fdfsf

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

FACULTATEA CONSTRUCII, GEODEZIE I CADASTRU
CATEDRA CONSTRUCII I MECANICA STRUCTURILOR

MEMORIU
LA PROIECT DE AN
La disciplina: Construcii din beton armat

Tema: Calculul i alctuirea elementelor

planeului cu plci i grinzi din beton armat
monolit.

A executat:

st.gr. CIC-1101
Babuci Ion

A verificat:

prof. univ. Ursu Mihai

Chiinu 2014

Capitolul 1. Schema constructiv.

1.1. Date iniiale:

Lungimea L1 67.2 m
Limea L2 26.0 m
nlimea etajului Het 3,7 m
Sarcina util pe planeul fiecrui nivel-7.08 KN/m2
Rezistena de calcul s solului terenului de fundaie Rf 347 MPa

1.2. Determinarea deschiderelor ntre axe:

1.2.1. Pe direcie transversal:
n2 = L2 / 7 = 26 / 7 = 3,714 4 deschideri
l2int = L2 / 4 = 26 / 4 = 6.5 m
1.2.2. Pe direcie longitudinal:
n1 = L1 / l1 = 67,2 / 6 = 11,2 11 deschideri
l1 = L1 / 11 = 67,2 / 11 = 6,109m
l1,1 =67.2/10.8= 6.22m
Rezulta lungimea grinzii secundare e egala cu l1 = 6.200m
Lungimea grinz. marginale long. =

l1ex =

L1 ( n1 2 ) * l1 11.2
=
= 5.7 m
2
2

1.2.3. Determinarea deschiderilor grinzilor secundare pe direcie transversal:

Daca 5 Pn 10kN ,atunci bf =2.2 2.7 m,
Pn 10kN atunci bf = 1.7 2.2 m .
l2
6.5
=
= 2.708 , atunci obtinem 3 placi de planseu pe o deschidere l2 .
2.4 2.4
l
b ' f = 2 ; b ' f = 6.5 = 2.166m , conform inpotezei *, placile marginale pot fi
n pl
3
L
micsorate cu 15%, deci obtinem b' f m arg. = 2 = 26/11.7= 2.222m.
11.7
'
Alegem valoarea medie b f med = 2.200m. (latimea placilor intermediare)
n pl =

b ' f m arg. = 6.4-2*2.2= 2.00m (latimea placilor marginale)

Aadar, n rezultatul dimensionrii planeului au fost obinute:

Deschiderea nominal a grinzilor principale:
intermediare lmb,2 = 6.6 m ;
marginale lmb,1 = 6.4 m.
Deschiderea nominal a grinzilor secundare:
inermediare lsb,2= 6.2 m;
marginale lsb,1 =5.7 m.


Limea (deschiderea ) nominal a plcilor, adic
distana dintre axele grinzilor secundare:
inermediare bf = 2.2 m;
marginale bf margin = 2.0 m.

Capitolul 2. Alctuirea, calculul i dimensionarea plcii

planeului.
2.1. Determinarea deschiderii de calcul a plcii.
l1
> 2 placa tip grinda.
bf

Pentru efectuarea calcului convenional, din planeu se extrage o fie cu

limea de 1 m, perpendicular la grinzile secundare. Astfel se obine o grind
continu cu dimensiunile hgr.sec bgr.sec , reazemele creia vor fi grinzile secundare
i pereii exteriori ai cldirii.
nlimea hgr.sec va fi egal cu:
hgt.sec = 1 /15 *6.2=0.413 0.4m
Latimea bgr.sec =(0.4-0.5) hgt.sec=0.45*0.45=0.18, adoptam bgr.sec=20cm.
2.1.1. Lungimea de calcul a deschiderii marginale ( prima i ultima ) a plcii.
l0,sl,1 = lsl,1 C + Csl / 2 bsb / 2,
l0,sl,1 distana de la centrul de reazem a plcii pe perete pn la muchia
lateral a grinzii secundare
C distana de la axa peretelui exterior pn la marginea lui lateral
Csl lungimea de reazem a plcii pe perete
bgr.sec limea seciunii grinzii secundare
l0,sl,1 = 2.3 100 + 120 / 2 100 =1.860 m.
2.1.1. Lungimea de calcul a deschiderii intermediare.
l0,sl,2 = 2.2-100-100=2 m.
l0,sl,2 distana dintre feele laterale ale grinzilor secundare.
2.1.3. Dimensionarea grinzii secundare:
Admitem nlimea seciunii grinzii:
hgr.sec = 1 / 15 lsb,2 = 1 / 15 6= 0.4m

Deci dimensiunile seciunii grinzii secundare snt :

hgr.sec=0.4m

bgr.sec = 0.2m

2.2. Determinarea sarcinilor.

Denumirea sarcinii
Permanent:
1.Masa proprie a plcii
2.Stratul de nivelare
(apa)
3.Portalunt. 15...22mm
Sarcina permanent
sumar: g

Valoarea
normat,
N/m2

Coieficientul de
siguran

0.09*25000=2250

1,1

2420

0.03*18000=540

1,2

648

0.015*22000=330

1,1

363

3070

Valoarea
de calcul,
N/m2

3431

Temporar: Psh*0.3Pn

0.3*7080=2124

1,2

Total:
De lunga durata Pn
Pl=Pn-Psh
g+Pl
Sarcina totala
q= g+P

7080

1.2

2548.8
8496

4956
3070+4956=8026

1.2
1,2

5947.2
9378.2

qn =10150

1.2

11927

2.3. Determinarea eforturilor de calcul din plac pe 1 m de lungime

de placa.
q= q b ' f n = 11925 2, 2 0,95 = 24,923kN / m .
2.3.1. Valoarea momentelor ncovoietor de calcul n prima i ultima
deschidere i pe primul i ultimul reazem intermediar:
M1 = q l2 0,sl,1 / 11 = (11925 3.459) / 11 = 3.75 kNm

2.3.1. Valoarea momentelor ncovoietor de calcul n deschiderile

intermediare:
M2 = q l2 0,sl,2 / 16 = (11925 4) / 16 = 2.981 kNm

2.4. Materiale pentru plac.

Toate elementele planeului sunt proiectate din beton de clasa C15. Pentru
armarea plcii folosim plase standarte cu armtura de rezisten longitudinal sau
transversal din oel de clasa Bp-I.
Rezistena de calcul ale betonului i armturii se iau:

A betonului la comprimare Rc = 8.5 MPa

2.5. Determinarea ariei necesare a armturii plasei.

Aria necesar a armturii de rezisten se determin n ordinea urmtoare:

Determinm valoarea coieficientului tabular 0,i

o ,i =

M sl ,i
0.8 Rc bsl ho2,sl

Msl,i valoarea momentului ncovoietor n seciunea examinat, Ncm

Rc rezistena de calcul a betonului
bsl laimea de calcul a fiei ( plcii ), bsl = 100 cm
h0,sl nlimea efectiv a plcii, cm
o ,1 =

3.75 105
= 0.085
0.8 10.35 100 100 7.32

Pentru o,1 = 0,085, prin interpolare determinm c 1 = 0,974 i = 0,064.

Valoarea nlimii limit a zonei comprimate a betonului R:

R =0.6
condiia = 0,064 < R = 0,6 se respect.
Placa este armat simplu i aria armturii ntinse necesare pentru preluarea
efortului maximal va fi egal cu:
As ,1 =

M1
3.75 105
=
= 1.465cm 2 .
1 Rs ho ,sl 0.974 360 100 7.3

2 =

2,98 105
= 0.0479
0.8 10.35 100 100 7.32

Pentru o,2 = 0,0479, prin interpolare determinm c 1 = 0.981 i = 0.048;

condiia = 0,048 < R = 0,6 se respect.
As ,2 =

M2
2,98 105
=
= 1.155cm 2
Rs ho , sl 360 100 0,981 7.3

2.6. Alctuirea (armarea) plcii.

Limea plaselor suplimentare trebuie s fie egale sau mai mare dect:
B lm,1 /2+ 100= 5700/2+100 = 2,950 m
Deoarece As,sl,1 = 1.465 cm2 i As,sl,2 = 1.155 cm2 adopt seciunea transversal
a barelor plasei, cu pasul de 100 mm pentru un metru lime sau lungime a plasei
cu As,2,real = 1.26cm2.
Astfel, marca plasei de baza in se va scrie:
1 % =
2 % =

Asreal
, sl ,2 As , sl ,2
As ,sl ,2
Asreal
, sl ,2 As , sl ,2
As , sl ,2

100 =

1.26 1.15
100 = 9.56%
1.26

100 =

1.49 1.47
100 = 1.36%
1.47

Deci supraarmarea constituie 9.56%.<15% si 1.36<15%

Bm > lmb,1 / 2 = 5700 / 2 = 2850 mm
Bm1> lmb,2 / 2 = 6200 / 2 = 3100 mm
Suprapunerea plaselor este de 100 mm i deci avem:
Bm > 2850 + 100 = 2950 mm
B m1 > 3100+ 100 = 3200 mm
Adoptam 2 plase cu latimea

B = 3260 mm

4 B p I 100

3B p I 300

3260 26000

Deci pentru armarea planeului unui nivel la acoperirea a 2 deschideri de

5.7m secundare sunt necesare 4 plase de baza de acest tip.
Adoptam plase cu latimea
B2 = 3260 mm

5 B p I 200
3B p I 300

3260 26580

Deci pentru armarea planeului unui nivel la acoperirea a 9 deschideri

intermediare sunt necesare 18 plase de acest tip.

Plasa de armare suplimentara:

P

4 B p I 250
3B p I 300

3030 2850

Deci pentru armarea planeului cu plasa suplimentara unui nivel la acoperirea

a 2 deschideri de 5.7,secundare sunt necesare 8 suplimentare de acest tip.
P

3B p I 300
3B p I 300

2960 2430

Deci pentru armarea planeului cu plasa suplimentara unui nivel la

acoperirea a 9 deschideri de 6.2 intermediare sunt necesare 36 plase de acest tip.

Capitolul 3. Alctuirea, calculul i dimensionarea grinzii

secundare.
3.1. Determinarea deschiderilor de calcul.

hsb = 0,4 m
hfI = hsl = 0,09m

bsb = 0,2 m
bfI = lsl,2 = 2,2 m

Deschiderea de calcul a grinzii secundare va fi egal:

1. pentru deschiderile marginale ( prima i ultima ):
lo,sb,1 = lsb,1 C + Csb / 2 bmb / 2 = 5700-200-175+125=5450mm
lo,sb,1 distana de la centrul reazemului grinzii pe perete pn la muchia
lateral a grinzii principale;
Csb lungimea de reazem a grinzii pe perete
bmb limea nervurii grinzii principale;
C = 0,2 m.
hgr.prin = 0.66,adoptam 700mm
bgr.prin. = 0,4 hgrprin = 0.5 700=350mm
Adoptm dimensiunile acestei grinzi 70 35cm.

2. pentru deschiderile intermediare:

lo,sb,2 = lsb,2 bgr = 6200 -350= 5850 mm.
lo,sb,2 distana dintre feele laterale ale grinzilor principale.

3.2. Determinarea sarcinilor.

q ' = q b 'f n = 11927 2, 2 0,95 = 124.92kN / m
g gr .sec = hn bgr .sec n f = 0,312 0, 2 25 1,1 0,95 = 1, 63kN / m
hn = 400 88 = 312mm
Pgr .sec = P b 'f n = 8, 495 2, 2 0,95 = 17, 75kN / m
qgr .sec = q ' + g mgr .sec = 24,92 + 1, 63 = 26,55kN / m
g gr .sec = qgr .sec pgr .sec = 26,55 17, 75 = 8.8kN / m
k=

17, 75
= 2.017
8,8

b masa volumetric a betonului armat (2500 kg/m3);

f coeficientul de siguran la aciuni de la masa proprie a construciilor din
beton armat (1,1);

3.3. Determinarea valorilor de calcul ale momentelor ncovoietoare

i ale forelor tietoare.
lo,sb,1 = 5,45 m.
lo,sb,2 = 5.85 m

II

seciunea

Deschiderea

Valorile de calcul ale momentelor ncovoietoare n seciunile caracteristice ale

grinzii secundare
Distana de
la reazem
pn la
seciunea i

0
1
2
2I
3
4
5
5
6
7
7
8
9
10

0
0,2 lo = 1.09
0,4 lo =2.18
0,425 lo=2.32
0,6 lo = 3.27
0,8 lo = 4.36
1,0 lo = 5.45
0
0,2 lo = 1,14
0,4 lo = 2,28
0,5 lo=2.85
0,6 lo = 3,42
0,8 lo = 4,56
1,0 lo = 5.7

Valoarea
Psb lo,sb,i,j 2
kN m

Coeficienii
i,j

Moment. ncov.
Msb,i,j , kN m

max

min

max

min

26.55 5,452
=
= 788.6

0
0,064
0,088
0,088
0,072
0,016
-0,079

0
0,013
-0,023
-0,080

0
50.47
69.396
69.396
56.779
12.62
-62.29

0
10.251
-18.137
-63.088

26.55 5,852
=
908.6

-0,079
0,004
0,049
0,056
0,053
0,018
-0,058

-0,080
-0,035
-0,011
-0,006
-0,006
-0,022
-0,0625

-71.779
3.634
44.521
50.881
48.155
16.354
-52.69

-72.688
-31.801
-9.994
-5.451
-5.451
-19.989
-56.787

III

10
11
12
12
13
14
15

0
0,2 lo = 1,14
0,4 lo = 2,28
0,5 lo=2.85
0,6 lo = 3,42
0,8 lo = 4,56
1,0 lo = 5.7

26.55 5,85
=
908.6

-0,058
0,021
0,060
0,0625
0,059
0,018
-0,0625

-0,0625
-0,019
0,000
0,002
-0,001
-0,022
-0,0625

-52.69
19.08
54.516
56.787
53.607
16.354
-56.787

-56.787
-17.263
0
1.817
-0.908
-19.989
-56.787

Valorile maximale ale forelor tietoare n seciunile din preajma reazemelor

respective sunt:
pe reazemul marginal pe perete
Vo = 0,4 Psb lo,sb,2 = 0,4 26.55 5.45 =57.879 kN
pe primul reazem intermediar n seciunea din deschiderea marginal:
V1,lef. = 0,6 Psb lo,sb,2 = 0,6 26.55 5,85 = 93.19 kN
pe primul reazem intermediar n seciunea deschiderii a doua, precum
i pe celelante reazeme intermediare:
V2,rig. = 0,5 Psb lo,sb,2 = 0,5 26.55 5,850 = 77.68 kN

3.4. Materiale utilizate pentru grinda secundar.

Grinda secundar este fabricat din beton de clasa C15 i n deschideri este
armat cu carcase plane, iar pe reazeme du plase cu armtura de rezisten din
srm de clasa Bp-I sau bare de clasa A-III orientate perpendicular pe grinda
principal. Armtura de rezisten a carcaselor este din oel de clasa A-III, iar
etrierii i armtura de montaj din oel de clasa A-I. Armtura constructiv a
plaselor este din srm de clasa Bp-I.
Rezistena betonului de clasa C15: Rc = 8.5 MPa, Rct = 0,75 MPa.
Tinind cont de conditiile de lucru a acestuea (b2 = 0.9) se vor folosi valorile
Rc = 7.7 MPa, si Rct = 0,67 MPa.
Rezistena armturii de clasa A-III: Rs = 365 MPa.
Rezistena armturii de clasa A-I: Rs = 225 MPa i Rsw = 175 MPa.
Rezistena armturii de clasa Bp-I ( 4 mm ): Rs = 365 MPa.

3.5. Definitivarea dimensiunilor seciunii transversale ale grinzii

secundare.
Valoarea Mmax = M10= 52.69 kNm ( reazemul 2 ), Vmax = V1,ef = 93.19 kN
nlimea efectiv a seciunii grinzii se determinat cu formula:
ho, sb =

M max
52.69 105
=
= 33.71cm
0.8 1 Rc bsb
0.8 6.7 100 0.301 20

hsb = ho,sb + as = 33.7+3.5 = 37.2 cm

as grosimea stratului de protecie (3...4cm)
Adopt hsb = 40 cm i seciunea grinzii secudare 40x20 cm.
Vmax=93.19kN < 0,3 w1 c1 Rb bsb ho,sb = 155.645kN
40 37 = 20.81 kN
w1 coeficien ce tine cont de influenta armaturii transversale
w1=1+5**sw<1.3 poate fi admis w1=1
c1=1-0.01*7.7=0.923
h0,sb = hsb as = 40 3.5 =36.5 cm
Concluzie: Conditia se respecta, adoptm difinitiv seciunea 40x20 cm.

3.6. Calculul grinzii secundare la rezisten n seciuni normale.

3.6.1. Determinarea ariei necesare a armturii longitudinale de rezisten n
deschideri.

Limea de calcul a tlpii bIef se adopt dup formula:

bef = bef i + bsb
hIef = hsl = 9 cm,
hsb = 40 cm,
bsb = 20 cm,
lsl,2 = 220 cm,
l0,sb,2 = 5.85 cm,

lsl,1 = 200 cm,

l0,sb,1 = 5.45 cm.

l0,2int=3.84m
l0,1int=4.56m
bef1 = bsb*l0,2int / 3 = 20+384/3 = 148cm
bef2 = bsb l0.1int / 3 = 20+456 / 3 = 172 cm
Dac Mext MfI atunci x hfI
Dac Mext > MfI atunci x > hfI
MfI = Rc bfI hIf ( ho,sb 0,5 hIf )

3.6.1.1 Calculul ariei necesare a armaturii longitudinale de rezistenta in

prima si ultima deschidere.
Mext = M2 = 69.396 kNm.
Mf I = 7.7 (100) 172 9 ( 33 0,5 9 ) = 34 148 329.6 N cm
Mext = 34148329.6 > Mef = 6939600 N cm
Deci aria armturii longitudinale de rezisten se determin ca pentru un
element cu seciunea dreptunghiular cu dimensiunile hsb bef = 40 172 cm.
M 2I
6939600
1,1 = R b h 2 = 0,8 7.7 100 172 36.52 = 0.048
c
ef
0, sl

Pentru 0,1 = 0,04 avem 1 = 0,05 i = 0,98.

R = 0,6
M

6939600

2
2
As1= R h = 0,98 365 100 36.5 = 5.31cm
s
0, sl

% =

Adopt

Asreal
, sl ,2 As , sl ,2
As , sl ,2

100 =

5.15 5.31
100 = 2.99%
5.31

2 16 + 1 12mm cu As = 5.31 cm2, - = -2.99 % nu depete 5%

3.6.1.2 Calculul ariei necesare a armaturii longitudinale de rezistenta in

reazemele intermediare

Valoarea maxima a momentului de incovoiere:

Mext = M12 = 56.7870 kN m =5678700 N cm
M 12I
5678700
0,2= 0.8 Rc b h 2 = 0,8 7.7 100 148 36.52 = 0.048
ef
0, sl

Pentru 0,2 = 0,048 avem 1 = 0.046 i = 0,982.

M 12

5678700

As2= R h = 0,982 365 100 36.5 = 4.34 cm2

s
0, sl
2
Adopt 3 14 cu As = 4.62 cm , = 6.06 % < 10%

3.6.2.1. Determinarea ariei necesare a armturii de rezisten pe

primul reazem intermediar.
Mmax = M5 = 67.88 kN m.
h0,sb,1 = hsb as = 40 2 = 38 cm.
M

6788800

max
0,1= 0.8 R b h 2 = 0,8 7.7 100 20 382 = 0.381
c
ef
0, sl

Pentru 0,1 = 0,281 avem 1 = 0.47 i = 0.812.

M

6788800

5
As2 = As,sup,1 = R h = 0,812 365 100 38 = 6.027 cm2
s
0, sl

6.027
= 1.37cm2.
2 2.2

A1,s,sup,1 =

Adopt 2 plase :1 4 mm i pasul 150 mm si 1 4 pasul 200( A

=0.84+0.63=1.47cm2 ) cu supraarmarea de 3.521 % <10 %.
P1

3B p I 300

4 B p I 150

P2

3B p I 300
4 B p I 200

3.6.2.2. Determinarea ariei necesare a armturii de rezisten pe reazemele

intermediare.

Mmax = M10 = 56.787 kN m.

Latimea plaselor B=8/15*5850=3120mm.
h0,sb,2 = hsb as = 40 2 = 38 cm.
M

5678700

max
0,2 = R b h 2 = 0,8 7.7 100 20 382 = 0.319
c
ef
0, sl

Pentru 0,2 = 0.319 avem = 0,378 i = 0,849.

M

5678700

10
As2 = As,sup,1 = R h = 0,849 365 100 38 = 4.82 cm2
s
0, sl

A1,s,sup,1 =

4.82
= 1.095cm2.
2 2.2

Adopt 2 plase : 1plasa 4 mm pasul 100 mm, ( A = 1.26 cm2 );

a 2-a plasa 5 mm pasul S=200, ( A = 0.98 cm2) cu
supraarmarea de 2.19 % < 10 %.
1.26+0.98=2.24.
2.24*2.2 = 4.928
=((4.928 - 4.82)/4.928)100%= 2.19%
P3
P4

3B p I 300
4 B p I 100
3B p I 300
5 B p I 200

3.7. Calculul grinzii la rezisten n seciunile nclinate de la

actiunea fortei taietoare.
3.7.1. De la aciunea forei tietoare V n deschiderile marginale (prima i
ultima).
V trebuie s fie mai mic dect Vc, care este fora tietoare la care apar fisuri
nclinate, adic dac se respect condiia:
Vmax < Vc,
Vmax = V9= 93.19 kN = 93190 N
Vc = (1+n) c3 Rct bsb h0,sb = (1+0) 0,6 0,67 100 20 36.5 =
29346 N

Vmax= 93190> Vc=29346 N.

b3 coeficient empiric pentru grinzi din beton obinuit ( 0,6 )
n coeficient ce ine cont de influena forelor axiale asupra forelor de
forfecare ( 0 ).
f coeficient ce ine cont de influena tlpii elementuluicu seciunea
transversal T asupra eforturilor de forfecare din beton, care se determin cu
relaia:
f =
f =

0,75 befI bsb h If

bsb ho ,sb

0,5

0, 75 ( 3 + 9 + 20 20 ) 9
= 0, 249
20 36.5

Vmax 2
931902
=
qsw = 4 (1 + + ) b h 2 R 4 2 (1 + 0.249 + 0) 20 36.52 0.67 100 = 486.85 N / cm
c2
f
m
sb
0.sb
ct

Deci conditii de sudabilitate cu 16 ; si 12 .

Din anexa 6 admitem : dsw =6mm A-I (ASw.1=0.283cm2)
In deschideri marginale sunt 2 carcase plane deci:
Asw=2 0.283=0.566cm2
Pasul etrierilor:
S=

Rsw Asw 175 100 0.566

=
= 20.34cm
qsw
486.85

Pasul etrierilo din conditia ca fisura inclinata sa fie intersectata de cel putin
un etrier:
Smax =

b 4 ( 1 + f + n ) Rbt bsb ho2,sb

Vmax

1,5 1,195 0, 67 100 20 36.52

= 34.33cm
93190

Pasul etrierilor din condiii constructive:

S con =

hsb 40
=
= 20 cm, dar nu mai mare de
2
2
3 hsb 120
Sm =
=
= 30 < 50 cm.
4
4

15 cm.

Adopt pasul n preajma reazemului de 15 cm iar n zona centrala pasul 30 cm.

3.7.2. De la aciunea forei tietoare V n deschiderile intermediare.

V trebuie s fie mai mic dect Vc, care este fora tietoare la care
apar fisuri nclinate, adic dac se respect condiia:
Vmax < Vc,

Vmax = V1,rig = 77.66 kN = 77660 N

Vc = (1+n) c3 Rct bsb h0,sb = (1+0) 0,6 0,67 100 20 36.5 =
29346 N
b3 coeficient empiric pentru grinzi din beton obinuit ( 0,6 )
n coeficient ce ine cont de influena forelor axiale asupra forelor de
forfecare ( 0 ).
Vmax =77660N > 29346 N = Vc
Deci armtura transversal trebuie calculat.
Vmax 2
776602
=
= 338.1N / cm
qsw =
4 c 2 (1 + f + m) bsb h0.sb 2 Rct 4 2 (1 + 0.249 + 0) 20 36.52 0.67 100

Din anexa 6 admitem : dsw =6mm A-I (ASw.1=0.283cm2)

In deschideri marginale sunt 2 carcase plane deci:
Asw=2 0.283=0.566cm2
Pasul etrierilor:
S=

Rsw Asw 175 100 0.566

=
= 29.36cm
qsw
338.1

Pasul etrierilor din conditia ca fisura inclinata sa fie intersectata de cel putin
un etrier:
Smax =

b 4 ( 1 + f + n ) Rbt bsb ho2,sb

Vmax

1,5 1, 249 0, 67 100 20 36.52

= 35.8cm
93.190

Pasul etrierilor din condiii constructive:

hsb 40
=
= 20 cm, > 15 cm.
2
2
3 hsb 120
Sm =
=
= 30 < 50 cm.
4
4

S con =

Adopt pasul n preajma reazemului de 15 cm iar n zona centrala pasul 30 cm.

3.8. Armarea grinzii secundare.

Valorile momentelor negative rezonabile vor fi:
n deschiderea a doua la distana 0,25 lol de la primul reazem
intermediar:

M0,25 = M6 0,25 (M6 M7) = -31.801 0,25 (-31.801-(-9.994))= -26.349 kN

m
n deschiderea a doua la distana 0,25 lo2 de la al doilea reazem
inermediar:
M0,75 = M8 0,75 (M8 M9)= -5.451 0,75 (-5.451-(-19.989))= -16.354 kN
m
n deschiderea a treia la distana 0,25 lo2 de la reazemul din stnga :
M0,25=M11 0,25 (M11 M12)= -17.263 0,25 (-17.263-0)= -12.947 kN m
n deschiderea a treia la distana 0,25 lo2 de la reazemul din dreapta :
M0,75=M13 0,75 (M13 M14)= -0.908 0,75 (-0.908-(-19.989))= -15.218 kN
m
n deschiderea a doua si penultima:
M0,25 = 26.349 kN m = 26.35 105 N cm
M 0,25

0 = Rc b h 2
sl
0, sl

26.349 105
=
= 0.160
0,8 7.7 100 20 36.52

Pentru 0 = 0,160 avem = 0,172 i = 0,931.

M

2634900

0,25
2
As2 = R h = 0,931365 100 36,5 = 2.12cm
s
sb

n deschiderea a treia i toate cele intermediare:

M0,75 = 15.218 kN m = 15.218 105 N cm
Coeficient tabular
M

1521800

0.75
0 = R b h 2 = 0,8 7.7 100 20 36.52 = 0.0741 0,058
c
sl
0, sl

Pentru 0 = 0,0741 avem = 0,076 i = 0,97.

M

1521800

0,75
2
As3 = R h = 0,97 365 100 36,5 = 1.177cm
s
sb

Concluzie: Reiesind din calculul ariilor necesare ale armturii adopt, pentru
deschiderea a doua, 2 12 mm As,real = 2.26 cm2, iar n a treia i celelante
intermediare cte 2 12 mm i cu As,real = 2.26 cm2.
Fiecare carcas plan prevazut pentru armarea deschiderilor marginale este
alctuit din armtura longitudinal de rezisten 1 16 mm +1 12 de clasa AIII jos i sus 1 10 mm de clasa A-III sus, care se pune constructiv.Armturile
longitudinale snt unite cu etrieri de 6 mm de clasa A-I.

Deoarece As = 2.12 cm2 (in deschiderea a 2-a) < 2,26 cm2 bare suplimentare
nu sunt necesare.
As,supl = A`s,calc A`s,carc = 1.15 1.01 = 0.14 cm2

In asa mod grinda secundara se armeaza in deschideri cu cu cite 2 carcase

In prima deschidere si ultima:
- cu 216+1 12 A-III jos, in partea de sus 110 A-III
In deschiderile a doua si penultima:
- cu 314 A-III in partea de jos si cu 210 A-III sus
In deschiderile a treia si celelalte mijlocii.
- cu 2 12 A-III jos si sus cu 2 10 A-III.
Pasul etrierilor in prejma reazemelor la distanta 1/4* lsb este de 150 mm iar in
rest ( partea centrala ) 300 mm.

3.9.1 Informatie necsara pentru construirea diagramei

infasuratoare a momentelor incovoitoare.
Grinda secundara examinata cu sectiunea transversala T are latimea nervurii
I
I
bsb=20cm,latimea b f = 172cm ,inaltimea talpii h f = 9cm si cea totala hsb=40cm.Este
prevazut ca o sa fie turnata din beton C15.
In deschiderea marginala (prima si ultima),conform calculelor efectuate ,sunt
prevazute cite doua carcase, in care armatura longitudinala de rezistenta cu
1 16+112 A-III in partea de jos si cu 1 10 A-III sus(constructiva).
Cum s-a mentionat aterior (v.pct.3.6.2.1,3.6.2.2. si 3.8),pe reazem in zona
superioara ,grinda va fi armata cu plase ,care in imediata apropiere de acestea
,fiind suprapuse una peste alta ,asigura preluarea unui moment incovoitor mai
mare ,iar pe masura indepartarii de reazem(deoarece momentul descreste ) este
rational de redus si armatura ,intrerupind una din plase .Procedura intreruperii
plaselor se poate face pe doua cai:
-folosind plase de latimi diferite;
- deplasind una fata de alta.
Pe primul si ultimul rezem intermediar au fost adoptate cite doua plase cu
armatura de rezistenta transversala cu aria As=0.84+0.63cm2 pe un metru(plasa cu
armatura 4mm Bp-I),iar pe reazemele centrale se vor folosi cite doua plase de
acelasi tip cu armatura de rezistenta 4mm Bp-I+ 5mm Bp-I cu aria armaturii de
rezistenta pe un metru As=1.26+0.98 cm2.

3.9.2Calculul momentelor ncovoietoare preluate, materialele

folosite pentru grinda examinat.
In prima deschidere a rinzii ,cum s-a mentionat in pct.3.8 si 3.9.1 sunt utilizate
doua carcase cu barele longitudinale: 1 16+112A-III in partea de jos si cu 1
I
10 A-III sus(constructiva).Dimesiunile sectiunii bsb=20cm,latimea b f = 172cm ,
hsb = 40cm

h0 sb = hsb as = 40 3.5 = 36,5cm ; h0,I sb = hsb asI = 40 2 = 38cm ;

zs = 40 3.5 2 = 34.5cm .

Calculam .

RS AS
(4.02+2.26) 365
=
= 0, 059
Rbbsb h0 sb 0.8 172 7.7 36.5

Din anexa pentru = 0, 059 dupa interpolare 0 = 0, 0571 ; = 0, 059 < R = 0, 6 se

respecta deci valoarea momentului va fi
M = Rc bsb h02sb = 0.8 7.7 (100) 172 36.52 0, 0571 = 80.599( kNm) ;

4. Calculul

la fisurare

4.1. Verificarea la apariia fisurilor normale

.
Determinm sarcina total normat pe un metru de lungime:
q n = ( g + V ) lsl ,2 + Gsb = ( g + V ) lsl ,2 + ( hsb hsl ) bsb c =
kN
m
Determinm sarcina permanent si de lung durat (cvasipermanenta) normat pe un metru
de lungime:
= ( 3.07 + 7, 08 ) 2, 2 + ( 0, 4 0,1) 0, 2 25 = 23,83

qln = ( g + Vl ) lsl ,2 + Gsb =

kN
m
Calculm valorile normate ale momentelor ncovoietoare (maxime) de la sarcina total
normat i sarcina permanent i de lung durat normat:
= ( 3, 07 + 5, 08 ) 2, 2 + ( 0, 4 0,1) 0, 2 25 = 19, 43

qn
23,83
M n = M 2 = 69,39
= 62, 28 kN m
q
26,55
qn
19, 43
M in,l = M 2, l l = 69,39
= 50, 78kN m
q
26,55
Calculam coeficientul de echivalen al armaturii,
E 200
= s =
= 8, 696 .
Ec
23
Aria redusa a seciunii grinzii este:

Ared = A + As = bf ,1 hf + bsb ( h hf ) + As =

= 172 9 + 20 31 + 8, 7 5.151 = 2212,81 cm 2

hf

h hf
S red = S0 + S s = bf ,1 hf h + b ( h hf )
+
2

2
+ As a = 172 9 35,5 + 20 3115,5 + 8, 7 5,1513 = 64698 cm3

y0 =

S red
64698
=
= 29, 23cm
Ared 2212,81

I red = I + As y =
2
s

bf ,1 hf 3
12

+ bf ,1 hf y +
2
1

b ( h hf )

12

172 93
20 313
+ 172 9 6, 27 2 +
+
12
12
+20 31 13, 732 + 8, 7 5,15126, 062 = 268098,91 cm 4
+b ( h hf ) y22 + As y s2 =

I red 268098,91
=
= 9172, 04 cm3
y0
29, 23
Modulul (momentul) elastoplastic de rezisten al seciunii ideale a grinzii
W pl = Wred = 1, 75 9172, 04 = 16051 cm3
Wred =

Momentul de fisurare :
M crc = Rct , ser W pl = 1,15 103 16051106 = 18, 45 kNm
Verificam inegalitatea formulei (4.1) i observam c:
M n > M crc 62, 28 > 18, 45
prin urmare n zona ntins se creeaz fisuri normale.

4.2.2 Verificarea la deschiderea fisurilor normale

4.2.2.1

Verificarea la deschiderea fisurilor normale

m =

M crc 18.45
=
= 0, 296 1, 0
Mn
62.28

Mn
62, 28
=
= 0, 024
2
3
Rc , ser bh0 1110 1, 72 0, 3652

Inaltimea relativa a zonei comprimate:

1
1
=
=
= 0, 057 1, 0
1 + 5( + )
1 + 5 ( 0, 024 + 0 )
+
1,8 +
10
10 0, 00082 8, 7
As
5.151
=
= 0, 00082
unde =
b f ,1 h0 172 36,5
=0.057<9/36,5 = 0.246 pentru calculul valorilor f, , z vom avea b=bf = 172 cm.
Deoarece b=bf f = 0 = 0
braul de prghie al eforturilor interioare:

0, 057
z = h0 1 = 36,5 1
= 0,364 m
2
2

Tensiunile n armtura de la aciunea eforturilor exterioare

Mn
62, 28
s =
=
= 341,54 MPa
As z 5,151 35, 4 106

s = 1, 25 lsm = 1, 25 1,1 0, 296 = 0,92 1, 0

1 W
1 16051, 08
8, 7

= pl =

0, 0064 = 0,124
4 bh0 z 4 20 36, 5 35, 4 0, 45

Distana medie dintre fisuri:

d
0,124 0, 0145
crc = s = 0, 7
= 196, 65mm

0, 0064
As
5,151
=
= 0, 0064
b h 20 40
ds diametrul mediu al armturii ds = (216+12)*0.33 = 14.52 mm.
Deschiderea fisurilor de la aciunea de scurt durat a
ncrcrilor totale

unde =

Wcrc , sh1 = s

s
341540
crc = 0,92
0,196 = 0,30 mm
Es
200 106

4.2.2.2 Calculul deschiderii fisurilor normale de la aciunea de scurt durat a

ncrcrilor permanente i temporare de lung durat (cvasipermanente) (Wcrc,sh2)
m =

M crc 18, 45
=
= 0, 296 1, 0
Mn
62, 28

M ln
50, 78
=
= 0, 0201
2
3
Rc , ser bh0 11 10 1, 72 0, 3652
1
1
=
=
= 0, 058 1, 0
1 + 5( + )
1 + 5 ( 0, 0201 + 0 )
+
1,8 +
10
10 0, 0082 8, 7

0, 058
z = h0 1 = 36,5 1
= 0,354 m
2
2

braul de prghie al eforturilor interioare:

Tensiunile n armtura de la aciunea eforturilor exterioare
M ln
50, 78
s =
=
= 280,11MPa
As z 5,12135, 4 106

s = 1, 25 ls m = 1, 25 1,10, 296 = 0,92 1, 0

1 W pl 1 16051, 08
8, 7

=
=

0, 0064 = 0,124
4 bh0 z

4 20 36, 50 35, 4 0, 45

Distana medie dintre fisur

d
crc = s = 196, 65 mm

Deschiderea fisurilor de la aciunea de scurt durat a ncrcrilor permanente i temporare de

lung durat

280110
Wcrc , sh 2 = s s crc = 0,92
0,196 = 0, 25 mm
Es
200 106

4.2.2.3 Calculul deschiderii fisurilor normale de la aciunea de lung durat a

ncrcrilor permanente i temporare de lung durat (cvasipermanente) (Wcrc,l)
m =

M crc 18, 45
=
= 0, 296 1, 0
Mn
62, 28

M ln
50, 78
=
= 0, 0201
2
3
Rc , ser bh0 11 10 1, 72 0,3652
1
=
= 0, 058 1, 0
1 + 5( + )
+
10

Z = h0 1 = 0,354 m
2
Mn
s = l = 280,11MPa
As z

s = (1, 25 ls m ) = (1, 25 0,8 0, 296) = 1

Astfel deschiderea fisurilor de la aciunea de lung durat a ncrcrilor permanente i
temporare de lung durat

Wcrc ,l = s

s
280110
crc = 1
0, 095 = 0,13 mm
Es
200 106

verificam deschiderea:
a) pentru fisurile de scurt durat:
Wcrc,1=(Wcrc,sh1-Wcrc,sh2+Wcrc,l) = 1,7(0,3-0,25+0,13) = 0, 306 mm < 0,4 mm
b) pentru fisurile de lunga durat:
Wcrc,2=Wcrc,l = 0,221 mm < 0,3 mm
Observm ca n ambele cazuri deschiderea fisurilor este n
limite normate

4.2.3. Verificarea la deschiderea fisurilor nclinate

Calculam valorile normate ale forelor de forfecare (maxim) de la sarcina totala normata si
sarcina permanenta si de lunga durata normata:
n
23,83
n
lef q
V = V1 = 93,19
= 83, 64 kN m
q
26,55

qn
19, 43
Vl n = V1lef l = 93,19
= 68,19 kN m
q
26,55
(b ' b)h 'f
( 47 20 ) 9 = 0, 249
f = 0, 75 f
= 0, 75
bh0
20 36,5
bf = 20 + 3 9 = 47 cm
bf b+3hf

Vcrc = c 3 ( 1 + n + f ) Rct ,ser bh0 =

= 0, 6 ( 1 + 0 + 0, 249 ) 1,15 103 0, 2 0,365 = 63,0 kN

4.2.3.1

Calculul deschiderii fisurilor inclinate de la aciunea de scurt

durat a ncrcrilor totale (Wcrc,sh1)

Vcrc
63
=
= 0, 75;
n
V
83, 64
M
18, 45
= crc =
= 0, 73.
hVcrc 0, 4 63
crc =

s =

( 1 0, 75crc ) V n
S =
Asw ( 3, 5 0, 5crc ) h0

( 1 0, 75 0, 75 ) 83, 64 0,15
= 121, 77 MPa
0,566 104 ( 3,5 0, 73 0,5 0, 75 ) 0,365

0, 73 0, 006

crc = min sw , h = min 1

0, 4 = 0, 4 m
sw
0, 0019

1 + sw

, 1 = 1, 4 1 1, 038 = 0, 084
s = min 1, 4 1
1,1045

1, 25

1
+

1
+

sw

deschiderea fisurilor de la aciunea de scurt durat a ncrcrilor totale se calculeaz cu

relaia

121770
Wcrc ,sh1 = s s crc = 0, 084
0, 4 = 0,019 mm
Esw
21 107
4.2.3.2
Calculul deschiderii fisurilor inclinate de la aciunea de scurt durat a
ncrcrilor permanente i temporare de lung durat (cvasipermanente) (Wcrc,sh2)
V
63
crc = crcn =
= 0,92;
Vl
68,19
=

M crc
hVcrc

18, 45
= 0, 73.
0, 4 63

( 1 0, 75crc ) Vl n
( 1 0, 75 0, 92 ) 68,19 0.15
S =
= 72, 258 MPa
Asw ( 3, 5 0, 5crc ) h0
0,566 104 ( 3,5 0, 73 0,5 0,92 ) 0,365

s =

1 + sw

,
s = min 1, 4 1

1, 25

1 + sw 1 +

1 = = 0, 084

Deschiderea fisurilor de la aciunea de scurt durat a ncrcrilor permanente i temporare de

lung durat

72258
Wcrc ,sh 2 = s s crc = 0, 084
0, 4 = 0, 0115 mm
Esw
21 107

4.2.3.3
Calculul deschiderii fisurilor inclinate de la aciunea de lunga
durat a ncrcrilor permanente i temporare de lung durat (cvasipermanente)
(Wcrc,l)
crc =
=
s =

Vcrc
63
=
= 0,92;
n
Vl
68,19

M crc
hVcrc

18, 45
= 0, 73.
0, 4 63

( 1 0, 75crc ) Vl n
S = 72, 258 MPa
Asw ( 3, 5 0, 5crc ) h0

d sw
crc = min
, h = 0, 4 m
sw

1 + sw

,
s = min 1, 4 1

1, 25

1 + sw 1 +

1 = 0, 210

Deschiderea fisurilor de la aciunea de lung durat a ncrcrilor permanente i temporare

de lung durat :

72258
Wcrc ,l = s s crc = 0, 210
0, 4 = 0,028 mm
Esw
21 107
verificam deschiderea:
a) pentru fisurile de scurt durat:
Wcrc,1=(Wcrc,sh1-Wcrc,sh2+Wcrc,l) = 1,7(0,019-0,0115+0,028) =
= 0,0603 mm < 0,4 mm
b) pentru fisurile de lunga durat:
Wcrc,2=Wcrc,l = 1,70,028 = 0,047 mm < 0,3 mm
Observam ca in ambele cazuri deschiderea fisurilor este in limite normate

4.3. Starea limit de deformaie

4.3.1 Determinarea curburii de la aciunea de scurta durat a sarcinii totale

determinam curbura cu formula
n

s
c
62, 28
1 M
+

=
=
r 1 h0 z Es ( As + Asp ) ( f + )bh0 c Ec 0, 365 0,354

0, 92
0,9

+
=
6
4
6
( 0 + 0, 057 ) 1, 72 0,365 0, 45 23 10
200 10 5,12110
1
= 5,5 103
m

4.3.2.2 Determinarea curburii de la aciunea de scurta durat a sarcinilor

permanente i de lung durat
M ln
1
=

r 2 h0 z

s
c
50, 78
+

=
Es ( As + Asp ) ( f + )bh0 c Ec 0,365 0, 354

0.92
0,9

+
=
6
4
6
200

10

5,121

10
0
+
0,
058

1,
72

0,365

0,
45

23

10
(
)

1
= 4, 465 10 3
m

4.3.2.3 Determinarea curburii de la aciunea de lunga durat a sarcinilor

permanente i de lung durat

s
c
50, 78
+

=
Es ( As + Asp ) ( f + )bh0 c Ec 0,365 0, 354

1
0,9

+
=
6
4
6
( 0 + 0, 058 ) 1, 72 0, 365 0,15 23 10
200 10 5,121 10
1
= 4, 77 103
m
M ln
1
=

r 3 h0 z

4.3.3

Determinarea sgeilor

5
1
f1 = Sl 2 = 5,50 103 5, 452 = 17, 01 mm
48
r 1
5
1
f 2 = Sl 2 = 4, 465 103 5, 452 = 13,81 mm
48
r 2
5
1
f3 = Sl 2 = 4, 77 103 5, 452 = 14, 75 mm Sgeata total
48
r 3
f=f1-f2+f3 = 17,01-13,81+14,75 = 17,95 mm = 1,8cm
valoare admis a sgeii
l
5, 45
f lim = 0 =
= 0, 027 m = 2, 72 cm
200 200
Se observa ca relaia se respecta :

f < f lim 1,8 cm < 2,72 cm

5.Calculul grinzii continue

babuci
5.1. Deschiderile de calcul
Dimensiunile deschiderilor:
Grinda secundara: lsb,1=5675mm;
lsb,2=5700mm;
Grinda principala: lmb,1=6600mm;
lmb,2=6700mm;
5.2 Determinarea valorilor auxiliare de calcul
Valoarea sarcinii pe grinda secundara: Psb=15.86KN/m.
Adoptam dimensiunile sectiunii grinzii principale: h b =

l mb2
= 70cm; lb = 40cm;
10

5.3. Calculul static al grinzii

Sarcina permanenta totala:

P = Pgr .sec lmb,1 = 15.86 6.6 = 95.16 KN / m

Sarcina temporara:
G=ggr.sec.* lmb,1 =8.2*6.6=49.2

Aleg din tabelul coeficientilor , , si pentru calculul eforturilor grinzii continuie grinda cu
patru deschideri:
1 = 0.238; 2 = 0.286

Valoarea momentului incovoitor

M = P2 * lmb 2 2 * = 49.2*6.6 2 *0.238 = 77.2kN / m

Calculul momentelor incovoitoare sunt date in tabel.In acest tabel sunt

prezentate Schemele de incarcare permanenta +4 diagrame cu grapari de incarcari
temporare. Pentru a le calcula aleg valorile coeficintilor , , si pentru
determinarea eforturilor. Dupa calcule efectuate efectuez diagrama finala a celei
temporare maxime + diagrama permanenta.

5.1. Materiale utilizate pentru grinda continua.

Aleg pentru armatura de jos pe toata lungimea grizii continuie la
Momentul de incovoiere M=150 KNm.
M

15000000

= 0.8 R b h 2 = 0,8 6.7 100 67 67 2 = 0,093

c
f
0, sl
=0.097 , 1=0.961

In zona intinsa:
As' ,1 =

M
15000000
=
= 6.38cm 2
1 Rs ho , sb 0,961365 ( 100 ) 67

Aleg:
2 12 A=2.26cm2+ 2 16 A=4.02cm2
Supraarmarea: = -2.5 %<-5%.
Pentru fiecare deschidere in partea de jos unde momentul e mai mare de 150KNm
Calculez diferenta dintre cea maxima si cea medie de 150 KNm.
Pentru prima descidere in parte de jos Mmax=256.8-150=106.8
M

106800000

= 0.8 R b h 2 = 0,8 6.7 100 67 67 2 = 0,066

c
f
0, sl
=0.068 , 1=0.972

In zona intinsa:

As' ,2 =

M
106800000
=
= 4.49cm 2
1 Rs ho , sb 0,972 365 ( 100 ) 67

Aleg:
2 10 A=1.57cm2+ 2 14 A=3.08cm2 Supraarmarea: = 3.56 %<15%.
In partea de sus a grizii pe toata lungimea calculez armarea la momentul
110KNm
M

110000000

= 0.8 R b h 2 = 0,8 6.7 100 40 67 2 = 0,11

c
f
0, sl
=0.12 , 1=0.952

In zona intinsa:
As' ,3 =

M
110000000
=
= 4.72cm 2
1 Rs ho , sb 0,952 365 ( 100 ) 67

Aleg:
3 14 A=4.62cm2

Supraarmarea: = -2.11 %<-5%.

In reazeme voi calcula prin aceas metoda ca mai sus Mmax-M(110).

5.2. Calculul grinzii continuie la rezistenta in sectiuni inclinate.

Deschideri marginale;
Q trebuie s fie mai mic dect Qb, care este fora tietoare la care apar fisuri
nclinate, adic dac se respect condiia:
Qmax < Qb,
Qmax = 1247.1 kN = 1247100 N
Qb = (1+n) b3 Rct bsb h0,sb = (1+0) 0,6 0,59 100 40 67 =
94872kN
Qmax= 1247100 > Qb=94872 kN.
b3 coeficient empiric pentru grinzi din beton obinuit ( 0,6 )
n coeficient ce ine cont de influena forelor axiale asupra forelor de
forfecare ( 0 ).
qsw,min = b3 (1 + f + n ) Rct bsb / 2
f coeficient ce ine cont de influena tlpii elementuluicu seciunea
transversal T asupra eforturilor de forfecare din beton, care se determin cu
relaia:
f =

0, 75 ( 3 9 + 40 40 ) 9
= 0, 68
40 67

Qmax 2
12471002
=
= 10923 N / cm
qsw =
4 c 2 (1 + f + m) bsb h0.sb 2 Rct 4 2 (1 + 0.68 + 0) 40 67 2 0.59 100

Deci conditii de stabilitate dsw =16 ;

Admit: diametrul etrierilor 10 A-I (ASw=0.785cm2)

In deschideri marginale sunt 4 carcase deci:
Asw=4 0.785=3.14cm2
Pasul etrierilor:
S=

Rsw Asw 175 100 3.14

=
= 5cm
qsw
10923

Pasul etrierilo din conditia ca fisura inclinata sa fie intersectata de cel putin
un etrier:
Smax =

b 4 ( 1 + f + n ) Rbt bsb ho2,sb

Qmax

1,5 1, 68 0,59 100 40 67 2

= 21.4 cm
1247100

Pasul etrierilor din condiii constructive:

Scon =

hsb 70
=
= 23.3 cm, dar nu mai mare de 15 cm.
3
3
3 hsb 210
Sm =
=
= 52> 50 cm.
4
4

Adopt pasul n preajma reazemului de 5 cm iar n zona centrala pasul 10 cm.

De la aciunea forei tietoare Q n deschiderile intermediare.
Q trebuie s fie mai mic dect Qb, care este fora tietoare la care apar fisuri
nclinate, adic dac se respect condiia:
Qmax < Qb,
Qmax = 1155.6 kN = 1155600 N
Qb = (1+n) b3 Rbt bsb h0,sb = (1+0) 0,6 0,59 100 40 67 = 94872
kN
b3 coeficient empiric pentru grinzi din beton obinuit ( 0,6 )
n coeficient ce ine cont de influena forelor axiale asupra forelor de
forfecare ( 0 ).
Qmax = 1155600 > 94872 kN = Qb
Deci armtura transversal trebuie calculat.
Qmax 2
11556002
=
= 9379 N / cm
qsw =
4 c 2 (1 + f + m) bsb h0.sb 2 Rct 4 2 (1 + 0.68 + 0) 40 67 2 0.59 100

Deci conditii de stabilitate cu dsw =16mm aleg.

admit : 10 A-I (ASw=0.785cm2)
In deschideri marginale sunt 4 carcase deci:
Asw=4 0.785=3.14 cm2
Pasul etrierilor:

S=

Rsw Asw 175 100 3.14

=
= 5.8cm
qsw
9379

Pasul etrierilo din conditia ca fisura inclinata sa fie intersectata de cel putin
un etrier:
Smax =

b 4 ( 1 + f + n ) Rbt bsb ho2,sb

Qmax

1,5 1, 68 0,59 100 40 67 2

=
= 23.1 cm
1155600

Pasul etrierilor din condiii constructive:

Scon =

hsb 70
=
= 20 cm, dar nu mai mare de 15 cm.
3
3
3 hsb 210
Sm =
=
= 52 > 50 cm.
4
4

Adopt pasul n preajma reazemului de 5 cm iar n zona centrala pasul 10 cm.

5.3. Diagrama materialelor

zs=70-3-2=65 cm
Pe toata lungimea de jos :
M=Rs*As*zs=365*6.28*65=149 KNm
Prima deschidere:
M=Rs*As*zs=365*(6.28+4.65)*65=259.3 KNm.

6. Calculul stlpului.
6.1. Determinarea sarcinilor de calcul (pentru primul i al doilea
nivel).
La nceput se recomand de primit din dispoziii constructive i dup
aceea se precizeaz prin calcul. n prima aproximaie se poate de primit
dimensiunile seciunii transversale a stlpului:
Pentru primul nivel:
bc1 hc1 = 45 45 ;
Pentru celelalte nivele:
bc hc = 40 40

P=15860 N/m2;

g=3486
N/m2;
lmb,2= 660 cm;

vsh=2178N/m2;

g+Vl=10740N/m2
lsb,2=600 cm;
;
bc=0,4 m;
hc=0,4 m;
n=4;
- dimensiunile seciunii transversale a grinzii:
b h = 40 70 cm;

- dimensiunile seciunii stlpului:

primului nivel: bc1 hc1 = 45 45 ;

nivelelor superioare: bc 2 hc 2 = 40 40 ;
Valorile momentelor ce acioneaz asupra stlpului:
- Din planul de ncovoiere:

M 5, st = -40.85 kNm; M 5,dr = -41.22 kNm.

- n planul de ncovoiere:

M B1 (1 + 2) = -238.6 kN m; M B1 (1 + 3) = -274.3 kN m;
M B 2 (1 + 2) = -249.7 kN m; M B 2 (1 + 3) = -274.3 kN m.

Obinem:

Gc ,1 = 0, 45 0, 45 3.22 1,1 25 = 17.9 kN ;

Gc ,2 = 0, 4 0, 4 3.22 1,1 25 = 14.1 kN ;
Gb = 0.4 0.7 25 0.9 (6, 6 0, 45) = 38.7 kN .

1) Pentru stlpul primului nivel:

a) n seciunea de jos:

N1 = ( 4 1) ( 15.86 6, 6 6, 0 + 1, 7 ( 6, 0 0, 4 ) ( 2 + 1) + 38.7 ) +
+2 14.1 + 17.9 = 2132.1 kN

N1, l = ( 4 1) ( 10.74 6, 6 6, 0 + 1, 7 ( 6, 0 0, 4 ) ( 2 + 1) + 38.7 ) +

+2 14.1 + 17.9 = 1524 kN

b) n seciunea de sus:

N1 = N Gc1 = 2132.1 17.9 = 2114.2 kN;

N1, l = Nl Gc1 = 1524 17.9 = 1506.1 kN.

Pentru stlpul nivelului doi:

a) n seciunea de jos:

N 2 = ( 4 2 ) [ 15.86 6, 6 6, 0 + 1, 7 5.96 3 + 14.1 + 38.7 ] =

= 1419 kN

N 2, l = ( 4 2 ) ( 10.74 6, 6 6, 0 + 1, 7 5,96 3 + 14.1 + 38, 7 ) =

= 1013.4 kN

b) n seciunea de sus:

N 2 = N Gc 2 = 1215, 0 18,5 = 1196,5 kN;

N2, l = N l Gc 2 = 1084,3 18,5 = 1065,8 kN.

Precizm dimensiunile seciunii stlpului:

1) Pentru stlpul primului nivel:
A1 =

N
2132.1 103
=
=
m (0,85 Rc + Rsc ) 1 0,95 (0,85 6, 7 100 + 0,01 365 100) bc = 2401.6 = 49 cm

= 2401.6 cm 2

Rotungind multiplu la 50 mm, seciunea stlpului sa primit ptrat cu

dimensiunile:
hc ,1 bc ,1 = 50 50 cm

2) Pentru stlpul nivelului doi:

A2 =

N2
1419 103
=
=
m (0,85 Rc + Rsc ) 1 0,95 (0,85 6,7 100 + 0,01 365 100) bc = 1598.3 = 39,9 cm

= 1598.3 cm 2

Rotunjind multiplu la 50 mm, seciunea stlpului sa primit ptrat cu

dimensiunile:
hc ,2 bc ,2 = 40 40cm

Momentul de inerie a seciunii stlpului:

50 503
= 520833.3 cm 4
1) Pentru stlpul primului nivel: I1 =
12

2) Pentru stlpul nivelului doi:

I2 =

40 403
= 213333,3 cm 4
12

Rigiditatea liniar a stlpului:

1) Pentru stlpul primului nivel:
520833.3
i1 = 1, 33
= 2151.2 cm 3 ;
322

2) Pentru stlpul nivelului doi:

213333,3
i2 = 2
= 1325 cm3
322

Atunci valorile momentelor de ncovoiere:

1) Pentru stlpul primului nivel:
a) pentru seciunea de sus a stlpului:
- pentru combinarea de sarcini (1+2):
2151.2
M 1(1 + 2) = ( 274.3 + 238.6 )
= 22kN m
2151.2 + 1325

- pentru combinarea de sarcini (1+3):

2151.2
M 1' (1 + 3) = ( 278.3 + 249.7 )
= 17.69 kN m
2151.2 + 1325

- din planul de ncovoiere:

2151.2
M 1' = ( 40.85 + 41.22 )
= 0.22kN m
2151.2 + 1325

b) pentru seciunea de jos a stlpului:

- pentru combinarea de sarcini (1+2):

M 1 (1 + 2) = 0,5 (22) = 11 kN m

- pentru combinarea de sarcini (1+3):

M 1 (1 + 3) = 0,5 17.69, 0 = 8,84 kN m

- din planul de ncovoiere:

M 1 = 0,5 0.22 = 0.11 kN m

2) Pentru stlpul nivelului doi:

a) pentru seciunea de sus a stlpului:
- pentru combinarea de sarcini (1+2):
1325
M 1(1 + 2) = ( 274.3 + 238.6 )
= 13.6 kN m
2151.2 + 1325

- pentru combinarea de sarcini (1+3):

1325
M 1' (1 + 3) = ( 278.3 + 249.7 )
= 10.9kN m
2151.2 + 1325

- din planul de ncovoiere:

1325
M 1' = ( 40.85 + 41.22 )
= 0.14 kN m
2151.2 + 1325

b) pentru seciunea de jos a stlpului:

- pentru combinarea de sarcini (1+2):
M 1 (1 + 2) = 0,5 ( 13.6) = 6.8kN m

- pentru combinarea de sarcini (1+3):

M 1 (1 + 3) = 0,5 10.9 = 5.45kN m

- din planul de ncovoiere:

M 1 = 0,5 0.14 = 0.7 kN m

6.2. Calculul capacitii portante a stlpului (primului nivel) din planul de

ncovoiere
M 1 = M 1' = 0.22 kN m;
N1 = N1' = 2114.2 kN
l0 2.359
=
= 4.71;
hc
0,5

Adoptm pentru nceput = 1, 0%;

as = as' = 4cm

Calculm valorile urmtoare:

M1
0.22
=
= 0,000104m = 0,0104 cm ;
N1 2114.2
g + Vl
10740
l = 1 +
= 1+
= 1, 67 < 1 + = 2 ;
p
15860
e0 =

hoc = 50 4 = 46cm
l
e,min = 0.5 0, 01 0 0.01 ( 0,85 Rc ) = 0, 5 0, 01 4.71
e
0, 0104
hc1
e = 0 =
= 0, 0002
hc ,1
50
0, 01 ( 0,85 6, 7 ) = 0, 395

adoptm e = 0,395

E
20 1010
= s = 0, 01
= 0, 095 .
Ec
21 109
l0
Pentru h = 4.71 i = 1, 0% < 2,5%
c ,1

E b h
21 103 ( 100 ) 50 50
N cr = 0,15 c c ,1 2 c ,1 = 0,15
= 35378115 N=35378.11 kN
2
lo
235.9

50
hc ,1

Deci dimensiunile seciunii transversale a stlpului sunt ndestultoare.

1
1
=
= 1, 06
N
2114.2
1
1
N cr
35378.1
h
50
e = e0 + c1 as' = 1,06 0, 0104 + 4 = 21cm
2
2

a
4
N
2114.2 103
= 0, 086 ;
n =
=
= 2.01; = s =
h0 c1 46
0,8 0,85 Rc bc1 h01 0,8 0,85 6, 7 ( 100 ) 50 46
N e
2114.2 103 21
m1 =
=
= 0,92
0,8 0,85 Rc bc1 hoc2 1 0,8 0,85 6, 7 (100) 50 46 2
n (1 0,5 n ) 0,92 2.01(1 0,5 2.01)
s = m1
=
= 1.01
1
1 0, 086

n (1 R ) + 2 s R 2.01 (1 0, 6) + 2 1.01 0, 6
=
= 0.83
1 R + 2 s
1 0, 6 + 2 1.01
Deoarece = 0,83 > R = 0, 6 calculele se vor repeta fr a include coeficientul

0,8.
a
4
N
2114.2 103
= 0, 086 ;
=
= 1, 61; = s =
h0 c1 46
0,85 Rc bc1 h01 0,85 6, 7 ( 100 ) 50 46
N e
2114.2 103 21
m1 =
=
= 0, 733
0,85 Rc bc1 hoc2 1 0,85 6, 7 (100) 50 462
n (1 0,5 n ) 0.73 1, 61 (1 0,5 1, 61)
s = m1
=
= 0, 455
1
1 0, 086

n =

n (1 R ) + 2 s R 1, 61(1 0, 6) + 2 0, 455 0, 6
=
= 0, 9
1 R + 2 s
1 0, 6 + 2 0, 455
0,85 Rc bc ,1 h0,c ,1 m1 (1 0, 5 )
As = As =

=
Rs
1

0,85 6, 7 ( 100 ) 50 46 0, 73 0,9 (1 0,5 0,9)

= 9.22 cm 2
365 100
1 0, 086
Din Anexa 5 putem adopta 2 25 mm cu aria:
=

As = As = 9.82 cm2 .

Calculm procentul de supraarmare:

+% =

9.82 9.22
100% = 6.5%
9.22

Dup cum vedem se ncadreaz in abaterile admisibile (+5...+15%; -5...-7%),

de aceea definitiv adoptm cte 225mm .Procentul de armare longitudinal :
=

Asreal
2 9.82
.tot
100% =
100% = 0,78%; min = 0,05%; max = 3%.
A
502

6.3. Calculul capacitii portante a stlpului (de la primul nivel) n

planul de ncovoiere.

M 1 = max M1' ( 1 + 2 ) ; M 1' ( 1 + 3) = 22 kN m;

N1 = N1' = 2114.2 kN
l0 2.359
=
= 4.71;
hc
0,5

as = as' = 4cm

Din calculul capacitii portante a stlpului din planul de ncovoiere am

obinut = 1,13%.
Calculm valorile urmtoare:
M1
22
=
= 0,01m = 1cm ;
N1 2114.2
g + Vl
10740
l = 1 +
= 1+
= 1, 67 < 1 + = 2 ;
p
15860
e0 =

hoc = 50 4 = 46cm
e ,min = 0,395

e0
1
adoptm e = 0,395
e =
=
= 0, 02
hc ,1 50

Es
20 1010
= = 0, 0113
= 0,1 .
Ec
21109
l0
Pentru h = 4.71 i = 1,13% < 2,5%
c ,1

Ec bc ,1 hc ,1
21 103 ( 100 ) 50 50
N cr = 0,15
= 0,15
= 35378115 N=35378.11 kN
2
2
lo
235.9

50
hc ,1

Deci dimensiunile seciunii transversale a stlpului sunt ndestultoare.

1
1
=
= 1, 06
N
1

35378.1
1
N cr
h
50
e = e0 + c1 as' = 1, 06 1 + 4 = 22, 06 cm
2
2

a
4
N
2114.2 103
= 0, 086 ;
=
= 2.01; = s =
h0 c1 46
0,8 0,85 Rc bc1 h01 0,8 0,85 6, 7 ( 100 ) 50 46
N e
2114.2 103 22, 06
m1 =
=
= 0.96
0,8 0,85 Rc bc1 hoc2 1 0,8 0,85 6, 7 (100) 50 46 2
(1 0,5 n ) 0.96 2.01 (1 0,5 2.01)
s = m1 n
=
= 1, 06
1
1 0, 086

n =

n (1 R ) + 2 s R 2.01(1 0, 6) + 2 1, 06 0, 6
=
= 0,82
1 R + 2 s
1 0, 6 + 2 1, 06
Deoarece = 0,82 > R = 0, 6 calculele se vor repeta fr a include coeficientul

0,8.
n =

a
4
N
2114.2 103
= 0, 086 ;
=
= 1, 61; = s =
h0 c1 46
0,85 Rc bc1 h01 0,85 6, 7 ( 100 ) 50 46

N e
2114.2 103 22, 06
=
= 0, 77;
0,85 Rc bc1 hoc2 1 0,85 6, 7 (100) 50 46 2
n (1 0,5 n ) 0, 77 1, 61 (1 0,5 1, 61)
s = m1
=
= 0, 49;
1
1 0, 086

m1 =

n (1 R ) + 2 s R 1, 61(1 0, 6) + 2 0, 49 0, 6
=
= 0,89
1 R + 2 s
1 0, 6 + 2 0, 49

Deoarece n = 1,61 > R

As = As =
=

0,85 Rc bc ,1 h0,c ,1 m1 (1 0,5 )

=
Rs
1

0,85 6, 7 ( 100 ) 50 46 0, 77 0,89 (1 0,5 0,89)

= 10.89 cm 2
365 100
1 0, 086
putem adopta 222mm + 120 mm cu aria:

As = As = 7.6 + 3,14 = 10.74 cm 2 .

Calculm procentul de supraarmare:

+% =

10.74 10.83
100% = 0.83%
10.83

Dup cum vedem se ncadreaz n abaterile admisibile (+5...+15%; -5...-7%),

de aceea definitiv adoptm cte 222mm + 120 mm pentru armtura ntins i
comprimat.
Procentul de armare longitudinal:
Asreal
2 10.74
= .tot 100% =
100% = 0.85%; min = 0,05%; max = 3%.
A
502

n final am obinut:
a) 4n25 cu Asreal = 19.63 cm 2 - din calculul stlpului din planul de ncovoiere
b) 4n22+2n20 cu Asreal = 21.49 cm 2 - din calculul capacitii portante a stlpului
din planul de ncovoiere
Definitiv alegem armarea cu 4n22+2n20: Asreal = 21.49 cm2

Etrierele din armtur A-I n10 cu pasul s=100 mm si s=200mm .

6.4. Calculul capacitii portante a stlpului de la etaj (nivelul

doi) din planul de ncovoiere.
M 2 = M 2' = 0.14 kN m;
N 2 = N 2' = 1404.9 kN
l0
322
=
= 8.05;
hc ,2
40

Adoptm pentru nceput = 1, 0%;

as = as' = 4cm

Calculm valorile urmtoare:

e0 =

M2
0.14
=
= 0, 0001m = 0, 01cm ;
N 2 1404.9
g + Vl
10740
= 1+
= 1, 67 < 1 + = 2 ;
p
15860
= 40 4 = 36cm;

l = 1 +
hoc ,2

l
322
e ,min = 0,5 0,01 0,2 0,01 ( 0,85 Rc ) = 0,5 0,01

e
0, 01
= 0, 0002
h2
40 e = 0 =
hc ,2
40
0, 01( 0,85 6,7 ) = 0,36;
adoptm e = 0,36;
E
20 1010
= s = 0, 01
= 0, 095;
Ec
21 109
l0,2
Pentru h = 8.05 > 10 i = 1,0% < 2,5%;
c ,2

E b h
21 103 ( 100 ) 40 40
N cr = 0,15 c c ,1 2 c ,1 = 0,15
= 7777477 N=7777.47 kN
2
lo
322

50
hc ,1
1
1
=
=
= 1, 22;
N
1404.9
1 2
1
7777.4
N cr ,2
h
40
e = e0 + c ,2 as' = 1, 22 0, 01 +
4 = 16 cm;
2
2
a
4
N2
1404.9 103
= 0,111 ;
n =
=
= 2.14; = s =
h0 c 36
0,8 0,85 Rc bc ,2 h0,2 0,8 0,85 6,7 ( 100 ) 40 36

 m1 =

N 2 e
1404.9 103 16
=
= 0,95;
0,8 0,85 Rc bc ,2 hoc2 ,2 0,8 0,85 6,7 (100) 40 362

m1 n (1 0,5 n ) 0,95 2.14 (1 0,5 2.14)

=
= 1.23;
1
1 0,111
(1 R ) + 2 s R 2.14 (1 0, 6) + 2 1.23 0,6
= n
=
= 0,81;
1 R + 2 s
1 0,6 + 2 1.23
Deoarece = 0,81 > R = 0, 6 calculele se vor repeta fr a include coeficientul

s =

0,8.
N2
1404.9 103
n =
=
= 1.71;
0,85 Rc bc ,2 h0,2 0,85 6,7 ( 100 ) 40 36
N 2 e
1404.9 103 16
m1 =
=
= 0,76;
0,85 Rc bc ,2 hoc2 ,2 0,85 6,7 (100) 40 362

m1 n (1 0,5 n ) 0, 76 1,71 (1 0,5 1.71)

=
= 0,57;
1
1 0,111
(1 R ) + 2 s R 1, 71 (1 0,6) + 2 0,57 0, 6
= n
=
= 0,888;
1 R + 2 s
1 0, 6 + 2 0,57
Deoarece n = 1, 71 > R .
0,85 Rc bc .2 h0c ,2 m1 (1 0,5 )
As = As =

=
Rs
1

s =

0,85 6, 7 ( 100 ) 40 36 0, 76 0,888 (1 0,5 0,888)

= 6.72 cm 2 ;
365 100
1 0,111
Adopt 222 mm cu aria As = As = 7.6 cm 2 ,
=

Calculm procentul de supraarmare:

+% =

7.6 6.72
100% = 13% < 15%
6.72

Procentul de armare longitudinal:

=

Asreal
2 7.6
.tot
100% =
100% = 0,95%; min = 0,05%; max = 3%.
A
402

6.5. Calculul capacitii portante a stlpului de la etaj (nivelul doi) n planul

de ncovoiere.
M 2 = M max = M (1 + 2) = 13.6 kN m;

N 2 = N 2' = 1404.9 kN
l0
322
=
= 8.05;
hc ,2
40

Asreal
.tot ,2
A2

100% =

as = as' = 4cm

2 7.6
100% = 0,95%;
402

Calculm valorile urmtoare:

M2
13.6
=
= 0,0096m = 0.96cm ;
N 2 1404.9
e = 1.67 ;
e0 =

hoc ,2 = 40 4 = 36cm
e ,min = 0,36

e0
0.96
adoptm e = 0,36
e =
=
= 0, 024
hc ,2
40

E
20 1010
= s = 0, 0095
= 0, 09 .
Ec
21 109
l0,2
Pentru h = 8.05 < 10 i = 0,95% < 2,5%
c ,2

Ec bc ,1 hc ,1
21 103 ( 100 ) 40 40
N cr = 0,15
= 0,15
= 7777477 N=7777.47 kN
2
2
lo
322

50

h
c
,1

Deci dimensiunile seciunii transversale a stlpului sunt satisfctoare.

1
1
=
= 1, 22;
N2
1404.9
1
1
7777.4
N cr ,2
h
40
e = e0 + c ,2 as' = 1, 22 0.96 +
4 = 17,17 cm;
2
2
a
N2
1404.9 103
n =
=
= 2.14; = s = 36 = 0,111 ;
h0 c
0,8 0,85 Rc bc ,2 h0,2 0,8 0,85 6,7 ( 100 ) 40 36
3
N 2 e
1404.9 10 17.17
m1 =
=
= 1,02;
2
0,8 0,85 Rc bc,2 hoc,2 0,8 0,85 6,7 (100) 40 36 2
(1 0,5 n ) 1, 02 2.14 (1 0,5 2.14)
s = m1 n
=
= 1.31;
1
1 0,111
(1 R ) + 2 s R 2.14 (1 0, 6) + 2 1.310, 6
= n
=
= 0,91;
1 R + 2 s
1 0, 6 + 2 1.31
Deoarece = 0,91 > R = 0,6 calculele se vor repeta fr a include coeficientul

0,8.
N2
1404.9 103
n =
=
= 1,71;
0,85 Rc bc ,2 h0,2 0,85 6,7 ( 100 ) 40 36
N 2 e
1404.9 103 17.17
m1 =
=
= 0,81;
0,85 Rc bc ,2 hoc2 ,2 0,85 6,7 (100) 40 362

m1 n (1 0,5 n ) 0,81 1, 71 (1 0,5 1, 71)

=
= 0, 63;
1
1 0,111
(1 R ) + 2 s R 1, 71 (1 0, 6) + 2 0, 63 0, 6
= n
=
= 0,86;
1 R + 2 s
1 0,6 + 2 0,63

s =

Deoarece n = 1, 71 > R
As = As =

0,85 Rc bc ,1 h0,c ,1 m1 (1 0,5 )

=
Rs
1

0,85 6, 7 ( 100 ) 40 36 0,81 0,86 (1 0,5 0,86)

= 8.08 cm 2
365 100
1 0,111
adopt cte 220 mm + 116mm cu aria As = 6.28 + 2.01 = 8.29cm 2
=

Calculm procentul de supraarmare:

+% =

8.29 8.08
100% = 2.59% ;
8.08

Dup cum vedem se ncadreaz n abaterile admisibile (+5...+15%; -5...-7%), .

Procentul de armare longitudinal :
=

Asreal
2 8.29
.tot
100% =
100% = 1,03%; min = 0, 05%; max = 3%.
A
402

n final am obinut:
a) 4n22 cu Asreal = 15.2 cm 2 - din calculul stlpului n planul de ncovoiere
real
2
b) 4n20+2 16 cu As = 16.59 cm - din calculul capacitii portante a stlpului
din planul de ncovoiere
Definitiv alegem armarea cu 4n20+2 16 cu Asreal = 16.59 cm2
Etrierele din armtur A-I n 10 cu pasul s=200 mm si s=100mm.

7.Calculul i construirea fundaiilor

7.1. Eforturile care acioneaz asupra bazei
Din calculul stlpului (pct. 6.4.2) primim valoarea maximal a forei
longitudinale i a momentului ncovoietor (n seciunea de jos a stlpului):
M max ( 1 + 2 ) =11 kNm;

N max = N1 = 2132.1 kN m.
Mrimile eforturilor pentru calculul fundaiilor sunt admise din calculul
stlpului. Valorile normale ale eforturilor N fn i M fn se determin cu aproximaie,
mprind valoarea lor de calcul la coeficientul median de siguran a sarcinilor
f = 1,15.

N fn =

N max 2132.1
=
= 1854 kN ;
f
1,15

M fn =

M max
11
=
= 9.5 kN m.
f
1,15

7.2. Calculul fundaiei la strpungere

7.2.1. Dimensionarea tlpii fundaiei.
Preliminar se determin aria fundaiei:
A=

N fn
R0 m d

1854
= 8.82m 2 ;
230 20 1

unde R0 = 230 kPa - rezistenta de calcul a solului conform datelor iniiale;

m = 20 kN m3 - masa volumetric a materialului fundaiei i a solului de pe
treptele ei;
d = 1, 0 m - adncimea de fundare adoptat.
Pentru fundaia dreptunghiular:
A = b l = ( 1,1 1, 2 ) b 2

Deoarece e0 = 1cm < 0.5 0.5 cm = 0.25 cm fundaia se va proiecta dreptunghiulara

cu dimensiunea laturii:
b=3.5m
l=3m
Aria total a fundaiei:
A = b l = 3.5 3 = 10.5m 2

Modulul de rezisten a tlpii fundaiei:

W=

b3 3 3.53
=
= 6.12 m 2 .
6
6

Presiunea asupra solului:

N max M max

,
A
W
min, n
2132.1 11
Pmax, n = 20 1 +

;
10.5
6.12
min, n
Pmax,n = 224.8 kPa < 1, 2 R0 = 1, 2 230 = 276 kPa;
Pmax, n = m d1 +

Pmin, n = 221 = 215,6 kPa > 0 kPa;

Pmed ,n = 223 kPa < R0 = 230 kPa;
0,9 <

223
= 0,97 < 1
230

7.2.2. Determinarea nlimii fundaiei.

nlimea de calcul (util) h0,pl a fundaiei solicitat excentric:

Rct
0, 66
=
= 2.93
Pmax 0, 2248
cl = 0,5(l hc1 ) = 0,5 (3,5 0,5) = 1,5 m;
r=

cb = 0,5(b bc1 ) = 0,5 (3, 0 0,5) = 1, 25 m;

h0, pl

0, 25 0,52 + (3, 0 1,5 1, 252 )

= 0,5 0, 45 +
= 0, 62 m = 62 cm.
1 + 2.93

Primind stratul de acoperire cu beton 5 cm, nlimea total a

fundaiei va fi:
hpl = h0, pl + a = 62 + 5 = 67 cm.

Totodat nlimea fundaiei trebuie s satisfac i cerina constructiv de

ancorare a armturii longitudinale a stlpului n fundaie (lund n consideraie
ndoirea armaturii)
hpl = 20 d s + a = 20 2,5 + 5 = 50 + 5 = 55 cm.

nlimea treptelor, pentru fundaiile monolite se vor lua cu modulul de 50

mm.
hpl = 0, 70 m = 70 cm, h0, pl = 65 cm , h1 = 35 cm, h2 = 35 cm

- c2 = 150 cm, c2 = 150 cm. - distana de la marginea fundaiei pn la seciunea II

de-a lungul laturilor l i b;


- c1 = 115 cm, c1 = 115 cm. - la fel pn la seciunea I;
- b1 = 120cm - limea treptei a doua.

7.3. Calculul armrii tlpii fundaiei

Excentricitatea forei longitudinale
- e0 =

M max
11
=
= 0, 005 m = 0.5 cm.
N max 2132.1

Valoarea momentului ncovoietor n seciunea I-I:

6 e0 4 e0 c1 1

) ;
l
l2
2 l
6 0, 005 4 0, 005 1,15 1
= 2132100 1,152 1 +

2 3,5 = 405511 N m = 405,5 kN m.

3,5
3,52

M I I = N max c12 (1 +
M I I

Valoarea coeficientului tabelar:

01 =

M I I
405511100
=
= 0,13;
2
0,8 Rc b1 h0, pl 0,8 7,5 100 120 652

1 = 0,944.

de valoarea 0 admitem coeficientul 1 = 0,944 . Atunci aria necesar a armturii

totale, paralel cu latura l=3.5m , n seciunea 1-1 la marginea stlpului pe limea
fundaiei va fi:
M I I
405511 100
=
= 21.9 cm 2 .
Rs 1 h0, pl 280 100 0,944 70

As , I I =

Pentru seciunea II-II:

6 e0 4 e0 c2 1

) ,
l
l2
2 l
6 0, 005 4 0, 005 1.5
1
= 2132100 1.52 (1 +

)
= 689513 N m = 689.5 kN m.
2
3,5
3,5
2 3,5

M II II = N max c22 (1 +
M II II

Valoarea coeficientului tabelar:

02 =

M II II
689513 100
=
= 0,36;
2
0,8 Rs b h0,1
0,8 7,5 100 350 30 2

1 = 0,824;
M II II
689513 100
As II-II =
=
= 99.61 cm 2 .
R 1 h01 280 100 0,824 30

Armarea definitiv a fundaiei se nfptuiete dup una din valorile maxime

2
obinute din calcul. pentru seciunea 2-2 avem As = 99.61cm .Admit pasul barelor
S = 10cm . Atunci numrul necesar de bare pentru plas pe limea fundaiei va fi
egal:
n=

b
350
+1 =
+ 1 = 36
s
10

Aria necesar a unei bare:

As1 99.6
=
= 2.7 cm 2
n
36
As = 3.14cm 2 , 20 A II
As =

2
cu pasul 10 cm, As ,tot = 36 3.14 = 113cm
Subarmarea constituie:

3620 A II

+ % =

113 99.6
100% = 13%
99.6