` Servicii publice

Studierea metodica a unei discipline unversitare complexe cum este Managementul

Serviciilor Publice,presupune precizarea prealabila a unor notiuni si concepte cum ar fi
managementul , stat , institutie publica , intreprindere publica , organizatie , administratie
publica.
Problematica managementul serviciilor publice dobandeste semnificatie deosebita
intr-un mediu social si politic extrem de dinamic in care aspectele
finantarii,continutului ,calitatii si eficientei acestui sector de activitate sunt puse
permanent in discutie.
In consecinta,problema cu privire la cadru managerial al serviciilor publice devine
extrem de importanta si pentru a fi solutionata necesita luarea in considerare a unor
premise generale intre care :
managementul general indifernt de modul in care este conceput,definit sau
practicat se regaseste si in administratia publica , cu toate
elementele,dimensiunile si functiile pe care le indeplineste in orcare alta sfera
sau domeniu de activitate
el se exercita si in administratia publica ca si in celalalte sisteme ale vietii
sociale, intr-un mediu social-politic aflat in continua miscare precum si in
schimbare si transformare din ce in ce mai accelerata
se exercita in conditiile cresterii complexitatii si incertitudinii vietii
economico-sociale si a contradictiilor si dilemelor pe care acestea le genereaza
in permanenta
Serviciul public este un organism creat de catre stat ,udet sau comuna,cu o
competenta si putere determinate, cu miloacele financiare procurate din patrimoniul
general al admnistratiei creatoare ,pus la dispozitia publicului pentru a satisface in mod
regulat si continuu o nevoie cu caracter general,careia initiativa privata nu ar putea sa-i
dea decat o satisfactie incompleta si indeterminata.
Serviciul public este milocul administratiei prin care se presteaza cetatenilor servicii
de interes general , in regim de putere politica .Infiintarea serviciilor publice este atributul
exclusiv al autoritatilor deliberative,respectiv al consiliilor locale iar organizarea si
functionarea lor constituie atributul auutoritatilor executive ,adica al prefectiilor si
primarilor.In categoria serviciilor publice se includ:
Servicii publice cu caracter statal
Servicii comunitare !infiintate la nivel local,dar si udetean"
###.referat.ro
Serviciile publice de gospodarie comunala
$lte servicii publice locale
Servicii publice comerciale
Servicii publice pentru activitati culturele
%upa natura serviciilor publice se disting :
Servicii publice administrative!S.P.$."
Servicii publice indistriale si comerciale!S.P.I.&"
%upa modul in care se realizeaza interesul general deosebim :
servicii publice al caror scop este satisfacera directa si individuala a
cetatenilor
servicii publice care ofera avantae particularilor in mod indirect
servicii publice destinate colectivitatii in ansamblu
%in punct de vedere al importantei sociale deosebim :
servicii publice vitale!alimentare cu apa,canalizare"
servicii publice facultative!amenaare parcuri si locuri de distractii,centre de
informare etc."
,,'esursele financiare, la nivel na(ional, cuprind ansamblul resurselor financiare ale
autorit)(ilor *i institu(iilor publice, resursele +ntreprinderilor publice *i private, resursele
organismelor f)r) scop lucrativ, precum *i resursele popula(iei. ,olumul resurselor
financiare ale unei societ)(i depind de m)rimea produsului intern brut, precum *i de
posibilitatea apel)rii la resurse financiare externe !+mprumuturi, autoare, dona(ii"-..
/rebuie s) facem deosebirea dintre finan(ele publice *i finan(ele private *i deci dintre
resursele financiare ale societ)(ii *i resursele financiare publice.
'esursele administra(iei de stat, centrale *i locale, resursele asigur)rilor sociale de stat *i
resursele institu(iilor publice cu caracter autonom sunt componente ale resurselor
financiare publice.
0 bun) parte a resurselor financiare publice este format) din veniturile cu caracter
fiscal.
$lte tipuri de resurse financiare publice sunt:
de trezorerie 1 utilizate pentru acoperirea temporar) a deficitului curent al bugetului de
stat2din +mprumuturi publice2emisiunea b)neasc) f)r) acoperire 1 miloc de finan(are a
deficitului bugetar cu efecte greu de estimat.

&omponen(a func(iei de reparti(ie a finan(elor publice, cheltuielile publice
reprezint) etapa urm)toare constituirii fondurilor publice *i se refer) la distribuirea
acestor resurse b)ne*ti c)tre diferite obiective sociale sau economice !reglementate de
c)tre programe guvernamentale".
,,&heltuielile publice exprim) rela(ii economico-sociale +n form) b)neasc), care se
manifest) +ntre stat, pe de o parte, *i persoane fizice *i uridice, pe de alt) parte, cu ocazia
utiliz)rii *i repartiz)rii resurselor financiare ale statului, +n scopul +ndeplinirii func(iilor
acestuia-. !I. ,)c)rel, Finane publice, pag. 345".
Structura cheltuielilor publice este studiat) conform clasific)rilor folosite de
fiecare stat +n parte !cea mai important) fiind cea economic) *i cea func(ional)".
Stabilirea structurii cheltuielilor publice aut) la determinarea diferen(elor de politic)
financiar)
dintre ()rile dezvoltate, +n curs de dezvoltare *i cele +n tranzi(ie, precum *i evolu(ia +n
timp a ponderilor acordate diverselor categorii de cheltuieli publice +n acela*i stat.
%inamica cheltuielilor publice are +n vedere modificarea a *ase indicatori:
-cre*terea nominal) *i cea real) a cheltuielilor publice2
-schimbarea raportului cheltuielilor publice +n PI62
-schimbarea volumului mediu al cheltuielilor publice pe cap de locuitor2
-schimbarea structurii cheltuielilor publice2
-corela(ia dintre cre*terea cheltuielilor publice *i cre*terea PI62
-elasticitatea cheltuielilor publice raportat) la PI6 .
Factorii de influen asupra cre*terii cheltuielilor publice sunt de natur):
-demografic !modific)ri ce au loc +n num)rul *i structura popula(iei ce ar trebui s)
determine adapt)ri corespunz)toare +n ponderea cheltuielilor publice"2
-economic !ce vizeaz) +n mod special func(ia statului de redistribuire a resurselor
financiare publice dup) criteriul eficien(ei *i echilibrului"2
-social !se refer) la func(ia de armonizare a veniturilor medii individuale apar(in7nd
diferitelor categorii sociale"2
-lega(i de urbanizare !favorizeaz) cre*terea cheltuielilor publice"2
-militar !cresc cheltuielile publice +n eventualitatea unor conflicte armate"2
-istoric !perpetuarea +n timp a unor probleme ca datoriile publice mo*tenite de la un
regim politic la altul sau ca infla(ia"2
-politic !se refer) la complexitatea func(iilor statului"2
$8$9I:$ ;<I&I;8=;I &>;9/?I;9I90' P?69I&; se face raportnd eforturile
financiare la efectele msurabile (prezente sau estimate) ale finan()rii de c)tre stat a unor
obiective de interes public. Metodele de apreciere a eforturilor *i efectelor pe care le
presupune un proiect de acoperire a unor nevoi de interes public vor fi discutate la
subpunctul ,,Metode evaluative a cheltuielilor publice-.
$tunci c7nd primul termen al acestui raport cunoa*te un decalaj de ritm 1 adic), +n ciuda
cre*terii *i diversific)rii nevoilor cet)(enilor pentru bunuri publice, resursele financiare
menite s) achizi(ioneze aceste +mbun)t)(iri nu cresc +n acela*i ritm 1 apare o insuficient)
permanentizat) a resurselor. ;valuarea eficien(ei cheltuielilor publice este
responsabilitatea factorilor de decizie ai aparatului politic, fiind realizat) prin utilizarea
indicatorilor con(inu(i +n bugetul anual *i +n programele pe termen mediu *i lung.
Se poate ob(ine o eficien() a cheltuielilor care s) duc), implicit, la bun)stare social) dac)
se +nt7lnesc urm)toarele condi(ii: exist) posibilitatea alegerii, dintre mai multe
alternative, a variantei celei mai ieftine +n raport cu efectul final ob(inut asupra serviciului
!ce se dorea +mbun)t)(it"2 are loc o modernizare +n producerea serviciului, care
maximizeaz) utilitatea resim(it) de consumator2 pre(ul pl)tit pe acest serviciu c7t *i costul
+n utilizare s) fie minime2 contextul economico-social s) fie predictibil pe perioade de
timp +ndeauns de mari.
Studiile moderne asupra eficien(ei cheltuielilor publice recomand) ca: serviciile
publice s) nu fie oferite neap)rat gratuit iar, acolo unde exist) posibilitatea, serviciile
publice furnizate de stat s) fie +nlocuite de cele private2 de asemenea, introducerea de
mecanisme cvasipia(a !bonuri, cupoane".
Metodele de gestiune locala se definsc ca tehnici uridice de care dispun
colectivitatile locale descentralizate si grupurile lor !sindicate,asociatii de
comune,districte,comunitati urbane etc." pentru a-si exercita competentele ce le-au fost
acordate.$cestea sunt :
-diferitele procedee utilizate de catre locale pentru gestiunea serviciile publice
care intra in competenta lor 2
-activitati de reglementare si prestare a serviciilor pe care le creeaza si
organizeaza pentru satisfacerea interesului general al populatiei lor.
$vand in vedere diversificare diversificarea activitatilor colectivitatilor locale,
prevederile legale si practica administrativa se poate de trei moduri principale de gestiune
locala:gestiunea directa,gestiunea delegata si parteneriatul.
%e gestiunea directa se poate vorbi atunci cand o autoritate locala ia in
responsabilitatea sa organizarea si functionarea unui serviciu public.$cesta se afla in
competenta sa si, in aceasta ipoteza, nici o persoana uridica de drept public sau privat nu
se poate interpune intre serviciul public si colectivitate.
@estiunea delegata exista atunci cand colectivitatea locala, care a creat serviciul
public, decide sa incredinteze gestiunea acestuia unei persoane publice sau private
distincta de colectivitatea locala.
Parteneriatele se manifesta ca moduri de gestiune locala atunci cand o colectivitate
locala participa , in mod voluntar ,la o actiune hotarata de catre o alta colectivitate locala
sau de catre stat , aceasta avand o incidenta directa asupra dezvoltarii si zonei sale.
In concluzie ,buna gestionare a intereselor unei colectivitati locale nu se limiteaza
numai la numai la cautarea modurilor celor mai performante de exploatare a serviciilor
publice care tin de competenta sa, ea implica ,de asemenea ,ca aceasta colectivitate, ori
din proprie initiativa, ori la cererea statului sau a altei persoane publice sau chiar
particulare,sa accepte sa oace , mai ales in plan financiar , rolul de partener in situatia in
care actiunea administrativa formeaza un tot si nu se supune unui proces de divizare in
mai multe parti.
%etalierea informa(iilor referitoare la tipurile de cheltuieli publice
A) &heltuielile publice destinate ac(iunilor social-culturale. $cest tip de cheltuieli +*i au
originea recent) +n ideologia politico-economic) interven(ionist), ap)rut) +n $merica
dup) cel de-al doilea r)zboi mondial, a*a numita doctrin) a statului bun)st)rii.
0biectivele autorit)(ii publice +ntr-un astfel de stat sunt: asigurarea unui venit minim,
sus(inerea cet)(enilor +n situa(ii defavorizante !cum ar fi boala, b)tr7ne(ea, *omaul,
handicapul", garantarea unui nivel de trai bun pentru +ntreaga popula(ie, +n raport cu o
anumit) list) de servicii *i minimalizarea efectelor unor evenimente ce implic) riscuri
sociale. $ceste servicii sunt puse la dispozi(ia membrilor societ)(ii +n mod gratuit sau la
un pre( mic, ori sunt acordate aloca(ii, pensii, autoare *.a. indemniza(ii prin intermediul
c)rora popula(ia s)-*i poat) permite un standard de via() decent. An ()rile dezvoltate,
pentru asigurarea acestor facilit)(i se cheltuie*te p7n) la BCD din venitul na(ional.
&heltuielile publice destinate ac(iunilor de natur) socio-cultural) cuprind de obicei:
s)n)tate, +nv)()m7nt, cultur) *i sport, ac(iuni dedicate tineretului, securitate sau protec(ie
social). persoane fizice E uridice !f. asigur)rilor sociale, pentru *oma"2
3" &heltuielile publice pentru +nv)()m7nt trebuie s) urm)reasc) o dezvoltare a educa(iei
publice +n concordan() cu cerin(ele contextului economico-social pentru a contribui +n c7t
mai mare m)sur) la progresul societ)(ii. <actorii care determin) politica financiar) +n
+nv)()m7nt sunt: demografici !structura specific) a popula(iei", economici !cererea pentru
for(a de munc) calificat) *i adaptarea inova(iilor tehnologice de ultim) or) *i nu numai",
politici !principiile ideologice pe care se bazeaz) stabilirea politicii *colare". Structura
sistemului de +nv)()m7nt difer) de la o (ar) la alta, conform tradi(iei statelor respective
+ns) aici va fi preluat) +mp)r(irea realizat) de ?8;S&0 +n +nv)()m7nt: pre*colar, primar,
secundar, superior.
&heltuielile publice bugetare pentru +nv)()m7nt sunt canalizate +n cea mai mare parte
c)tre ministerul corespunz)tor 1 Ministerul Anv)()m7ntului E ;duca(iei 1 dar *i c)tre alte
ministere care urm)resc s) instruiasc) +n domeniul specific lor cadre competente
!Ministerul $p)r)rii, Ministerul de Interne etc.". &heltuielile publice pentru +nv)()m7nt
pot fi privite *i din perspectiva con(inutului lor economic2 +n acest caz putem vorbi de:
-cheltuieli curente !de func(ionare *i +ntre(inere"2
-cheltuieli de capital !+nzestrarea *i construirea unit)(ilor de +nv)()m7nt".
F" &heltuielile publice pentru s)n)tate reprezint) un punct de interes social pentru faptul
c) s)n)tatea general) a membrilor societ)(ii +nseamn) bun)stare fizic) *i mental), condi(ii
esen(iale ce faciliteaz) dezvoltarea social). $cest tip de cheltuieli +nregistreaz) la nivel
mondial o tendin() cresc)toare !()rile dezvoltate aloc) +ntre B,B13C,BD din PI6, cele +n
curs de dezvoltare ating niveluri uneori foarte sc)zute, sub 3D". &heltuielile publice din
acest sector se +mpart +n cheltuieli curente !salarii, materiale de laborator, medicamente
etc." *i cheltuieli cu caracter de investi(ii !construc(ia *i utilarea unit)(ilor". $v7nd +n
vedere scopul special pe care *i-l propun aceste cheltuieli publice, serviciul s)n)t)(ii
publice nu poate fi tratat doar ca o afacere condus) dup) legile pie(ei 1 rela(ia dintre
cerere *i ofert) av7nd +n acest caz mai degrab) o dimensiune umanitar).
Sistemele de cheltuieli publice pentru s)n)tate cunosc diferen(e de organizare +n fiecare
(ar), +n privin(a ponderii institu(iilor de stat sau private, dar ceea ce este comun este faptul
c) ele urm)resc +mbun)t)(irea calit)(ii vie(ii indivizilor.
Sursele din care se ob(ine finan(area sistemului de s)n)tate sunt fondurile bugetare,
cotiza(iile de asigur)ri de s)n)tate, fonduri speciale pentru s)n)tate, resurse ale popula(iei
care au fost cheltuite +n ipostaza de pacien(i, autor din exterior !0MS, &rucea 'o*ie
etc.".
G" &heltuieli publice pentru cultur), culte, activitate sportiv) *i tineret contribuie la
educarea spiritual) estetic), moral) a popula(iei prin activit)(i artistice, culte, sportive sau
divertisment.
$ceste cheltuieli finan(eaz) institu(ii cu obiective cultural 1 artistice !edituri, muzee,
patrimoniu cultural, biblioteci cinematografe, teatre etc." care produc fie bunuri materiale
dar de valoare spiritual), fie servicii de valoare spiritual). Pre(ul acestor produse poate fi
suportat +n totalitate de c)tre stat sau doar par(ial prin subven(ionare. <inan(area se face
din resurse bugetare integral, din venituri extrabugetare *i aloca(ii de la buget, din
venituri extrabugetare +n totalitate, !pentru institu(iile care se pot auto+ntre(ine prin
activitatea economic) desf)*urat)", din fonduri extrabugetare !de exemplu: <ondul
&inematografic 8a(ional, <ondul &ultural 8a(ional". 8u trebuie uitate nici sponsoriz)rile,
deosebit de avantaoase pentru cel care le prime*te 1 el neav7nd alt) obliga(ie dec7t aceea
de a declara deschis numele sponsorilor s)i.
&heltuielile publice din aceast) categorie finan(eaz) de asemenea activitatea religioas) a
cultelor recunoscute de stat !salarii pentru sluitorii bisericii" *i pe cea sportiv) *i de
tineret !+n propor(ie de 5BD +n 'om7nia".
4" &heltuieli publice pentru securitatea social) +nglobeaz) urm)toarele tipuri de
cheltuieli: aloca(ii, pensii, indemniza(ii, autoare +n anumite condi(ii pe care persoanele ce
le primesc trebuie s) le +ndeplineasc). ;le sunt menite s) elimine c7t mai mult posibil
efectele riscurilor fizice, economice *i sociale ce planeaz) asupra vie(ii fiec)rui membru
al societ)(ii. &aracteristicile principale ale actualului sistem de finan(are a activit)(ilor
legate de securitatea social) vizeaz) faptul c) fondurile sunt ob(inute din cotiza(ii sociale,
legitimate social prin principiul solidarit)(ii. Pentru aceasta sunt create planuri sau politici
de reducere a *omaului *i s)r)ciei, autoare a familiilor +n dificultate financiare, sau a
persoanelor aflate +n dificultate financiar), sau a persoanelor defavorizate !care se
consider) a fi +n general copii, tineri proasp)t absolven(i, persoanele +n v7rst), persoanele
handicapate". <inan(area acestor cheltuieli se face din urm)toarele categorii de resurse:
contribu(ii ale salariilor, liber profesioni*tilor *i patronilor2 subven(ii bugetare2 fonduri
speciale !acumulate din dona(ii sau resurse ale 08@".
B" &heltuielile publice pentru autorul de *oma sunt +ndreptate c)tre acele persoane care
nu dispun temporar de un loc de munc) prin care s)-*i asigure existen(a. An afara
autorului de *oma !numit *i forma pasiv) de +ntr-autorare a persoanelor r)mase f)r)
lucru", sunt recomandate *i alte modalit)(i care nu au o natur) material) imediat)
constituind o +ntr-autorare activ) 1 crearea unor noi locuri de munc), ce asigur) sc)derea
*omaului pe termen lung. ;ste deci preferabil) o cre*tere a presta(iilor active !facilit)(i
pentru cei ce angaeaz) *omeri", +n favoarea solu(iei de cre*tere a valorii autorului de
*oma !ce poate duce pe termen lung la cre*terea ratei *omaului". &heltuielile sunt
suportate din fondurile firmelor *i resurselor bugetare, *i sunt pl)tite beneficiarilor sub
dou) forme: aloca(ia de *oma !conteaz) vechimea +n munc)" *i autorul de *oma.
/oate aceste cheltuieli men(ionate mai sus reprezint) investi(ii +n resurse umane deoarece
ele au ca efect dezvoltarea capacit)(ilor indivizilor, men(inerea st)rii fizice *i mentale la
nivele ridicate ceea ce duce, implicit, la dezvoltare economic) *i social). Putem spune
deci c) banii cheltuielilor publice pentru ac(iuni social-culturale nu reprezint) un consum
definitiv de venit na(ional ci, dimpotriv), sunt generatoare de dezvoltare !,,profit- social".
Pentru ca dezvoltarea uman) s) aib) un caracter durabil, trebuie s) fie +ndeplinite
urm)toarele condi(ii: membrii societ)(ii s) aib) parte de o bun) stare a s)n)t)(ii, s) aib)
loc o acumulare de cuno*tin(e la nivelul societ)(ii, s) existe acces la resursele care asigur)
un standard de via() decent.
B) $sigur)rile sociale au ap)rut ini(ial ca reac(ie a asocia(iilor de muncitori care au pledat
pentru drepturile lor, organiz7ndu-se +n sindicate care s)-i proteeze +n privin(a condi(iilor
de lucru 1 igiena *i securitatea muncii ca elemente care s) previn) aungerea la accidente
ce pun persoana +n imposibilitate de a munci, iar dac), dintr-o cauz) sau alta, se aunge la
incapacitate de munc), existen(a unor fonduri financiare care s) le asigure acestora un trai
decent. Pentru a +ndeplini obiectivele men(ionate, s-a creat un sistem na(ional de asigur)ri
sociale care are tr)s)turi speciale !derivate din contextul economic +n care finan(eaz)".
Serviciile reprezinta o activitate umana,cu un continut specializat avand ca rezultat
efecte utile,imateriale si intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale.;le sunt
autonomizate in procesul adancirii diviziunii sociale a muncii si sunt organizate distinct
intr-un sector numit sector tertiar.
Serviciile prezinta o serie de trasaturi caracteristice care permit ,pe de o
parte,identificarea lor,iar,pe de alta parte,se pot constitui in criterii de delimitare fata de
celelalte domenii ale activitatii economico-sociale.
;ste de remarcat faptul ca sfera serviciilor este larga si eterogena ,fapt pentru care
aceste trasaturi pot sa nu se regaseasca in totalitatea lor in fiecare tip de serviciu.