Nu esti bolnav, doar ti-e sete

ntr-o conferinta exceptionala pe care Masaru Emoto insusi a sustinut-o

in Romania , ilustrind prin imagini rezultatele experimentelor sale, a spus:
"Apa are puterea magica de a da nastere tuturor lucrurilor si de a pastra
informatia.
In stadiul de fata, suntem aproape in totalitate apa, dupa nastere suntem
peste 8 la suta apa, apoi sintem ! la suta apa, pentru ca, dupa "irsta de
# de ani, sa de"enim apa tot mai putin.
$e se intimpla cind sintem doar % la suta apa& 'e ridicam la ceruri.
(murim) *+e ce nu putem trai fara apa&
,entru ca -ea transforma energia si informatia... Experimentele lui
Emoto demonstreaza faptul ca apa asculta rugaciunile noastre,
modificindu-si structura.
"Eu sint /ud0ist, nu am crezut niciodata in rugaciune, pina cind am facut
aceste experimente care mi-au sc0im/at "iata", a mai spus Masaru Emoto
la conferinta sustinuta in Romania .
Dar, aceleasi experimente demonstreaza ca apa asculta si muzica,
asa cum reproduce structura emotionala a cuvintelor, precum si
forma si structura emotionala a imaginilor.
Emoto a prezentat un esantion de apa care a ascultat simfonia a
IX-a a lui Beethoven, precum si Lacul Lebedelor a lui
eai!ovschi.. "ind apa din corpul nostru asculta o muzica
frumoasa, se schimba corpul nostru. #uzica este o forma de
vindecare, este medicamentul cel mai bun pe care l-a inventat
specia umana. $a veni o vreme in care vom cumpara de la
farmacie muzica vindecatoare", a mai spus Emoto. %sadar, trebuie
sa bem mai multa apa, trebuie sa vedem imagini cit mai placute in
&urul nostru, sa ascultam muzica vindecatoare si sa auzim - atit de
la propria noastra constiinta, cit si de la cei din &ur - cit mai multe
cuvinte vindecatoare.
'rebuie sa retinem ca aceleasi extraordinare experimente au
aratat ca apa reproduce formele emotionale ale alimentelor pe care
le mincam.
Ce se intimpla in corp cind bem sau nu bem apa?
Independent de Masaru Emoto, un medic arestat in trecut intr-un context
politic in India, 1. 2atmang0elid3, autorul cartii "'u esti /olna", ti-e doar
sete", a o/ser"at in inc0isoare ca, atunci cind arestatii /eau apa, multe
dintre durerile corpului fizic dispareau.
Multi dintre ei a"eau spasme ale stomacului despre care medicul credea
ca sint cauzate de stresul din inc0isoare. A inceput sa-i trateze pe acestia
cu diferite feluri de apa: apa sarata, apa dulce, apa amara si surpriza
colosala era ca, in 4 la suta din cazuri, spasmele stomacului dispareau.
Medicul a constatat ca nu toate simptomele erau cauzate de stresul din
inc0isoare, dimpotri"a5 4 la suta din ele erau cauzate de des0idratare.
6/ser"ind faptul ca apa a"ea aceste efecte, el si-a spus ca nu putea fi la
mi3loc doar un efect ,lace/o. $ind a fost eli/erat, el a infiintat o clinica si
a efectuat nenumarate studii, "indecind si multi /olna"i.
"Ce se intimpla in corp cind bem apa?".
(alph $ornehm a prezentat componenta de apa a fiecarui organ
din corpul omenesc, incepind cu celulele, s)ngele,
neurotransmitatorii si terminind cu organele mai mari. reierul are
in componenta sa *+ la suta apa, ceea ce explica intr-un fel
capacitatea acestuia de a transmite mesa&ele catre toate organele
cu viteze uluitoare ,daca ne gindim si la teoria lui Emoto-. De
asemenea, neurotransmitatorii - responsabili de transmiterea
acestor mesa&e - contin tot *+ la suta apa. Este de inteles de ce,
cind nu bem apa, nu mai simtim cu timpul senzatia de sete.
Neurotransmitatorii deshidratati nu mai transmit corect mesajul
"mi-e sete", asa incit setea incepe sa mistuie corpul, incep durerile
(si ele semnale de deshidratare) si patologia multor organe..
(alph $ornehm a spus ca "celulele corpului nostru nu se ating
intre ele, pentru ca inoata in apa, la fel ca si nervii". ind apa din
corp este murdara, ce se intimpla. elulele comunica printr-un
sistem de tip bio-laser. Exista un tip de apa in interiorul celulei si alt
tip de apa in afara ei. /chimbul intre acestea purifica celula si o
a&uta sa functioneze corect. Daca nu bem apa regulat, celulele se
intoxica. ind membrana unei celule nu este bine hidratata, corpul
declanseaza un mecanism de urgenta, ca forma de aparare si de
hidratare.
orpul se prote&eaza de deshidratare cu a&utorul colesterolului.
#embrana se imbraca intr-o pelicula protectoare, ca o crema, care
impiedica uscarea. e este aceasta pelicula. /urpriza. Este
colesterol. orpul nostru se prote&eaza de deshidratare cu a&utorul
colesterolului. /tudiile efectuate au aratat ca, in *+ la suta din
cazuri,
colesterolul scade in 01 de zile de baut apa corect, ceea ce
inseamna ca in *+ la suta din cazuri colesterolul este crescut din
cauza deshidratarii.
/tudiile facute pe celulele canceroase au aratat ca acestea nu mai
comunica intre ele. Imaginile prezentate de (alph $ornehm arata
ca celulele deshidratate se afla intr-un fel de sfera intunecata,
dupa care devin mutante si se a&unge la cancer.
/area este foarte importanta pentru organism, pentru ca aceasta
efectueaza schimbul la nivel celular2 apa merge in celula si in
afara ei cu a&utorul sarii.
Aceasta inseamna ca a /ea apa si a a"ea saruri naturale in organism este
"ital pentru sanatatea celulara. ,entru a se 0idrata, singele trage apa din
organele "itale.
$e se intimpla la ni"elul sistemului digesti" daca nu /em apa inainte de
masa (o cana, cu o 3umatate de ora inainte de masa)& 'u tre/uie sa /em
apa in timpul mesei. $orpul nostru are ne"oie de singe pentru a efectua
procesul digesti", iar singele este compus 8 la suta din apa. 7ingele
tre/uie sa a/soar/a tot soiul de componente "itale pentru sanatatea sa.
,entru a efectua corect procesul de digestie, singele tre/uie sa fie 0idratat
corect inainte de masa. Altfel, singele se ingroasa si de aceea, pentru a se
0idrata trage apa din corp. Remarcam, asadar, ca in organismul nostru
fiecare
celula, fiecare componenta "lupta" pentru a-si intretine "iata proprie, ceea
ce face ca, in ultima instanta, sa conduca spre "iata intregului organism.
7ingele nu face exceptie de la acest principiu, asa incit - iata - "edem de
ce este atit de important sa /em apa cu o 3umatate de ora inainte de masa.
7ingele nu "a mai extrage apa din organele "itale pentru a realiza
procesul de digestie, iar corpul "a ramine sanatos.
"7int oameni care tusesc, ii apasa inima sau au colici dupa masa. Acele
organe care ne dor dupa ce mincam sesizeaza ca nu au destula apa",
spune Ralp0 8orne0m.
$ercetarile efectuate arata ca 4 la suta din durerile de stomac sint
cauzate de des0idratare. 6amenii care au miscari greoaie sau cei "cu fata
impietrita" au o proasta functionare a ner"ilor cauzata de lipsa apei in
corp. 9a ni"elul cartilagiilor, componenta apei este de 4:. +aca
cartilagiul este des0idratat, incepe sa pocneasca. 6asele au ne"oie de apa
in aceeasi masura si multe dintre durerile de oase, precum si sindromul de
alunecare al discului lom/ar sint cau de des0idratare.
$e se intimpla cind luam un calmant pentru dureri sau cind a"em un soc&
9uam calmantul cu apa si ni se da apa cind sintem in stare de soc.
De fapt, cind iei un calmant pentru durere, ceea ce calmeaa durerea
este apa, nu calmantul. !" la suta din durerile din corpul nostru sint
semnale prin care corpul spune# "$e rog, am nevoie de apa%".
7tudiile arata ca tensiunea arteriala mare, pro/lemele legate de "asele de
singe sint cauzate de lipsa apei din corp.3resupunem, insa, ca durerile
sint mai mult decit o rugaminte ce corpul ne-o trimite. Durerea
trebuie sa fie un mare strigat de a&utor, care s-ar putea traduce4
"Ajutor, mi-e sete de nu mai pot !".
"Nu eti bolnav, doar i e sete"
5n doctor a fost capturat 6i 7inut prizonier )n izolare
)ntr-o )nchisoare din 8rientul #i&lociu, 6i i s-au refuzat
orice medicamente sau tratament la problemele de
s9n9tate ce ap9ruser9. :ns9, din moment ce era el
)nsu6i doctor, autorit97ile din )nchisoare apelau la el
ca s9 se mai ocupe de c;te un prizonier c;nd ap9rea
vreo problema.
<u avea, )ns9, cum s9 )i trateze pe colegii s9i de
deten7ie. %6a c9 singurul lucru pe care )l putea face
era s9 )i "trateze" d;ndu-le de b9ut ap9. #ul7i dintre ei
s-au f9cut bine de pe urma tratamentului. 5neori nu i
se d9dea de m;ncare timp de o s9pt9m;n9, dar )6i
d9duse seama c9 apa )i alunga durerile de stomac
cauzate de foame.
:ntr-una din seri, i s-a adus un prizonier care
suferea de multe ore. Doctorul i-a dat prizonierului
dou9 pahare cu ap9. :n c;teva minute durerea
disp9ruse 6i omul era cu z;mbetul pe buze.
De atunci )ncolo, acest doctor ,Dr. Batmanghelid&-
6i-a )nceput cercet9rile despre ap9. eea ce a
descoperit a fost un progres semnificativ pentru tine 6i
milioane de al7i oameni...
l9direa )nchisorii era un mediu foarte neprietenos,
stresant. Doctorul nu 6tia, de la o zi la alta, de la or9
la or9, cine va mai tr9i s9 vad9 ziua de m;ine 6i cine
nu. 5n astfel de mediu permite dezvoltarea unor
tehnici alternative medicale.
Doctorul a )nceput s9 trateze toate problemele
medicale cu ap9 6i toat9 lumea tratat9 se f9cea bine
sau cel pu7in li se )mbun9t97ea condi7ia.
oncluzia acelui doctor a fost c9 setea e un semn
de boal9.
5lterior, )n timpul procesului, a )nm;nat
&udec9torului un articol despre ap9 6i despre
descoperirile pe care le f9cuse )n )nchisoare, )ns9
raportul a fost ignorat 6i dat alcuiva. :ns9 dup9 c;teva
s9pt9m;ni &udec9torul l-a c9utat )n )nchisoare 6i i-a
zis "<u e6ti omul r9u care credam c9 e6ti. 'e
eliber9m". Doctorul i-a r9spuns &udec9torului c9
dore6te s9 )6i continue cercet9rile 6i a r9mas )n
)nchisoare )nc9 patru luni.
Dup9 ce a plecat, pur 6i simplu a l9sat totul )n urm9
6i 6i-a continuat cercet9rile )n /tatele 5nite ale
%mericii.
Setea - Un semnal de alarm
pe care nu-i poi permite s-l inori
Doctorul a f9cut leg9tura dintre diverse etape ale
bolilor 6i diverse nivele de deshidratare. El era
convins c9 nu trebuie s9 a6tep7i senza7ia de sete ci c9
trebuie s9 consumi lichide astfel )nc;t s9 evi7i
senza7ia de sete. /9 consumi lichide :<%I<'E s9
sim7i efectiv setea. %tunci c;nd de&a )7i e sete 6i ai
gura uscat9, este de&a prea t;rziu.
3otrivit cercet9rilor sale, aceasta ar fi principala
gre6eal9 pe care oamenii o fac, )n general, )n ceea ce
prive6te s9n9tatea organismului.
De fapt, aceast9 gre6eal9 reprezint9 un cumul de
patru ac7iuni gre6ite, patru presupuneri false pe care
oamenii le fac simultan4
1. onsider9 setea = gura uscat9 ca fiind un semn al
deshidrat9rii. De fapt semnalele deshidrat9rii sunt
multe altele, pe l;ng9 aceast9 senza7ie de uscat
0. 3resupun c9 apa nu are propriet97i chimice
propriuzise. De fapt, nimic din ceea ce ingurgitezi nu
poate fi utilizat de organism dac9 nu intr9 6i apa )n
ecua7ie.
>. 3resupun c9 organismul, corpul uman este capabil
s9 regularizeze consumul de ap9 pe parcursul unui
ciclu de via79. :n realitate, oamenii v;rstnici se
deshidrateaz9 mai rapid dec;t cred.
?. 8amenii deseori presupun c9 orice lichid sau fluid
poate )nlocui apa. %cest lucru este fals de la baz9
p;n9 la v;rf. /ucurile, b9uturile carbogazoase,
cofeina, )7i deshidrateaz9 organismul 6i elimin9 apa
din corp, 6i nicidecum nu )7i alimenteaz9 corpul cu
ap9.
3otrivit doctorului cu pricina, atunci c;nd nu bei
destul9 ap9 ca s9 elimini toxinele acumulate )n
organism, )ncepi s9 treci prin starea de deshidratare -
aceasta se manifest9 sub forma de alergii, astm, 6i
multe alte probleme de s9n9tate.
!mplinete-i o nevoie primordial
%pa este lucrul de care avem nevoie pentru a
men7ine s9n9tatea celulelor noastre. %cestea con7in
ap9 6i sunt )ncon&urate de ap9. %tunci c;nd e6ti
deshidratat membranele celulelor tale devin mai pu7in
permeabile - 6i blocheaz9 fluxul de hormoni 6i
substan7e nutritive spre celule, lucru care opre6te
eliminarea oxidan7ilor sau a altor de6euri din
organism.
Imagineaz9-7i pentru un moment ce se )nt;mpl9 cu
o tuf9 de trandafiri )n condi7ii de secet9 extrem9 - se
ofile6te, se usc9 6i moare.
%pa are un rol mult mai complex 6i important dec;t
doar acela de a dilua nutrien7ii 6i oxidan7ii. %pa
genereaz9 energie. Este necesar9 procesului
metabolic. #ai mult dec;t at;t apa &oac9 rolul de
adeziv la nivelul structurii celulare. Ea 7ine )mpreun9
"7es9tura" de celule.
3e scal9 mai mare apa este esen7ial9 sistemului
digestiv pentru a-i permite acestuia s9 digere
m;ncarea - totodat9, apa cre6te eficien7a celulelor
ro6ii din s;nge - hematiilor - )n a culege oxigen din
pl9m;ni.
"estionarea apei...
%pa are propriet97ile sale chimice. @iecare func7ie
din organism este monitorizat9 6i influen7at9 de fluxul
de ap9 din organism.
%pa este principalul element din corpul uman. ABC
din corpul nostru este alc9tuit din ap9. DBC din
creierul nostru este alc9tuit din ap9.
Eestionarea acestei resurse este modalitatea
organismului de a-6i asigura accesul apei 6i a
nutrien7ilor la organele necesare vie7ii - activitate care
este prioritatea num9rul unu - 6i mai apoi asigur9
accesul apei la organele secundare.
reierul este prioritatea principal9 atunci c;nd se
pune problema prioritiz9rii resurselor. (eprezint9 doar
o cincizecime ,1=B+ sau +,+0- din corp dar prime6te
p;n9 la 0+ la sut9 din fluxul de s;nge din organism.
Dac9 tot restul corpului trebuie privat de ap9 sau
s;nge pentru ca creierul s9 func7ioneze, asta este.
8rganismul 6tie c9 trebuie s9 se ocupe prioritar de
creier.
ei care )mpart ra7iile de ap9 la nivelul
organismului trag alarma care indic9 zona lipsit9 de
ap9. Din moment ce deshidratarea cauzeaz9 privarea
unor func7ii ale organismului, aceste semnale primite
furnizeaz9 indicatori responsabili de tot soiul de
afec7iuni din corp.
3rincipala gre6eal9 pe care medicii o fac, crede
doctorul Batmanghelid& este c9 ei nu )6i sf9tuiesc
pacien7ii suficient de bine - poate pentru c9 nici ei nu
)n7eleg procesul - s9 previn9 afec7iunile ma&ore prin
vindecarea din timp a unor afec7iuni minore. 3entru c9
totul porne6te, ca )ntr-un ambuteia& rutier, de la o
singur9 ma6in9 parcat9 aiurea sau accidentat9. E
suficient ca s9 se formeze cozi de !ilometri )ntregi,
oamenii s9 nu mai a&ung9 la lucru, cine 6tie, o salvare
s9 nu )6i poat9 duce pacientul etc.
Doctorii )n general sunt )nv97a7i 6i )ncura&a7i s9
trateze simptome, s9 ")nchid9 gura" alarmelor date de
organism prin medicamente. E ca 6i cum spargi becul
ro6u care semnaleaz9 alarma 6i crezi c9 ai stins
incendiul.
Un e#emplu incredibil despre cum i $uncionea%
sistemul de alarm din oranism
5ite un exemplu ..
reierul trebuiue s9 fie tot timpul hidratat. %6a c9
organismul, dac9 )i lipse6te apa, va face tot ce este
posibil pentru a asigura un flux normal de ap9 c9tre
creier. %sta )nseamn9 c9 organismul e dispus s9
limiteze accesul de ap9 spre alte zone ale corpului.
Din moment ce respira7ia cauzeaz9 mari pierderi
de ap9 din organism, prin expira7ie, )n fiecare zi - )n
func7ie 6i de clima )n care locuie6ti 6i c;t efort fizic faci
- pl9m;nii )7i pot fi afecta7i.
Dac9 suferi de deshidratare cronic9 din cauza
consumului insuficient de ap9 - sau dac9 consumi
lichide care )7i consum9 apa din organism, cum ar fi
de exemplu cafeaua, berea, carbogazoasele cu zah9r
-corpul tu ncearc s previn pierderile de ap
cau%ate de sistemul respirator produc&nd
'istamine care nc'id vasele capilare din plm&ni.
%ceste vase contract;ndu-se, organismul reduce
consumul de ap9. Dar respira7ia devine mai greoaie.
Este foarte important s9 6tii c9 hot9r;nd asta, corpul
)7i face o imens9 favoare. 3roduce histamine ca un
plan strategic de ap9rare, nu ca pe un fel de boal9.
(orpul contract vasele capilare, $c&ndu-le
mai puin permeabile, pentru c ncearc s i
salve%e creierul.
are este r9spunsul medicinei conven7ionale la
aceast9 produc7ie de histamine. Ei bine, se prescriu
antihistamine, sau medicamente care sunt concepute
s9 contra-atace histaminele produse inten7ionat de
corp ca s9 economiseasc9, s9 p9streze apa.
)rin urmare, c&t ap e su$icient*
3otrivit unor speciali6ti, o persoan9 de *+ de
!ilograme trebuie s9 consume )ntr-o zi aproximativ >
litri de ap9 pentru ca organismul s9 func7ioneze
corespunz9tor 6i s9 elimine substan7ele toxice. %sta
)nseamn9 cam 10 pahare 6i &um9tate de ap9. #ai
mult dec;t cei doi litri despre care tot auzi la televizor
sau prin alte p9r7i. Fi ai nevoie de mai mult de > litri
dac9 e6ti o persoan9 activ9 sau dac9 locuie6ti )ntr-o
zon9 c9lduroas9. 'otodat9, mai mult dac9 consumi
cafea, ceai cu cofein9, sucuri carbogazoase sau
b9uturi alcoolice.
'otodat9, ai nevoie de mai mult9 ap9 diminea7a,
pentru c9 ai dormit peste noapte, a6a c9 se
recomand9 s9 consumi 0-> pahare de ap9 c;nd te
treze6ti diminea7a pentru a te rehidrata.
/peciali6tii mai spun c9 semnele de deshidratare
includ setea, urina )nchis9 la culoare, oboseala,
iritabilitatea, anxietatea, frica de mul7imi 6i locuri
publice ,agorafobie-, depresie, pofte alimentare, astm
6i alergii.
(um s construieti un oranism puternic i sntos...
%tunci c;nd e6ti deshidratat )ncep s9 se manifeste
tot felul de afec7iuni 6i boli.
5ite c;teva simptome 6i boli cauzate de
deshidratare 6i punctate de doctorul Batmanghelid& )n
c9r7ile scrise ulterior experien7ei din 8rientul #i&lociu4
8boseal9, epuizare
5rin9 )nchis9 la culoare
/ete
Iritabilitate, nervozitate
%nxietate
%gorafobie ,frica de mul7imi 6i locuri aglomerate-
Depresie
3ofte alimentare
Ere7uri diminea7a )n timpul sarcinii
%lergii
%stm
Gipertensiune
%fec7iuni ale sistemului imunitar
5lcer peptic ,afec7iune digestiv9 caracterizat9
prin arsuri de obicei sub apendicele xifoid al
sternului-
#igrene
%rtrita reumatic9 ,boala relativ frecvent9 ce
afecteaz9 articulatiile. In aceasta afectiune se
inflameaz9 membrana sinovial9 ce delimiteaza
articula7iile-
%ngina ,boala arterelor care irig9 inima, arterele
coronare-
@ibromialgie ,o afec7une medical9 cronic9, ce se
caracterizeaz9 prin durere difuz9 6i sensibilitate
)n mu6chi 6i 7esutul moale-
ancer
Fi nici m9car nu 7i-a trecut prin g;nd c9 s-ar putea
s9 suferi de deshidratare cronic9H
Dac9 teoria aceasta este adev9rat9, cele mai multe
teste pe care doctorii le fac atunci c;nd doresc s9
vindece aceste boli sunt inutile.
Batmanghelid& este convins c9 oamenii sufer9 de
angin9 din cauz9 c9 mu6chii inimii se deshidrateaz9
6i duc lips9 de unele chimicale esen7iale. El crede c9
lipsa apei poate cauza 6i cancer... care
supravie7uie6te )ntr-un mediu cu acididtate crescut9.
%p9 6i sare de mare sau sare de GimalaIa sunt
c;teva substan7e care pot fi folosite pentru prevenirea
acestuia. ancerul poate fi vindecatH
:n cazul fiec9rei boli, doctorul Batmanghelid& este
convins c9 prima 6ans9 pentru vindecare )i trebuie
oferite unei hidrat9ri adecvate.
:n cartea sa orpul t9u r;vne6te dup9 ap9 doctorul
detaliaz9 numeroasele manifest9ri ale bolilor )n timpul
deshidrat9rii.
Dac9 teoria acestui doctor este corect9, exist9 o
leg9tur9 apropiat9 )ntre deshidratare 6i boli. Dac9 te
hot9r96ti s9 )ncerci abordarea propus9 de el - sau
dac9 ai )ncercat-o )n trecut - a6 fi interesat 6i eu s9
aflu mai multe, dac9 a func7ionat 6i )n cazul t9u.
<u cred, personal, c9 pur 6i simplu prin faptul c9
bei mult9 ap9 te vindeci de fiecare boal9 de care
suferi. Dar teoria este plauzibil9 6i consumul de ap9
este necesar pentru a avea un organism s9n9tos.
#ul7i oameni mi-au spus c9 au sim7it )mbun9t97iri ale
st9rii lor de s9n9tate, de6i sufereau de astm sau
crampe musculare. <u este acela6i lucru cu a vindeca
bolile de inim9 sau cancerul, dar sugereaz9 c9 ceva
tot se g9se6te )n spatele acestei teorii.
/unt intrigat de afirma7ia sa, potrivit c9reia terapia
cu ap9 poate trata angina. Dac9 suferi de aceast9
afec7iune dureroas9 ar trebui s9 )7i )ntrebi doctorul
dac9 are rost s9 )ncerci s9 consumi cantit97i mari de
ap9, iar dac9 )7i d9 und9 verde, )ncearc9 s9 vezi dac9
)7i po7i )mbun9t97i condi7ia astfel. #i-ar face mare
pl9cere s9 aflu rezultatele tale 6i s9 le dau mai
departe cititorilor no6tri.
"+ori" de sete*
3entru a )ncerca aceast9 tehnic9 )ncepe prin a
consuma cantit97i de ap9 dup9 urm9toarea formul94
(onsum %ilnic o cantitate ec'ivalent cu ,-
de ap pentru $iecare .iloram al corpului tu.
De exemplu, dac9 ai A+ de !ilograme, bea
aproximativ 0 litri de ap9 zilnic.
Expresia "mor de sete" va fi una pe care nu o vei
mai folosi vreodat9... pentru c9, dac9 doctorul
Batmanghelid& are dreptate, s-ar putea ca, dac9 nu
consumi destul9 ap9, ca deshidratarea s9 fie cauza
unor afec7iuni care pot duce la deces. %nalizeaz9-7i
stilul de via79. Gidrateaz9-te corespunz9tor.
'rebuie s9 fii atent doar la a consuma ap9 curat9,
la cel mai )nalt standard. u siguran79 voi scrie o
lucrare 6i pe acest subiect, al "um s9 )7i asiguri o
surs9 de ap9 potabil9 de cea mai )nalt9 calitate"

De reinut :
;impul corect pentru a /ea ap< "a =m/un<t<>i eficacitatea ei
pentru corpul uman.
- +ou< pa0are de ap< imediat dup< trezire, a3ut< la
acti"area organelor interne.
- ?n pa0ar de ap< - @ de minute =nainte de o mas< a3ut<
digestia.
- ?n pa0ar de ap< =nainte de a face /aie, a3ut< la sc<derea
tensiunii sanguine.
- ?n pa0ar de ap< inainte de culcare, a3ut< la e"itarea unui
atac cere/ral sau de cord.
;rimite, te rog, acest mesa3 celor pe care =i cunoAti...