Sunteți pe pagina 1din 31

Subiecte management

1.Cateva aspecte referitoare la preocuparile UE pentru calitate


Politica Europeana in domeniul calitatii (PEC)este o prioritate a UE si reprezinta
componenta esentiala a politicii de dezvoltare a competitivitatii a industriei europene.
Alaturi de viziunea Europeana pentru calitate, PEC stabileste cadrul global necesar
dezvoltarii acelor conditii tehnice si politice care sunt indispensabile pentru
ameliorarea calitatii produselor si serviciilor, a competitivitatii organizatiilor Europene
si a calitatii vietii oamenilor,adresandu-se deopotriva , intreprinderilor,autoritatilor
publice si consumatorilor. Aceasta orientare are in vedere o calitate integrata ,care
apare in diferite corelatii, cele mai importante fiind :
-Client-Producator:calitatea economica si comerciala este un factor de prima
importanta pentru schimburile comerciale derulate pe pietele lumii
-Cetateni-Autoritati:calitatea guvernarii este esentiala pentru realizarea valorilor
sociale generale,cum sunt siguranta si securitatea vietii omului,prosperitatea
cetatenilor
-Organizatii-Mediu:calitatea organizationala trebuie sa fie rezultatul bunei
organizari , a proceselor si sistemelor,activitatilor si operatiunilor unei organizatii in
conditiile optimizarii resurselor sale.
Noua viziune Europeana pentru Calitate cultiva conceptul ,,Made in Europe care va
deveni sinonim cu :standarde inalte, design excelent, etica in management,colaborare
si parteneriate de calitate intre sectoarele publice si private. Acest concept va fi
emblema moderna a produselor si serviciilor oferite de europeni intregului comert
international,o filozofie a calitatii si respectului fata de consumator si fata de protectia
consumatorului prin produsul si serviciu european oferit spre consum.

2. Definirea si explicarea conceptului de calitate conform ISO
Organizatia Internationala de Standardizare (ISO), defineste calitatea ca
reprezentand masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplineste
cerintele. Acelasi standard defineste cerinta ca fiind nevoie sau asteptare care este
declarata , in general implicita sau obligatorie.
3. In ce consta caracterul complex si dinamic al conceptului de calitate.
a. Calitatea are un caracter dinamic, intrucat continutul ei evolueaza in pas cu
necesitatile,fiind determinat de cresterea continua a exigentelor consumatorului
precum si de progresele tehnico-stiintifice.
b. Caracterul complex al calitatii este dat de multitudinea grupelor de
caracteristici(tehnice,economice,ergonomice,estetice),necesare pentru atribuirea
calificativului de calitate

4. Cei 6 M
Gruparea mnemotehnica a factorilor calitatii cuprinde 6 factori:
1. Muncitorii
2. Materialele
3. Masina
4. Metoda(tehnologia)
5. Masurarea
6. Mediul.
Mai recent se considera necesara integrarea a inca 2 factori:
7. Managementul
8. Marketingul.
Un al 9-lea factor este Mondialitatea.

5. Descrierea pe scurt a fiecarei grupe de factori.
1. Muncitorii constituie factorul activ in realizarea calitatii comparativ cu ceilalti
factori care actioneaza pasiv. In realizarea produselor de calitate este implicat intreg
personalul firmei cu atributii in domeniile managementului ,cercetarii-
proiectarii,executiei,ambalarii,depozitarii,expedierii-transportului,comercializarii si
service-ului.
-Activitatea de cercetare-proiectare are ca etape preexistentiale cercetarea pietei
pentru a cunoaste, in functie de produs, cerintele clientilor referitoare la modul de
prezentare ,caracteristicile fizico-chimice si
organoleptice,functionalitatea,disponibilitatea si mentenabilitatea produselor cat si
cercetarii in directia perfectionarii ,tehnicii si tehnologiilor de lucru si implicit a
produselor realizare de catre ceilalti parteneri care opereaza pe piata. Proiectarea
este activitatea prin care se concep produsele,se aleg materialele si tehnologiile de
executie,se elaboreaza documentatiile de executie.
2. Materiile prime si materialele: trebuie sa corespunda d.p.d.v calitativ
standardelor , sa fie asigurate ritmic, sa fie pastrate corespunzator.
3.Masinile: trebuie sa aiba un nivel tehnic corespunzator si sa lucreze in limitele
de precizie stabilite. Sa detina caracteristici :tehnice (grad de automatizare,robotizare),
functionale(fiabilitate,mentenabilitate) si economice(randament,consum de energie,de
combustibil).
4.Metodele de lucru (tehnologiile):sunt fundamentate odata cu documentatia
de lucru,dar pot suporta modificari in timp ca urmare a conditiilor concrete care apar.
Procesul tehnologic trebuie organizat de asa maniera incat sa permita valorificarea la
maxim a posibilitatilor de transformare a materiilor prime in produse superioare,
obiectiv a carui realizare impune indeplinirea a 3 conditii:calitatea utilajului,organizarea
fluxului tehnologic si calificarea lucratorilor.
5. Masurarea(controlul) este o activitate care trebuie sa se faca dupa fiecare
etapa a procesului(cat si in timpul acetuia), si implica atat participarea personalului de
conducere, a personalului care executa produsele cat si a unor persoane specializate.
6. Mediul de lucru este exprimat prin microclimatul fizic
(temperatura,umiditate,lumina,gaze nocive) si microclimatul psihosocial(relatiile dintre
executanti , relatiile dintre consucatori si subalterni)
.
6. Ce este standardul?
Standardul este un document de referinta.

7.Ce este standardizarea?
Este o activitate de elaborare si implementare a unor documente de
referinta(standarde), continand solutii ale problemelor tehnice si comerciale,referitoare
la procesele si rezultatele acestora,care au un caracter repetitiv in relatiile dintre
partenerii economici,stiintifici,tehnici si sociali.

8. Cine elaboreaza standardele?
In anul 1928 s-a infiintat Asociatia Internationala de Standardizare(ISA), care a
devenit ulterior Organizatia Internationala de Standardizare(ISO)

10 .De explicat caracterul facultativ /obligatoriu al standardelor.
Legat de caracterul repetitiv al proceselor care fac obiectul standardizarii
prof.E.Wurster afirma ca standardizarea urmareste eliberarea omului de munca de
rutina care reprezinta un abuz la adresa capacitatii sale de gandire.

11. Obiectivele generale ale standardizarii
Activitatea de standardizare urmareste in principal proiectia vietii ,a sanatatii
oamenilor si mediului inconjurator,promovarea progresului tehnic, accelerarea innoirii
produselor, ridicarea calitatii si competitivitatii marfurilor, facilitatea schimburilor
nationale si internationale de produse, servicii si informatii.

12.Criterii de clasificare a standardelor
Criteriile de clasificare : 1) dupa subiect
2) dupa continut
3) dupa nivel

13 .Clasificarea standardelor in functie de cele 3 criterii si explicarea
fiecarui tip de standard
A) In functie de continut se deosebesc: a)standarde cu caracter general
b)standarde de produs
a)Standardele generale se refera la probleme de interes general si pot fi grupate in :
-standarde de baza care au o aplicare generala sau care cntin prevederi generale
pentru un anumit domeniu(ex:unitati de
masura,clasificari,codificari,simboluri,dimensiuni,tolerante tipizate,metode statistico-
matematice de control a calitatii marfurilor).Un asemenea standard poate fi utilizat
pentru aplicare directa sau ca baza pentru alte standarde.
-standarde de terminologie care stabilesc termenii utilizati intr-un domeniu,de regula
impreuna cu definitiile lor si uneori cu note explicative
-standarde de incercari,care descriu metode de incercare,insotite uneori si de alte
prevederi referitoare la acestea,cum sunt:esantionarea,utilizarea metodelor
statistice,ordinea de efectuare a incercarilor
b)Standardele de produs specifica cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un
produs sau o grupa de produse pentru a fi apte de utilizare,la care se adauga
elemente privind terminologia,esantionarea,incercarile,ambalarea,etichetarea si uneori
anumite cerinte privind tehnologia.Dupa cum s-a mai mentionat,pot fi :
-standarde complete de produs se refera la un produs concret si reglementeaza toate
problemele legate de acesta.
-standarde partiale de produs se refera la una sau mai multe probleme cuprinse intr-
un standard complet de produs.

B) In functie de nivel se deosebesc :a)standarde de firma
b)standarde profesionale
c)standarde de nationale
d)standarde regionale
e)standarde internationale
a)Standardele de firma (SF)se aplica in cadrul regiilor autonome a SC si a altor
persoane juridice care le-au elaborat.Se elaboreaza pe baza standardelor de firma
existente a standardului profesional si national.
b)Standardele profesionale(SP) se aplica in anumite domenii de activitate,in
cadrul organizatiilor profesionale,legat constituite.Elaborarea,modificarea,suspendarea
sau anularea lor se fac de catre comitetele tehnice de standardizare ale acestor
organizatii.Aceste standarde creaza un mediu de lucru favorabil(prin
terminologie,simbolizari,codificari,reguli,etc) facilitand comunicarea,schimburile de
informatii,schimburile comerciale s.a. intr-un domeniu.
c)Standardele nationale(SR) sunt adoptate de catre un organism national de
standardizare,aplicandu-se la nivelul tarii respective;aceste standarde sunt puse la
dispozitia publicului.
d)Standardele regionale(EN) sunt adoptate de catre o organizatie regionala de
standardizare,sau cu activitate de standardizare,avand ca arie de aplicabilitate o
anumita regiune geografica.Un exemplu in acest sens il constituie standardele
elaborate de catre Comitetul European de Standardizare(CEN) si care urmaresc
protectia sanatatii,protectia mediului,eficientizare productiei,facilitarea schimburilor de
informatii,a schimburilor comerciale,precum si cresterea competitivitatii produselor si
serviciilor la nivel european.Standardele regionale sunt puse la dispozitia publicului.
e)Standardele internationale(ISO) sunt adoptate de catre organizatiile
internationale cu activitate de standardizare si au ca scop facilitarea shimburilor
comerciale de produse si servicii intre tari si dezvoltarea cooperarii in domeniul
activitatilor internationale,stiintifice,tehnice si economice.Ele sunt elaborate ca urmare
a acordului intervenit intre tarile membre ale acestor organizatii,in probleme de interes
comun.Aceste standarde sunt operabile la nivelul unei tari,numai dupa ce au fost
adoptate de catre organizatia de standardizare a acesteia;sunt puse la dispozitia
publicului.




14.Structura generala a unui standard complet de produs
I.Generalitati
-Obiect si domeniu de aplicare
-Clasificare
-Definitii(terminologie)

II.Conditii de calitate(conditii tehnice)
-Dimensiuni si parametrii principali
-Material
-Executie
-Proprietati organoleptice
-Proprietati fizice si chimice
-Proprietati bacteriologice
-Proprietati de disponibilitate

III.Reguli pentru verificarea calitatii
-Definirea lotului
-Luarea probelor
-Conditii de acceptare sau respingere a lotului

IV.Metode de analiza si incercari
-Principiul determnarii
-Reactivi si materiale
-Aparatura
-Epruvete
-Modul de lucru
-Calculul si exprimarea rezultatelor
V.Ambalarea,marcarea,transportul,depozitarea(si respectiv pastrarea)
-Felul ambalajelor si modul de ambalare
-Specificatii de marcare
-Locul si procedeul de marcare
-Conditii de depozitare
-Mijloace si conditii de transport
VI.Anexe

15. Explicati la ce se refera fiecare capitol din standard
In capitolul I se precizeaza obiectul standardului prin indicarea scopului,a
modului de folosire,a eventualelor denumiri vechi sau comerciale ale produsului
etc.Tot in acest capitol se face prezentarea tipurilor,sorturilor,claselor,marimilor cu
indicarea,uneori a destinatie acestora,precum si a definitiilor si terminologiei specifice.
Capitolul II include conditiile tehnice de calitate referitoare la forma si
dimensiuni;caracteristici fizice,chimice ,organoleptice;conditii de
functionare,fiabilitate;conditii de siguranta si protectie a vietii si mediului inconjurator.
Referitor la capitolul III,mentionam ca in relatiile contractuale si mai ales in
derularea contractelor,se opereaza numai cu loturi de marfuri.Avand in vedere faptul
ca in sens general,lotul de marfa este definit ca o multime finita si omogena de
produse de acelasi fel,in standard trebuie precizate marimea lotului si cerintele
esentiale pentru asigurarea omogenitatii acestuia precum si conditiile de esantionare
care trebuie respectate pentru a reflecta fidel unitatea si reprezentativitatea
probelor.Acest capitol contine si conditiile de acceptare-respingere a lotului de
produse verificat.
Capitolul IV prezinta metodele de analiza si incercari la care trebuie supuse
probele pentru a evita enconformitatile si a raspunde cat mai bine cerintelor
consumatorilor.Metodele care se inscriu in standarde trebuie sa fie cele mai
simple,mai rapide si mai ieftine dintre metodele care au precizia ceruta in verificarea
conditiilor prescrise pentru caracteristicile produsului.Aparatura si reactivii necesari
pentru aplicarea metodei standardizate trebuie sa fie accesibili pentru un laborator
industrial dotat normal,iar costul lor sa fie in concordanta cu scopul si importanta
determinarii.
Capitolul V face referire la conditiile de ambalare,marcare ,transport si
depozitare.Standardizarea conditiilor de ambalare prin aplicarea unor prescriptii
judicioase poate conduce la evitarea pierderilor cantitative datorate riscurilor de
spargere,scurgere,risipire,alterare ,furt.Recomandarile referitoare la marca au drept
scop stabilirea specificitatiilor necesare pentru identificarea produselor si cunoasterea
provenientei lor.Cerintele referitoare la transport sunt necesare pentru a asigura
calitatea produselor pe durata deplasarii,de la locul de productie la cel de desfacere
sau consum.Prescriptiile referitoare la depozitare se vor inscrie ori de cate ori intervin
in circulatia produsului finit depozitari mai mult sau mai putin indelungate.
De asemenea,standardul poate avea si atasate si anexe,referitoare la unele
probleme care nu au fost atinse in continutul capitolelor mentionate si care prezinta
interes in operatiunea de standardizare ,fabricare si comercializare a produselor.

16.Ce intelegem prin standardul national?
Prin standardul national intelegem un standard aprobat oficial de institutia de
standardizare a tarii respective.

17.In ce conditii un standard national devine obligatoriu?
Aplicare unui standard national poate fi voluntara sau poate deveni obligatorie
printr-o reglementare.De regula ponderea standardelor nationale obligatorii este
redusa(ex: 8% in Anglia, 3% in Franta).In Romania,activitatea de standardizare se
desfasoara in conditiile prevazute in Ordonanta Guvernului nr.39/1998.

18.Ce este reglementarea tehnica?
Reglementarea tehnica este o reglementare care prevede conditii tehnice fie in
mod direct,fie prin referire la un standard,la o specificatie tehnica,la un cod de buna
practica sau care preia integral continutul acestora.

19.Ce este specificatia tehnica?
Specificatia tehnica este un document care prescrie cerintele tehnice pe care
trebuie sa le indeplineasca un produs,proces sau serviciu;poate fi un standard,o parte
dintr-un standard sau poate fi independenta de un standard.

20.Ce este codul de buna practica?
Codul de buna practica este un document care recomanda reguli sau proceduri
in ceea ce prieste proiectarea,fabricarea,instalarea,intretinerea sau utilizarea
echipamentelor,structurilor sau produselor.


21.Care este organismul naional de standardizare din Romania?
Coordonarea i desfurarea activitii de standardizare se realizeaz de carte
Asociaia de Standardizare din Romnia (ASRO) care este persoan juridic de drept
privat,de interes public,avnd statut de asociaie fr scop lucrativ.

22.Ce sigl au standardele naionale?
Standardele naionale se identific prin aplicarea siglei SR,care are semnificaia
de standard roman.

23.Ce atribuii ale ASRO cunoatei?
Dintre atribuiile principale ale acestui organism,menionm:
-stabilirea principiilor i metodologiei standardizrii naionale,n conformitate cu
prevederile guvernamentale existente n ara noastr i cu regulile standardizrii
europene i internaionale;
-elaborarea i implementarea programului de standardizare naional;
-elaborarea i aprobarea,reconfirmarea,modificarea i anularea standardelor
naionale,precum i adoptarea standardelor internaionale i europene ca standarde
naionale;
-reprezentarea Romniei i participarea ca membru n organismele neguvernamentale
internaionale i europene de standardizare;
-coordonarea sistemului naional de certificare,asigurnd: certificarea conformitii
produselor i serviciilor cu standardele romane,gestionarea mrcilor de certificare a
conformitii cu aceste standarde,acreditarea organismelor de certificare i a
organismelor de acreditare precum i a laboratoarelor de incercri;
-efectuarea de operaiuni de import-export i comercializare de
standarde,documentaii si literature de standardizare,cu respectarea prevederilor din
conventiile internationale sau bilaterale incheiate in acest sens.

24.Ce tipuri de standarde se elaboreaza in ara noastr?
n ara noastr se elaboreaz:
-standarde de firma
-standarde profesionale
-standarde naionale.
Aplicarea unui standard naional are caracter voluntar; ea poate deveni
obligatorie,in totalitate sau partial,pe intreg teritoriull,pe plan zonal sau pe plan
local,numai printr-o reglementare tehnica adoptata de catre o autoritate,in cazul in
care,considerentele de ordin public,de protectie a vietii,a sanatatii si a securitatii
persoanelor fizice,a mediului inconjurator si de aparare a intereselor
consumatorilor,fac necesara o astfel de masura.

25.Care este organismul european de standardizare i cnd a fost nfiinat?
La nivel European a fost infiintat in anul 1961 Comitetul European de
Standardizare (CEN- Comite Europeen de Normalisation), implicat in problemele de
standardizare din tarile membre ale UE si AELS.
In anul 1962 a fost infiintata o organizatie similara,responsabila insa de
domeniul electrotehnic, denumita Comitetul European de Standardizare in
Electrotehnica (CENELEC).
In anul 1989 la propunerea membrilor Conferintei Europene a Administratiei
Postelor si Telecomunicatiilor (CEPT) a fost creat un nou organism de standardizare,
Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii (ETSI), care este
corespondentul European al Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor (UIT).

26.Care sunt obiectivele organismelor europene de standardizare?
Principalele obiective urmarite de organismele europene de standardizare sunt:
-programarea,finantarea si organizarea activitatii de standardizare in domeniile lor
specifice;
-furnizarea de proiecte de standarde europene organismelor nationale de
standardizare pentru ancheta publica si vot,conform regulilor sistemului;
-promovarea standardizarii europene in domeniile lor specifice.

27.Ce tii despre preluarea standardelor europene n coleciile naionale?
Standardele europene elaborate de comitetele tehnice ale CEN/CENELEC,
trebuie preluate in mod obligtoriu de colectiile de standarde nationale.Ele se substituie
standardelor nationale cu acelasi subiect (regula care nu se aplica pentru alte
standarde cu caracter international,cum ar fi de exemplu standardele ISO).
Dupa anul 1985,initiativele Uniunii Europene in directia eliminarii barierelor din
calea schimburilor comerciale intracomunitare,au condus standardizarea europeana
spre o orientare regionala mai pronuntata.Uniunea Europeana se implica masiv (si
activ) in activitatea de standardizare europeana,prin inscrierea in legislatia comunitara
a sustinerii pe termen lung a standardizarii si prin finantarea unui program
multinational in acest domeniu.

28.Care este organismul internaional de standardizare i cnd a fost
infiinat?
La nivel international,in anul 1946 a fost infiintata Organizatia Internationala de
Standardizare (ISO), cu scopul de a favoriza dzvoltarea standardizarii pe plan
mondial,pentru facilitarea schimburilor de produse si servicii intre tari,pentru
dezvoltarea cooperarii in domeniul activitatilor
intelectuale,stiintifice,tehnice,economice.

29.Care sunt obiectivele ISO?
La inceput,activitatea ISO se limita doar la rationalizarea standardelor
contradictorii in domeniile industrial si commercial,elaborate de-a lungul anilor in
diferite tari.Intensificarea relatiilor economice dintre tari,productia in masa,extinderea
nemarginita a pietelor si complexitatea operatiilor comerciale au dat noi valente
obiectivelor ISO,concretizate prin:
-organizarea coordonarii si unificarii standardelor nationale;
-elaborarea de standarde internationale,continand prescriptii comune,susceptibile de a
fi utilizate la nivel national si international;
-organizarea schimbului de informatii intre tari,privind activitatea de standardizare;
-cooperarea cu alte organizatii internationale similare.
20.Ce tii despre preluarea standardelor internaionale n coleciile naionale?
In prezent,organizatia cuprinde peste 50% din tarile member ONU si acopera
peste 90% din totalul comertului international.Rezultatele lucrarilor ISO se
materializeaza prin publicarea de standarde internationale care sunt (sau nu) preluate
in diferite tari membre ale ISO fie direct,fie prin retranscriere.Colectia de standarde
ISO cuprinde peste 7000 de documente.
Activitatea propriu-zisa de elaborare a standardelor este realizata de catre
comitetele tehnice (Technical Committees- TC). Comitetele tehnice,in numar de peste
2000,sunt orgnizate pe cele mai diverse domenii (industrie,stiinta,agricultura,sanatate
etc), cu exceptia electrotehnicii.Pentru tot ceea ce priveste acest domeniu,ISO si-a
afiliat in anul 1947 Comisia Electrotehnica Internationala.
Schimbarea atitudinii firmelor in abordarea calitatii.
In ultimile decenii s-a remarcat o schimbare de perspectiva cu privire la abordarea
calitatii in managementul firmelor.Managerii sunt interesati si preocupati din ce in ce
mai intens de problemele de calitate in relatie cu profitabilitatea si cu mediul extern al
firmei ,incluzand calitatea in cadrul proceselor de planificare strategica.Aceste
schimbari au fost cauzate de forte externe care leaga pierderile de piete si de
profitabilitatea de calitate slaba a produselor/serviciilor furnizate.

30.Definitia managementul calitatii.
Managementul calitatii reprezinta un ansamblu de activitati coordonate pentru a
orienta si a controla o organizatie in ceea ce priveste calitatea .

31.Implicarea si coordonarea tuturor sectoarelor de activitate in realizarea
calitatii.
Activitatea in domeniul calitatii din cadrul firmelor moderne,se desfasoara in
toate sectoarele de activitate si este coordonata de un serviciu cu atributii specifice
pentru asigurarea calitatii,sau de specialisti in calitate,care coordoneaza fluxul
informational si care pot indeplini functia de directori cu calitate ,ingineri caliticieni.

32 .Descrierea pe scurt a Leadership-ului
Leadership-ul este procesul prin care se exercita influenta ,in sensul de
capacitate de a-i convinge pe alti oameni de a te urma ( leadership = leader +
followers).
Astfel ca LEADERUL este persoana care exercita leadership-ul, este
protagonistul acestuia.

33. Descrierea pe scurt a principiului implicarea personalului
Angajaii de la toate nivelurile reprezint esena unei organizaii, iar implicarea
total a acestora favorizeaz utilizarea tuturor abilitilor lor n beneficiul organizaiei.
Aceast implicare constituie practic piatra de temelie i totodat liantul obligatoriu
pentru construirea unui Sistem de Management al Calitii (SMC) funcional.

34. Atributii ale personalului in cadrul SMC
Managementul trebuie s creeze cadrul necesar implicrii nivelului executiv n
transpunerea filozofiei calitii n calitatea produsului. Nu exist angajat care s nu
poat sau s nu aib cu ce contribui la proiectarea, construirea i funcionalitatea
sistemului calitii. nc din etapa de proiectare fiecare funcie din organizaie,
indiferent de nivelul ierarhic pe care se afl, trebuie s contribuie cu informaii
specifice responsabilitii pe care o are, la documentarea SMC (ntocmirea
Manualului calitii, a procedurilor cerute de standardul ISO 9001, a procedurilor
operaionale specifice proceselor firmei, a instruciunilor de lucru specifice i
necesare diferitelor funcii precum i a altor documente necesare bunei funcionri i
inerii sub control a tuturor proceselor organizaiei).

35. Motivarea personalului
Dup cum este cunoscut, factorul cheie n implicarea personalului l constituie
motivarea. Aa cum satisfacia clienilor este msurat i reprezint un indicator
pentru evaluarea performanelor organizaiei, tot la fel ar trebui msurat i
satisfacia personalului.
Factorii motivani care pot contribui n mare msur la satisfacia personalului
se regsesc n demersuri organizatorice precum: mbuntirea condiiilor de lucru i
crearea unui climat stimulativ, mbuntirea comunicrii interne, o remuneraie
transparent i corespunztoare calitii muncii prestate, recunoaterea muncii
individuale, rezolvarea problemelor prin cousens, crearea cadrului necesar
participrii active la procesul de pregtire a deciziei etc. Toate aceste elemente
converg spre contientizarea calitii ca fiind problema personal a fiecruia dintre
angajai.

36. Exemple de cerinte din ISO 9001 referitoare la principiul implicarea
personalului
In acest sens, n standardul ISO 9001 exist cerine referitoare la mediul de
lucru (6.4), comunicarea intem (5.5.3), competen, contientizare i instruire etc.

37. Ce este procesul?
Procesul este reprezentat de orice activitate care utilizeaz resurse i care
este condus astfel nct s permit transformarea elementelor de intrare in elemente
de ieire

38. La ce se refera intercorelarea proceselor?
Elementele de iesire dintr-un process constituie in mod direct, elemente de
intrare in procesul urmator.


39. Ciclul PDCA (in ce consta, ce procese se aplica, ordinea etapelor)
Punctul cheie al abordrii bazate pe proces este reprezentat de aplicarea
metodologiei cunoscut sub numele de ciclul lui Demmg sau PDCA (Plan-Do-
Check-Act", respectiv Planific-Efectueaz- Verific-Acioneaz
Se aplica la toate procesele si ordinea etapelor este P E V A ( planificarea,
efectueaza, verifica, actioneaza).

40. Ce este sistemul?
Un ansamblu de elemente aflate in interactiune.

41. Ce este abordarea sistemica?(descrierea pe scurt a sistemului)???
Identificarea, intelegerea si tratarea proceselor corelate ca un tot unitar.

42.Descrierea principiului imbunatatire continua
Imbuntirea continu ar trebui s constituie un obiectiv permanent al
organizaiei. De altfel, necesitatea mbuntirii continue trece ca un fir rou prin
toate cerinele din standardul SR EN ISO 9001:2001. Odat cu implementarea SMC,
organizaia trebuie s dovedeasc faptul c a aderat la acest principiu utiliznd
indicatori specifici pentru msurarea rezultatelor relevante pentru transpunerea
conceptului de calitate i realizarea obiectivelor calitii

43. Descrierea principiului abordarea pe baz de fapte n luarea deciziilor
fundamentale
Deciziile eficiente se bazeaz pe analiza datelor i a informaiilor, avnd n
vedere politica i obiectivele stabilite, analiza efectuat de management, aciunile
corective i preventive ntreprinse; toate acestea constituie criterii existente n ISO
9001.
44. Exemple de date ( informatii) care stau la baza adoptarii deciziilor.
?????



45. Descrierea principiului relatii reciproc avantajoase cu furnizorii
Analiza acestor principii demonstreaz faptul c implementarea unui sistem de
management al calitii corespunztor standardului ISO 9001 vizeaz organizaia n
ansamblul su precum i toate prile interesate de bunul mers al acesteia (patronat,
manageri, salariai, clieni, furnizori, societate). Aadar, un sistem de management al
calitii corect implementat furnizeaz ncrederea c toate procesele organizaiei sunt
inute sub control ceea ce i asigur acesteia capabilitatea furnizrii unei caliti
constante a produselor, serviciilor precum i a relaiilor cu mediul extern.

46. Aspecte ale parteneriatului furnizor-client
O organizaie se afl ntr-o relaie de interdependen cu furnizorii si, motiv
pentru care, o bun colaborare furnizor client ntrete capacitatea ambelor pri de
a crea valoare adugat i de a rmne n poziia de client, respectiv furnizor
preferat. Pentru a beneficia de avantajele acestui principiu este important s ne
evalum i selectm furnizorii n funcie de specificaiile proprii n ceea ce privete
calitatea furnizat; numai n acest fel, relaiile vor fi reciproc avantajoase

47.Standardele din seria ISO 9000 sunt urmatoarele:
a) SR EN ISO 9000:2006 Sistem de management al calitatii. Principii fundamentale
si vocabulare
b) SR EN ISO 9001:2008 Sistem de management al calitatii. Cerinte.
c) EN ISO 9004:2010 Conducerea unei organizatii catre un success durabil. O
abordare bazata pe managementul calitatii.
d) SR EN ISO 19011:2003 Ghid pentru audierea Sistemelor de management al
calitatii si/sau al mediului.

48. La ce se refera fiecare din cele 4 standarde?
Standardul ISO 9000 explica principiile fundamentale ale Sistemelor de
management al calitatii precum si termenii si definitiile utilizate in domeniul calitatii, cu
scopul folosirii unui limbaj comun de catre toate persoanele implicate in
implementarea, functionarea, audierea acestor sisteme.
Standardul ISO 9001 contine cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca o
organizatie pentru implementarea unui Sistem de management al calitatii functional si
care, la optiunea acestuia, sa fie audiat de catre un organism specializat in vederea
certificarii sale. Standardul trateaza problema managementului calitatii din punct de
vedere extern, respective din punc de vedere al clientului, continand un set de cerinte
minime, care, indeplinite de catre organizatie, confera un anumit nivel de incredere
pentru oricare dintre clientii acesteia.
Standardul ISO 9004, a fost conceput in scopul imbunatatirii performantelor
organizatiei si a demersului acesteia spre premiile de excelenta in calitate.
Standardul ISO 19011 prezinta cadrul necesar efectuarii auditurilor pentru
constatarea conformitatii Sistemelor de management al calitatii cu cerintele
standardului ISO 9001 sau a conformitatii Sistemelor de management de mediu cu
cerintele standardului ISO 14001.
Standardul prezinta aspecte referitoare la conducerea unui program de audit, la
desfasurarea activitatilor de audit precum si la competent si evaluarea auditorilor.

49.Care sunt componentele documentatiei SMC conform ISO 9001

Niv.1. Politica si obiectivele in domeniul calitatii;
Niv.2. Manualul calitatii;
Niv.3. Procedurile documentate cerute de ISO 9001;
Niv.4. Alte documente(proceduri operationale, instructiuni de lucru);
Niv.5. Inregistrarile calitatii.



50.Scurta definire, exemplificare a fiecarui component.

Politica- reprezinta o sursa de imbunatatire continua a sistemului de
management a calitatii. Aceasta politica este reactualizata. Politica trebuie difuzata,
inteleasa si implementata.
Obiectivele- trebuie sa nu prezinte o piedica in realizarea obiectivelor
fundamentale, trebuie sa fie foemulate clar astfel incat sa existe posibilitatea evaluari
lor.Obiectivele trebuie sa fie SMART (S-specifice,M-masurabile, A-adegvate, R-
realizabile,masurabile, T-temporare)
Manualul calitatii -Este un document care face o descriere a firmei, istoricul
acestuia, obiectivul sau de activitate este descrierea produselor sau serviciilor
realizate, o descriere a mediului sau de aplicare.
Contine: organigrama firmei, lista a procedurilor de sistem, schema a proceselor, harta
proceselor.
Marimea lui depinde de marimea organizatiei,de complexitatea proceselor sale.
Procedurile documentate cerute de ISO 9001-aceste procedure prezinta
interes pentru toate compartimentele firmei, motiv pentru care se va solicita
colaborarea tuturor responsabilitatilor de departemente la elaborarea lor.( Aici se
include: controlul documentelor, controlul inregistrarilor, auditul intern,controlul
produsului neconform, actiuni corrective si actiuni preventive.)
Alte documente - ( procedure operationale,instructiuni tehnologice, instructiuni
de lucru) acestea sunt necesare organizatiei pentru a se asigura de detinerea
controlului asupra tuturor proceselor pe care le deruleaza.
Inregistrarile calitatii- constituie dovada implementarii tuturor actiunilor unei
organizatii orientate spre calitate (procese verbale,certificate de calitate, rapoarte de
audit, buletine de analiza..etc)


51.Ce reprezinta politica in domeniul calitatii?

Politica referitoare la calitate reprezinta intentii si orientari generale ale unei
organizatii referitoare la calitate asa cum sunt exprimate oficial de managementul de
la cel mai inalt nivel.

52.Aspecte referitoare la intocmirea si aplicarea politicii pentru calitate

Politica trebuie sa contina un angajament ferm, dublat de o responsabilitate
deplina din partea conducerii de varf in ceea ce priveste realizarea calitatii. Ea nu se
refera numai la calitatea produselor si serviciilor obtinute, ci in egala masura, la
calitatea activitatilor si proceselor intreprinderii in ansamblu, la satisfactia salariatiilor, a
clientilor si a celorlalte parti interesate.
O politica formala,lipsita de aceste fundamente, nu va putea fi concretizata prin
obiective realizabile, si va fi neoperabila la nivelul firmei, paralizand SMC. Politica in
domeniul calitatii trebuie difuzata ,inteleasa si implementata.

53.Ce conditii trebuie sa indeplineasca obiectivele pentru calitate?

-sa nu reprezinte o constrangere sau o piedica in realizarea obiecctivelor
fundamentale ale firmei
-sa fie formulate clar pentru a fi intelese atat de salariati cat si de client
-sa fie realiste, astfel incat sa existe posibilitatea indepliniri lor, tinand seama de
resursele umane,material si financiare disponibile
-sa fie astfel formulate incat sa existe posibilitatea evaluarii lor
-Sa fie SMART, adica:-specifice obiectului de activitate al organizatiei;
-masurabile in cea mai mare proportie a lor;
-adecvate cu politica referitoare la calitate;
-realiste si implicit realizabile;
-temporale, adica sa contina parametrul timp exprimat printr-un
termen, interval in care vor fi realizate.








54.Care este structura unui program de obiective?

Obiectivele in domeniul calitatii pot fi structurate pe urmatoarele categorii:

a) Obiective strategice care sunt definite de catre directorul general si decurg din
politica in domeniul calitatii;
b) Obiective legate de realizarea produsului in concordant cu cerintele.sunt definite
de catre directorul ethnic/de productie si sunt puse in aplicare de catre functiile
implicate in proiectarea si dezvoltarea produselor.
c) Obiectivele legate de performanta proceselor care se refera la
capabilitatea,eficacitatea si eficienta acestora, la resurse si la posibilitatea de
control a acestora.


55.Ce este manualul calitatii?

Este un document care face o descriere a firmei, istoricul acesteia, obiectivul sau
de activitate, descriere a produselor sau serviciilor realizate, o descriere a domeniului
sau de aplicare.


56.Ce contine un manual al calitatii?

Manualul calitatii contine:
-organigrama firmei
-lista a procedurilor de sistem
-schema a proceselor
-harta proceselor


57.Ce este procedura?

Procedura reprezinta un ansamblu de reguli dupa care se realizeaza un proces
care intereseaza mai multe persoane, functii departamente. Deci procedura trebuie sa
se ocupe doar de procese si nu de activitati.Instructiunile se ocupa de activitati.


58.Tipuri de proceduri si aplicarea + exemplificarea lor

Procedura poate sau nu sa fie documentata.Atunci cand discutam despre o
procedura documentata(procedura obligatorie,procedura de sistem,procedura
generala), inseamna ca aceasta este redactata intr-un anumit format (scris sau
electronic) si pus la dispozitia celor implicati in procesul respectiv.
Daca facem referire la o procedura nedocumentata(nu sunt obligatorii,operationale)
,inseamna ca procesul respectiv se desfasoara dupa reguli precise,mentinute la
fiecare repetare a procesului si insusite foarte bine de toti salariatii implicati in
proces.(instruirea personalului, integrarea noilor angajati,monitorizarea si masurarea)



59.Structura unei proceduri si descrierea fiecarui capitol

a) Scopul, capitol in care se precizeaza care este obiectivul documentului, ce
proces descrie,indicatorii de performanta ai procesului,responsabilul de proces,
modul de monitorizare al procesului descries;
b) Domeniul de aplicare, in cadrul caruia se precizeaza care sunt departamentele
din organizatie care trebuie sa aplice procedura;
c) Documente de referinta, in care se mentioneaza toate documentele de baza si
conexe care clarifica sau detaliaza activitatile descries in procedura
d) Definitii si prescurtari, in care sunt explicati termenii specifici utilizati in cadrul
procedurii, precum si abrevierele folosite in text.
e) Descrierea procesului, in care se indica pas cu pas modul de desfasurare a
activitatilor ce fac obiectul procedurii. In acest capitol se trateaza: Ce trebuie sa
se execute, controleze sau supravegheze; Unde, cum ,cat si cand se executa,
se controleaza sau se supravegeaza activitatile decrise.
f) Responsabilitatile, se mentioneaza cine executa, controleaza sau
supravegheaza activitatiile.
g) Inregistrari, capitol care cuprinde toate documentele, formularele si inregistrarile
care rezulta in urma desfasurarii activitatilor descrise in procedura.
h) Anexele, capitol care cuprinde in forma listata, anexele prevazute in cuprinsul
procedurii,necesare desfasurarii activitatilor descrise.

60.Care sunt cele 6 proceduri documentate cerute de ISO 9001?

-Controlul documentelor;(4.2.3)
-Controlul inregistrarilor;(4.2.4)
-Auditul intern(8.2.2)
-Controlul produsului neconform;(8.3)
-Actiuni preventive;(8.5.2)
-Actiuni corective.(8.5.3)


61.Ce sunt inregistrarile calitatii?

Inregistrarile sunt documente prin care se declara rezultatele obtinute sau se
furnizeaza dovezi ale activitatilor realizate.(in registre, in formulare, in caiete)(ISO
9000:2006)




62.Exemple de inregistrari?

Inregistrarile constituie dovezi pentru audit.

Ex : - Fisa de modificare a documentelor SMC;
- Buletine de calitate;
- Registre de labolator;
- Registre de corespondenta;
- Lista documentelor externe;
- Lista procedurilor operationale;
- Formulare de difuzare a documentelor in firma;
- Proces verbal;



63.Aspecte referitoare la gestionarea inregistrarilor intr-o organizatie

Toate inregistrarile sunt tinute sub control ,sunt pastrate o anumita perioada de
timp(prevazuta de lege sau stabilita de organizatie, dupa caz),asigurandu-se conditii
corespunzatoare pentru depozitarea lor astfel incat sa-si mentina lizibilitatea pe toata
durata pastrarii.
Inregistrarile sunt singurele documente, care, in mod logic nu se supun reviziilor.


64.Cauze generatoare de neconformitati
Cauzele generatoare de neconformitati pot fi clasificate:
a) Dupa fregventa de aparitie:
-intamplatoare (rare,singulare)
-frecvente (sistematice,repetate)
b) Dupa faza de lucru:
-la receptia marfii
-la maniupulare
-la depozitare
-la pregatirea si livrarea produselor.
c) Dupa cauza care le generaza (8M)
-metode
-muncitori
-materiale
-masini
-masurarea

65.Structura unui registru de neconformitati
Registrul de neconformitati are urmatoarea structura:
-produs neconform(cu datele de identificare:cod,furnizor,contract etc)
-Neconformitate constatata(tip, descriere)
-proces/activitate/procedura
-cauza
-corectii
-actiuni corective
-termen
-responsabil(nume,semnatura)
-verificarea realizarii corectiilor si actiunilor corective

66.Ce este corectia , actiunea corectiva ,actiunea preventiva.Exemplificari
CORECTIA este acea actiune pe care o intreprindem pentru a inlatura un efect
nedorit ,cum ar fi, de exemplu:
-neconformitate constatata ambalaj exterior deteriorat; corectia aplicata =inlocuire
ambalaj
-filtru deteriorat, filtrare necorespunzatoare-;corectia aplicata=inlocuire filtru,refiltrare
produs.
Actiunea corectiei este indreptata doar asupra efectului.
ACTIUNEA CORECTIVA este acea actiune intreprinsa cu scopul de a inlatura
cauza care a generat un efect nedorit precum si de a evita reaparitia acelui efect .
Exemplu:
-ambalaj exterior deteriorat; actiune corectiva =reevaluarea furnizorului de
ambalaje,instruirea personalului de la manipulare
-filtru deteriorat, filtrare necorespunzatoare; actiune corectiva=program de mentenanta
echipamente, instruirea personalului
Pentru fiecare actiune corectiva se stabilesc resurse ,termene ,responsabil pentru
executie precum si responsabil pentru urmarirea eficacitatii actiunii intreprinse.
ACTIUNEA PREVENTIVA este acea actiune intreprinsa cu scopul de a preveni
aparitia unei neconformitati.Deci ,odata neconformitatea aparuta ,nu mai putem
discuta de actiuni preventive.
Rationalizand pe exemplele mentionate mai sus ,daca ceea ce am precizat ca actiuni
corective s-ar fi realizat in organizatie inainte de aparitia neconformitatilor ,puteau fi
incadratefoarte bine la categoria actiuni preventive(selectia riguroaza a
furnizorilor,programe de mentenanta, instruire personal etc.).

67.Modul de tratare a unui produs neconform si solutii practice (decizii)
pentru rezolvarea problemei referitoare la neconformitati
In cazul semnalarii unui produs neconform ,seful departamentului (sau un alt
responsabil care poate fi: Directorul tehnic, seful departamentului CTC etc.) are
obligatia sa indentifice produsul prin marcare sau etichetare cu mentiunea PRODUS
NECONFORM.Dupa etichetare ,produsele neconforme gasite la receptie ,pe flux sau
returnate de catre clienti ,trebuie izolate (recomandat ar fi ca aceasta izolare sa fie
facuta intr-un spatiu marcat corespunzator) pentru a evita folosirea lor.
Produsele neconforme se inregistreaza in Registrul de neconformitati si sunt
supuse analizei de catre o comisie constituita in acest scop ,comisie din a carei
componenta ar putea face parte Directorul de productie, Reprezentantul
managementului pentru calitate(RMC),responsabilii de activitati etc.
Pe langa analiza cauzei neconformitatilor, ,comisia mentionata va propune si
solutii pentru rezolvarea problemelor aparute (corectiile necesare) precum si actiunile
corective pentru evitarea reaparitiei neconformitatilor constatate.
Ca solutii pentru rezolvarea problemei aparute, pot fi:
-returnare la furnizor(pentru materiale neconforme aprovizionate)
-derogare,adica folosirea produsului neconform (daca nu sunt afectate caracteristicile
importante ale produselor), eventual cu incadrarea lui intr-o alta treapta calitativa
-reprelucrare sau rebutare ,adica distrugerea lor
-utilizare in alte scopuri
Deciziile pentru solutiile mentionate mai sus sunt luate de catre persoane cu
autoritate recunoscuta si desemnate in acest sens.


68.Daca este obligatoriu sau nu elaborarea unei proceduri documentate
pentru Controlul produsului neconform.
Mentionam faptul ca toate aspectele referitoare la identificarea si tratarea
neconformitatilor trebuie prezentate intr-o procedura documentata ,intitulata de regula
Controlul produsului neconform, ceruta de standardul SR EN ISO 9001:2001
Sisteme de management al calitatii.Cerinte.

69.Ce este certificarea?
Certificarea poate fi definita ca reprezentand totalitatea activitatilor(incercari,
verificari etc) efectuate de catre un organism neutru,independent de furnizor si
beneficiar, competent din punct de vedere juridic si professional, prin care se atesta ,
in scris, performantele unui produssau serviciu, precum si capabilitatea producatorului
sau respective prestatorului de al reproduce in serie la parametrii calitativi stability prin
standarde, contracte etc. De asemenea, tot prin certificare se atesta si functionalitatea
Sistemului de management al calitatii dintr-o organizatie.
Prin urmare, certificarea reprezinta o procedura de atestare a conformitatii unui
produs , serviciu , proces sau sistem de management al calitatii unei organizatii in
raport cu un referential prestabilit(standard, specificatie tehnica etc)

70.Ce stiti despre certificare(durata de valabilitate)?
Organismul de certificare este organizatia neutra care are dreptul de a emite si
acorda un certificat.Certificatele pot fi acordate , dar si retrase de catre organismele de
certificare,in conditii bine definite.De asemenea ele au o valabilitate limitata ca durata
si domeniu de certificare.De exemplu, in cazul Sistemelor de management al calitatii
,certificarea se realizeaza pe o perioada de trei ani cu precizarea foarte clara a
domeniului de activitate din organizatie care face obiectul certificarii.Unitatea daca
doreste in continuare certificarea,se poate recertifica dupa acesti 3 ani.

71.Tipuri de certificari
Exista 3 tipuri de certificari : certificarea de produs/serviciu/proces, certificarea
de sistem si certificarea de persoane.
a.Certificarea de produs, care atesta conformitatea produselor in raport cu
reglemantari,standarde sau specificatii tehnice date.Acest tip de certificare poate fi
obligatorie sau voluntara.
b.Certificarea de sistem,care atesta conformitatea Sistemului de management al
calitatii dintr-o organizatie in raport cu un standard din seria ISO 9000(SR EN ISO
9001 Sisteme de management al calitatii.Cerinte).
c.Certificarea de persoane care atesta calificarea si competenta oamenilor intr-un
anumit domeniu( ex: auditor intern de calitate)

72.Ce este acreditarea?
Recunoasterea oficiala a competentei unui organism de certificare se realizeaza
prin acreditare.
ACREDITAREA este definita ca activitatea de atestare de catre o terta parte a
unui organism de evaluare a conformitatii constand in recunoasterea formala a
competentei sale de a efectua activitati specifice de evaluare a conformitatii.
Scopul principal al acreditarii este de a tine sub control organismele de
certificare.Acest control poate fi exercitat direct de catre stat ,sau de catre un organism
care se ocupa de toate aspectele tehnice ale acreditarii.

73. Care este organismul national de acreditare in Romania?
In anul 1992, in Romania s-au pus bazele sistemului national de certificare a calitatii,
care a fost imbunatatit pe parcurs , fiind reglementat in prezent prin Ordonanta
Guvernuluinr. 38/1998.Din anul 1998 ,organismul national de acreditare este
Asociatia de Acreditare din Romania (RENAR),persoana juridica de drept
privat,avand statutul de asociatie nonguvernamentalasi non-profit,

74.Aspecte referitoare la certificarea de produs obligatorie si voluntara?
Cerficarea de produs poate fi obligatorie sau voluntara.
Certificarea obligatorie se referala domeniul reglementat in care se
incadreaza toate produsele ce pot afecta viata,sanatatea sau securitatea persoanelor,
animalelor precum si calitatea mediului ambiant .Acestea constituie probleme
reglementate prin acte legislative ,standarde obligatorii etc., fiind necesara certificarea
obligatorie la un organism de certificare acreditat in domeniul din care face parte
produsul.
Certificarea voluntara sau facultativa se refera la domeniul nereglementat din
care fac parte toate celelalte produse pentru care nu sunt prevazute reglementari
obligtorii .Agentii economici solicita acest tip de certificare pentru pastrarea pietelor de
desfacere sau/si in scopul cuceririi de noi piete prin castigarea increderii
consumatorilor ,dar fara a fi obligati sa faca aceasta certificare.
75.Ce stiti despre certificarea voluntara si gestionarea marfurilor de
certificare?
????

76.Etapele certificarii de produs?
Certificarea produselor presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
-solicitarea certificarii,pe baza unei cereri insotite de dosarul tehnic si de angajamentul
intreprinderii privind respectarea cerintelor din reglementarea tehnica de referinta;
-instrumentarea dosarului de catre organismul de certificare
-efectuarea unui audit la intreprindere de catre organismul de certificare
-acordarea certificatului de conformitate si a dreptului de utilizare a marcii de
conformitate
-mentinerea dreptului de a detine certificatul sau marca de conformitate pe baza
autcontroluli(audituri interne) si a verificarilor periodice efectuate de organismul de
certificare(audituri de supraveghere).


77. Avantaje ale certificarii de produs
????

78.Organismul national care coordoneaza sistemul certificarii produselor
in Romania?
In tara noastra functioaneaza sistemul certificarii conformitatii produselor si
serviciilor cu standardele nationale de referinta ,fiind reglementata aplicarea marcilor
de conformitate cu standardele romane, marci gestionate de catre Asociatia de
Standardizare din Romania(ASRO).

79.Ce este certificarea de sistem?
Certificarea de sistem este o procedura prin care se atesta ca un sistem al
calitatii implementat de catre o organizatie este in conformitate cu un referential din
cadrul standardelor din seria ISO 9000(SR EN ISO 9001 Sisteme de management al
calitatii.Cerinte).
Certificarea poate fi facuta si pe baza unui alt standard sau document
normativ,cu conditia ca organismul de certificare sa dovedeasca faptul ca
documentele respective au in vedere un sistem al calitatii corespunzator (comparabil)
standardelor ISO 9000.
Organismele care intervin in certificarea sistemelor calitatii sunt private si acreditate de
organisme nationale.

80.Avantaje ale certificarii SMC
Avantajele certificarii SMC sunt:
-furnizarea catre managementul de varf a increderii ca toate procesele din firma sunt
tinute sub control si functioneaza la un nivel calitativ constant
-claritatea responsabilitatilor si respectiv uniformitate in indeplinirea sarcinilor
-implicarea crescuta a angajatilor prin constientizarea calitatii imbunatatite
-utilizarea mai eficienta a personalului
-utilizarea mai eficienta a resurselor
-reducerea costurilor noncalitatii
-alinierea la cerintele standardelor internationale

81.Durata certificarii pentru organizatie si modul cum se verifica
mentinerea functionalitatii sistemului pe durata celor 3 ani?
Organismul de certificare este organizatia neutra care are dreptul de a emite si
acorda un certificat.Certificatele pot fi acordate , dar si retrase de catre organismele de
certificare,in conditii bine definite.De asemenea ele au o valabilitate limitata ca durata
si domeniu de certificare.De exemplu, in cazul Sistemelor de management al calitatii
,certificarea se realizeaza pe o perioada de trei ani cu precizarea foarte clara a
domeniului de activitate din organizatie care face obiectul certificarii.Unitatea daca
doreste in continuare certificarea,se poate recertifica dupa acesti 3 ani.
Dupa certificarea sistemului calitatii se programeaza auditurile de supraveghere,
care de regula au loc anual , pentru a se verifica daca se mentin cerintele referitoare
la calitatea si functionalitatea sistemului in conformitate cu referentialul dupa care s-a
facut certificarea.In unele cazuri , se impune si un audit de urmarire care are ca scop
verificarea implementarii anumitor actiuni corective cu impact major asupra functionarii
Sistemului de management al calitatii.

82.Aspecte referitoare la organismele de certificare. Exemple
Organismul de certificare este organizatia neutra care are dreptul de a emite si
acorda un certificat. Certificatele pot fi acordate , dar si retrase de catre organismele
de certificare,in conditii bine definite.Competenta unui organism de certificare este
recunoscuta prin acreditare ,realizata de catre organismele de acreditare.
Organismele romanesti de certificare acreditate de catre RENAR sunt:
AEROQ(a apartinut initial industriei aeronautice, iar in prezent are ca domeniu de
certificare produsele alimentare)
AFER(Autoritatea Feroviara Romana)
QUALITAS(activeaza in special in domeniul constructiilor)
RAR(Registrul Auto Roman)
SIMTEX(provine din Institutul de Cercetari pentru Masini , Unelte si efectueaza
certificari in domeniul alimentar)
SRAC(Societatea Romana pentru asigurarea calitatii activeaza in domeniul
alimentar).
Dintre certificatorii straini prezenti in Romania amintim:
TUV CERT Germania Organism de supraveghere tehnica si certificare care
efectueaza certificari in peste 100 de tari (in tara noastra fiin prezente circa 8 filiale ale
organismului german , dintre care, cu un portofoliu mai larg de certificari mentionam:
TUV RHEINLAND ,TUV NORD, TUV THURINGEN-activand in toate domeniile
existente, AFAQ(Asociatia Franceza pentru asigurarea calitatii), SGS(Societatea
Generala de Supraveghere).

83.Etapele certificarii de sistem
Etapele pe care trebuie sa le parcurga o organizatie pentru a obtine certificarea
propriului SMC sunt:
-transmiterea unei cereri catre un organism de certificare selectat in mod voluntar
-analiza si acceptarea ofertei,care la randul ei a fost conceputa pe baza unor date de
identificare ale organizatiei solicitate de catre organismul de certificare (ex: denumire,
adresa, numar puncte de lucru, obiect de activitate, domeniul certificarii, numar
salariati, numar de schimburi de lucru, etc)
-transmiterea catre organismul de certificare a documentatiei Sistemului de
management al calitatii.
-analiza documentatiei trasmisa de organizatie de catre organismul de certificare
-comunicarea rezultatelor analizei documentatiei
-transmiterea Planului de audit
-auditul la fata locului
-transmiterea raportului de audit de catre organismul de certificare
Primirea certificatului care atesta conformitatea Sistemului de management al
calitatii implementat in organizatie cu cerintele standardului SR EN ISO 9001 Sisteme
de management al calitatii.Cerinte.

In concluzie, putem considera ca certificarea se dovedeste un succes ce trebuie
administrat si utilizat ca atare la toate nivelurile, si in mod special la cel al agentilor
economici pentru care a fost conceput.

84.Ce este auditul?
Termenul de audit provine de la verbul audio, care in limba latina inseamna a
asculta.Corespunzator standardului SR EN ISO 19011:2003 Ghid pentru auditarea
sistemelor de management al calitatii si/sau al mediului, AUDITUL reeprezinta un
proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi de audit si
evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite
criteriile de audit.

85.Ce inseamna ca auditul este un proces sistematic, documentar si
independent?
Auditul este un proces sistematic, inseamna ca el este efectuat la intervale
programate , in concordanta cu conditiile concrete ale fiecarei organizatii, dar fara a
depasi anumite limite temporale(de ex: auditul intern trebuie efectuat cel putin o data
pe an)
Independenta procesului decurge din faptul ca auditorul intern nu-si poate
audita proria activitate precum si din alte conditii impuse mai ales in cazul auditului
extern.
Faptul ca procesul de audit este documentat, inseamna ca se desfasoara pe
baza unei proceduri (de ex: am evidentiat pe parcusul lucrarii faptul ca ISO 9001
solicita o procedura documentata obligatorie pentru auditul intern).


86.Ce sunt dovezile de audit + exemple si cum se obtin(pe ce se bazeaza) ?
Dovezile de audit sunt inregistrari , declaratii despre fapte sau alte informatii
care sunt relevante in raport cu criteriile auditului si care sunt verificabile.Dovezile de
audit se bazeaza, de regula ,pe interviuri,examinarea documentelor, observarea
activitatilor, rezultatele existente ale masurarilor,monitorizarilor sau incercarilor.

87.Ce sunt criteriile de audit + exemple ?
Criteriile de audit ansamblu de politici, proceduri sau cerinte (documentatia
SMC ,Standardul ISO 9001, alte standarde, norme, etc.).

88.Obiective generale ale auditului
Obiectivele generale ale auditului sunt :
-evaluarea conformitatii proceselor si rezultatelor acestora (produse,servicii) cu un
anumit standard sau cu un alt document normativ;
-evaluarea conformitatii unor elemente ale sistemului calitatii, sau a sistemului in
ansamblu , cu cerintele specificate in standardul ISO 9001;
-identificarea punctelor tari dar si a punctelor slabe care pot constitui surse ale
deficientelor in desfasurarea activitatilor intreprinderii;
-initierea masurilor corective si de imbunatatire necesare ;
-urmarirea aplicarii masurilor corective ;

89.Tipurile de audituri in functie de scopul pentru care se efectueaza
In functie de obiectul lor, auditurile sunt de 3 tipuri :
-auditul calitatii produsului/serviciului(evaluarea eficacitatii unor actiuni de
management al calitatii prin verificarea unui numar stabilit de produse din punct de
vedere al calitatii si/ sau sigurantei alimentului ; determinarea potentialului de
imbunatatire) ;
-auditul calitatii procesului;
-auditul sistemului calitatii.
Pe de alta parte, auditurile calitatii pot fi efectuate in scopuri interne sau externe
deosebind audituri interne si externe.

90.Aspecte referitoare la auditul intern (de catre cine se efectueaza ,cum
se mai numeste, frecventa, obiective)
Auditurile interne ale calitatii sunt efectuate de catre organizatia insasi, fiind
denumite si audituri de prima parte .
Frecventa auditurilor se stabileste in fuctie de rezultatele auditurilor din anul
precedent, importanta activitatilor si impactul lor asupra calitatii produselor
realizate.Auditurile interne neprogramate sunt declansate la cererea conducerii atunci
cand intervin schimbari importante in SMC, cand se inregistreaza reclamatii care fac
sa apara dubii privind conformitatea SMC cu politica si cu procedurile proprii.Auditurile
interne neprogramate se efectueaza si pentru a verifica daca actiunile corective initiate
cu ocazia auditurilor externe sunt realizate la termenele stabilite.
Obiectivul principal al auditului intern este evaluarea conformitatii proceselor cu
criteriile de audit specificate in Manualul de Management al Calitatii , in Procedurile
generale si operationale.

91.Aspecte referitoare la auditorii care efectueaza auditurile interne
???

92.Tipuri de audit extern si explicarea lor
Auditurile externe au ca scop principal obtinerea unei dovezi privind capacitatea
furnizorului(prestatorului) de a asigura obtinerea calitatii cerute. Ele sunt efectuate si in
scopul certificarii sistemului de management al calitatii unei organizatii.
Pornind de la cele 2 scopuri mentionate mai sus, putem departaja auditul extern
in 2 categorii :-audit de secunda parte.cand o organizatie client, solicita unui organism
de certificare efectuarea unui audit la unui dintre frunizorii sai.
-auditul de terta parte , efectuat la cererea unei organizatii de catre un organism
de certificare neutru si independent in scopul certificarii sistemului de management al
calitatii din organizatia solicitanta.

93. Explicati tipurile de audit coresp. Denumirilor intalnite in practica (preaudit,
audit de certificare, audit de supraveghere, audit de urmarire)
???