Sunteți pe pagina 1din 11

6.

Tumorile mixte
-deriva din cellule immature care pot sa diferentieze in citeva directii:
Fibroadenoamele sinilor: glandele proliferante sunt inconjurate de o manta de tesut conjunctiv
Teratoamele deriva dintr-n tip cleular atit de primitive incit produc cellule fiice ce reprezinta
toate cele trei foite embrionare:un ovar care contine o masa de sebum, tesut protector ,tesut osos,
bucati de creier si foliculi tioridieni complet functionali care pot genera un hipertiroidism.
7.Tumori nodulare
Choristomul reprezentata de nodule foarte micide tesut normal dar care nu apartine organului in
care sunt prezenti (o masa mica de tesut pancreatic prezenta in mucoasa duodenala,ce este
denumita incluziune pancreatica.)
Oncogeneza process complex cu participarea virusurilor oncologene
Din momentul descoperirii si cercetarii sarcomei la pasari de catre Rous (1911),studierea
VO ocupa un loc de frunte:
-VO reprezinta modele adecvate pentru cercetarea biologiei molecular si a proceselor de
transformare a celulelor.
-Diversitatea VO:
1)ARN-Oncovirinae
-retroviridae,
-Papovaviridiae Papiloma HPV. Papilomavirusurile determina cancer la persoanele
imunocompromise in cazul transplantului de organe; recent si la persoanele HIV+,
-y herpesvirusirile(EBV)
2 ) ADN-Oncovirinae
-Hepadnavirusurile HVB
- HTLV 1 si 2 leucemii.
Retrovirusurile
Agenti patogeni ai animalelor si omului;larg raspinditi ;manifestari diverse (asimptomatice
boli grave )cu evolutii acute sau lente.
Clasificare:
a)Subfamilia Oncornavirinae:afectiuni neoplazice (leucemii ,limfoame umane de tip T ) =
HTLV (human T limphotropic virus)
I si II
b)Subfamilia Lentivirinae: boli cu evolutie lenta cu afectare neurologica sau pulmonara =
HIV I si HIV II ,agenti etiologici ai SIDA
c)Subfamilia Spumavirinae : boli la om si animale,vacuolizari cellule in culture celulare (
aspect spumos).
Transformarea celulei
Celulele transformatoare pot fi obtinute la infectarea celulelor normale cu VO.Au
urmatoarele proprietati :
1).Schimbari morfologice si etologice a celulelor:
-celulele devin mai rotunde si mai slab se fixeaza de substrat.
-se deregleaza orientarea celulelor pe substrat
-celulele se dispun in mai multe straturi
-celulele cresc necontrolat in mediul lichid
-cresterea necontrolata a densitatii celulelor
-cresterea celulelor nu depinde de continutul serului in mediu
-celulele capata capacitatea de invazie.
2)schimbari ale suprafetei celulelor:
-se inregistreaza cresterea continutului de acid hialuronic
-scade continutul acidului sialic
-creste intensitatea transportului de glucide
-dispar fibrele actinice si se scindeaza microtubusoarele
-pe suprafata celulelor apar antigeni specifici embrionilor
-Pe suprafata celulelor apar antigeni de transplant specifici virusurilor
3)Schimbarea proprietatilor biochimice ne legate de suprafata celulelor
-eliminarea proteazelor
-transcriptia genelor embrionare
Cum are loc transformarea celulei?
La faza initierii replicarii AND are loc expresia genelor ,ce nu duc la moartea
celulelor.Includerea genelor tirzii duce la stoparea functiilor celulelor si ea moare.
Transformarea celulelor de catre ABN virali e posibila ,iar cind se include genele
tirzii se declanseaza mecanismele de stopare sau blocare a transformarii.
Se inregistreaza la:
-inocularea VO in celulele nepermisive
-la inocularea celulelor semipermisive si virusurile se reproduce in cantitati atit de mici
incit nu cauzeaza moartea cceluellor
-infectarea celulelor permissive cu virusuri defectate
In practica transformarea are loc la infectarea celulelor semipermisive cu cantitati
mari de VO.
La aceasta faza celulele contin nu tot genomul cellular,cid oar fragmente de AND
,deci este vorba de 2 factori:
-continutul fragmentelor de genom
-blocarea partiala a sistemei
Retrovirusurile duc la transformarea celulelor din cauza virionilor defectati.La
patrunderea lor in cellule, ea se transforma , iar virusurile nu se formeaza.Doar
aplicare V. nedefectate in calitate de ajutor duce la salvarea V.transformator defectat.
Rolul oncoproteinelor
Un interes deosebit prezinta produsele genelor, care induc modificari molecular cu
urmari grave in viata celulei , pe care o paraziteaza.
Proteinele produse timpuriu , cu rol bine stability in ciclul viral sunt cele cu efecte in
transformarea celulelor in conditiile in care ele nu actioneaza in ciclul litic.
Genele E timpurii (early)si dintre acestea E1 (cu E1A si E1B) sunt cele cu importante
doluri in initierea replicarii virale sau in cancerizare.
Generarea unei tumori
Tumora este produsa intotdeauna de la o singura celula capabila sa se divida (monoclonala )
-VO induc aparitia unei cellule modificate in tesut ,
-celula tumorala initiala se divide , desi celulele din jur nu ,rezultind o tumora localizata;aceasta
tumora este inca benigna
-in cursul progresiei spre malignizare,tumora invadeaza membrane bazala
- celulele tumorale invadeaza vasele sangvine diseminind astfel la distanta .
Oncogeneza
1)Initierea modificari genetice determinate de dozele unor agenti transformanti
-agenti fizici :radiatii ,raze UV
-agenti chimici :aditivi alimentary ,compusi chimici
-biologici: virusurile
2)Promovarea indispensabila dezvoltarii ulterioare a tumorilor
-factori necancerogeni ce cresc frecventa sau scad latent aparitiei tumorilor
-agentii transformanti induc modificari genetice care pot evolua spre cancer sau spre alte
afectiuni ,care initiaza cancerul
-cofactori promoveaza dezvoltarea canceroasa
3) Progresia actiunea persistent sau expunerea la gentii transformanti pierderea controlului
ciclului de diviziune celulara.
Caracteristica invaziva a celulelor tumorale
-tumorile maligne trec granite in spatial vital al altor teusuturi prin 2 mecanisme:
-infiltrarea in tesuturile din vecinatae(infiltrare locala)
-migrarea in vasele sangvine sau limfatice dind nastere la metastaza.
Mecanismul de invazie si metastazare a celulelor maligne
-invazia si metastazarea celulelor maligne preuspun capacitatea acestora de a depasi o serie de
obstacole ce constituie cascada metastazica.
-metastazarea pe cale hematogena:
O celula se poate desprinde din masa tumorala si se deplaseaza digerind calea sa prin matricea
extracelulara si apoi prin membrane bazala pentru a penetra in lumenul unui vas.La acest nivel ,
ea trebuie sa scape de diferitele sisteme de protective din singe , inclusive:
-anticorpii
-macrofagi
-celule chileri de diferite origine
- limfocite T
Ajungind la un vas sufficient de mic pentru a fi emobilizat ,celula trebuie sa supravietuieasca
impactului si presiunii mecanice , dupace ea :
-penetreaza endoteliul
-extravazeaza din vas
-se multiplica la locul nou
-induce oncogeneaza
-instaureaza tumora secundara.

Etapele cascade metastazice:
1)desprinderea celulelor din tumora principal
2)invazia locala a celulelor maligne
3) penetrarea celulleor paligne in vasele sangvine
4)transporul celulelor maligne prin vasele sangvine
5) embolizarea vaselor de catre celulele tumorale urmata de moartea lor ,sau
6)embolizarea vaselor de catre celulele tumorale urmata de dezvoltarea lor.
FActori epidemologici ai cancerilor umane
-Predispozitia genetic
- factori fizici-factori chimici
-factori biologici:virali , bacterieni si parazitari
-alimentatia
Factori ambientali ; ocupationali si asociati stilului de viata
1)Substantele chimice carcinogene
-tutunul,alcoolul,negrul de fum ,gudronul si derivatii sai ,fenolul ,derivati ai anilinei.
2)Alimentatia
-nitrozaminele ,nitritul de sodium(aditiv alimentar in procesul de conservare a carnii)au rol
carcinogen.
Totusi ,trebuie avut in vedere ca hrana vegetala contine nitrati care sunt redusi la nitriti de catre
bacteriile din cavitatea bucala a vegetarienilor ,care astfel nu sunt protejati de cancerele cauzate
de dieta.Dar vegetarienii se bucura de o rata mai scazuta a cancerilor de sin , colon si prostate
datorita efectului protector al anumitor seminte: de griu,soia,porumb,fasole.
3)Cancerogene de natura hormonala
Hormonii nu sunt genotoxici ,deoarece nu se comporta ca agenti de modificare a AND ,dar
starea hormonala a organismului indeplineste un rol major in carcinogeneza.
Exemple:
Sarcina si nasterea(cu lactatie) au un effect protector fata de cancerul mamar(prin lactatie glanda
mamara este diferentiata)
TRatamentul de substitutie cu estrogeni la femeiele aflate in psot-menopauza crete riscul
cancerului , in timp ce dozele contraceptive la femeile aflate in perioada pre- menopauzalampot
induce,
4)cancerogene ocupationale
-gudronul determina cancerul scrotal
-nichelul si cromul au fost asociati cu cancerul de plamini
5)Radiatiile ionizante si UV
Determina aproape 3% din decesele datorate cancerului.Radiatiile UV modifica AND prin
formare de dimeri,Sunt associate cu cancerele de piele (carcinoame ale celulelor bazale)
Radiatiile ionizante
O singura expunere la radiatiile i:onizante este suficienta pentru a genera cancere (diferentiere de
radiatiile UV)
EX: supravietuitorii bombei atomice

Imunitatea antivirala
Patogenitatea infectiilor virale
Inalt patogeni
Conditionat patogeni
Nepatogeni
Conceptul de iceberg( infectie subclinica, asimptomatica)
Antigene- L Deutsch 1899, orice substanta care este recunoscuta ca straina de organism si este capabila
sa declanseze reactii imune specifice si sa interactioneze cu produsele acestor reactii
Imunitatea- proprietatea generala a organismelor vii
Sistemul imunitar rep un produs complex al evolutiei milenare constituit dintr-o retea de celule ,
tesuturi si organe care functioneaza impreuna si au ca scop principal protectia organismului impotriva
agentului patogen si toxielor
Iminutate- nereceptivitatea organismelor la orice agent strain dpdv genetic inclusiv la m/o si toxinele
lor
Imunitate- capacitatea de aparare specifica a organismului fata de agresorii externi ( v, bacterii, ciuperci,
etc) cit si fata de propriile molecule si unele celule degradate sau modoficate.
Sarcina fundamentala- a imunitatii distinctia dintre moleculele si celulele proprii sefl si cele straine-
non-self
Ce este imunitatea antivirala-
Imunitatea antivirala este determinata de totalitatea de proprietati ereditare si dobindite pe parcursul
dezvoltarii organismului care excul patruderea si reproducerea v in celula. Aceste proprietati num. factori
ai imunitatii se deosebesc dupa origine si mecanismele de actiune evidentiiin: imunitatea umorala si
mediata celular
Tipurile de imunitate
1-Ereditara- naturala , de specie- poate fi absoluta (lipsa tintei) sau relativa
2-Dobindita achizitionata, poate fi
1-Activa- naturala (postinfectioasa), si artificiala(in urma vaccinarii)
2-Pasiva- naturala ( transplacentara , prin laptele matern)si artificiala( administrarea Ac/seruri imune sa
a limfocitelor)
Imunitatea dobindita se caracterizeaza prin:
1- Dezvoltare lenta si manifestare tardiva- citeva zile, saptamini dupa contactul cu un antigen.
2- Specificitate fata de antigen- capacitattea de a recunoaste si raspunde specific la numeroase
substante straine , inclusiv la agenti infectiosi.
3- Memorie imunologica- capacitatea de a elabora raspuns mai rapid , mai intens si eficace la intilniri
repetate cu antigen.
4- Lipsa reactivitatii (toleranta) fata de antigenele proprii.

Imunitatea dobindita poate fi:
1- Imunitate antibacteriana, antivirala, antimicotica, antitumorala.
2- In functie de mecanismele reactiilor imune :
Imunitate umorala- exercitata prin intermediul unor proteine numite anticorpi ( Ac, Ig), produse de
limfocitele B, fiind secretate in singe si lichide biologice neutralizeaza si elimina v extracelulare si
toxinele lor.
Imunitate celulara- eficienta in eliminarea parazitilor intracelulari sau a celulelor tumorale, este
exercitata prin intermediul limfocitelor T ( citixicitatea directa, activarea macrofagelor)

3- In dependenta de persistenta patigenului:
Imunitate sterila- se manifesta dupa eliminarea agentilor patogeni din organism-
(rujeola)
Imunitate nesterila- nereceptivitatea se pastreaza doar in perioada aflarii m/org. in organism
(tuberculoza , sifelis)

Organele sistemului imunitar la om, circulatia limfocitelor( imagine)

Imunitatea umorala :
Raspunsul imun umoral consta in producerea de catre limfocitele b a Ac specifici si intervine in:
Distrugerea patogenilor extracelulari
Neutralizarea v
Inhibarea toxinelor
Raspunsul umoral- asigura eliminarea Ag exogeni si se caracterizeaza prin productia crescinda de Ig
specifice pt Ag care au declansat generarea de Ig

Structura IgG
Imunoglobulinele se clasifica in functie de lanturile pe care le contin in 5 clase: IgG, IgM, IgA, IgD,
IgM.


Configuratia anticorpilor (imagine)
Stadiile de dezvoltare a limfocitelor b
Celula stem; limfocite pro-B; celule pro-B mature; limfocite prE B ; celule mici pre- B; celula B
imatura; celula B- matura.
Fiecare stadiu de dezvoltare este determinat de reaaranjamentul genelor lanturilor grele si usoare ale Ig ,
expresia moleculelor de adeziune si areceptorilor citokininici.
Rolul Ac in imunitate
Continutul de Ac in singe determina gradul de rezistenta a organismelor la v. uneori aceasta legitate nu se
manifesta , demostrind ca Ac actioneaza doar in mediul intern deosebit de complex al organismului,
aflindu-se in legatura strinsa cu alti factori ai imunitatii( interferoni, inhibatori)
La infectiile virale neurotrope este necesar ca Ac sa patrunda nu doar in serul sangiun , ci si in SNC.
Ac nu actioneaza la patrunderea directa a v in tes receptibil, deoarece in el Ac sau lipsesc , sau se afla in
concentratii mici.
Ac antivirali se contin in globulinele serului sanguine, iar cea mai mare concentratie se afla in gama
globuline.
Imunizarea
300 iH- Egipt cruste variolice
2000 iH- china- cruste variolice
1500 DH- turcii introduc variolizarea
1700 dH- introducerea variolizarii in Anglia
1780 DH- Edward Jenner descopera vaccinul
1885- Pasteur descopera vaccinul antirabic atenuat.
Edward Jenner- parintele vaccinarii antivariolic
Producerea anticorpilor monoclonali(imagine)
Factori nespecifici ai imunitatii-
Dintre factorii nespecifici ai imunitatii fac parte:
1- Rezistenta specifica a celulelor
2- Receptivitatea- determinata de virsta
3- Actiunea inhibatorilor nespecifici,
4- Fagocitoza
5- Temperatura corpului
6- Interferonul

Receptivitatea determinata de virsta
Este determinata de particularitatile metabolice :
Sinteza unor substante ce stipuleaza reproducerea v la copii ( stimuloni);
Sinteza substantelor ce inhibeaza reproducerea v ( interferoni)
Actiunea hormonilor- gonadotropici stimuleaza I, iar castrarea o reduce, insa inocularea
cortizonului ai a hormonului gonadocorticotropic o reduce, deoarece se stopeaza sinteza Ac.
Fagocitoza. Macrofagii in fagocitoza
Inhibatorii antivirali= reprezinta substante de natura lipo- si mucoproteica , care se contin in ser, saliva
si in tes omului si animalelor si pot inhiba reproducerea v. Dupa rezistenta la temperatura pot fi :
Termolabili- se descompun la 62-65 grade
Termomoderati 66-75 grade
Termostabili 75-100 grade

Functia de protectie a temperaturii
Temperatura inalta inactiveaza v, iar cea joasa reduce rezistenta corpului.
Temp actioneaza indirect prin schimbarea metabolismului . Se explica prin reducerea pH-ului Are loc
inavtivarea v extracelulare inhibarea reproducerii v in celula , intensificarea sintezei interferonului,
activizarea proceselor metabolice, reducerea pH mediului.
Interferon- factor nespecific al imunitatii ( I)
Reprezinta proteine sintetizate in mod normal in unele celule din organism, avind rolul de protectie
impotriva infectilor bacteriene, virale si parazitare, precum si a celor canceroase.
Isaacs A si Lindenmann J( 1957)- la inhibarea v gripei inactivat termic cu membrana cariolantoica a
embrionului de gaina cu scopul de a cerceta capacitatea lui de a interfera cu v omolog, infectios.
Ei considerau ca particulele v. care cauzau interferenta vor fi eliminate pe calea adsorbtiei , insa spre
mirarea lor ei au constatat , ca capacitatea mediului de a stopa reproducerea v nu numai ca nu se reduce ,
ci din contra , se amplifica. S-a demonstrat ca aceasta interferenta este conditionata de un nou inhibator ,
numit interferon.

Diversitatea interferonilor
INF alfa , 1, 2 si 4 fiind cele mai utilizate in tratament
INF beta 2 larg utilizat in tratament
INF delta
INF- epsilon
INF- gamma utilizat in tratament in unele situatii
INF- kappa
INF- omega
INF- tau
IFN-zeta
-Interferonul alfa si beta sis omega sunt incadrate in tipul I de interferoni ,iar interferonul gamma in tipul
II ,fiind si cele mai utilizate in tratamentul ccurent al unor boli.
Particularitati de producere si aplicare
Cele mai importante forme de interferon se produc in
Leucocite- interferonul alfa
Fibroblasti- interferonul beta
Limfocite- interferonul gamma
E coli genoingineric
Efectele inteferonului pentru tratament:
Cele mai importante actiuni fiziologice sunt :
Antivirala/antimicrobiana/antiparazitara
Antiproliferativa(anticanceroasa)
Imunomodulatoare( de control al mecanismelor imune de aparare a organismului