri%
c+ntarea mor0ilor spunea la fel /i -n locul lui de 2a/tin,$
<ocetul% descrescut la un sinur las% se-ntindea iar, -ncet% ca un 7al
care m+n, treptat apele p+n, le i42e/te de 0,rm8
1aN tu care e/ti de lut%
#i0, 7erde iad,ra$
Cum n-oi mere -n p,m+ntB
#i0, 7erde iad,ra$
<ocetul cuprindea las dup, las p+n, le-aduna pe toate% ca din nou s,
se piard, p+n, la unul$
:Ca o maree;% se +ndea Padrian$
(2i/nuit cu spectacolul mor0ii% ca un om de arme trecut prin r,42oaie$
Traian nu se-n7,0ase -ns, cu g#ndul mor0ii$ Fiecare nou, ceremonie
fune2r, -l r,scolea ca /i c+nd ar fi fost prima din 7ia0a lui$ "re7oca2ilul -i
tre4ea -ntre2,ri pe care aita0ia ac0iunii le 0inea -ntr-un fel de amor0eal,$
Moartea% care pentru mul0i 7ii era str,in,% de 7reme ce-i ocolise% pentru
3mp,rat% -n acele clipe de7enea a lui% iar +ndul acesta% cu care nu se putea
-mp,ca% -l aducea -ntr-o stare de nelini/te /i de team, ce nu putea fi risipit,
J@!
- "LEANA #ULPESCU -
dec+t prin mi/care% prin ac0iune$ Se-ndrept, spre t,lmaci$ Acesta% ne/tiind
ce s, fac,% r,mase locului$
L Ce l,l,ie femeile aleaB
T,lmaciul se uit, la 3mp,rat ca /i c+nd n-ar fi priceput -ntre2area$
L EiB
(mul t,lm,ci 7or2, cu 7or2,% cum se pricepu mai 2ine$
L Asta e% ad,u, el% d+nd din umeri$
L Asta e% 4ise /i 3mp,ratul$
<ocetul cre/tea /i descre/tea% -n timp ce femeile se le,nau ne-ncetat$
Fl,c,rile urcar, prin r+ndurile de ramuri p+n, cuprinser, tot 2radul$
Fiecare ramur, pocnea scurt /i a47+rlea ploaie de sc+ntei c+nd o cuprindea
focul$ La un moment dat% se-au4i un trosnet lun /i ceea ce mai r,m,sese
din 2radul mistuit de fl,c,ri c,4u la p,m+nt$ Femeile d,dur, ocol
morm+ntului$ <ocetul porni pe-un las% apoi crescu p+n, cuprinse toate
lasurile$ C+nd femeile se dep,rtar, de morm+nt% 2ocetul r,mase iar, la un
las$ Mor0ii erau p,r,si0i treptat% a/a cum se-a/terne uitarea$
T+nuirea se-au4ea din ce -n ce mai sla2$ Fiecare pas care o dep,rta pe
.elitoare de morm+nt m,rea 9otarul -ntre cei 7ii 6 care se-ntorceau -n lumea
lor% a mul0imii% a 7uietului /i-a trudei 6 /i cei mor0i% pe care 7iii -i l,sau s,-
/i doarm,-n sinur,tate moartea8
1aN tu care e/ti de lut$
#i0, 7erde iad,ra%
Cum n-oi mere -n p,m+ntB
#i0, 7erde iad,ra$
Ilasul se pierdea% ultimele cu7inte-ale 2ocetului se risipeau% ca /i c+nd
7i0a 7erde iedera% cu 7re.urile ei lacome /i-nc,p,0+nate% ata s, cuprind,
orice% s-ar fi uscat deodat, /i s-ar fi-ntors s,-/i caute r,d,cinile-n p,m+nt$
Pe r+ul din .os de cetate% femeile trimiser, lumini -n -nt+mpinarea
sufletelor plecate din lumea celor 7ii% dincolo$
A doua 4i de diminea0,% armata roman, era str+ns, -n careu pentru
ceremonia fune2r, dedicat, mor0ilor -n7in,tori$ <ucinele% tu2ele /i cornii%
fa0,-n fa0, cu siniferii /i cu 7exilarii% sunau din 4ori$ 1e trei ori -n acea
diminea0,% 2ucinele sunar, classicum8 la 7enirea 3mp,ratului% -n momentul
c+nd se d,du foc ruului sim2olic% /i la-nc9eierea ceremoniei% dup,
J@&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
cu7+ntarea imperial,$ Ceremonia urm, ordinea o2i/nuit, funeraliilor
militare romane% aceea/i pe tot cuprinsul imperiului$
1oar sunetul instrumentelor de suflat amintea c, era 7or2a de-o
ceremonie fune2r,$ Ritmul -n care solda0ii aruncau p,m+nt peste camara4ii
lor mor0i% ritm 0inut de-o to2, care 2,tea anume% nu se deose2ea de cel
o2i/nuit -n opera0iunile militare de construc0ie% de s,pat sau de d,r+mat$
Ceremonia respira -n ritmul unei stereotipii care n-a7ea nimic a face cu
.alea unei -nmorm+nt,ri$ 1easupra morm+ntului tumular fu a/e4at
simulacrul lui Mars Ultor% 2,r2os% cu ante2ra0ul -ntins demonstrati7 /i
posesi7% cu m+na st+n, spri.init, pe-un scut% -nsemnul domeniului pe
care-l tutela$ 3ntreaa-nf,0i/are a 4eului% dar mai ales emfa4a cu care-/i
0inea m+inile do7edeau c, simulacrul ie/ise din m+na unuia sau mai multor
me/te/uari /i nu a unui artist$ (ca4iile care cereau amplas,ri de
simulacre-ale acestui 4eu r,42oinic /i r,42un,tor erau prea numeroase ca
simulacrele s, fie comandate unor arti/ti$ Arti/tii de circumstan0, nu
lipseau% dar ei .induiau s, de7in, de Curte /i nicidecum autori ai unor
simulacre aruncate prin te-miri-ce col0 de lume% pri7ite% dac, cine7a s-ar fi
ostenit s, le ia seama% de te-miri-cine$ Uit+ndu-se la 4eu% Padrian nu-/i
putu opri un 4+m2et$ Hinuta descump,nit,% aerul speriat% care 6 -n inten0ia
autorului sau a autorilor 6 7oise desiur s, suere4e m,re0ia /i
:mar0ialitatea;% st+n,cia am2elor m+ini erau de-a dreptul -nduio/,toare$
:30i 7ine s,-i dai ce7a de poman, /i s,-l acoperi% ca s,-l aperi de ar/i0, ori
de fri$ S,racul de elA;$ Sim0i o 2rusc, 2un,-dispo4i0ie$ Ridicolul i se p,rea
cel mai -nduio/,tor element din alc,tuirea omeneasc,$
3mp,ratul se uit, /i el la simulacru$ :Mda$ Mul0i 7,d% pu0ini cunosc$ E
ceea ce tre2uie$ La ;oma 7reau monumentul$ N-ar strica /i-un cenotaf
pentru Loninus$ S, m, mai +ndesc;% /i% -n momentul prescris de
ceremonial% se dep,rt, de locul funerar% petrecut de 2ucine% care sunau
ultima oar, acel classicum, semnal sonor al puterii romane% al trecerii ei
prin lume /i la trecerea din lume a celor mor0i pentru loria acestei puteri$
Moartea at+tor 2,r2a0i% pentru 2inele /i pentru profitul celor r,ma/i -n
7ia0, 6 m,car a unora dintre ei 6 apoteo4at, cu aparatul o2i/nuit% care
uscase lacrimile /i secase triste0ea% a7ea s-aduc, .ale prin familii% pe tot
-ntinsul imperiului% durere-n ad+ncul c+te unui suflet% precum /i cenotafuri
ample sau modeste% destinate s, pomeneasc, /i numele neamului 2ar2ar
pentru -nfr+nerea c,ruia se .ertfiser, cei c,4u0i$ Yalea% durerea% lacrimile
J@'
- "LEANA #ULPESCU -
erau prada de r,42oi re7enit, familiilor celor c,4u0i% daruri
neinstitu0ionali4ate pe care statul le acorda unor particulari$
(sp,0ul funerar% la care -mp,ratul /i statul s,u ma.or m+ncar,-mpreun,
cu armata% se desf,/ur, -n stin9ereala fireasc, oric,rei -mpre.ur,ri -n care
superiorii /i su2ordona0ii lor erau o2lia0i s, se afle unii-n pre4en0a
celorlal0i pentru o ac0iune pe care% de o2icei% o efectuau separat$
T,lmaciul se-apropie de su7eran /i -i /opti ce7a$ <,tr+nul cu care Traian
st,tuse de 7or2,% cel care /tia latine/te% cerea -n,duin0a ca femeile s, fie
l,sate p+n, la r+u s, trimit, un r+nd de lumini pe ap,$
L Parc-au mai trimis un r+nd% asN noapteC
L 1oamne% acum 7or s, trimit, pentru mor0ii m,riei-7oastre$
L #rei s, spui pentru romanii mor0iB
L 1a$
L 1e unde /i p+n, undeBA
L 1oamne% 2,tr+nul spune c, /i mor0ii domniei-7oastre au ne7oie de
lumin, pe unde-or a.une% c, /i ei sunt oameni$
L ?i luminile astea ce suntB
L Fe/tile-m2i2ate-n r,/in, sau -n r,sime% lipite de ce7a care s, poat,
pluti8 o .um,tate de t,rt,cu0,% o coa., de ou% scoar0, de copac% ce7a care s,
pluteasc, /i s, fie curat$ Fl,c,ruia asta-nso0e/te sufletul /i-i luminea4,
calea dincolo$
Pe c9ipul t,lmaciului nu se 7edea nici urm, de-ndoial, cu pri7ire la
rolul luminii aceleia$ 3mp,ratul -/i d,du seama c, omul credea$ 3/i tr,dase
el neamul% dar credin0ele-acestuia nu-i de7eniser, str,ine$
L ?i femeile dau drumul luminilor pe ap,% /i-at+ta totB
L 3nainte de-a trimite lumina pe ap, -i /optesc numele mortului pentru
care trimit% iar c+nd e pentru un necunoscut% roa, sufletul necunoscutului
s, duc, 7or2, cui7a cunoscut din ceea lume% din partea cut,ruia din lumea
de deasupra$
3mp,ratul -/i repet, -n +nd spusele t,lmaciului$ :1eci% sufletele
romanilor au s, fie ni/te 2uni curieri -ntre dacii de-aici /i dacii de .os$ <iat,
nai7itateA Este demn de re0inut c, moartea te a2sol7,-n oc9ii du/manului8
r,m+i un om /i-at+t;$
L <ine% s, trimit, luminile pe ap,% f,cu -mp,ratul un est concesi7 cu
m+na% -nclin+nd crat^rul pentru li2a0ie$
J@*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
!E(E5678 Prea simt "n mine cam pierdut o lume%
(n orice om ce l-am pierdut "n lupt
9 lume de sperane-am "ngropat
M$ EM"NESCU% !ecebal%
dacia capta
J@@
- "LEANA #ULPESCU -
'ot mai departe ptrund, zidind, legionarii% (astru de castru, osea de
osea, se "mpl#nt tot mai ad#nc, "n codrii tiai )r mil, "n tot mai largi
luminiuri, pentru linitea de atacuri )urie ale celor "n)r#ni% $&
'ot mai departe pribegesc "nvinii, cu btr#ni, cu )emei, cu turme% $&
Sau "mplinit cele hotr#te de zei% Prin satele !aciei se vd
pretutindeni )ee strine din "mpria cea )r margini curg mereu
oameni noi, care se aaz pe plaiurile patriei% !rumurile i-au schimbat
cursul8 nu mai merg, ca pe vremea regelui, mai mult pe culmi, ci pe vile
r#urilor, soldaii cei noi zidesc drumurile nou ca pentru vecinicie%
#asile PR#AN% :emoriale Parentalia%
J@D
- SRUT PMNTUL ACESTA -
A doua 4i dup,-nmorm+ntarea -n7in/ilor% femeile% care-/i p,r,siser, de
2un,-7oie ascun4,torile pentru a-/i petrece mor0ii% se duser, dis-de-
diminea0, la morm+ntul imens dreptun9iular$ La-nceput% r,t,cir, -ntr-o
parte /i-ntr-alta% cre4+nd c,-ncurcaser, locul pe care-l 7,4user, -n lumina
lunii$ Una dintre ele -/i d,du seama c, morm+ntul fusese acoperit cu
2ra4d, proasp,t, de iar2, /i% ca el s, se piard, /i s, par, tot una cu ceea ce-
l -ncon.ura% peste 2ra4d, fusese-mpr,/tiat f+n cosit de cur+nd$
Femeile 0ineau oc9ii-n p,m+nt$ Parc,-ncercau s,-mpr,/tie f+nul /i s,
smul, iar2a% aduse-acolo de m+n, de om pentru a /tere p+n, /i urma
-n7in/ilor de pe fa0a p,m+ntului$ C+te una -/i ridica pe furi/ pri7irea /i
cerceta -mpre.ur$ 1e unde7a% cine7a le p+ndea siur$ Cu c+t se uitau mai
2ine la morm+ntul ascuns% cu-at+t -n sufletul lor cre/tea frica /i presim0irea
c, li se pusese +nd de /terere de pe fa0a p,m+ntului% mor0i sau 7ii$ A2ia
-ncepeau s, se-alea, apele% -n7in,torul n-a7usese -nc, timp s,-/i arate
fa0a$ Mai -nt+i pusese foc% apoi -l stinsese$ 1efilase prin fa0a c,peteniei
-n7inse% prin fa0a r,m,/i0elor sale8 capul /i m+na dreapt,$ Mul0imea
-n7in,torului c,p,tase ceea ce cap,t, mul0imile$ Soarta -n7in/ilor n-o
9ot,ra mul0imea -n7in,torilor% ci un sinur -n7in,tor$ ?tererea
morm+ntului era un a7ertisment care n-a7ea ne7oie de nicio t,lm,cire$
Femeile -ncepur, s, scoat, la i7eal, din c+te-o 2ucat, de p+n4,% care 6
un coif% care 6 o spad, cu 7+rful -nco7oiat% care 6 un cap de lup cu flamur,%
care 6 un scut8 0ineau ne9ot,r+te lucrurile-n m+n,$ Una anume% a c,rei
7+rst, nu s-ar fi putut spune% se uit, -ntre2,tor la ele$ Se f,cur, c, nu-i
pricep pri7irea$
L Pe mine m, c9eam, 1espa$ Am a7ut cas,% 2,r2at% feciori$ Nu mai
am pe nimeni /i nimic$ #oi mai a7e0i pe cine7aB
Le 7or2ise-ncet$ Celelalte st,teau tot mai nedumerite /i mai ne9ot,r+te
cu odoarele-n m+ini$ 1esc9iser, ura moale /i 4ise fiecare ce7a din care nu
se-n0elese nimic$
1espa le lu, seama$ ?i ele 6 ei$ Se uitau la ura 1espei8 ur, cr,pat, ca
un p,m+nt pe 7reme de secet,$ Cu toate c,-/i unsese 2u4ele cu sl,nin, /i c,
a2ia le desc9idea c+nd 7or2ea% tot i se mai prelinea c+te un fir de s+ne$ 3l
/terea cu-o n,fram, pe care-o 0inea la 2r+u$
L Femei% dac, mai a7e0i pentru cine tr,i% mere0i cumin0i /i p,stra0i
lucrurile astea% de cinstire% pe unde 7-o fi dat s, tr,i0i% c, tia le iau /i le-
J@E
- "LEANA #ULPESCU -
arunc,$ Lor 6 f,cu ea un semn scurt cu m+na spre morm+nt 6 nu le mai
tre2uie nimic$
L 1e ce s, le ia% nan,B Ce r,u fac lucrurile asteaB cute4, una s-o-
ntre2e% cu un las pierit% ca /i c+nd 1espa ar fi 9ot,r+t soarta lucrurilor /i
pe-a oamenilor$
L Femeie% pe mine deea2a m,-ntre2i% iar pe-aceia nu-i po0i -ntre2a$
L 1e unde /tii dumneataB se repe4i la 1espa alta% care-a7ea m+inile
oale$
L Femeie% dac, le-au /ters morm+ntul% ce +nde/ti tu c-ar face cu
lucrurile de cinstire a mor0ilorB
L "a las, dumneataA C, oameni or fi /i ,/tia% de ce s, le iaB Ce% n-a7em
/i noi dreptul s, ne cinstim mor0iiB
L Am a7ea% daN nu mai a7em niciun drept$
F,cu semn a pau2, /i se dep,rt,$
Celelalte se repe4ir, /i a/e4ar, cum se pricepur, ele mai 2ine lucrurile
pe morm+nt% or+nduindu-le spre cele patru 4,ri$
1espa se-ndrept, spre d+m2 cu pasul ei ap,sat de munteanc,% i42ind
p,m+ntul% scurt% su2 talp,$ Sus% pe d+m2% -nfi+ndu-se 2ine-n opinci de
parc, s-ar fi temut s, nu-i fure care7a p,m+ntul de su2t picioare% -/i potri7i
catrin0ele$ 3/i -n7+rti capul roat, ca s, 7ad, dac,-i stau 9ainele cum se
cu7ine% apoi% cu m+inile-ncruci/ate la piept% pri7i -n dep,rtare% dreapt, /i
semea0,% ca o 4eitate a locului$ R,mase mult, 7reme cu pri7irile duse
printre ier2urile care-ascundeau morm+ntul celor de-un neam cu ea$
Pierduse mai demult tot ce-a7usese$
Uit+ndu-se la morm+ntul ascuns 6 nu de 7reme% ci de m+n, de om 6
sim0i c, pierde iar totul8 a doua oar,$
:Nou, ce ne-o fi r,masB;% se-ntre2, ea$ Mai st,tu a/a cople/it, de-
ntre2are% pe urm, scoase de la 2r+u un fluier de lemn ca nisipul% lustruit /i
crestat cu semnul soarelui de sus p+n, .os$ 3l pri7i$ Parc, l-ar fi 7,4ut
pentru -nt+ia oar,$ 3/i /terse 2u4ele cu n,frama% apoi le unse cu un 2ul4 de
seu$ 3ncepu s, 4ic, din fluier un c+ntec lin cu sunete pu0ine care 7eneau
firesc unul dup, altul% ca noaptea dup, 4i$ Cum s-ar fi t,lm,cit c+ntarea
aceeaB Nu era nici de .ale% nici de 2ucurie$ S-ar fi putut spune c+ntare a
trecerii prin lume% c+ntare a 7ie0ii care se duce$ C+ntare despre
nesc9im2,toarea 7e/nicie$
Femeile-ascultar,-ncremenite$ Ele nu pricepeau 6 sau se f,ceau c, nu
pricep 6 sup,rarea pe care lucrurile aduse de ele la morm+nt le-ar fi
J@G
- SRUT PMNTUL ACESTA -
pricinuit-o romanilor5 -n sc9im2% sunetul fluierului le oprise r,suflarea de
team,$ 3n mintea lor% el r,suna ca o toac, de prime.die% c,ci putea s,
tre4easc, m+nia -n7in,torului$ Tem,toare de puterea cu7+ntului% a
c+ntecului /i-a toate c+te nu pot fi pip,ite /i 7,4ute% se dep,rtar,-n t,cere$
1espa -/i c+nta mai departe c+ntecul ei de-nfr,0ire cu 4eii% cu sufletele
celor pleca0i% cu firea-ncon.ur,toare$
L+n, morm+nt mai r,m,sese una sinur,$ T+n,r,$ Se-a/e4ase pe .os%
cu enunc9ii ridica0i% cu c,ma/a /i cu catrin0a cu7iincios str+nse peste
picioare$ L+n, ea a7ea o traist, din care scosese capul o 7ietate$ 1espa lu,
fluierul de la ur, /i oft, o dat, lun$ ?terse ura fluierului /i-l puse la
2r+u$ Mai pri7i iar,/i roat,% apoi% cu pasul ei ap,sat% co2or- d+m2ul /i se-
apropie de fiin0a r,mas, l+n, morm+nt$
L C+ntecul nu poate s, li-l ia nimeni /i nici s,-i sc9im2e locul$
C+ntecul e-al lor% -i spuse 1espa necunoscutei$ Ai pe cine7a aiciB continu,
ea f,r, nici-o-ntrerupere% ar,t+nd morm+ntul cu 2,r2ia /i uit+ndu-se-n oc9ii
celeilalte% care% cu-o m+n,% m+n+ia capul unui c,0el ascuns -ntr-o traist,$
Fata desc9ise ura% o-nc9ise la loc% r,sufl, ad+nc /i desc9ise iar ura din
care ie/i un sunet a2ia /optit$
L Eu n-am pe nimeni nic,ieri$ 1oar c+inele ,sta$
L ?i de unde e/ti% draa naneiB
L 1e nic,ieri$
L Cum poate fi cine7a de nic,ieriB
L Sunt copil ,sit% r,mas din r,42oaie$
L ?i unde-ai tr,it tu p+n-acumB
L M-am tre4it -ntr-o cas,$ Am slu.it acolo$
L ?i-acumB
L Ai casei nu mai sunt$ Am r,mas pe drumuri% su2 cerul cu stele$
L To0i am r,mas a/a$ Cum te c9eam,B
L Asta$ Pe c,0el 6 Lupei$
Asta uitase de c+nd nu mai 7or2ise$ Le,m+ntul de t,cere% f,cut cu ea
-ns,/i% nu mai putea fi 0inut% c+t ea a7ea s, um2le f,r, ad,post$
L AstaBA N-am mai au4it numele ,sta$
L Nici eu$
T,ceau din nou$
C,0elul st,tea nemi/cat% cu urec9ile pleo/tite su2t palma Astei% care nu-l
mai m+n+ia$
JDK
- "LEANA #ULPESCU -
L Nan,% ce s, m, fac euB Acum e 7ar,% stau su2 stele% mai m,n+nc
r,d,cini% 7erde0uri% mai am un pic de f,in, ascuns,% mai prind o oaie% o
mul$ 1ar c+nd s-o pune 7remeaB Unde s, m, ducB
Asta se opri deodat, /i-/i 0inu r,suflarea$ Nu mai 7or2ise-at+ta de nu
mai /tia c+nd$
L Unde s, te duciB Unde s, ne ducem to0i c+0i am sc,pat cu 7ia0,B
Unde% c+nd strinii p,4esc fiecare potec,A #+nea4, cu s,e0ile pe ,i
ascun/i prin copaci% -i scot din 7i4uinile s,l2,ticiunilor$ N-a mai r,mas
un9er /i cotlon pe care s, nu-l scotoceasc,$ Nu-i sc,pare nic,ieri$ Ce7a or
face /i cu noi$ Ne-or pune s, muncim /i ne-or da 7reun ad,post$
Asta o pri7i cu-ndoial,$ A/a s, fi fost% oareB Ea nu mai 7edea nicio
ie/ire din starea-n care se aflau$ 1espa nu-i d,dea nicio speran0,% ci-i
-nf,0i/a o posi2ilitate de supra7ie0uire$ Pe Asta o minuna la femeia aceea
f,r, 7+rst, senin,tatea din pri7ire% din las% din toat, fiin0a$
L Nan,% dumneata ai a7ut cas,% copii% omB
L A7ut$
Asta nu -ndr,4ni s, mai -ntre2e nimic$
L 1raa nanei% 4eii mi i-au luat tineri /i frumo/i% 0i-era mai mare draul
s, te ui0i la ei$ A/a de frumo/i n-ar mai fi fost niciodat,$ Au fost ale/ii
4eilor$
Asta se-nfior, /i oc9ii i se umplur, de lacrimi$ Lu, traista cu c,0elul /i-o
a/e4, pe enunc9i% aproape de inim,$
L Nu pl+ne% draa nanei$ Fiecare 7ia0, e ca a0a pe mosor$ Nu se poate
luni /i nici -nnoda$ A/a e datul$
Lacrimile Astei c,4ur, pe 2otul c,0elului care se linse /i sc+nci$
L M, +ndeam c, tu e/ti sinur,% eu sunt sinur,$ 1ec+t ne-am t+nui%
mai 2ine-am mere /i-am c,uta copiii r,ma/i f,r, p,rin0i$
L ?i ce s, facem cu eiB -ntre2, Asta% uimit, c-ar mai fi putut s, ia
asupr,-/i ri.a altora% c+nd ea sinur, nu /tia -ncotro s-o apuce$
L Le-om ,si un ad,post% le-om ,si ce7a m+ncare% adic, ne-om duce
/i le-om cere ,stora$
Oidul desp,r0itor se /i ridicase -ntre-n7in/i /i-n7in,tori$ 3n7in/ii% -ntre
ei% nu mai a7eau ne7oie s,-i numeasc, pe-n7in,tori$ Era destul s, spun,
ei sau tia, ca s, /tie despre cine 7or2eau$
1espa se aplec, /i se uit, -n oc9ii c,0elului$ 3n pri7irea ei 6 ca un petic
din senin,tatea 7e/niciei% plutind deasupra timpului /i-a timpurilor 6
JDJ
- SRUT PMNTUL ACESTA -
fuler, un fir de duio/ie$ 3/i ridic, pri7irea spre 4area cu care p,rea -ntr-o
comunicare tainic,$
L 1raa nanei% acuma cre4i c, 7ia0a s-a sf+r/it$ #ia0a nu se opre/te% se
poticne/te doar$ Ai s, te m,ri0i% ai s, faci copiiC
L Cu cine s, m, m,rit% nan,B
L Cu un 2,r2at% ca toate femeile$
Asta pri7ea ne-ncre4,toare$ #ia0a ei% ai c,rei ani nu-i /tiuse niciodat, 6
oricum% p+n,-n dou,4eci% dup, spusele celor care-/i mai aminteau de
7remea c+nd fusese ,sit, 6 7ia0a petrecut, -n cea mai mare parte -n
2uc,t,rie /i-n sala de mese% cu dou, momente care se deose2iser, de
celelalte 6 c+nd -nsemnase /i ea ce7a -n oc9ii ei% -nsemn+nd -n oc9ii cui7a
6 aceast, 7ia0, acum era ca apa ie/it, din al2ie$ Asta fusese% de c+nd -/i
amintea% -n ri.a casei-domne/ti$ Nu /tiuse nici de ad,post% nici de
m+ncare% nici de 9aine$ 1usese-o 7ia0, de copil f,r, m+n+iere% dar f,r,
ri.a 4ilei de m+ine$ Era orfan,% dar 0inuse de casa cui7a% -nt+mpl,tor de-a
domnitorului5 acum se 7edea sinur, -ntr-o lume-n care toate se
r,sturnaser,$ Pri7ea nedumerit, /i speriat, -n .urul ei$
L 1raa nanei% cel mai -nsemnat lucru -n lumea asta e s, nu-0i fie
team, de nimic8 nici de 7ia0,% nici de moarte$
3ntinse fetei o m+n, m,runt, /i 7+n.oas,5 dintr-o smucitur,% Asta se afla
-n picioare$
L Pai /i-om mere% draa nanei$ (ameni r,ma/i f,r, de nici unele au
fost /i-or fi c+t a fi lumea$
S
C+nd lucrurile se-a/e4ar, /i-n7in/ii fur, prin/i cu to0ii% aduna0i%
supra7e9ea0i /i -ncredin0a0i c, soarta le era -n m+na cotropitorilor% ace/tia
din urm, trecur, la opera de pacificare% oper, care% pentru du/manul
-nc,p,0+nat 6 cel care n-a.unsese-n imperiu de a/a-4is, 2un,-7oie 6
-ncepea cu d,r+marea punctelor de re4isten0, ale -n7in/ilor8 acelea ce
puteau fi asemuite cu st+lpii de sus0inere -ntr-o cl,dire$ Astfel% to0i 2,r2a0ii
-n7in/ilor erau pu/i s, d,r+me cet,0ile pe care ei le-nt,riser, -ntre cele dou,
campanii ale lui Traian -mpotri7a lor% a dacilor$ Constructorii /i militarii
romani% de4ertori fui0i la 1ece2al% /i pe care-acesta nu-i -napoiase
3mp,ratului% acuma lucrau cot la cot cu dacii% precum f,cuser, /i la
ridicarea /i la-nt,rirea cet,0ilor$ F,r, s, le fi /optit nimeni nimic% dacii
JD!
- "LEANA #ULPESCU -
-ncepur, a 2,nui c, romanii aceia nu erau cu to0ii de4ertori% drept pentru
care-/i 0ineau ura fa0, de ei /i nici unii cu al0ii nu mai 7or2eau dec+t
despre lucrurile de tre2uin0,$ Romanii% 2,nuindu-se unii pe al0ii% nu
7or2eau nici cu dacii% nici -ntre ei$ <,nuiala mocnea peste tot ca 2u2a care
coace-ncet$ 3n7in/ii st,teau 4i /i noapte su2 supra7e9ere% -n 2ar,ci de
lemn% construite dup, modelul castrelor% a c,ror ordine% disciplin, /i
cur,0enie erau respectate% dup, or+nduiala roman,$ Re4er7ele de alimente
,site-n 9am2arele% -n cisternele /i-n depo4itele su2terane-ale dacilor erau
folosite dup, ce% mai -nt+i% se-ncercau pe c+ini /i pe pisici% pentru a se
7edea dac, nu erau otr,7ite$ Femeile /i copiii% supra7e9ea0i de-asemenea%
erau folosi0i mai ales la muncile c+mpului /i la transportarea lemnelor
necesare construirii de 2ar,ci$ 1,r+marea metodic, a cet,0ilor% piatr, cu
piatr,% ca nimic s, nu fie stricat% c,dea -n sarcina fostelor c,petenii dace
r,mase-n 7ia0,8 acestea tre2uiau s, r,spund, fa0, de romani% su2 a c,ror
comand, munceau cu to0ii% foste c,petenii% fo/ti su2ordona0i$
L 1e ce s, d,r+me su2 comanda fostelor c,peteniiB -ntre2ase Padrian
-n Consiliu$
Scaurianus se uitase-n podea$
L Ca s,-/i 2,nuiasc, fostele c,petenii% r,spunsese -mp,ratul$
L Ca s, le 2,nuiasc, de ce anumeB
L 1e orice$ C, erau -n0ele/i cu noi dinainte% c, s-au -n0eles acumaC
L 1e asta -i tot c9eam, 3n,l0imea-ta la sineB
L ?i de asta$
Padrian t,cuse$ To0i du/manii Romei% f,0i/i ori ascun/i% erau unanimi -n
p,rerea c, for0a Cet,0ii -/i a7ea pornirea -ntr-o idee ce i-ar fi putut fi
em2lem,8 divide ut regnes% Procedeele unc9iului s,u% procedeele
tradi0ionale de c+rmuire a imperiului% nu-i erau pe plac lui Padrian% care-ar
fi a7ut o mul0ime de lucruri de spus -n aceast, pri7in0,$ Tot el se +ndise
-ns, c,% fa0, de /tiin0a conducerii% inconfortul moral pe care i-l cau4a
aplicarea acestei /tiin0e p,rea 6 /i c9iar era 6 fandoseal,$ Cine 7oia s, tra,
foloase de pe urma celor puternici% din familie ori str,ini% n-a7ea dreptul s,
str+m2e din nas /i s, 7in, cu fumuri moral-estetice sau reformatoare$
Puterea 6 dac, /i c+nd nu cerea net s, fii canalie 6 oricum% nu-0i -n,duia
s, fii om de caracter /i s,-0i treci procedeele prin sit,$ :Pu2lius Ulius
Padrianus% draule% "talica
JK
te-a/teapt, oric+nd s, r,s,de/ti 7ar4,% dac, 0i-e
JK
A4i% Santi Ponce$ (ra/ din Spania% situat pe malul drept al r+ului <Mtis =IuadalTui7ir>%
la nord-7est de Pispalis =Se7illa>% locul de na/tere al lui Traian /i al lui Padrian$ " se
JD&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
dor de reculeere /i dac, dispre0uie/ti -ntr-at+ta m,ririle lumii$ 3n7a0, de la
unc9iu-t,u% care nu face altce7a dec+t s, aplice principiile mo/tenite urbis
conditC% 1ac, e/ti at+t de ina/% retrae-te% meditea4, prin 7reo pustie /i
treci c9iar la cre/tinism$ Ai oric+nd posi2ilitatea s-a.uni martir;$
S
1up, ce 7eneau de la 3mp,rat% fostele c,petenii st,teau cu nasu-n
p,m+nt printre-ai lor$ Ace/tia nu-ndr,4neau s,-ntre2e nimic$ Ridicau doar
c+te-o pri7ire care-ncerca s, str,pun, dincolo de-mpietrirea c9ipurilor$
3ntre pri4onieri ap,ruser, trei c9ipuri noi$
Erau fo/tii alia0i ai lui 1ece2al care d,duser, 2ir cu fui0ii -ndat, ce-n
r+ndul dacilor -ncepuse deruta% c+nd unii mureau% al0ii se omorau% al0ii se
predau romanilor% al0ii fueau% al0ii se-ascundeau8 Aruxus% <er2ilis /i
Ni2ris% pe numele lor% erau c,petenii ia4ie din teritoriile cucerite de reele
1ece2al -nc, pe c+nd c+rmuia al,turi de unc9iul s,u% 1uras$
Cei trei 7eniser,-m2r,ca0i de s,r2,toare% cu steaurile neamului /i cu
n,fram, al2, leat, la fiecare pr,.in, de stea% -nc,rca0i de daruri% cum se
cu7enea unora mai mici care 7eneau s,-/i caute dreptatea la un mai-mare-
al lumii$ #eniser, c,l,ri% pe cai cenu/ii% 0inta0i% 0es,la0i /i peria0i de luceau
ca olinda% cu coamele /i cu co4ile-mpletite codi0e su20iri% cu copitele
lustruite% cu +turile-ncordate% mer+nd -n 2uiestru ca ni/te animale-
n7,0ate /i de neam ce erau$
1oi dintre ia4ii erau oameni 7oinici /i seme0i8 al treilea 6 m,runt%
nericios /i cr,c,nat% ceea ce se 7,4use c+nd desc,lecaser,-n fa0a
prCtorului, unde sperau s, fie primi0i de 3mp,rat$
1up, o a/teptare% -n picioare% -ndea.uns de lun, pentru ca s, le treac,
prin suflet toate spaimele /i toate-n7inuirile de nesocotin0, pe care /i le-
aducea fiecare lui -nsu/i 6 c,ci nesocotin0, era s, te-a47+rli -n ura lupului
de a/a-4is, 2un,-7oie 6 dup, ce se 7,4user, de multe ori mor0i crucifica0i%
dup, ce-a7useser, deci timp s,-/i -n7e0e +ndul cu toate ro4,7iile ce-i
puteau a/tepta% fuseser, primi0i de imperVtor$
3n fa0a acestuia puseser, enunc9iul st+n -n p,m+nt% duseser, m+na
dreapt, la piept% -nclinaser, steaul% apoi -mpinseser, la picioarele mai-
marelui darurile% care fuseser, primite cu un est al m+inii imperiale% est
spunea !ivi 'raiani (ivitas%
JD'
- "LEANA #ULPESCU -
ce 7oia s,-nsemne clemen0a /i fa7oarea pe care auusta persoan, a
imperVtorului o acorda% accept+nd daruri din partea unor 2ar2ari$
1arurile% acoperite cu 0es,turi scumpe% lucruri de mare pre0% m+ndrie a
neamului celor care le-nc9inau% fuseser, a/e4ate pe-o 2anc,% -ntr-un col0%
de ofi0erii de ordonan0,% trei la num,r% c+te erau /i darurile$
Pri7irea lui Traian% plutind peste cele trei c,petenii /i peste lume parc,%
urm,riser, -ns, atent trecerea darurilor$
Sop9ronios Celer Ceionius% unul dintre cei trei ofi0eri de ordonan0, ai
3mp,ratului% pentru 4iua aceea% de cur+nd a.uns -n prea.ma acestuia printr-
o-nt+mplare pe care-o pro7ocase% urm,rea cu aten0ie fiecare pri7ire /i
fiecare mi/care a mai-marelui s,u$
Nu de mult% Sop9ronios Celer Ceionius% ofi0er de ordonan0, al
r,posatului eneral InMus Pompeius Loninus% p+n,-n ultima clip, a
acestuia% se-nscrisese pe-o list, de audien0e la -mp,rat$ Fiind primit -ntre
patru oc9i% Ceionius -i relatase 7ia0a eneralului Loninus% pe-a lui proprie
/i pe cea a li2ertului Lucius -n capti7itatea la Reele dac% pe care nu-l
cunoscuse niciodat, 7iu% dup, c+t -/i d,duse el seama c+nd -i 7,4use capul
rete4at% cum i-l 7,4user, toate leiunile /i toate alCle% Ceionius n-o uitase
nici pe feti/cana t,cut, /i sfioas,% numit, Asta% nici pe c,0elul Lupei% nici
pe t,lmaciul WiXinis /i nici pe oamenii f,r, nume /i f,r, rai care-i
-nso0eau peste tot ca um2ra$ 3i ar,tase 3mp,ratului fi2ula de aur% ultim dar
al lui Loninus% l,sat prin testament% /i-i predase testamentul r,posatului
eneral$ Testamentul% pecetluit de trei ori% fusese ,sit desf,/urat pe masa
din camera eneralului$ Ceionius pusese peramentul -ntre dou,
sc+ndurele su20iri /i-l p,strase ca pe oc9ii din cap% pentru a-l -nm+na
3mp,ratului sau Senatului$ 3nt+mplarea fericit, 7oise ca Ceionius s, i se
poat, -nf,0i/a 3mp,ratului$ Acesta -l ascultase cu-acela/i aer desprins de
cele-apropiate% a/a cum -i asculta acum pe 2ar2ari$ Ceionius era siur c,
3mp,ratul /tia 7or2, cu 7or2, tot ce spusese el /i c, dep,rtarea la care
p,rea c, se afl, era doar o atitudine de mult repetat, /i pus, la punct%
potri7it, /i 2ine7enit, -n orice situa0ie% ca mierea-ntins,-n calea mu/tei$
L (ameni 2uni% ce 7, aduce la mineB -ntre2ase 3mp,ratul prin t,lmaci%
dup, ce mai -nt+i le f,cuse oaspe0ilor semn s, se-a/e4e$
L M,rite doamneC porniser, to0i trei deodat,$
Traian duse m+inile la urec9i /i-i in7it, prin interpret s, 7or2easc, pe
r+nd sau unul -n numele tuturor$
JD*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Aruxus% <er2ilis /i Ni2ris se pri7ir,-ncurca0i$ Ei nu se 7or2iser, ce s,-i
spun, -mp,ratului roman% ci doar s, 7in, -mpreun, la el% socotind ei c, mai
mare reutate-a7eau s, ai2, trei dec+t ar fi a7ut unul sinur% -n oc9ii oricui$
1in pri7iri% Aruxus /i Ni2ris -i d,dur, de-n0eles lui <er2ilis c,-l
aleseser, pe el s, 7or2easc, primul$
<er2ilis se ridic, -n picioare$ P,rea s, ai2, cam cinci4eci de ani$ Nu era
prea -nalt% dar din cau4a mersului falnic /i-al felului 0an0o/ cum -/i 0inea
capul 6 spri.init -n fa0, pe-o 2,r2ie -ndesat,% care-i d,dea o-nf,0i/are
-nc,p,0+nat,% /i-n spate pe-o ceaf, roas, /i trandafirie 6 ar,ta mult peste
talia pe care-o a7ea$ 3/i drese lasul care nu era deloc pe m,sura-nf,0i/,rii$
3mpins de foarte departe% parc,% /i trecut ane7oie prin stratul de r,sime-al
u/ii% lasul suna -nfundat /i +.+it$
3n cu7inte pu0ine% <er2ilis -i spuse -mp,ratului p,sul care-i m+nase c,tre
auusta sa persoan,$ 1ece2al% -nainte de-a a.une Ree% le r,pise
p,m+nturile /i-i silise s, se-mpotri7easc, romanilor$
L 1e ce nu 7-a0i -nc9inat nou, -nainte ca 1ece2al s, fie -nfr+ntB
L Ne-ar fi f,cut una cu p,m+ntul$
L Mda$ ?i ce-am putea face noi acumB -ntre2ase auustul conlocutor%
folosind acel 7a plural care putea fi al maiest,0ii% dar /i-al senatului /i-al
poporului roman$
L A0i putea s, ne da0i p,m+nturile -napoi% p,m+nturile cotropite de
1ece2al% du/manul domniilor-7oastre /i-al nostru$
L #a tre2ui s, ne +ndim% r,spunsese -mp,ratul% care% de/i surprins 6
n-ar fi putut spune dac, mai mult de-ndr,4neal, sau mai mult de nai7itatea
unei asemenea-ndr,4neli 6 nu-/i ar,tase -n niciun fel mirarea$
Aruxus% m,run0el /i-ndesat% cu un p,r 0epos% tuns scurt% cu-o pri7ire 7ie
/i iscoditoare ca de 7ie4ure% d,dea tot timpul apro2ator din cap la spusele
lui <er2ilis$ La cu7intele 3mp,ratului% Aruxus -/i -ntrerupea r,suflarea /i-/i
suspenda pri7irea% c,dea 2rusc -n exta4% ca -ndat, ce r,ia <er2ilis s, dea
iar, 7ioi /i-apro2ator din cap$
:Minus pendularea asta 7ertical, a capului% 2ar2arul m, duce cu +ndul
la Plinius% QnepotulR;% -/i spunea 3mp,ratul% reprim+ndu-/i un 4+m2et /i
ironic /i trist$ :Totu/i% c+t, deose2ire -ntre exta4ul unuia /i-al celuilaltA
sta de fa0, face tot ce poate ca s,-mi sar,-n oc9i5 Plinius Q-ncearc,R s,-/i
QreprimeR exta4ul c+nd se /tie pri7it de mine$ 3ntre 2ar2arul ,sta 0epos /i
Plinius e deose2irea dintre un mim de periferie /i PZlades$ Esen0a exta4ului
e "ns aceea/iC;$
JD@
- "LEANA #ULPESCU -
Aruxus pricepuse la fel de 2ine ca /i <er2ilis /i ca /i Ni2ris c, niciunul
dintre ei n-a7ea s,-/i 7ad, -napoi p,m+nturile cedate lui 1ece2al$ C+nd
3mp,ratul Romei se f,cea c, se mai +nde/te 6 :ne mai +ndim; 6 ca /i
c+nd ar fi a7ut de cerut sfat sau de dat seam, cui7a% lucrurile erau limpe4i$
Totu/i% dup, ce pendulase cu capul% de data asta pe ori4ontal,%
-ndrept+ndu-l c+nd la cei doi to7ar,/i ai lui% c+nd la 3mp,ratul Romei%
Aruxus% cu pri7irea cuprins, de-acela/i exta4 pe care i-l :inspira; auusta
persoan, a 3mp,ratului% i42ucnise% pe-un las ros /i-mpiedicat% de parc, la
fiecare cu7+nt i s-ar fi cl,tinat to0i din0ii /i s-ar fi i42it unii de al0ii%
i42ucnise-ntr-o implorare ce-ar fi putut p,rea f,r, premeditare cui7a mai
pu0in dedat cu-ale lumii dec+t 3mp,ratul8 :1oamne% la 3n,l0imea-ta ne e
n,de.dea /i dreptateaA;$ C9iar dac,-acest patetism era confec0ionat% lui
Traian -i pro7oca o stare la fel de nepl,cut, ca /i c+nd el ar fi fost sincer$
Ni2ris% cea de-a treia c,petenie ia4i,% f,los /i plin de sine sau% cine-/tie%
de +ndul importan0ei lui de mai-mare al unui neam% ascultase totul f,r,
participare% uit+ndu-se peste 3mp,ratul Romei% -ntr-un punct -n care p,rea
c, pri7irea i se-nt+lnea cu destinul$
C+t timp a7eau s, mai dure4e deli2er,rile cu pri7ire la teritoriile ia4ie
despre care era 7or2a% cele trei c,petenii a7eau s, r,m+n, printre fo/tii lor
alia0i sau cotropitori 6 cum 7oiau s, le spun, 6 prin urmare% printre daci$
1in 4iua aceea% ia4iii nu-/i mai 7,4user, caii /i nu se mai 7,4user,
-ntre ei$ 3nainte de-a fi fost desp,r0i0i /i dus fiecare pri4onier -n c+te o
ta2,r, de pri4onieri% se pri7iser, cu-n0eles% -nfr,0i0i -ntru aceea/i pau2, /i-
ntru aceea/i credulitate$ P,cat% +ndea fiecare% c, 1ece2al nu putea s,-i
7ad, acum% dup, ce-ncercaser, marea cu deetul$ C9iar dac, romanii i-ar
fi l,sat pe to0i trei la un loc% ei n-ar fi a7ut de ce s, se certe% ori s, se
-n7inuiasc, unul pe altul$ Pornise fiecare de capul lui s,-/i caute dreptatea$
Numai data o 9ot,r+ser, -mpreun,$
Acum% cei trei ia4ii d,r+mau al,turi de daci a/e4,rile militare la a c,ror
-nt,rire luaser, parte nu demult$ Nu se putea s, nu le fie mil, de militari
-ncerca0i ca Porsilo% C9e2risis /i 2,tr+nul 1romi9ete% os domnesc% care
tre2uiau s,-/i -mpin, oamenii de la spate pentru a-i 4ori s, strice 6
deoarece romanii sta2iliser, termene pentru d,r+marea fiec,rei cet,0i% p+n,
la temelie$ 1e 3mp,ratul Romei% ia4iii n-a7eau cui se pl+ne$ 1oar 4eilor$
"a4iii d,r+mau al,turi de daci /i se +ndeau mereu c, 1ece2al nu-i
p,c,lise$ Ciud, -i era fiec,ruia doar pe sine$ Se-a47+rliser, nesili0i -n ura
lupului$ Sc,paser, cu 7ia0, /i cu a7ut 2un pus deoparte$ Cine-i -ndemnase
JDD
- SRUT PMNTUL ACESTA -
s, 7in, s,-/i caute dreptatea la c,petenia 9aiteiB C+t a7eau s, stea
pri4onieri la romaniB A7eau s, mai scape 7reodat,% s, mai fie li2eri 6 c+t
putea fi cine7a li2er pe p,m+nt cuceritB Pe oricine-ar fi -ntre2at n-ar fi /tiut
s, le spun,$ Tre2uiau s, tac, /i s, d,r+me la cot cu dacii$
Romanii erau uimi0i de puterea dacilor de-a t,cea$ Nu 7or2eau -n fa0a
romanilor% nu 7or2eau la lucru% nu 7or2eau la 2aie% nu 7or2eau nici c+nd
r,m+neau -ntre ei$ Cu toat, aceast, mare t,cere% un 47on -ncepuse s, um2le
printre daci /i printre romani% despre um2ra reelui 1ece2al care plutea -n
nop0ile-ntunecate pe deasupra cet,0ilor /i% mai ales% pe deasupra cet,0ii-de-
scaun$ Unii 7,4user, o um2r, uria/, purt+ndu-/i capul -ntr-o m+n,% al0ii
7,4user, um2ra Reelui falnic /i -ntre% doar mare c+t mun0ii% de -ntuneca
4area$
1,r+marea cet,0ii-de-scaun era supra7e9eat, palm, cu palm,$ F,r, s,
se fi spus 7reun cu7+nt -n le,tur, cu-acest lucru% toat, suflarea-
n7in,torilor -/i punea mare speran0, -n descoperirea te4aurului reesc o
dat, cu d,r+marea Sarmi4eetusei$ 1acii nu do7edeau deloc s+r -n
d,r+marea Cet,0ii$ Romanii -i c9emaser, de c+te7a ori pe fo/tii conduc,tori
ai dacilor% pentru a-/i manifesta nemul0umirea cu pri7ire la ritmul
d,r+m,rii$
L Cred c, mai cu spor ar ridica ce7a dec+t s, d,r+me% 3n,l0ate doamne%
cute4ase 1romi9ete s,-i spun, -ntr-o 4i 3mp,ratului% d+nd las +ndului
tuturor$
3ncerc+nd s,-/i domine ener7area% Traian se uitase aspru -n oc9ii
al2a/tri ai 2,tr+nului /i i se-adresase cu un las ni0el tremurat8
L <,tr+ne% oamenii 7o/tri ar tre2ui s, ne mul0umeasc, de mii de ori c,
i-am l,sat -n 7ia0,$ S, nu fac, na4uri c, d,r+m,$ S, nu uite c, i-am l,sat -n
7ia0,$
La ultimele cu7inte% 7ocea su7eranului roman fusese t,ioas,$
1romi9ete se uitase mai departe -n oc9ii st,p+nului lumii% cu pri7irea
lui din care de mult fuiser, /i teama% /i dispre0ul$
:Fiule% spuse 1romi9ete -n +nd% i-ai l,sat -n 7ia0,% fiindc,-a7e0i ne7oie
de m+n, de lucru /i nicidecum din m,rinimieA S, le mul0umim 4eilor c, nu
e/ti /i smintitA;
L <,tr+ne% spune-le oamenilor 7o/tri s,-/i 7in,-n min0i /i s, lucre4e
cum se cu7ine% s, lucre4e ca pentru ei% S, priceap, o dat, pentru totdeauna
c, !acia este cucerit<
JDE
- "LEANA #ULPESCU -
Ultimele cu7inte ale 3mp,ratului -i i42iser,-n moalele capului pe to0i cei
de fa0,% care tre2uiau s,-/i 2ae min0ile-n capetele lor de -n7in/i$ 1e multe
ori cu7+ntul -i t,lm,ce/te omului starea de fapt mai 2ine dec+t se de47,luie
starea prin ea -ns,/i5 o t,lm,ce/te /i-o -n7este/te cu calitatea ei de realitate$
Un om moare de fa0, cu al0ii$ To0i /tiau c, a murit% dar el nu este mort
pentru ei dec+t dup, ce-a spus cine7a :a murit;$ 1romi9ete% Porsilo%
C9e2risis% Parianeu% 1ruxilis /i Tantinis% foste c,petenii% c9ema0i de
3mp,rat spre-a fi morali4a0i pentru-nd,r,tnicie% /tiau c, sunt -nfr+n0i$ Nici
moartea% nici setea-ndurat, -n timpul asediului% nici 4idurile de cet,0i
d,r+mate nu-i f,cuser, s, se simt, mai -nfr+n0i dec+t cu7intele cu care-
n7in,torul le siila starea /i destinul$
L Ce s, le facem% m,rite doamne% dac, nu 7or s, d,r+me mai cu inim,B
i42ucni 1ruxilis cu lasul lui de c+ine ar0,os% cu u/a /i cu 2,r2iile ca de
coco/% tremur+nd ca 2,tute de 7+nt% acum% de c+nd sl,2ise$ Noi% ,/tia de-
aici% 7, slu.im cu credin0,% dar lor ce s, le facemB continu, el% dup, ce trase
aer -n piept$ Punea at+ta suflet -n ceea ce spunea% -nc+t oc9ii st,teau s,-i
ias, din or2ite% ca spor de arumentare$
Lui Traian -i trecu un 4+m2et pe 2u4e /i-n coada oc9iului$ Se a20inu s,
nu r+d,$
L 3i face0i s,-/i -n0elea, situa0ia$ Str,duie/te-te s, le t,lm,ce/ti exact%
ad,u, el pentru traduc,torul imperial$
S
1acilor le f,cu semn s, plece$ 1e c+te ori da cu oc9ii de 1ruxilis%
3mp,ratul a2ia se 0inea s, nu r+d,$ 3n -ntre7ederile pe care le-a7usese cu
fiecare fost, c,petenie -n parte% -ncercase s, afle c+t mai mult despre daci5
despre ei ca oameni -n timp de pace% despre le,turile dintre neamuri%
despre alian0ele de familie% ca s,-/i dea seama de c+t, ascultare /i trecere
se mai 2ucurau ori s-ar mai fi 2ucurat fostele c,petenii la oamenii de r+nd%
precum /i c+t erau dispuse-aceste c,petenii s, de7in, uneltele romanilor%
cum i-ar fi pri7it semenii lor -n aceast, situa0ie /i% ca ultim +nd% s, prind,
un fir c+t de su20ire care s, duc, la te4aurul reesc$ 1e pe urma acestor
-ntre7ederi% 3mp,ratul Romei tr,sese-n7,0,mintele pe care le putea trae
orice-n7in,tor dac,-i cerceta cu luare-aminte pe -n7in/i% mai ales -n prima
perioad, a noii situa0ii% c+nd panica era starea lor de c,petenie$ 3n acest fel
-/i d,duse seama c, unii dintre fo/tii conduc,tori daci erau dispu/i s,-l
JDG
- SRUT PMNTUL ACESTA -
slu.easc, pentru meritul lui cel mai -nsemnat -n oc9ii lor8 meritul
-n7in,torului$ #edea cum -i p+ndeau fiecare mi/care% fiecare inflexiune a
lasului% cum -ncercau s,-i afle sl,2iciunile /i cu c+t, aten0ie urm,reau
cu7intele-n latin,% cei mai mul0i pref,c+ndu-se c, nu cuno/teau aceast,
lim2,$ 1oar -n oc9ii% -n lasul /i-n purtarea a trei dintre fostele c,petenii nu
descoperise niciun semn% c+t de m,runt% c, ace/tia ar fi 7rut s,-/i atra,
simpatia ori mila imperial,$ Ei nu 4+m2iser, niciodat, -n fa0a 3mp,ratului$
3n 0inuta lor nu se 7edea ostilitate nici trufie$ 1oar m+9nirea demn, a celui
care /tie s,-/i -ndure soarta$ Ei nu 7or2eau dec+t -ntre2a0i% iar r,spunsurile
lor n-a7eau un cu7+nt de prisos$
3n pri7irea 2,tr+nului 1romi9ete 6 c+nd acesta-l pri7ea 6 i se p,ruse de
c+te7a ori c, 7ede-n,duin0a p,rintelui pentru fiul r,t,cit$ 1e/i n-a7ea
deloc -ndoieli c, ultimul lui dialo cu fostele c,petenii era ceea ce-i cerea
politica% omul din -mp,rat sim0ea c, m,car fa0, de unul dintre -n7in/i
re/ise8 fa0, de 2,tr+nul 1romi9ete$ 1e4am,irea din pri7irea 2,tr+nului se
putea lipsi de t,lm,cire$ Traian /tia c,% din acel moment anume% 2,tr+nul
a7ea s,-l pri7easc, doar ca pe 3mp,ratul Romei /i% cu toate c, n-ar fi
m,rturisit-o nim,nui% 3mp,ratului Romei -i p,rea r,u dup, 2un,7oin0a f,r,
scop pe care-o 7,4use -n oc9ii acelui 2,tr+n /i pe care-o pierduse$ "ar,/i%
nu-i sc,pase nici pri7irea speriat, cu care fostele c,petenii% -n afar, de
Porsilo /i de C9e2risis% se uitaser, la 2,tr+n c+nd -/i spusese p,rerea
despre-ncetineala d,r+m,rii$ Pri7irea speriat, de7enise repede ostil,$ 1acii
aceia% foste c,petenii% nu de4apro2au cele spuse de 1romi9ete$ Ei
de4apro2au cura.ul 2,tr+nului care nu mai a7ea ce pierde$ (rice n,7,litor
se folosea de unelte din r+ndul -n7in/ilor$ 1e c+nd era lumea lume$ Nu
erau romanii primii n,7,litori din lume$ Pentru a-nt,ri -mpotri7irea fa0, de
Roma% 1ece2al atr,sese unele c,petenii ia4ie de partea lui$ Ei /tiau c, nu
mai erau ei st,p+ni pe p,m+nturile lor$ 1ece2al -i conducea pe ia4ii prin
intermediul c,peteniilor ia4ie$ Romanii a7eau s,-i conduc, pe daci /i prin
dacii care capitulaser, cu ani -n urm, /i care /i-ncepuser, s, se-arate% dup,
o 7reme petrecut, nu se /tia dac, la Roma c9iar% oricum la romani$ Marea
de4ertare -n fa0a -n7in,torului a2ia -ncepea$ Uneltele a2ia -ncepeau s, fie
str+nse$ A7eau s, se i7easc,% la un moment dat% /i disensiuni -ntre 7ec9ile
/i noile unelte$
Lui Traian% a/adar% nu-i fusese reu s,-/i dea seama cine dintre fostele
c,petenii se temea pentru pielea lui /i-a alor lui /i cine nu$ Pentru el -nsu/i%
om trecut prin prime.diile r,42oiului% lupt+nd la cot cu leionarii% era de
JEK
- "LEANA #ULPESCU -
mirare cum pacea sl,2ea cura.ul oamenilor$ Era siur c, fostele c,petenii
luptaser, cu spada-n m+n,% c, nimeni dintre ei nu s-ar fi l,sat prins pe
c+mpul de lupt, f,r, s,-/i 7+nd, scump 7ia0a$ ?i% dintr-o dat,% pacea -i
f,cea s, se predea inamicului dup, o lupt, minim, prin ni/te 9,0i/uri de
suflet care t+n.eau dup, 2un,stare$ 3mp,ratul /tia c, pe cei pe care-i pre0uia
nu-i putea folosi$
1ruxilis% -ntr-o -ntre7edere f,r, ceilal0i daci% -l -nre0o/ase$ Lui Traian -i
p,ruse r,u c, la-ntre7edere luase parte /i Padrian$
L M,rite doamne% 1ece2al ne-a silit% spusese 1ruxilis pe-un ton de
mare /i dureroas, confiden0,$
L Ce-n0elei prin astaB
L Ne-a silit$
L La ce 7-a silitB
L Ne-a silit$
L #-a silit s, fi0i c,peteniiB se mirase cu-o ironie-at+t de e7ident,% c, /i
unul mai prost dec+t 1ruxilis 6 dac, 1ruxilis era prost 6 ar fi priceput-o$
L 3ntocmai cum spune0i$
L ?i dac, n-a0i fi primit% sili0i a/a cum a0i fost% dac, n-a0i fi primit% ce
7-ar fi f,cutB
L (rice% r,spunsese cel,lalt plin de con7inere$
L #-ar fi ucisB -ntre2ase 3mp,ratul% uit+ndu-i-se% cu o spaim,
pref,cut,% -n oc9i% -n speran0a% de fapt% c,-l 7a face s,-/i plece pri7irea de
ru/ine$
L Ne-ar fi ucis% rostise acesta f,r, nicio e4itare$
L Mul0i a ucis dintre cei care n-au 7rut s, fie c,peteniiB
L (r fi fost% eu nu-i /tiu$
L ?tii doar c, pe dumneata te-a silit$
L M-a silit$
L Ca pe-o fecioar, ne7ino7at,% sunase pentru prima oar, -ncet lasul
lui Padrian -n rece/te$
3mp,ratul -/i dusese o m+n, la ur, ca s, nu i42ucneasc, -n r+s$ Cu
cealalt, -i f,cuse lui 1ruxilis semn s, plece$ 3mp,ratul nu 7,4use niciodat,
at+ta stupoare /i-at+ta de4am,ire pe c9ipul lui Padrian8 se uitase-ntre2,tor
la nepotu-s,u% ridic+nd din spr+nceana st+n,$
L Cei f,r, ru/ine 7or st,p+ni p,m+ntul$
Ilasul lui Padrian sunase luu2ru% iar -n pri7irea lui% aruncat, profetic
-n ol% parc, se olindea n,ruirea lumii$
JEJ
- SRUT PMNTUL ACESTA -
S
C+nd era de ordonan0, la 3mp,rat% Ceionius -i p+ndea expresia fe0ei%
inflexiunile 7ocii /i-/i f,cea planul ca% -ntr-o 4i c+nd mai-marele s,u a7ea
s, fie -ntr-o 2un, dispo4i0ie e7ident,% s,-i cear,-n,duin0a s-o caute pe fata
care cu-at+ta de7otament -i -nri.ise pe eneralul Loninus% pe li2ertul s,u%
Lucius% /i pe el% centurionul Ceionius% -n capti7itatea lor la daci$ Oilele
treceau% Ceionius /tia fiecare cu7+nt pe care-a7ea s,-l spun, 3mp,ratului%
-ns, dispo4i0ia acestuia nu i se p,rea niciodat, potri7it, cu cererea lui$ A/a
o fi fost cu -mp,ra0ii% se +ndea Ceionius% fiindc, nu era 4i -n care s, nu
7ad, nori pe fruntea lui Traian$ 3nsenin,rile erau de clipe% ca-n 4ilele
mo9or+te c+nd soarele te p,c,le/te din c+nd -n c+nd$ Ceionius% f,r, s, ai2,
arumente% sim0ea c, 3mp,ratului nu-i con7enea ce7a -n le,tur, cu el%
Ceionius$ Un +nd pe care Ceionius nu /i-l spunea clar nici lui -nsu/i% -l
-ndemna s, cread, c, 3mp,ratului nu-i pl,cea s,-l ai2, c9iar l+n, d+nsul
pe fostul ofi0er de ordonan0, al fostului lui camarad de arme% Loninus% /i
c,-l luase pe l+n, sine tocmai pentru a-i spul2era -nc9ipuirea c, 3mp,ratul
ar fi preferat ca nimic s, nu i-l fi amintit pe Loninus$ Acela/i +nd -i
/optea lui Ceionius c, anumi0i martori nu fac niciodat, pl,cere% -n ca4ul
c+nd nu sunt c9iar sup,r,tori$ Ceionius nu spusese nim,nui% -n afara
3mp,ratului% po7estea eneralului s,u Loninus /i nu -ndr,4nise s,-ntre2e
nimic -n le,tur, cu Lucius /i cu t,lmaciul WiXinis% care era un purt,tor de
cu7+nt -ntre romani /i daci /i despre care nu mai au4ise$ :1ac-ai s-a/tep0i
s,-l 7e4i pe -mp,rat 7esel de s, nu-/i mai -ncap,-n piele% au s, te-apuce
2,tr+ne0ile /i n-ai s, mai pui o 7or2, pentru fata aia$ 1ac-o mai tr,iC 1ac,
7rei s,-i faci un 2ine% ia-0i inima-n din0i /i 7or2e/te$ Altfel% ne7asta /i copiii
din "talia -0i sunt de-a.unsC;$
3nt+mplarea -i 7enise centurionului -n a.utor% cum 7ine de-at+tea ori /i
celor r,2i0i% dar /i celor ne9ot,r+0i$
Femeile /i copiii erau adesea perc9e4i0iona0i% su2t pretextul c, lipsea
ce7a din in7entarul pa4nicilor de ta2,r,$ I,r4ile mai puneau astfel m+na pe
o2iecte frumoase /i pre0ioase% podoa2e de aur /i de arint% pe care c+te o
femeie le scotea de prin ascun4,tori$ Aceste controale corporale porneau
de cele mai multe ori din ini0iati7a ,r4ilor5 erau -ns, /i controale ordonate
de statul-ma.or imperial$ Acestea se f,ceau -n speran0a de-a prinde 7reun
fir care s, duc, la te4aurul real$ La un asemenea control% asupra unei fete
JE!
- "LEANA #ULPESCU -
se ,sise un inel de aur cu-o piatr, c+t oul de porum2el% lucioas, /i 7erde$
3n interiorul inelului erau scrise o dat, /i-un nume8 InMus$ Controlul era
f,cut de ,r4i$ Posi2ilitatea lor de-a dosi o2iectele exista$ "u0eala de m+n,%
pe de-o parte% /i ne2,area de seam,% pe de alt, parte% concurau la
dispari0ia multor lucruri /i-n acele -mpre.ur,ri% ca-n at+tea altele$ (2iectul
p,ruse prea important pentru a fi dosit% -ntr-o 7ia0, comunitar, precum cea
de castru% ascun4,torile do7edeau inenio4itate mai mult dec+t cele dintr-o
cas, de om% mintea ascu0indu-se pe m,sura opreli/tilor /i-a ad7ersit,0ilor$
Posi2ilitatea ca o ascun4,toare s, fie descoperit, a7ea /i ea mai mul0i sor0i8
propor0ional cu num,rul oamenilor din castru$ Cu p,rere de r,u c, un lucru
at+t de frumos -i sc,pase printre deete% leionarul care-o controlase pe
fat,% simul+nd o mare m+ndrie /i-o mare mul0umire% predase inelul cu
posesoare cu tot mai-marelui peste controale$ Nici acesta nu-ndr,4nise s,-
/i -nsu/easc, inelul$ Faptul c, inelul a7ea ra7at un nume roman nu
excludea posi2ilitatea ca el s, fi pro7enit din te4aurul dacilor$ Fata nu
fusese-ntre2at, nimic de fa0, cu to7ar,/ele ei de capti7itate$ Ea tre2uia
-mpiedicat, s, 7or2easc,$ Nu fusese ne7oie% deoarece nu scosese niciun
cu7+nt$ 3n7,0ase c, n-a7ea rost s,-l contra4ici pe-n7in,tor% nici s, i te
opui% nici s, te pl+ni -mpotri7a lui$ Ea n-a7ea nimic de ascuns$ 1ac-a7eau
s-o cread, 2ine% dac, nuC
"e/ind din mu0enie% Asta l,sase c,0elul -n ri.a 1espei$ Pa4nicul roman
-l lo7ise cu piciorul -n coaste$ C,0elul sc9eunase /i se refuiase l+n,
picioarele st,p+n,-sii$ ?i de data asta% fata -/i 0inuse 2u4ele str+nse /i
pri7ise-n .os$ Pa4nicul% pe nume Ser7andus% se uitase 2at.ocoritor la ea% la
1espa /i la c,0el$ Nu mai r,m,sese 2lestem /tiut pe care 1espa s, nu-l fi
a47+rlit -n +nd asupra lui Ser7andus$ 1e/i femeile dace nu /tiau latine/te%
aflaser, totu/i c, Ser7andus f,cuse parte din ec9ipe de pedeaps, a
militarilor nesupu/i$ 1ac, la mul0i oameni 2rutalitatea cere timp pentru a fi
descoperit,% prin asta -n0ele+ndu-se c, cere-mpre.ur,ri care s-o fac, s,
r,2ufneasc,% pe c9ipul lui Ser7andus% rotund% san7in% cu oc9i neri% mici%
iscoditori% din care 4eflemeaua /i r,utatea nu se stineau niciun moment%
2rutalitatea se 7edea numaidec+t$ Trupul scurt% rotofei /i nea/teptat de
sprinten% sem,n+nd cu-o 2,/ic, pe cale s, crape de prea mult aer suflat -n
ea% era-n4estrat cu m+ini tot scurte ce se terminau cu ni/te la2e puternice%
ro/ii% din care se r,sfirau deetele8 cinci calta2o/i ata s, ple4neasc,$
<,/ica asta st,tea -nfipt,-n dou, picioare% scurte /i ele% su20iri% cr,c,nate%
pline de enerie /i de neast+mp,r$ #,4ut din spate% Ser7andus 0i-ar fi
JE&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
pro7ocat /i mil, /i sil,% ca orice fiin0, r,u alc,tuit,$ Cui -i 7,4use pri7irea
nu-i mai 7enea s, r+d,$ Nimeni nu era mai temut -n ta2erele de femei dec+t
<,/ic,$ A/a-l numeau pri4onierele-ntre ele pe Ser7andus$ 1e c+te ori
perc9e4i0iona 7reo femeie% nu uita s-o ard, peste picioare sau peste 2uci
cu-o nuia de alun ml,dioas, care l,sa urm, ro/ie$ 1ac, s-ar fi aflat sinur
cu pri4onierele nu s-ar fi dat -n l,turi de la 2,t,i -n reul,$ 1ar
reulamentul pre7edea c, o perc9e4i0ie nu se f,cea niciodat, f,r, cel pu0in
un martor% dintr-o parte /i din alta$ <,/ic, nu 7edea pisic, sau c+ine 6 /i se-
nmul0iser, animalele pri2ee 6 pe care s, nu-i lo7easc, ori -n care s, nu
dea cu pietre$ Femeile tre2uiser, s, le 2ae copiilor -n cap c, era prime.die
de moarte s,-l -n.ure pe Ser7andus ori s, dea cu pietre-n el$ Altminteri%
ace/tia l-ar fi ucis cu pra/tia dup, c+t le era de ur+t$ <,/ic, o apucase pe
Asta de-un 2ra0% ata s, i-l rup,% /i tr,sese de fat, ca /i c+nd cine-/tie-ce
re4isten0, ar fi opus$ Ea nu se-mpotri7ise deloc$ Fusese-nf,0i/at, lui
Scaurianus% care-i luase seama% p,r+ndu-i-se deose2it de frumoas,$
Scaurianus nu l,sase s, se 2,nuiasc, impresia pe care i-o f,cuse fata$ El nu
era dispus s,-/i ia r,spunderea unui interoatoriu% mai ales c, recunoscuse
inelul lui Loninus% ceea ce nu comunic, nim,nui$ Toat, lumea se ferea s,
rosteasc, numele eneralului mort8 de ce s-ar fi apucat el s, r,scoleasc,
uitarea ce se l,sase peste-acest numeB Firesc 6 la fel ca peste numele
oric,rui mort% 7oit 6 la fel ca peste numele altor mor0i$ 3mp,ratul o putea
primi pe fat,% cum propusese Scaurianus% peste 7reo dou, ore$ Scaurianus
-i f,cuse lui Ser7andus semn s, plece$ "nelul i-l -napoiase fetei% care-l
pusese la cin,toare /i d,duse s, plece$
L Spune-i s, r,m+n,% se adresase Scaurianus lui Ser7andus$
Acesta o trase pe fat, de-un cot% de parc, 7oia s,-i smul, m+na cu
totul% /i-i f,cu semn s, r,m+n, pe loc$ Asta r,mase locului cu oc9ii-n
p,m+nt$ <,/ic, plec,$ Scaurianus se uita -ntruna la perdeaua de ene
castanii care 2,teau din c+nd -n c+nd% plecate peste oc9ii al2a/tri ai fetei
-nalte% 2,lane /i su20iri ca un fir de a0,$
L Stai .os$
3i ar,tase-o 2anc,% dar fata nu se mi/ca din loc /i nu ridica oc9ii$ Nu se
aflau dec+t ei doi -n -nc,pere8 prin urmare% fata /tia c, ei -i 7or2ise$
Scaurianus pri7ea la fat, /i nu mai -ncerca s, comunice prin cu7inte cu
ea$ 1up, at+tea 2,t,lii -ncr+ncenate% c+nd du/manul era f,r, c9ip% ca un 4id
care tre2uia do2or+t% el redescoperea c, lumea nu era alc,tuit, numai din
ta2ere$ Pe l+n, noi /i ei 6 di7i4iuni ale lumii 6 sfios% -/i f,ceau iar, loc -n
JE'
- "LEANA #ULPESCU -
mintea oamenilor eu, tu di7i4iuni ale apropierii posi2ile% materiali4ate-n
c,ldura unui c9ip% entit,0i de sine st,t,toare% purt+nd un nume$ Cu pas
/o7,ielnic se-apropie de fat,$ Scaurianus 6 soldat um2lat prin r,42oaie%
-n7,0at cu lume de toat, m+na% f,c+ndu-/i o disciplin, din t,cere /i din
indiferen0,% p,s+ndu-i prea pu0in de a-i fi pe plac mai-marelui s,u% mai-
mare al lumii% Traian 6 dac, s-ar fi putut 7edea cum merea% ca o 7ra2ie-
mpiedicat,% spre fata str,in, din fa0a lui% s-ar fi pr,p,dit de r+s$ Numele lui
a7ea s, r,m+n, leat de col0ul de p,m+nt pe care se afla% leat de neamul
2ar2ar -n7ins /i coloni4a2il% se +ndea Scaurianus -nainte ca fata str,in, s,
intre-n -nc,pere$ Memoria istoriei nu-i era indiferent,C -n ciuda nep,s,rii
lui manifeste% Scaurianus supsese% ca orice roman% setea de m,rire o dat,
cu laptele doicii5 /i% ca orice roman de neam% Scaurianus fusese-al,ptat de-
o scla7, a familiei$ 1ac-a7ea s, fie numit u7ernator al noii pro7incii%
numele-a7ea s,-i fie re0inut de anali/ti% de epitomatori% m,car -n listele de
u7ernatori ai pro7inciilor imperiului$ #ederea fetei% care se afla acum la
c+0i7a pa/i de el% 7ie% tani2il,% -i m,tur, din minte toate +ndurile pri7ind
istoria$ Nu-l m+na spre ea 7reo pornire erotic,$ Sim0ea ne7oia s, 7ad, un
om -n afara celor pe care o2lia0iile-l constr+neau s,-i 7ad, /i s,-i
suporte% fiindc, n-ar fi putut spune% cu m+na pe inim,% c,-i era dra
7reunul dintre cei care s-ar fi putut c9ema apropia0ii lui$ Fata care-i sta
acum -n fa0, i se p,rea -nt+iul mesaer al p,cii$ Pentru prima oar,%
Scaurianus sim0ea c, r,42oiul se terminase$ Se-apropie de ea cu pasul lui
de 7ra2ie -mpiedicat,$
L Fat, dra,% se str,dui el s,-/i -ndulceasc, 7ocea% pentru ca fata s,
priceap,% m,car dup, tim2ru% 2l+nde0ea cu7intelor$
Fata -n0epenise% cu enele plecate$ Pleoapele-i 2,teau rar pentru a-i
ume4i oc9ii$
Scaurianus se-apropie /i mai mult de ea /i sim0i un miros am,rui de
cim2ri/or$ Fata -i 7,4u sandalele$ 3/i aduse-aminte de alte sandale 7,4ute la
fel% -n prim,7ar,% printre enele plecate$ Pr,p,dul r,42oiului -i -ndep,rtase
+ndul de casa din p,dure /i de omul 2l+nd care murise% c,ruia nu-i /tia
locul de 7e/nic, odi9n,% c,ruia-i trimisese lumin, pe ap,% -n amintirea
c,ruia r,s,dise-un 2r,du0$
Un nod -i urc, -n +t$ Se 0inu s, nu i42ucneasc,-n pl+ns$ <oa2ele de
lacrimi i se-nnodau -n 2,r2ie /i se opreau -n piep0ii c,m,/ii$ 3/i duse m+na
la ur, ca s,-/i -n,2u/e suspinele$ Cu m+neca -/i /terse oc9ii$ Printre ene
7,4u iar sandalele romanului$ Acesta o lu, de m+n, /i-o f,cu s, se-a/e4e
JE*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
pe-o 2anc, -n fa0a unei mese$ Fata nu-/i mi/c, oc9ii din p,m+nt$ 1ac, s-ar
fi tre4it cu 4ece% cu-o sut, de 7l,.ani d+nd n,7al, peste el% Scaurianus n-ar
fi /o7,it o clip,$ Acum se-n7+rtea ca o pas,re reoaie /i nea.utorat, -n .urul
tinerei% m+n+ind-o cu 7or2e frumoase pe care ea nu le-n0eleea$ 3ncerca /i
el cum se pricepea s-o fac, s, nu mai pl+n,$ Scaurianus 7oia s,-i opreasc,
lacrimile% ca /i c+nd ele ar fi pus-o-n cine-/tie-ce prime.die$ <,r2a0ii arat,
uneori -n fa0a lacrimilor mai mult, ra2, /i mai mult, solicitudine dec+t -n
fa0a s+nelui$ Poate pentru c, lacrimile 7in din ad+ncul fiin0ei% ele
po7estesc pre4entul /i trecutul% fiind c9intesen0a unei dureri -ntinse /i cu
oriini pe care clipa nu le l,mure/te pe de-a-ntreul$ Scaurianus se +ndi
s, c9eme un t,lmaci$ La ce-ar fi folositB Ce putea s,-i spun, fata printr-un
str,inB :1ar eu ce-oi fi% oareB;$ Niciun traduc,tor% c+t de iscusit% nu era-n
stare s, t,lm,ceasc, o 7ia0,$ Ieneralul se mul0umi s,-i spun, -ntruna8
:Fat, dra,% fat, dra,;% /i nu-ndr,4ni s-o apuce de 2,r2ie ca ea s,-/i
ridice oc9ii din p,m+nt$
:(are ce-nsemn,m noi% de pild, pentru copila astaB Ce era 7ia0a ei
-nainte /i ce este-acumB "nelul cred c, i l-a dat Loninus$ Nu pare
o2ra4nic,% nici 9oa0,$ Ce piele frumoas, are$ Aurie$ "arna oare s-o al2iB;$
Scaurianus se +ndi s,-i dea ce7a$ Un dar$ N-a7ea nimic asupra lui% nici
2ani% nimic$ Cui7a care p+n, nu demult r,2dase de sete% care-acum r,2da%
2ine-n0eles% de foame 6 fiindc,% pentru moment% m+ncarea pri4onierilor era
numai de dus 4ilele 6 i-ar fi c,4ut cel mai 2ine o m+ncare ca lumea$
Scaurianus c9em, de pe coridor ordonan0a /i-i porunci s-aduc, repede ce
se afla mai 2un de m+ncare pe la 2uc,t,rii$ C+nd ordonan0a se-ntoarse cu
dou, str,c9ini a2urind pe-un fund de lemn% fata -n9i0i -n sec$ Nu-/i
ridicase-o clip, oc9ii din p,m+nt$ Scaurianus -i puse linura-n m+n,$ Fata
ridic, oc9ii din p,m+nt /i-i plim2, -ntre2,tor /i sperios de la str,c9ini la
c9ipul lui Scaurianus$
L "a% m,n+nc,A "a% m,n+nc,A
Ieneralul -/i repeta -ndemnul% ca /i c+nd aceast, -nt,rire-a cu7intelor le-
ar fi l,murit /i-n0elesul$
L,s, m+na fetei pe mas,% umplu linura cu m+ncare /i i-o duse la ur,$
Ea-/i trase mai -nt+i sufletul% desc9ise ura urm,rind cu pri7irea m+na
eneralului /i sor2i 4eama din linur,$ 1,du o dat, scurt din cap% apuc,
linura cu n,de.de-n m+na dreapt, /i se-apuc, de m+ncat$ Se putea spune
c, m+nca a/e4at% metodic% ca un om -n7,0at s, ai2, rost la orice f,cea$
Ieneralului -i 7enea s, r+d, c+nd o 7edea c+t de concentrat pri7ea -n
JE@
- "LEANA #ULPESCU -
strac9in,% cu ce mi/c,ri enerice ducea linura la ur,% cum i se-
acoperiser, fruntea /i aripile nasului de sudoare$ P,rea c, nu-i mai pas, de
oc9ii str,ini$ Aplec, fiecare strac9in, /i se str,dui s, ia cu linura ultima
pic,tur, dintr-una% ultima f,r+mi0, din cealalt,$ ( 2ucat, de p+ine o-n7eli
-ntr-o n,fram, /i o 7+r- la cin,toare% de unde scosese-un petec al2% cu care
se /terse de n,du/eal, /i la ur,$ Adun, apoi cu 2uricele deetelor
firimiturile /i-/i linse deetele$ Lui Scaurianus i se str+nse inima c+nd o
7,4u$ Asta se ridic, -n picioare /i se-nclin, ad+nc -n fa0a eneralului$ 3l
-ntre2, apoi din oc9i unde s, duc, 7asele$ Tot din oc9i% eneralul o f,cu s,
priceap, c, tre2uiau l,sate pe loc$ Fata r,mase-n picioare /i co2or-
pri7irea$ Scaurianus se uita la ea -n 7oie$ 1up, felul cum se purta% se 7edea
c, fata era de o2+r/ie modest,% -n7,0at, s, ser7easc, /i nu s, fie ser7it,$ (
fiin0, simpl,% care nu se ru/ina s, ia acas, ce nu mai putuse m+nca /i nici
s, lin, firimiturile de la mas,$ Pu0in -i p,sa ei de ce Dse )aceF /i de ce Dnu
se )aceF% Felul cum se mi/ca% sfios /i plin de cu7iin0,% era al omului cu
2un-sim0 de pretutindeni$ Cum st,tea -n picioare% cu oc9ii pleca0i%
nemi/cat, /i t,cut,% a7ea -n toat, f,ptura ce7a de om al nim,nui$ Iuruiele
opincilor% -nalte% perfect paralele% aduceau a semne de-ntre2are$ M+inile-i
odi9neau cumin0i pe l+n, trup% ca malurile pe l+n, o ap,$ Scaurianus se-
ntre2a dac, 2ucata de p+ine o luase pentru ea sau pentru alt, n,p,stuit, din
ta2,ra de pri4onieri$ Nu /tia cum s, afle acest lucra$ Nu 7oia s, c9eme
t,lmaciul$ 1ialoul mut dintre el /i fat,% rotund /i f,r, fisuri% s-ar fi stricat$
S-o-ntre2e prin semne i se p,rea de-asemenea nepotri7it$ Cinetica uneori
compromitea /i cele mai frumoase /i mai cinstite inten0ii$ Iesturile puteau
p,rea nelalocul lor% mai ales c+nd nu-nso0eau cu7inte% /i% mai ales% puteau
fi ridicole$ Scaurianus nu 7oia s, ri/te$ Ar fi putut s,-i cear, lui Traian 6
pentru a respecta ierar9ia 6 fata asta /i% desiur% 3mp,ratul nu l-ar fi refu4at$
Nu-i pl,cea s, cear, nim,nui nimic /i mai ales lui Traian% nici m,car un
fleac% fiindc, ce-nsemna o pri4onier, umil,% dintre mii /i mii de pri4onieriB
Scaurianus -/i opri un oftat$ (rice ofi0er care-ar fi a7ut c9ef s,-/i ia o
femeie dintre pri4oniere 6 pentru ser7icii ospod,re/ti% ,tit% sp,lat%
cur,0enie% /i c9iar pentru-a fi femeie doar 6 ar fi luat-o /i n-ar fi -ntre2at pe
nimeni$ Seara ar fi trimis-o -napoi -n ta2,r, /i nimeni nu s-ar fi sinc9isit$
Scaurianus /tia despre sine un lucru8 c, nu se pricepea s, fac, nimic cu
nep,sarea lucrului firesc$ Pentru el% toate se complicau% toate luau propor0ii
dispropor0ionate fa0, de realitate% inima i se umfla /i i se mic/ora$ 3i 2,tea
ca o to2,% ca apoi a2ia s, mai tic,ie% pentru ceea ce al0ii nici nu 2,au de
JED
- SRUT PMNTUL ACESTA -
seam,$ Un nod c+t un 7+rf de ac -n 0es,tura toii -l nemul0umea /i-l
nelini/tea$ " se p,rea c, to0i oc9ii a7eau s, se opreasc, asupra acelui nimic
de parc-ar fi fost c+t Palatinul$ Un co/% o pat, minuscul, pe fa0, -l f,cea s,
nu ias, din cas, de parc-ar fi a7ut po.ar$ Un cu7+nt spus de el cui7a sau
spus lui de cine7a era anali4at% -ntors pe toate fe0ele% scuturat% puricat /i
transformat -n 2uric al p,m+ntului$ Toate cu7intele spuse ori au4ite se
s,pau -n mintea lui ca-n 2ron4$ Nu-/i comenta nelini/tile cu nimeni$ Nu
sim0ea ne7oia confiden0ei /i-a7ea oroare s, i se fac, m,rturisiri$ Cu
ne7ast,-sa% pe care nenum,ratele lui o2lia0ii -l f,ceau s-o 7ad, destul de
pu0in% era -n rela0ii cordiale% -n sensul unei polite0i reciproce /i-al
respect,rii unor aparen0e$ Nu cercetase niciodat, dedesu2tul acestor
aparen0e /i nu-ncura.ase pe nimeni s, i-l de47,luie$ At+ta timp c+t ne7ast,-
sa nu ,sea de cu7iin0, s, sc9im2e rela0iile dintre ei% el nu 7edea pentru ce-
ar fi 4druncinat comunitatea de interese care-i lea$ Firea complicat,%
e4it,rile 6 fr+ne permanente -n calea finali4,rii dorin0elor 6 -l feriser, de
complica0ii sentimentale ade7,rate% reduc+ndu-le numai la tr,iri 7irtuale
sau la apropieri f,r, urmare$ Scaurianus era un sinuratic$ T,cea nu doar
din pruden0, /i din a2ilitate 6 cum se credea 6 ci% mai ales% pentru c,
t,cerea nu .inea$ ?i nici sinur,tatea$ Scaurianus nu cuno/tea pe nimeni -n
a c,rui pre4en0, s, se simt, la larul lui la fel ca-n sinur,tate$ Fata str,in,
-i tre4ea o pu4derie de +nduri% ca ni/te sc+ntei nea/teptate% care-i d,deau o
stare de nelini/te-n7,luitoare /i pl,cut,% uitat, de nu mai 0inea minte c+nd$
( pri7ea pe str,in, cu o mil, nesf+r/it,$ 3n inima eneralului% -n9e0at, de
prea multa /i ne-ndur,toarea pri7eli/te-a lumii% 7ariat,-n monotonia ei de
neclintit% sau monoton,-n pre7i4i2ila ei 7arietate% se topea un sloi$ 3ntr-o
-nc,pere demult -ncuiat, /i cu o2loanele-nc9ise p,trundea aer /i lumin,$
1ac, i-ar fi cerut lui Traian fataB La acest +nd% -n .urul sloiului topit
co2ora -ndat, rila cu 0epi a con7enien0elor$ Scaurianus st,tea descump,nit
-n fa0a aleerii pe care-o a7ea de f,cut -ntre o pornire fireasc, /i
respectarea normelor pe care sinur /i le impunea% c+nd din afar, ap,ru
solu0ia de moment8 pri4oniera era luat, /i dus, la 3mp,rat$ 3nainte de-a
p,r,si -nc,perea% Asta se opri -n dreptul eneralului% -/i duse m+inile la
piept /i se-nclin,$ R,mas sinur% Scaurianus -nc9ise oc9ii /i st,tu a/a% cu
+ndul leat de 7irtualit,0i$
S
JEE
- "LEANA #ULPESCU -
Astei i se opri r,suflarea c+nd d,du cu oc9ii de Ceionius% dar nu ar,t,
c,-l recuno/tea$ N-a7ea cum s, /tie dac, lui -i con7enea s, se afle c, ei doi
se mai 7,4user, c+nd7a$ 1ac, 7reodat, 7ia0a i l-ar mai fi scos -n cale pe
Seuris% fiul lui <icilis% Asta s-ar fi f,cut la fel% c, nu-l cuno/tea$ Seuris
era primul om datorit, c,ruia Asta c,p,tase-nsemn,tate -n propriii oc9i$
P+n, atunci% nimeni n-o 2,ase-n seam,$ Era striat, doar pentru a i se
porunci ori pentru-a fi mustrat,$ Slu.nicele mai 2,tr+ne din casa-
domneasc, a7eau copiii /i ri.ile lor$ "ar ea a7ea ad,post% 9aine% m+ncare%
cine de ce s,-i fi dus ri.a c+nd cei din .urul ei n-a7eau nici d+n/ii mai
mult$ C+nd Seuris pusese oc9ii pe ea% Asta se ferise c+t putuse de oc9ii
lumii% dar acolo unde oamenii tr,iau -n comun% cum se-nt+mpla cu
slu.itorii domne/ti% era reu de p,strat o tain,$ P+ntecele-ncep+nd s, i se
umfle% cre4use c, a7ea s,-/i aduc, /i ea copilul pe lume ca /i celelalte
slu.itoare% f,r, ca cine7a s,-/i 2at, capul c, o fat, a nim,nui a mai dat 7ia0,
unei f,pturi$ Poate c, a/a s-ar fi petrecut lucrurile dac, Seruca% mai-marea
peste slu.itoarele domne/ti% n-ar fi ,sit de cu7iin0,% pentru p,strarea
2unelor r+nduieli% s,-i aduc, la cuno/tin0, cele -nt+mplate% mai -nt+i
ne7estei lui <icilis% ca fiind cea mai interesat,$ Pe ne+ndite% Seuris
fusese trimis departe% la -nalte-n7,0,turi% -ntr-un loc numit de unii Pont% de
al0ii Mare$ 3ntr-o 4i% dup, un somn lun /i reu ca 2olo7anul% a c,rui durat,
n-o /tia% Asta -n0elesese c, pruncul nu mai era -n p+ntecele ei$ ( trecuser,
mai -nt+i spaimele care-l trec pe om fa0, cu lucrul nefiresc% apoi spaimele
2,nuielii c, m+na omului ar fi putut a7ea un amestec$ 1ac, nu s-ar fi tre4it
-n alt, c,ma/, dec+t cea cu care se culcase de cu sear, /i pe care n-o mai
7,4use niciodat,% poate-ar fi cre4ut c, toate erau -nc9ipuire$ 1up, ce se
de4meticise din roa4, /i din uluial,% -ncepuse .alea dup, 7ia0a pierdut, /i
dup, tot ce se ducea o dat, cu ea$ Nu-ntre2ase pe nimeni niciun cu7+nt -n
le,tur, cu somnul care-i sc9im2ase 7ia0a% nu d,duse nim,nui de-n0eles c,
ar fi 2,nuit pe cine7a$ Era siur,% f,r, s,-i fi spus nimeni% c, Seruca% mai-
marea peste slu.nicele domne/ti% era m+na prin care se-mplinise porunca
de sus$ Fiul primului sfetnic domnesc nu tre2uia s, ai2, copii din flori% mai
ales -naintea c,s,toriei% care tre2uia s, fie-o alian0, cu cine7a de-acela/i
ran cu el$ ( am,r,ciune-ap,s,toare -/i f,cuse loc -n sufletul Astei% a2ia
ie/it, din copil,rie$ P+n, atunci% ea tr,ise ca 2uruienile care-/i ridic,
tulpina c+nd r,sare soarele% /i care se las,-ntr-o parte c+nd 7ine-ntunericul$
1intr-o dat,% 7ia0a c,p,ta -n0eles% -i tre4ea -ntre2,ri /i-ncepea s, se m,soare
prin :-nainte; /i :dup,;$ :3nainte;% 7ia0a fusese-o r,mad, de lut% a2ia
JEG
- SRUT PMNTUL ACESTA -
:dup,; luase forme care de care mai nelini/titoare$ Peste toate st,p+nea
2,nuiala% otra7, a sufletelor% care nu ucide% -ns, aduce 2oal, f,r, leac%
Pri7irile furi/e pe care i le strecura Seruca o-nt,reau pe Asta -n 2,nuieli$
La-nceput se temuse /i pentru 7ia0a ei% la care nu mai 0inea deloc dup,
cele-nt+mplate$ Cur+nd -/i spul2erase temerile$ 1ac-ar fi a7ut de +nd s-o
ucid,% o ucideau de la-nceput$ N-o-ndep,rtaser, de la Curte% ca s, nu se-
apuce s, 7or2easc,% se +ndea ea$ Socotind c, mare lucru nu mai a7ea de
spus nim,nui de c+nd Seuris plecase% Asta 9ot,r+se-n sinea ei s, nu mai
7or2easc, dec+t la mare ne7oie% cum ar fi fost 7estirea unui foc sau a
n,7alei de ape% -mpre.ur,ri -n care c9iar /i pustnicii din mun0i% numi0i
decenei sau pustnici ai +ndului--n-sine% -/i -ntrerupeau le,m+ntul de
sur4enie /i de mu0enie fa0, de 7ia0a din afar,$ Asta um2la numai cu oc9ii
pleca0i /i cu 2u4ele str+nse$ Nici cu Lupei nu 7or2ea$ 3i ar,ta iu2irea prin
m+n+ieri% prin m+ncare 2un,% c+nd se putuse$ C,0elul% -n pre4en0a ei% nu
scotea niciun sunet$ Sc+ncise doar c+nd -l i42ise <,/ic,$ "ar d+nsa ie/ise
din mu0enie doar -n fa0a 2,tr+nului 1romi9ete% la pra4nicul din casa-
domneasc, de oaspe0i% ceea ce parc, se petrecuse cu 7eacuri -n urm,5 /i
-naintea eneralului roman% c,ruia-i rostise numele /i fa0, de care-/i rostise
numele% la st,ruin0ele aceluia$ Ieneralul mort /i c,petenia de-acum% despre
care nu /tia c+t de mare era% se num,rau printre pu0inii oameni care% de la-
n,l0imea unde se aflau% o 2,aser,-n seam,% se +ndea Asta$ Ea se tre4ise
la Curtea domneasc,% lucru pe care-l aflase c+nd a7usese 7+rsta s,
priceap,% dar se-ntre2ase de multe ori dac, Reele sau Reina ar fi /tiut
cine era dac-ar fi dat fa0,-n fa0, cu d+n/ii$ Pricepuse mult mai t+r4iu c, pe
toate treptele po0i fi mai mare% mai mic5 /i c9iar slu, fiind erai -n m,sur,
s, trai sfori /i s, te 2ai pe su2t pielea cui tre2uia5 /i c, acesta% la un
moment dat% nu mai a7ea cum se lipsi de tine% -ntr-at+ta a.unsese/i de 7+r+t
-n i0e$ Asta era -ncredin0at, c, Seruca% de pild,% era -n stare s, te urce% s, te
co2oare% s, te-nfunde /i c, prinsese c9ea 2un pus deoparte% ce se putea
m,sura cu-al celor mai -nsemna0i dre,tori$ Sluile /tiau taine multe prin
care-/i a7eau la m+n, st,p+nii$ La urma urmei% <icilis ce fusese la o2+r/ieB
Feciorul unui str+n,tor de 2iruri% s,ltat dintre sluile domne/ti$ 3n urma
pr,p,dului% cum numea Asta r,42oiul% lui <icilis /i ne7esti-sii 6 ca /i
Seruc,i /i altor slu.itori domne/ti 6 li se pierduse urma% de 7reme ce printre
mor0i nu-i 7,4use nimeni$ Pentru Asta% r,42oiul% terminarea lui /i
-nfr+nerea dacilor -nsemnau un lucru siur8 sc9im2area st,p+nilor$ Pe
7ec9iul st,p+n% Reele dacilor% -l 7,4use numai c+nd acesta pleca la
JGK
- "LEANA #ULPESCU -
7+n,toare% la ta2erele militare sau la r,42oi% st+nd /i ea la r+nd cu to0i
slu.itorii s,-l -nt+mpine /i s,-l petreac,8 -l -nt+mpinau cu ciuturile pline de
ap,% dup, datin,% /i-l petreceau din oc9i p+n, ce nu-l mai 7edeau$ 3n
apropierea lui se aflase doar c+nd adusese la mas,% o sinur, dat,% -n casa
de oaspe0i% -n prim,7ar,$ C+t -l 4,rise printre pleoapele co2or+te% i se
p,ruse -n+ndurat /i mo9or+t$ Pe 1oamn, n-o 7,4use aproape niciodat,%
fiindc, Asta n-a7ea ranul de-a o slu.i pe so0ia st,p+nului 0,rii$
S
Acum /tia /i 7edea c, 0ara nu mai era a dacilor$ Era a unui domn care
domnea peste-o 0ar, foarte mare% 7enit dintr-un loc de-i 4icea Roma$ Asta%
afar, de cetatea-de-scaun% de a/e4area cu popor de r+nd dimpre.urul
acesteia /i de p,dure% nu 7,4use altce7a -n 7ia0,% a/a c, nu-/i -nc9ipuia
peste ce fel de 0ar, domnea noul st,p+n$ " se p,rea de necre4ut ca ea s, se
afle -n fa0a unui domnitor at+t de-nsemnat$ El nu putea fi dec+t 2,r2atul
c,runt /i mi.lociu de stat din fa0a ei% cel,lalt fiind Ceionius$ Ceionius% -n
po4i0ie de drep0i% -i spunea ce7a 3mp,ratului$ 3mp,ratul spuse un cu7+nt$
Ceionius f,cu st+na-mpre.ur$ Apoi se-apropie de Asta /i-n dreptul fetei
-ntinse m+na dreapt, cu palma desf,cut,$
L Asta$ Sunt eu% Ceionius$
Asta -/i -n0elese numele% precum /i pe-al lui Ceionius$ Nepricep+nd
cu7intele dintre cele dou, nume% duse m+inile la piept /i-nclin, capul
pri7indu-l nedumerit, pe el mai -nt+i% apoi pe 3mp,rat$ 3mp,ratul -i f,cu
semn traduc,torului s, se-apropie de cei doi$ Acesta -i t,lm,ci Astei -n
lim2a ei cu7intele lui Ceionius$ Fata se lumin, la fa0, /i f,cu un est de
apro2are cu capul$
L S, nu-0i fie team,A I,r4ile au ,sit asupra ta un inel scump$ Eu i-am
spus 3n,l0imii-sale c, tre2uie s, fie 7or2a de inelul l,sat 0ie prin testament
de eneralul Loninus$
Ceionius 7or2ea repede /i cu 7ocea tremurat,% f,c+nd pau4e -n mi.locul
cu7intelor$ T,lmaciul ridica mereu dintr-o spr+ncean, /i-o l,sa -n .os dup,
ce pricepea -n0elesul celor spuse$
L Cum 4ici c, era inelulB -ntre2, 3mp,ratul pe nea/teptate$
L Cum am mai spus 3n,l0imii-7oastre8 de aur% cred% cu-o piatr, c+t oul
de porum2el$ 3n,untrul lui scria o dat, /i un nume% se r,2i Ceionius s,
r,spund,% /tiind c, lui i se-adresase-ntre2area$
JGJ
- SRUT PMNTUL ACESTA -
3n timp ce ei 7or2eau% Asta scoase de la 2r+u o punu0,% -i desf,cu
2,ierile /i-o r,sturn, -n palm,$ R,mase cu m+na-ntins,% fiindc, nu /tia cui
s, arate inelul$
C+nd i-l lu, din m+n,% Ceionius -i strecur, un 4+m2et printre ene /i-i
ap,s, palma% ca ea s, /tie c,-ntr--nsul a7ea un om -n care se putea -ncrede$
Fata puse din nou punu0a la cin,toare$
3mp,ratul adulmec, aerul$ Sim0ise miros de ier2uri de c+mp$ Acum se
uita la 7eria inelului /i citea numele% :InMus;% /i o dat,$ Pro2a2il a
loodnei sau a c,s,toriei lui InMus$ 3/i amintea% din testamentul
eneralului% c, perec9ea inelului i-o d,duse lui Lucius% inelul -n care
tre2uie s, fi fost ra7at numele so0iei lui Loninus$ Fetei ,steia -i l,sase
inelul cu numele lui% 3mp,ratul se uit, mai 2ine la d+nsa$ Fiin0a ei
su20iratic,% 2,lan, /i ars, de soare% sem,n+nd cu 7re.urile anumitor
2uruieni% care pot fi -ndoite-n toate p,r0ile f,r, s, se fr+n,% p,rea
-n7,luit,-ntr-un a2ur de nedumerire$
*
:Ce-o fi-n0ele+nd oare fiin0a asta din istoria lumiiB;% se-ntre2a
-mp,ratul$
Un 4+m2et pe .um,tate trist% pe .um,tate ironic -i mi.i -n col0ul urii$
Se uit, iar, la inel$
3l -ntoarse-n palm,% -i citi inscrip0ia din nou /i-ncerc, s,-/i aduc, aminte
ce f,cuse el la data c,s,toriei lui Loninus$
Cu 4ece 4ile mai de7reme 6 -n acela/i an% -n aceea/i lun, 6 se-nsurase /i
el$ 3n amintire 7,4u oc9ii Plotinei$ 3i cereau indulen0, pentru neamurile ei%
neustori 2oa0i care nu p,c,tuiau prin prea mare distinc0ie% /i indulen0,
pentru tot% ca /i c+nd s-ar fi sim0it 7ino7at, c, unirea unui 2,r2at cu-o
femeie cerea un anume tipic$ 3mp,ratul respir, ad+nc$ Mirosul de ier2uri$
3n minte-i -n7iase /i cununa din flori de l,m+i -mpletite atunci -n cinstea
miresei$ C9ipul fetei a2ia se mai 4,rea din prea multele falduri ale
nup0ialului )lammeum% #,lul portocaliu% cum cerea tradi0ia% nu se potri7ea
cu fa0a ei% al2, ca petala de tu2ero4,$ 'unica recta al2,% prea amplu drapat,
/i str+ns,-n talie% c,dea ca pe-o furnic,$ Totul era prea mult pentru f,ptura
pirpirie a tinerei$ Familia ei nu putea sc,pa o asemenea oca4ie de-a-/i ar,ta
opulen0a$ "ar ea nu-ndr,4nise s, li se-mpotri7easc,$ Fiecare pri7ire de-a
Plotinei spunea cu c+t, ner,2dare a/tepta sf+r/itul ceremoniei$ Fa0a
JG!
- "LEANA #ULPESCU -
prelun, a fetei str,ine aducea cu c9ipul din tinere0e al -mp,r,tesei% doar c,
pe c9ipul Plotinei% de c+nd se /tia% se deslu/ea o melancolie-nso0it, de
nelini/te% -n timp ce pe c9ipul fetei se citea o senin,tate ni0el uimit,%
senin,tatea resemnat, a omului simplu% aflat fa0,-n fa0, cu 7icisitudinile
sor0ii$
:Ce-o fi-nsemn+nd ocupa0ia roman, pentru copila astaB 3n momentul de
fa0, -nseamn, r,sturnarea multor o2i/nuin0e% traiul cu femei str,ine la un
loc% iar la un moment dat% leat de d,r+marea cet,0ilor /i de trecerea la
noua ordine 6 desp,r0irea de familieC;$ Se uita la fat, prin piatra inelului$
"mainea a7ea culoarea firului de iar2, crud,% iar fata se dep,rtase /i se
mic/orase$ :Piatra asta seam,n, cu-nt+mplarea care-0i modific, p,rerea
asupra lumii$ ?i-o 2,t,tur,-n talp, e de-a.uns pentru a-0i modifica p,rerea
asupra lumiiA;$
S
L 3ntrea2-o a cui e /i c+0i ani are$
Ceionius desc9ise ura% ca unul care cuno/tea pu0inele elemente ale
2iorafiei foarte simple a fetei$ (2i/nuin0a de-a nu 7or2i ne-ntre2at /i f,r-a
cere permisiunea -l f,cu s, renun0e /i s,-l lase pe t,lmaci s,-/i fac,
meseria$
Ea trase mai -nt+i aer -n piept% apoi se-nfipse mai 2ine -n opinci% ca
pentru un drum lun /i ane7oios$
L Sunt a nim,nui$ Copil r,mas de p,rin0i din r,42oaie$ Nu /tiu c+0i ani
am$
Rostea cu7intele moale% t,r,,nat /i oarecum st+n.enit, c, tre2uia s,
spun,% a c+ta oar, nu mai /tia% acela/i lucru ce-i amintea sinur,tatea ei pe
lume%
L ?i unde-ai stat p+n, acumB
L La Curtea domneasc,$
L ?i ce f,ceai acoloB
L Slu.eam la 2uc,t,rie$
L Pe Reele 1ece2al -l /tiaiB
Fata nu prea-n0elesese -ntre2area$
L Pe Ree l-ai 7,4utB
L 1e departe% de multe ori$ 1e aproape 6 o dat,% c+nd am adus la mas,%
la casa de oaspe0i$
JG&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Traian n-a7ea de +nd s, insiste asupra acestei case de oaspe0i$
L ?i cum 0i s-a p,rut ReeleB
Ea d,du din umeri$
L 3mB
L (m ca to0i oamenii$
L ?tii cine sunt euB
Fata se uit, descump,nit,% fiindc, nu-/i d,dea seama ce era potri7it s,
spun,$
L E/ti domnul mare 7enit de departe s, ne 4uduie$
" se uit, drept -n oc9i s, 7ad,8 re/ise au 2a$ Fa0a su7eranului Romei se
destinse% col0urile urii -i c,4ur,$
L ?i eu cum -0i parB -ntre2, dup, o pau4,% ca s,-i dea timp s,-/i re7in,
dup,-ntre2area rea de mai-nainte$
Ceionius a2ia mai 0inea suflet -n el% de team, ca fata s, nu spun, 7reun
cu7+nt care s, nu fie spre 2inele ei$ Fata se-nsenin,$ 3ntre2area asta era
u/oar,% f,r, capcane$
L (m ca to0i oamenii$
3mp,ratul se uit, cu un 4+m2et melancolic -n oc9ii fetei$ " se p,ru c,-n
al2,strimea lor 4,re/te-ntristarea pe care oricine o simte-n fa0a lucrului pe
care nu-l poate sc9im2a$
1e totdeauna% lui Traian -i pl,cea s, stea de 7or2, cu oamenii simpli /i%
mai ales% s,-i asculte 7or2ind f,r, ca ei s, se /tie o2ser7a0i$ :Q(m ca to0i
oameniiR$ 1oar cu ri.i mai multe$ Unde e/ti% Plinius% s-o au4iA;$ Un 7al de
triste0e -i trecu prin suflet$ 3n mo9orala din .ur% -n ap,sarea care-i 7enea pe
c,i ne7,4ute 6 cum nu se putea s, nu simt, sau m,car s, 2,nuiasc, un
-n7in,tor% fiindu-i dat s, 9iceasc, /i-n apa pe care-o 2ea am,r,ciunea
-n7in/ilor 6 -n atmosfera de ostilitate mocnit, pre4ent,-n toate c+te-l
-ncon.urau% r,s,reau deodat, dou, lumini al2astre pline de nedumerire /i
de sfial,$ C+t era de-odi9nitor /i de reconfortant s, se uite pe sine pri7ind
-n al2astrul netul2urat al unor oc9i$ 1ac, nu i-ar fi fost ur+t s, dea moti7 de
lume statului-ma.or% ar fi oprit-o pe fata str,in, pentru tre2urile casnice%
fiindc, nu /tia cum s, le numeasc, altfel% pe care siur le-ar fi f,cut cu mai
mult, pricepere dec+t ordonan0ele /i-n care ar fi sim0it suflet de femeie$
:1ar 3mp,ratul Romei nu-/i poate permite ce-/i permite orice decurion$
Nimeni nu e mare f,r, s, pl,teasc,A;$
Traian roti iar, inelul -n palm,% -i citi inscrip0ia% se sim0i cople/it de
starea proast, pe care-o d, nemul0umirea de sine% nemul0umire permanent,
JG'
- "LEANA #ULPESCU -
leat, de numele de pe inel% mai duse piatra -n fa0a oc9ilor% dep,rt+nd /i
mic/or+nd fata% pe care parc, aerul din spate o sor2ea ca s-o fure pri7irii
lui% -nc9ise o clip, oc9ii% -i desc9ise /i-i f,cu semn s, se-apropie$
Nedumerirea ei cre/tea cu c+t se-apropia de 3mp,rat$
:Cele mai minunate fiin0e sunt cele care nici nu 2,nuiesc c+t sunt de
minunate;$
Mirosul de ier2uri de c+mp se f,cea mai sim0it cu fiecare pas al fetei$
Fata se opri$ " se p,ru% pro2a2il% c, se-apropiase prea mult% /i se d,du un
pas -napoi% de-a-nd,r,telea$
3mp,ratul /tia c, nu se cu7enea s, fac, el pasul care-i desp,r0ea$ 3l f,cu$
1ac, n-ar fi a7ut martori% nu /tia c+t ar fi stat suspendat -ntre dou, lumi%
cea cople/itoare% ap,s,toare /i-at+t de cunoscut, a rutinei /i lumea
atemporal, a unei pri7iri$ Lu, m+na fetei% -i desc9ise pumnul /i-i puse
inelul -n palm,% -nc9i4+ndu-i pumnul la loc$
( lumin, fuler, o clip, -n oc9ii al2a/tri nedumeri0i$ El -i f,cu semn c,
poate pleca$ Asta ie/ise din -nc,pere$
L 3nseamn, ce7a numele fetei ,steiaB
T,lmaciul -n9i0i -n sec$
L Nu$
L E un nume o2i/nuit% frec7entB
L 3n,l0imea-7oastr,% nu l-am mai au4it niciodat,$
Cu un est o2osit% ordon, t,lmaciului s, ias,$
L Centurion% c+nd se 7or face sc9im2,ri de popula0ie% fata asta% Asta%
s, r,m+n, aici dac, 7rea$
Ceionius lu, po4i0ie de drep0i /i salut,$ Se +ndi s,-/i domine 2ucuria /i
s, nu-nenunc9e -n fa0a su7eranului% a/a cum i-ar fi cerut inima$
:Asta% fat, dra,% poate c, or da 4eii 2ine;% se +ndi Ceionius /i% -nainte
de-a p,r,si -nc,perea -n pas de front% se mai opri o dat, pentru onor la
comandant$
Traian mai -nt+r4ie cu pri7irea /i cu +ndul dus% -nainte de-a se-apuca s,
citeasc, rapoartele din Pannonia /i pe cele din Asia Minor% primite-n
aceea/i diminea0, prin curieri speciali$
1up, ce-/i terminase rondul nocturn /i ascultase d,rile de seam, cu
pri7ire la-n7in/i% se-ntorsese -n prMtoriu /i se l,sase auscultat de Criton5
medicul nu putea fi-nduplecat su2 niciun cu7+nt s, nu-/i consulte-n fiecare
sear, auustul pacient% oricare-ar fi fost protestele acestuia$ Cu 7oce
monoton,% dar persuasi7, prin anumite accente nea/teptate-n fra4,% Criton
JG*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
-/i recita constat,rile /i neo2osit -/i f,cea recomand,rile de mult /tiute pe
dinafar, de 3mp,rat% -n c9iar ordinea-n care le psalmodia recul$ Traian se
mira permanent de re4isten0a acestuia la monotonie% de r,2darea /i de
con7inerea cu care spunea mereu acelea/i lucruri$ ?tiut fiind c, repetarea
era principalul mi.loc de fixare-n memorie% recul spera pro2a2il ca m,car
un cu7+nt dintr-o sut, s, r,m+n, r,t,cit prin mintea -mp,ratului$ :Nepl,cut
e s, /tii c, cine7a /tie totul despre corpul t,u /i% prin intermediul corpului%
foarte mult /i despre sufletul t,u;% -/i repeta 3mp,ratul un +nd care-i
4+nd,rea totdeauna o stare de nepl,cere /i mai ales un sentiment de
pudoare ofensat,% -n momentul c+nd au4i trei lo7ituri u/oare-n u/,$ Unul
dintre ofi0erii de ordonan0, -l anun0, pe 3mp,rat c, un str,in% 7or2itor de
latin,% 7oia neap,rat s,-l 7ad,$ #i4itatorul insolit n-a7ea arme asupr,-i$ ?i
3mp,ratul /i Criton -/i -ndreptar, -n acela/i timp oc9ii spre clepsidra mare$
Mie4ul nop0ii nu era prea departe$
3n -nc,pere p,trunse o mo+ldea0,-nf,/urat,-ntr-o mantie cenu/iu-
-ntunecat% cu lua stre/init,-at+t de mult% c,-i um2rea toat, fa0a$
Mo+ldea0a se-nclin, f,r, niciun cu7+nt /i r,mase l+n, intrare$ :Ca un
conspirator de pantomim,;% -/i spuse 3mp,ratul 6 uit+ndu-se la fiin0a
2i4ar,% care p,rea un copil pipernicit% p+n, -n 4ece-doispre4ece ani$ 3ncepu
s,-i 2at, inima$ Sim0ea un ciocan i42indu-i -n coaste$ :Ar fi prea frumos;%
se +ndi el f,c+nd un semn ofi0erului s, ias,$
L Am au4it c, 7or2e/ti latine/te% se-adres, Traian mo+lde0ei
-nf,/urate -n :mantie de culoarea nop0ii;$
Nu primi niciun r,spuns$
3n mintea omului ascuns la um2ra unei lui se 9,r0uiau dou, +nduri
potri7nice8 s,-i 7or2easc, 3mp,ratului de fa0, cu martori% adic, de fa0, cu
cel care se afla -n -nc,pere% ori s,-i 7or2easc, doar lui sinur$ 3n ca4ul -n
care nu s-ar fi 0inut de cu7+nt% presupun+nd c, a.uneau la-n7oial,%
3mp,ratul ar fi tre2uit s, ia 7ia0a a doi oameni$ (ricum% nu putea r,m+ne
mut p+n, diminea0a% iar r,2darea imperial, nu tre2uia pus, la-ncercare$
(mul -/i trase lua spre ceaf,$ Tor0ele din cele patru col0uri ale-
nc,perii% trimi0+ndu-/i fasciculele con7erent% luminau un cap c+t pumnul%
cu-o fa0, de perament mototolit /i r,scopt% cu oc9ii-nfunda0i -n or2ite%
7er4i ori c,prui 6 era reu de spus 6 cu-o pri7ire o2osit, /i umilit, cum
numai -n oc9ii c+inilor de pripas se mai 7edea$ (mul putea s, ai2, orice
7+rst, -ntre patru4eci /i o sut, de ani$
JG@
- "LEANA #ULPESCU -
3mp,ratul se scutur,$ Un fior ca de-nceput de 2oal,-l str,2,tu din cap
p+n,-n picioare$ :El tre2uie s, fie% dup, cum l-au descris iscoadeleA;$
L Sunt aici% m,rite doamne% pentru a-nc9eia un t+r cu 3n,l0imea-ta%
/opti sau mai dera2, /uier, necunoscutul$
3mp,ratul /i Criton -l pri7ir, uimi0i$
L Nu mai spuneA 3mp,ratul f,cu un semn ironic din cap$ ?i de ce nu
7or2e/ti ca oameniiB
L Nu 7reau s-aud, nimeni ce spun% /uier, mai departe necunoscutul$
L Mai -nt+i cine e/ti /i de unde 7iiB
Necunoscutul se-apropie de masa-nd,r,tul c,reia se afla 3mp,ratul$
A/e4+ndu-se paralel cu scaunul lui Traian% pentru ca acesta s,-i poat,
7edea din fa0, m+na% omul -/i scrise cu ar,t,torul dreptei numele pe ta2la
mesei% de dou, ori8 o dat, cu litere latine% o dat, cu litere rece/ti$
L 1oamne% ,sta sunt% /i dac, nu m-a/ teme de emfa4,% a/ spune c, 7in
din "nfern$
Prin de4am,irea /i prin umilin0a -n0epenite-n oc9ii str,inului ca m+lul
-ntr-o ap, st,t,toare% trecur, un fior /i-o roa4, care nu puteau fi simulate$
:A simulat 4eci de ani o credin0, pe care n-a a7ut-o sau cine /tieC;% -/i
spuse-n sinea lui Traian% /i-un +nd fuar i-l aminti pe 1omi0ian$ :Eu ce-a/
fi f,cut pentru 1omi0ianB;$
L Ei% /i care-i t+rulB -ntre2, 3mp,ratul pe ton de lum,% pentru a-/i
ascunde emo0ia /i pentru a-l pune c+t de c+t la larul lui pe 7i4itatorul
insolit /i-at+t de mult a/teptat$
L S-a.un la Roma% cu familia /i cu a7utul meu -n sc9im2ul te4aurului
dacilor% /opti oaspetele nocturn$
1ac, omul din fa0a lui n-ar fi fost un tr,d,tor% lui Traian i-ar fi pl,cut /i
mai mult 9ot,r+rea cu care mo+ldea0a 7or2ea unui mare st,p+n al lumii8
nici temenele% nici cu7inte m,ulitoare% nici :speran0e; puse-ntr-un
:st,p+n luminat;% nici alte nimicuri la fel prin care oamenii se umilesc
/tiind de la-nceput c, n-au cum se p,c,li unii pe al0ii% dar care se-nscriu
nelipsit -n codul -n/el,ciunii$
L ?i dac, n-am face t+rulB
3n 7ocea lui Traian nu mai era nici ironie% nici lum,$
"-ar fi fost mult mai pe plac s, fi descoperit ei% romanii% comoara% f,r,
a.utorul unei tr,d,ri$ 1,r+marea cet,0ilor era aproape ata /i nici urm, de
7reun te4aur$ S, se mai fi scos /i pietrele temeliilor ar fi fost trud,
4adarnic,$ La temelie se poate-a/e4a un lucru -naintea ridic,rii 4idului$
JGD
- SRUT PMNTUL ACESTA -
1ac, d,r+marea cet,0ilor f,cea parte din planul imperial de pruden0, fa0,
de-un neam -n s+nele c,ruia curea nesupunerea 6 de pruden0, /i de
umilire pentru pre4ent% de /terere din memorie pentru mai t+r4iu 6 aflarea
unei comori o dat, cu d,r+marea ar fi fost un dar /i sinurul element
po4iti7 care s-ar fi desprins dintr-o uria/, nea0ie$
L ?i dac, n-am face t+rulB -ntre2, iar% dup, o pau4,% 3mp,ratul$
L M,rite doamne% eu mi-a/ lua 4ilele% familia mea ar r,m+ne-acolo
unde se afl,-acum -n siuran0,% cu a7utul nostru% iar 3n,l0imea-7oastr, nici
-n eternitate n-a0i afla comoara dacilor$
(mul rosti cu reutate ultimul cu7+nt$ 1o7ad, c, oarecare ru/ine mai
p,stra /i-n tr,dare$
L ?i dac, te-am supune la torturiB
Nici 3mp,ratul nu rosti cu u/urin0, cu7intele% deoarece nu le putea
deta/a de realitatea c,reia-i corespundeau /i care-i era ur+t,$
L N-a0i apuca% doamne$ (mul% c+nd tie /i c+nd vrea, -/i poate opri
7ia0a$
L CumB Cu otra7,B N-ai a7ea timp$ Pot c9ema acum ,r4ile$
L Prin puterea 7oin0ei% r,sun, pentru prima dat, lasul str,inului% iar
pri7irea pe care-o 0intui -n oc9ii -mp,r,tescului interlocutor spunea c, nu
minte /i-l f,cu iar pe st,p+nul lumii s, se scuture de-un fior% de ast, dat, ca
la atinerea de lucru necurat$ Au4ise mai demult c,-n Eipt ar fi fost
anume 7r,.itori care-a7eau puterea s, opreasc, 7ia0a% pe-a lor /i pe-a
altora$
L Cine te-a-n7,0at s, opre/ti 7ia0aB
L Sunt% -n mun0ii no/tri% pustnici care /tiu s,-nf,ptuiasc, acest lucru /i
multe altele$
L Ca% de exempluB
L S, porneasc, 7+ntul% s,-l opreasc,% s, porneasc, mintea omului spre
ce7a /i tot a/a s-o opreasc,$ Lucruri de-acestea$
L ?i taina de-a-0i opri 7ia0a ai -n7,0at-o demultB
L 1e pe c+nd am a.uns sfetnic reesc$
L 1e ceB Hi-era team, de ReeB
L Mai ales de m,rire /i de nestatornicia sor0ii mi-era team,$ A2ia apoi
de Ree$
L Ai 0inut la ReeB
Traian era curios s, de47,luie 0es,tura sufletului care tr,dea4,% cu-at+t
mai mult cu c+t purt,torul acestui suflet% c9iar situat dincolo de ierar9iile
JGE
- "LEANA #ULPESCU -
sociale% nu era un ins de r+nd$ Pri7irea% felul cum fra4V% -ntreaa lui 0inut,%
do7edeau intelien0,% f,r-a mai fi 0inut seam, de latina corect, /i fluent, pe
care-o 7or2ea% deose2it, de-a romanilor instrui0i din Peninsul, doar printr-
o oarecare tendin0, de-a comprima 7ocalele%
L Am 0inut la Ree$
Se 7edea c, fostului sfetnic reesc -i era reu s, rosteasc, aceste
cu7inte$
L Nu 0i se pare c,-l tr,de4i acumB
L 3i tr,de4 pe daci% nu pe Ree$ Te4aurul este al 0,rii$
L Era$
L Era$
L 1ac-ar mai fi tr,it 1ece2al% la fel ai fi f,cutB
L N-a/ fi putut$ E omul c,ruia-i eram cel mai -ndatorat$
L L-ai in7idiatB "-ai fi luat loculB
L 1e ce l-a/ fi in7idiatB P+ndit /i-ncol0it din toate p,r0ileA Ce s, fi
in7idiatBA ?i ce s, fi .induitBA
Yudecata pleda -n fa7oarea sincerit,0ii par0iale a unui asemenea r,spuns$
Traian era dispus s, cread, c, fostul sfetnic reesc nu-/i in7idiase mai-
marele% fiindc, situa0ia acestuia din urm, nu fusese de in7idiat% -ns, nu
putea crede c,-n sufletul sfetnicului nu mi.ise o speran0,% fira7, /i 2ine
ascuns, poate% speran0a de-a ocupa -ntr-o 4i locul -nt+i$
1isciplinat% respect+nd ordinea /i ierar9ia% el% Traian% nu /i-ar fi
r,sturnat niciodat, superiorul$ 3n ca4ul lui% 3mp,ratul$
1ela0iunea 6 ridicat,% din 7remea lui 1omi0ian% la ran de politic,
intern,% ini0iatorul fiind Auustus% dela0iunea 4druncin+nd pacea
indi7idului adus -ntr-o stare de permanent, panic, 6 nu-l punea-n
prime.die pe eneralul destinat s, stea de 7e9e la fruntarii% departe de
forfota de intrii /i de in7idii a Romei$ Nimeni nu s-ar fi r,2it s,-i ia
locul$ O7onul despre descre/terea popularit,0ii -mp,ratului% care aduna
re/elile la r,mad,% nu se putea s, n-a.un, /i la urec9ile soldatului
disciplinat care era Traian% oric+t de departe s-ar fi aflat el de Ur2e$ El nu l-
ar fi r,sturnat nicic+nd pe 1omi0ian% dar nu o dat, +ndul -l dusese la
e7entualitatea unei r,sturn,ri /i la cea a unei noi aleeri$ Traian n-ar fi
profitat de entu4iasmul trupelor fa0, de comandantul lor pentru a se
proclama imperVtor% -ns, nici nu se putea spune c, nici prin +nd nu-i
trecuse c,-ntr-o 2un, 4i ar fi putut a.une s, pun, piciorul pe lespedea
primei trepte de su2 4ei$
JGG
- SRUT PMNTUL ACESTA -
3mp,ratul se uit, la omul din fa0a lui ca /i cum c+nd7a% mai demult% i-ar
fi-nfr,0it acela/i +nd$
1e c+te ori nu-/i plim2ase Traian oc9ii% m+na /i +ndul pe 9arta 6 de
fapt% o copie a 9,r0ii -ntocmite de PecatMus din A2dera dup, 7estiiile
celei 7ec9i a lui Anaximandros 6 pe 9arta numit, de el% Traian% :Ta2ula
marelui Alexandru;% folosit, de Macedonean -n incursiunea de la
mia4,noapte de "struA ?i de c+te ori nu se uita pierdut c,tre R,s,ritul plin
de f,,duin0e% departe% dincolo de 4are% spre marinea lumii locuiteC
(mule0ul pirpiriu% pe care soarta i-l adusese dinainte% se +ndise oare
7reodat, la marele lor Ree% contemporan lui CMsar /i lui PompeiB 3/i
plim2ase el 7reodat, oc9ii% m+na /i% mai ales% +ndul peste 9arta 7astelor
teritorii ale acelui ReeB
L Cum de nu te-ai omor+t o dat, cu familia Reelui /i cu celelalte
c,peteniiB
L Am 7rut s, m, omor$ 1ar m-am -ntors /i mi-am 4is8 c+t timp e 7ia0,%
e /i speran0,$ #oiam s, 7,d ce-a7ea s-aduc, 4iua de m+ine$
L Mai ales c, posedai /i-o asemenea moned, de sc9im2C
L La-nceput nu mi-a 7enit +ndul ,sta$
L ?i c+nd 0i-a 7enit +ndul ,staB
L C+nd mi-am dat seama c, 1acia este pierdut, /i c, acest mare a7ut
ascuns n-a7ea s, mai fie niciodat, al dacilor$
Criton r,m,sese pironit -n locul -n care se afla c+nd intrase omule0ul -n
-nc,pere$ Uitase de aerul nep,s,tor /i a2sent pe care o2i/nuia s, /i-l
compun, /i asculta acum numai oc9i /i urec9i% -ntin4+nd din c+nd -n c+nd
+tul ca /i cum ar fi 7rut s, prind, din 42or anumite sunete care-ar fi putut
s,-i scape$
L E/ti con7ins% a/adar% c, 1acia e-nfr+nt,$
L ?tiam de mult c, a/a a7ea s, fie$
L ?i Reele /tiaB
L ?tia% dar nu l-a p,r,sit speran0a dec+t -n fa0a mor0ii$
L Ar fi putut s, tr,iasc, p+nN la ad+nci 2,tr+ne0e% dac-ar fi respectat
tratatele -nc9eiate cu Cetatea$
L Nu putea fi client$ Era o fire apri, /i nu cuno/tea calea de mi.loc a
compromisului$
L ?tia c, familia lui /i-a luat 7ia0aB
L El le-a dus otra7a$ El$
!KK
- "LEANA #ULPESCU -
Fa0a 3mp,ratului se destinse% apoi a7u o c,dere de plant, op,rit,$ 3ntr-o
clip,% Traian -m2,tr+nise cu dou,4eci de ani% clipa-n care uitase s, se mai
supra7e9e4e$
C,ut, pri7irea lui Criton$ Cine7a tre2uia s,-i confirme c, 7or2ele-au4ite
nu erau -nc9ipuirea lui$ Irecul d,du afirmati7 din cap /i mi/c, falca de .os
-n fa0,% la dreapta% la st+na 6 de parc, i-ar fi c,utat o alt, a/e4are$
Pe Traian -l apuc, un mare parVpon -mpotri7a tr,d,rii$ ( clip, a7u
tenta0ia s-o spun, cu las tare str,inului5 /i s,-i mai spun, ce p,rere a7ea el
despre ideea acestuia c, nu-/i tr,da Reele% ci :mai mult pe daci;%
formulare ce 0inea de sofistic,5 /i iar,% c,% la urma urmei% s, tr,de4i un
neam pe care-ar fi tre2uit% prin locul pe care-l a7eai% s,-l aperi /i nu s,-l
7in4i era c9iar /i mai ra7 dec+t s, tr,de4i un om% oric+t de-ndatorat i-ai fi
fost$ ?i-aduse aminte c,% oricum% cel pu0in pentru momentul -n care se afla%
nu-/i putea-n,dui s, se foloseasc, doar de fidelii lui 1ece2al$ 1e la
ace/tia% mai mult dec+t supunere n-a7ea ce s-a/tepte$ Niciunul nu 7enise
s,-i ofere ce7a -n sc9im2ul unui a7anta.$
3ntr-un t+r4iu se uit, iar, la str,in$
L 1ac, 0i-a/ aranta un loc potri7it cu priceperea dumitale% aici% pe
l+n, legatus 6ugusti /i pe l+n, cei 4ece consilieri% un loc -n um2r,% 2un
pentru dumneata /i pentru noi -n orani4area pro7incieiB
L Nu% doamne$ Mi-ar fi reu s,-ndur permanent% pe de-o parte 6 ura%
dispre0ul 6 pe de alta$ Roma e locul unde 7oi fi nimeni$
L Unde e te4aurulB
L 1up, ce familia mea 7a fi a.uns la Roma% eu r,m+n+nd aici ostatic%
7oi de47,lui 3n,l0imii-7oastre locul$
L PrecautA
L "erta0i-m,% doamne% 7ia0a ne-n7a0, c, nu suntem niciodat, at+t de
precau0i pe c+t ar tre2ui$
L ?i su2 ce statut -0i -nc9ipui existen0a la RomaB
L Su2 cel de pererin obinuit, dac, mi-ar -n,dui 3n,l0imea-7oastr,$
Prin urmare% str,inul /tia c, pererinii se-mp,r0eau -n o2i/nui0i /i -n
dediticii, pro7eni0i din neamurile-nc,p,0+nate /i re4istente care se-nd+r.eau
-mpotri7a imperiului p+n, ce erau puse cu 2otul pe la2eA
L A/a 7a fi$
Cu un est de le9amite% 3mp,ratul -ntinse m+na spre clopo0el /i-l ridic,$
Apoi% r,mase cu ea suspendat,-n aer$
L Spune-mi% <icilis% ce 7oce-a7ea 1ece2al$
!KJ
- SRUT PMNTUL ACESTA -
<icilis tres,ri c+nd -/i au4i numele$
L A7ea o 7oce .oas, /i puternic,$ Se-au4ea p+nN la aproape dou, stadii%
c+nd 7oia s, fie-au4it$
Cu 7ocea lui pl,p+nd, /i su20ire% <icilis a2ia articula cu7intele$ Ai fi 4is
c, st,tea s,-/i dea ultima suflare% ori c,-i secase lim2a$ Traian puse
clopo0elul pe mas,% f,r, s, fi sunat$
L 1u-l pe str,in% se-adres, lui Criton% f,r, s,-l pri7easc,$
F,cu un est de concediere cu m+na /i% fix+nd un punct din fa0a lui% se-
ad+nci -n +nduri$
R,mas sinur% se urni cu reu spre -nc,perea-n care-l a/tepta patul$ "ar i
se umflaser, le4nele /i iar -l dureau$ Cu oc9ii -nc9i/i recapitul, proramul
de-a doua 4i$ C,sc, o dat, lun$ Un moment r,mase cu ura desc9is, mare
/i n-o mai putu -nc9ide$ A/tept, s, i se descle/te4e f,lcile /i -nc9ise -ncet /i
cu team, ura$ Nu era prima oar, c,-i -n0epeneau f,lcile c+nd c,sca$ Pe la
coada oc9ilor i se prelinse c+te o lacrim,$ 3nainte de-a adormi% un +nd 6
pe .um,tate al tre4iei% pe .um,tate al somnului 6 -i trecu prin minte ca o
adiere8 :C+te lucruri -0i poate lumina o 7oceC;$
S
Cet,0ile fuseser, d,r+mate$ Cu fiecare piatr, scoas, dintr-un 4id% mai
pierea o speran0, a dacilor -ntr-o -ntoarcere nea/teptat, a ro0ii care dep,na
firul sor0ii fiec,ruia /i pe cel al sor0ii tuturora$ 3n7in,torii era pre7,4,tori$
Se +ndeau la nepre7,4utul istoriei /i se pre,teau pentru toate-nt+mpl,rile
cu putin0,$ (ricare /i oric+te-ar fi fost 7iitoarele 7iituri ale istoriei% ele-
a7eau s, dea peste-o 1acie cucerit, /i 6 semn suprem al cuceririi 6 cu
cet,0ile d,r+mate p+n,-n temelie$ 1ac, roata a7ea s, se-n7+rteasc, mai
-ncet% nepre7,4utul istoriei a7ea s, ,seasc, pe-acele locuri o colonie
roman,% ordinea% eometria Cet,0ii l,rind rani0ele imperiului% /i-o
popula0ie ale c,rei interese a7eau s, fie interesele Romei% sinura-n stare s-
o apere /i s,-i mai poat, aranta existen0a$
3ncepuse m,surarea p,m+nturilor /i num,rarea popula0iei$ P,m+nturile-
/i a7eau 9ot,rniciile din mo/i-str,mo/i% iar popula0ia era num,rat, /i pe
7remea reilor daci% fiindc, tre2uia s, se cunoasc, pe c+0i o/teni se putea
2i4ui st,p+nirea$ (2i/nui0i% deci% s, fie num,ra0i din timp -n timp% acum
dacii se uitau unii la al0ii% -ntuneca0i de presim0iri care le /opteau c, aceea
a7ea s, le fie ultima num,r,toare din 7ia0,$ T,cu0i de felul lor% de ast, dat,
!K!
- "LEANA #ULPESCU -
sim0eau ne7oia s, 7or2easc, unul cu altul pentru a desc,rca din prea-plinul
am,r,ciunii /i-al presim0irilor sum2re$ 1e ce erau num,ra0i acuma, c+nd
era limpede c, nu-i mai ducea nimeni la niciun r,42oiB Aflaser, c,-
n7in,torii -ncorporau 2,r2a0i din r+ndul neamurilor cucerite$ Altminteri%
de unde-ar fi a7ut Roma at+tea leiuni /i-at+tea trape auxiliareB Nici dac-ar
fi -ncorporat mo/neii /i pruncii$ Pe ei% pe daci% era limpede c, n-a7eau de
+nd s,-i ia la oaste la at+t de pu0in timp dup, ce-i -nfr+nseser,$ Cu +ndul
-nfr+nerii omul se-n7a0, cu-ncetul% a/a cum se-n7a0, cu orice +nd% pornit
din orice stare$ (fi0erii care a7eau ca sarcin, s, o2ser7e starea de spirit a
popula0iei -nfr+nte comunicaser, statului-ma.or c,-n r+ndurile-acesteia
ap,ruse o nelini/te foarte-apropiat, de panic,$ Spre-a le cre/te dacilor
nelini/tea sau pentru a le-o potoli 6 nu s-ar fi putut spune 6 se -ncepu /i
num,rarea animalelor$
M,sur,torii de p,m+nt 6 agri mensorii 6 nu mai pridideau din noapte-n
noapte cu sforile% cu ec9erul /i cu pr,.ina% socotind% -mp,r0ind% pun+nd
semne desp,r0itoare -ntre 2uc,0ile de p,m+nt$ Mineri de neam pirust% din
1alma0ia% fuseser, adu/i pentru a cerceta minele de aur /i de aram,$
Nisipul r+urilor /tiute a purta aur era cernut$
Erau m,surate /i cercetate p,durile$
1acii erau lua0i c,l,u4e pe poteci de munte care duceau la st+ne$ Totul
tre2uia /tiut% num,rat% catarafiat$
3n sufletul -n7in/ilor se r,42oiau dou, porniri potri7nice8 o nesf+r/it,
p,rere de r,u dup, Reele mort =care luptase o 7ia0, pentru ca a7utul lor s,
nu fie m,surat% socotit /i -mp,r0it de niciun str,in> /i-o apri, acu4are
adus, aceluia/i Ree% care se-nc,p,0+nase a nu c,uta ori a nu afla c,ile de
mi.loc -n rela0iile cu du/manul% mai ales calea care i-ar fi scutit de
amarnica pri7eli/te a-nfr+nerii f,r, speran0,$ Fiecare ac0iune de
orani4are-a 0,rii lor% a.uns, o pro7incie printre-at+tea alte pro7incii ale
imperiului% era sim0it, de daci ca o umilin0,% umilin0, pe care o/teanul n-o
2,nuie/te c+t timp 0ine-o arm,-n m+n,% c+nd% oric+t i-ar fi superior
inamicul% -l pri7e/te totu/i ca pe-un eal$ Pentru cine n-o ustase%
am,r,ciunea p,cii de-n7ins era reu de-nc9ipuit$
Femei r,mase ale nim,nui -/i aflaser, ad,post prin c+te o cas, de om
pustie% sc,pat, de la pr,p,d$ Oiua erau scoase la muncile c+mpului% ca /i
copiii-n stare s, 0in, o secer, ori o sap,-n m+n,$
S
!K&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
1espa% cu pasul ei ap,sat de munteanc,% um2la peste tot /i aduna copiii
r,ma/i sinuri pe lume% prea mici pentru a munci /i pentru a pricepe$ 3ntr-o
cas, r,mas,-n picioare le f,cuse-ad,post /i-i -nri.ea% cu-n7oirea st,p+nirii%
-mpreun, cu Asta /i cu Panesia% ne7asta lui Porsilo$
Cum a7ea un pic de r,a4% 1espa se /terea de n,du/eal,% -/i d,dea
n,frama spre ceaf, /i c+nta din tulnic$ C+ntece 7esele /i de .oc% ea
pun+ndu-se-n capul roatei% 2,t+nd cu n,de.de din opinc, /i-n7,0+ndu-i pe
copii s, .oace .ocurile lor din neam -n neam$
Seara le c+nta doine /i c+ntece de-adormit% iar pentru a suna stinerea
tulnica o dat, lun$ Pentru urec9ea-n7,0at, a deslu/i spusa tulnicului% ale
c,rui sunete-/i a7eau fiecare-n0elesul% c+ntarea prelun, ce d,dea ocol
mun0ilor /i 7,ilor% pornit, dintr-o suflare de femeie% era -nc9inarea adus,
celor adormi0i su2 lie -ntru ap,rarea ei% semnul de credin0, al celor r,ma/i
-n 7ia0, fa0, de cei pleca0i$
Ne7asta lui Porsilo muncea din r,s,rit -n asfin0it% f,r, odi9n,% f,r,
cru0are% fiindc, nu mai a7ea% dup, p,rerea ei% pentru ce s, se mai cru0e$
Sinurele clipe de r,a4% de o2icei spre asfin0it 6 c+nd omul se-adun, /i se-
apleac, asupra lui -nsu/i% fiindc, /i-n ad+ncul lui se-n+n, lumina cu
um2ra 6 Panesia /i le petrecea la morm+ntul 2,iatului lor$ 3i aducea flori%
frun4e /i +ndul ei de mam, -mpotri7a c,ruia moartea n-a7ea putere$ Nu
pl+nea% nu se c,ina$ T,cea% muncea isto7itor /i uita s, m,n+nce$ Era de
mirare cum mai a7ea putere s, um2le% -ntr-at+t a.unsese de sla2,$ N,scut,-
n cas, de oameni a7u0i /i cu purt,ri alese% fusese pre,tit, de copil s, /tie
r+nduiala unei case cu slu.itori% -n care -ns, n-a7ea s, stea cu m+inile-n s+n
nici st,p+na$ Muncile pe care tre2uia s, le-ndeplineasc,-n noile-mpre.ur,ri
n-o speriau /i nici nu i se p,reau -n.ositoare$ Cel -mpotri7a c,ruia soarta se-
nd+r.ise nu se mai mira de nimic% -ns, lumea a.unsese un loc str,in% -n care
nu mai /tia ce caut,$ Str,inii 7or2eau alt, lim2, /i lim2a lor o f,cea s, se
uite-n .ur% ca /i c+nd s-ar fi tre4it -n loc necunoscut$ Nu putea s, cread, c,
aceea/i lume /i lucrurile ei% acelea/i% puteau fi numite altfel de oameni din
neamuri diferite$ ?tia un sinur lucru8 romanii puneau cap,t unei lumi$ 3n
acea lume se desf,/urase 7ia0a ei ade7,rat,% fiindc, ce tr,ia acum era o
-nt+mplare al c,rei -n0eles nu-l pricepea$ Nu mai a/tepta nimic$ 3l 7edea rar
/i pu0in pe 2,r2atu-s,u% Porsilo% luat la munci rele ca to0i 2,r2a0ii$
3n+ndurat% ne,sind ce s,-i spun,% pun+ndu-i doar m+n+ietor o m+n, pe
um,r% nici Porsilo nu mai apar0inea realit,0ii ei8 a.unsese /i el s, apar0in,
!K'
- "LEANA #ULPESCU -
lumii str,ine care numea altfel lucrurile dec+t le numeau ei% cei de dinainte$
3n sufletul Panesiei% "nainte /i dup a7eau dou,-n0elesuri8 mai -nt+i numeau
9otarul care-o desp,r0ise de feciorul ei% apoi numeau 9otarul care-o
desp,r0ise de lumea ei$ 3n lumea de-acum% at+t de str,in, c, nici n-o mai
mira% pentru d+nsa r,m,sese o sinur, uimire8 cum de puteau fi oameni
care s,-/i duc, mai departe 7ia0a ca /i c+nd s-ar fi r,sturnat o strac9in, /i-
at+ta totB cum se f,cea un pic de lini/te o a/e4au la loc /i totul continua ca
/i c+nd nimic nu s-ar fi -nt+mplatB ( astfel de fiin0, era 1espa$ Senin,% cu
2u4ele ei p+r.olite /i mereu 2r,4date de s+ne% m,runt, /i-ndesat, ca un
copac scund% dar -nfipt ad+nc /i temeinic -n p,m+nt% 1espa nu uitase s,
r+d,$ 1e toate 7or2ele copiilor% de toate tum2ele /i .ocurile lor r+dea /i nu
r+dea numai% ci c9iar se 7eselea$ Po7estea% f,r, ca inimile s,-i stea o clip,%
despre feciorii /i despre omul ei% de parc-ar fi fost pleca0i /i cur+nd
tre2uiau s, se-ntoarc,$ 3ndat, ce-nt+lnea un om% 1espa -i dep,na po7estea
neamului ei de care n-a7ea s,-ncete4e niciodat, a se m+ndri$
Cunoscu0ii Panesiei c,utau s,-i dea pilde prin care s-o m+n+ie /i s-o
certe totodat, c, se l,sa cople/it, de durere /i c, nu mai -ntre4,rea nicio
ean, de lumin,-n 7ia0a care-i mai r,m+nea de tr,it$ Unii se mul0umeau s-o
pri7easc, doar% cu mil, /i cu .ale% spun+ndu-i cu7intele pe care oamenii de
prin p,r0ile lor le spuneau la c,p,t+iul mor0ilor8 :ce s,-i faci;% la care%
in7aria2il% se r,spundea% a/a cum r,spundea /i ea8 :n-ai ce-i face;$
1espa -i 7or2ea cum 7or2ea oricui% a/e4at /i molcom% f,r,-nmuierile pe
care le-aduce mila-n las% -i 7or2ea o2i/nuit /i f,r, s, se-nduio/e4e$
3ntr-o 4i% cui7a care-o tot d,sc,lea pe 2iata Panesia% -ndemn+nd-o s,-/i
uite durerea% 1espa -i r,spunsese r,spicat% uit+ndu-i-se-n oc9i8 :Pe cine
7ia0a nu-l 7indec, de durere% 7or2ele nu l-or 7indeca niciodat,A;$
1in ce -n ce mai uimit, -n fa0a cursului 4ilnic al existen0ei% Asta se uita
mai -nt+i -n oc9ii plini de draoste ai lui Lupei% pe urm,% -n oc9ii de ap,
netul2urat, ai 1espei% /i se-ntre2a cu las tare8 :Ce s-o mai -nt+mpl, oare
cu noiB;$
Cu 7or2a ei ap,sat, /i str,pun,toare% 1espa 6 trec+nd cu pri7irea
dincolo de Asta 6 -i r,spundea c,t+nd -n ol% ca /i c+nd acolo s-ar fi aflat
r+nduite toate-ntre2,rile din lume8 :(m tr,iA Alta ceB;$
La :ad,postul de copii orfani; 6 c, a/a a.unsese s, se c9eme casa ce-
ad,postea copiii ,si0i% :r,ma/i din r,42oaie;% cum spunea Asta despre
sine -ns,/i 6 ap,ruse un leionar% care se numea pe sine =/i-i f,cuse /i pe
cei mici s,-l numeasc, a/a> :Maister;$ (m p+n,-n trei4eci de ani% -nalt /i
!K*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
sla2% c,lc+nd cu un pas mare /i rar de parc, um2la pe 2ra4d, la sem,nat% cu
m+ini luni /i noduroase% Maister a7ea sarcin, s,-i -n7e0e pe orfanii de
r,42oi s, scrie /i s, citeasc, latine/te$ Adusese o roa2, doldora de t,2li0e
cerate 6 se ruase de-un 2,tr+n dr,ni0ar dac s,-i dea ni/te /indre% pe care le
muiase-n cear, de al2ine topit, 6 /i-un m,nunc9i de 2e0i/oare tari% de corn%
cu 7+rful ascu0it la un cap,t /i te/it la cel,lalt$ Cu astea din urm,% copiii
4+riau fel de fel de semne pe t,2li0e% /ter+ndu-le 6 c+nd re/eau ori c+nd
nete4eau stratul de cear, ca s, scrie altele noi 6 cu te/itura de-i 4icea
spatul,% dup, cum le explicase Maister% care le mai spusese /i c, 2e0i/orul
se c9eam, stilus% C+nd se i7ea Maister la lec0ie% Asta se-ascundea -n dosul
copiilor$ 3ncerca s, priceap, -n0elesul semnelor pe care str,inul le desena
pe nisipul dintr-un strat su20ire 6 arina a/ternut, -ntr-un col0 de 2,t,tur,%
c+nd era 7remea frumoas,% ori -ntr-un cap,t de prid7or% c+nd ploua$ Se
dumirise-ntr-un t+r4iu c, fiec,rui sunet i se potri7ea un semn dintre cele-
ncredin0ate nisipului$
Cu un 2,0% str,inul urm,rea semnele% -n timp ce-n dreptul fiec,ruia
rostea c+te un sunet$ C+nd -ncepuse ca din litere s, lee cu7inte% dasc,lul
4+ria pe nisip conturul fiin0ei sau pe cel al lucrului numit$ Cum 7edeau
conturul terminat% copiii% care urm,riser, cu suflarea oprit, m+na
maistrului% i42ucneau cu to0ii-ntr-un stri,t% apoi rosteau -n lim2a lor
cu7+ntul corespun4,tor imainii$ Leionarul--n7,0,tor% la r+ndu-i% pronun0a
clar cu7+ntul -n latine/te 6 c,4nindu-se% c+t putea mai 2ine% s, n-apese prea
tare pe re-uri% cum f,ceau 0,ranii de prin locurile natale 6 /i-l repeta f,r,-
ntrerupere p+n, ce i42uteau /i /colarii lui s,-l spun,$ Pe c9ip nu i se citea
nici m,car un c+t de m,runt semn de plictiseal,% de ner,2dare sau de
ener7are$
Asta /tia c, familia Reelui% precum /i -nal0ii dre,tori /i familiile lor
-n7,0au s, scrie /i multe alte lucruri dup, aceea% fiindc, puteau citi ce
scriseser, al0ii$ Seuris% fiul lui <icilis% -i l,murise /i ei la ce folosea
scrisul8 pentru ca oamenii s,-/i poat, spune la distan0, unii altora ce au de
spus% f,r, intermediar% /i pentru ca unele +nduri ale lor s, r,m+n,
-nsemnate pentru cine-a7ea s, ai2, mai t+r4iu timp s, le citeasc,$ El -i scria
pe nisip numele /i cu litere latine% /i cu litere rece/ti$ Asta se uita
-nm,rmurit, c, ni/te semne puteau a7ea at+tea-n0elesuri$ Ca /i suflarea de
tulnic% pentru neamul lorC
3n mintea ei -/i f,ceau loc tot felul de nedumeriri8 nu era l,murit, dac,
:Maister; era un nume de om sau numele meseriei aceluia$ Pe nisipul din
!K@
- "LEANA #ULPESCU -
col0ul de curte 9,r,4it /colii% Maister o desenase pe 1espa /i spusese
:mulier;$ S, fi fost :mulier; femeie ca toate femeile sau doar numele
1espei -n semnele str,inilorB Aceste -ntre2,ri o nelini/teau pe Asta$ N-
a7ea pe cine-ntre2a% n-a7ea cui cere s-o lumine4e$ Faptul c, un om r,s,rea
de unde7a% 4+ria ni/te semne /i cu ele st+rnea at+tea-ntre2,ri /i-at+tea
nedumeriri -n min0ile semenilor s,i o nelini/tea$ Ea fusese-n7,0at, cu
lucruri limpe4i% c,rora s, le priceap,% f,r, mult, 2,taie de cap% -n0elesul$ Se
sim0ea mai umilit, /i mai a nim,nui de c+nd aflase c, ceea ce ei i se p,rea
aproape 7r,.itorie% ca scrisul /i cititul% pentru al0ii era lucru o2i/nuit$
Ser7andus% care-/i f,cea mereu drum pe la :ad,postul copiilor orfani;%
2a ca s, 2ea ap,% 2a% c9ipurile% ca s, supra7e9e4e ordinea% citea f,r, nicio
poticneal, cele scrise de Maister pe nisip$ Nu uita niciodat, s, dea cu
piciorul -n c+te o pisic,% s, pi/te un copil de urec9e ori s,-i fac, sp+rnel -n
cap p+n, ce copilului st,teau s,-i sar, oc9ii de durere$ 3l c,uta pe Lupei din
pri7ire% dornic s,-i ard, un c,lc+i -n coaste$ C+inele% sim0indu-l de departe%
se-ascundea /i% uneori% nu se mai ar,ta p+n, t+r4iu noaptea% c+nd 7enea /i-
/i culca 2otul peste picioarele Astei$
Maister se uita consternat la Ser7andus$ 3l considera ceea ce era8 o
2rut,$ Respectul ierar9ic -l -mpiedica pe Maister% simplu leionar% s,
proteste4e fa0, de rosol,niile unui decurion$ 1ac-ar fi raportat superiorilor
purtarea lui Ser7andus% nu le-ar fi f,cut niciun ser7iciu copiilor orfani /i
nici femeilor care-i -nri.eau% iar lui% maistrului% i-ar fi atras numai
ponoase$ Cui s,-l fi reclamat pe Ser7andusB (riunde% ar fi primit acela/i
r,spuns8 :Nu i-am cucerit ca s,-i m+n+iemA; sau :Ce te pri7e/te% ce% -0i
face 0ie personalB; sau :Nu po0i tr,i de ri.a -n7in/ilorB;% replici
pre7i4i2ile% care exprimau concep0ia militarilor de rade inferioare /i%
uneori% /i pe-a celor de rade superioare cu pri7ire la raporturile lor cu
neamurile-nfr+nte$
Materialele de construc0ie re4ultate din d,r+marea cet,0ilor a/teptau
a/e4ate ordonat refolosirea-n alte forme% 9ot,r+te de noii st,p+ni$ 1in
p,dure se c,rase lemn drept /i lemne de foc$ #remea culesului trecuse$
(amenii% care p+n-atunci munciser, fe2ril% a7eau un r,a4 /i% cum se-
nt+mpl, c+nd omul are timp pentru sine% se +ndeau la ceea ce a7ea s,-i
mai a/tepte% c+nd% deodat, li se ,si o munc, isto7itoare /i care mai tre2uia
/i s, fie dera2, terminat,8 a7eau de s,pat o al2ie prin care s, treac,
7remelnic apa unui r+u$ Romanii ori a7eau de +nd s,-i umileasc,
!KD
- SRUT PMNTUL ACESTA -
=pun+ndu-i s, fac, un lucru 4adarnic> ori a7eau un plan =al c,rui -n0eles
-n7in/ii nu-l pricepeau>A
3n primul moment% /i -nc, mult dup,-aceea% dacii tr,ir, doar umilin0a /i
nelini/tea pe care le cuprinde% ca pe-o os+nd,% lucrul ne-n0eles$
<,tr+nul 1romi9ete era sinurul care-n0eleea t+lcul acelei munci
asemenea c,ratului de ap, cu ciurul$ Se uita mereu spre locul unde oamenii
s,pau -nr,m,di0i unii-ntr-al0ii ca ni/te 7iet,0i su2 amenin0area unei
prime.dii$ Se-ntre2a -ntruna dac,-n afar, de <icilis /i de el% 1romi9ete% mai
/tia cine7a taina al2iei aceleia de r+u$ Se +ndea c, poate mai sc,pase cu
7ia0, 7reunul din ocna/ii cu care-ascunsese 1ece2al comoara% /i-acum%
pentru a-/i asiura 2un,7oin0a romanilor% le 7+nduse taina$ <icilis n-ar fi
fost primul sfetnic care /i-ar fi tr,dat mai-marele$ 1ac-ar fi a7ut cine7a
timp s,-l asculte pe 1ruxilis% ar fi 4is c, pe nimeni nu n,p,stuise 1ece2al
mai mult dec+t pe-acesta$ 3l socotea cu-ade7,rat pe 1ece2al cel mai mare
du/man al poporului dac /i mai ales al lui% al lui 1ruxilis% fiindc, pierduse
r,42oiul% 2a% mai mult% -l f,cuse pe el% pe 1ruxilis% s,-/i piard, ranul /i s,
munceasc, la r+nd cu oamenii de r+nd$ Tantinis% -n sc9im2% t,cea% lu+ndu-
/i o-nf,0i/are de om .init p+n,-n ad+ncul sufletului% at+t de .init% -nc+t nu
mai ,sea pe nimeni demn s,-i spun, 7reun cu7+nt$ Nu 7or2ise dec+t o
dat,% la-nceput% -ndat, dup, c,derea cet,0ii-de-scaun% c+nd fusese c9emat
-n fa0a lui Traian /i c+nd d,duse las% cu intelien0, /i cu tact%
nemul0umirilor pe care ani de-a r+ndul le-adunase -mpotri7a reelui
1ece2al% ceea ce pentru -mp,ratul romanilor se tradusese ca o acumulare
de in7idie ce% -n sf+r/it% putea s, r,2ufneasc,$
1romi9ete ar fi putut de47,lui oamenilor numele tr,d,torului$ 1ar dac,
nu era <icilisB <,tr+nul se sim0ea 4dro2it su2t po7ara unei mari
r,spunderi5 pe de-o parte% era muncit de +ndul c, numele tr,d,torului
tre2uia cunoscut de tot neamul tr,dat% fiindc, a7utul era al -ntreului neam5
pe de alt, parte% r,spunderea de7enea /i mai rea% dat fiind c, era 7or2a de-
o 7ia0, de om$ 1ac, arunca n,pasta pe cap de om ne7ino7atB Cu toate c,
reele 1ece2al% nepotul lui% -l .urase s, nu-/i ia 7ia0a /i s, 7e9e4e 6 c+t
a7ea s, mai fie cu putin0,% asupra neamului s,u 6 1romi9ete% mai mult ca
oric+nd% ar fi 7rut s, doarm, su2 lie$ 1e ce la anii lui% c+nd pierduse tot%
n-a7ea parte m,car de lini/te% a7u0ie mai presus de toate cu c+te soarta -l
poate 9,r,4i pe om /i pe care cel d,ruit% de multe ori% nu /tie s-o
pre0uiasc,B
:Oei% de ce mi-a0i dat at+tea 4ileB;$
!KE
- "LEANA #ULPESCU -
Apa r+ului Saretia curea acum prin al2ia nou,$ 1acii se uitau a
pau2, la at+ta munc, 4adarnic,$ Se +ndeau c, t,lmaciul a7ea s, repete
porunca de plecare% iar ei% -ncolona0i% unul c+te unul% ca orice mi/care s, le
fie 7,4ut, de-nso0itorii de con7oi% a7eau s, porneasc, spre 2ar,cile pe care
le ridicaser, dup,-nfr+nere% -n care dormeau peste noapte /i-/i petreceau
4ilele declarate de repaus$ Munca lor pe 4iua aceea nu se sf+r/ise$ 1eodat,%
malul dinspre cetate al r+ului se umpluse de romani% r,s,ri0i acolo ca
ciupercile dup, ploaie$ 1acii tre2uiau s, scoat, 2olo7anii din al2ia seac,$
1e data aceasta% f,r, s, se fi 7or2it unul cu altul% prin mintea tuturor trecu
acela/i +nd8 su2t 2olo7ani se afla ceea ce de fapt romanii c,utau de la
-nceput% ce7a pentru care -n 2un, parte 7eniser, peste ei$
C+te patru-patru% -nfi+nd 0apina su2t 2olo7ani% icnind% ridic+nd m+na
st+n, la frunte ca s,-/i /tear, sudoarea cu m+neca% dacii -ncercau mai
-nt+i s, disloce din pardoseala col0uroas, pe care-o alc,tuiau% -ntr-o-
m2inare f,cut, de m+na omului% dup, cum u/or -0i puteai da seama$ #ocea
ofi0erului comandant suna% din c+nd -n c+nd% anun0+nd mici -ntreruperi ale
lucrului$ :Nu de mil,% ci pentru ca s, nu murim;% +ndeau mul0i dintre
-n7in/i% printre care /i C9e2risis$ <,tr+nii% femeile /i copiii se-adunaser,
-ncet--ncet pe mal /i se uitau -n t,cere$ <,r2a0ii i42utiser, s, urneasc,
prima piatr,5 de-aci -ncolo f,c+ndu-se loc% celelalte pietre se mi/cau mai
u/or$ Cele scoase erau rostoolite cu 0apinele -n .osul al2iei% cu 4omot
sec% a/a cum d, piatra i42it, de piatr,$ 1eodat,% capetele celor care se aflau
-n al2ia r+ului se-adunar,-n cerc$ 1in stratul de nisip 2,t,torit% aflat su2t
pietre% se i7eau m+nere rele de 2ron4 /i% ici-colo% c+te un contur floral tot
din 2ron4% ornamente s,dite acolo parc, de fire din timpuri uitate /i de
oameni% /i de 4ei$ Porsilo% C9e2risis /i Tantinis a7ur, to0i un +nd8 :Aici
era% m,rite doamne% locul pe care nici pas,rea nu-l /tiaBA;$ 1ruxilis -/i
scutur, f,lcile /i u/a -ntr-o mi/care de nemul0umire8 :Cumnate mare%
cumnate% /tiai locul ,sta /i mie nu mi l-ai spus% arde-te-ar foculA;$ <,tr+nul
1romi9ete 6 care se afla sus% pe mal% -n r+nd cu 2,tr+nii% cu femeile /i cu
copiii 6 duse m+na la c9imir% locul unde 0inea p+n4a-n 0es,tura c,reia se
afla taina celeilalte comori% cea /tiut, de Ree$ Feciorul lui Porsilo% copil
care-a7ea mereu 7edenii% -nainte de-a fi luat 2,utura-de-trecut-dincolo% -i
trimisese 7or2, lui 1romi9ete c, la 7remea c+nd a7ea s, simt, c, i se-
apropie ceasul s, dea p+n4a unei femei$ :Oei% c+nd o fi% lumina0i-mi
mintea% ca s, /tiu cuiA;$
!KG
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Romanii t,iar, iute creni din copacii de pe mal /i m,turar, fe2ril
nisipul% de su2 care se i7ir, cufere de ste.ar% -ncrustate cu ornamente
florale% de 2ron4% ca /i m+nerele% prinse 6 c+te dou,% de fiecare parte lun,
a cuf,rului% c+te unul 6 de partea -nust,$ 3n mi.loc se ,sea un cuf,r cu
opt laturi% care str,lucea -ntre celelalte% ca o nestemat,-ntre ni/te pietre de
r+u$ Cuferele erau -n asemenea fel a/e4ate% -nc+t li se puteau apuca u/or
m+nerele$ 3ntre ele% 2ine 2,tucite% se aflau /omoioae de c+l0i -m2i2a0i -n
r,/in,$
3mp,ratul /i statul s,u ma.or% -n/tiin0a0i de mersul ultimei lo7ituri date
dacilor% co2or+ser,-n al2ia r+ului$ Cum p,/eau s,ltat% c,ut+nd cu talpa
c+te-o piatr, mai pu0in col0uroas,% aduceau a 2+tlani -n c,utare de prad,
prin locuri -n care apa secase l,s+nd -n urm, 7iet,0i condamnate la pieire$
1e la un moment dat% -ncepur, s, calce peste l,4i$ A.un/i l+n, lada
octoonal, 6 mult mai mic, dec+t celelalte% -ns,% dup, cum se p,rea% de aur
toat, 6 3mp,ratul /i statul s,u ma.or r,m,seser, mai -nt+i cu piciorul -n aer%
deruta0i de sclipirea metalului su2 soarele ro/u-n asfin0it$ 1e pe capacul
cuf,rului% lucrat -n relief -nalt% oc9i de lup -i 0inteau cu-o pri7ire moart,%
cu-at+t mai -nfrico/,toare% cu c+t st,teau s, ias, din or2itele unui cap cu
2otul lar desc9is$ 3mp,ratul /tia c, n-ar fi tre2uit s, desc9id, niciun cuf,r
de fa0, cu -n7in/ii% c,rora umilin0a de-n7in/i le era de a.uns$ 1ar
curio4itatea era mai puternic, dec+t .udecata rece /i de durat,5 era un
irepresi2il impuls de moment$ 3mp,ratul d,du cu oc9ii de centurionul
Ceionius% a c,rui 7edere nu-l 2ucura niciodat,% amintindu-i de-un camarad
mort /i de-un cenotaf pe care i-l f,,duise acestuia-n +nd% dar a c,rui
transpunere-n fapt o tot am+na$ Era un moment potri7it s,-i dea un semn
de pre0uire acestui centurion$ 3i f,cu semn s, ridice capacul cuf,rului de
aur$ Ceionius se l,s, pe 7ine% ca s, poat, pri7i de-aproape -ncuietoarea
aflat, pe una dintre laturile octoonului% -ncuietoare-n form, de ril,$
3ncerc, el cu am+ndou, m+inile s, desc9id, rila 6 c+nd de .os -n sus% c+nd
de sus -n .os% c+nd de la dreapta la st+na /i c+nd de la st+na la dreapta 6
4adarnic$
L 3n,l0imea-7oastr,% se adres, Ceionius 3mp,ratului% lu+nd mai -nt+i
po4i0ia de drep0i% m, tem c, aici tre2uiN s, fie o c9ic9i0, pe care% dac, n-o
/tii% 4adarnic te ostene/ti s-o afli$
L ?tie care7a dintre 7oi s, desc9id, felul ,sta de-ncuietoareB Tradu% se-
adres, 3mp,ratul t,lmaciului% dup, ce mai -nainte 7or2ise f,r, adres,$
!JK
- "LEANA #ULPESCU -
Cu f,lcile tremur+nd ca la friuri% 1ruxilis r,m,sese cu pri7irea
pierdut,-n ol% de parc, de-acolo ar fi a/teptat o de4leare$
Tantinis se uita /i el unde7a% departe$ Pri7irea-i era un amestec de trufie%
de .inire /i de 7ise$
Ceilal0i daci% din clipa c+nd de su2 nisip se i7iser, semnele comorii% nu
mai ridicaser, capul din p,m+nt$
3ntre2area t,lmaciului nu primi r,spuns$ Lini/tea -nser,rii c,dea ca un
4,2ranic peste taina de47,luit,$ 3n7in/ii -ncercau parc, prin t,cere s,-/i
ocroteasc, a7utul% ultimul% -nc,put /i-acela pe m+na-n7in,torilor$
L #a tre2ui for0at,% 4ise 3mp,ratul -ntr-un t+r4iu% uit+ndu-se spre
R,s,rit$
Tocmai c+nd doi leionari se pre,teau% cu dou, r,ni% s, smul,-
ncuietoarea-n form, de ril,% Porsilo ridic, m+na dreapt, -n semn c, cerea
7oie s, spun, ce7a$
3mp,ratul% pe-al c,rui c9ip curio4itatea st+rnit, de comoar, nu /tersese
dec+t -n parte urmele unei mari plictiseli% f,cu semn de-ncu7iin0are din
cap$
L 3n,dui0i-mi% 3n,l0ime% s,-ncerc eu$
Porsilo se-apropie de cuf,r% 0in+nd pri7irea-n p,m+nt$ 3/i -mpreun, cu
e7la7ie m+inile% -nc9i4+nd oc9ii$ 3/i despreun, m+inile% se-aplec,% ap,s, cu
policarele dou, puncte ale rilei--ncuietoare /i-aceasta se desf,cu pe dat,
-n dou, 2uc,0i% dep,rt+ndu-se una la dreapta% alta -n sus$
Porsilo se-ndrept, din /ale /i cu-am+ndou, m+inile f,cu semn c,
misiunea lui se-nc9eiase$
3n .ur 6 o dat, cu apusul soarelui% care luase parc, /i suflarea oamenilor
cu el 6 se-a/ternuse o lini/te de moarte$
?i reierii uitaser, s, mai 0iuie$
3mp,ratul -i f,cu lui Ceionius semn s, ridice capacul$ Centurionul
execut, ordinul$ Mai -nt+i spusese-n +nd o ru, prin care implora iertare
din partea 4eilor acelor locuri% apoi% cu suflarea t,iat,% ridic, -ncet capacul
cuf,rului$ Nu se putut opri s, nu ofte4e o dat, lun /i-apoi s, scoat, un
:o9; uimit% de-admira0ie$
Un 2,ie0andru dintre pri4onieri se smulse de l+n, Porsilo% se repe4i /i
se-a/e4, cu pieptul deasupra cuf,rului% se ridic, 2rusc /i -n/fac, dintre
odoare un cap de lup str,lucitor% a c,rui p+n4, era 0esut, din aur$ Fui -n
.osul r+ului cu-acest semn al neamului s,u% ridicat deasupra capului$ 3n
oana 2,ie0andrului% steaul scotea sunetul prelun /i -nfrico/,tor%
!JJ
- SRUT PMNTUL ACESTA -
2inecunoscut de cei care-l urmaser, /i de cei c,rora li se-mpotri7ise$ 3n
momentele de uluire eneral, pe care le pricinuise fapta copilului 6 -n a
c,rui minte cine-ar fi putut spune ce se petrecuse cu-ade7,ratB 6 dintr-o
m+n, porni o lance$ Nimeni nu-i poruncise m+inii /i nimeni n-o oprise$
Lancea str,punse copilul$ 3n c,dere% acesta se-n7+rti de c+te7a ori% iar
steaul scoase un sunet din ce -n ce mai sla2% ca de fiar,-n.un9iat,% p+n,
ce se pr,2u/i al,turi de purt,tor% -n pietrele de r+u$
3mp,ratul se uit, posac -n .ur$ 3n cele din urm,% porunci dacilor s, ridice
mortul$ Acesta 4,cea pe spate% cu-o m+n, peste 7+rful l,ncii care-i
str,punsese pieptul% cu alta -n0epenit, pe m+nerul steaului cu cap de lup$
P,rea -ncremenit -ntr-un .ur,m+nt de etern, credin0,$ 3n i42itur,% lancea se
fr+nsese-n dreptul locului -n care str,punsese trupul do2or+t$ Acesta-/i
aflase nemi/carea /i odi9na% -n timp ce lemnul l,ncii se rostoolea -nc,
peste pietre% -n .osul al2iei de r+u$ 3n oc9ii al2a/tri ai mortului% str,.ui0i de
ene aurite de soare% /i pe ura c,rnoas, /i ro/ie de copil se 7edea o
nesf+r/it, uimire$ 3ntr-o clip,% pe c9ipul fiin0ei tinere pe care-o secerase%
moartea str+nsese mirarea de care-ar fi a7ut parte de-a lunul unei 7ie0i
-ntrei$ Porsilo /i C9e2risis se duser, primii$ Apucar, mortul de su2suori$
Li se-al,turar, doi oameni de r+nd% care se-nclinar,% apoi apucar, mortul
de picioare$
Fiul cel mare-al lui C9e2risis lu, steaul din m+na celui c,4ut /i%
0in+ndu-l ridicat cu dreapta% porni -naintea celor patru% care p,/eau
ane7oios printre pietre% -n .osul al2iei% c,tre un loc unde malul era mai
scund$ <,tr+nii% femeile /i copiii de pe mal o apucar, /i ei -n .osul r+ului%
nemaip,s+ndu-le de romani% c,rora le-ntorseser, spatele$ 3nt+mplarea
aceea nepus, de nimeni la cale -i adusese-ntr-o stare-n care /i cei mai
frico/i dintre ei ar fi-nfruntat 9ot,r+t moartea$ Momentele care-l -nal0, cel
mai mult pe om /i-l fac s, sfide4e soarta sunt cele c+nd nu mai are ce
pierde$ C+nd i s-a luat totul% c9iar /i frica% /i c+nd sufletul i s-a olit 6
deodat,% -n ad+ncul lui se -nal0, drept cura.ul de-a -nfrunta necunoscutul$
A.uns pe mal% cel r,pus fu urmat de /irul -n7in/ilor care% f,r, s, fi
sc9im2at un cu7+nt -ntre ei% p,/eau unul c+te unul% cu oc9ii-n p,m+nt% -ntr-
o t,cere mo9or+t,$
R,ma/i -n al2ia r+ului% romanii se uitau c+nd la con7oiul mortuar% a
c,rui t,cere sem,na cu-o amenin0are surd,% c+nd la 3mp,rat care% -ntr-un
t+r4iu% le f,cu semn de repaus$
!J!
- "LEANA #ULPESCU -
Traian a/tepta cu urec9ea ciulit, melopeea prelun, /i monoton, cu
care dacii -/i petreceau mor0ii$ Nu se-au4ea nimic$ L,ncierul 6 desiur%
incapa2il a spune ce-l -ndemnase s,-/i arunce arma dup, copilandrul care
n-ar fi a7ut s,-i d,une4e Romei fiindc, mai flutura o dat, steaul neamului
s,u -n7ins 6 st,tea descump,nit% cu oc9ii aci la daci% aci la 3mp,rat% din
partea c,ruia nu /tia la ce s, se-a/tepte$ Nu se-a/tepta% oricum% nici s,-l
-nal0e-n rad% nici s,-l eloie4e$ 3n repetate r+nduri% comandan0ii atr,seser,
trupelor aten0ia c, tre2uia s, e7ite conflictele cu -n7in/ii% pro7oc,rile /i
.inirile inutile$ 3n7in/ilor 6 Roma le acorda statutul de oameni% necesar
unei con7ie0uiri pa/nice /i profita2ile am2elor p,r0i /i% mai ales% uneia
dintre ele$
Prin 2otul-de-lup% aerul trecea cu 7uiet surd$ A.un/i su2 un ste.ar -nalt%
2,tr+n% cu frun4, deas,% cei patru purt,tori ai mortului se oprir,$ A/e4ar,
trupul pe iar2, /i f,cur, semn c+tor7a oameni% care-a7eau 9+rle0e-n m+ini%
s, sape roapa$ Purt,torii -/i scoaser, c,m,/ile /i le-nnodar, c+te dou,-
dou, pentru a slo2o4i trupul$ ( femeie -/i scoase n,frama /i-i acoperi fa0a$
Porsilo -i smulse 7+rful de lance din piept /i-i -mpreun, m+inile a pace$ 3n
timp ce mortul era slo2o4it /i-acoperit cu p,m+nt% oamenii-ncon.urar,
morm+ntul /i-ncepur, s, se roteasc, -ncet /i le,nat% f,r, niciun sunet$
1up, ce roapa se umplu de p,m+nt /i oamenii ridicar, /i mo7ila% dup,
datin,% Porsilo -nfipse ad+nc 7+rful de lance -n scoar0a ste.arului care-a7ea
s, stea de 7e9e celui dus /i% cu un 7+rf de 0apin,% scri.el, deasupra fierului
un cap de lup cu ura lar desc9is,$ Ni/te fl,c,i do2or+r, un 2r,du0 din
p,durea care-ncepea -n sus de mal% -l -nfipser, la capul mortului /i-i d,dur,
foc$
Romanii st,teau care cu oc9ii-n p,m+nt% care pri7ind aiurea% care% mai
dornici de m,rire% cu oc9ii 0inti0i la 3mp,rat% ata a fi primii -n a-i executa
ordinele$ Unul sinur dintre ei se uita fix /i do.enitor la osta/ul care-
a47+rlise lancea aduc,toare de moarte$ (c9ii neri ai acestuia erau
-ntuneca0i de-o triste0e f,r, leac% nede4lipit, de cel care-a a.uns s, cunoasc,
s,lciul ust al 4,d,rniciei$ El era proasp,tul decurion Ti2erius Claudius
Maximus% cel care 2inemeritase de la patrie pentru a fi t,iat capul /i m+na
dreapt, a Reelui -n7ins al dacilor /i-a le fi pus la picioarele unui
imperVtor al Romei$
3mp,ratul d,du ordin s, fie scoase din r+u cuferele cu a7utul dacilor% iar
pa4ei o2i/nuite a acestora s, le mear, pe urme$
!J&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
3n timp ce 3mp,ratul /i statul s,u ma.or p,/eau atent peste pietrele din
al2ia secat, a r+ului ca s, ias, pe mal% Padrian% pri7ind -n ol% 4ise ca
pentru sine% -n rece/te8 :Mai r,u dec+t o crim,8 o eroare;
JJ
$ 3mp,ratul%
care merea -naintea tuturor% se a20inu s,-l admoneste4e% m,car cu
pri7irea% pentru un asemenea comentariu$
S
3n acea sear,% 3mp,ratul m+nca -mpreun, cu statul-ma.or /i cu ofi0erii
superiori% ca de-o2icei% -nc9in+nd pentru -ncununarea 7ictoriei$ Statul-
ma.or /i ofi0erimea striar, de trei ori D6ve<F -n cinstea imperVtorului$
Acesta 2,u mult mai pu0in dec+t de o2icei /i se retrase de7reme$ Nu era
dispus s, simule4e 2una-dispo4i0ie pe care n-o sim0ea$ 3/i d,dea seama% -n
urma -nt+mpl,rii din 4iua care trecuse% c, cel mai reu lucru nu fusese
cucerirea 1aciei$ Aurul /i podoa2ele ei a7eau s, mai astupe olul l,sat -n
7istierie de 1omi0ian% dar nu pentru eternitate$ ( 0ar, cucerit, dac, nu era
producti7,% nu-nsemna altce7a dec+t ri., 4adarnic,$ Cine-ar fi putut s,
munceasc, mai 2ine o 0ar, dec+t locuitorii ei de secole% cine s,-i fi
cunoscut fiecare deal% fiecare 7ale mai 2ine dec+t eiB 3n momentul c+nd
-n7in,torul credea c, a a.uns la o cale de-n0eleere% un nimic era de-a.uns
ca s, strice ec9ili2rul at+ta de precar /i-at+ta de-ane7oie aflat$ La urma
urmei% ce-nsemna 7ia0a unui copilandru% c+nd .um,tate dintr-un popor
pierise ap,r+ndu-/i p,m+ntulB Traian -/i d,dea seama c, dac, romanii s-ar
fi n,pustit din senin s,-i m,cel,reasc, pe dacii -nfr+n0i /i c7asipacifica0i%
du/m,nia lor mocnit, n-ar fi fost at+t de 4+nd,rit, ca de moartea unuia
sinur dintre ei% ucis din prostie% cum fusese cel din acea 4i$ ( dat, cu
-nfr+nerea% -n sufletul unui popor apar suscepti2ilit,0i pe care% c+t, 7reme
se c+rmuie/te sinur% uneori nici nu le 2,nuie/te$ Traian /tia c, dacii erau
acum r,ni0i de moarte$ Un sinur lucru i-ar fi potolit c+t de c+t8
condamnarea l,ncierului care ucisese din o2i/nuin0,$ Cu-o asemenea
m,sur, ec9ita2il, /i-ar fi nemul0umit de moarte trupele$ Un ade7,rat
comandant tre2uia mai -nt+i s, mena.e4e suscepti2ilit,0ile oamenilor pe
care-i a7ea -n su2ordine$ ( m,sur, tre2uia luat,% totu/i% -mpotri7a acelui
l,ncier% fiindc, altfel s-ar fi creat un precedent pentru ar2itrarul
ini0iati7elor proprii$ 1a$ 3mp,ratul ,si m,sura8 mutarea l,ncierului la
trupele din Pannonia$ ( m,sur, disciplinar, care-mp,ca /i capra% /i 7ar4a$
JJ
Procronism =anacronism de anterioritate> 7oit$
!J'
- "LEANA #ULPESCU -
1e fapt% numai ideea de disciplin,% /i pe-aceea 6 cu parcimonie$ Pentru
daci% -mp,carea f,r, moarte-pentru-moarte nu se putea$
:Pot,r+rile pe care tre2uie s, le iei contra7in uneori con7inerilor
indi7iduale$ 1escoperit a4i te4aurul dacilor$ Lucruri de mare frumuse0e$ Nu
m-ar mira s, mai existe /i altul$ Niciun te4aur nu este f,r, fund$ Sper ca
1acia s, nu de7in, o nou, "udee$ Ceremonia fune2r, de ast,4i m,
nelini/te/te$ Ea mi-a -ntunecat 2ucuria de-a fi pus m+na pe te4aur$ S,-i
extermin pe to0i e u/or% dar nefolositor;% -/i not, -mp,ratul -n :emorial%
3/i f,cuse inspec0ia nocturn, -nso0it de statul-ma.or$ Padrian merea
mult -n spatele lui Traian$ La masa de sear,% Padrian se purtase cu toat,
lumea firesc% 7or2ind foarte pu0in -ns, /i numai celor doi meseni al,tura0i$
C+nd se striase D6ve<F, nu-/i economisi 7ocea% pe de-o parte 6 pentru a
mai atenua amintirea cu7intelor rostite-n al2ia r+ului% pe de alta 6 pentru a
se-nscrie -n comportamentul eneral al statului-ma.or /i-al ofi0erilor% care%
din c+nd -n c+nd% c,utau prile. s,-/i manifeste admira0ia fa0, de
comandantul lor suprem c,ruia% ca oric,rui militar% c+nd -i lipsea
4,n,nind armelor /i-al 7ictoriei tre2uia s, i se ofere compensa0ii sonore
cu caracter pacific$ 1e data asta% entu4iasmul -ncerca% -ntr-un fel% s, spele
amintirea unui omor inutil /i-n afara leilor r,42oiului% -ntr-altul% s,-l
r,spl,teasc, pe imperVtor pentru -nsemnata /i mult-r+7nita prad,% ca /i
c+nd imperVtorul ar fi descoperit-o /i nu o tr,dare fortuit,$
Lui Padrian -i 7enea s, r+d, a pau2,-n sinea lui fa0, de-at+ta
pref,c,torie la care oamenii se dedau nesili0i de nimeni% scla7i ai ideii de-a
pre-nt+mpina dorin0a celui mai puternic$
:3ntre mine /i femeia din lupanare nu e nicio deose2ire8 doar mi4a este
alta;% -/i spunea nepotul imperial% -ntr-o atitudine -n care mila /i sila de
sine a7eau p,r0i eale$ "ncompati2ilitatea dintre firea lui /i firea auustului
s,u unc9i -l punea tot timpul la-ncercare$ 1in c+nd -n c+nd% poate tocmai
din cau4a permanentei reprim,ri la care se supunea pentru a p,stra
aparen0a unei cordialit,0i -n rela0iile lor% Padrian a7ea i42ucniri nedrepte
fa0, de -mp,rat% asemeni celei din 4iua care tocmai se-nc9eiase-n str,danii
apoteotice$ 1up, asemenea r,2ufniri% o 2un, 2ucat, de timp tre2uia s,
simule4e c,in0a /i s, um2le-n 7+rful picioarelor pe l+n, unc9iu-s,u$ Ceea
ce se-nt+mplase-n :4iua te4aurului; 6 cum -i spunea Padrian pentru sine
acelei 4ile 6 era% f,r,-ndoial,% o eroare de care 3mp,ratul nu era 7ino7at$
Remarca lui Padrian a7ea un con0inut pornit din r,d,cini mult mai ad+nci%
9r,nite de o ne-ntrerupt, de4apro2are a firii 3mp,ratului$ Pruden0a%
!J*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
expresie-a instinctului de conser7are /i-a celui de par7enire% nu-i putea
reprima i42ucnirile% ci ac0iona mai ales post )estum, cu ineficient, putere
morali4atoare$ Plictisit de-a se tot mustra f,r, folos% Padrian% -ntr-un elan
de-mp,care cu sine /i cu tot ce-l -ncon.ura% -/i -ntorcea pri7irea c,tre
soart,% c,reia i se-ncredin0a f,r, re4er7,% spun+ndu-/i8 :1ac, mi-o fi scris
s-a.un -mp,rat% am s-a.un cu sau f,r, 7oia unc9iuluiA;$ Pentru a-nc9eia
dialoul cu pruden0a% -ntindea m+na dup, un filosof rec% citea c+te7a
pasa.e% care 6 pun+ndu-l -n contextul marilor -nfrunt,ri din afara str,daniei
de-a-/i fi pli7it drumul spre putere 6 -l f,ceau s, se uite cu mai mult,-
n,duin0, -n .ur$ :Nu sunt cu nimic mai 2un dec+t al0ii sau dec+t Traian$
Yum,tate din 7ia0a pe care mi-e dat s-o tr,iesc al,turi de el mi-o petrec
pentru a-i fi de4area2il% cealalt, .um,tate 6 pentru a face o f,0arnic, mea
culpaF, -/i -mp,na el lectura cu c+te-un +nd care nu m,ulea pe nimeni$
S
3n castru era o lini/te rea$ 1up, 4iua o2ositoare /i plin, de nepre7,4ut%
tr,it, de to0i /i-nc9eiat, cu-o petrecere mai mult ,l,ioas, dec+t 7esel,%
,l,ia a7+nd drept cau4, ma.or, 2,utura% leionarii c,4user,-n somn ca
2olo7anii$ 3mp,ratul se dep,rtase de-nso0itorii lui% semn c, 7oia s, fie l,sat
sinur$ Ace/tia se retraser, la o distan0, respectuoas,% r,m+n+nd s,-/i
pri7easc, mai-marele -n0epenit -ntr-o atitudine de contemplare pe care nu i-
o cuno/teau$ 1ac, l-ar fi pri7it din fa0,% pe c9ipul lui reoi /i-n oc9ii
-ndrepta0i a7id spre R,s,rit ar fi 7,4ut o su2limare 9ieratic,$ 3n acele
momente% imperVtorul p,rea -n comunicare cu-o di7initate necunoscut,% al
c,rei sinur altar era +ndul celui care oficia$
Tres,rir, cu to0ii /i-/i -ndreptar, pri7irea spre partea de unde credeau c,
7ine sunetul% ca /i c+nd ar fi putut s,-l 4,reasc,$ 1e unde7a se-au4ea
limpede /i monoton% c+ntare de tulnic$ F,r, s, fi cunoscut semnifica0ia
sunetelor 6 care pentru ei erau ca o lim2, str,in, 6 cei din statul-ma.or
pricepur, c, ele po7esteau o mare durere /i-o mare umilin0,$ Se uitar,-n
-ntuneric% -ncerc+nd s,-l str,pun,% se uitar,-n p,m+nt% dar nu se uitar,
deloc unul la altul$
Tre4indu-l din 7isul (rientului% c+ntarea -l i42i pe -mp,rat -n moalele
capului$ Nedumerirea din primul moment se pref,cu -ntr-o furie de scurt,
durat,% con7ertit, iute -n 9ot,r+re ferm, /i rece8 :Neam de dul,i de st+n,
-nc,p,0+na0i% am s, 7,-n7,0 eu minteA;$ Pentru prima oar,% Traian li se-
!J@
- "LEANA #ULPESCU -
adresa -n +nd dacilor direct% ca /i c+nd i-ar fi pri7it deodat, pe to0i -n oc9i$
Pentru prima oar,% 1acia nu mai era o pro2lem, a Romei% ci o pro2lem, a
lui personal,$ El a7ea acum de-nc9eiat ni/te socoteli cu 1acia$ :1acia asta
felixA;$ I+ndul% care de multe ori -i d,duse t+rcoale% -nainte /i dup,
cucerirea 1aciei Felix$ Acum c,p,tase temei de nestr,mutat8 :Pentru 7oi o
s-a.un, !acia Hn)eliLF% ( parte dintre daci tre2uiau str,muta0i -n .os de
"stru8 :Am s, p,stre4 aici tr,d,torii% ca s, am cu ce 7, ru/inaA;$
3mp,ratul -/i trase cu-am+ndou, m+inile poalele tunicii% -n,l0, 2,r2ia /i%
cu pas mar0ial% de parc, atunci% pe loc% s-ar fi-ndreptat spre cucerirea a ceea
ce mai r,m,sese necucerit din lumea locuit, porni s,-/i afle somnul% care%
-n noaptea aceea% ca -n multe altele% a7ea s,-l ocoleasc,$
!JD
- SRUT PMNTUL ACESTA -
5[';\-+7 !6(8 -u, p#n va )i "nc un su)let dac
Pe-acest pm#nt, nu ne-om supune noi<
9 ?ur, o, zei< "n )aa lui 'raian<
M$ EM"NESCU% Pacea pm#ntului vine so cear
/0=13, 5erlin4
pax romana
!JE
- "LEANA #ULPESCU -
!ormii "n morminte tcute
Sub d#mburi sdite cu )lori,
Sub p#nza curatei ninsori,
Sub umbrele linitii mute
Pzit de paznici pioi%
Suntei a moiei comoar
E )ie r#na uoar
-e-aducem aminte, strmoi%
$&
*i dac pe lespedea )r#nt
Pomelnicul vostru sa ters
!e vremi i de-al gloatelor mers,
(ulesu-l-a doina *i-l c#nt
5tr#nilor codri pletoi
(e scuturn orice dumbrav
+n )reamt de-a morilor slav
-e-aducem aminte, strmoi%
Al$ 1A#"LLA% 5alada strmoilor
/Hsvorul-de-Sus, Septembrie, 02BM4
!JG
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Peste c+te7a 4ile% c+nd muncile o2i/nuite -i f,cur, pe daci s,-/i mai
mute +ndul de la copilandrul pe care% de-atunci -ncolo% nu-l mai p,/tea
nicio prime.die% printre ei% unii-ncepur, s, c+rteasc,-mpotri7a lui Porsilo$
Nu i se iertase faptul c, :d,duse 2u4na; s, desc9id, cuf,rul de aur care
cuprindea cele mai de pre0 odoare-ale neamului lor$ La sup,rare% omul
spunea multe /i era ata s,-l -mproa/te pe cel asupra c,ruia-i c,/unase cu
parapon /i s,-i r,st,lm,ceasc, p+n, /i +ndul$ Printre ei% unii /tiau foarte
2ine ce-l -ndemnase pe Porsilo s, desc9id,-ncuietoarea8 dorin0a de-a nu
7edea i42it, /i stricat, at+ta frumuse0e$ 1e 7reme ce odoarele-acelea a7eau
s-a.un, la Roma% ele se c,dea s-a.un, -ntrei% -n toat, frumuse0ea lor% a/a
cum ie/iser, din m+na me/terilor care le f,uriser,$ Acei str,ini de la Roma
6 c,rora n-a7ea s, le calce niciodat, piciorul -n 1acia /i c,rora nu le
c,lcase pe c+nd 1acia era a lor% a dacilor 6 tre2uia s, 7ad, c, ei nu erau
neam de s,l2atici /i de fiare% ci unul care luptase fiindc, a7usese ce pierde$
Ei nu fuseser, 9ait, de lupi sco/i de foame din codru% ci c+ini de n,de.de%
c+ini de st+n, care-/i d,deau 7ia0a ca s, scape turma$ 1e la lupi a7eau
numai temeritatea$ 1ar nenorocirii 7enite din afar,% de o2icei oamenii -i
adau, cearta% r+ca% ponerirea care% al,tur+ndu-se la ur+ciunile sor0ii%
-ntunec, /i mai r,u 7ia0a$ Cu toate c, -n sinea lui omul /tie de multe ori c,
a pornit-o pe cale re/it,% nu se-a2ate-n ruptul capului de la ea$
Cu 4+m2etul lui a2ia mi.it -n coada oc9ilor% plini c+nd de trufie% c+nd de
su7eran dispre0% Tantinis 4isese ca pentru sine% dar ca s,-l aud, toat,
lumea8
L 1ac,-i stricau -ncuietoarea% nici n-o mai primeau la RomaA Le pu0ea
/i-o trimiteau -napoi$
Pentru Porsilo era limpede c, Tantinis% cu mintea lui su20ire% -i
-n0elesese foarte 2ine +ndul /i c, 7or2ele de-acum nu 7oiau dec+t s,
semene 4+4ania -n min0ile sla2e care u/or se-nfl,c,rau$
:Pentru ceB;% se-ntre2a Porsilo% :nu suntem /i-a/a destul de 2,tu0i de
4eiB;$
Porsilo nu se de47ino7,0ea -n niciun fel$ Se l,sase demult p,u2a/ s,
mai -ndrepte reaua-credin0, /i sl,2iciunea de minte$
L Se pune 2ine cu noua st,p+nire% cum s-a pus /i cu cea 7ec9e% se-
amestec, /i 1ruxilis -n 7or2,% cu toat, indinarea de care era -n stare /i
care-i f,cea lasul doit s, tremure$ Tot de indinare -i f+lf+iau /i u/ile%
ca ni/te 2,r2ii de coco/ ata s, se repead, la 2,taie$
!!K
- "LEANA #ULPESCU -
L ?i poate domnia-ta nu te-ai pus 2ine cu 7ec9ea st,p+nire% nuBA rosti
cu las pa/nic un om de r+nd dintr-un tri2 din Mia4,noapte$
L Eu am fost silit% r,spunse 1ruxilis cu las pi0i,iat /i +tuit% care
f,cu pe toat, lumea s, ridice capul$
L Silit de cineB 7ru s, afle omul de mai-nainte% pe nume 1aro$
L 1e-mpre.ur,ri$
L AA f,cu 1aro /i d,du a pau2, din m+n,% -n timp ce 1ruxilis%
nemaiafl+ndu-/i locul de c+t era de .init% se-ntoarse cu spatele c,tre to0i$
L (ameni 2uni% le spuse 2,tr+nul 1romi9ete% ridic+ndu-se-n picioare
de pe patul lui aflat -ntr-un col0 al 2ar,cii% Porsilo acesta% om de omenie%
fost, c,petenie% a 7rut doar s, nu fie stricat, m+ndre0e de lucru% +ndind%
cred eu% s, 7ad, str,inii c, /i la noi sunt oameni% c, /i noi /tim s, facem
lucru de pre0$ 1e ce poneri0i un om care n-a ucis% n-a pr,dat% n-a p+r+t /i
care% -mi pare r,u c, a/a stau lucrurile% nici n-are pentru cine s-aoniseasc,
/i s, c9i7erniseasc,B
L Au murit m+ndre0e de 2,r2a0i /i 9iu.ii tr,iescA Niciodat, nu ia
moartea pe cine tre2uiN% se-au4i un las$ P,rea s, fie-al unui 2,r2at -ntre
dou, 7+rste% care-/i tot da cu palma peste cioareci% de parc-ar fi 7rut s,-i
scuture de purici$
L Ui0i% f+rtate% c, nu tr,ie/te nimeni 4ilele altuia% 4ise 1aro /i d,du a
pau2, din cap$
L ?i dac, ,la n-a tr,dat% ,l,lalt n-a tr,dat% cum de-au dat ,/tia peste
comoara adunat, din sudoarea noastr,B se-au4i de unde7a% dintr-un un9er%
-ntre2area$
Lui 1romi9ete -i 7eni s, strie8 :<icilisA;% dar se opri% cu +ndul s, nu
scape 7or2, cu p,cat$ (mul -/i r,spunse tot el8
L ( c,petenie% c, doar, nu om de r+nd$ C, acela de unde s, /tie el
tainele ,lor mariB (mul de r+nd e 2un numai de scos -n fa0,% s, moar,
primul$ NumaiA
3n tot acest timp% Parianeu asculta cu urec9ile ciulite$ 1in momentul
c+nd pricepuse c, soarta 1aciei era pecetluit,% nu mai spunea nimic% niciun
cu7+nt care s, fi putu fi interpretat -n 7reun fel$ #or2ea numai at+t c+t s,
fie-n0eles /i numai c+nd era ne7oie$ 1e/i muncea din reu% ca to0i -n7in/ii%
se f,cuse-aproape la fel de 2urdu9,nos ca-nainte de r,42oi$ A7ea un spate
pe care puteai -ntinde masa de oaspe0i /i-un p+ntec pe potri7,$ Romanii -i
9r,neau 2ine pe -n7in/ii care munceau% /tiind c, mare lucru n-a7eai de
a/teptat de la ni/te loa2e$
!!J
- SRUT PMNTUL ACESTA -
3n mar/ul lor de cucerire a lumii -/i p,strau mereu de7i4a8 maximum de
eficien0,$ Cine-ar fi 7,4ut din afar, condi0iile de cur,0enie /i 9rana
asiurate -n7in/ilor ar fi cre4ut pe drept cu7+nt c, Roma -i cucerise ca s, le
creasc, 2un,starea /i mul0umirea$ Cetatea era l,murit, de mult c, 2oul% ca
s, tra, 2ine la .u% tre2uie ad,pat% 9r,nit /i 0inut -n cur,0enie$
Parianeu pricepuse c, din partea neamului s,u nu mai a7ea ce s-a/tepte%
astfel c,-/i ciulea mereu urec9ea /i-/i -ndrepta +ndul spre romani$ 1in
cu7intele sc9im2ate% dup, -nfr+nere% cu -mp,ratul romanilor% care 7rusese%
2ine-n0eles% s,-l tra, de lim2, -n pri7in0a te4aurului% Parianeu -ncepuse-a
trae n,de.de c,% indi7idual% nu era totul pierdut$ Nici o-ndoial, nu-i
tul2ura con7inerea c, urma s, se ridice-o lume nou,% de oameni care-
a7eau s, prind, c9ea /i care-a7eau s-o duc, mai mult dec+t mul0umitor%
d+ndu-se 2ine pe l+n, romani$ Se /i i7iser, unii de-un neam cu ei% nu se
/tia de unde% care /i um2lau s, fac, neustorii mai mari /i mai m,runte%
a.un+nd p+n, la concesionarea f+ne0elor% a s,rii /i-a altor asemenea$ Nu se
/tia 6 un fel de-a spune$ Erau c,petenii care se-nc9inaser, romanilor -nc,
de pe 7remea lui 1omi0ian% /i al0ii mai m,run0ei% care /tiuser, cu to0ii s,
tra, folos de pe urma-nc9in,rii$ (ameni -n care n-a7eau -ncredere nici
dacii% nici romanii% dar de care se foloseau /i unii% /i al0ii$ Mirosind c,
acolo era loc de c,p,tuial,% spre 1acia pornea s,-/i fac, drum o mul0ime
de lume de felurite neamuri$ (ameni care-/i -ncercaser, norocul pe te-
miri-unde% f,r, s,-l afle% poposeau cu speran0e-nnoite -n proasp,ta
pro7incie roman,$
C+t timp durase sfada -n 2araca dacilor% potolit, cu pu0in -naintea
rondului de noapte al leionarilor de pa4,% C9e2risis se uita uimit /i-
ndurerat la fiecare om -n parte$ 3n fiecare 4i% de4n,de.dea -i mai cotropea o
2ucat, de suflet8 :Se-ntinde-n mine-am,r,ciunea cum se-ntind romanii-n
lume;$ Faptul de-a fi a.uns din c,petenie om de r+nd% de-a-/i fi pierdut
a7utul nu-l -ntrista pe C9e2risis nici pe departe c+t -l -ntrista sc9im2area pe
care -nfr+nerea o adusese-n sufletele oamenilor$ Se p+ndeau unii pe al0ii%
se 2,nuiau% se i7eau p+rele% -/i scotea capul uduratul pe l+n, pa4nici
pentru m,runte a7anta.e% ca un polonic mai mult la m+ncare sau ca trecerea
la o munc, mai u/oar,$ Sufletele oamenilor erau -ntr-o permanent,
co2or+re% cea pe care le-o aduce totdeauna cu sine reducerea 7ie0ii la
supra7ie0uire% scurtarea pri7irii care% -ntr-o 7ia0, ade7,rat,% se-ndreapt,
spre -n,l0imi% spre durat, /i ascunde -ntr-un un9er de tain, fiorul
7e/niciei$ (amenii prindeau s, se poarte ca /i c+nd fiecare 4i le-ar fi fost
!!!
- "LEANA #ULPESCU -
ultima$ C9e2risis nu-i -n7inuia% -ns, aceast, prefacere -i punea o lespede
peste suflet$
Cu fiecare 4i% dorin0a de-a tr,i% at+t de fireasc, fiec,rei 7iet,0i% se-
n,2u/ea -n sufletul lui$ 3ncepea s,-i piar, teama de necunoscut% teama care-
l lea, pe om at+t de str+ns de 7ia0,$
S
1e diminea0,% -n timp ce oamenii luau de la maa4ie lope0i% t+rn,coape%
casmale% mistrii 6 fiecare dup, munca pe care-o a7ea de f,cut 6 folosindu-
se de 4omotul nelipsit unui asemenea moment% Porsilo se-apropie de
2,tr+nul 1romi9ete% r,spun4,tor de uneltele care% la sf+r/itul lucrului
tre2uiau s, fie tot at+tea c+te ie/iser, diminea0a din maa4ie% precum /i de-
ndeplinirea tainului de munc, 4ilnic, 9ot,r+t, de romani$ Porsilo% ca /i
c+nd peste cu7intele de cu sear,% din 2arac,% n-ar fi trecut noaptea% -i /opti
2,tr+nului$
L Mo/ule% se poate oare at+ta ne-n0eleere /i-at+ta rea-7oin0, din partea
fra0ilor t,iB
L Fiule% ai s, 7e4i mul0i pro/ti /i mul0i tic,lo/i -n 7ia0a ta$ Nu-i lua-n
seam, /i nu te-ntrista$ #e4i-0i de drumul t,u$
L (are a/a s, fi fost totdeauna lumeaB
L A/a% fiule% /i nimic n-o s-o-ndrepte$
Porsilo se mai uit, o dat, cu .ale -n oc9ii al2a/tri /i f,r, 7+rst, ai
2,tr+nului /i se dep,rta de-a-nd,r,telea% cu pas de c+ine 2,tut$ #enind s,-/i
ia t+rn,copul% C9e2risis -nt+r4ie l+n, 1romi9ete% f,c+ndu-se c-a sc,pat
ce7a pe .os$
L Mo/ule% nu mai pot tr,i a/a$
L Fiule% trebuie, fiindc, numai a/a se mai poate$
L La ce 2unB
L Ca s, duci 7ia0a mai departe$
L Tocmai asta nu mai 7reau$
Pri7irea lui C9e2risis% limpede /i trecut, dincolo de praul durerii% -l
f,cu pe 2,tr+n s, se-nfioare$ 3n7,0ase -n mul0ii lui ani s, recunoasc, oc9ii
care-ncepeau s,-/i arunce pri7irea dincolo%
*
!!&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
C+inii r,ma/i f,r, ad,post /i f,r, st,p+n% se-adunau -n 9aite% se-nr,iau%
se s,l2,ticeau /i se dedau la fel de fel de pr,d,ciuni% ca pe 7remea c+nd
erau fiare de codru /i nu /tiau de 7or2a /i de ocrotirea omului$ Nu era
pentru prima oar, c+nd romanii se-nt+lneau cu 9aite de c+ini s,l2,tici0i%
deci nu erau lua0i pe nea/teptate /i pu/i -n fa0a unei situa0ii c,reia s,-i afle
solu0ia$ Ei tre2uiau s, ai2, mereu -n 7edere urile de 9r,nit8 leiuni%
auxiliari% -n7in/i$ Prana tre2uia 2ine socotit,$ R,42oiul pricinuise pau2e
mult peste a/tept,ri% iar cum timpul nu putea fi pre7,4ut% /i% prin urmare%
nici recolta anului urm,tor% nu-nc,pea mil, pentru uri de animale care n-
aduceau folos% c+nd printre-n7in/i erau uri de 9r,nit% -n pau2,8 2,tr+ni /i
copii% c,rora leile r,42oiului% cel pu0in la romani% le arantau 7ia0a$ 3n
fruntea celor care-a7eau s, cur,0e locul de c+ini s,l2,tici0i% dar /i de cei
nes,l2,tici0i% r,ma/i pe l+n, 7reo cas, mai norocoas,% neatins, de pr,p,d%
se afla Ser7andus% ne-ntrecut -n aruncarea la0ului /i-n surumarea pe loc a
animalului prins$ Risc+nd 4ile de carcer, /i c9iar pedepse corporale 6
administrate tot de Ser7andus% c,petenia rupului de speculatores,
su2ofi0eri -ns,rcina0i cu supra7e9erea /i cu aplicarea pedepselor 6 c+0i7a
leionari refu4ar, s, ucid, c+ini% -ndr,4nind s, spun, c, nu fuseser,-nrola0i
-n armata roman, pentru asemenea tre2uri$ Nesupunerea la ordin /i
urm,rile ei nu-nsemnau nimic fa0, de du/m,nia lui Ser7andus$ El n-a7ea
s,-i mai sl,2easc, o clip, din oc9i c+te 4ile-a7eau s, mai duc,-mpreun, /i-
a7ea s,-i p+rasc, /i pentru-o pri7ire pe cei neascult,tori$
3n 4iua 9ot,r+t, pentru suprimarea c+inilor% toat, lumea fusese scoas, la
munc,5 p+n, /i copiii /i 2,tr+nii 6 la adunat 7reascuri /i ciuperci pentru
iarn,$ 3n acea 4i% Maister n-a7ea s,-i -n7e0e nimic pe micu0i$ Ace/tia nu
erau deloc -ntrista0i c, o 4i a7eau s,-/i at+rne t,2li0ele -n rastel$ Pr+n4ul -l
m+ncaser, cu to0ii-n p,dure% primindu-/i por0ia din m+inile 1espei /i din
cele-ale Astei% 1espa /i Asta pe care le socoteau un fel de mame% c9iar /i
cei r,ma/i prea ne7+rstnici orfani ca s, fi /tiut ce-nsemna o mam,$
Spre asfin0it% arda le f,cu semn de plecare$ Era o lumin, 2l+nd, /i-un
aer m+n+ietor de toamn, lun, /i cald,$ 3n sufletele /i pe c9ipurile
oamenilor se-a/ternuse o lini/te /i-o senin,tate care urmea4, de-at+tea ori
unei 4ile petrecute printre copaci% su2 lumina cernut, de frun4e% c+nd%
departe de 4omotul a/e4,rilor omene/ti% +ndurile se c9itesc -n straturi
su20iri /i-af+nate% -ntr-o-n0eleere /i -ntr-un dra de 7ia0, de care-at+t de
mult simte omul ne7oie$
!!'
- "LEANA #ULPESCU -
La marinea p,durii% con7oiul lor% -n care din c+nd -n c+nd se-au4ea
c+te o 7or2, domoal,% se poticni$ Femeile din frunte se oprir, deodat,% ca
/i calul care d, 2ot -n 2ot cu-o s,l2,ticiune% /i-/i duser, m+inile la ur,$
Nimeni dintre cei de fa0, nu mai 7,4use-a/a ce7a de c+nd era pe lume$
Oece 2,r2a0i -m2r,ca0i -n ni/te pelerine de p+n4, cerat,% luni p+n,-n
p,m+nt% din care le ie/eau doar m+inile% .upuiau fiecare c+te-un c+ine
at+rnat pe-o tara de lemn spri.init, de c+te un copac$ Unul dintre ei era
Ser7andus% c,ruia-i um2lau m+inile cu-o repe4iciune de parc, toat, 7ia0a
n-ar fi f,cut altce7a dec+t s, .upoaie c+ini$ La doi pa/i de picioarele lui
Ser7andus se aflau dou, ropi8 una% plin, cu 7ar stins% -n care se-aruncau
c+inii .upui0i% alta% -n care se aruncau pieile la du2it$ 1in spatele
con7oiului% oamenii se repe4ir, s, 7ad, despre ce e 7or2a$
L Spune-le ,stora s,-/i 7ad, de drum% se r,sti Ser7andus c,tre unul
dintre leionarii care-nso0eau con7oiul$
3n timp ce 7or2ea% scoase cu o mi/care iute un oc9i de c+ine -n 7+rful
cu0itului /i stri+nd :U,A;% -l -ntinse unui copil care-/i ascunse capul -n
poala unei femei$
Asta r,mase un timp cu m+inile-n aer% a/a cum o prinsese pri7eli/tea
nemai7,4ut,$ 1eodat,% se repe4i la r,mada de crini ne.upui0i /i-ncepu s,-i
a47+rle-n dreapta /i-n st+na$
L Ei% surat,% ce% te-a pi/cat strec9eaB se r,sti Ser7andus la ea$
Asta recunoscuse-n mo7ila de c+ini picioarele dind,r,t ale lui Lupei%
terminate cu doi c,l0uni cenu/ii$ Ca apucat, de ne2unie arunca animalele
moarte f,r, s, se uite c,-i i42ea peste picioare pe 9in9eri$ "cnea scurt /i-
a47+rlea mereu animalele moarte$ Se-nro/ise de efort% oc9ii st,teau s,-i
sar, din or2ite% iar sudoarea-i curea /iroaie /i-i uda piep0ii c,m,/ii$ ( dat,
se opri% se ridic, -n picioare /i-/i mu/c, m+na st+n,$ Cu oc9ii 9ol2a0i /i
cu lim2a scoas,% c9ircit% a/a cum -l ,sise la0ul% Lupei 4,cea% m,runt% un
9emotoc printre c+inii mari prin/i -n timp ce fueau% dup, cum ar,tau
picioarele -ntinse$ Yupuitorii se opriser, din lucru /i se uitau plini de
curio4itate la fata care-nne2unise% pe c+t se p,rea$
1oar c+nd o 7,4ur, cum se-apleac, /i ridic, f,r+ma de c+ine cu p,rul
-nc, pufos% de animal t+n,r% c+nd o 7,4ur, cum -l apuc,% de su2 cap /i de
su2t picioare% ca pe-un copil% cu ri., s, nu-i tul2ure somnul% leionarii
aceia 6 transforma0i de 7itreiile r,42oiului% pentru o 4i% -n .upuitori de
c+ini 6 -/i d,dur, seama c, femeia din fa0a lor nu era ne2un,$
!!*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Ser7andus se oprise la un moment dat /i el din lucru% se uita cu-o pri7ire
pofticioas, la trupul aplecat al fetei$ F,cu o remarc, o2scen,% r+n.i% scuip,
printre din0i /i se-ntoarse la c+inele-ntins la .upuit% c,ruia din patru mi/c,ri
rotunde -i desprinse pielea de picioare% apoi% cu-o sinur, mi/care% i-o
trase-ntrea,% ca pe-o c,ma/,$
Hin+ndu-l pe Lupei -n 2ra0e ca pe-un odor pe care l-ar fi-nf,0i/at
netul2uratelor 4eit,0i domnitoare peste eternitate% Asta se-ndrept, spre
p,dure$
L Cine se duce dup, eaB -ntre2, cu 7oce sc,4ut, /eful pa4ei$
L Eu% r,spunse Maister /i porni cu pasul lui mare -n urma Astei$
Fata se oprise -ntr-un loc um2ros% unde p,m+ntul era mai moale$ Se uita
lun la c,0elul f,cut colac% pe urm, -l a/e4, pe stratul de mu/c9i$ Cu-
am+ndou, m+inile -ncepu s, sco2easc, p,m+ntul$ Maister -/i scoase
pumnalul de la 2r+u /i se-apuc, s, sape$ Asta -i lu, pumnalul din m+n, /i
s,p, ea roapa$ 3nfiea pumnalul cu-o sinur, lo7itur,% -l apleca -ncet spre
interiorul ropii% iar p,m+ntul -l scotea cu-o 2ucat, de scoar0, de copac$
Iroapa era ata$ Asta adun, frun4e /i le-a/e4, una c+te una pe fundul
ropii$ 3/i scoase /or0ul din fa0,% -l -ntinse pe .os% -l nete4i cu m+na% -l puse
pe Lupei deasupra% apoi% dup, ce-l pri7i lun printre lacrimi% -l -nf,/ur, /i-l
a/e4, -n roap,$ <,t,tori p,m+ntul cu m+inile /i cu-o 2ucat, de lemn% dup,
care acoperi locul cu mu/c9i$ Se dep,rt, /i smulse c+te7a flori% cu r,d,cin,
cu tot% /i le-nfipse -n stratul de mu/c9i$
Maister st,tea re4emat de-un copac /i se uita la fat, cu oc9ii-ntuneca0i%
printr-o p+cl, de-am,r,ciune$ Se-ndrept,% ata s, plece% -n momentul c+nd
o 7,4u pe fat,-n picioare% dar fata se l,s, moale-al,turi% -/i str+nse
cu7iincios enunc9ii /i-/i acoperi pulpele p+nN la opinci cu c,ma/a% se-
apuc, de enunc9i cu m+inile /i-/i spri.ini 2,r2ia peste ei$
:Ce-o fi-o sufletul am,r+tei ,steiaB;% se-ntre2, Maister% se l,s, /i el
moale l+n, un copac /i% f,r, s, /tie dac, numai pentru cele-nt+mplate-
atunci% -ncepu s, pl+n,$ 3ntr-un t+r4iu% -/i /terse pe furi/ lacrimile% se
ridic,% -/i lu, pumnalul% -l cur,0, de p,m+nt% se uit, lun la el% -l 7+r- -n
teac,$ Se-apropie -ncet de fat,% -i puse-o m+n, pe um,r% u/or ca o p,rere% i-
o -ntinse ca s,-i a.ute s, se ridice /i pornir, unul l+n, altul% cu oc9ii-n
p,m+nt$
S
!!@
- "LEANA #ULPESCU -
#ia0a -/i urma cursul$ Toamna era nea/teptat de cald,% 4ilele senine% ca-
n toiul 7erii% doar dimine0ile /i serile t+r4ii 6 mai r,coroase% pre7estind c,
plantele /i unele 7iet,0i se pre,teau de somnul de peste iarn,$
<,r2a0ii munceau de diminea0, p+n, la apus% cu-o -ntrerupere de-o or,
pentru masa de pr+n4 /i cu alte c+te7a opriri mai scurte$
C,rau pietrele 7ec9ii Cet,0i unde7a unde era de 2,nuit c,-n7in,torul
a7ea s,-ntemeie4e o nou, a/e4are% spre a-nfie temeinic -n p,m+nt /i-n
mintea oamenilor semnul 7ictoriei$
Parte dintre oameni lucrau la cuptoare de c,r,mi4i% c,r,mi4i dup,
modelul -n7in,torului% c,r,mi4i care% datorit, felului cum erau f,cute /i
datorit, materialului de le,tur, dintre ele% se p,rea c, n-a7eau moarte$
:Nici cet,0ile noastre n-ar fi a7ut% dac, soarta ar fi 7rut altfel;% +ndeau
mul0i dintre daci% -n timp ce-a/e4au -n tipare sau -n cuptoare c,r,mi4ile-
acelea f,cute s, pun, prinsoare cu 7e/nicia$
Unii dintre pri4onieri mereau -n p,dure% aleeau copaci cu trunc9iul
drept% de esen0e trainice% 2uni pentru construc0ii% -i do2orau% -i .upuiau /i-i
sti7uiau% dup, ce mai -nt+i -i 2,tea 2ine soarele -nc+t% astfel usca0i% n-a7eau
s, prind, muciai$ "sto7i0i de munc,% dar -n7,0a0i cu reul -nc, de pe
7remea c+nd erau st,p+ni pe mult-pu0inul lor a7ut% pri4onierii aflau totu/i
timp s, se +ndeasc, la soarta lor 7iitoare$ 3i punea pe +nduri faptul c,
erau 0inu0i to0i laolalt,$ 3n casele r,mase-n picioare% fuseser, l,sa0i s, se-
a/e4e femeile /i copiii% c9i24uindu-se cum se pricepea fiecare% dre+nd%
lipind% c+rpind% -ncerc+nd s,-/i fac, ad,post din fiecare-acoperi/ re4emat
pe patru st+lpi$ Niciun -n7in,tor nu putea 0ine-n7in/ii la nesf+r/it ca pe
7ite-n 0arc$ F,r, s, 7or2easc, unii cu al0ii% -n sufletul pri4onierilor se-
ad+ncea presim0irea c, mult nu mai a7eau s, stea prin locurile lor$ C+te
unul se-apropia de 1romi9ete 6 c,ruia i se-n,duise a locui pe unde7a cu
femeile /i cu copiii% dar el nu se clintise dintre 2,r2a0i 6 se-apropia /i-l
-ntre2a cu las tainic8 :Mo/ule% cre4i c-au s, ne duc,B;$ :Fiule% eu am fost
dus la Roma% t+r+t -n triumful -mp,ratului de-atunci /i 7+ndut scla7C;$
:Cu ,i du/i de la 2un--nceput e limpede$ 1aN cu noiB;$ 1romi9ete nu
r,spundea$ :Cre4i c-am putea face cum7aB;$ :1ac,-ncerca0i s, fui0i% 7,
prind /i 7, omoar,A;$ (mul pleca de l+n, 1romi9ete% cu oc9ii-n p,m+nt%
cu-am,r,ciune-n suflet5 nici de la 2,tr+n nu aflase r,spuns s,-l
mul0umeasc,$
S
!!D
- SRUT PMNTUL ACESTA -
3ntr-o noapte% 1romi9ete st,tea cu oc9ii desc9i/i$ Nu se lipea somnul de
el -n ultima 7reme$ <,nuielile oamenilor erau 2,nuielile sale$ Pentru el%
7ia0a era ca /i terminat,% iar dac, nu l-ar fi .urat nepotu-s,u% 1ece2al% c, n-
a7ea s,-i p,r,seasc, oamenii c+t a7ea s, 0in, suflet -n el% s-ar fi dus de mult
-n mun0i% acolo unde 47onul 7ie0ii omene/ti -nceta% unde omul r,m+nea
fa0,-n fa0, cu sine% cu +ndul la 7ia0a mult mai cuprin4,toare dec+t
42uciumul omenesc dintre prima /i ultima suflare$
<,tr+nul 7,4u o um2r, apropiindu-se$ Merea-n 7+rful picioarelor% cu
m+na la ur, 6 semn al t,cerii$ 1e-a2ia c+nd omul se l,s, pe marinea
patului% 1romi9ete -l recunoscu pe C9e2risis$ Se ridic, -n capul oaselor% -/i
co2or- picioarele pe podea /i-l pri7i -ntre2,tor pe C9e2risis% -n timp ce-i
punea o m+n, pe 2ra0 pentru a-l lini/ti$ C9e2risis se-aplec, la urec9ea
2,tr+nului$
L Mo/ 1romi9ete% a/a nu mai pot tr,i$
L 1e ceB
L Nu mai 7reau$
L AA
L Cred c-au s, ne duc,$
L 1e ce cre4i astaB
L C+nt, -ntruna cucu7elele /i url, c+inii 6 c+0i au mai r,mas /i n-au
luat drumul codrului sau al pieilor du2ite$
L Cine poate /tiA
L Nu ne-or duce pe to0i% dar pe unii tot ne duc$ 3mi spune inima$
<,tr+nul t,cea$
:La ce i-ar folosi lui C9e2risis s,-i -mp,rt,/easc, presim0iri pe care nu
le-ar fi a7utB;$
L Mo/ule% iart,-m, c,-0i -mpo7,re4 sufletul cu spaimele care m,
2+ntuie$
L 1ac-am /ti de ce 7enim pe p,m+nt% ne-ar fi mai u/or s, .udec,m
7ia0a$
L Mo/ule% pentru mine asta nu mai e 7ia0,$
L C9e2risis% unora le este 9,r,4it, umilin0a de c+nd se nasc /i p+n,
mor$ I+nde/te-te la sur4i /i la mu0i% la or2i% la /c9iopi% la ciuni$
L (ric+t m-a/ +ndi% la nimic nu-mi a.ut,$
L Cre4i c, leionarii ,/tia% pleca0i o 7ia0, de la casele lor% c, nici nu
mai /tiu de cas,% cre4i c, ei sunt mai li2eri dec+t noiB
!!E
- "LEANA #ULPESCU -
L Mo/ule% fiecare fiin0, are% cred% o p,rere despre 7ia0,$ P,rerea mea
despre 7ia0, nu se mai potri7e/te cu 7ia0a pe care-o duc$ 3l -n0ele tot mai
mult pe 1ece2al$
L Hi-a fost dra 1ece2alB
L Nu$ 1ar a2ia acum -l -n0ele$
L #ia0a e mai presus de p,rerea noastr, despre ea$ A7em de ales -ntre
ea /i p,rere$ At+t$ P,rerea e ca floarea de r,din,% 7ia0a ca pirul$
L Mo/ule% pentru mine p,rerea mea despre 7ia0, e mai rea /i mai
-nsemnat, dec+t 7ia0a$
Nu-/i mai /u/oteau la urec9e$ St+nd am+ndoi cu m+inile re4emate de
marinea patului% se uitau la d+ra de lumin, a lunei% care se prelinea pe
podea% -ntre o fereastr, a 2ar,cii /i u/,$
1romi9ete 2,nuia de ce 7enise la el C9e2risis s,-i strice somnul -n mie4
de noapte% dac-ar fi dormit$ <,nuia% dar t,cea -nc,p,0+nat$
C9e2risis se-aplec, din nou spre urec9ea 2,tr+nului8
L <icilis s, le fi spus romanilor de comoar,B
L Cine /tieB
L Eu a/a cred$
C9e2risis se ridic, -n picioare% dar nu plec,$ Se uita -n oc9ii 2,tr+nului
de parc-ar fi 7rut s,-i str,pun,$
L Mo/ule% d,-miC Te ro ca pe 4eiC
L CeB
L ?tii prea 2ine$ Hi-am mai cerut o dat,$ Mo/neaul t,cea$ 1,-mi
pentru /apte suflete$
L 1e ce 9ot,r,/ti tu pentru altulB
L Mo/ule% te ro$
C9e2risis se l,s, -n enunc9i /i-/i -mpreun, m+inile$
Lui 1romi9ete i-ar fi fost mai u/or s,-i dea acei lucru c+nd i-l ceruse
prima oar,$ Fiindc, -n forfota-nfr+nerii% c+nd nu se puteau alee apele%
c+nd totul era -n clocot% -n afara /i -n,untrul oamenilor% trecerea de la 7ia0,
la moarte% -ntr-o mul0ime care oricum p,rea sortit, pieirii% era mai fireasc,$
Acum% 7ia0a -nfr+n0ilor /i-a -n7in,torilor intrase pe drumul lini/tii%
m,car -n afara omului dac, nu /i-n sufletul lui$
L Fiule% /opti 1romi9ete cu 2l+nde0e p,rinteasc,% pentru cel
nemul0umit 7ia0a e temni0, rea$ 1ac, nu i42ute/ti s, ridici +ndul 7ie0ii -n
suflet mai presus de 7ia0a din afar,% 7ai /i-amar de tineA
!!G
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L Nu pot% mo/ule% n-am t,rie /i poate nep,sare c+t ar tre2ui pentru
asemenea 7ia0, care pe mine nu m, poate-n7,0a nimic$
L <a da8 s, te smere/ti$
L 1ac-a/ puteaA Mo/ule% sufletul meu nu se poate -n,l0a peste 4idurile
temni0ei% nu poate-nfr+ne nemul0umirea$
Mo/ul t,cea iar,$
C9e2risis -i puse-o m+n, pe enunc9i$
L Mo/ 1romi9ete% domnia-ta ai fost 7reodat, mul0umitB
L Numai c+nd am iu2it$
C9e2risis l,s, oc9ii-n p,m+ntC <,tr+nul 1romi9ete co2or- pleoapele%
pentru ca din comoara amintirilor% ad+nc -nropat,% s, nu 0+/neasc, nicio
sclipire -n afar,$
C9e2risis se ridic, -ncetinel% pri7i cu-am,r,ciune paturile suprapuse din
care pornea c+te-un sfor,it% c+te-un eam,t% c+te-un oftat din ad+ncul
sufletului$
St,tu -n picioare% a/tept+nd ca 2,tr+nul s, desc9id, oc9ii$
1romi9ete-i f,cu semn cu m+na$
C9e2risis se-ndoi p+n, la ura 2,tr+nului$
L M+ine -0i dau$ 1ar s, nu-i dai cui nu 7rea sau f,r, ca acela s, /tie$
C9e2risis l,s, capul -n .os /i-/i duse dreapta la inim,$
1in /irul de amintiri care trecuse pe su2t pleoapele lui 1romi9ete% una
st,ruia% de ne/ters /i de ne-nlocuit8 Amalusta pe patul de 4,cere de su2 nuc$
C+nd /tiuse c, n-a7ea s, mai poat, um2la% ea nu mai m+ncase% nu mai
7or2ise$ Nu aflase cale de-mp,care cu-nc9isoarea trupului neputincios$
C9e2risis nu afla cale de-mp,care cu-nc9isoarea sufletului% ale c,rui
aripi erau fr+nte$
Ce drept a7ea el% 1romi9ete% s,-l .udece /i s,-l a2at, de la o 9ot,r+reB
1eodat,% ca /i c+nd 7ia0a /i-ar fi pierdut toate tainele% i se p,ru c, i se ia o
p+cl, din fa0a oc9ilor8 -n0elese /i nu mai .udec,$
S
1in 4ori /i p+n,-n sear,% 4ilele mic/or+ndu-se% 2,r2a0ii -n putere erau
sco/i la p,dure sau la piatr,% d+ndu-li-se de la plecare 9ran, rece% pentru a
nu se mai pierde 7remea cu-mp,r0itul m+nc,rii de la ca4an$ 3ntr-una din
aceste 4ile de toamn, care f,,duia s, fie lun,% m,car dup, liliacul
-nflorit a doua oar,% cinci pri4onieri /i doi leionari din pa4, nu se mai
!&K
- "LEANA #ULPESCU -
-ntoarser, seara la num,r,toare$ P,durea /i 7alea r,sunar, de numele
romanilor% stria0i -ntruna de camara4ii lor 6 nedumeri0i mai -nt+i% apoi
lua0i de fiori pe /ira spin,rii% deoarece /tiau c, moale n-a7ea s, le fie$ 1e/i
-n sinea lor nu se sim0eau cu nimic 7ino7a0i de lipsa celor pe care-i striau
de 4or% a7eau s, fie aspru certa0i pentru neaten0ie% pu/i 6 -n cel mai fericit
ca4 6 la carcer,% dac, nu c9iar trimi/i -n linia--nt+i pe te-miri unde% dat
fiind c, r,scula0ii /i nemul0umi0ii nu se terminau niciodat, pe cuprinsul
marelui imperiu$
3i c,utar, cu tor0e p+n, c,tre diminea0,% -n lun /i-n lat% -n,l0+nd
luminile deasupra capului /i -ncerc+nd s, str,pun, din oc9i frun4i/ul
al2en al copacilor$ Nici urm, de cei /apte disp,ru0i$ Resemna0i% a doua 4i%
romanii raportar, -mp,ratului fua celor cinci pri4onieri /i dispari0ia celor
doi leionari de pa4,% despre care nu se putea spune dac, de 2un,7oie /i-n
2un,-n0eleere cu cei dint+i -/i luaser, 7alea sau -i -nso0iser, for0at$
Cercet+ndu-se cine erau cei /apte disp,ru0i% se 7,4use c, pri4onierii erau
tineri p+n, prin dou,4eci /i cinci de ani% f,r, familie-n r+ndul celor r,ma/i%
iar leionarii% tineri de-asemenea /i f,r, neamuri -n r+ndul armatelor din
1acia$
Pri4onierii fur, lua0i la-ntre2,ri mai cu 2inele% mai str+n/i cu u/a$
Oadarnic$
Nimeni nu /tia sau nu 7oia s, spun, nimic$
Printre pri4onieri% mul0i se 2ucurar, -n sinea lor de cura.ul oamenilor
fui0i /i-n acela/i timp -i in7idiau dac, n-a7eau s, fie prin/i$ ?i printre
romani erau mul0i care oftau cu nostalie dup, li2ertatea pe care camara4ii
lor de arme% sili0i sau de 2un,-7oie% a7eau s-o capete% sc,p+nd de ani rei
de lupte prin cele patru 4,ri ale lumii% -n ca4ul c+nd moartea i-ar fi ocolit%
cu-ndep,rtata perspecti7, ca% a.un/i 7eterani% s, se poat, sta2ili coloni prin
cine-/tie-ce 1acie$
C+0i7a 6 un rup restr+ns 6 din r+ndul dacilor erau re7olta0i /i
paraponisi0i pe fuari% cel mai re7oltat /i paraponisit fiind 1ruxilis% care
socotea fapta acelora ca pe ce7a-ndreptat -mpotri7a lui /i-a altor oameni
cumin0i care a/teptau potolirea lucrurilor /i clipa c+nd a7eau s, lucre4e
pentru romani% cei mai de/tep0i /i mai -n stare de fapte mari% de 7reme ce
erau st,p+nii lumii$ 1ac, fuarii ar fi fost prin/i% 1ruxilis cu m+na lui i-ar
fi omor+t% dup, ce mai -nt+i i-ar fi c9inuit cu-ncetul% ca s,-i piar, oricui
c9eful de fu,$ Se sim0i dator s, cear, s, fie-nf,0i/at 3mp,ratului% care-l
!&J
- SRUT PMNTUL ACESTA -
primi -n speran0a c, 1ruxilis a7ea s,-i de47,luie ce7a -n le,tur, cu
fuarii$
L 3n,l0ime% eu /i oamenii de 2ine i-am ucide cu m+na noastr, pe
r,uf,c,torii ,/tia$
L CareB -ntre2, 3mp,ratul cu o 7oce luu2r,$
L Cum careB FuariiA stri, 1ruxilis% dup, ce o 7reme r,mase cu ura
c,scat, /i cu u/a tremur+nd$
3mp,ratul -i f,cu semn s, treac, la locul lui$ 1ac, fua celor doi
leionari nu l-ar fi indispus din cale-afar,% 7or2ele astea i-ar fi st+rnit r+sul$
Era siur c, cei doi leionari o f,cuser,-n -n0eleere cu cei cinci daci8
sinuri nu s-ar fi-ncumetat ei s, ri/te% necunosc+nd drumurile$ C,l,re0i fur,
trimi/i a doua 4i -n c,utarea fuarilor$ 3mp,ratul /tia c, n-a7eau s, fie
prin/i% dar c,utatul nu tre2uia a2andonat% deoarece resemnarea prea
ra2nic,% -n asemenea ca4% ar fi f,cut /i pe al0ii din r+ndul pri4onierilor /i%
mai ra7% din r+ndul armatei romane% s,-/i caute li2ertatea$ Expedi0ia% de/i
inutil,% era necesar,$ Punerea pri4onierilor la reim de carcer, n-ar fi
folosit la nimic$ Ar fi-ncetinit doar ritmul muncii$ Sinura m,sur, eficient,
era triplarea pa4ei% -n special -n ceea ce-i pri7ea pe romani% care-a7eau s,
se spione4e /i s, se 2,nuiasc, /i mai mult unii pe al0ii$ Toat, pa4a din
momentul fuii fusese pedepsit,% a/a c, Ser7andus /i cei din centuria de
pedeaps, a7useser, de lucru$ 1acilor tre2uia s, li se dea o pild, pe care s-o
pomeneasc, neam de neamul lor$ 1oi daci a7eau s, pl,teasc, pentru ei$
Romanii -n7,0aser, c+te ce7a de la toate popoarele peste care se duseser,$
Nu putea fi inorat,% prin urmare% dreapta lee a oc9iului pentru oc9i% a
dintelui pentru dinte% care se str,duia s, 0in, cump,na drept,0ii prin p,r0ile
Asiei Minor$ 1up, cercet,ri preala2ile% doi tineri% copilandri aproape% fur,
ale/i pentru a isp,/i 7ina celor de-un neam cu ei$ Cercet,rile a7useser,
menirea de-a-ndrepta lo7itura acolo unde a7ea s, doar, mai r,u$ Printre-
n7in/i 6 tineri% oameni -n toat, firea /i unii 2,t+nd spre 2,tr+ne0e 6 cei mai
mul0i r,m,seser, sinuri pe lume$ Cei doi meni0i s, isp,/easc, tre2uiau s,
ai2, familie /i% dac, se putea% numeroas,% ca durerea s, nu se stin, o dat,
cu-nroparea mortului$ Iroa4a tre2uia s, intre ad+nc -n oasele oamenilor$
Unul dintre condamna0i era fiul cel mai mare al lui C9e2risis% cel,lalt 6 fiul
unui om de r+nd% pe nume 1aro$ Condamna0ii a7eau s, fie r,stini0i cu
capul -n .os% a/a cum -i pedepseau romanii pe r,47r,ti0i$
1e pe podium% din mi.locul castrului% -n pu0ine cu7inte% -mp,ratul
anun0ase condamnarea celor doi% -n scopuri disciplinare$
!&!
- "LEANA #ULPESCU -
1ac, leionarilor le p,rea r,u dup, doi ne7ino7a0i% n-a7eau dec+t s,-i
p,4easc, pe pri4onieri /i s, se p,4easc,-ntre ei$
L Spune-le str,inilor pe lim2a lor$ ?i mai spune c, mor0ii 7or fi
-nropa0i de armat,$ Nu 7reau s-aud l,l,ieli /i nici instrumente$
Tulnicul 1espei se multiplicase-n mintea 3mp,ratului$
(amenii ascultau cu capul -n p,m+nt$ 1oar cei doi tineri cu p,rul ca o
perie 6 c,ci li se-aplicase tunsoarea cuceritorilor 6 -l pri7eau drept -n fa0,
pe -mp,ratul -n7in,tor% care% ca /i 9istrionii c+nd -/i .ucau rolul% se uita la
toat, lumea /i la nimeni$ 1aro se i42i cu palma peste frunte$ Fiii% trei c+0i -i
mai r,m+neau% -n0epenir,% 9ol2+nd oc9ii% de parc, 7estea crunt, le-ar fi fost
adus, prin 7,4 /i nu prin au4$
C+nd doi leionari puser, m+na pe fiul lui C9e2risis% o femeie se smulse
din r+ndul femeilor /i d,du s, fu, spre podiumul imperial$ Un las
poruncitor de 2,r2at o opri8
L Femeie% nu te -n.osiA
Era lasul lui C9e2risis$ El se uit, mai -nt+i la cei patru feciori c+0i -i
mai r,m+neau% apoi% printre lacrimi% la cel pe care-l pierdea$
L :Femeie% nu te -n.osiA;% /opti traduc,torul$
Padrian% la un pas -n urma unc9iului s,u imperial% str+nea /i desf,cea
mereu pumnii$ Erau momente c+nd se +ndea c, nici c9iar ipotetica
domnie asupra lumii nu merita anumite spectacole%
Scaurianus fixa dep,rt,rile f,r, s, clipeasc,$ 3/i d,dea seama c, scena la
care-asista nu era de natur, s,-i u/ure4e e7entuala u7ernare a noii
pro7incii$ 1ar lui nu i se ceruse nici formal p,rerea cu pri7ire la
crucificarea celor doi daci% dup, cum% de altfel% nim,nui$
Patru leionari se-apropiar, de condamna0i$ 1oi -l apucar, de m+ini pe
feciorul lui C9e2risis% doi 6 pe feciorul lui 1aro$ Tinerii se scuturar, /i le
d,dur, m+inile la o parte$ Lu+nd-o cu un pas -naintea leionarilor% se-
ndreptar, spre locul unde-i a/teptau crucile$ Aici -i c,utar, din oc9i pe-ai
lor% spre a-/i lua r,mas 2un$ Se-nclinar, spre cele patru 4,ri%
-nenunc9ear,% s,rutar, p,m+ntul$ Se duser, apoi /i se-a/e4ar, fiecare pe
crucea lui% a/tept+nd s, fie lea0i /i -n,l0a0i$
C9e2risis% ne7asta /i copiii lor% 1aro /i fiii lui fur, dintr-un pas l+n, cei
doi tineri$ Ce le mai p,sa dac-a7eau s,-i omoare /i pe eiB 3mp,ratul f,cu
semn leionarilor s,-i lase-n pace$
Ne7asta lui C9e2risis -/i m+n+ia copilul pe fa0, /i-i /optea la urec9e8
L 1raul mamei% draul mameiC
!&&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
1aro -nenunc9ease l+n, 2,iatul lui /i-i spunea cu las potolit8
L Nu-0i fie team,% draul tateiA Trece /i asta$ Nu-0i fie team,A
Mo/ 1romi9ete se-apropie de condamna0i -n momentul c+nd le leau
picioarele$ Cu m+inile -/i f,cu loc -ntre C9e2risis /i ne7ast,-sa$
Se-apropie de feciorul lor /i-l m+n+ie pe fa0,$
F,cu doi pa/i apoi /i se afl, al,turi de feciorul lui 1aro$ 3l m+n+ie /i
pe-acela pe fa0,$
L Mere0i cu 2ine% copiii mei% /opti 2,tr+nul /i se retrase-un pas%
pri7ind c+nd pe unul din 2,ie0i% c+nd pe cel,lalt$
Ne7asta lui C9e2risis duse m+na la ur, /i-/i -n,2u/i un 0ip,t$ C9e2risis
o str+nse puternic de m+n, /i-i /opti /uierat8
L Taci% femeie% taciA
Lui 1aro i se puse-un nod -n +t$ 3/i duse-am+ndou, m+inile la piept /i%
dup, ce-/i recap,t, suflarea% spuse din nou8
L Nu-0i fie team, draul tatei% nu-0i fie team,% nu-0i fie team,C
#or2ele cureau una dup, alta f,r, oprire$
Ne7asta lui C9e2risis amu0ise$ Cu ura c,scat, /i cu suflarea oprit, se
uita la copilul ei r,stinit$
L S,-i spui 4eului despre noi% 2,iatul meu% s,-i spui cum am a.uns /i c,
a2ia a/tept,m s-a.unem la el% -ncepu C9e2risis s, spun, cu mare ra2, /i
cu 7oce tare$
Leionarii se uitar, la el% apoi unii la al0ii% d,dur, din umeri /i ridicar,
crucile$
Neamurile r,stini0ilor se-a/e4ar, pe .os -n .urul crucilor$ Nimeni nu
2,ase de seam, c+nd se dep,rtase mo/ 1romi9ete$
Pa4a era condus, de Ti2erius Claudius Maximus$ Maximus se uita
-ntruna la cei doi condamna0i 6 neclinti0i pe crucile lor% cu oc9ii desc9i/i
care 7edeau acum lumea r,sturnat,$ (c9ii lor desc9i/i nu clipeau deloc /i%
prin ce miracol nu se /tia% nu se 2ul2ucaser, cum se-nt+mpla cu oc9ii celor
crucifica0i cu capul -n .os$ Ei -i aminteau lui Maximus oc9ii desc9i/i ai
Reelui 2ar2ar% cu pri7irea lor neclintit,% c+nd el% Ti2erius Claudius
Maximus% -i t,iase capul /i m+na$
Ser7andus% -n pa4, /i el% se-apropie de Maximus8
L Ce-ar fi s,-i +dil cu suli0a s, ui0e ni0el% c, prea tac ca pe/tele-n
2alt,% prea fac pe ro4a7ii$
L Treci la locul t,u /i s, nu te mai aud$
!&'
- "LEANA #ULPESCU -
Maximus -/i -n,l0, iar, oc9ii spre r,stini0i$ A7eau fe0ele palide% ura-
ntredesc9is,% co/ul pieptului nemi/cat$ Maximus ciuli urec9ea$ Nu 7oia s,
se-apropie de cruci% pentru a nu st+rni curio4itatea celorlal0i oameni din
pa4,$ Nu se-au4ea niciun eam,t% niciun /uierat% nici m,car un suspin din
cele dou, uri -ntredesc9ise$ Maximus se i42i cu palma peste frunte$ Se
pref,cu numaidec+t c,-/i /tere sudoarea /i c,-/i duce m+na la urec9ea
dreapt,$
Ser7andus se-apuc, s, .oace 4aruri cu un leionar% -n timp ce al0i doi
camara4i le luar, locul% cu suli0a la picior% ata oric+nd de atac$
1up, ora pr+n4ului% Asta se-apropie de neamurile r,stini0ilor$ Pe .os%
nemi/ca0i% cu oc9ii a0inti0i spre cruci% la-nceput oamenii nici n-o 7,4ur,$
Se-a/e4, /i ea pe .os$ Pe-un /terar -n7r+stat cu fire ro/ii -ntinse picul ei de
m+ncare primit la pr+n4$ Al,turi puse o plosc,$ L,s, o m+n, u/oar, pe
2ra0ul femeii lui C9e2risis$ Fiecare dintre cei aduna0i -ntinse m+na dreapt,
/i% cu trei deete% apuc, un pic de m+ncare /i-o duse la ur,$ Se /terser, cu
palma la ur,% apoi -/i trecur, unul altuia plosca$
1up, ce ultimul care 2,u puse plosca .os% 4iser, to0i -ntr-un las8
L S, fie primit$
Asta adun, /er7etul% lu, plosca /i% f,r, un cu7+nt% plec,$
Ser7andus% care-o oc9ise% -i arunc, o pri7ire neru/inat,$ Fata% mer+nd
cu oc9ii-n .os% n-a7ea cum s-o 7ad,$
L Ei% m+ndro% altce7a n-ai de datB c, poate ne-am -nfrupta /i noi$
L IuraA se r,sti Maximus% /i-i arunc, lui Ser7andus o pri7ire aspr,$
L "a s,-i -n0ep,m noi pe-,/tia doi% ca s, moar, mai repede% c, n-om sta
aici p+n, poim+ine% sc9im2, Ser7andus 7or2a% pentru a-i ar,ta
decurionului c, era plin de ini0iati7e-n folosul tuturor celor din pa4,% dintre
care% de fapt% numai doi% pe r+nd% p,4eau cu suli0a-n m+n,% ceilal0i
7,4+ndu-/i fiecare de c+te o trea2, m,runt,$
3nainte ca Maximus s,-l poat, opri% Ser7andus% -n,l0+ndu-se pe 7+rfuri%
-nfipse suli0a-n coastele unui r,stinit$ Trase arma% o trecu prin iar2, /i
-n,l0, spre crucifica0i o pri7ire 2,nuitoare$ 1up, un timp se-apropie de
Maximus$
L Ascult,% din ,sta nu cure pic de s+ne$
L Ei /iB rosti nep,s,tor decurionul$
L M, duce +ndul c, erau mor0i -nainte de-a fi crucile -n,l0ate$ Tre2uie
s, spunem mai sus$ Nu e-n reul,$
L Un cu7+nt dac, sufli cui7a s, /tii c, 2a suli0a-n tine$
!&*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L Ce% te-ai -nc+rduit cu ,/tiaB 4ise destul de moale Ser7andus$
L Nu m-am -nc+rduit cu nimeni% Tre2uia s, moar, doi de la ei pentru
fui0ii de la noi$ Au murit$ Ce mai 7remBA
L 1ar tre2uia s, moar,-n c9inuri$
L Te-ar fi f,cut mai fericit dac, mureau -n c9inuriB
La aceste cu7inte% Maximus se uit, cu dispre0 -n oc9ii lui Ser7andus$
L 1ac-o lu,m a/aC Cine le-o fi dat otra7aB -ntre2, Ser7andus pe-un
ton confiden0ial$
L Cine le-a dat-o 0i-ar putea-o da /i 0ie% mi-ar putea-o da /i mie% se
+ndi Maximus s,-l sperie pe Ser7andus$
L P,i% dac, sunt mor0i s,-i d,m .os de pe lemnele-alea$
L 3n0eap,-l /i pe cel,lalt -n coaste /i pe urm, stai la locul t,u /i-
a/teapt, s-apun, soarele$ ?i nu care cum7a s, sufli$
Ultimele cu7inte Maximus le rosti amenin0,tor$ <,ase de seam, c, cei
de teapa lui Ser7andus nu /tiau de 7or2, 2un, /i de omenie$ Maximus oft,$
3ntre 4iua c+nd t,iase% intrepid /i 7oios% capul /i m+na Reelui dac -nfr+nt
/i 4iua r,stinirii celor doi ne7ino7a0i% la care se uita acum cu oc9i a2sen0i%
i se p,rea c, trecuser, secole$ 3ndoiala cu pri7ire la pre0ul omului /i-al
faptelor sale -ncepea s, pun, st,p+nire pe sufletul lui Maximus%
pecetluindu-i +ndurile /i c9ipul cu siiliul unei nelini/ti pe care p+n, de
cur+nd nici n-o 2,nuise$ 1in dreapt, /i de nestr,mutat cum fusese p+n,
mai ieri% lumea prindea s, se-ncline$ Maximus sim0ea c, nu era departe
clipa c+nd a7ea s-o 7ad, r,sturnat,% cum o 7edeau acum cei doi r,stini0i$
:Nemernicul /i im2ecilul ,sta de 2,t,u/ a7ea ne7oie s,-i 7ad, pe
nenoroci0ii ,/tia suferind$ Nu e destul c, /i-au pierdut 7ia0a% o 7ia0, din
care n-au a7ut timp s,-n0elea, nimic$ Mul0umescu-7,% 4ei% c, n-am t,iat
dec+t capul /i m+na unui mort$ M,-ntre2 la ce-or folosi% oare% toate asteaB;$
1up, apus% crucile fur, co2or+te% mor0ii -nropa0i -n roap, s,pat, de-ai
lor$ Familiile -/i de4lear, fiecare mortul de pe cruce /i-l s,rutar,$ M+inile-
n0epenite fur, cu reu adunate pe piept% iar cele dou, perec9i de oc9i% unii
6 7er4ui% de iar2, necoapt,% al0ii 6 c,prui% cu pete mici aurii% nu 7oir, s, se-
nc9id,$
Ne7asta lui C9e2risis se aplec, /i se uit, de-aproape -n oc9ii celor doi
mor0i$ " se p,rea c, d+n/ii a7eau s,-i de4lee taine pe care mintea ei nu el
putea -n0elee$
Se-ndrept, /i se uit, cu-o pri7ire umil, -n .ur$ Fa0a i se lumin, de-un
4+m2et$
!&@
- "LEANA #ULPESCU -
L 1raii mamei% ce frumo/i sunte0i /i ce drep0iA
I+ndul ei -i -nfr,0ise pe copilandrii -nfr,0i0i de soart,$
S
1up, aceast,-nt+mplare% oamenii munceau ca /i-nainte% doar c, erau tot
mai t,cu0i /i tot mai posaci% cu urmele unei mari nelini/ti care din suflet lua
drumul trupului /i se i7ea -n c+te o 2ra4d, ad+ncit,-ntre spr+ncene% la
col0urile urii% la coada oc9ilor pri7ind mereu mic/ora0i% ca-ntr-o ne-
ntrerupt, p+nd, la 7estirile sor0ii$
3n castru era forfot, ca de-a/e4are dup, un drum lun sau ca de plecare
la drum lun$ Se pre,teau 2uc,t,riile de campanie$ Se lipeau petice pe
p+ntecele ca4anelor% se-nlocuiau c,r,mi4ile sparte sau prea su20iate de foc$
Se-ndreptau polonicele% se controlau linurile% talerele% plo/tile$
F,r, s, se 7or2easc,-ntre ei% ascult+nd doar de-un -ndemn din ad+nc%
dacii -/i adunau /i-/i rostuiau fiecare pu0inele lucruri care-i -nso0iser,-n
timpul pr,p,dului /i dup,% ori pe care le-aonisiser,-n 7remea din urm,$
3ntr-o 7ia0, -n care pierduser, tot% fiece nimic do2+ndea o mare-
nsemn,tate$ ( o2ial, de l+n, pentru ocrotit m,car un picior -n iarna care
a7ea s, 7in,% un petic de 2lan, de oaie c+t palma pentru ocrotit o m+n,% o
4drean0, de pus su2 capul ostenit c,p,tau o-nsemn,tate pe care% p+n, nu de
mult% n-o a7useser, pr,.ini de p,m+nt% case-ndestulate% podoa2e% cire4i de
7ite% cline de mun0i -mp,duri0i% st+ne de oi% 7aluri de l+n, ie/ind de su2
teascurile de la piu,$ Lumea se r,sturnase$ 1up, un trai de oameni a/e4a0i
/i c9i7ernisi0i% dacii descopereau c, 7ia0a putea s,-nsemne doar o r,suflare%
o perec9e de m+ini /i +ndul% a7ere de net,,duit /i de nestr,mutat$
1escopereau c,% pentru unii% 7ia0a putea s,-nsemne una% pentru al0ii 6 alta$
1escopereau c, a4i puteai fi st,p+n pe 7ia0a ta% at+t c+t -n,duie soarta%
m+ine 6 la un st,p+n% unealt, lucr+nd la parte cu soarta$
S
3ntr-o 4i frumoas,% copiii fur, trimi/i cu Asta% cu Maister /i cu /ase
leionari -n p,dure% dup, ciuperci /i dup, 7reascuri$ Asta -/i f,cuse drum
spre-un loc um2ros% unde cre/tea mu/c9iul mai des$ Se-aplec, /i m,tur,
cu-o ramur, frun4ele moarte% rupse frun4ele uscate ale florilor pe care le-
nfipsese cu un timp -n urm, pe roapa lui Lupei$ 1e c+te ori putea% Asta
!&D
- SRUT PMNTUL ACESTA -
7enea -n locul acela um2ros /i st,tea c+t -i -n,duiau tre2urile% care nu se
mai sf+r/eau /i de la care n-o l,sa inima s, se-a2at,$ Copiii tre2uiau
9r,ni0i% sp,la0i% mul0i dintre ei fiind mici /i nea.utora0i$ 1e c+te ori 7enea -n
p,dure la roapa lui Lupei 6 sinurele ei clipe de r,a4 6 -/i d,dea seama
c, ea nu mai a7ea nimic pe lume$ Se uita mereu la ne7asta lui Porsilo$ 1e
c+te ori aceasta se-ntorcea de la morm+ntul feciorului dus% Asta se-ntre2a
dac, ne7asta lui Porsilo era -n toate min0ile% dac, r,m,sese-n toate min0ile$
Faptele ei 6 muncea f,r, oprire 6 2l+nde0ea fa0, de oameni% f,r, cu7inte%
erau cu toatele ale omului -n toate min0ile% iar senin,tatea ei% senin,tatea
omului care /i-a-mplinit menirea pe p,m+nt /i% poate% senin,tatea unora cu
mintea r,t,cit, -ntr-o lume numai a lor$ Asta se +ndea c, poate so0ia lui
Porsilo nu fusese prea 7or2,rea0, nici "nainte% Acum r,spundea la tot ce o-
ntre2ai cu :da; sau :nu;% pri7indu-te-n oc9i cu 2l+nde0e$ Se 7ede c,
ne7asta lui Porsilo% ca /i ea% Asta% socotea c, nu mai a7ea ce s,-/i spun, cu
oamenii$ C+nd Maister 7enea s,-i -n7e0e pe copii% Asta st,tea% la fel ca la-
nceput% ascuns, /i-asculta cu luare-aminte tot ce le spunea d+nsul$ Citea o
dat, cu copiii% ei 6 cu las tare% to0i deodat,% ea 6 desc9i4+nd ura% mi/c+nd
2u4ele /i doar rareori /optind c+te un sunet$ P+n, la moartea lui Lupei%
Maister fie n-o 7,4use cum st,tea tupilat, -n spatele /colarilor% fie se
f,cuse c, n-o 7ede$ 3ntr-o 4i% dup, aceea% se-apropiase de ea /i% f,r, niciun
cu7+nt% -i pusese-n m+n, o t,2li0, /i-un stil$ Asta d,duse din cap a
mul0umire% iar el d,duse din umeri -n semn c, n-a7ea de ce s,-i
mul0umeasc,$ La terminarea lec0iei% -n timp ce pric9indeii se 42enuiau /i
0ipau ca sc,pa0i din cu/c,% Maister se-apropia de locul Astei /i% ca din
-nt+mplare% -i l,sa pe 2r+ul de piatr, al casei c+te o frun4, de 2rustur sau
c+te o c+rp, curat, -n care era -n7elit ce7a de m+ncare$ 1in oc9i -i ar,ta
Astei locul unde l,sase m,runta lui danie$ Fata o lua% tot ca din -nt+mplare%
/i o-mp,r0ea pe furi/ cu doi-trei copii% de fiecare dat, al0ii% iar c+nd era prea
-nfometat,% o m+nca sinur,% tot pe furi/% mustr+ndu-se mereu de l,comie$
S
Uneori% c+nd Maister era mai luat cu-ale cititului sau cu scrisul% Asta
se uita la el cu fereal,% pe su2 ene$ Lun% de/irat% cu o fa0, ascu0it,% -n care
pome0ii parc, st,teau s, spar, pielea smead,5 cu o frunte -nalt,% 2oltindu-
se peste spr+ncenele stufoase% castanii ca /i p,rul 0epos =care% de/i tuns
scurt% f,cea c+rlion0i m,run0i% mai ales -n cre/tet /i pe l+n, urec9ile%
!&E
- "LEANA #ULPESCU -
altminteri% micu0e>5 cu oc9i neri% ce se mic/orau c+nd r+dea =-nc+t nu /tiai
s, spui de la-nceput dac, r+de sau dac, pl+ne>% oc9i a c,ror pri7ire p,rea
s, pluteasc, peste lume5 cu 2u4e% care% la orice 7or2, rostit,% se r,sfr+neau
ca dup, o mare str,danie% de47elind ni/te din0i u/or -nc,leca0i5 cu nodul
+tului -mpun+nd ca osul pieptului la p,s,rile sla2e% Maister st+rnea
mila% precum un pui c,4ut din cui2 -nainte de-a fi -n7,0at s, 42oare$ ?i la
romani era ca la toate neamurile8 oameni cumsecade /i oameni r,i$ Ea
socotea c, -ntre Maister /i Ser7andus 6 a c,rui simpl, 7edere o umplea de
sc+r2, /i-i f,cea inima s, 2at, de spaim, 6 era deose2ire ca -ntre lup /i
oaie$ Cel pu0in% de c+nd .upuise c+inii 6 c+t, 7eselie pe d+nsul /i ce r+n.ete-
i sc9imonoseau fa0aA 6 c9iar de l-ar fi 7,4ut 47+rcolindu-se de durere sau
mort -n drum% ea nu s-ar fi aplecat m,car s, se uite la tic,losA 3nainte de
7enirea romanilor% sufletul Astei fusese cufundat -ntr-un fel de amor0eal,$
Pe cei 2,nui0i a-i fi f,cut r,u -i ocolea /i-i scosese de la inim, de parc, li s-
ar fi /ters urma din lume$ 1e c+nd -l 7,4use pe Ser7andus scotocind
2,r2a0i% femei% copii% lu+ndu-le nimicuri% su2 cu7+nt c, nu e-n,duit de
reulament 6 care-anume% nimeni nu /tiaA 6 de fapt% reulamentul 2unului
s,u plac% -n temeiul c,ruia le confisca ni/te 2iete fleacuri numai pentru a-/i
ar,ta puterea% de c+nd% f,r, s, fi-n0eles cu7intele% -i au4ise lasul care suna
a 2at.ocur,% Asta sim0ea o-ncr+ncenare -n tot trupul /i-n tot sufletul$ Era
siur, c,% de c+te ori trecea o femeie pe l+n, el% Ser7andus o spurca%
rostind 7or2e neru/inate$ Era de-a.uns s,-i 7e4i pe mo/ 1romi9ete% pe
C9e2risis /i pe Porsilo cum l,sau capetele-n .os la au4ul acelor cu7inte% pe
care ei le-n0eleeau% ca s,-0i fi dat seama cam ce m,sc,ri puteau -nsemnaA
F,r, s,-i fi spus nimeni /i f,r, ca ea s, caute s, afle% era siur, c, pe Lupei
numai lep,d,tura -l scosese din cotlonul unde st,tea pitit c+nd era plecat,
st,p+na sau c+nd tre2,luia$ Ascunsese-ntr-un un9er dosnic% -n podul casei
care-ad,postea copiii% traista-n care-l purtase pe Lupei mic8 nu putea s, se
uite la ea f,r, s-o podideasc, pl+nsul /i f,r, s-o-nece suspinele$ C+nd -/i
aducea aminte de Lupei c,0elu/% i se-nseninau oc9ii5 -ndat, ce /i-l amintea
-n mormanul de c+ini suruma0i% /i-ar fi dat 7ia0a numai s, scape de
7edenia-nro4itoare$ I+ndurile ei de r,42unare pe 9in9er nu ur4eau un
plan$ A7+nd credin0,-n t,ria +ndului% mai ales c+nd pornea din mai multe
p,r0i -ndreptat spre-aceea/i 0int, 6 iar pe Ser7andus cu siuran0,% nu putea
fi om care s, nu-l fi 2lestemat m,car o dat,A 6 Asta -i menea a r,u%
c9em+nd -n a.utor puterile cele ne7,4ute% pentru pedepsirea netre2nicei
lep,d,turi$
!&G
- SRUT PMNTUL ACESTA -
S
Acum se afla al,turi de roapa c,0elului% f,ptura cea mai dra, /i mai
credincioas, din c+te-a7usese parte-n 7ia0,% dar sufletul ei nu-/i ,sea nici
lini/te nici stare ca alte da0i$ Ce7a tul2ure din ad+ncul fiin0ei% ce7a pe care
nu /i-l putea l,muri% o tot f,cea s, ofte4e /i s,-/i apese co/ul pieptului%
unde i se punea mereu un nod$ Oiua era frumoas, /i senin,$ Aerul tremura
-n lumina potolit, a soarelui$ :1eea2a e frumos afar,C Lupei% Lupei% de
unde s, /tii tu ce reu e pe lumea asta% unde-am r,masBC;$ Se duse iar,
-ntre copii% /i se-apuc, s, caute ciuperci$ 1in c+nd -n c+nd% se-ndrepta din
/ale /i ofta ad+nc$ Maister% care se-apleca numai dup, 7reascuri% fiindc,
d+nsul nu deose2ea ciupercile 2une de cele-otr,7itoare% p,rea s, fi 9icit
c,-n acea 4i fata nu era-n apele ei$ 1e o2icei% Asta nu-/i f,cea sim0it,
pre4en0a dec+t prin locul pe care-l ocupa -n spa0iu$ Nu 7or2ea% um2la ca
um2rele% iar -n m+inile ei lucrurile nu sunau% de parc-ar fi fost de p+sl,$
Maister% c,ruia i se pusese un fel de nod -n +t% se ridica mereu /i-/i
-ndrepta trupul de/irat% ca /i cum ar fi tras o funie dintr-o desa,5 /i% f,r, s,
7rea% se tre4ea oft+nd ad+nc% de parc, nu i-ar fi a.uns aerul$
Copiii t,ceau8 cei mai m,ri/ori 6 aten0i la ciuperci% pe care le-aduna
fiecare-n c+te o r,m,.oar,% ca apoi Asta s, se mai uite o dat, la ele5 cei
mici 6 lu+ndu-se la-ntrecere% care s, str+n, mai multe 7reascuri$ 1oar la
un moment dat% t,cerea plin, de fo/net de frun4e fu sf+/iat, de-un 0ip,t de
copil$ Unul dintre cei micu0i nimerise-n ur4ici$ 3n timp ce fata-i sufla peste
m+nu0ele 2ro2onate /i ro/ii% 2,ie0elul 2,tea m,runt p,m+ntul cu picioarele$
Uit+ndu-se cu oc9ii mari /i ciulind urec9ea s, nu le scape 7reo mi/care ori
7reun sunet% copiii ceilal0i se str+nser, -n .urul lor% roat,$ 3ncetul cu-ncetul%
pl+nsetul micu0ului se domoli /i fr,m+ntatul p,m+ntului se r,ri$ Cu +ndul
tul2ure /i dus aiurea% se sili s,-i 4+m2easc, 2,ie0elului /i% 7,4+nd c, s-a
potolit% -i puse-o m+n, peste alta% iar ea se ridic,-n picioare$ Copilul i se
lipi cu fruntea de catrin0e$ 3l m+n+ie pe cre/tet /i se dep,rt,$ 1e c+te
catrin0e str,ine nu /i-o fi re4emat /i ea capul% c,ut+nd mil, /i ocrotire% c+nd
o fi fost mic,B Se duse c+t mai departe putu% ca s, n-o 7ad, nimeni
pl+n+nd$ Nelini/tea n-o p,r,sea$ Copiii st,teau alinia0i% cu 2occelu0ele -n
m+n,% ata de-ntors acas,$ Cam -ntr-o or, apunea soarele /i% cur+nd dup,-
aceea% se l,sa -ntunericul$ Asta% cu dou, strai0e mari pe 2ra0e% merea -n
urma con7oiului% cu pri7irea-n p,m+nt% ca de o2icei$ 1e/i n-o 7,4use
!'K
- "LEANA #ULPESCU -
niciodat, um2l+nd altfel% Maister sim0ea c, se petrece un lucru neo2i/nuit
cu fata$ R,mase /i el -n urma con7oiului$
Se-apropie /i o-ntre2, -n /oapt,8
L Ce e cu tineB
Fata p,/ea mai departe% cu fruntea-n p,m+nt$ Maister se +ndi c,%
poate% nu pricepuse-ntre2area% de/i% -n ta2,ra de pri4onieri% nu mai era
2ar2ar s, nu-n0elea, 7or2e-at+t de simple$ Poate c, ea% totu/i% nu era -n
stare% drept care% -i puse m+na pe 2ra0$ "ar c+nd Asta ridic, oc9ii% romanul
cl,tin, din cap -n dreapta /i -n st+na% /i-/i -n,l0, m+inile-n sus% cu palmele
desc9ise% ca ni/te semne de-ntre2are f,r, ec9i7oc$ Fata d,du din cap /i-
nc9ise oc9ii% l,s+nd 2,r2ia-n piept$ Semnul 7oia s, spun, 6 cel pu0in a/a-
n0elese Maister 6 c, nu mai era nimic de f,cut$ 1e unde 7enea fata asta /i
ce era cu ea% Maister n-a7ea cum s, afle f,r, s,-ntre2e% iar pre4entului -i
era martor$ 3n7insul% oric+t de pu0ine idei ar fi a7ut despre li2ertate% nu se
putea% la un moment dat% s, nu-/i simt, condi0ia de-n7ins$ Cu toate c,
pre4entul .ustifica pe deplin am,r,ciunea fetei% /i nu doar pe-a ei% trecutul
p,rea s, nu fie str,in de prea-plinul st,rii aceleia$ Fata at+t de t,cut, /i de
stin9er, -i topea sufletul de mil,$ Mer+nd al,turi de ea% Maister o pri7ea
din c+nd -n c+nd cu coada oc9iului$ Cu strai0ele mari c+t toate 4ilele pe
2ra0e% potri7indu-le din c+nd -n c+nd ca s, se cump,neasc,% Asta sem,na
cu m,,ru/ii din Sicilia lui natal,% care mereau cu-aceea/i pruden0, /i
pri7eau cu-aceea/i resemnare ca /i fata$ 1ac, nu s-ar fi temut c, 7reunul
dintre leionarii din pa4, l-ar p+r- c, :pacti4a cu du/manul;% i-ar fi luat
Astei cele dou, 2occele cu ciuperci$ Reulamentul pre7edea ca-n7in/ii s,
nu fie a.uta0i de trupe% ci l,sa0i s,-/i -ndeplineasc, sinuri cantitatea de
munc, prescris,$ Ca /i c+nd trupele a2ia ar fi a/teptat s,-i a.ute pe-n7in/iA
R,42oiul se terminase prea de cur+nd ca umilin0a imediat, /i f,0i/, s, fie-
nlocuit, cu forme ce7a mai su2tile de rela0ii -ntre -n7in,tori /i-n7in/i%
forme care s,-n,duie r,spasuri de ilu4ie a independen0ei /i-a-nfr,0irii$
Maister a7ea oroare s, fie scos din anonimat% c9iar /i pentru a i se-aduce
eloii$ (2scuritatea condi0iei lui sociale% departe de-a-l nemul0umi% i se
p,rea accepta2il,% mai mult dec+t altele% .induite /i in7idiate$
S
Cu un pas domol% -n 4um4et de +4e-ostenite care se-ntorc acas,%
a.unser, cu to0ii-n ta2,r,$ Pentru primul ceas al -nser,rii /i pentru 7remea
!'J
- SRUT PMNTUL ACESTA -
cald, de-afar,% lini/tea din a/e4are era nefireasc,$ 1espa% care-i a/tepta
totdeauna-n poart,% cu m+na strea/in, la oc9i% p+n, 7edea to0i copiii
2ulucindu-se c,tre ea s,-i po7esteasc, ce 7,4user, /i ce f,cuser,% pe unde-
/i petrecuser, 4iua% 1espa lipsea$ Nu era 0ipenie de om pe-afar,% nu ardea
niciun foc% nici m,car un opai0 /i de nic,ieri nu 7enea miros de m+ncare$
Asta r,mase nemi/cat, -n mi.locul cur0ii$ Uitase /i s, pun, .os strai0ele cu
ciuperci$ Nedumeri0i% copiii r,maser, /i ei pe loc% fiecare cu 2occeaua pe
m+n,$ Asta nu se 9ot,ra s, strie$ " se p,rea c, nimerise -ntr-un loc
necunoscut% iar -ntr-un loc necunoscut tre2uia s,-0i 7este/ti -ntr-un fel
7enirea ca s, afli unde-ai a.uns /i cu cine-a7eai s, ai de-a face$ Astei -i
7enea pe 4i ce trecea mai reu s, 7or2easc,$ Uneori i se p,rea c, nici nu
mai putea 7or2i% c9iar dac-ar fi 7rut$ P+n, la urm,% -nfrico/at de-at+ta
lini/te% un copil -ncepu s, c9eme% la-nceput cu las tremurat% apoi din ce -n
ce mai tare /i mai speriat$
L Mam, 1espa% mam, 1espaaaA
Stria f,r, oprire% dar r,spuns nu 7enea de nic,ieri$
3ntr-un t+r4iu% din spatele casei -n care locuiau copiii orfani% se i7ir,
dou, um2re8 1romi9ete /i ne7asta lui Porsilo$ Am+ndoi se uitar,-n oc9ii
Astei /i-apoi co2or+r, pleoapele$ Asta pricepu c, cei cu care-mp,r0ise 7ia0a
de dup, pr,p,d nu mai erau$ L,s, strai0ele .os /i se-a/e4, l+n, ele$ 3/i
trase cu7iincios catrin0a /i c,ma/a p+n, peste opinci% se-apuc, de enunc9i
cu am+ndou, m+inile /i-/i culc, fruntea peste ei$ Nu cre4use c, lumea se
putea scufunda a doua oar,$
L Au fost du/i 2,r2a0i mul0i% femei mai pu0ine /i nu ale lor% /opti mo/
1romi9ete$ Pre0 de cinci leiuni% mi-a suflat /i mie care7a$ Au r,mas mai
ales femei /i copii$
Asta ridic, spre 2,tr+n capul /i-l -ntre2, din oc9i -ncotro-i -ndreptase$
Ce-nsemna :pre0 de cinci leiuni; ea nu /tia /i nu-i p,sa deloc s, afle$
L Spre Mia4,4i$
1inspre p,dure se-au4ea urlet$ 1e c+ine% de lup% cui s,-i mai peseB
L Nana 1espaB rosti Asta tremurat% dup, ce-n9i0i de mai multe ori -n
sec$
L 1us,$
Asta-/i l,s, iar capul pe enunc9i$
Copiii% de o2icei ,l,io/i% mai ales la-ntors la ceea ce le era tuturor
cas,% st,teau acum nemi/ca0i /i mu0i% 2,nuind c, oamenii mari 7or2eau
lucruri -nsemnate /i care nu erau de 2ine$
!'!
- "LEANA #ULPESCU -
Panesia% pe care toat, lumea 6 c9iar /i cei care nu-i cunoscuser,
2,r2atul 6 o numeau :ne7asta lui Porsilo;% se-apropie de Asta$ Mai -nt+i
se-aplec, asupr,-i cu m+inile desf,cute-n aer% ne-ndr,4nind s-o atin,$ 3/i
d,dea seama c, o nenorocire po7estit, era mai -nfrico/,toare dec+t aceea/i
nenorocire tr,it,$ P+n, la urm,% cu team,% -/i l,s, am+ndou, m+inile peste
cre/tetul Astei% ca dou, p,s,ri ostenite /i speriate$ Cu-am+ndou, 2ra0ele%
fata cuprinse picioarele Panesiei /i-/i lipi fa0a de catrin0a ei$ Se desprinse
de femeie% se uit, lun -n oc9ii ei /i porni cu pas de c+ine 2,tut spre cas,$
Aprinse-n 7atr, un foc de 7reascuri care p+r+iau% scoteau ploaie de sc+ntei
/i-mpr,/tiau miros de r,/in,$ Peste pirostrii puse un 7as mare de lut cu
dou, toarte$ Cu o linur, lun, mestec, -n seul topit de cu 4iu, /i% c+nd
-ncepu s, sf+r+ie% r,sturn, peste el o le,tur, de ciuperci$ Copiii% t,cu0i ca
niciodat,% se re4emaser, de pere0i /i% cu oc9ii lipi0i de oala mare de p,m+nt
/i de coada linurii% -n9i0eau -n sec$ Unii mai mici se l,saser, moale pe
pardoseal, /i% 2irui0i de o2oseala 4ilei petrecute su2 cer desc9is /i toropi0i
de c,ldura frumos mirositoare% adormiser,$ 1up, ce% s,tui -n sf+r/it dar cu
inima rea% copiii dormeau -n paturile lor% Asta ie/i -n orad,$ Se uit, -n
toate p,r0ile$ Parc, pierise orice suflare de primpre.ur$ Ridic, oc9ii spre
stele$ Carul Mare% Carul Mic% Luceaf,rul /i Luna plin,$ Senin% senin /i
lini/te s-o tai -n felii$ Al,turi de nana 1espa% 7ia0a intrase pe-un f,a/% a7ea
un rost% iar ea% Asta% un om pe lume$ 1e la 1espa tr,sese un -n7,0,m+nt8 /i
omul sinur -/i a7ea rostul pe p,m+nt% ca tot ce n,scocise firea$ 1in cele
7,4ute p+n-atunci% Asta -n0elesese c, 7ia0a se putea r,sturna ca un car prea
-nc,rcat8 -i era destul s, se-mpiedice de-un 2olo7an$ Pricepuse c, 7ia0a-
ndestulat, de la 2uc,t,ria domneasc, luase sf+r/it /i% ca omul care n-
a7usese nimic al lui% se-mp,case cu pau2a% dar +ndul ei nu mai
cuprindea /i r,sturnarea unei 7ie0i -n care% socotise ea% nu mai era ce 0i se
lua$ Plecarea 1espei -nsemna r,sturnarea cea mai nea/teptat, /i de-aceea
cea mai dureroas, din 7ia0a Astei$ Ca /i moartea lui Lupei$
( duruse plecarea lui Seuris% fiul lui <icilis% dar se-a/teptase ca-ntr-o
4i fiul primului-sfetnic domnesc s, se desfac, de ea$ Nu se-au4ise de
slu.nice care s, fi m+ncat la masa Reelui$
Ieneralul de la Roma% care-o 2,ase-n seam, ca pe-un om% se dusese /i
el% dar Asta /tia c,% -ntr-o 2un, 4i% -ntr-un fel sau -ntr-altul% /i-acela% dac, ar
fi tr,it% /i-ar fi 7,4ut sinur de 7ia0a lui% -n lumea lui$
Lupei /i 1espa f,ceau parte din 7ia0a celor de-o seam, cu ea$ Pe ei n-ar
fi tre2uit s,-i piard,$ 1rumul lor -mpreun, ar fi tre2uit s, fi fost mult% mult
!'&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
mai lun$ Asta se sim0ea nimicit, su2 ap,sarea unei 7ie0i din care nu mai
-n0eleea nimic$ :1ac-a/ 7or2i% ar fi poate mai u/or$ A/ mai aflaC Ce-a/
mai aflaB Ce e de aflatB;$
Mo/ 1romi9ete% -nalt /i drept% 7enea cu pas -ncet /i ostenit dinspre
poart,% unde sc9im2ase c+te7a cu7inte cu leionarul de ard,% dup, ce mai
-nt+i -i aprinsese un foc de 7reascuri$ Acum -/i punea iasca% amnarul /i
cremenea% a7erea s,racului% la cin,toare$ C+nd a.unse l+n, Asta% se uit,
roat, -mpre.ur$ C,uta ce7a pe care s, se-a/e4e$ Scaunele scunde% cu trei
picioare% pe care st,teau copiii c+nd -i -n7,0a Maister% erau r+nduite unul
peste altul -ntr-un /opron din spatele casei$ Mo/ 1romi9ete o lu, pe Asta
de m+n, /i merser, s, /ad, pe-un trunc9i de copac% cine-/tie-de-c+nd
r,mas al,turi de ard% locul de .oac, al copiilor8 :calul; lor% c,l,rit de mai
mul0i% m+nat cu c,lc+iele-n coaste% cu 4,2ala str+ns, /i cu c+te-un :diii; de
r,suna 7alea$
L #,d c, nici tu n-ai somn% copila mea$
Asta se-apucase cu m+inile de enunc9i /i st,tea uit+ndu-se-n ol$
L 1up, ce-a0i plecat 7oi -n p,dure% toat, lumea a fost scoas, afar,%
2,r2a0ii din 2ar,ci% femeile /i copiii de prin case$ Num,ra0i /i-apoi
desp,r0i0i$ Se-au4ea tot timpul comanda8 :la dreapta% pe loc% la dreapta% pe
loc;$ i care-au trecut la dreapta au fost trimi/i s,-/i str+n, lucrurile$ ?i
oamenii /i-au str+ns care-n saci% care-n 2occele% fiecare ce a7ea /i ce cu
+ndul nu +nde/ti$ Pirostrii /i oal, 7edeai la to0i$ 3n frunte au pornit-o
str,inii cu carele /i cu ca4anele de ,tit$ <,r2a0ii no/tri 7eneau dup, ei%
femeile /i copiii la urm,$ Nou,% care-am r,mas% ne-a fost -n,duit s,-i
petrecem p+n, la r+u$ Acolo% cei care plecau s-au a/e4at .os /i s-au -ntors
cu fa0a c,tre Cetate$ Str,inii se uitau nedumeri0i /i nu /tiau ce s, cread,$
(amenii /i-au luat fiecare o m+n, de 0,r+n,% au leat-o-n c+te o c+rp, /i au
pus-o-n s+n$ S-au ridicat to0i deodat,% apoi s-au aplecat /i-au s,rutat
p,m+ntul% s-au -nc9inat celor patru 4,ri% ni s-au -nc9inat nou, /i noi lor /i
s-au -ntors cu fa0a spre Mia4,4i% -ncotro le era drumul$ 1espa% -n ultimul
r+nd de femei% /i-a tras tulnicul% dar un leionar a s,rit /i i l-a luat$
:H+puri0i% /i spune0i;% a striat 1espa /i-a-nceput8 :QAu 7enit str,inii /i
ne-au luat /i c+niiR;$
?i mereau /i spuneau$ A/a au plecat oamenii no/tri$
Mo/ 1romi9ete se opri$
Tot -n9i0ea -n sec /i-/i tot mi/ca m+inile$
Asta sim0i c, 2,tr+nul mai a7ea ce7a de spus$
!''
- "LEANA #ULPESCU -
L Cei care-au plecat nu /tiu dac-au 2,at de seam, c, dintre ei lipseau
/ase oameni% o femeie /i cinci 2,r2a0i% pe care soarta-i 9,r,4ise s, fie de
neam /i s, fie to0i ale/i s, plece$ C9e2risis% femeia /i ,i patru feciori c+0i -i
mai r,m,seser,$
Pentru prima oar,% Asta -ntoarse capul /i se uit, -n oc9ii 2,tr+nului$
L Au 7enit leionarii cu suli0ele s,-i urneasc, pe-nc,p,0+na0ii nesupu/i$
Erau mor0i$
Asta f,cu oc9ii mari /i se scutur,$
L Luaser, otra7,$
Lui 1romi9ete i se p,rea c, trecuser, secole de c+nd C9e2risis% la sfatul
domnesc% -l -n7inuise pe 1ece2al de-a nu fi c,utat cale de-n0eleere cu
marele du/man$ :Sufletul omului e ca 7remea5 a.une s, sufle-un 7+nt
puternic /i toate sunt la p,m+ntA;$
<,tr+nul -/i duse m+na la cin,toare$ 1e c+nd i se desc9iseser, oc9ii
asupra lumii% purta la el leacul -mpotri7a tuturor relelor din lume$ La 7+rsta
lui% -nc, i se p,rea mai mare cura.ul de-a tr,i 7ia0a p+n, la firescul ei
sf+r/it% cu toate 7alurile% 7+rte.urile% 7remuielile /i unoaiele ei% dec+t s,
treci dincolo% cu 2un,-/tiin0, /i -naintea 7remii care-0i fusese 9,r,4it,$
L ?i omul ce s, fac,B se tre4i Asta stri+nd$
3l luase pe 1romi9ete de piept /i-l 4+l0+ia din toate puterile$
1romi9ete se l,s, scuturat% ca un pom din care 7rei s, do2ori fructele$
C+nd omul se umplea cu 7+rf de nedumerire /i de-am,r,ciune tre2uia s, le
dea cum7a afar, din el$
Asta-/i pusese-am+ndou, m+inile pe fa0,$
L S, duc, 7ia0a mai departe% /opti -ntr-un t+r4iu 1romi9ete$
M+inile Astei c,4ur, de sus peste enunc9i% iar ei doi st,teau nemi/ca0i
/i f,r, niciun cu7+nt pe trunc9iul de copac$ Erau at+t de cufunda0i -n
+nduri c, n-o sim0ir, pe ne7asta lui Porsilo atunci c+nd% la un pas de ei% le
spuse cu las limpede% pri7indu-i cu 2l+nde0e8
L Ai no/tri dorm acum pe-un c+mp -n ni/te c,pi0e de f+n$ Tre2uie s,
mear, p+n, la o ap,% dup, ce-o trec acolo r,m+n$ 1e m+ine -ncep s, 7in,-
ncoace /i de-ai no/tri% dinspre R,s,rit /i dinspre Apus% /i str,ini$ Au s, se-
a/e4e to0i aici cu noi$
<,tr+nului 1romi9ete i se lunise fa0a$ 1e uimire% Asta se tre4i din nou
7or2ind8
L 1e unde /tii toate astea% nan,B
3n lasul ei se sim0ea teama fa0, de lucrul mai presus de mintea omului$
!'*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L ?tiu$
S
1e-a doua 4i -ncepur, s, 7in, oameni de-un neam cu ei% str,muta0i din
locurile lor% precum /i str,ini$ Se trecu la-mp,r0it loturi de p,m+nt
str,inilor% iar dacilor li se 9ot,rnici un loc mare pe care a7eau s,
munceasc,-n de7,lm,/ie sau cum a7ea s,-i taie capul$
Casele r,mase-n picioare tre2uiau drese-n mare ra2,% ca iarna s, nu le
p,r,duiasc,% duc+nd mai departe urmele uriei prin care trecuser,$ Nou-
7eni0ii t,iau drumuri noi% le l,reau /i le pietruiau pe cele 7ec9i% s,pau
canale -n care se-a/e4au tu2urile de ap, ale 7iitoarelor terme% se tr,eau
mereu 2ra4de inauurale% se fixa mereu c+te un cardo maLimus, drum
diriuitor -n .urul c,ruia se or+nduia fiecare-a/e4are roman,$ Liniile erau
drepte /i limpe4i% u/or de 0inut minte /i% peste tot% acelea/i$ ?erpuitoare% cu
linii imprecise a7ea dreptul s, fie doar natura /i doar -n m,sura-n care nu-
mpiedica planurile omului$ Altminteri% ea tre2uia cioplit,% -ndreptat,% adus,
la ne7oile omului /i supus, lor$ (ric+t, o2id, a7eau -n suflet% dacii% neam
de oameni r+ndui0i /i rostui0i% nu se puteau opri s, nu se minune4e -n sinea
lor de noima pe care-o a7eau la trea2, -n7in,torii$ Cu-asemenea siuran0,
t,iau% ridicau% 9ot,rniceau% -nc+t ai fi cre4ut c,% de c+nd era pe lume% Roma
nu f,cuse altce7a dec+t planuri de or+nduire a 1aciei$
Cei nou-7eni0i% din a/e4,ri 7ecine cu /irul de cet,0i d,r+mate care
0inuser, mai-nainte cununa mun0ilor% ca /i cei r,ma/i pe loc% dimpre.urul
cet,0ii-de-scaun% se-ndemnau mai 2ine la ridicat dec+t la d,r+mat$ Acuma
puneau um,rul la ce7a ce% -n cur+nd% a7ea s, se-nal0e% a7ea s, capete form,
/i 7ia0,$ Umilin0a de-a fi fost sili0i s, d,r+me cu m+inile proprii sal2a de
cet,0i% m+ndrie a neamului lor% fusese poate cel mai amar moment al
-nfr+nerii$ (2ida% ca /i-o ran, a trupului% -ncepea s, prind, coa.,$ La-
nceput% dacii str,muta0i se sim0eau str,ini% fiindc, erau pri7i0i ca ni/te
str,ini de cei r,ma/i la locul lor$ Apoi% tre4indu-se /i unii /i al0ii printre
str,ini ade7,ra0i 6 care tot 7eneau de nu-se-/tia unde pentru a-/i c,uta
norocul /i a-/i -ntemeia o stare -n noua cucerire a Romei 6 se sim0ir,-
nfr,0i0i de lim2,% de o2iceiuri /i de faptul c, /i unora /i altora li se luase
totul$ L,s+ndu-li-se -n7in/ilor 7ia0a% -n7in,torii tre2uiau s, se-nri.easc,
s, le-o /i p,stre4e$ 1up, ce-/i luaser, 2ine seama% localnicii /i cu cei 7eni0i
-ncepur, s, se-a.ute unii pe al0ii s,-/i ridice-ad,posturi% p+n, ce-a7eau s,-/i
!'@
- "LEANA #ULPESCU -
-nal0e case-ade7,rate asemeni celor pr,p,dite de r,42oi sau r,mase
neatinse% dar p,r,site f,r, 7oie de st,p+ni$ 1up, o 4i de munc,% seara%
oamenii se-adunau -n .urul c+te unui foc% aducea fiecare semin0e pr,.ite%
r+u fiert /i-ndulcit cu miere% turte coapte-n spu4,% le-mp,r0eau fr,0e/te% /i-
ncet--ncet se-nfiripa 7or2a8 fiecare sim0ea ne7oia ca ceilal0i s, /tie cine era
el$ Fiecare po7estea despre neamul lui% din mo/i-str,mo/i% despre a7utul
adunat cu trud, /i r,mas 6 al cui% nu se /tia$ (amenii nu-ndurau s, se
cread, despre ei c, erau ni/te 7iituri% adu/i ca frun4a uscat,$
Ei erau copaci smul/i din r,d,cin, de uria sor0ii$
<,r2a0i% -ndur+nd cu reu sinur,tatea% ca unii-n7,0a0i la cas, /i cu
ne7ast, /i cu copii% a.utau la reu c+te o femeie r,mas, si-aceea ca frun4a
2,tut, de 7+nt% iar p+n, la urm, sinur,t,0ile se-adunau dou, c+te dou,$ Se-
aciuiau pe l+n-o 7atr, unde fier2ea o oal,$ <,r2a0i tineri% a2ia ie/i0i din
copil,rie% puneau oc9ii pe c+te-o fat, potri7it, pentru-ntemeierea unui
c,min /i% fiindc, n-a7eau dup, datin, cui s-o cear,% se-nf,0i/au lui
1romi9ete ca ,lui mai 2,tr+n dintre dacii nestr,muta0i% c,ruia% ca unui
p,rinte-al -ntreii o2/ti% -i cereau 2inecu7+ntarea$ Toamna 7edea trec+nd pe
drumurile de cur+nd pietruite perec9i de tineri duc+nd -n m+ini c+te-un
2r,du0 -mpodo2it cu fire de l+n, -n culori aprinse% iar -n 7+rf purt+nd
colacul de m,rturie menit s, le str,.uiasc,% de-a lunul -ntreii 7ie0i%
c,minul$
1acii -ncepur, s, rup,% c+t /i cum puteau% lim2a str,inilor% ca s, se
poat,-n0elee c+t de c+t cu cei care-a7eau s, le fie 7ecini% precum /i cu
leiunile care nu se /tia pentru c+t, 7reme a7eau s, r,m+n, pe p,m+ntul
lor$ Str,inii% care% la r+ndu-le% se str,duiser, s,-n7e0e lim2a romanilor 6 pe
care-o 7or2eau% mai -nt+i% pentru a se-n0elee unii cu al0ii fiindc, nu erau
to0i de-acela/i neam 6 -n7,0au c+t /i cum puteau /i din lim2a celor -n
mi.locul /i-n 0ara c,rora a7eau s, tr,iasc, de-atunci -nainte$ ?i printre
str,inii str,ini erau 2,r2a0i sinuri$
(ric+t le-ar fi fost +ndul la c,p,tuial,-n noua 0ar,% un suflet de femeie
nu le strica nici acelora /i% cum de-ales n-a7eau dec+t dintre femeile
p,m+ntului% -/i leau sinur,tatea de ce le puneau dinainte soarta /i
7itreia timpurilor$
S
!'D
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Parianeu% Tantinis /i 1ruxilis erau folosi0i ca un fel de a.utoare pe l+n,
ni/te str,ini care urmau s, concesione4e dreptul asupra p,/unilor% al t,ierii
p,durilor% al s,rii$ Conducerea roman, socotise c,-n mintea -n7in/ilor
tre2uia% pe de o parte% -ntre0inut, 2,nuiala c, anumite c,petenii ar fi fost
uneltele -n7in,torilor cu mult -naintea r,42oiului 6 ceea ce .ustifica
fa7oarea de care se 2ucurau acuma 6 pe de alt, parte% ideea c, cel dornic s,
slu.easc, noua st,p+nire era 2ine primit$
Fire 9a4lie% de/tept /i 7or2ind 2ine latine/te /i rece/te% cur+nd Parianeu
.uca 4aruri /i spunea lume cu -nalta ofi0erime din statul-ma.or al
3mp,ratului% dornic, s, mai aud, ce7a nou /i s, mai 7ad, fe0e noi% s,tui
unii de al0ii 6 ca to0i oamenii care se 7,d din o2lia0ie /i care% oric+t ar fi
dorit% nu se puteau e7ita$ Parianeu% tat, a dou, fete% -/i punea mari
speran0e-n c,s,toria lor% care% a/a cum se-ar,tau timpurile% tre2uia f,cut,
cu-n7in,torii% pentru nete4irea drumului spre Roma$ 1e 7reme ce ;oma
era 2uricul lumii din care dacii a7eau s, fac, de-atunci -nainte parte% orice
om cu am2i0ie spre ;oma tre2uia s,-/i -ndrepte oc9ii$ Parianeu -n7,0ase din
cele trei r,42oaie prin care trecuse 6 -n timpul lui 1omi0ian era aproape
copilandru 6 c, unul dintre cele mai -nsemnate lucruri de pe lume era s, nu
intri -n panic, /i% decur+nd dintr-acesta% s, /tii s-a/tep0i5 iar din a/teptare%
la momentul potri7it% s-apuci -nt+mplarea de mo0 /i s, /tii s, trai folos de
pe urma ei$
Tantinis% trufa/% r,2d,tor /i uns cu toate-alifiile% nu f,cuse nimic pentru-
a atrae aten0ia asupra lui$ 1e la -nfr+nere% t,cuse-ntruna% iar acum 7or2ea
rar% pu0in /i numai c+t era ne7oie$ Familia /i a7utul fiindu-i la ad,post% iar
lui% precum se 7edea% 4+m2indu-i norocul% a7ea doar de-a/teptat pentru
-mplinirea unui plan aidoma cu planul lui Parianeu$ (mul cu am2i0ie% de-
atunci -nainte nu-/i putea -ndrepta oc9ii dec+t spre Roma$ Acolo era
fruntea 2ucatelor$ 3n4estrat cu o .udecat, mai rece dec+t a lui Parianeu% /i
de-aceea cu 2,taie mai lun,% Tantinis socotea c, prea mult n-a7ea s,
treac, p+n, c+nd dacii s, fie ne7oi0i% pentru a se ap,ra de neamurile din
R,s,rit% s, apere rani0ele Romei8 c,ci oricine s-ar fi-ndreptat c,tre Roma%
-nt+i pe daci tre2uia s,-i calce$ 3n7in,torii /i -n7in/ii a7eau s, ai2, ne7oie
unii de al0ii spre a 0ine piept unor neamuri m+nate de foame% iar
-ndr,4neala celor m+na0i de foame nu cuno/tea sta7il,$ 3n ad+ncul
sufletului% Tantinis sim0ea c,-nfr+nerea din 7ar, nu-nsemna un sf+r/it de
roa4, 6 -nro4itor% dar sf+r/it 6 ci -nceputul unui /ir de roa4e al c,rui
cap,t se pierdea -n 7iitor% departe$
!'E
- "LEANA #ULPESCU -
1ruxilis% m,rinit% -nc,p,0+nat /i tenace% -i slu.ea cu 4el pe romani% cum
-l slu.ise /i pe 1ece2al$ 3n mintea lui totul r,m,sese nesc9im2at% ca o roat,-
n0epenit,$ 1e 7reme ce 7ia0a nu-l -n,l0ase pe cel dint+i loc% el se sim0ea
menit s,-l slu.easc,% plin de credin0, /i de traere de inim,% pe cel mai
mare dec+t el$ Romanii cu care-a7ea de-a face nu /tiau cum s,-l
cateoriseasc, pe 1ruxilis8 f,0arnic ori sla2 de minteB Spre deose2ire de
Parianeu /i de Tantinis% pentru care 1acia nu mai repre4enta altce7a dec+t
o etap, tran4itorie c,tre Roma% 1ruxilis nu s-ar fi dat dus din 1acia nici
pentru cea mai a7anta.oas, dintre situa0iile din alt, parte-a lumii% lume care
pentru el 7alora numai at+t c+t -l cuno/tea$ ( lume-n care nu s-ar /tiut cine
era el ar fi fost o lume pustie$ 3n 1acia tre2uia s, se /tie c, 1ruxilis mare
fusese% mare-a7ea s, r,m+n,% c,ci omul credincios /i cinstit -/i afla oriunde
loc$ 3n sinea lui% dac-ar fi fost s, dea o pild, de cinste /i credin0,% 1ruxilis
pe el s-ar fi numit$ #ia0a -l 9,r,4ise cu cel mai mare noroc n,scocit de ea
7reodat,8 cel de-a nu se-ndoi de sine -nsu/i nicic+nd /i nici -n ruptul
capului$
S
3ntr-o noapte% mo/ 1romi9ete% nea7+nd somn% se-apuc, s, m,ture
4idurile Cet,0ii 6 temeliile ei 6 fiindc, at+ta mai r,m,sese din Cetate$
M,tur, astfel nop0i -n /ir$ Alte nop0i m,sur, din oc9i lunimea /i l,0imea
temeliilor$ ?i-ar fi petrecut 2ucuros 4ilele /i nop0ile% c+te-i mai r,m+neau%
s,-nl,ture semnele de trecere-a 7remii de pe-aceste m,rturii ale neamului
s,u% dar dup, moartea luiB 3ncetul cu-ncetul% 7+ntul a7ea s-adune peste ele
nisip% ploile-a7eau s, care peste ele p,m+nt% frun4ele moarte-a7eau s,
putre4easc, /i s,-nra/e p,m+ntul din care mai r,m+nea s, creasc, iar2a%
semn rodnic al 7ie0ii% semn 7e/nic al 7e/nicei uit,ri$ "ar ploile /i 4,pe4ile%
7+nturile nemiloase dinspre R,s,rit /i dinspre Mia4,noapte a7eau s, le
road,% s, le toceasc,% s,-/i dea m+na cu -n7in,torii -n /tererea de pe
p,m+nt a urmelor 7ie0ii dinainte$ Nesf+r/itele /i asprele pilde pe care 7ia0a
i le d,duse c,4user, toate-n mintea lui 1romi9ete ca-ntr-un p,m+nt roditor$
Pentru mul0i% -n7,0,turile 7ie0ii erau o pul2ere ce r,m+ne-n urma c+inelui%
ca s, se piard, f,r, urm,$ 3n 1romi9ete% 7ia0a s,pase ca pic,tura care% -n
neo2osita ei lucrare% p+n, la urm, ,urea st+nca$
Pacea roman, era dorin0a Romei$ Ca /i draostea% pacea nu era pace
dac, p,r0ile nu erau -ntr-un +nd$ Unor neamuri f,r, cas,% f,r, mas,% a
!'G
- SRUT PMNTUL ACESTA -
c,ror sinur, a7ere era foamea% pu0in le p,sa de dr,,stoasa pace-a Romei
/i de e7entualele ei 2inefaceri$ Nu de drumuri drepte /i pietruite% nu de
terme% nu de eometrie /i de lei duceau lips, neamurile-acelea$
Temeliile cet,0ii-de-scaun a dacilor nu de romani a7eau s, fie
prime.duite-n 7iitor$ Le m,tura acum 1romi9ete5 frun4ele se m,turau u/or
/i col2ul% dar troienele iernii% ale iernilorB S, 0in, ruinele mereu -n 7ederea
/i-n sufletul oamenilorB (amenii erau str,muta0i spre ceea ce-a7ea s, fie
noua cetate% a noii 1acii% a 1aciei c,4ute su2t pacea roman,$ ?i-apoi%
oc9iul se-n7,0a cu ceea ce 7ede mereu% iar sufletul nu-i mai da
-nsemn,tate$ <,tr+nul s-ar fi-ntins peste ruine /i nu s-ar mai fi urnit de-
acolo -n 7ecii 7ecilor dac-ar fi putut -n acest fel s, le ocroteasc, de m+na
timpului$ Aruncat mult peste 7remi% +ndul lui -/i -nc9ipuia uimirea celui
care% -ntr-o 2un, 4i% a7ea s, dea 6 din -nt+mplare% poate 6 peste ruine% sau
a7ea s, le caute-anume pentru a do7edi c, neamul lor nu era -nc9ipuirea
unei po7e/ti$ Muncit de-asemenea n,luciri% 1romi9ete -ncepu -ntr-o noapte
s, care p,m+nt cu un ciu2,r /i s-acopere% mai -nt+i temelia turnului
domnesc% cel care se-n,l0ase deasupra tuturor /i de unde% alt,dat,%
cuprindeai cu oc9iul .ur--mpre.ur% p+n, departe$ Mo/ 1romi9ete -/i
petrecea 4iua-n r+ndul 2,r2a0ilor% la muncile rele% -ns,rcinarea lui fiind s,
0in, socoteala muncii fiec,ruia /i pe-a tuturor$ 1e c+nd se r,sp+ndise
7estea despre felul cum c,ra mo/ 1romi9ete p,m+nt peste ruinele Cet,0ii%
unii se uitau minun+ndu-se de puterea /i% mai ales% de 7oin0a lui% al0ii 6 cu-
o pri7ire -n care mila era amestecat, cu dispre0ul% pri7ire -nt+lnit, adesea
c+nd oamenii c,tau la cei sla2i de minte sau cu mintea dus,$ :A/a e c+nd
tr,ie/ti peste m,sur,;% spuneau cei mai mul0i% nefiind o2i/nui0i s, m,soare
neo2i/nuitul$ Unii% pu0ini% se +ndeau cu p,rere de r,u la clipa c+nd
2,tr+nul 1romi9ete a7ea s, lase lumea% el 6 martor al at+tor fapte-ale
neamului lor% el 6 care 7,4use cu oc9ii lui cum se-n7+rtise roata sor0ii$
Santinelele-aduser, la cuno/tin0, superiorilor ciud,0enia 2,tr+nului% iar
ace/tia 6 statului-ma.or imperial$ Pentru pre4ent% acoperirea ruinelor era o
idee at+t de 2un,% -nc+t romanii reretar, c, nu le trecuse lor prin cap$
Nimeni n-a7ea nimic -mpotri7a ei$ Li se p,rea tuturor 6 prin transpunerea
ei -n fapt,% /i -nc, din partea unui sinur om 6 ac0iunea unui ne2un$
L E o ne2unie% 4isese Traian$ Uit+ndu-se unde7a spre R,s,rit$
L 1ar ne2unia lui e sf+nt,% spusese Padrian cu pri7irea unde7a spre
Mia4,4i% cam pe unde-a/e4a -n minte Marea Ar9ipelaului$
!*K
- "LEANA #ULPESCU -
Aruncase apoi o pri7ire iute spre Scaurianus$ ?tia c, acesta era sinurul
care pricepuse unde 2,teau 7or2ele lui$ :Marile idei nu se pierd$ Au o
circula0ie su2teran,$ Antiona% -mpotri7a ar2itrarelor lei lume/ti% -/i
-nropa fratele5 un 2,tr+n 2ar2ar% -mpotri7indu-se e7iden0ei% care
m,rine/te /i pre4idea4, 7ia0a omului% sfid+nd mai -nt+i natura% -nfrunt+nd
apoi puterea% -nroap, ruinele unui neamC;$
S
Asta se minuna de c+te ori se uita la 1romi9ete$ Se minuna cum de se
afla at+ta putere-n trupul lui de/irat% din care oasele nu se risipeau numai
fiindc, le 0inea pielea% neted, de necre4ut pentru c+t era de 2,tr+n,$
Ne7asta lui Porsilo% o dat, se oprea din trea2, /i se-apropia de Asta /i
de 1romi9ete% spre sear, 6 c+nd ace/tia st,teau l+n, foc% -n timp ce Asta
mesteca -n oale m+ncarea copiilor 6 se-apropia% -/i sufleca sau -/i l,sa
m+necile /i% cu 7or2, fireasc,% le spunea8
L Ai no/tri acum -/i -nal0, case acolo /i le dre pe ,le p,r,site$ 1aro%
1espa /i Porsilo au ri., de to0i$ 3mpart 9rana% ale locurile de case%
r+nduiesc lumea la munc,$ Se-a/a4, frumos% ca oamenii$ E 2ine$ ?i la noi%
o 7reme o s, fie lini/te$ ( 7reme% numai$
1romi9ete /i Asta ascultau cu7intele Panesiei ca pe cele mai fire/ti din
lume$
Asta% cu toate c,-n sinea ei se scutura de c+te ori le-au4ea% n-o mai
descosea de unde /tia toate lucr,rile-acelea /i% mai mult% le credea pe toate$
3ntr-o 4i% dup, ce-n9i0ise de multe ori -n sec% Asta o-ntre2ase8
L Nan,% de ce ne spui numai nou, lucrurile astea% mie /i lui
1romi9eteB
L Fiindc, 7oi merita0i /i crede0i$
( 7reme -nc, se mai aflar, printre daci unii care po7esteau c, um2ra
reelui 1ece2al plutea -n mie4 de noapte peste ruinele Cet,0ii$
Al0ii spuneau c9iar c, 2,tr+nul 1romi9ete% unc9i al Reelui /i om al lui
de credin0,% acoperind ruinele cet,0ii-de-scaun -mplinea porunca dat, lui de
um2ra acestuia$
Apoi% fie c, um2ra o2osise% fie c, n-o mai 7edeau oamenii% dar despre
ea nu se mai 7or2i$
Maister% care-au4ise /i el despre-aceast, minune% ca /i despre multe
altele% -l -ntre2, la un moment dat pe unc9ia/8
!*J
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L <,tr+ne% de ce cre4i c, um2ra Reelui 7ostru s-a ar,tat o 7reme /i-
acum nu se mai arat,B
L Fiule% uneori oamenii -/i -nc9ipuie c, 7,d% /i uneori c9iar 7,d% ce-ar
7rea s, 7ad,$ Apoi% omul e luat cu 7ia0a /i uit, s, mai 7rea s,-/i -nc9ipuie$
3ntr-un cu7+nt% se-a/terne uitarea$
L <,tr+ne% la mine-acas,% -n SiciliaC ai au4it de SiciliaB
L Au4it$ C+t am fost scla7 la Roma% am au4it multe$
L La mine% -n Sicilia% se spune c, la -ntemeierea Romei% c+nd Romulus
a tras 2ra4da pe Palatin% deasupra s-au rotit doispre4ece 7ulturi$ Auurii au
t,lm,cit num,rul lor drept secole de 7ia0, 9,r,4ite Cet,0ii$
L Am fi abia -ntr-al nou,lea% spuse 1romi9ete ca pentru sine% dup, ce-
/i aduse aminte -n ce an se aflau% urm+nd num,r,toarea de la -ntemeierea
Cet,0ii$
L Se spune c, Auustus nu /i-ar mai fi luat numele de :Romulus;%
tocmai sf,tuit de auuri5 lu+ndu-/i un nume nepurtat p+n, la el de niciun
conduc,tor% ar fi urmat s, luneasc, 7ia0a Cet,0ii% socotindu-se un nou
-ntemeietor$
<,tr+nul t,cea$
Nu prea-n0eleea de ce% tam-nisam% Maister -i po7estea lui toate astea$
L <,tr+ne% tu cre4i c, lu+ndu-/i (cta7ian numele de :Auustus; ar fi
putut sc9im2a soarta Cet,0iiB -ntre2, Maister cu las tainic% uit+ndu-se-n
oc9ii lui 1romi9ete pentru a 7edea cum -i primise-ntre2area$
1romi9ete oft,$
L Fiule% pentru noi, dac, i-a sc9im2at-o sau nu% prea pu0in,-nsemn,tate
mai are$ 3nsemnat pentru noi este c, Cetatea asta a 7oastr, 6 c, mai are de
7ie0uit patru 7eacuri ori aproape dou,spre4ece% dac,-l socotim -ntemeietor
pe Auustus 6 -nsemnat pentru noi este c, ne-a d,r+mat nou, cet,0ile% c,
ne-a 42ur,t,cit /i-acum ne pritoce/te$
L <,tr+ne% tu cre4i c,% -ntr-o 2un, 4i% Roma o s, piar,B nu se l,s,
Maister$
L Cine poate /tiB
L #reau s, spun8 cre4i c, -ntr-o 2un, 4i are s,-/i piard, putereaB
L Are s, /i-o piard, siur$
L 1e ce cre4i astaB
L Fiindc,% fiule% 4eii nu-n,duie nici unui copac s, urce p+nN la cer$
1ar de ce m,-ntre2iB se +ndi 1romi9ete s, se l,mureasc,$
!*!
- "LEANA #ULPESCU -
L #a a.une 7reodat, lumea ca o sinur, turm, /i-aceea m+nat, de-un
sinur p,storB /opti Maister$ Se sim0ea c, -ntre2area asta /i-o smulsese
din suflet$
L Asta nu cred% fiule$
L 1ar c, dup, moarte s-ar putea s, urme4e o 7ia0, -n care s, fii
r,spl,tit sau pedepsit pentru faptele din lumea astaB
L Cine poate /tiB Noi credem c, nu murim% ci c, ne str,mut,m doar$
1espre r,splat, /i despre pedeaps,% credin0a noastr, nu 7or2e/te$
L 1ar dumneata cre4i c, s-ar putea s, fie-o asemenea lume dincoloB
L S-ar putea% fiule% s-ar putea$ Pe mine% 7ia0a m-a-n7,0at c, /i pe
p,m+nt totul se poate$
Maister lu, de pe .os o 0and,r, de lemn /i 4+rie pe p,m+nt dou,
forme lunuie0e% una su2 alta$ 1romi9ete recunoscu -n formele simplificate
doi pe/ti$ Maister -l p+ndi pe 2,tr+n cu coada oc9iului$ Acesta se uitase
f,r, mirare la liniile 4+riate /i nu-ntre2, nimic$ Maister nu /tia cum s,-i
t,lm,ceasc, t,cerea8 se f,cea c, nu pricepe semnifica0ia acelor linii sau
c9iar n-o pricepea /i% mai mult% nici nu dorea s-o afleB
F,c+ndu-se c, 4+rie la-nt+mplare pe p,m+nt% Maister scrise dou,
litere rece/ti% pun+nd -ntre ele distan0, de c+te7a palme% _ /i `$
1romi9ete pri7i literele rece/ti8 f,r, s, clipeasc,$ Nici de data asta nu-
ntre2, nimic$
L <,tr+ne% c+t ai stat la Roma ai au4it 7or2indu-se de "esusB se 9ot,r-
Maister s, nu-l mai ia pe ocolite$
L CrestusB Am au4it$ ?i mai /tiu c, pe-nc9in,torii lui -i d, st,p+nirea
la fiare-n arene$ St,p+na mea de la Roma% cea care m, cump,rase% era
neam cu -mp,ratul 1omi0ian% 1omi0ian l-a condamnat la moarte pe 7,ru-
s,u dulce 6 2un% 7reau s, 4ic 6 /i-a condamnat-o /i pe ne7asta acestuia%
fiindc, erau cre/tini$ 3i p+r+se-un scla7$
L ?i -mp,ratul de-acum a exilat-o pe-o nepoat, a lui #espasian$ To0i
-mp,ra0ii% s, /tii% -i prionesc pe cre/tini$
L 3mp,r,0ia -mp,ra0ilor este-aici pe p,m+nt% a cre/tinilor -n0ele c, e
dincolo$
L <,tr+ne% tu cre4i c, e drept ca -mp,ratul s,-/i pun, statuia -n temple%
el% un muritorB C9iar dup, reliia oficial,B
L Cine are puterea nici nu se +nde/te c, n-are dreptulC Fiule% pe
lumea asta marini are 7ia0a% marini au 2inele /i 2un,tatea5 trufia 6 ca /i
r,utatea 6 n-are$
!*&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L 1ac, ei cred -n 4eii aceia% -i sfidea4,C
1romi9ete -n0elese c, Maister nu credea -n 4eii aceia% iar Maister
-n0elese c, 1romi9ete nu era -nc9in,tor al lui "isus din "udeea$ 1e 7reme
ce-a7ea -ncredere-n 2,tr+n% dup, cum a7ea /i-n Asta /i-n Panesia 6 to0i trei
oameni de ispra7, /i de onoare% dup, c+t se pricepea el s,-/i .udece
semenii 6 Maister era 9ot,r+t s, l,mureasc, desc9is lucrurile cu dacul$ Cu
cele dou, femei ar fi 7or2it dac, s-ar fi putut -n0elee$ Cu ele se-n0eleea
din pri7iri /i din esturi% ceea ce do7edea c, multe +nduri le erau
asem,n,toare$
L <,tr+ne% tu cre4i -n 4eii 7o/triB
L At+ta 7reme c+t -mi f,,duiesc nemurirea% de ce m-a/ pl+ne de eiB
L "esus din "udeea f,,duie/te o lume mai 2un,% dore/te s, fac, din om
o fiin0, mai 2un,% mai milosti7,% mai iu2itoare$
L Frumos din partea lui$
L <,tr+ne% tu nu cre4i c, lumea poate fi% poate s, fie f,cut, mai 2un,B
L Eu% fiule% nu cred$
L S, fie f,cut, mai 2un, printr-o-n7,0,tur, l,murit, oamenilorB
L Fiule% at+ta 7reme c+t firea omului nu se sc9im2,% nici o-n7,0,tur,
nu poate face lumea mai 2un,$ Nu-n7,0,tura le lipse/te oamenilor% ci
2un,7oin0a$
L <,tr+ne% eu cred c, lumea are s, fie mai 2un, c+nd7a /i poate c, 4iua
aceea nu e prea departe$ Eu cred$
Pri7irea molcom, a maistrului se lumin, o clip, ca de-un fuler$ Poate
c, lumea dup, care t+n.ea sufletul lui i se-ar,tase c9iar atunci$
Lui 1romi9ete i se umplu sufletul de mil, c+nd 7,4u sclipirea din oc9ii
romanului5 nimic nu-i topea mai mult sufletul dec+t s, 7ad, omul
le,n+ndu-se-n n,luciri$ 3/i d,dea seama c+t -l de4am,ise pe 2,iatul acela
fiindc, p,rerile lor despre lume erau deose2ite$
L Fiule% s, nu cre4i c, n-a/ 7rea ca lumea s, fie mai 2un, dec+t e$
(rice om cu .udecat, nu se poate s, nu doreasc, o lume mai 2un,$ 1ar
cine-a tr,it mult -n lume 7ede c, se sc9im2, st,p+nirile$ Un neam cade%
altul se ridic,% un om cade$ Altul se ridic,% dar omul r,m+ne mereu
nesc9im2at -n alc,tuirea lui$
L 1ar nici a/a nu se mai poate tr,i% spuse dup, un timp Maister% cu un
las plin de am,r,ciune$
L ?tiu$
Maister se ridic, s, plece$
!*'
- "LEANA #ULPESCU -
1e .os% mo/ 1romi9ete -l apuc, de-o m+n,% se uit, cu duio/ie
p,rinteasc, -n oc9ii t+n,rului /i-i spuse cu las sc,4ut8
L 3n mine s, ai totdeauna -ncredere% dar de al0ii fere/te-teA Nu te 2,a-n
prime.die$
Cum d,dea apro2ator din cap% Maister -i aminti lui 1romi9ete mieii pe
care-i cump,ra din pia0,% ca st,p+n,-sa de la Roma s,-i duc, la sacrificat
pe altarul c+te unui 4eu$ :1romi9ete% 4eii% dac-or exista% au s, /tie mai mult
de-o r,mad, c, mielul ,sta e de la mine$ 1ar tre2uiN s, ne facem c,C
Pentru un sacrificiu onorific e 2un, /i oaiaA S, ne ferim de sacrificii
expiatoriiC;$
Maister f,cuse c+0i7a pa/i mari spre poart,% cu mersul lui de pluar
pornit la sem,nat$ 1eodat, se-ntoarse-n loc /i% cu pas mare% dar r,2it de
data asta% se-apropie din nou de 1romi9ete$
L <,tr+ne$ Cre4i c, exist, credin0e pentru care merit, s,-0i dai 7ia0aB
R,mase cu +tul lunit% cu 2u4ele-ntredesc9ise /i cu oc9ii a0inti0i a7id
spre c9ipul 2,tr+nului$
L Pu0ine% r,spunse mo/ 1romi9ete% /i oft,$
L Ca% de pild,B
L Credin0a fat, de tine -nsu0i$
L 1aC
Se 7edea c, Maister nu se-a/teptase la acest r,spuns$
Se-nmuiase deodat,$
(2ra.ii -i c,4user,% umerii i se coc+r.aser,$
S-ar fi 4is c,-i tr+ntise cine7a o po7ar, rea -n spinare% f,r, ca el s, fi
7,4ut de unde$
L Pentru pu0ine credin0e face s, mori /i pentru niciuna s, uci4i$
La ultimele cu7inte-ale lui 1romi9ete% Maister d,du apro2ator din cap
/i 2,tr+nul -/i aminti iar, mieii de sacrificiu de pe c+nd era scla7 la Roma$ "
se p,rea c,-n7,0ase -n acei 4ece ani mai mult dec+t -n toat, 7ia0a$ Atunci
do2+ndise cea mai de pre0 -n7,0,tur,8 c+t, durere /i c+t, 4,d,rnicie
cuprindea fiecare trecere prin lume$ :La mari /i la mici% su2 fiecare-
acoperi/ e o durereC 1intre c+0i de-ai no/tri /i-au luat 4ilele% despre
C9e2risis se poate spune c-a a7ut cea mai mare credin0, fa0, de el -nsu/i$
N-a 7rut s,-i dea timp 7ie0ii s,-l sc9im2e;$
S
!**
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Ser7andus -/i f,cea mereu drum pe la casa copiilor5 2a aducea% 2a lua
c+te un sac% pe care-l l,sa pitit prin /ur, sau printre uneltele de su2 /opron$
Nimeni nu se-atinea de sacii ,/tia plim2,re0i$ Lucrul cel mai reu era
pentru Asta /i pentru Panesia s,-i fac, pe copii s, priceap, ce prime.die era
s, um2le-n sacii ,ia$ Cele dou, femei se dumiriser, din 7or2ele lui
Ser7andus /i din semnele lui de-amenin0are c, ar fi fost 7ai /i-amar de
cine-ar fi-ndr,4nit s, afle ce-ascundeau sacii$ Nu era reu de-n0eles c,
lucru curat nu se afla -n ei$ 1e team, c,% totu/i% cu toate l,muririle% copiii
s, nu um2le la saci% ori Asta ori Panesia nu se mi/cau de l+n,
ascun4,toare p+n, ce Ser7andus nu-/i lua prada$ 3n ultima 7reme r,m+nea
de pa4, numai Panesia8 din 4iua c+nd Ser7andus -ncercase s-o tr+nteasc,
pe Asta -n f+nul din /ur,$ 1ac, Asta n-ar fi fost aer, /i-alunecoas, ca
0iparul% Ser7andus ar fi i42utit$
1in 4iua c+nd se scoseser, odoarele ree/ti din al2ia r+ului de mai .os
de Cetate /i leionarul roman -l str,punsese cu lancea pe 2,ie0andrul care-
ndr,4nise s, ridice steaul neamului s,u /i s,-l fluture% Asta pricepuse c,
leea -nfr+ntului era s, tac, /i s, se fereasc,$ Se putea duce% desiur% la
7reo c,petenie de-a romanilor /i prin semne ori prin t,lmaci s, se pl+n,
de Ser7andus$ ?iB Nu p,0ise el nimic leionarul care-omor+se un
copilandru f,r, 7in,% era s, se cutremure armata de-o am,r+t, r,sturnat,-n
f+n cu de-a sila% mai ales c, destule femei se l,sau de 2un,7oieB Seruca%
fost, mai-mare -ntre sluile reelui 1ece2al% nu r,s,rise ca din p,m+nt /i-
acum f,cea m+nc,ruri ustoase pentru statul-ma.or al 3mp,ratuluiB ?i nu se
spunea printre oameni c, se /i luase 2ine cu care7a centurion de pe l+n,
m,rimiB
Ne7r+nd s,-l st+rneasc, pe Ser7andus% care tr+ntea /i pufnea /i mai r,u
de la -nt+mplarea din /ur,% Asta -ncerca s, se-ascund, ori de c+te ori acesta
se i7ea prin orada lor$ Oilele fiind mereu frumoase /i calde% Maister -i
-n7,0a pe copii tot afar,$ Ser7andus nu se ferea de Maister% la care se uita
cu dispre0 /i cu sil,% ca la o 2ali, uscat,% /i% ca s,-/i sporeasc, 4eflemeaua%
o dat, nu-l 7edea pe dasc,l s, nu-i spun, din 7+rful 2u4elor8 :3i -n7e0i% -i
-n7e0i% aiBA 1ac, de altce7a nu e/ti 2unA;$ Maister nu-i r,spundea
niciodat,$ Se mul0umea doar s, se uite cu o 2l+nde0e-ntristat, la 2,/ica
purtat, de dou, picioru/e scurte% su20iri /i iu0i% iar -n +nd se rua
dumne4eului s,u din "udeea s,-i ierte celui care nu /tia ce face$ 3ntr-o 4i%
mai ar0,os dec+t de o2icei% mai ales c, n-o 7edea nic,ieri pe fata 2,lan,
c,reia-i pusese +nd r,u% Ser7andus trec+nd prin fa0a dasc,lului 6 acesta
!*@
- "LEANA #ULPESCU -
se-ndrepta spre poart,% dup, ce-/i salutase ele7ii 6 -i puse piedic,$ Maister
se-ntinse pe .os c+t era de lun$ Copiii se 2ulucir,-n .urul lui% f,r, s, scoat,
un sunet$ Maister se ridic, sinur de .os /i-/i potri7i 9ainele% scutur+ndu-
le de 0,r+n, /i de pietri/$ 1uc+ndu-/i m+na la fa0,% i se umplu de s+ne$ " se
dusese pielea din 7+rful nasului% iar 2u4ele-i cr,paser,-am+ndou,$ Se-
ndrept, apoi spre poart, unde-l a/tepta Ser7andus cu un r+n.et p+n, la
urec9i% ro/u la fa0, /i-n7iorat% mul0umit de sine dup, o /otie at+t de
i42utit,$
L M,% d,sc,la/ule% nas 2elit% alt, dat, 7e4i pe unde pui piciorul$ C,
cine nu se uit, pe unde calc,% deCA
Maister se strecur, -ntr-o dun, pe l+n, Ser7andus% f,r, s,-l
pri7easc, /i f,r, s,-i r,spund,% ceea ce pe-acesta -l .ini de moarte$
Ser7andus c,uta mereu r+d,$ A7ea-n el enerie care tre2uia desc,rcat,$ 3n
r+ndul leionarilor nu se petrecuse-n ultima 7reme niciun fapt de
indisciplin, care s, merite pedepse corporale% moti7 de mare nemul0umire
pentru Ser7andus$ Sim0ea c,-l m,n+nc, tot timpul palmele /i nu afla c9ip
s, /i le potoleasc,% se ducea mereu cu 7or2e /i cu p+ra pe la superiori /i un
lucru i42utea8 s, 2ae 4+4ania-ntre oameni$
1e-un sinur om -i era team, /i de-aceea nici numele nu i-l pomenea% de
Ti2erius Claudius Maximus$
Nu-ndr,4nise s, spun, nim,nui cele petrecute c+nd fuseser, crucifica0i
cei doi daci$
3n pri7irea /i-n 7or2a lui Maximus era totdeauna o 9ot,r+re care pe
Ser7andus -l -nfiora$ 1u/m,nos /i r,u cu inferiorii /i cu ealii% sluarnic /i
mieros cu superiorii% fiin0, 2icisnic, /i cert,rea0, care-n 7ia0, nu d,duse
7reo do7ad, de cura.% Ser7andus /tia cu cine nu tre2uia s, lumeasc,$
Ser7andus -l 2,nuia pe Maister c, este cre/tin% dup, felul cum dasc,lul
ocolea oamenii /i dup, -n,duin0a pe care le-o ar,ta celor pe care nu-i
putea ocoli$ ( fiin0, at+t de 7ulnera2il, cum era un cre/tin -n armata
roman, merita% dup, mintea lui Ser7andus% toate 2at.ocurile$ Au4ise c,
"isus sau "esus ,la -i -n7,0a pe-nc9in,torii lui ca% atunci c+nd li se d,dea o
palm,% s,-ntind, /i cel,lalt o2ra4$ Ser7andus -l p+ndise mereu pe Maister%
c, doar-doar o mirosi ce7a care s,-l dea de ol -n pri7in0a credin0ei$ Spre
marea de4am,ire a pu/lamalei% exterior dasc,lul nu-/i manifesta -n niciun
fel credin0a$ La marile lustra0ii% care-a7useser, loc o dat, cu inauurarea
lui Mars Ultor% Maister st,tuse la locul lui /i pri7ise ceremonia ca oricare
altul$ Ser7andus% ener7at c, nu de0ine nicio do7ad, -mpotri7a maistrului%
!*D
- SRUT PMNTUL ACESTA -
se 9ot,r+se% de unul sinur% s,-i fac, 7ia0a amar,$ 3i ascundea 2roa/te-n pat%
-i ,urea -nc,l0,rile% -i t,ia -m2r,c,mintea% 7r+nd s,-i pun, mereu r,2darea
la-ncercare$ :3l -n7,0 eu minte;% -/i spunea Ser7andus% -n7er/unat tot mai
mult de lipsa de r,spuns a dasc,lului$
Panesia i42utise cu reu s,-i opreasc, pe copii s, nu dea cu pietre-n
Ser7andus$
Multora dintre camara4ii de arme le p,rea acuma r,u c, nu 2,aser,
suli0a-n el -n toiul 7reunei lupte% cum f,cuser,% nu o dat,% cu su2ofi0eri /i
cu ofi0eri r,i cu trupa% ori% /i mai simplu% s,-l fi p,lit 7reun pr,/tier -n
t+mpl,$
Asta nu /i-l -nc9ipuia pe Ser7andus dec+t f,c+nd o fapt, rea$ Nu putea
uita cum -l i42ea pe Lupei -n coaste /i nu putea uita r+n.etul /i 7ioiciunea
din 4iua c+nd .upuise crinii uci/i$ Ea nu se mai dep,rta de casa copiilor nici
p+n,-n cotul drumului% la f+nt+n,% f,r, s,-/i ascund, la cin,toare un cu0it
cu dou, t,i/uri /i pra/tia cu puna de pietre$ 1ac, mai -ncerca s, pun,
m+na pe d+nsa% era 9ot,r+t, s,-l omoare$ "ar dac, i42utea% se omora ea% dar
7ie 6 Ser7andus n-a7ea s-o atin,$ Spaimele r,42oiului% c+nd din toate
p,r0ile ploua cu s,e0i% cu 2olo7ani% cu pietre% cu smoal,-ncins,% apoi
lini/tea mare din Cetate% -n care plutea spaima sf+r/itului% le-ndurase mai
u/or dec+t spaima de-acuma$ Spaimele /i-amenin0area de-atunci erau ale
tuturor$ Spaima de-acum era doar a ei% r,42oiul ei cu sc+r2a$ Multe femei
de-ale lor 6 unele 7,du7e% altele cu 2,r2a0ii trimi/i spre Mia4,4i 6 se luau
cu str,inii% /i ea le-n0eleea$ 1ar oamenii-aceia se luau cu 2inele /i cu
frumosul$ 1e c+te ori trecea pe l+n, leionari% Asta le lua seama$ Niciunul
nu era at+t de respin,tor ca Ser7andus% cu toate c, printre ei mul0i -/i
pierduser, din0ii% iar tinere0ea le r,m,sese-n urm,$
3ntr-o 4i 9ot,r- c,% fie ce-ar fi fost% n-a7ea s, se mai ascund, de frica lui
Ser7andus$ Nu putea s, stea o 7ia0, pitit, ca r+mele /i ca +ndacii$ 1ac,-i
era dat s, ucid, 6 a7ea s, ucid,% iar dac,-i era dat s, moar, 6 a7ea s,
moar,$ 1is-de-diminea0, ie/i -n curte% m,tur,% deretic,% r+ndui uneltele /i
celelalte lucruri din /opron% sp,l, cu le/ie% /i cu nisip 7asele de m+ncare% -n
fine se-a/ternu pe trea2, ca omul ospodar care se pre,te/te de iarn, /i
folose/te fiecare clip, c,lduroas, /i luminoas,$
Ascun4+ndu-se% una-dou,% de frica lui <,/ic,% Asta% f,r, s, 7rea% l,sase-
n seama Panesiei toat, ri.a casei$
!*E
- "LEANA #ULPESCU -
Era 7remea pr+n4ului$ Copiii m+ncau su2 pri7irea molcom, a
maistrului$ Acestuia -nc, nu i se de4umflaser, 2u4ele% iar nasul a2ia -i
prinsese un pic de coa.,% care mustea din loc -n loc$
Cum d,du cu oc9ii de dasc,l% Ser7andus -ncepu8
L "a uite la nas 2elit% ce frumos eA
?i trec+nd pe l+n, un r+nd de copii care m+ncau% fiecare cu nasu-n
strac9ina lui% le r,sturn, scaunele i42indu-le cu piciorul$ Un pric9indel i se-
at+rn, de picior /i-l mu/c,$ P+n, s, se de4meticeasc, Maister /i Panesia /i
s, scape copilul% Ser7andus -l i42i de c+te7a ori cu s,l2,ticie$ 3n
-n7,lm,/eal,% apucar, /i ei c+te7a picioare-n coaste$
L #e4i-0i% omule% de tre2urile tale% -i spuse Maister cu las tremurat$
Sec,tura -l fuler, cu pri7irea% dar nu 4ise nimic$ Panesia se uit, 0int, la
el% scoase-un eam,t /i-/i duse m+inile la oc9i$
1ecurionul -/i scuip,-n s+n% scuip, -n cele patru 4,ri /i c+nd trecu prin
dreptul femeii% scuip, -nc, o dat,8
L Ptiu% pia4,-reaA
Asta% cu-o fr+n9ie pe-un um,r /i cu un topor pe cel,lalt% p,/i pe l+n,
Ser7andus% parc, f,r, s,-l 7ad,$
L 3ncotroB -ntre2, Panesia cu las sc,4ut$
Asta f,cu semn cu m+na spre p,dure$
1up, ce fata se dep,rta 7reo sut, de pa/i% Ser7andus% ca /i c+nd deodat,
/i-ar fi amintit ce7a mai -nsemnat dec+t sacul dosit -n /opron% porni pe
urma ei$
Asta nu r,2ea pasul$ Sec,tura -/i potri7ea mersul dup, al ei% -/i
-ndrepta mereu ruma4ul /i-/i 0inea m+na dreapt, pe m+nerul pumnalului
de la cin,toare$ Fata intr, -n p,dure pe drumul o2i/nuit% pe care mereau
oamenii dup, lemnul de construc0ie$ 3n dreapta erau copaci cu frun4,
c,4,toare% -n st+na 6 2ra4i$ Frun4ele moarte fo/neau su2 opincile Astei$
F,r, s,-ntoarc, niciodat, capul% /tia c, Ser7andus -i c,lca pe urme$ 3n
timpul scurt c+nd un picior -i st,tea pe p,m+nt iar cel,lalt -n aer% pentru un
nou pas% ea au4ea frun4ele trosnind su2t pas str,in$ 1e c+nd se 9ot,r+se s,
nu se mai ascund,% -/i c,p,tase din nou lini/tea -n0epenit, care urmase
r,42oiului8 lini/tea omului pentru care nimic nu mai a7ea -nsemn,tate%
-n7,0at, cu p,durea de mic,% /tia s,-i asculte sunetele /i s, i le priceap,$
Au4ea foile 7e/tede rostoolindu-se-ntre cr,cile ar2orilor /i p,m+nt% le-
au4ea fo/netul sec la atinerea de co7orul celor c,4ute mai demult /i
aproape c, le-au4ea culorile% de la al2en stins p+n, la ruiniu de s+ne-
!*G
- SRUT PMNTUL ACESTA -
nc9eat$ Lumina 7enea domoal, /i cernut, ca o ploaie$ C+te-o 7e7eri0,
-nc, mai aduna alune r,mase ici-colo pe c+te-o crean,$ ( scroaf, de
mistre0 trecu urmat, de odacii ei duna0i$ Cu to0ii iu0ir, mersul /i-ncetar,
s, ro9,ie c+nd adulmecar, omul% fiin0, temut, de toat, suflarea p,durii$
P,s,ri adunate multe la un loc ciripeau -n mare ra2,% toate deodat,$
:Poate c,-/i spune fiecare p,rerea cu pri7ire la felul cum s,-/i or+nduiasc,
7ia0a pentru 4ilele de iarn,% c+nd a7ea s, 7remuiasc,;$ Un iepure 0+/ni
dintr-o ad+ncitur, /i% c+nd d,du cu oc9ii de om% o lu, la s,n,toasa cu
urec9ile date pe spate$ ( 7ulpe le trecu drumul$ Le-arunc, o pri7ire furi/,
cu oc9ii ei ca de iar2, crud, /i iu0i pasul% r,sucindu-/i /i mai mult trupul
lunuie0 care p,rea c, se-n/uru2ea4,-n aer$
Alt,dat, s-ar fi 2ucurat de-nt+lnirea cu fiecare 7ietate-a p,durii% s-ar fi
oprit s, se uite dup, ea% l,s+ndu-/i sufletul s, pluteasc, /i s, se-nfr,0easc,-
n 7oie cu pri7eli/tea din .ur$ 1e/i 9ot,r+se c, n-a7ea s, se mai team, de
Ser7andus% acuma% c+nd -i 2,nuia pasul din ce -n ce mai aproape% nu-/i
putea domoli 2,t,ile inimii$ Le sim0ea -n t+mple% -n urec9i% -n cerul urii$ "
se p,rea c, /i oc9ii st,teau s,-i sar, din cap de-at+ta -ncordare$ 3ncepu s, se
team, c, namila ar fi putut s-o tr+nteasc, din spate% tr,+nd-o de 2und, sau
de cin,toare$ A/a se-nfiorau /i 7iet,0ile p,durii% p+ndite% fu,rite /i% p+n,
la urm,% ucise de om$ Se sim0ea 9,ituit,$ Cu c+t dra 7enise ea -n p,dure
doi ani$ Acolo% -ntr-un loc /tiut numai de ei doi% o a/tepta Seuris% feciorul
marelui sfetnic domnesc$ sta de ce nu i se-ar,ta -n fa0, /i de ce nu
7or2eaB 3/i aduse-aminte c, /i dac, romanul ar fi 7or2it ea n-ar fi-n0eles%
dar de 2,nuit tot ar fi 2,nuit ce7a din lim2a necunoscut,$ (ricum% dac, i-ar
fi fost 7oitor de 2ine% putea s, mear, al,turi% ca oameniiA 1up, au4% era
aproape siur, c,-ntre ea /i str,in nu mai r,m,seser, mai mult de doi pa/i$
F,r, s, dea prin nimic de 7este c-ar fi a7ut de +nd s, sc9im2e dramul% fata
prinse a fui spre st+na potecii% lu+nd-o la deal printre 2ra4i$ Ser7andus 6
dup, ea$ 1eprins, cu urcu/ul% iute /i cu pasul mai mare dec+t al lui% i-o lu,
cu mult -nainte$ 1in fu,% -ntoarse o dat, capul$ M,sur+nd din oc9i distan0a
dintre d+n/ii% -/i d,du seama c, str,inul nu mai putea pune m+na pe ea /i
nici pietrele /i 2ul,rii de p,m+nt pe care acesta-i a47+rlea nu mai a7eau
cum o atine$ Cu sufletul la ur, de-at+ta alerat% r,mase locului ca s,
r,sufle de c+te7a ori ad+nc$ 1up, ce-/i re7eni c+t de c+t% purcese cu um2let
o2i/nuit printre copaci% doar c, nu mai merea drept% ci cotit8 un pas la
dreapta% unul la st+na$ Urcu/ul se terminase$ ( 7reme% Ser7andus o
urm,ri cu pri7irea% dar deodat, parc, o-n9i0ise p,m+ntul$ Asta se-
!@K
- "LEANA #ULPESCU -
ascunsese dup, trunc9iul unui 2rad$ Nemi/cat,% st,tea s, 7ad, ce-a7ea s,
se-nt+mple$ Cel mai 2un lucru ar fi fost ca decurionul s, se lase p,u2a/$
3n .ur se-a/e4ase o lini/te netul2urat, de niciun sunet$ Parc,-mpietrise /i
p,durea /i 7iet,0ile ei$ ?i-au4ea r,suflarea /i i se p,rea c, aude cum -i cure
s+nele prin 7ine$ 3ncepu s,-l 4,reasc,$ Urca ane7oie$ Se 7edea c+t de colo
c, nu era om de munte$ ( cuprinse un fel de nelini/te ad,uat, peste ri.a
de-a se ap,ra de Ser7andus% pe care /i uitase c,-l ura$ Sim0ea c, de unde7a
o 0intea o c,ut,tur, pe care n-o 7edea$ :1oar n-or fi mai mul0i;% -i trecu
prin minte$ F,r, s, se clinteasc,% f,r, s, mi/te capul% co2or- pleoapele /i
m,tur, cu pri7irea at+t c+t putu cuprinde -ntre coada oc9ilor$ 1intr-o tuf,
de feri, o pironeau dou, luciri al2ene$ 1in c+te-/i putu da seama% i se
p,ru c, 7ietatea% care st,tea nemi/cat, /i cu 2otul pe la2e% ar fi lup$ Acum
a7ea de dat dou, lupte pe 7ia0, /i pe moarte$ Era siur, c, 7ietatea o
p+ndea$ ?i mai /tia c, lupii mereau% de o2icei% -n 9aite% cel pu0in iarna%
c+nd foamea-i scotea din codru$ S-ar fi putut ca% pe-o 7reme frumoas, /i
cald, ca asta de-acum% animalul s, fi fost sinur$ 1ar fiara simte omul de
departe$ S-ar fi mirat s, fie numai o sinur, s,l2,ticiune$ Cu oc9ii 0int,
spre tufa de feri,% -ndoindu-se -ncet din /ale% -/i desf,cu no.i0ele% -/i trase-
opincile din picioare /i le-nnod, de fr+n9ia de pe um,r$ St,tu apoi c+te7a
clipe nemi/cat,$ Se ridic, -ncet% a47+rli fr+n9ia pe-o crean,% 7+r- securea
la cin,toare% cu fierul -n sus% /i -ncepu s, se ca0ere-n 2rad$ Se at+rna de
creni /i se l,sa pe spate c+t putea% fiindc, altfel fierul i-ar fi intrat -n
coaste$ C+nd socoti c, a.unsese destul de sus ca lupul s, n-o a.un,% alese-
o ramur, ce i se p,ru mai 0eap,n,% se-a/e4, pe ea% /i-/i petrecu un 2ra0 -n
.urul 2radului$ R,sufl, ad+nc /i se-ap,s, cu m+na pe inim,$ 3/i arunc, oc9ii
mai -nt+i dup, lup$ #ietatea st,tea acum lunit, su2 copac /i cu pri7irea-n
sus8 dup, ce se-ncredin0, c, prada era acolo unde-o /tia% -/i puse 2otul pe
la2e$ Era limpede c, se-a/ternea pe-a/teptat$
Asta -l c,ut, din oc9i pe roman$ Cum -nainta printre 2ra4ii din ce -n ce
mai de/i% -l 7edea -m2r,cat -n cetin, /i sf+rtecat de creni$ Ser7andus se
uita -n st+na /i-n dreapta$ A.uns cam la o a47+rlitur, de 2,0 de locul unde
se afla Asta% se opri /i-/i plim2, oc9ii .ur--mpre.ur$ Mai f,cu doi-trei pa/i%
iar st,tu$ 1+nd cu oc9ii de feri,% se duse drept spre tufa mare /i al2en,
/i-ncepu s, i42easc,-n ea cu picioarele$ Trase ni/te sudalme% f,cu iar,
c+0i7a pa/i /i-n spatele feriii d,du de-o clin, care m,rinea un p+r+u c+t
un fir de a0,$ Se uit, /i-n lunul apei$ Nici urm, de Asta$ 1eodat, se 2,tu
cu palma peste fruntea /i-n.ur, iar cu las tare$ :S, /tii c, s-a urcat -n
!@J
- SRUT PMNTUL ACESTA -
7reun copacA;$ Porni cu pas m,runt /i cu oc9ii pe sus$ C+nd se uit, o dat,-
n .os% era la un pas de lup$ Puse m+na pe pumnal /i-ncepu s, 0ipe8
L Fui% .i7in,-mpu0it,A
Cu oc9ii 0int, la s,l2,t,ciune% se l,s, pe 7ine% adun, cu st+na pietre /i
p,m+nt% se ridic,-n picioare /i-ncepu s, le-a47+rle-n animalul pe care
numai oc9ii-l tr,dau c, era 7iu$ A47+rlea /i 0ipa ca ie/it din min0i$ Fiara se
ridic, -n picioare% -ntinse +tul% -/i ar,t, col0ii% f,r, niciun sunet$
1ecurionul% f,r, s-o scape din oc9i% se aplec, iar, dup, 2ul,ri$ 3n 7remea
asta% nesl,2indu-l din pri7ire% lupul se-apropie cu un pas$ Ser7andus -l
nimeri cu o piatr,-n 2ot$ Sco0+nd un urlet% .i7ina se d,du pu0in -nd,r,t /i o
clip, s-ar fi p,rut c, 7rea s, se repead, la om$ 1ar r,mase locului%
nemi/cat,% -n picioare$ Apropiindu-se de-a-nd,ratele de-un 2rad%
Ser7andus smulse c+te7a ramuri$ Cu spatele lipit de copac /i cu oc9ii 0int,
la animal% -/i scoase de la 2r+u cremenea% amnarul /i iasca$ "42uti s,
aprind, ramurile rupte /i s, le-arunce spre lup$ Speriat de foc% ca orice
s,l2,ticiune% acesta se trase-napoi% se dep,rt, pu0in% pe urm, se-ntoarse /i-o
lu, la oan, pe drumul pe care /i-l alesese$ C+nd nu-l mai 7,4u% romanul se
l,s, l+n, un 2rad% scoase de la 2r+u o n,fram, /i se /terse de sudoare pe
+t% pe ruma4% pe fa0,$ 1e-a2ia dup, ce trecuse prime.dia% i se ridicase
p,rul m,ciuc,% iar m,dulare-i tremurau ca piftia$ :Ce era s, p,0esc eu%
ditamai omul% pentru-o muiereA;$ " se p,ru c-aude frun4ele trosnind ca su2
un pas u/or$ :Ce-o mai fiB;$ Pri7i -n dreapta% -n st+na$ 3n sus nu-i d,du
prin minte s, se mai uite$ Roti oc9ii iar de .ur--mpre.ur$ Nu 7,4u /i n-au4i
nimic$ Se scul, -n picioare cu inima c+t un purice /i% dup, ce lu, 2ine
seama locului% se 9ot,r- s, se-ntoarc, -n castru% altfel risca s, lipseasc, la
apelul de sear,% care se f,cea de fapt c+t mai era lumin, afar,$ 3/i scutur,
9ainele de frun4e /i de p,m+nt% se-aplec, /i adun, cu dreapta frun4e% apoi%
re4emat cu st+na de 2rad% le str+nse-n pumn% f,c+ndu-le /omoio% pentru
a-/i cur,0a -nc,l0,rile$ C+nd s, se ridice% 4,ri% la doi pa/i de el% dou, la2e
aurii$ ( clip, r,mase-n0epenit$ 1use m+na la pumnal /i se-ndrept,$ 3n fa0,-i
st,tea un dul,u cio2,nesc l,0os% care-l pri7ea 0int,$
Ser7andus -/i re7eni$
C,p,t, c9iar las8
L P,% 9,% acuN mai 7eni /i potaia astaA
?i cum prima lui pornire c+nd 7edea o fiin0, mai sla2, dec+t el era s-o
lo7easc,% se-aplec,% lu, un pumn de p,m+nt cu frun4e% /i-l a47+rli spre
!@!
- "LEANA #ULPESCU -
c+ine$ Acesta se d,du -ntr-o latur,% apoi -naint, un pas c,tre om$ Mirat de
-ndr,4neala .a7rei% Ser7andus -l l,s, totu/i -n pace$
L N-am timp acuma% c, te-n7,0am eu minteA
Se +ndi s, cercete4e cu ri., prea.ma% ca s, nu se r,t,ceasc, printre
2ra4ii de/i$ C+nd -/i -ntoarse din nou oc9ii spre dul,u% cre4u c, are 7edenii$
Erau trei$ Celor nou-7eni0i% c+ini de curte la 7remea lor% cu p,rul scurt% li se
7edeau coastele$
L #oi mi-a0i sc,pat atunci% .a7relorA N-am eu .u7,0ul cu mine c, ce 7-
a/ mai 2eliA
?i-/i duse iar,/i m+na la pumnal$ C+inii st,teau -n /e4ut$ Lunir, +tul
c+nd 7,4ur, mi/carea m+inii$ Ser7andus -/i f,cu iute o socoteal,$ Cu trei
deodat,% s,l2atici /i-nfometa0i% era reu s, se pun,$ Mai 2ine merea de-a-
nd,r,telea /i% c+nd se dep,rta destul% pornea spre drumul de c,ru0,% -ncet%
/i 6 pe nea/teptate pentru c+ini 6 o lua la oan,$ Nu strica s, ai2, /i-o 2+t,$
?i c+t mai lun,$ Pumnalul era 2un fie la aruncat% fie -n lupta corp la corp$
Alese-o crean, dinspre poalele 2radului de l+n, el$ 3ncerc, s-o fr+n,%
dar nu i42uti$ ( crest, cu pumnalul de .ur--mpre.ur /i o desprinse de copac$
( despuie de ramurile mici /i i-o l,s, numai pe cea din 7+rf$
:Cu asta le dau -n oc9i;% se +ndea% -n timp ce-/i 7+ra pumnalul -n
teac,$ Se uit, -n spate% -ntorc+nd -ncet capul$ ?i-n partea aceea erau :unu%
doi% trei c+iniA;$ St+nd -n /e4ut ca /i ceilal0i% /i p,r+nd c, se uitau f,r, 0int,$
Ser7andus -/i roti pri7irea spre cei trei de la-nceput$ Nu mai erau trei% erau
/ase$ 3/i sc9im2aser, /i locul$ 1rept -n fa0a lui se afla acum un dul,u
cio2,nesc$ La +t a7ea 4,rdan cu 0epi de fier$ Fusese c+ine de st+n,%
c+ine-narmat -mpotri7a fiarelor care la +t se-aruncau$ 1ecurionul -/i duse
m+na la 2ereat,$ 3ntre 4,rdan /i +tul 4,7odului era loc mult$ Se 7edea
c+t sl,2ise animalul de c+nd nu mai p,4ea oile$ 3ntre cel cu 4,rdan /i cei
doi% care-i st,teau de-a dreapta /i de-a st+na% distan0a era mai mare dec+t
cea care-i desp,r0ea pe ceilal0i unul de altul$ Prin urmare% el era capul
9aitei$
:sta-i Traian al lor;% +ndi Ser7andus$ :C, nu 0i-o fi 0ie fric, de ni/te
.a7reA;% -/i f,cu el cura.$ Mai t,ie o ramur,$ Pumnalul nu-i putea fi de
folos$ A/a% cu c+te-o 2+t,-n fiecare m+n,% parc, se sim0ea mai -n siuran0,$
:Ce-oi fi c,utat eu aci% m,iculi0,BA;$ 1ac, l-ar fi-ntre2at cine7a ce-l
adusese-n locul acela% n-ar mai fi /tiut s, spun,$ Cel mai r,u -l nelini/tea c,
animalele nu i se uitau -n oc9i$ Nu /tia de ce% dar i se p,rea c, dac, l-ar fi
pri7it -n oc9i ar fi a.uns la o-n0eleere cu ele$
!@&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L Cu0u% cu0u% cu0u% se tre4i deodat, spun+nd% /i f,cu un est cu m+na
de parc-ar fi dat de m+ncare la pui$
C+inii -/i amintir, de 7ia0a lor domestic, /i-ntinser, +turile$ C+nd
7,4ur, c, din m+na-ntins, nu pic, nimic -/i traser, capetele la loc$
Ser7andus str+nse-un morman de ramuri cu cetin,% c+te7a 7reascuri% /i
aprinse un foc$ Animalele nu se clinteau$ 1e/i foamea le s,l2,ticise /i le
m+nase-n codru% n-a7useser, timp s, uite 2un, parte din 7ia0a tr,it, l+n,
om$
Asta -ncremenise cu oc9ii la ceea ce se petrecea .os$ Ar fi tre2uit s,-i
strie romanului s, se urce-n 2rad$ 1esc9ise ura$ 3i pierise lasul$ Uitase
c, str,inul n-ar fi-n0eles oricum$ 1esc9ise iar ura% dar nu i42uti s, scoat,
niciun sunet$ 1ac-ar fi co2or+t% sc,pare tot nu era$ #ietatea -ncon.urat, de
lupi sau de c+ini dac,-ncerca s, fu, era do2or+t, /i m+ncat,% iar dac, se
9ot,ra s, ai2, r,2dare /i s, le o2oseasc, r,2darea% putea muri a/tept+nd 6
c, ele /i r,2darea lor nu o2oseau$ (mul r,m+nea 7ietatea cea mai puternic,
at+ta timp c+t nu-i sl,2ea 7oin0a$ La primul semn de o2oseal, ori de
pierdere-a 7oin0ei% omul -nceta s, mai fie 7ietatea cea mai temut,$ Atunci%
fiara n,scut, din fiar,% ca /i animalul s,l2,ticit% se sim0ea deopotri7, cu
omul /i-l nimicea$
Ser7andus -/i t,ie o f+/ie din pulpana tunicii% o-mp,turi /i scuip, -n ea$
Trec+nd-o printre deete /i acoperindu-le% lu, c,r2uni aprin/i /i-i a47+rli
spre c+ini$ Ace/tia -/i ar,tar, col0ii% se ridicar, to0i deodat,% str+nser, cercul
-n .urul lui /i se-a/e4ar, din nou pe la2ele din spate$ Pe Ser7andus -l
treceau sudori reci$ Fruntea-i era acoperit, de 2ro2oane% pe l+n, n,ri i se
prelineau dou, d+re de ap, care-i intrar, -n ur,$ C+nd sim0i ustul acriu
/i s,rat al sudorii% scuip,$ C+inii se uitar, o dat, la el% pe urm, se-ntinser,
/i-/i puser, 2otul pe la2e$ Ser7andus se re4em, de 2rad$ St,tu a/a o 7reme%
9ol2+ndu-se prostit la c+inii care p,reau mor0i$ 3n mintea lui% totul era o-
n7,lm,/eal,$ Sinurul +nd -nc9eat r,s,rea din c+nd -n c+nd -ndrept+ndu-
se c,tre 4ei8 :Oei% a.uta0i-m, s, nu-mi pierd min0ileA;$ 3i 7enea s,-/i rup,
9ainele$ 1in cre/tet p+n,-n t,lpi -l apucase o nelini/te /i-un tremurat$ :Oei%
a.uta0i-m, s, nu-mi pierd min0ileA;$ Se dep,rta ni0el de 2rad% iar se-apropie%
iar se re4em, de el$ :Me9ercle% ce s, m, facB;$ 1ac, mai -nt+r4ia mult%
a7eau s,-l 2ae la carcer,$ El muncise pentru situa0ia lui$ N-a.unea
oricine decurion$ :Oei% -n7,0a0i-m, ce s, facA;$ Se uit, la c+ini /i-l apuc,
furia$ #,4u ro/u -naintea oc9ilor$ :P+n, c+nd% .a7re-afurisite$ P+n, c+ndB;$
?i% deodat,% r,cnind c+t -l 0inea ura% se repe4i cu 2+tele s,-/i croiasc,
!@'
- "LEANA #ULPESCU -
drum$ O,7o4ii s,rir,-n picioare% se-apropiar, de el /i-/i ar,tar, col0ii% :#,-
n7,0 eu minteA;$ Ser7andus f,cu roat, cu 2+tele% de data asta i42indu-i$ Se
n,pustir, asupra-i /i-l -n9,0ar,% de m+ini /i de picioare% -ncle/t+ndu-/i
f,lcile-n carnea lui$ Cu doi at+rna0i de m+ini% Ser7andus a7u putere s, fac,
din 2+te mori/te% 42ier+nd f,r,-ncetare8 :U,% u,% u,A;$ R,cnetul nu mai
a7ea nimic omenesc$ 3n loc s,-i sperie% -i -nt,r+t,$ Se-n7+rte.ea -ntruna cu
2+tele$ Cu una do2or- un c+ine% de cealalt, se-mpiedic, /i% prin4+ndu-/i un
picior -ntre ele% c,4u$ 1use m+na la pumnal$ 1ul,ul cu 4,rdan se repe4i
/i-l apuc, de 2ereat,$
3/i -nfipse col0ii ad+nc /i-l ridic, pe 9in9er o dat, sus% apoi se pr,2u/i
cu el$ Se au4i un 9orc,it scurt5 pe urm,% c9el,l,ituri /i m+r+ieli$
Asta nu mai r,sufla /i nu mai clipea$ <ra0ul petrecut pe dup, 2rad -i
amor0ise% iar deetele-i -n0epeniser, /i-i -n9e0aser,$
3ntr-un t+r4iu% /i-l desprinse de trunc9iul r,/inos% l,s+ndu-l s,-i cad, pe
l+n, trup$ Cu m+na cealalt, -/i ap,s, pleoapele$ " se uscaser, oc9ii /i-o
usturau$ 3i desc9ise din nou$ 3/i ciupi /i-/i trase 2ra0ul amor0it% prin care
-ncepuser, furnic,turile$ Se uit,-n 4are$ 1in ce putea ea deslu/i printre
crenile dese% soarele-asfin0ea$ C+t, 7reme-/i -mp,r0eau 7+natul poate n-
a7eau s-o 2ae de seam,$ Se d,du .os cu ri., din crean,-n crean,%
-ncerc+nd s, fac, 4omot c+t mai pu0in$ A.uns, la poalele copacului% 7,4u
c+nii apleca0i peste prad,$
Yudec+nd dup, locul -n care se afla% dul,ul cu 4,rdan m+nca fa0a
mortului$
Ceilal0i erau patru de-o parte% patru de alta% -mp,r0indu-/i fr,0e/te
cada7rul decurionului$
Se dep,rt, -n 7+rful picioarelor$ "e/it, la drumul de care% se l,s, .os% se
re4em, de-un 2rad /i-/i -nc,l0, opincile$ Se ridic,% sim0ind un ust s,lciu -n
ur,$ 1,du din cap -ntr-o parte /i-ntr-alta8 i se pusese un nod -n capul
pieptului$ A2ia apuc, s, se-aplece$ #,rs, /i sufletul din ea$ R,mase o
mul0ime de 7reme locului% icnind$ Se uit,-n dreapta /i-n st+na dup, un
strop de ap,$ R+ul era departe% iar -n .ur niciun i47or% nici m,car o 2,ltoac,$
Se /terse cu n,frama pe frunte% la ur,$
Porni ame0it,$ Merea /i scuipa$ C+nd a.unse acas,% d,du de Panesia -n
poart,$
L 1u-te /i te culc,% -i spuse femeia% iar dup, c+0i7a pa/i ad,u,8
L 3n locul unei 7ie0i cre/te alt, 7ia0,$
L Ce cre/teB -ntre2, ea ca prin 7is$
!@*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L Las-acum% ai s, 7e4iC
3n timp ce Asta d+rd+ia su2 cer, de se 4uduia patul cu d+nsa% -n
p,dure% dup, ce terminaser, ce fusese ustos% c+inii -/i luar, c+te-un os s,-l
-nroape% o2icei de pe 7remea c+nd tr,iser, la casa omului$
*
Mo/ 1romi9ete c,ra toat, noaptea p,m+nt peste ruinele Cet,0ii /i-l
2,t,torea$ Tot mai mul0i oameni -ncepeau s, cread, c, 2,tr+nul -mplinea
7oia Reelui$ Unii 4iceau c, Reele i-ar fi dat cu7+nt din 7ia0,% al0ii 4iceau
c, um2ra Reelui i-l d,duse$
Cui -l -ntre2a de ce f,cea el munca aceea uria/,% p,timindu-/i trupul
2,tr+n% 1romi9ete-i r,spundea8 :Fiindc-a/a e mai 2ine;$
Asta /i Panesia nu-l -ntre2au$
Uneori% spre sear,% el le po7estea -nt+mpl,ri de demult% tr,ite /i de
d+nsul /i de al0ii$ Le po7estea c,l,toriile lui pe m,ri% pe 7remea scla7iei la
romani$ #or2ea de-o 0ar, prin care trecea un r+u mare /i de reii 0,rii
aceleia% care se-nropau cu tot felul de a7u0ii -n ni/te morminte mari% -nalte
/i 0uuiate$
L 1e ceB -ntre2a Panesia% /i fa0a i se lumina de-un 4+m2et 2l+nd$
L Ce anumeB
L 1e ce se-nropau cu a7u0iiB
L Fiindc,-/i -nc9ipuiau 7ia0a de dincolo ca pe cea de-aci% unde-0i
tre2uie c+nd una% c+nd alta% iar ei erau rei mari% erau -n7,0a0i cu 2inele$
L Cum o fi oare 7ia0a de dincolo% mo/uleB
L Cine /tieB
L S, fie numai -nc9ipuireB
L Tu /tii mai 2ine dec+t al0ii% Panesia$
L #estirile mele sunt pentru aici$
Le mai po7estea mo/ul despre cum treceau puterile prin lume$
L Mo/ule% care cre4i dumneata c, e a mai mare putere pe lumeB
-ntre2ase Panesia$
L 1raostea% r,spunsese 2,tr+nul f,r, s, /o7,ie$ 1raostea d, putere ca
/i ura$
Asta r,m,sese cu un ciu2,r -n m+n,$
L C+nd a trecut 7remea draostei% 7e4i toat, lumea la fel$ Am a.uns o
dat, cu Oa9eu% to7ar,/ul st,p+nei mele% -ntr-o 0ar, dep,rtat,% de-i 4ice Hara
!@@
- "LEANA #ULPESCU -
Serilor$ Serii ,/tia sunt ni/te oameni m,run0ei% nericio/i% cu oc9ii a/a$
Mo/ 1romi9ete -/i tr,ea pie4i/ pleoapele spre t+mple$ Serilor nu le place
s, se-mpreune cu alte neamuri$ Cum 7in str,inii pe p,m+ntul lor% le picur,
ce7a -n m+ncare /i-n 2,utur,% ca acelora s, le piar, poftele trupului$ La
2,tr+ne0e% omul e ca dup, licoarea din Hara Serilor$ Trupul /i sufletul nu
mai dor ca la tinere0e% dar nici nu mai tresalt,$ 3ncepi s, te-nstr,ine4i de
toate /i de tine -nsu0i$
L C+te lucruri sunt pe lumea astaA se minuna Panesia$
Asta se-ntre2a -n sine dac, toate c+te le po7estea 1romi9ete c9iar se
aflau pe lume sau /i le-nc9ipuise el$ Ei% c+nd se +ndea la draostea lui
Seuris% fiul marelui sfetnic domnesc% i se p,rea c, 7isase$ 1ac, Ser7andus
n-ar fi disp,rut% spre 2ucuria multora% /i dac, n-ar fi fost c,utat peste tot
de-ai lui% ar fi cre4ut c, ceea ce tr,ise-n acea 4i -n p,dure era doar
-nc9ipuire$ Nu r,m,sese dac ne-ntre2at% necercetat /i ne2,nuit a fi a7ut
le,tur, cu dispari0ia romanului$ Oadarnic erau cerceta0i% 4adarnic erau
amenin0a0i$ 1acii se-a/teptau s, 7ad, iar pe 7reunul de-al lor r,stinit -n
locul decurionului disp,rut$ A/a cum -l cuno/teau camara4ii de arme%
Ser7andus nu era omul care s, caute alt fel de 7ia0, dec+t cea militar,% -n
care 2rutalitatea lui -/i afla cel mai 2ine locul$ Asta se 9ot,r+se s,
7or2easc, numai dac, 7reun ne7ino7at ar fi fost -n prime.die pentru
romanul care pierise$ 1e/i nu f,cuse nimic pentru a-l fi st+rnit pe
Ser7andus -n 7reun fel% se sim0ea 7ino7at, de moartea lui$ #ino7at, c,
amu0ise% 7ino7at, c, nu-i s,rise -n a.utor$ C+nd /i-l amintea cum d,dea cu
picioarele-n Lupei% cum i42ea copiii /i cum .upuise c+inii% Asta socotea c,
pe lume se mai f,cea /i c+te-o dreptate$ Ar fi 7rut numai s, nu fi fost ea
unealta drept,0ii$ O2ieretele lui Ser7andus /i 9orc,itul de la urm, nu credea
c, a7ea s, le uite 7reodat,$
Mo/ 1romi9ete 2,nuia c, fata /tia ce7a despre dispari0ia leionarului$
S,-i fi f,cut de petrecanie n-o credea -n stare$ Asta aproape c, nu mai
m+nca% iar somnul -i era tul2urat de 7edenii -nfrico/,toare$ 3n c+te7a 4ile
a.unsese ca o um2r,$ ( rodeau mustr,rile de cuet /i ri.a de-a nu 7edea
7reun ne7ino7at pedepsit$ Pe ea% nu frica o-mpiedica s, se-nf,0i/e4e
romanilor /i s, le spun, ade7,rul% ci ru/inea$
Peste o s,pt,m+n, de c,ut,ri care nu duseser, la nimic% un dac% dintre
cei care t,iau lemne% d,du din -nt+mplare peste r,m,/i0ele lui Ser7andus8
-m2r,c,mintea /i-nc,l0,mintea sf+/iate% s+ne-nc9eat% c+te7a oase
m,runte de la m+ini /i de la picioare% pumnalul% medicii armatei% statul-
!@D
- SRUT PMNTUL ACESTA -
ma.or% 7enir,-n mare ra2, la fa0a locului$ 1e le con7enea sau nu%
Ser7andus fusese m+ncat de fiare$ R,m,/i0ele -i fur, incinerate cu pompa
cu7enit, celui mort -n ser7iciul patriei$ Cei care nu-l a7useser, la inim,-n
timpul 7ie0ii% nemaitem+ndu-se de tertipurile lui% nu se sfiir, s, dea la
i7eal, potlo,riile :eroului;$ A/a c, anc9eta 6 pornit, spre a l,muri ce
c,utase decurionul sinur -n p,dure 6 -/i mai domoli 4elul$
Asta r,sufl, u/urat,$ Nu-i mai r,m+neau dec+t mustr,rile de cuet$ :(
7ia0, cre/te-n locul alteia;% parc, a/a 4isese Panesia$
?i-ar fi dat 7ia0a ca s,-l -n7ie pe netre2nicul acela$
Mo/ 1romi9ete se uita lun la fat, /i a/tepta s-o aud, -ntr-o 2un, 4i
desc,rc+ndu-/i sufletul$ Panesia -n0eleea t+lcul din pri7irea 2,tr+nului$
L Mo/ 1romi9ete% dumneata% care /tii at+tea minuni% n-ai /ti /i ce7a de
uitareB
L Ce /tiu eu te face s, ui0i tot% nu doar ce-ai 7rea s, ui0i$ A/ /ti ce7a
care s, amor0easc, aducerea-aminte /i s, te fac, s-o po0i -ndura$
L Atuncea% fie-0i mil, /i de am,r+ta asta$
( 7reme% Asta -n9i0i -n fiecare sear, ni/te pic,turi pe care 1romi9ete
le picura cu m+na lui dintr-un /ip$ Fata -ncepu s, doarm, reu /i f,r, 7ise$
1e c+nd se tre4ea% -naintea r,s,ritului% /i p+n,-n noapte% muncea f,r,
oprire$ A2ia acum o-n0eleea pe Panesia care putea fi asemuit, cu piatra ce
din 7+rf de munte /i p+n,-n 7ale nu se oprea$ A/a -/i c,uta ea uitarea sau%
mai 2ine 4is% amor0eala aducerii-aminte$ :3n locul unei 7ie0i cre/te alt,
7ia0,A;$ #ia0a doar cu 7ia0, putea fi -nlocuit,% doar cu 7ia0, putea fi pl,tit,$
Oadarnic ar fi murit ea$ A2ia ar mai fi pierit un om$
S
WiXinis% fostul intermediar -ntre daci /i romani pe 7remea neocierilor
cu eneralul Loninus% /i pe 7remea asediului Cet,0ii% WiXinis% disp,rut o
dat, cu-nfr+nerea dacilor% ap,ru din nou% -n calitate de colector de fura.e
pentru armat,$ C+nd d,du cu oc9ii de 2,tr+nul 1romi9ete% i se p,ru c,-l
mai 7,4use c+nd7a$
L <,tr+ne% s, ne mai fi -nt+lnit 7reodat,-n 7ia0,B i se-adres, lui
1romi9ete rece/te$
L Pe 7remea c+nd f,cea Oa9eu neo0 pe mare -mpreun, cu st,p+na
mea$ 1omnia-ta cump,rai de la d+n/ii mirodenii% iu7aeruri% 0es,turi$ Pe
mine m-a c9emat totdeauna 1romi9ete$
!@E
- "LEANA #ULPESCU -
L Ce 7remuriA
L Pentru cineB -ntre2, 1romi9ete$
L Pentru cine 7oia s, fac, un neo0 cinstit$
L Poate$ Pentru mine% toate 7remurile-au fost rele$ Mai /tii ce7a de
fosta mea st,p+n, /i de Oa9euB (ameni cumsecade am+ndoi$
L Au murit$ Fosta dumitale st,p+n, 6 -n patul ei% Oa9eu 6 pe mare$ Se
ducea spre "udeea% unde tr,ise p+n, la c,derea Masadei$ Ai au4it de
MasadaB
L Am au4it de la Oa9eu /i de la al0i iudei$
L Oa9eu ne-a sc,pat% pe mine /i pe mama$ To0i cei din cetate au murit
de sete /i de foameC Oa9eu at+ta a dorit8 s,-/i mai 7ad, o dat, 0ara$ N-a
a7ut parte$
1romi9ete se uita -n p,m+nt$
L <,tr+ne% mi-nc9ipui ce e-n sufletul dumitale$ Noi suntem -nfr+n0i
mai demult$ Am 2,ut toate-am,r,ciunile-nfr+nerii$ Cea mai rea dintre
toate e s,-i 7e4i pe-ai t,i cum se dau cu-n7in,torul$
L 1ar dumneata ce faciB -l -ntre2, 1romi9ete cu-o mustrare 2l+nd,$
L Eu sunt un om m,runt$ Un neustor oarecare$ M, +ndeam la un om
al nostru de 7a4,$ La un eneral care-a trecut de partea romanilor /i-a scris
despre istoria neamului s,u ca un str,in$
L Eu m, +ndesc la ce-are s, se-nt+mple cu neamul meu$
L ?i ce cre4i% 2,tr+ne% c, are s, se-nt+mple cu elB
L Are s, se-amestece cu-n7in,torii$ A /i-nceput$
L Te-n0ele$
L Nu-n0elei$ "udeii erau r,sp+ndi0i -nainte de-a le cotropi romanii 0ara$
Erau mul0i -n Eipt% la Roma% -n A9aia$ P+n, /i-n Hara Serilor$ ?i-acolo am
-nt+lnit iudei$ #oi sunte0i mari neustori% noi ni/te pluari care ne-am
ap,rat c+t am putut p,m+ntul$ #oi unde 7-a0i duce 7, duce0i -ntre-ai 7o/tri%
noi n-a7em la cine s, ne ducem$ C+nd 7-au -nfr+nt romanii% a0i a7ut unde /i
la cine s, fui0i de ei$
L ?i peste tot unde-am fuit /i unde fuim tot de ei am dat /i d,m$
WiXinis -/i trecu m+na melancolic prin 2ar2a c+rlion0at,$
L Noi am r,mas aici cu ei$ Nu putem fui unii de al0ii$ Nu putem dec+t
s, ne-amestec,m$
L 1ar /i ei se-amestec,$
L Mare m+n+iereA "ar noi n-a7em niciun eneral care s, scrie istoria
neamului nostru% nici ca un str,in m,carA
!@G
- SRUT PMNTUL ACESTA -
( 7reme nu-/i mai spuser, nimic$
L <,tr+ne% poate c, te-ntre2i ce caut eu pe-aci$
1romi9ete d,du din cap% -n semn c, 7ec9iul lui cunoscut -i 9icise
+ndul$
L Am -nc, a7ere -n Eipt$ 1ar um2lu s, mi-o str,mut$
L 1e ceB
L 3n Eipt% recii nu-i 7,d cu oc9i 2uni pe iudei% cum nu i-au 7,4ut
niciodat, =:Oadarnic m-am Qeleni4atR eu5 4adarnic m, c9eam, QWiXinisR%
pentru reci sunt tot o7rei;% -/i spuse WiXinis -n minte>$ ?i nici eiptenii$
Acolo apele se tul2ur, /i tare m, tem c,-ntr-o-4i are s, fie r,u% focuri%
2,t,i% 7,rsare de s+ne$
L 1up, c+te-am au4it% -mp,ratul ,sta de-acum% Traian% 7, are-n nume
de 2ine$ El are ce are doar cu-nc9in,torii lui "isus$ Acum s-a /i uitat c, la-
nceput au fost iudei$
L Ne are-n nume de 2ine% 4iciB Care 2ineB Cre4i c, are s, ne ia
ap,rarea -mpotri7a recilor sau a eiptenilor sau a mai /tiu eu cuiB
Prietenia -mp,ra0ilorA 1u/manii s, ai2, noroc de eaA ?i-apoi cre4i c,
Traian o s, tr,iasc,% a/a% c+t lumeaB Se /i 7or2e/te c,-n urma lui o s, 7in,
:recoteiul;% Padrian 7reau s, 4ic% iar ,sta e mai rec la suflet dec+t recii%
de la el ce s-a/tept,mB
3ntre2,rile lui WiXinis n-a/teptau r,spuns$ F,ceau parte dintr-o retoric,
interioar, a unui -ntre neam care% de pe 7remea 7ec9iului Eipt /i-a
<a2ilonului% se-n7,0ase s, r,spund, prin -ntre2,ri% -ntr-at+t se tot -ntre2ase
/i nu /tiuse ce s,-/i r,spund,$
L Mi-am str,mutat ce7a la Pont% m, +ndesc c, /i pe-aici% m,car o
7reme% n-ar fi r,u$ ( 7reme% cred c, 7a fi lini/te /i pace$
L Pace roman,$
L <,tr+ne% mi-aduc aminte c+t de frumos 7or2ea Oa9eu de dumneata$
Prin urmare% te socotea om de-ncredere$ Eu te ro% totu/i% s, nu spui
nim,nui ce-am 7or2it noi -ntre noi$
1romi9ete 4+m2i cu -n,duin0,$
L <,tr+ne% cuceritorii aduc cu ei teama omului fa0, de om% teama
omului /i fa0, de um2ra lui$
1romi9ete -nclin, capul /i co2or- pleoapele ca o pecete peste cu7intele
iudeului$
WiXinis se dep,rta -ncet de 2,tr+nul care-/i 0inea mereu capul plecat /i
oc9ii-nc9i/i$ 3n sufletul lui WiXinis se l,sase o p+cl, de triste0e din care% ca
!DK
- "LEANA #ULPESCU -
un 2ocet% r,42,tea doar un cu7+nt repetat o2sesi78 :"eru/alaim%
"eru/alaim;$
S
M,runte sc9im2,ri a7eau s, se petreac,-n r+ndul trupelor$ C+te7a alC
urmau s, mear, -n Pannonia$ 3ntre cei care-a7eau s,-/i sc9im2e locul se
num,ra /i centurionul Sop9ronios Celer Ceionius% fost ofi0er de ordonan0,
al r,posatului eneral Loninus% /i Ti2erius Claudius Maximus% fost
c,l,re0% -naintat la ranul de decurion% cel care-i -nf,0i/ase -mp,ratului
capul /i m+na dreapt, a Reelui -n7ins$ 3n sinea lor% Ceionius /i Maximus
erau con7in/i c, deplasarea lor -n Pannonia se datora tocmai :faptelor lor
de arme;$ Ceionius a/teptase o 7reme ca eneralului s,u s, i se ridice un
cenotaf% meritat de cel mort -n ser7iciul patriei% c9iar dac, nu pe c+mpul de
lupt,$ Nicio demonstra0ie nu l-ar fi con7ins acuma pe Ceionius c,
m,runtele sc9im2,ri de trupe nu erau leate de persoana lui% de fapt de
amintirea sup,r,toare a eneralului Loninus% amintire care st,ruia -n
mintea a doi oameni8 a sa /i-a 3mp,ratului$ 3ndep,rt+nd sinurul martor al
celor -nt+mplate% amintirea a7ea s, se-nce0o/e4e$
La r+ndul s,u% Maximus% de/i minte mult mai simpl, dec+t a
centurionului% pricepea /i% mai ales% mirosea c, fiec,rei etape-a cuceririi i
se potri7eau ni/te fapte /i ni/te oameni$ Pre4en0a oamenilor care se
remarcaser, -ntr-o etap,-nc9eiat, de7enea% dac, nu st+n.enitoare% m,car
nepotri7it, -ntr-o etap, nou,$ 1in 4iua c+nd% plin de entu4iasm% -i -nf,0i/ase
-mp,ratului trofeul maxim al r,42oiului cu dacii% sufletul proasp,tului
decurion prinsese-un fel de cocleal,$ Mutarea lui -n Pannonia% indiferent
care-i erau cau4ele% pentru el -nsemna o u/urare$ 1acilor n-a7ea s, le fie
dra% iar romanilor% care se str,duiau s, /tear, urmele 7iolen0ei /i s, le
inculce -n7in/ilor ideea de 2inefacere a p,cii romane% de-asemenea$ 3ntr-o
etap, de taton,ri% la limita dintre sinceritate /i f,0,rnicie% era de dorit ca
amintirea unor fapte s,7+r/ite-n ser7iciul unei cau4e s, fie-ndep,rtat,$
Romanul Ti2erius Claudius Maximus% pe .um,tate rec% a2ia a/tepta s, se
7ad,-n noul loc pe care i-l 9,r,4ise soarta prin intermediul ser7iciului
militar$
Cu toate c, de c+nd o cunoscuse% mereu se +ndea la ea% Ceionius nu-
ncercase s-o re7ad, pe Asta din 4iua c+nd fata tre2uise s, .ustifice pre4en0a
asupra ei a unui inel de mare pre0% cel pe care i-l l,sase eneralul Loninus$
!DJ
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Ceionius dusese totdeauna o 7ia0, -n care s, nu i se poat, aduce-n7inuiri%
mai ales de-nc,lcare-a disciplinei% /i% dup, cum u/or -i fusese s, 2ae de
seam,% disciplina lesne se-ncalc,% dat fiind c, orice contrariere pro7ocat,
unui superior putea fi interpretat, astfel$
3n timpul scurtei capti7it,0i sau :li2ert,0i supra7e9eate; la daci% pentru
a nu-/i m+9ni eneralul% Sop9ronios Celer nu-ncercase nicio apropiere de
fata str,in,$ Era siur c, eneralul nu se-atinsese de fat,$ ?i% tot a/a de
siur 6 c, acesta fusese-ndr,ostit de ea$ 1in momentul c+nd pricepuse 6
foarte cur+nd dup, sosirea la daci 6 c, soarta comandantului e pecetluit,%
Ceionius nu mai n,4uise dec+t s,-i fac, superiorului s,u ierar9ic 7ia0a c+t
mai pu0in ap,s,toare$ ?i lui Ceionius -i /edea mintea la str,in,% ca /i
eneralului$ 1e/i% pe de-o parte% +ndul apropierii eneralului de d+nsa -l
m+9nea% pe de alta 6 ar fi socotit apropierea dintre ei ca o-mplinire a
ultimei dorin0e oferite unui condamnat$ Ieneralul nu se-atinsese de fat,
pentru a-/i p,stra nep,tat o2ra4ul fa0, de daci /i fa0, de romani% romanii
fiind repre4enta0i de Lucius /i de Ceionius% ultimi martori ai unei 7ie0i care
7oia s, se-nc9eie decent$
C+nd o 7,4use ultima oar, pe Asta% -n pre4en0a eneralului Scaurianus
/i-a lui Traian% Ceionius 9ot,r+se s, nu-ncalce cu nimic disciplina militar,%
prin urmare% s, nu cear, fa7oruri care mai ales fetei nu i-ar fi fost de niciun
folos /i care lui siur i-ar fi atras antipatia celor doi mai -nainte pomeni0i$
La trei4eci de ani% um2lat prin lume% Ceionius /tia s, t,lm,ceasc, pri7irile
oamenilor$ 3n r+ndurile ofi0erilor se /optea% de pild,% c, animo4itatea dintre
-mp,rat /i nepotul s,u% :recoteiul;% s-ar fi tras de la un locotenent spre
care /i-ar fi-ndreptat oc9ii /i unc9iul /i nepotul$ A7+ndu-/i o2+r/ia-n
ordinul ca7alerilor% -nsurat -n "talia cu-o persoan, de condi0ia lui% tat, a
patru copii 6 dintre care pe ultimul nu-l 7,4use 6 Sop9ronios Celer
Ceionius era p,truns de spirit de cast, /i de disciplin, social,% cea familial,
su2sum+ndu-i-se% de disciplin, personal,% dup, cele mai 2une tradi0ii
romane% cele care% la oriini% f,cuser, ca% din Latium% Peninsula s,-/i
-ntind, st,p+nirea -n 2un, parte a lumii locuite$
Acuma% c+nd plecarea lui -n Pannonia era siur,% Ceionius ceruse 7oie
s,-/i ia r,mas 2un de la str,in,$
1ac-ar fi 7oit s, se-n0elea, prin cu7inte cu d+nsa% ar fi tre2uit s, ia cu
el un traduc,tor% pre4en0a unui alt om ar fi l,murit cu7intele% adic, i-ar fi
l,murit Astei cu7intele lui Ceionios% acesta fiind siur c, fata n-ar fi scos
nicio 7or2,$ Ar fi l,murit cu7intele% -ns, i-ar fi st+n.enit% ca orice pre4en0,
!D!
- "LEANA #ULPESCU -
str,in, -ntre ni/te oameni dintre care m,car unul a7ea s,-i spun, celuilalt
ce7a$
?i% la urma urmei% ce-a7ea el s,-i spun, altce7a dec+t ceea ce% 2ine-
n0eles% ea 2,nuise tot timpul8 cum din clipa c+nd o 7,4use +ndul lui fusese
plin% cotropit de f,ptura ei aurie% su20iratic, /i f,r, rai$
( ,si -n curtea care-ad,postea copiii orfani$ 3n7+rtea cu n,de.de un
mestec,u -ntr-un ca4an ad+nc% -n care fier2eau rufe$ 1e su2t pirostriile pe
care se spri.inea 7asul% 0+/neau fl,c,ri al2astre$ Asta se opri /i-/i /terse
sudoarea de pe fa0, cu-o n,fram, pe care-o trase de la 2r+u$ ( dat, cu
n,frama desf,cut, se-mpr,/tie miros de 2usuioc /i de cim2ri/or$
C+nd -l recunoscu pe roman -i 2,tu inima repede% r,mase-o clip, cu
m+inile-n aer /i-i 4+m2i% dar 4+m2etul nu risipi o anume umilin0, care i se-
ntip,rise pe c9ip$ <,r2atul -ntinse m+na dreapt, desc9is,$ Asta -/i trecu
am+ndou, m+inile peste catrin0,% se uit, la ele /i% sfiindu-se c+te7a clipe% se
9ot,r- -n fine s,-ntind, /i ea dreapta$ Romanul i-o str+nse /i i se uit, -n
oc9i$ C9ipul fetei se destinse$ El -i l,s, m+na% dup, un timp care i se p,ru o
7e/nicie de t,cere$ Nu /i-ar fi-nc9ipuit c, n-a7ea s, ,seasc, niciun cu7+nt
/i niciun est prin care s,-i l,mureasc, pentru ce 7enise$ 3/i au4ea inima /i-
i sim0ea 2,t,ile-n t+mple$ Asta -l pri7ea cu oc9i mari% prin care nu trecea
nicio um2r, de tul2urare$ Uit+ndu-se tot a/a la d+nsul% scoase de la 2r+u o
punu0,$ 3i desf,cu 2,ierile f,r, s,-l sl,2easc, din oc9i$ R,sturn, punu0a
-n palma st+n, /i-o-ntinse romanului$ 3n c,u/ul ei str,lucea molcom% -n
cadrul lui de aur ro/u% smaraldul eneralului Loninus$ Ceionius f,cu un
semn cu capul de la dreapta la st+na /i de la st+na la dreapta$ Peste tot pe
unde trecuse el% mi/carea aceea a capului a7ea o 7aloare de nea0ie$ Fata -l
pri7i nedumerit,$ <,r2atul -i lu, inelul din palm,% -i lu, punu0a din
cealalt, m+n,% 7+r- inelul -n punu0,% str+nse 2,ierile /i duse m+na la
cin,toarea fetei$ Ea -n0elese% /i-/i ascunse odorul -n locul lui o2i/nuit$
L Asta% am 7enit s,-mi iau r,mas-2un$ Plec -n Pannonia$
Fata -l pri7ea cu triste0ea nedumerit, a omului care nu -n0elee$
Centurionul ar,t, cu m+na dep,rt,rile /i-apoi se-ar,t, pe sine$ Ea
-nclin, capul -n semn c, pricepuse$
L Asta% spune-mi o dat, pe nume$ Spune dup, mine8 Sop9ronios Celer
Ceionius$
Asta tres,ri /i se al2i la fa0,$
L Ce s-a-nt+mplatB Te ro% spune8 Sop9ronios Celer Ceionius$
L Sop9ronios Celer Ceionius% se au4i lasul ei sc,4ut /i tremurat$
!D&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L,s, oc9ii-n .os$ 3i ridic, treptat% alc,tuindu-l -ncet pe roman% de la
7+rful -nc,l0,rilor p+n, la ruma4$ Un nod -i urc, -n capul pieptului% apoi -n
+t$ Cu c+te7a luni -n urm,% -n casa din p,dure% la fel i se-alc,tuise-n oc9i
trupul /i c9ipul eneralului mort% c,ruia la fel -i rostise numele$ Acum%
pri7irea i se oprise pe +tul puternic al lui Ceionius5 dou, 7ase de s+ne i
se 42,teau de-o parte /i de alta ata s, plesneasc,$
Asta r,mase cu capul plecat /i cu oc9ii 0int, la +tul de 7ietate n,7alnic,
/i t+n,r,$ Pri7irea i se ferea de cea a 2,r2atului$ Acesta o apuc, de 2,r2ie%
7oind s-o fac, s, i se uite-n oc9i% ea -ntoarse capul$ "42ucni -n lacrimi /i
c,ut, s,-/i -n,2u/e suspinele ap,s+ndu-/i am+ndou, palmele peste ur,$
L 1e ceB 1e ceB -ntre2, Ceionius% -ncerc+nd s,-i ia m+inile de la ur,$
Fata plec, spre cas,$ Ceionius se lu, dup, ea$ Ea intr,% l,s, u/a la perete
/i se duse l+n, 7atr,% unde ardea un foc potolit su2t pirostriile pe care
fier2ea o oal, mare% p+ntecoas,% de su2t capacul c,reia ie/ea un fir de a2ur
mirosind a m+ncare$ Asta pri7ea -n foc prin perdeaua de lacrimi$
Cople/it de mil, /i de 2,nuiala amintirii pe care i-o tre4ise% -ntr-un elan
de -nfr,0ire-n am,r,ciune% 2,r2atul se l,s, pe enunc9i% -i prinse coapsele
cu-am+ndou, m+inile /i-/i -nropa fa0a -n catrin0a fetei$ Se aplec, /i-ncepu
s,-i s,rute le4nele-nfier2+ntate de dooarea focului$ Apoi% se ridic,% o
cuprinse cu 2ra0ele de mi.loc% o str+nse puternic la piept% -/i ascunse
palmele su2t 2unda ei% -i c,ut, despic,tura de la piept a c,m,/ii% o s,rut, -n
ne/tire pe +t% pe o2ra.i% pe oc9i% pe frunte% /i% ,sindu-i ura% oft, din
ad+ncul pieptului$ ( lu, -n 2ra0e% o purt, ne9ot,r+t c+0i7a pa/i% apoi o culc,
pe pardoseal,$ Asta nu se-mpotri7i nicio clip,$ 1e c+nd% pri7indu-l de .os
-n sus% -l recunoscuse pe Ceionius% -n minte -i sunau cu7intele Panesiei8 :3n
locul unei 7ie0i cre/te alt, 7ia0,C;$ 3n sine-/i era -ncredin0at, c, era
datoare 7ie0ii o 7ia0, rodit, din trupul ei$ 3l l,s, pe roman s-o iu2easc, -n
7oia lui de 7ietate t+n,r,% dornic, de draoste$
3n poart,% cu c+te7a mi/c,ri m+n+ietoare% Ceionius -i trase n,frama de
pe cap /i /i-o strecur, la 2r+u% iar ei -i ascunse la cin,toare o punu0,$
Asta i se uit, -n oc9i$ Senin,tatea pri7irii al2astre str,punse sufletul
romanului$
L 1e ce-o fi tre2uind s, plecB rosti el cu las tare$
Fata -n0elese doar c, 2,r2atul spunea ni/te cu7inte de p,rere de r,u$ 3i
f,cu semn cu m+na ca urare de drum-2un$
!D'
- "LEANA #ULPESCU -
Romanul o pri7i /i-nc9ise oc9ii% apoi% cu un scurt st+na-mpre.ur% porni
cu pas 9ot,r+t spre castru$ La prima r,scruce se-ntoarse o dat, pe loc% dar
n-o mai 4,ri pe Asta$
Ea se /i dusese -napoi la ca4anul de rufe% -n care mesteca f,r, c9ef$
Seara% c+nd se de42r,c, de culcare% -i pic, de la 2r+u punu0a ro/ie ca
s+nele% pe care i-o d,duse Ceionius$ Cu 7+rful deetelor sim0i un o2iect
plat /i dur$ 3i desle, 2,ierile /i-o r,sturn, -n palm,$ Era un 2an mare% reu
6 de aur% dup, culoare /i dup, str,lucire 6 /i care p,rea nou$ Pe-o fa0, a7ea
o femeie-nf,/urat,-n ni/te p+n4e 2oate adunate pe l+n, trup$ Yur-
-mpre.urul femeii% spre marinea monetei% se deslu/eau% cu puncte -ntre
ele% patru litere S$ P$ a$ R$
J!
Pe fa0a cealalt,% se 7edea un c9ip de 2,r2at cu
o2ra.ii c,4u0i /i sco2i0i% cu fruntea ple/u7,$ Asta% pun+ndu-/i la-ncercare
-n7,0,tura furat, de la lec0iile maistrului cu copiii% c9inuindu-se mult%
i42uti s, deslu/easc, p+n, la urm, ce scria -n .urul c9ipului o2osit de pe
2an8 Iaius "ulius CMsar$ :S,racul Maister;% fu ultimul +nd al Astei
-nainte de-a adormi$
J!
Senatus PopulusTue Romanus8 Senatul /i Poporul Roman$
!D*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
!E(E5678 9, pm#nt dulce, de-a putea
S te srut etern lca al pcii%%
M$ EM"NESCU% !ecebal%
romania
!D@
- "LEANA #ULPESCU -
@ii cu inima bun ar binecuv#ntat< 'u )usi altarul rudirii
crivului cu pustia, a brbiei cu mintea, a slobozeniei cu puterea% !in
aceast rudire )rm#ntat cu s#nge i s)init prin )oc, se nate un popor
nou% 6st)el povestesc btr#nii%
Al$ RUSS($ (#ntarea ;om#niei, )"""$
6ici a )ost Sarmizegetusa, apoi +lpia 'raiana, cu palate, cu bazilici, cu
bi i cu am)iteatre, oric#t de sczute "n barbarie, dar "ntiprite cu
pecetea de mrire a neamului roman $& *i tot dacii au "nvins, stp#nii
vechi i cari sau sv#rcolit supt lane i au s#ngerat de sbii% 'ot ei, prin
puterea ne"n)r#nt a vite?iei lor i a s)intei lor rbdri< (ci, iat, !aci
adevrai, !aci noi de peste dou mii de ani, !aci purt#nd ca un tro)eu
graiul ;omei spulberate, sunt aceti steni de aice $& @a de ;oma, a
crii eternitate a pierit "n pulbere, ciobanul dac sa ridicat din r#n, i-a
durat iari bordeiul de lemn, sa aezat "n el cu datinile sale neatinse i
stp#nete p#n astzi "n umbra uria a ;tezatului%
N$ "(RIA% !e la ,aeg la Grdite i la cetatea lui !ecebal /"n
Neamul Rom+nesc -n Ardeal /i Hara Unureasc, la JGK@>$
!DD
- SRUT PMNTUL ACESTA -
3ntors -n castrul roman de la Por0i% cu mesa.ul dacilor -n .osul c,ruia se
afla /i scurta epistol, a eneralului Loninus c,tre imperVtor% Lucius%
li2ertul eneralului% c,p,tase o permisie de trei luni pe care-a7ea dreptul s-
o petreac, unde /i cum dorea$ S,tul de um2lete prin lume pentru a-/i urma
fostul st,p+n /i m+9nit de ultimul popas pe p,m+nt al acestuia% Lucius a2ia
a/teptase s, se 7ad, la proprietatea p,rinteasc, a lui Loninus% aflat, pe
#ia Salaria% cam la .um,tatea drumului -ntre Roma /i Neapolis$ (cupat
toat, 7ia0a s,-i fie de folos fostului s,u st,p+n% om eneros /i foarte
apropiat de su2ordona0i% Lucius nu-/i aflase niciodat, 7reme s,-/i
-ntemeie4e o familie$ Copii poate c, a7ea prin lume% dar f,r, /tiin0a lui$
Spectacolul pe care i-l ofereau c,sniciile cunoscute nu-l prea -ncura.ase la-
nsur,toare$ 1in tinere0e era leat printr-o prietenie trainic,% fost, iu2ire la
7remea ei% de 7,du7a unui amic% pe numele ei Petronia% mam, a doi copii%
fiu /i fiic,$ Petronia /i r,posatul ei 2,r2at% scla7i ai lui Loninus% eli2era0i o
dat, cu Lucius /i% ca /i Lucius% fideli fostului st,p+n% r,m,seser, s,-/i duc,
7ia0a pe-un lot de p,m+nt% 7ecin cu ferma eneralului% unde-/i -ntemeiaser,
o ospod,rie frumoas,$ Narcis% fiul Petroniei% a7ea o slu.2, la cancelaria
imperial, -nc, de pe 7remea lui 1omi0ian8 acesta umpluse cancelaria de
li2er0i prin care putea fi 0inut la curent cu tot ceea ce se petrecea -n
familiile no2iliare /i -n cele 2oate% c9iar neno2iliare% ce-ar fi f,cut din
-mp,rat un mo/tenitor norocos -n ca4ul delictului de le4maiestate$ Narcis%
func0ionar cinstit% con/tiincios /i de-o mare pruden0,% care n-a7ea pe suflet
nicio dela0iune% reu/ise cu reu s, se men0in,-n post pe 7remea lui
1omi0ian% -n sc9im2 nu fusese dat afar, o dat, cu 7enirea lui Traian% care
f,cuse mare cur,0enie-n r+ndul li2er0ilor din cancelaria imperial,$ Ace/tia-
/i creaser, o 2inemeritat, reputa0ie de intrian0i8 delatori /i 7enali$ M,car
c+t era sita nou,% -nlocuitorii 7ec9ii func0ion,rimi corupte a7eau o oarecare
team, /i ru/ine% p+n, ce% 2ine-nfip0i -n noua 0es,tur, urmau s, se dedea la
acelea/i potlo,rii ca /i cei de dinainte$ Minus dela0iunea% poate% care 6 de
la Auustus% ini0iatorul ei ca procedeu oficial destinat s, umple caseta
imperial, 6 moderat, la-nceput% a.unsese-n 7remea lui 1omi0ian s, se
constituie ca o ade7,rat, putere-n stat$
Marcellina% fiica Petroniei% ducea o 7ia0,-ndestulat, al,turi de 2,r2atul
ei% cunoscut neustor de 7inuri /i de piel,rie din Neapolis$
Lucius /i Petronia% care se /tiau de c+nd lumea% se re7edeau% dup,
lunile-a2sen0e ale lui Lucius% ca /i c+nd s-ar fi desp,r0it -n a.un$ At+ta
!DE
- "LEANA #ULPESCU -
doar c,% 7r+nd s,-/i spun, unul altuia tot ce petrecuser, din 4iua desp,r0irii
p+n,-n 4iua re7ederii% 7or2eau deodat, am+ndoi$ Tot ce-aonisise-n 7ia0,
Lucius -i d,duse Petroniei s, foloseasc, aoniseala a/a cum credea ea de
cu7iin0,$ C9i24uit, /i econoam, 6 ca omul speriat de s,r,cie% a c,rei
amintire nu i se /tersese din minte 6 Petronia sporise a7utul lui Lucius ca /i
pe-al ei% aonisit cu 2,r2atu-s,u$ 1e/i Narcis /i Marcellina% crescu0i mai
mult de Lucius dec+t de tat,l lor% mort c+nd ei a2ia se ridicaser,-n pruncie%
de/i 0ineau la Lucius ca la un p,rinte ade7,rat% Petronia f,cuse un
testament prin care% -n ca4ul c+nd ea ar fi murit prima% -l l,sa mo/tenitor
unic pe Lucius la moartea ei$ Testamentul a7ea /i-un codicil care pre7edea
ca Lucius% ne-nstr,in+nd nimic din a7ut% la r+ndul lui s,-i lase mo/tenitori
pe Narcis /i pe Marcellina% iar -n ca4ul mor0ii acestora% pe copiii lor$
Testamentul fusese-ntocmit oficial -n mai multe exemplare% Petronia
f,c+ndu-l pe unul uitat la c,p,t+iul patului -n care dormea Lucius$ Acesta%
supersti0ios din fire% -/i scuipase-n s+n% -mpr,/tiase cenu/,-n cele patru
4,ri% f,cuse tot ce /tia el -mpotri7a pie4ei-rele /i cum peramentul
testamentului nu se l,sa rupt% l-ar fi a47+rlit -n foc dac, Petronia nu i s-ar fi
a/e4at -n fa0, /i nu l-ar fi-mpiedicat$
L Po% frate% c, n-a murit nimeni fiindc, /i-a f,cut testamentul$
L 1e ce s, co2e/ti% de ce s, co2e/tiB striase Lucius de parc, o /i
7edea moart,$
Petronia% scla7, a eneralului Loninus% mul0umise totdeauna 4eilor de-
a fi a7ut parte de-un st,p+n at+t de 2un /i de -n0ele,tor fa0, de oamenii de-
a c,ror soart, dispunea$ Mul0umea de-asemenea 4eilor de-a fi a7ut parte-n
7ia0, /i de-un om pe care s, se 2i4uie /i pe care s, se spri.ine% cum era
Lucius$
La-nceputul le,turii lor% Petronia -/i -nc9ipuise c, Lucius -i d,dea doar
o parte din c+t c9i7ernisise el$ C+nd -/i d,du seama c, Lucius nu p,stra
nimic pentru el% -n 7ederea 4ilelor nere care-amenin0, pe mai tot omul%
fusese tul2urat, de-at+ta nep,sare /i de-at+ta nesocotin0, -n fa0a 7ie0ii$
1in acel moment 9ot,r+se ca ea s,-i poarte de ri., /i s,-l apere de
nepre7,4ut$ Spaima de nepre7,4ut era .ustificat, pentru Petronia% care se
.udecase ani de 4ile cu neamurile r,posatului ei 2,r2at pentru mo/tenirea
acestuia% cu toate c, ea r,m,sese cu doi copii mici de crescut$
1in clipa c+nd -l 7,4use pe Lucius -n pra% la 7enirea lui din 1acia%
Petronia sim0ise c, ce7a neo2i/nuit se petrecuse cu el% /i nu de 2ine$
L Ce s-a-nt+mplatB striase ea% -n loc de :2ine-ai 7enitA;$
!DG
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Lucius d,duse cu am,r,ciune din cap$
L A murit st,p+nulC
3/i tr+ntise rani0a de pe um,r /i pl+nsese-n 7oie lacrimile pe care le-
n9i0ise /i le-ascunsese luni de 4ile$
3i po7estise apoi de-a fir-a-p,r fiecare 4i de la plecarea din castrul a/e4at
-n locul pe care 2ar2arii -l numeau Por0i /i p+n,-n 4iua c+nd se desp,r0ise
de eneralul Loninus$
L 1ac, tu nu l-ai 7,4ut mort% de ce s, fii at+t de siur c-a muritB
L 3mi spune inima$
L Se mai -n/al, /i inima c+teodat,$ Se-n/al, ea mintea% dar,mite inima%
-ncerca Petronia s,-i dea cura. /i s,-i sc9im2e +ndurile$
L Mintea se-n/al, mereu% inima 6 niciodat,$ C+nd am ie/it din castru%
cum meream -n urma lui% am tiut c, st,p+nul n-a7ea s, mai 7ad,
niciodat, Roma /i n-a7ea s, mai pun, niciodat, piciorul pe #ia Salaria$
Lucius /i Petronia t,ceau cum nu-/i aduceau aminte s, mai fi t,cut dup,
o desp,r0ire at+t de lun,$ Petronia -/i duse deodat, m+na la frunte$
L Lucius% nu cum7a s, sufli o 7or2, despre st,p+n /i despreC
L <ine% dar acolo% -n 1acia% toat, lumea /tie acum$
L ?tie-nu /tie% tu aici nu spui nimic$ Nim,nui$ 1ac, n-a murit% cu-at+t
mai 2ine5 dac-a murit% at+t le-ar tre2ui t+l9arului de <assianus /i
47+nturatului ,luia de Nasidius% care% dup, ce-a supt de la sor,-sa /i ultimul
2,nu0% ce s-ar mai -nfrupta acum /i din a7erea cumnatului$
S
<assianus% li2ert al lui Loninus% ca mai to0i fo/tii lui scla7i% r,m,sese-
un fel de administrator al fermei fostului st,p+n% ferm, pe care-o custodea
cu ri., /i cu folos pentru st,p+n% dar /i pentru el% <assianus% a c,rui
2un,stare nu se datora cu totul celor mai cinstite mi.loace$ Loninus /tia c,
era tras pe sfoar, 6 /i c9iar /i cu c+t anume 6 dar% mul0umit c, ferma nu se
ducea de r+p,% -nc9idea oc9ii asupra nereulilor din conta2ilitatea
7eniturilor /i nu-ncercase niciodat, s,-l sc9im2e din slu.2, /i nici s,-l
7indece de n,ra7uri pe <assianus$
Iaius Proculus Nasidius% fratele Auustinei =r,posata so0ie-a lui
Loninus>% om cu-o aleas, educa0ie ca /i sora lui% se do7edise p+n, la
cinci4eci de ani 2un doar s, p,r,duiasc, toat, mo/tenirea p,rinteasc,
precum /i pu0ina a7ere dotal, a ne7esti-sii$
!EK
- "LEANA #ULPESCU -
Ca /i CMsar 6 marele Iaius "ulius 6 cu care familia lui p,rea s, se fi-
nrudit% Iaius Proculus a7ea patima .ocului de c,r0i /i pe-a 4arurilor% dar 6
spre deose2ire de ilustra lui ru2edenie 6 nu aflase nicio Iallie de cucerit cu
care s,-/i repare finan0ele pe dro.die$
Cunosc+ndu-/i firea /i recunosc+ndu-/i defectele =de care nu s-ar fi l,sat
-n ruptul capului>% Nasidius a7usese 2unul-sim0 s, nu se lanse4e-n 7ia0a
pu2lic,% prin ocuparea 7reunei func0ii% deoarece nu se cuno/teau
-ndeletniciri 6 remunerate de stat 6 care s,-n,duie s, te scoli 4ilnic de
meridie, dup, a /aptea or, a 4ilei
J&
$ A/a -nc+t% Nasidius se :ilustrase; doar
prin -ndeletniciri o2scure de intermediar de 7+n4,ri-cump,r,ri% de misitii
matrimoniale% f,r, s, se-arate niciodat,% ci printr-o 0es,tur, de rela0ii
su2terane care f,ceau din el un persona. foarte la mod, -nc, de pe 7remea
lui Titus$ Pe-atunci se spunea c, terminarea Colosseului -i adusese 2ani
2uni lui Nasidius% care% prin Cancelaria -mp,ratului% -nlesnise unor
neustori s, de7in, furni4ori de materiale ai statului pentru monumentalul
amfiteatru mai-sus-pomenit% ca /i pentru alte edificii importante prin care
Titus a7ea s,-/i -nsemne domnia$
Pe 7remea lui 1omi0ian% -n anumite cercuri se /optise c, Nasidius n-ar
fi fost str,in de-anumite dela0iuni pe care le-ar fi ur4it din um2r,% f,r, s, se
fi constituit niciodat, parte pu2lic,$
Unii pretindeau c9iar c, fusese instiator al denun0ului lui Marcus
Fla7ius Clemens% 7,r cu 1omi0ian$ Scla7ul care-i denun0ase pe st,p+nul
s,u% Clemens% ca /i pe 1omitilla% so0ia acestuia% c, sunt cre/tini% n-ar fi fost
dec+t un instrument% m+na care-l -mpinsese fiind repre4entat, de Nasidius
/i de-un prieten al s,u dintre cei cincispre4ece sodales )laviales, preo0i
destina0i s, 7e9e4e la respectarea cultului -nc9inat -mp,ratului% care se
tr,ea din gens @lavia%
<,r2at frumos% de-o spumoas, de/tept,ciune% care producea mare efect
social% la curent cu toate 2+rfele /i cu toate nout,0ile% nimeni nu st,tea s,-i
numere lui Nasidius p,catele% mai ales c, lumea prin care se-n7+rtea el nu
J&
La romani% 4iua civil -ncepea la mie4ul nop0ii /i era -mp,r0it, -n !' de ore$ Oiua
natural /ziua-lumin4, determinat, de r,s,ritul soarelui% era -mp,r0it, -n J! ore% a c,ror
durat, depindea de lunimea 4ilei8 mai scurte 6 iarna% mai luni 6 7ara$ ( modalitate
u4ual, de orientare -mp,r0ea ziua-lumin -n patru perioade% -n func0ie de amiaz, astfel8 "
mane 6 din re7,rsat de 4ori p+n, la -nceputul orei a &-a =* b 6 E c> "" ad meridiem 6 de
la ora a &-a p+n, la a @-a =E c 6 J!>5 """ de meridie de la ora a @-a p+n, la ora a G-a sau
ora a JK-a =J! 6 J* b sau JD>5 "# suprema 6 p+n, la asfin0it% ora a J!-a =JG d>$
!EJ
- SRUT PMNTUL ACESTA -
suferea de cine-/tie-ce rioare-n mora7uri% nimeni neput+nd s, plede4e de
pe po4i0iile nepri9,nirii$
Pe Nasidius -l -nt+lnea -n cele mai diferite medii% ladiatorii /i
neustorii m+ndrindu-se c, au la mas, pe cine7a din neam de patricieni%
cei sus-pu/i dornici s, se-amu4e de lumele% de 7ersurile% de c+ntecele% de
pantomimele sale% n,42+tii la care puteai s, te pr,p,de/ti de r+s% f,cute
su20ire /i cu 9a4% precum /i cu mare /tiin0, /i potri7eal,% dup, societatea-n
care se afla$
So0ia lui Nasidius% Claudia 6 Claudina% pentru cei mai mul0i intimi% iar
num,rul acestora sporea cu fiecare 4i 6 se tr,ea dintr-o familie senatorial,
sc,p,tat,$ Cu dou,4eci de ani mai -n 7+rst, dec+t Claudia% Nasidius o
luase-n c,s,torie la trei4eci /i cinci de ani$ <ucuro/i s-o 7ad, urnit, din
cas, de la cincispre4ece ani% nest+nd s, alea,% p,rin0ii fericitei% departe de-
a fi fost ei -n/i/i modele de 7irtute% i-o d,duser, cu-am+ndou, m+inile /i nu
se sim0iser, datori s, ai2, 7reo o2iec0ie cu pri7ire la 7+rsta /i% mai cu
seam,% la reputa0ia pretendentului% cu-at+t mai mult cu c+t fata p,rea
-ndr,ostit, de el p+n, peste urec9i$ P,ruse /i c9iar fusese-ndr,ostit,8
cum a7ea s-arate 7remea% Claudia se -ndr,ostea cam la trei luni o dat, /i%
fire expansi7, /i ne-nfr+nat,% nu-l l,sa pe cel care constituia o2iectul
amorului ei s,-/i inore fortuna$ La cincispre4ece ani% -nalt,% cu forme cam
pline de/i frumoase% p,rea de cel pu0in dou,4eci$ ( dat, cu trecerea
timpului% de/i n,scuse-un copil% nu se sc9im2ase8 era la fel de statuar, /i de
a2undent, ca /i la cincispre4ece ani$ 1e/teapt,% -n7,0at, /i plin, de farmec%
era pentru 2,r2a0i ce era mierea pentru mu/te$ 1e/i nu exista 2,r2at -n
Roma care s, nu fi fost la curent cu faptele pri7itoare la pu0ina ei 7irtute%
unul nu se d,dea-nd,r,t s,-i c+/tie fa7orurile -n distri2uirea c,rora se-
ar,ta at+t de eneroas,$ Nu se afla dasc,l de aritmetic,% de poetic,% de
retoric,% de latin,% de elin,% al fiului Claudiei% care s, nu fi 2eneficiat de
farmecele ei% ca /i to0i 2anc9erii% precum /i 2un, parte dintre ladiatorii
Romei$ 1,rnicia ei erotic, 0inea de-m2inarea umorilor care-o f,ceau s,
ard, pentru fiecare nou :ales;% dar acel foc mistuitor n-o -mpiedica s, se
lase omaiat, pecuniar% precum /i prin alte dona0ii$ 1e c+te ori ap,rea -n
lume% era -m2r,cat, /i piept,nat, dup, ultima mod, /i ar2ora cu 2un,-
/tiin0, c+te-o 2i.uterie de mare frumuse0e% primul surprins de-asemenea
prosperitate fiind Nasidius% care nu putea s, inore c, 7ia0a lor era o 7ia0,
de expediente% -ndoielnica 7irtute a so0iei sale nu-l tul2ura deloc$ 3i era
recunosc,tor pentru ri.a pe care-o ar,ta cu pri7ire la formarea intelectual,
!E!
- "LEANA #ULPESCU -
a fiului lor$ Mul0i pretindeau c, acesta ar fi fost doar fiul Claudiei% posi2ilii
s,i ta0i fiind prea numero/i ca s,-i fi fost atri2uit unul anume$
Cu mintea ascu0it, din na/tere /i a.utat, s, se rafine4e prin cunoa/terea
at+tor 2,r2a0i% Claudiei nu-i fusese reu s,-/i dea seama c, fermitatea de
caracter /i de principii nu era -nsu/irea de c,petenie a lui 2,r2atu-s,u% pe
care 6 -n sinea ei% -n momentele de ener7are 6 -l numea% f,r, nicio re0inere%
:sec,tur,;$
Con/tient, c, to0i 2,r2a0ii o ,seau 2un, de amant,% -ns, c, nimeni nu
s-ar fi -m2ul4it s-o ia de so0ie% Claudina 9ot,r+se s, p,stre4e fa0ada social,
asiurat, de c,s,toria cu Nasidius$
C+nd merea la Colosseum% la lupte% Claudiei nu-i sc,pa pri7irea pe
care i-o arunca "mpala% cea mai 7estit, /i mai 2oat, profesionist, a
amorului din Roma$ Claudia -i f,cea totdeauna un semn de simpatie cu
m+na% la care lupa magna r,spundea% consider+nd-o cu un fel de admira0ie
/i de in7idie$
"mpala le spusese o dat, unor profesioniste ca /i ea% c, Nasidia%
practic+nd aceea/i meserie cu ele% fusese-at+t de a2il, -nc+t -/i asiurase
contrafortul unui c,min /i-al unui copil$
Lucru de mirare pentru toat, lumea 6 /i% mai ales% pentru ea -ns,/i 6 de
peste un an% Claudia r,m,sese fidel, unui 2,r2at8 cel mai la mod, ladiator
din Roma =c,ruia nu i se /tia oriinea% despre care el nu 7or2ea niciodat,>%
cunoscut su2 numele de Leontes$ #or2ind rece/te /i latine/te f,r, cusur%
ale+ndu-/i cu7intele dup, mediul -n care se afla% era reu s,-i 9ice/ti
o2+r/ia$ Cei mai mul0i pretindeau c, Leontes era friian$ Al0ii% c, ar fi fost
rec$ Unii 6 dac$ Faima /i-o f,cuse-n aren,% practic+nd ludua thraL%
Claudia nu era sinura care-l declarase frumos ca Apollo /i iute ca Marte$
"ndiferen0a lui Leontes 6 fa0, de oricine /i de orice 6 sporea am2i0ia
femeilor de-a-l cuceri$ 3n aren,% nu i se 7edea niciodat, pe c9ip
-ncr+ncenarea omului care lupt, pe 7ia0, /i pe moarte% ci doar aten0ia cui7a
care 7oia s,-/i fac, irepro/a2il meseria$
Cump,tat la m+ncare% pe 2,utur, nici nu punea ura% pri7ind eal peste
lucruri /i peste oameni8 nu i se cuno/tea nicio pasiune$ Se 2,nuia c, era
foarte 2oat% cu toate c, locuia sinur -ntr-o cas, modest,% cu-o r,din,
foarte frumoas,% -n Su2ura$
" se propusese -n multe r+nduri s, desc9id, o /coal, de ladiatori% dar
nu se-ar,tase deloc interesat de-asemenea posi2ilitate$ (ri de c+te ori era
in7itat -n lumea-2un,% mul0umea dar nu accepta in7ita0ia$ Pe cei de-aceea/i
!E&
- SRUT PMNTUL ACESTA -
condi0ie cu el -i poftea la thermopolium, -n Su2ura lui popular,% /i-i asculta
cu mare interes% de/i cu-o pri7ire care p,rea mereu pierdut,-n
contemplarea a ce7a cunoscut /i 7,4ut numai de el$
*
C+nd se-ndr,ostise de Leontes$ Claudiei nu-i r,m,sese tertip muieresc
nefolosit pentru a-i atrae-aten0ia /i nici oca4ie pe care s, n-o foloseasc,
spre-a-l -nt+lni$ Trecuser, trei luni de c+nd imaina0ia Claudiei o luase
ra4na% -nfl,c,rat, de mistuitoarea ei pasiune pentru Leontes8 -ntr-o 4i se
9ot,r- s,-l urm,reasc, p+n, la el acas,% pentru a /ti -n ce decor s,-l situe4e-
n -nc9ipuire$
A doua 4i dup, aceast, incursiune% se-a/e4, pe sc,rile casei din Su2ura%
9ot,r+t, s,-l a/tepte pe Leontes p+n, la sf+r/itul 4ilelor ei dac, era ne7oie%
dar s, nu plece p+n, ce nu-i spunea tot ce-a7ea de spus$ Al,turi pusese-un
co/ule0 cu ni/te trufandale cum nici -mp,ratul nu m+nca8 :Ce s, m,n+nce
sold,0oiul ,sta de-mp,ratA Unde s, fi m+ncat el a/a ce7aB La m,sa-n
PispaniaB;% -l -n7rednicise ea -n +nd cu 7or2e dulci de simpatie pe Traian%
-n timp ce tr,ea mereu cu coada oc9iului spre co/ule0% iar ura -i l,sa ap,$
Care7a trecea cu pas rar de-a lunul ardului-7iu ce desp,r0ea curtea lui
Leontes de strad,$ Se f,cuse-ntuneric% a/a c, nu distinse c9ipul
trec,torului$ Ciulise urec9ea$ " se p,ruse la-nceput c, necunoscutul 7or2ea
cu cine7a$ Pe urm, pricepuse c, era 7or2a de-un c+ntec monoton% c+ntat
-ntr-o lim2, necunoscut,$ Str,inul intrase-n curte$ Claudina au4ea pietri/ul
sc+r0+ind su2t pasul rar% -n timp ce c+ntecul continua$ F,r, ca ea s, fi /tiut
ce spuneau cu7intele% -n0eleea c, po7esteau ce7a de inim,-al2astr,$ 3n
lasul c+nt,re0ului era at+ta-am,r,ciune% c-o podidiser, lacrimile$
Cu +ndul aiurea% 7enind aale pe aleea m,rinit, de c9iparo/i% Leontes
aproape c, se-mpiedicase de Claudina c+nd pusese piciorul pe prima dintre
cele cinci trepte ce duceau la peronul din fa0a u/ii de intrare$ Se oprise
2rusc /i% prin -ntuneric% -ncercase s, distin, c9ipul femeii$
3n ultimele trei luni% Claudina pritocise-n minte nenum,rate discursuri
menite lui Leontes$ Acum i se /terseser, toate din cap$ 3ntr-un t+r4iu%
0intuit, su2 pri7irea care-ncerca s, str,pun, -ntunericul /i intimidat, de
t,cerea lui -nc,p,0+nat,% se tre4ise c,-l -ntrea2,% cu un las -necat -n
lacrimi8
L Ce c+ntec e c+ntecul pe care-l c+ntaiB
!E'
- "LEANA #ULPESCU -
Leontes sim0i cum i se destind toate fi2rele din trup /i din suflet$ Nu-i
r,spunsese nimic$ 1esc9isese u/a la perete /i-i f,cuse-un semn s, intre$
Aprinsese dou,spre4ece tor0e frumos mirositoare% a/e4ate pe cei patru
pere0i ai unei -nc,peri ce s-ar fi putut c9ema triclinium, -n care se afla o
mas, lun, /i-nust,% m,rinit, de dou, 2anc9ete la fel de luni% f,r,
sp,tar% /i str,.uit, la capete de c+te-un scaun cu sp,tar -nalt /i-nust /i el%
ca masa% a/a cum Claudia nu mai 7,4use nic,ieri$ Pe peretele din fa0, =dac,
st,teai cu spatele la u/a de la intrare>% mult peste-n,l0imea unui om% erau
prinse dou, pumnale ce-/i atineau 7+rful cur2% iar deasupra lor% ni0el
-nclinat /i cu 2otul desc9is spre-nc,pere% un cap de animal% care% dup, cum
str,lucea% p,rea de aur$
L Ce animal e ,staB -ntre2ase ea% impresionat, de so2rietatea-nc,perii%
ciudat, pentru cine7a o2i/nuit cu-nc,rc,tura interioarelor din ultima
7reme% de c+nd romanii% destui% prinseser, ust de opulen0, oriental, /i de-
acumulare$
L Lup$
L N-am mai 7,4ut a/a ce7a$ Are 7reo semnifica0ieB
L M, duc s-aduc ce7a de m+ncare$ Mi-e foame$
C+nd se-ntorsese% ,sise-un col0 de mas, acoperit cu un /er7et ca spuma
/i 2un,t,0ile-aduse de Claudina etalate-n talerele de-arint -n care
7eniser,$
Leontes purta pe 2ra0e o ta2la de lemn% pe care se aflau dou, 2lide mari%
ad+nci% dou, str,c9ini /i dou, linuri 6 de lemn /i ele 6 /i-o p+ine rotund,$
Le-a/e4ase pe mas,% apoi% aplec+ndu-se% pri7i 2un,t,0ile aduse de
necunoscut,$ Se-ndreptase din /ale /i se uita -n oc9ii ei$
L Te-ntre2i pro2a2il% cine sunt /i de ce-am 7enit aici$
Leontes fu ne7oit s, dea afirmati7 din cap$
L M, c9eam, Claudia #aleria% iar pe so0ul meu Iaius Proculus
Nasidius$
Claudia se +ndise c, era 2ine s,-/i decline numele /i calitatea ei de
femeie m,ritat,% mai ales c, toat, Roma au4ise de 2,r2atu-s,u$ Leontes nu
tre2uia s,-/i -nc9ipuie c, era una dintr-aceleaC
Iladiatorul o pri7ea /i nu se tul2urase deloc de cele aflate$
N-o-ntre2a nimic% ceea ce nu-i u/ura Claudinei situa0ia$
L Nu m,-ntre2i nimicB sunase -ntr-un t+r4iu% descump,nit% 7ocea ei$
<,r2atul f,cuse din cap un semn de neare$
L Am 7enit aici fiindc, te iu2esc$
!E*
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Pentru prima oar,% -n oc9ii lui Leontes ap,ruse o sclipire8 de ironie$
L Te mir,B
L Nu m, mai mir, nimic$
Se 7edea c, 7or2ele lui nu se refereau la succesele-n r+ndul femeilor$
Pe c9ipul lui smead% ars de soare% a c,rui dominant, era asprimea
tr,s,turilor preluni /i t,ioase% nu se 7edea niciodat,-nc+ntarea de sine la
care l-ar fi-ndrept,0it succesul -n aren,% 2anii /i inimile pe care le 4dro2ise
f,r, s,-/i dea nicio osteneal,$
L S, /tii c, 0in la 2,r2atul /i la copilul meu$
L Se 7ede% spusese Leontes cu indiferen0,% -n timp ce dintr-un 2lid
trecea cu linura -n str,c9ini o m+ncare sc,4ut,$
L Nu-0i placB
3n timp ce 7or2ea% Claudina se dep,rtase ni0el /i se-n7+rtise-ncet% cu
pa/i m,run0i /i eali$
Leontes -i luase 2ine seama$ 3n oc9ii lui nu era niciun lic,r care s,
tr,de4e o p,rere$ Se purta ca neustorii de scla7i /i ca eam2a/ii$ Ace/tia
nu l,sau niciodat, s, se 7ad, ce anume credeau despre marfa care li se
prefira pe dinaintea oc9ilor$ Se ridicase de pe scaunul -nalt /i% dintr-un pas%
a.unsese l+n, femeie$ Ea tres,rise de 2ucurie$ Leontes -i apucase cu-o
m+n, 2,r2ia% iar pe cealalt, i-o proptise drept su2 nas /i% c+t ai clipi% -i
desc9isese lar ura /i-i cercetase din0ii ca un priceput eam2a/ de cai$ 3/i
dep,rtase m+inile /i se dusese iar la loc% pe scaun$ P+n, s,-/i re7in, din
mirare% Claudina% r,m,sese un moment cu ura c,scat,$
L ( marf, tre2uie cercetat, ca lumea% altfel cine nu desc9ide oc9ii
desc9ide puna$
Leontes 7or2ise f,r, s-o pri7easc,% -n timp ce umplea str,c9inile cu
m+ncare$ Tot f,r, s-o pri7easc,% -i spuse8
L C+t ai de +nd s, te-n7+rte/ti a/aB #ino /i m,n+nc,$
S
3n mai 2ine de-un an de c+nd dura le,tura lor% Claudia aflase doar dou,
lucruri de la Leontes8 c, era dac /i c, 0ara lui era o 0ar, 2oat,% plin, de
aur$
1e c+nd% la Roma% 1acia fusese declarat, -n7ins,% -n cinstea 7ictoriei
pre,tindu-se o emisiune monetar, care s,-l -nf,0i/e4e pe -mp,rat cu o
femeie prosternat, la picioare /i cu inscrip0ia !acia capta, Leontes era mai
!E@
- "LEANA #ULPESCU -
t,cut /i mai posomor+t dec+t de o2icei% iar Claudina tot mai dornic, s,-/i
-mpin, so0ul spre o situa0ie pu2lic, -n noua pro7incie$ Leontes se-m2r,ca
adesea ca scla7ii% -/i tr,ea 2ine lua peste oc9i% merea% cu nasu-n
p,m+nt /i cu pas t+r/it% urm,rea tot ce se 7indea prin pie0e% urm,rea toate
t+rurile de scla7i$ 3/i umpluse casa cu pocale% cu tipsii% cu tot felul de
podoa2e de arint /i de aur% a.unse pe tara2ele Romei din prada de r,42oi a
unora care luaser, parte la cucerirea 1aciei% /i care acum le 7alorificau% -/i
pusese-n +nd s, le-adune el pe toate% dac, se putea$ 1intr-o 7+n4are de
scla7i -/i cump,rase un 2,ie0andru de optspre4ece ani% care /tia s, scrie% s,
citeasc, latine/te /i rece/te /i care se do7edise a fi fost feciorul unei
c,petenii dace% pe nume C9e2risis$ <,ie0andrul n-a7usese cura. s, ia otra7a
o dat, cu p,rin0ii /i cu cei trei fra0i ai lui -n drumul care-i dep,rta de
locurile lor% duc+ndu-i dincolo de "stru$
S
Cu toate c, Lucius n-anun0ase nim,nui moartea eneralului Loninus%
7estea se r,sp+ndise mai -nt+i la Roma% unde Nasidius% -ndureratul cumnat
al r,posatului /i sinura lui rud, cunoscut,% se-nf,0i/ase pentru a fi pus -n
drepturile de mo/tenitor% de/i nu se putea in7oca -nrudirea conatic,
J'
$ La
7+rsta lui% Nasidius aflase c, pe lume totul se putea$ Un ad7ocat 2un /i
ni/te 2ine diri.ate :dona0ii; pe la Cancelaria imperial, erau -n stare s,
do7edeasc, /i c, erai neam cu "upiter% care-0i l,sase mo/tenire (limpul$
Ad7ocatul =7ec9i cunoscut al lui Nasidius>% persoan, foarte du2ioas, pe
7remea lui 1omi0ian% e7ita s, sus0in, cau4e-ncurcate% -n scopul de-a face
s, i se uite c+t de c+t trecutul% a/a -nc+t -/i -ndemnase clientul s-a/tepte /i%
de-asemenea% s-a/tepte at+t c+t pre7edea leea pentru apari0ia unui
testament scris ori f,cut fa0, de martori% cum se o2i/nuia -n campanii$
Petronia -i spunea -n fiecare 4i lui Lucius8
L 1e n-ar a.une a7erea st,p+nului pe m+na pramatiei de NasidiusA
L Ce importan0, mai areB St,p+nului nu-i mai tre2uie nimic$ Mult,
7reme Nasidius n-ar 0ine ferma$ Ar p,pa-o /i-ar a.une% poate% pe m+na
7reunui om ca lumea% cump,tat$
L 1ar poate c-o fi l,sat-o st,p+nul prin testamentC
J'
(ognatio sau rudenia de s#nge, spre deose2ire de agnatio rudenie civil, ca -n ca4ul
lui Nasidius$ Le,tura anatic, unea persoane aflate su2 autoritatea unui pater )amilias,
cosan7ini sau nu$
!ED
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L Poate$
<assianus 6 a c,rui 2un,7oin0, fusese captat, de Nasidius prin ni/te
daruri% de-o calitate-ndoielnic, dar 2,t,toare la oc9i% precum% de pild,%
ni/te perne orientale cusute cu fir de aur% -nf,0i/+nd animale exotice% fructe%
plante luxuriante 6 -l 0inea la curent pe cumnat cu tot ce-afla despre
Loninus$
Administratorul -i trimitea eneralului% oriunde s-ar fi aflat acesta% lista
de 7enituri /i de c9eltuieli a fermei% iar eneralul r,spundea prin curierii
militari de primirea datelor conta2ile ale lui <assianus% ur+ndu-i totdeauna
s,n,tate /i 7oie-2un,% lui /i familiei lui$ La ultimele ta2ele trimise
eneralului% nu primise niciun r,spuns% lucru de care-l -n/tiin0ase pe
Nasidius$ 1e c+nd -ncepuse noua campanie din 1acia% acesta controla
listele de mor0i /i pe cele de disp,ru0i% aduse de curieri /i expuse-n For spre
cuno/tin0a pu2licului$
3n fine% 7estea 2un, sosise8 eneralul Loninus murise la datorieA
1in acel moment% Nasidius p,ru pi/cat de strec9e$ Nu mai trecea odat,
perioada prescris, de lee pentru pre4entarea leatarilor sau a leataruluiA
Fiecare 4i -l -nt,rea pe neconsolatul cumnat -n con7inerea c, Loninus nu
l,sase niciun testament% ceea ce-l f,cea s, nu prea plece urec9ea la
st,ruin0ele Claudinei% care-l -ndemna mereu s,-/i fac, rost de ce7a -n
1acia$
<assianus -ncepuse s,-i trimit, lui Nasidius listele cu d,ri de seam,%
d+ndu-i de-n0eles astfel c,-l considera ca /i st,p+n$
Administratorul /tia c,% de fapt% p+n, la urm,% lui -i era dat s-a.un,
st,p+n pe-a7erea Loninilor$ Nasidius a7ea s, toace repede /i-acest
domeniu% iar <assianus% r,scump,r+ndu-i datoriile% i-l lua$ 1ac,% ra0ie
7reunui testament l,sat de Loninus fostului camarad de arme a.uns
3mp,rat% domeniul re7enea statului% cu un pic de osteneal, /i cu ce7a
plocoane pe la Cancelaria imperial,% <assianus putea a.une proprietar al
domeniului$ #,4+nd cum i se p,r,ineau domeniile 6 deoarece scla7ii s,i%
cei mai n,p,stui0i dintre to0i% munceau de m+ntuial,% ca oriunde nu era
7or2a de-o supra7e9ere direct interesat, 6 statul -ncepuse s, 7+nd, la
licita0ie a7erile care-i re7eneau prin testamente ori prin lipsa acestora$
Nasidius se deplas, p+n, la ferma r,posatului s,u cumnat% -nc,rcat de
daruri pentru <assianus /i pentru Lucius% pe care 0inea s,-l 7ad, neap,rat$
Acesta% care /tia c+t pre0 poate s, pun, pe Nasidius /i pe darurile sale% -i
spuse cinstit ce se-nt+mplase cu eneralul% cu el% Lucius% cu ofi0erul de
!EE
- "LEANA #ULPESCU -
ordonan0, al eneralului% centurionul Sop9ronios Celer Ceionius$ 1in
po7estirea lui Lucius 6 care po7estire% pe-o urec9e-i intrase% pe alta-i ie/ise
6 ruda re0inuse un sinur element% ce nu-i f,cuse nicio pl,cere8 anume c,
Lucius nu-l 7,4use pe eneral mort$
La pu0in timp dup, aceast, 7i4it, de pietate familial,% Nasidius fu
-n/tiin0at de <assianus c,% spre triste0ea am+ndurora 6 deoarece el%
<assianus% n-a7ea dorin0, mai mare dec+t s,-l ser7easc, pe Nasidius% iar
acesta s,-l p,stre4e pe <assianus la administrarea domeniului 6 leatarul
testamentar al eneralului era Lucius$
Pe Nasidius -l cuprinse-o furie near, la citirea epistolei lui <assianus$
#as,4ic, asta-i fusese draostea de familie lui cumnatu-s,uA Ei% 2ine% el n-
a7ea s, lase lucrurile-a/aA Cine-l asiura c, testamentul nu fusese ticluit de
Lucius -n cola2orare cu CeioniusB 3n fa0a acestei ipote4e% loice altminteri%
ad7ocatul -i spusese c, ap,rea un contra-arument8 dac, testamentul fusese
ticluit de doi in/i% cum de numai unul sinur ap,rea ca mo/tenitor% exact
cel,lalt dec+t cel care-nf,0i/ase 3mp,ratului testamentulB Nasidius
-n9i0ise-n sec% -ns, nu se l,sase$ 1ar dac, cei doi% Lucius /i Ceionius%
mult mai su2tili dec+t puteau s, par, la prima 7edere% anume ticluiser,
testamentul pentru a nu fi 2,nui0i% -n timp ce erau -n0ele/i% -n secret% s,-
mpart, dup, ce Lucius ar fi intrat -n posesia mo/teniriiB
Ad7ocatul admitea acest arument cu o re4er7,% -ns,8 3mp,ratul
trimisese testamentul spre autentificare la cancelarie% cu specificarea ca
leatarul s, fie pus -n drepturi /i c+t mai cur+nd$
L Iaius% ia +nde/te-te un pic8 tu cre4i c, -mp,ratului i-a c,4ut 2ine
faptul c, Loninus nu l-a l,sat pe el mo/tenitor% ci pe-un li2ert oarecareB
?i% de 7reme ce n-a a7ut nicio o2iec0ie% cre4i c-ar 7edea cu oc9i 2uni
atacarea testamentului /i -nc, de cine7a care nu poate in7oca nici m,car
cona0iuneaB -ncerc, ad7ocatul s,-l aduc, pe Nasidius pe calea dreptei
.udec,0i$
L Uite ce e% i42ucnise frustratul pre4umti7% dac, 0i-e team, s, te ocupi
de-o asemenea spe0,% n-ai dec+t s,-mi spui% c,-mi ,sesc alt sus0in,torA Te-
n0ele$ Ca s, 0i se uite-anumite lucruri% acuma nu te mai ana.e4i dec+t -n
cau4e :drepte; /i dinainte c+/tiate$
L Ca s, ni se uite% r,spunse cel,lalt% pri7indu-l fix$ 30i d,deam un sfat
nu doar ca ad7ocat ci% mai ales% ca prieten$ Eale<
1up, care% pentru a nu mai -ntinde 7or2a% plecase% mai cu seam, c,
discu0ia a7usese lor -n fa0a matroanei Claudia$
!EG
- SRUT PMNTUL ACESTA -
L Uite ce e% Iaius% inter7enise ea% dup, ce-l condusese pe ad7ocat p+n,
la u/,% pentru a-i atenua c+t de c+t impresia l,sat, de discu0ie% omul ,sta n-
are nici de pierdut% nici de c+/tiat din mo/tenirea asta$ El -0i spune ce e
mai 2ine s, faci$ 1rept la mo/tenire 6 de ce nu recuno/tiB 6 n-aiA Pe urm,%
s, 4icem 6 ai pune m+na pe ferma asta% ai p,pa-o la iu0eal,% ca tot ce-ai
a7ut% la c,r0i /i la 4aruriC
L Sl,2e/te-m, cu moralaA
L Nume/ti :moral,; spunerea lucrurilor pe numeB
L Atunci s,-0i amintesc /i eu c,-n Roma cred c,-s mai mul0i ,i cu care
te-ai culcat dec+t ,i cu care nu te-ai culcatB
L 1aB Ei% nu mai spuneA ?i de pe urma cui duci o 7ia0, de tr+ntor de-
aproape dou,4eci de aniB 1e pe urma ,lora cu care m-am culcat eu% ca s,
n-a.unem s, cer/imA
L M-am s,turatA N-ai dec+t s, di7or0e4iA
L Iaius% e/ti un ratat% iar eu am fost o t+r+tur,$
L Ai fostA /i nu mai e/tiBA Hi-nc9ipui c,% dac, te 0ii de-un an cu
ladiatorul ,la% te-ai f,cut femeie cinstit,B 1u-te la elA 1i7or0ea4,% /i du-te
la elA
L M-a/ duce /i-n 2r+nci dac, m-ar lua$
L Un ladiator 6 /i nu te-ar luaA "ar eu 6 neam de patricieniC
L ?tiu8 gens Hulia, neam cu marele CMsar$ Pai s, l,s,m lucrurile-astea%
pe care nu mai d, nimeni dou, cepe deerate$ C+nd 3mp,rat a a.uns un
spaniol% las, fumurile astea patriciene$ S, di7or0,m% 4ici$ 1ac, te las eu%
c+inii te m,n+nc,% iar eu sunt prea compromis, ca s, mai di7or0,m$ A7em
un fiu$
L Ai un fiu$
L 6vem un fiu$ ?tiu c,-l iu2e/ti$ Sinurul lucru curat din 7ia0a noastr,$
F, ce7a pentru elA "a-0i ce7a% caut, o func0ie-n pro7incia asta nou,8 1acia$
Lu,m acolo 7ia0a de la-nceput /i ne purt,m corect$
L E/ti tu -n stare s, la/i Roma% ca s, te-nropi -ntr-o pro7incie 2ar2ar,B
L Sunt$
L ?i cine-mi d, mie func0ia astaB
L 3mp,ratul romanilor ori Scaurianus% leatul s,u -n noua pro7incie$
3mp,ratul nu se poate s, n-ai2, niciun sentiment de 7ino7,0ie fa0, de
Loninus% deci% pentru a-0i astupa ura /i pentru ca s, i te sim0i o2liat%
ce7a tot are s,-0i dea$ Admi0+nd c, ai a7ea ne7oie s-a.uni at+t de sus$ Cred
!GK
- "LEANA #ULPESCU -
c,-i mai 2ine s, 7edem ce se poate face pe-aici cu unul /i cu altul$ Pe
lumea asta totul% e de 7+n4are$
Claudina rostise ultimele cu7inte pe-un ton amar /i reflexi7 de care
Nasidius n-ar fi cre4ut-o-n stare$
Cel mai uimit de testamentul eneralului Loninus fusese Lucius$ Mai
-nt+i% pentru c, nu se-a/teptase ca fostul lui st,p+n% pe care-l l,sase cople/it
de +ndul mor0ii% s, mai fi ,sit -n el t,ria s, scrie /i-un testament$ Apoi%
fiindc, nu se +ndise niciodat, c, eneralul n-a7ea pe lume fiin0, mai
apropiat, dec+t el% Lucius$
Lucius /i Petronia -l pl+nser, pe st,p+n% -i comandar, un cenotaf la cel
mai 7estit pietrar din Roma% iar c+nd impun,torul monument fu ata% -l
a/e4ar, al,turi de monumentele familiei /i -mplinir, ceremonialul tuturor
ritualurilor pentru defunct$
<assianus 7oi s, cumpere ferma fostului st,p+n% oferindu-i lui Lucius
un pre0 2un /i in7oc+nd moti7ele sentimentale care-l leau de-un loc -n
care-/i petrecuse toat, 7ia0a$ Refu4+ndu-l% Lucius in7oc, acelea/i moti7e$
3i -n,dui% totu/i% s, r,m+n, la ferm, -mpreun, cu familia% at+t c+t a7ea
ne7oie pentru a se muta unde7a pe-ndelete$ Administratorul% pre7,4,tor%
din momentul -n care moartea eneralului fusese cert,% -ncepuse tratati7e
cu-o familie care-a7ea de 7+n4are o ferm, 2ine-ntre0inut, /i doar la c+te7a
sute de stadii de cea a Loninilor$
Nasidius% pretext+nd 47onul pu2lic drept surs, de informa0ie% -i scrise
lui Lucius o epistol, de felicitare /i de ur,ri de 2ine pentru noua situa0ie
9,r,4it, de soart, unui om at+t de de7otat cum se-ar,tase Lucius fa0, de
reretatul eneral Loninus$
1ac, Lucius n-ar fi fost 9+r/it cu lumea /i cu tertipurile ei nu /i-ar mai
fi-nc,put -n piele de-at+ta onoare8 s, primeasc, el% un li2ert% o scrisoare de
la un patrician$
Lucius /i Petronia citiser, /i r,s-citiser, epistola /i% dup, o t,cere lun,%
exclamaser, am+ndoi deodat,8
L Ce-o fi 7r+nd ,staB
S
Nici prea t+r4iu dup, aceast, epistol, =ca efectul ei s, fie uitat>% nici
prea de7reme =ca scrierea ei s, fie considerat, neap,rat pream2ulul unei
inter7en0ii>% Claudina se-nf,0i/, la Cancelaria imperial,% lui Narcis% fiul
!GJ
- SRUT PMNTUL ACESTA -
Petroniei% a.uns prim-ar9i7ar la ser7iciul de finan0e% a rationibus, merit cu-
at+t mai important cu c+t noul -mp,rat -ncepuse cur,0irea scla7ilor /i-a
li2er0ilor din r+ndul func0ion,rimii sale% prefer+nd pentru aceste ser7icii un
personal recrutat mai ales din ordinul ca7alerilor$
Cu p,rul castaniu str+ns -ntr-un coc un pic mai .os de cre/tet% care l,sa
s, i se 7ad, +tul statuar% fruntea -nalt, /i urec9ile de-o mare fine0e% cu
mers drept /i 9ot,r+t% -n stola drapat, a/a fel c, l,sa s, se 9iceasc,
piramidele micu0e-ale s+nilor de-adolescent,% care nu cuno/teau fascia
mamilar,% Claudia #aleria Nasidia nu putea trece neo2ser7at, pe 7astele
culoare-ale Cancelariei$
To0i c+0i d,duser, cu oc9ii de ea se-ntre2aser,% ata s,-/i scape din
m+ini catastifele% cine putea fi norocosul care-a7ea parte de-o asemenea
peti0ionar,$
Uluit de-aceast, 7i4it, m,ulitoare c,reia-i 2,nuia un dedesu2t% Narcis
o primise pe Claudia cu deferen0a cu7enit, unei rude a eneralului
Loninus% dar