INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.

32




ECONOMISIREA RESURSELOR FINANCIARE SI
ALOCAREA RATIONALA A ACESTORA PRIN CREDIT


2.1. ECONOMISIREA |N DOCTRINA ECONOMICO FINANCIAR?.
FORMAREA RESURSELOR FINANCIARE

Pentru a exista rela[ia de credit trebuie create premisele manifest/rii
intermedierii financiare, a sublinierii interesului celor dou/ p/r[i prin \ncheierea
acordului. |ns/ pentru ca una din p/r[i, respectiv creditorul s/ \]i poat/ \ndeplini rolul
trebuie s/ de[in/ stocul financiar adecvat opera[iunilor sale. Resursele financiare
\mprumutate de creditor de la posesorii naturali: indivizii, statul si antreprenorii
prezint/ o evolu[ie specific/ ]i o dimensiune concret/ legat/ de procesul
economisirii.
Primul g`nd atunci c`nd reflectezi la economisire, semnific/ o constr`ngere,
ceva diferit de consum dar ]i o acumulare \n acela]i timp, un stoc de avere
rezultat ]i printr-o succesiune de constr`ngeri asupra unor venituri anterioare.
Economi]tii clasici vedeau \n economii diferen[a dintre venit ]i consum, la
modul empiric al unei simple diferen[e, aceasta ]i datorit/ gradului relativ sc/zut al
institu[ionaliz/rii societ/[ii sf`r]itului de ev mediu.
Absolutismul feudal intrat \n perioada decaden[ei, spre sf`r]itul secolului
XVII - \nceputul secolului XVIII, suprapus rigorilor noii lumi capitaliste,
pragmatismului acesteia a adus \n "ochii clasicilor"
17
antiteza dintre nobilii
cheltuitori de lux (distrug/tori de capital) ]i burghezia econoam/ (creatoare de
capital). Antiteza a generat la clasici concep[ia conform c/reia "cre]terea
economiilor nu se poate realiza dec`t printr-o reducere a consumului".
"Capitalul este rezultatul economisirii, iar singurul mod de a accelera
cre]terea de capital este prin cre]terea economiilor" spunea Jean Stuart Mill
18
.
Acesta a identificat c`teva din mobilurile economisirii, cum ar fi pruden[a ]i
aprecierea asupra dimensiunii vie[ii (ciclul de via[/), economisirea \n perioada vie[ii
active de lucru pentru a putea \ntre[ine consumul la pensie.
La sf`r]itul secolului XIX a ap/rut pentru un num/r c`t mai mare de indivizi
posibilitatea economisirii ]i fructific/rii economiilor \n forma institu[ionalizat/, odat/
cu dezvoltarea sistemelor bancare na[ionale ]i cu institu[ionalizarea societ/[ii.
Ierarhizarea indivizilor a avut loc \n paralel cu ierarhizarea averilor ]i cu
monopolizarea acestora \n favoarea unei elite industrial-financiare.

17
Bernard Mandeville (1670-1793) Fabula Albinelor
18
Jean Stuart Mill Principles of Political Economy 1871, pag.70


INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.33
Irving Fisher a fost acela care a afirmat c/ o "avere sporit/ duce la un consum
]i o economie sporit/" integr`nd acest "efect de avere" \ntr-o abordare inter-
temporal/ ]i inter-genera[ional/ a fenomenului consumului, autorul \n[eleg`nd foarte
bine ideea potrivit c/reia, consumul depinde de venit ]i de intregul flux de
resurse distribuit de-a lungul unei vie[i.
Acesta a fost sf`r]itul empirismului abord/rii economisirii ca diferen[/ \ntre
venit ]i consum \n paralel cu schimbarea target-ului politicilor economice de la
abordarea microeconomic/ la cea macroeconomic/.
Abandonul etalonului aur ]i trecerea de la un sistem de rate de schimb fixe, la
rate fluctuante au influen[at maniera abord/rii doctrinare a fenomenului
economisirii.
Keyns, ini[ial sus[inea c/ "diferen[a dintre economii ]i investi[ii nu produce
diferen[e \n rata dob`nzii" iar mecanismul ciclului economic prezint/ un reglaj, o
supap/ de siguran[/ \n sensul c/, la cel mai de jos punct al crizei (ca o etap/ a ciclului
economic) exist/ un surplus de economii, ceea ce determin/ implicit sc/derea
"pretului" acestora raportat la o cerere \n sc/dere, ]i impulsioneaz/ investi[iile
revigor`nd economia prin cre]terea "cererii de investi[ii".
Keyns ajunge mai t`rziu la concluzia
19
c/ nu exist/ nici un reglaj, iar o criz/
economic/ se poate croniciza nevindec`ndu-se de la sine, deoarece nu existau
suficiente economii (excedente) care s/ influen[eze rata dob`nzii. El introduce
"defini[iile statice \n care economiile ]i investi[iile erau egale... Dac/ \n teoria
economic/ clasic/, economiile erau elementul activ care \ntotdeauna erau investite,
\n teoria keynesian/, investi[iile erau elementul activ care erau \ntotdeauna
economisite"
20
.
|n acest context economisirea \nsemna de fapt ceea ce n-a fost investit iar
economiile propriu-zise doar suportul lichidit/[ii generale necesare investi[iilor.
Keyns are meritul de a sublinia partea activ/ a economisirii - investi[ia ]i
rolul acesteia \n cre]terea produc[iei ]i realizarea unei depline ocup/ri a for[ei de
munc/. Diferen[a calitativ/ dintre economii ]i investi[ii poate da na]tere
"paradoxului frugalit/[ii"
21
\n sensul c/ "atunci c`nd o comunitate dore]te s/
economiseasc/ mai mult, efectul poate fi o sc/dere nu numai a veniturilor dar ]i a
produc[iei, ci chiar ]i a economiilor ]i investi[iilor. Produc[ia se reduce \ntr-o
manier/ multiplicativ/ p`n/ c`nd venitul scade \ndeajuns pentru a face ca dorin[a
oamenilor s/ economiseasc/ s/ fie egal/ cu nivelul necesar de investi[ii".
De fapt, investi[iile sunt economisite, ceea ce duce la sc/derea consumului ]i
a produc[iei p`n/ c`nd economiile \nceteaz/ a fi mai mari dec`t investi[iile
\ntreprinz/torilor.

19
Keyns J.M. The General Theory of Employment, Interest and Money - Mac Millan & Co Ltd,
St.Martin's Street - 1936
20
Mih/I[/ Eugen-Iulian Economisirea, cre]terea economic/ ]i securitatea social/
Centrul editorial poligrafic ASE, Bucure]ti - 1998
21
Samuelson Paul, Antony Nordhaus, Wiliam Economics - ed.XV Mc.Graw-Hill Inc. - 1995, pag.456


INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.34
Keyns a contrapus \nclina[iei spre investi[ii necesitatea motiv/rii
consumului prin redistribuirea veniturilor de la cei boga[i c/tre cei s/raci prin
politica fiscal/ - sistemul de impozite ]i taxe.
Sf`r]itul celui de-al doilea razboi mondial a impus definitiv func[ia
consumului. Ierarhizarea marilor averi ]i concentrarea acestora \n m`na c`torva
familii (oligarhia financiar/) au indus la manifestarea "fenomenului obi]nuin[ei"
ceea ce a contrazis teoria keynesian/ care prevedea o pr/bu]ire a cererii globale pe
seama diminu/rii cheltuielilor cu \narmarea, odat/ cu terminarea conflictului
mondial.
Boom-ul economic din anii 1950-1960 datorat revolu[iei tehnico-]tiin[ifice a
avut la baz/ modificarea deciziei indivizilor \n sensul accentu/rii consumului, pe
seama amelior/rii condi[iilor de via[/ coroborat cu o nou/ viziune asupra "ipotezei
ciclului de via[/".
Franco Modigliani \n teoria sa
22
ajunge la concluzia c/ "diferen[a esen[ial/
\ntre ipoteza venitului permanent ]i ipoteza ciclului de via[/ st/ \n aprecierile f/cute
asupra dimensiunii vie[ii".
Ipoteza venitului permanent leag/ consumul de varia[ia acestuia: o varia[ie
pozitiv/, apreciat/ ca permanen[a de indivizii beneficiari ai veniturilor permanente,
care \i va determina pe ace]tia s/ consume o propor[ie mai mare din cre]terea
venitului ]i o variatate tranzitorie care duce la accenturarea economisirii din suma
cu care cre]te venitul. Ipoteza ciclului de via[/ i-a \n considerare finalitatea vie[ii
]i "nucleul dur" al venitului ]i consumului, cele realizate \n succesiunea a trei
faze: cea premerg/toare anilor de munc/, cea a anilor de munc/ ]i anii
pension/rii. Modigliani demonstreaz/ c/ indivizii i-au decizii nu numai func[ie de
venitul permanent ]i de expecta[ia cre]terii de venit, dar ]i \n perspectiva \ntregii
vieti. |n general, nivelul consumului este determinat de o serie de factori: economici,
culturali, psihologici, educa[ionali printr-o ac[iune conjugat/ ]i la intensit/[i diferite
asupra fiec/rui individ, fiecare dintre noi fix`ndu-]i un anumit nivel al consumului
astfel \nc`t "acesta s/ poat/ fi men[inut de-a lungul \ntregii vie[i".
|n perioada de munc/ o parte din venituri sunt transformate \n economii,
averea menajelor cresc`nd continuu p`n/ la perioada pension/rii, c`nd atinge
apogeul, aceasta fiind ]i perioada activ/ \n care economiile pot fi mobilizate de
intermediarii financiari pentru a fi plasate \n afaceri profitabile.
"Dup/ pensionare \ncepe procesul de consumare a economiilor tocmai
pentru men[inerea relativ constant/ a consumului ]i a modului de via[/".
Ipoteza ciclului de via[/ \ncearc/ s/ dea r/spuns nu numai implica[iilor
]ocurilor aleatorii dar ]i varia[iilor sistematice ale economiilor ]i averii \n cadrul
ciclului de via[/.
O concluzie rezult/ implicit: veniturile ]i consumurile tranzitorii se anuleaz/
reciproc prin agregare, importante fiind cele sistematice specifice ciclului de via[/.


22
Franco Modigliani, Albert Ando The Life Cyde Hypothesis of Saving:Aggregate Implications &a Tests
- American Economic Review, march 1963, pag.55-83


INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.35

Lumea modern/ se confrunt/ cu un puternic fenomen al dezeconomisirii.
Explozia informa[ional/, succesele explor/rii spa[iului cosmic, dezvoltarea geneticii
]i a medicinei, desfiin[area sistemului monetar interna[ional, crizele petroliere,
\nfiin[area unor noi uniuni economico-monetare, dezvoltarea tehnologiilor IT, ]i ale
internet-ului sunt tot ata[ia factori care au impus accentuarea consumului \n
ultimii 50 de ani.
S-a impus conceptul economiei de consum \n paralel cu dezvoltarea
conceptului economiei ofertei \n SUA ]i apoi \n [/rile Europei Occidentale.
Consumul a fost \ntr-o rela[ie direct/ ]i cu cre]terea speran[ei medii de via[/ \n [/rile
dezvoltate ]i dezvoltarea sistemelor de asigur/ri private.
Tendin[a spre consum \n [/rile dezvoltate a dus la fenomenul dezeconomisirii
]i a orientat b/ncile transna[ionale \n atragerea unor surse financiare din [/ri mai
pu[in dezvoltate ]i orientarea acestora \n credite pentru consum la nivelul [/rilor
bogate. Acest lucru a dus la cre]terea produc[iei ]i a economiei acestor [/ri ]i la
dispari[ia unor posibilit/[i de finan[are pentru cele mai s/race. Trebuie remarcat \ns/,
faptul c/ plasamentele au fost profitabile, o parte din profituri, sub forma dob`nzilor
s-au reintegrat \n fluxurile financiare ale [/rilor de provenien[/, iar func[ie de
oportunit/[ile interne au \mbr/cat ]i forma investi[iilor, \ns/ \ntr-un ritm inferior
economiilor dezvoltate. Fenomenul dezeconomisirii s-a manifestat pregnant ]i \n
[/rile supuse tranzi[iei la sistemul economiei de pia[/.
Aceast/ schimbare considerat/ adesea reform/ este caracterizat/ \n principal
de liberalizarea pre[urilor, stabilizarea monetar/ (controlul infla[iei) prin reducerea
deficitului bugetar ]i transferul unei p/r[i din proprietatea statului \n proprietatea
privat/ (privatizare) nu a reu]it s/ stimuleze efectul "creatorului de pia[/" ca urmare
a ne\n[elegerilor conceptului de intermediere.
Efectele au fost divergente ]i s-au manifestat \ntr-o hiperbol/ a pre[urilor, iar
\n unele [/ri, printre care ]i Rom`nia, infla[ia apare cronicizat/ (cu dou/ cifre).
Infla[ia a erodat economiile popula[iei ]i a \ncetinit ritmul investi[iilor \n economiile
\n care valoarea este supus/ volatilit/[ii, ceea ce a dus la o dependen[/ ]i mai
accentuat/ a Estului \n raport cu fluxurile financiare din Vest.
|n esen[/, la nivel mondial putem spune c/ asist/m la o cre]tere a tendin[ei
globale de dezeconomisire printr-o "c/dere a economisirii na[ionale" at`t \n statele
dezvoltate c`t ]i \n cele \n curs de dezvoltare. Studiile OECD au remarcat c/derea
economisirii brute care este mai accentuat/ dec`t rata economisirii nete. Conceptul
de economisire net/ relev/ diferen[a dintre economiile brute na[ionale totale
(realizate de guvern, menaje ]i corpora[ii) ]i economiile realizate de guvern.




Tabel nr.4 - Ratele (net/ ]i brut/) de economisire, ca procent \n PIB



INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.36
1960 1970 1970 - 1980 1980 - 1988
SUA Net
Brut
10,6
19,6
8,9
19,5
3,7
16,1
Japonia Net
Brut
25,6
35,0
24,6
34,4
20,4
31,4
Germania Net
Brut
19,9
27,3
14,3
23,7
11,1
22,2
Fran[a Net
Brut
19,3
26,3
16,3
25,4
8,2
19,8
Italia Net
Brut
15,0
21,0
12,1
19,2
7,5
15,6
Marea Britanie Net
Brut
11,1
18,6
7,7
17,7
5,6
16,8
Canada Net
Brut
11,3
21,8
13,3
23,1
9,4
20,3
Sursa: Robert Mundell - "The Interna[ional Distribution World Saving, Prosperity and Growth of Saving"-
ed.Mario Baldassarri, Luigi Pagonetto, Edmund Phelps, The Mac Milton Press Ltd., 1993, pag.13
* economiile brute = diferen[a dintre economiile brute na[ionale ]i economiile f/cute de guvern

SUA este \n topul dezeconomisirii, reflectat/ at`t de sc/derea economiilor
brute private \n PNB de la 19,6% \n anii 1960 1970 la 16,1% \n anii 1980 1988,
tendin[/ stopat/ \n timpul Administra[iei Clinton, c`nd a fost \nregistrat/ o reducere
semnificativ/ a deficitului bugetar ]i o cre]tere a ratei economisirii.
Conform unor studii realizate de institu[ii specializate americane, 10% din
popula[ia SUA de[ine 80% din averea mondial/, 60% din popula[ia SUA tr/ie]te din
datorii, iar diferen[a de 30% dispune de economii nete de p`n/ la 1.000 USD.
Observ/m din tabelul nr.4 de mai sus c/ Japonia a \nregistrat timp de aproape
30 de ani cel mai bun ritm de economisire, urmat/ de Germania, Fran[a, Canada,
Italia, Marea Britanie a \nregistrat un ritm al economisirii inferior SUA. Este
interesant faptul c/ cele mai mari b/nci interna[ionale au sediile centrale \n SUA ]i
Marea Britanie. |n aceste [/ri, dezvoltarea creditelor ipotecare ]i de consum
constituie una din cauzele sc/derii ratelor de economisire.
|n ceea ce prive]te relevan[a ratelor, trebuie precizat c/, exist/ anumite
probleme \n conceptul economisirii care deriv/ din modul de agregare a conturilor
\n eviden[a sistemului Conturilor Na[ionale.
Cred c/ viitorul va impune programe de protejare a economisirii, corelate cu
posibilit/[ile de fructificare a acestora pe pia[a interna[ional/ de capital. Oamenii
mileniului III trebuie s/ \nve[e s/ economiseasc/, dincolo de mirajele societ/[ii de
consum ]i a consumului produselor accizate (de lux), iar aceast/ religie va putea
fi \nv/[at/ numai dupa deprinderea respect/rii mediului \nconjur/tor ]i a
biosistemelor.

Analiz`nd factorii de influen[/ \n economisire ]i formarea resurselor
financiare se remarc/ net menajele (gospod/riile) ]i firmele, \n timp ce statul apare


INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.37
tot mai frecvent \n ipoteza debitorului care apeleaz/ la \mprumuturi, cumulate \n
datoria public/ intern/ ]i \n datoria extern/.
Diversitatea acestor factori face dificil/ gruparea lor dup/ criterii de
omogenitate. |n cele ce urmeaz/, vom c/uta s/ identific/m c`[iva dintre factorii care
influen[eaz/ economisirea menajelor ]i a firmelor, grup`ndu-i dup/ anumite criterii:
a) Factori de influen[/ asupra menajelor:
ipoteza ciclului de via[/;
mo]tenirile;
rata real/ (marginal/) de rentabilitate;
politica fiscal/ a statului;
dezvoltarea intern/ a pie[ei de capital;
accesul la pia[a interna[ional/ de capital;
creditul ipotecar;
stilul de via[/ ]i concuren[a pentru un standard \nalt.
b) Factori de influen[/ asupra firmelor:
\nclina[ia spre consumul profitului ob[inut;
politica de investi[ii a firmei;
politica fiscal/ a statului;
gestiunea trezoreriei firmei ]i posibilitatea diversific/rii plasamentelor;
opera[iunile speculative;
dezvoltarea intern/ a pie[ei de capital ]i accesul la pia[a interna[ional/ de capital;
rentabilitatea opera[iunilor de sp/lare a banilor pentru anumite corpora[ii \n
urma c/rora sumele economisite ]i cedate b/ncilor sub forma depozitelor pot fi
introduse \n circuitul economic;
programele de securitate social/ pentru angaja[i;
mediul de afaceri.
c) Factori comuni care ac[ioneaz/ at`t asupra menajelor c`t ]i asupra
firmelor:
variabile socio-demografice;
pre[urile la energie;
programele de securitate social/;
creditul de consum;
considera[ii de ordin psihologico-cultural;
calitatea institu[iilor publice;
progresul tehnico-informa[ional.
|n cadrul factorilor comuni de influen[/, variabilele socio-demografice,
programele de securitate social/, creditul de consum ]i calitatea institu[iilor publice
sunt factori conexa[i politicilor statului, intensitatea ac[iunii acestora put`nd fi
reglat/ prin mecanisme specifice de c/tre stat, func[ie de nevoia prezent/ ]i viitoare
de resurse financiare (economii ale menajelor ]i firmelor) pentru Trezoreria Statului.
|n ceea ce prive]te menajele, cre]terea venitului ]i stocul de avere influen[eaz/
ratele de economisire. Realitatea modelului curent al ciclului de via[/ adaug/ noi
contradic[ii \n rela[ia ciclului de via[/:


INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.38
pie[e de \mprumut imperfecte care sunt supuse fluctua[iilor ratei dob`nzii ]i
care pot determina o scumpire a resurselor viitoare destinate finan[/rii
cheltuielilor curente;
pie[e de asigurare imperfecte
23
"astfel \nc`t incertitudinea duratei de via[/, a
c`]tigurilor sau a cheltuielilor medicale, s/ poat/ genera economisirea din
precau[ie".
Mo]tenirile ]i transferurile de avere, \ntre genera[ii constituie o alt/
determinant/ \n procesul economisirii \n care intervine at`t ]ansa mo]tenitorilor dar
]i capacitatea genera[iilor trecute de a economisi.
Mo]tenirea apare ca o amprent/, aproape genetic/ a celor care dau dovad/ de
abilit/[i native deosebite, de cultur/ ]i educa[ie \nalt/, capabile s/ impun/ ac[iunile
transformatoare ale indivizilor asupra mediului socio-economic ]i a inegalit/[ii \n
distribu[ia veniturilor \ntre indivizi. J.M. Keynes reflecta \ntr-un alt timp la faptul c/
"marile averi sunt rodul marilor economii!".
Studiile de sintez/ economic/ ale unor reputa[i economi]ti au \ncercat s/
desprind/ rela[ii de cauzalitate \ntre economii investi[ii ]i cre]terea economic/
at`t prin "m/surarea" fenomenelor c`t ]i prin observarea tendin[elor pe termen lung,
\n cadrul unui orizont de 30 ani (1960-1990) s-au observat astfel ritmuri inegale \n
economisirea intern/ brut/, func[ie de gradul de dezvoltare a economiilor ]i de zona
geografic/, de la 14% la 30% din PIB \n Asia de Sud-Est, stagnare \n America
Latin/ ]i declin \n Africa subsaharian/ de la 12% la 6% din PIB \n acela]i interval,
ritmuri care au fost convergente cu cele ale investi[iilor \n corela[ia: cre]terea
economisirii - cre]terea investi[iilor.
Convergen[a fenomenului a iterat noi \ntreb/ri referitoare la rela[ia dintre
economisire ]i investi[ie; economisirea na[ional/ se transform/ \n investi[ie intern/
sau extern/? C`t de importante sunt acumul/rile de capital ]i care este rolul acestora
\n cre]terea economic/? Care este reversul cauzalit/[ii pentru cre]terea economic/ ]i
dac/ investi[ia este o condi[ie necesar/ ]i suficient/ pentru cre]terea economic/?
R/spunsul este dificil de formulat la aceste \ntreb/ri, deoarece \n fenomenele
respective intervin variabile nedefinite cum ar fi: durata vie[ii, obiceiurile de
consum, expectatia viitorului, dezvoltarea pietelor de capital, factori subiectivi ]i
psihologici conexa[i societ/[ilor respective. Se constat/ totu]i, faptul c/ o cre]tere
economic/ constant/ amplific/ economisirea global/ dat/ de suma unor venituri
(economisiri) mai mari ale consumatorilor individuali activi, \n compara[ie cu
veniturile (dezeconomisirile) pensionarilor inactivi ]i cre]te capacitatea de creditare
a economiei, de c/tre sistemul bancar.
La aceasta se adaug/ economisirea menajelor bogate, de v`rsta medie
(midle-class), a c/ror \nclina[ie marginal/ spre economisire este mai mare, motivat/
de sporirea valorii mo]tenirii (prin ultima unitate economisit/), influen[`nd ]i
eficientiz`nd plasamentul resurselor financiare colectate, \n paralel cu cre]terea
acestora.

23
Eugen Iulian Mih/i[/ Economisirea, cre]terea economic/ ]i securitatea social/ -
Centrul editorial - poligrafic ASE Bucure]ti, 1998


INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.39
Un alt factor de influen[/ \n formarea resurselor financiare prin economisire a
fost eviden[iat de (Cole, Mailath et Posttlewaite, 1992: Fershtman et Wess, 1993:
Zon, 1993)
24
, respectiv inter-schimbabilitatea consumului ]i bog/[iei prin valorile
asociate simultan acestora. Cre]terea economic/ constant/ dezvolt/ bog/[ia
(capitalul), dar bog/[ia ]i consumul sunt inter-schimbabile, consumul scade, ceea ce
face s/ se dezvolte economisirea.
Dac/ invers/m cauzalitatea putem spune c/ economisirea este aproape integral
transformat/ \n acumulare de capital (resurse financiare) care stimuleaz/ cre]terea
economic/ prin investi[ii directe sau urmare a unor acorduri de \mprumut bancar.
Datele statistice au relevat c/ \n general, economisirea urmeaz/ ]i nu
precede cre]terii. Iat/ de ce \n Rom`nia este necesar/ existen[a unei clase de mijloc,
care s/ acorde o nou/ valen[/ economisirii ]i s/ asigure formarea adecvat/ a resurselor
financiare, iar cre]terea economic/ s/ devin/ obiectiv fundamental al strategiei
na[ionale de dezvoltare pe termen mediu. Cre]terea economic/ \nseamn/ investi[ie \n
factorul uman, deoarece "oamenii spre deosebire de ma]ini pot \nv/[a" ]i
complet/m noi, pot \nv/[a continuu ]i eficient.
Exper[ii \n teoria cre]terii economice, printre care \l amintim pe profesorul
Gregory Mankiw de la Universitatea Harvard, estimeaz/ c/ \ntr-o [ar/ "aproape dou/
treimi din totalul veniturilor for[ei de munc/ deriv/ din investi[iile f/cute \n
abilit/[ile oamenilor"
25
. Calitatea cre]terii economice care influen[eaz/ volumul ]i
modul de formare a resurselor financiare \n economie este dat/ de durabilitatea
acesteia, iar durabilitatea este efectul mai ales al acumul/rii de cunoa]tere.


2.2. PIA{A MONETAR?, CREDITUL }I CRE}TEREA ECONOMIC?


Diviziunea social/ a muncii a intensificat specializarea produc[iei, a
eficientizat consumul resurselor ]i \n general a creat premisele unei mai bune
acoperiri (satisfaceri) a nevoilor aflate \ntr-un permanent proces de diversificare.
Nimeni nu produce doar pentru sine (autoconsum), orice ofert/ \n pia[/ are la
baz/ existen[a unei cereri din partea indivizilor umani, menajelor, firmelor,
institu[iilor sau statului.
Produc[ia \n sine este adaptat/ schimbului, iar schimbul influen[eaz/ direct
parametrii produc[iei, rezultatul fiind vizibil aproape \ntotdeauna \n stocurile
agentului economic.
Schimbul m/rfurilor \n cadrul unor pie[e organizate ]i reglementate este
asimilabil unui schimb de drepturi ]i crean[e ale juc/torilor pie[ei, izvor`te din
rodul muncii trecute, influen[at/ de condi[iile cererii, cea care determin/ volumul,
sortimentul m/rfurilor produse ]i pre[ul de schimbare a acestor drepturi. Simpla

24
Klaus Schmidt - Hebbel, Luis Serven, Andres Solimano Saving and Investment: Paradignus
Puzzles, Policies World Bank Research Observer - februarie 1996
25
Gregory Mankiw How Does Your Economy Grow? - The Economist, 30 septembrie 1995, pag.96


INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.40
de[inere a unui drept asupra unui bun este echivalent cu faptul c/ acesta ar putea fi
schimbat pe o pia[/.
Astfel, pia[a suprapune schimbarea drepturilor \ntre entit/[ile sale cu
motiva[iile ]i interesele economice ale fiec/ruia.
Interpunerea monedei \n procesul schimbului a creat fundamentele apari[iei
pie[ei monetare. Ini[ial banii erau asimila[i unui mijloc de schimb care simplific/
subiectivismul aprecierii drepturilor. "Economi]tii clasici considerau banii neutrii
din punct de vedere economic"
26
\n sensul \n care modificarea volumului banilor
afla[i \n circula[ie nu are nici o influen[/ asupra ofertei (produc[iei), pre[urilor de
schimb (reactive), dob`nzii sau investi[iilor.
Modelul walrasian al teoriei echilibrului general al bunurilor ]i banilor
adi[ioneaz/ moneda ca mijloc de schimb (marfa) la schimbul general al m/rfurilor.
|n ecua[ia:
n n
Pi x Di = Pi x ]i
i = 1 i = 1

n
Pi x Di = volumul total al cererii de bunuri ]i bani
i = 1

n
Pi x ]i = volumul total al ofertei de bunuri ]i bani
i = 1
Varia[ia masei monetare nu influen[eaz/ raportul dintre pre[urile produselor
schimbate (raportul drepturilor de[inute) ci doar nivelul general al pre[urilor, ceea
ce se poate transpune \ntr-o ecua[ie a schimbului \n viziunea clasic/, adic/:
M x V = P x
cererea de bani oferta de bani
M = masa monetar/ V = viteza de circula[ie a banilor
P = nivelul pre[urilor Y = venitul na[ional real (oferta)

Cererea de bani exprimat/ prin masa monetar/ multiplicat/ cu viteza de
circula[ie a banilor trebuia s/ fie \ntotdeauna egal/ cu venitul real sau nivelul
pre[urilor.
|n timpurile clasicilor, \n care economiile erau caracterizate de un grad redus
de monetizare ]i de economisire, iar investi[iile erau limitate sub aspectul diversit/[ii
portofoliului de active nemonetare, timpuri \n care sistemele informa[ionale erau
caracterizate de o vitez/ sc/zut/ de transfer a informa[iei, ceea ce influen[a cre]terea
costului de curtaj al pietelor, viteza de circula[ie a banilor putea fi identificat/ ca o
"m/rime ce varia \n jurul unei valori de echilibru", ceea ce determin/ ca masa
monetar/ aflat/ \n circula[ie (cererea de bani) s/ fie (PY/V) direct propor[ional/ cu
venitul nominal (PY) ]i invers propor[ional/ cu viteza de circula[ie a banilor.

26
Alexandru Tasnadi, Claudiu Dol[u Monetarismul - Teorie ]i politici economice
- Ed.Economic/, Bucure]ti, 1996, pag.21


INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.41
Astfel, la un venit real cunoscut, orice cre]tere a vitezei de circula[ie a
banilor se reflect/ \n cre]terea nivelului general al pre[urilor, neafect`nd raportul de
schimb al drepturilor reale.
Economiile moderne aflate sub imperiul globaliz/rii pie[elor au adus pentru
actorii jocului/participan[i la pia[/, posibilitatea constituirii unor portofolii de active
financiare (ac[iuni, obliga[iuni, bonuri de tezaur, instrumente derivate, alte titluri de
valoare) diverificate din punct de vedere structural, (al componen[ei \n total
portofoliu) sectorial (ramurile economiilor na[ionale unde au fost efectuate
plasamentele), m/rimi ]i dimensiuni companiilor unde au fost efectuate investi[ii
(companii na[ionale sau transna[ionale) ]i geografic ([/rile \n care s-au activat
investi[iile). Aceast/ posibilitate a avut suportul unei dezvolt/ri considerabile a
instrumentarului tehnic al tranzac[iilor, a tehnologiei IT, \ntr-o convergen[/ deplin/
cu dezvoltarea pie[elor monetare ale [/rilor cuprinse \n portofoliu ]i pe fondul
reducerii considerabile a costului de curtaj al pie[elor.
|n toat/ aceast/ evolu[ie a crescut importan[a acordat/ lichid/[ii de c/tre actorii
de pe pia[/, lichiditatea unui activ fiind exprimat/ de costul interschimbabilit/[ii
cu alte active, atunci c`nd ajustarea portofoliului de active impune acest lucru.
Crizele financiare care s-au succedat din anii 1980 ]i p`n/ \n prezent au m/rit
volatilitatea pie[elor financiare, ceea ce a impus o continu/ ]i flexibil/ politic/ de
ajustare a portofoliilor \n sensul lichid/rii unei pozi[ii, prin deschiderea altei pozi[ii.
A]a cum vom analiza \n capitolul III al tezei, minimizarea riscului de pia[/, impune
minimizarea pozi[iilor nefavorabile de portofoliu \ntr-o perioad/ admisibil/ de
lichidare care poate varia de la o zi, o lun/ sau chiar mai mult.
Gestiunea portofoliului, urm/rind \ncadrarea varia[iei valorilor activelor la o
pozi[ie inferioar/ unei limite prestabilite, este influen[at/ de lichiditatea pie[ei, pe o
pia[/ lipsit/ de lichidit/[i costul tranzac[iilor este foarte mare, iar termenul de
lichidare a pozi[iilor este lung, eficien[a tranzac[iei fiind afectat/ de pierderi mai
mari.
Iat/ de ce, cash-ul r/m`ne o component/ important/ a tranzac[iilor lumii
moderne, riscul sc/derii valorii nominale a banilor este mai mic dec`t a altor active
financiare, iar restructurarea portofoliilor impune o nevoie de lichiditate
suplimentar/ (un cost al transform/rii), ast/zi cererea de bani fiind influen[at/ direct
de importan[a pe care gestionarii portofoliilor de active o acord/ lichidit/[ii.
Acest context trebuie integrat \ns/ influen[ei venitului na[ional ]i a ratei
dob`nzii asupra volumului cererii de bani. Rata dob`nzii influen[eaz/ structura
activelor din portofoliu ]i decizia ajust/rii acestora func[ie de varia[ia dob`nzii.
P/strarea lichidit/[ilor sacrific/ "c`]tigul din dob`nd/ ]i reprezint/ un cost de
oportunitate al de[inerii de bani" \n forma cash-ului.
Ulterior, \n analiza cererii de bani, Milton Friedman c/uta s/ identifice
27
cele
mai comune forme de avere \n cazul persoanelor fizice. Aceasta o reprezint/ banii,
extinz`nd analiza la nivelul companiilor au fost reg/si[i banii ca form/ important/ de
avere la care se adaug/ titlurile de valoare, bunurile fizice ]i "capitalul uman".

27
Milton Friedman The Quantity Theory of Money - Chicago, 1956


INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.42
Fiecare din aceste forme de avere, care \n doctrina marxist/ corespund
factorilor de produc[ie este generatoare de venituri sub o form/ diversificat/ de la
dob`nzi, dividende, rente ]i p`n/ la salarii.
Friedman \ncearc/ s/ globalizeze veniturile la nivelul unui venit permanent,
\n fapt, o sum/ a tuturor acestor venituri de-a lungul unei evolu[ii pe termen lung.
Ecua[ia construit/ de Friedman este urm/toarea:

Y = V (r
b
, r
e
, 1 dP, W, Y, P, u) M
p dT

Y = venitul global
V = viteza de circula[ie a banilor
r
b
= rata dob`nzii la obliga[iuni
r
e
= venitul adus de ac[iuni (rata dividendului)
1 dP = ritmul anticipat de cre]tere a pre[urilor
p dT
W = raportul dintre venitul din munc/ ]i venitul adus de avere
P = nivelul general al pre[urilor
u = preferin[a privind structura averii

Pornind de aici, s-a introdus expecta[ia (a]teptarea ra[ional/) ]i preferin[a
pentru lichidit/[i \n evolu[ia venitului permanent care \n opinia lui Daniel D/ianu
28

poate fi aproximat ca "o medie a veniturilor deja ob[inute ]i a celor anticipate, \n
condi[ii de activitate normal/".
Analiza monetarist/ nu mai consider/ viteza de circula[ie a banilor ca o
m/rime care variaz/ \n jurul unei valori de echilibru, viteza de circula[ie a banilor
apare ca o constant/, atunci c`nd func[ia cererii de bani este stabil/. Cererea de bani
poate influen[a viteza de circula[ie a banilor cu care este invers propor[ional/, iar
monetari]tii introduc variabil/ timp \n ecua[ia cererii de bani dinamiz`nd modelul
clasicilor.
Dac/ ar fi s/ ne imagin/m pia[a monetar/ sub forma unui grafic, atunci axele
vor identifica: rata dob`nzii ]i masa monetar/ (vezi fig.nr.12).
Fig.nr.12
80 oferta de bani (O)

70
C
2

60

50
E
1

40

30


28
Daniel D/ianu Echilibrul economic ]i moneda - Ed.Humanitas, Bucure]ti 1993, pag.99
R
a
t
a

d
o
b
`
n
z
i
i
(%)


INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.43

20 cererea de bani
C
1

10
3800
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 (C)

masa monetar/ (U.M. miliarde)

Cererea de bani indic/ cash-ul p/strat de persoanele fizice sau de companii la
o anumit/ rata a dob`nzii. O dob`nd/ de 10% pe pia[/ scade atractivitatea
plasamentelor \n active nemonetare (ac[iuni, obliga[iuni, bonuri de tezaur) ]i
accentuarea preferin[ei pentru lichidit/[i, juc/torii pe pia[/ vor avea tendin[a s/-]i
lichideze portofoliile substituind activele nemonetare cu cash, dearece scade costul
oportunit/[ii de[inerii de moned/ sau mai bine spus venitul c`]tigat din dob`nda este
mai mic. (V`nz/rile masive scad pre[ul activelor, iar cei care dispun de cash au ]ansa
s/ cumpere ieftin active care p`n/ acum erau mult mai scumpe).
Preferinta pentru lichidit/[i duce la cre]terea cererii de bani, care s-ar putea
transforma \ntr-o cre]tere a masei monetare dac/ oferta de bani s-ar deplasa \n
punctul C
1
(aceast/ ofert/ ar fi infla[ionist/). Oferta de bani este controlat/ de Banca
Central/, tocmai pentru controlul asupra masei monetare \n vederea stabiliz/rii
acesteia ]i pentru diminuarea infla[iei.
|n fig. nr.12 Banca Central/ a stabilit ca obiectiv un volum al masei monetare
de 3.800 miliarde de U.M., obiectiv pe care \l poate men[ine prin ajustarea rezervei
minime obligatorii a b/ncilor comerciale sau prin opera[iuni de open-market
(cump/r/ri sau v`nz/ri de titluri de stat).
O dob`nd/ de 40% pe pia[/ este considerat/ dob`nd/ de echilibru, deoarece
oferta de bani a sistemului bancar (diferen[a dintre totalitatea sumelor atrase de la
indivizi ]i companii, \n principal, din care se deduce rezerva minim/ obligatorie
constituit/ la Banca Central/), este egal/ cu cererea de bani (preferin[a pentru
lichidit/[i cash).
Cre]terea dob`nzii la 60% duce la sc/derea preferin[ei pentru lichidit/[i ]i
accentuarea preferin[ei pentru investi[ii, cash-ul fiind \nlocuit cu active nemonetare.
Cererea de bani a ajuns \n punctul C
2
, iar volumul masei monetare a r/mas la [inta
stabilit/ de Banca Central/, varia[ia afect`nd doar structura acesteia (agregatele
monetare).
Puseurile infla[ioniste pot fi controlate de Banca Central/ prin cre]terea
rezervei minime obligatorii ]i a opera[iunilor de open-market care pot readuce
dob`nda pe pia[/ la un nou echilibru, \n a]a fel \nc`t b/ncile comerciale nu pot oferi
mai mul[i bani, preferin[a pentru lichidit/[i ajust`nd portofoliile de active ale
firmelor ]i indivizilor, asemenea unui joc cu sum/ nul/ \n care banii se mut/ de la
banca v`nz/torului la cea a cump/r/torului.
Modificarea ofertei de bani deplaseaz/ curba ofertei de la punctul E
1
la E
2



INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.44

Fig.nr.13
80 oferta de bani (O
1
)
oferta de bani (O
2
)
70

60

50

40
E
1

30
E
2

20 cererea de bani
C
1

10
3800 5800
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 (C)

masa monetar/ (U.M. miliarde)

Modificarea ofertei de bani a fost efectuat/ de Banca Central/ utiliz`nd
opera[iunile de open-market (cump/r/ri de titluri de stat) care au ca rezultat injec[ia
de lichidit/[i \n sistem ]i implicit o cre]tere a masei monetare p`n/ la 5.800 miliarde
U.M.
B/ncile comerciale vor c/uta s/ plaseze excesul de lichiditate \n active
nemonetare purt/toare de dob`nd/, cresc`nd cererea pentru astfel de titluri de
valoare, ceea ce determin/ sc/derea ratei dob`nzii. Situa[ia e caracteristic/ Rom`niei
\n perioada anilor 1998-2000, c`nd excesul de lichiditate a fost plasat de b/nci \n
titluri de stat, neexist`nd o variant/ atractiv/ a pie[ei de capital rom`ne]ti,
caracterizat/ de lipsa de lichiditate, volum redus de tranzac[ii ]i lipsa de transparen[/
a fost dep/]it/ dup/ 2001.

Fenomenul a creat un cerc vicios \n acea perioad/ mare a cre]terii volumului
tranzac[iilor pe pia[a de capital ]i al reorient/rii politicilor bancare, pe de o parte
statul rom`n restructureaz/ sistemul bancar prin lichidarea unor b/nci (cazul
Bancorex) ]i capitalizarea altora (Banca Agricol/) inject`nd lichidit/[i pe pia[/ prin
emisiunea de titluri de stat, iar pe de alt/ parte excesul de lichidit/[i era preluat de
b/ncile comerciale ]i \mprumutat din nou statului pentru alte serii de emisiuni de
certificate de trezorerie.
O alt/ op[iune pentru bani atunci c`nd oferta de bani este \n cre]tere o
reprezint/ cre]terea plasamentelor \n noi credite foarte multe dintre acestea fiind
solicitate de stat.
Pentru Carl Schmitt statul este "ordinea legal/, un sistem de atribuiri cu un
punct ultim de atribuire ]i o ultim/ norm/ de baz/. Ordinea ierarhic/ valid/ legal/ \n
stat se sprijin/ pe premisa c/ autorit/[ile ]i competen[ele eman/ uniform de la
R
a
t
a

d
o
b
`
n
z
i
i
(%)


INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.45
punctul central spre cel mai de jos. Competen[a cea mai \nalt/ nu poate fi atribuit/
unei persoane sau unui complex socio-psihologic de putere, ci doar ordinii
suverane \n unitatea sistemului de norme"
29
. O asemenea interpretare a statului
legitimeaz/, desigur ac[iunea statului \n economie, interven[ia sa.
J.M.Keynes a fost cel care a lansat primul apel la o "interven[ie limitat/ a
statului \n economie" care s/ atenueze unele nervozit/[i ale jocului "m`inii
invizibile".
Esen[a politicilor kegnesiste a vizat interven[ia statului pentru a determina
"o concordan[/ \ntre \nclina[ia spre consum ]i imboldul pentru investi[ii" ]i,
pentru a g/si un mod c`t mai eficient de planificare a unui volum global al
produc[iei care s/ corespund/ ocup/rii depline a for[ei de munc/.
Concuren[a bancar/ ]i politica diversific/rii plasamentelor creaz/ premisa
sc/derii dob`nzilor active (la credite) ]i ieftinirea acestuia, ceea ce va atrage la
creditare persoanele fizice ]i companiile.
|n concluzie, deplasarea curbei ofertei de la O
1
la O
2
a dus la cre]terea masei
monetare de la 3.800 la 5.800 miliarde U.M. ]i la sc/derea ratei dob`nzii de la 30%
la 20% cu efect \n diminuarea (atenuarea) suferin[ei pentru lichidit/[i (curba cererii
de bani s-a translatat spre dreapta). Noul echilibru se stabileste \n punctul E
2
.
Exemplele anterioare reprezint/ doar o fotografie abstract/ a ceea ce se
\nt`mpl/ pe pia[a monetar/, o conceptualizare a unor fenomene care \n realitate sunt
mult mai dramatice ]i se deruleaz/ cu o rapiditate necunoscut/.
Economi]tii au analizat \ntr-o multitudine de studii ]i ipoteze inciden[a
monedei asupra politicilor economice ]i au c/utat s/ atribuie responsabilit/[i concrete
statului - acelui "suveran care decide asupra excep[iei". M/surile propuse de
Keynes pentru aceasta se structureaza \n: a) politica veniturilor b) politica creditelor
ieftine, iar p`rghiile economico-financiare utilizate de stat sunt: politica monetar/ ]i
politica fiscal/.
Pentru a atenua preferin[a pentru lichidit/[i (tezaurizarea steril/) \n cazul
individului, Keynes are \n vedere reducerea salariilor reale ]i cre]terea cheltuielilor
publice (consumului de stat) cu impact asupra cre]terii masei monetare, \n paralel cu
o ajustare suplimentar/ a veniturilor prin practicarea unor impozite mai mari
(\ndeosebi asupra mo]tenirilor ]i rentelor).
Stimularea \nclina[iei spre investi[ii se face printr-o politic/ a creditului
ieftin determinat/ \ndeosebi de reducerea ratei dob`nzii, atunci c`nd oferta de
bani cre]te pe pia[a monetar/, politica acompaniat/ de alte facilit/[i at`t pentru
investi[iile private c`t ]i pentru cele publice, facilit/[i de natur/ fiscal/ (reduceri de
impozite ]i taxe).
Astfel, statul se interpune \n frontul intereselor economice eterogene ale
consumatorilor ]i investitorilor asemenea unui condensator, l/s`nd \n continuare
agen[ii economici s/ ia decizii conforme cu interesele lor economice, pe
consumatori s/ consume raportat la m/rimea veniturilor ob[inute ]i \nclina[ia lor spre
consum (m/rimea veniturilor \n cazul aplic/rii politicilor keynesiste fiind mai

29
Carl Schmitt Teologia politic/ Ed.Universal Dal]i, 1996, pag.38


INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.46
redus/), iar investitorii s/ investeasc/ raportat la eficien[a marginal/ a capitalului,
statul-condensator fiind doar cel care dirijeaz/ reglajele comportamentale ale
agen[ilor economici, \n sensul corel/rii ]i coordon/rii \nclina[iilor psihologice pentru
realizarea echilibrului pe pia[a bunurilor ]i serviciilor. Echilibrul \nseamn/ ]i
echilibrul dintre economii ]i investi[ii, o cre]tere de investi[ii impulsioneaz/
cre]terea cererii globale, ]i implicit o mai deplin/ ocupare a for[ei de munc/.
Keynes considera c/ "un act individual de economisire are un efect depresiv
asupra activit/[ii economice" \ntruc`t inhib/ consumul net ]i duce la sc/derea cererii
globale. Statului \i revine astfel un rol deosebit \n stimularea investi[iilor, at`t prin
sc/derea ratei dob`nzii dar ]i prin cre]terea cheltuielilor publice ale statului.
Manipularea psihologiei individuale, aproape imposibil de anticipat
suprapus/ unui complex de crize (func[ionale, structurale, globale) \n deceniile 7 ]i
8 ale ultimului secol din mileniul II, intensificarea procesului de globalizare ]i
integrare a economiilor au dus la pr/bu]irea interven[ionismului statal ]i la o
reg`ndire a valorilor politicii economice keynesiste.
A]a cum rezult/ din Tendin[ele Globale 2015 prezentate anterior, pentru
Europa, l/rgirea Uniunii Europene, reforma institu[ional/ ]i politica extern/ de
securitate ]i aparare comun/ vor continua \n urmatorii 15 ani, proces care va include
absorb[ia a cel pu[in 10 noi membrii printre care ]i Rom`nia.
|n acest timp, guvernele europene, inclusiv ale [/rilor candidate la integrare
vor c/uta o a treia cale \ntre interven[ionalismul statal efect al unei politici a
statului de asisten[/ social/ ]i liberalismul economic (politica laissez-faire) \n care
reforma economic/ va evolua pe fondul cre]terii volumului tranzac[iilor globale \n
Europa, fenomen generator \n sine de procese de fuziuni ]i achizitii \ntre operatorii
sistemului economic european. Rom`nia va avea ca principal obiectiv integrarea
\n Comunitatea European/, realitate care presupune intensificarea reformei
economice ]i tranzi[ia formelor de proprietate public/ spre proprietatea privat/.
Integrarea \n Europa impune o cre]tere a eficien[ei intreprinderilor ]i \n
principal pre[urile trebuie s/ se degajeze obiectiv, din confruntarea unui num/r de
produc/tori ]i ofertan[i suficient de mare pentru diversele m/rfuri, \n a]a fel \nc`t
\n[elegerile dintre ace]tia s/ nu poat/ impune pre[uri ridicate, iar organele de
supraveghere a form/rii pre[urilor s/ descurajeze ]i s/ pre\nt`mpine orice tendin[e
de monopol
30
. Eficien[a se dezvolt/ \n leg/tur/ direct/ cu concuren[a liber/ \n care a
disp/rut pre[ul administrativ (impus de stat), care fie supradimensiona valoarea
beneficiilor intreprinderilor socialiste umfl`ndu-le artificial rentabilitatea, fie obliga
alte intreprinderi s/ v`nd/ m/rfurile sub costuri aduc`ndu-le \n situa[ia de deficit
financiar f/r/ vina lor.
|n Rom`nia socialist/, creditul bancar se derula prin c`teva b/nci de stat sub
controlul direct al BNR reprezent`nd mai mult un instrument de alocare a
subven[iilor statului aflat \n m`na organelor puterii de stat socialiste, pentru care

30
Vasile Turliuc Creditarea bancar/ ]i cre]terea economic/ Univ.Al.I.Cuza Ia]i,
Analele ]tiin[ifice ale Univ.Al.I.Cuza seria Economie, vol.XXX, 1998, pag.14


INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.47
eludarea criteriilor bancare profesioniste de creditare nu parea un sacrificiu prea
mare.
|n perioada etatismului socialist, creditul bancar era asimilat unei resurse
libere, lipsite de cost, neexist`nd o pia[/ propriu-zis/ a creditului, dob`nda fiind
stabilit/ administrativ \n cadrul unui proces complex ]i complicat de cre]tere
controlat/ a pre[urilor, proces racordat planului na[ional unic. Nici nu ar fi putut fi
vorba de resurse de creditare, deoarece ideologic aceasta ar fi \nsemnat
recunoa]terea capitalului ca form/ de proprietate privat/.
Micile economii ale popula[iei (de fapt capitalul privat \n forma incipient/)
erau colectate doar de CEC ]i redistribuite cu o dob`nd/ planificat/, \ncorsetat/
planific/rii generale a cre]terii masei monetare. Alternativa economisirii \n devize
str/ine era interzis/.
Construc[ia sistemului financiar socialist rom`nesc era apropiat/ de aceea a
unei trezorerii destinat/ s/ serveasc/ necesit/[ile de finan[are ale intreprinderilor
socialiste, la comanda puterii centrale, motivat/ ideologic de realizarea unei societ/[i
socialiste multilateral dezvoltate, \n care proprietatea privat/ reprezenta un
anacronism lipsit de etic/, fundament ]i rentabilitate.
Confuzia ideologic/ ]i doctrinar/ pe care comunismul a dus-o \n Rom`nia,
distrugerea propriet/[ii private antebelice ]i a rela[iilor de proprietate din agricultur/,
jaful economic exercitat asupra Rom`niei de ocupantul sovietic p`n/ \n 1964 ]i
industrializarea for[at/ a unor regiuni \ntregi printr-o politic/ de investi[ii acerb/,
structura rela[iilor economice externe ]i impunerea unor schimburi dezavantajoase
de c/tre ocupantul sovietic, dispari[ia societ/[ii civile rom`ne]ti, \n fapt, \n anii
dictaturii regale, distrugerea ]i eliminarea elitelor rom`ne]ti au constituit matricea
prin care poporul rom`n a fost v/duvit de sim[ul propriet/[ii private ]i implicit de
motiva[ia ]i lupta pentru dob`ndirea ]i dezvoltarea acesteia.
Lipsa motiva[iei duce la o slab/ ac[iune, la o descre]tere a productivit/[ii muncii ]i \n
final se transpune \n eficien[a sc/zut/.
Dinamica mai accelerat/ a creditului \n Rom`nia fa[/ de indicatorii produc[iei
\n perioada epocii de aur (1970 1980) reprezint/ o mi]care a lipsei de eficien[/ a
intreprinderilor rom`ne]ti ]i o finan[are \n unele cazuri a produc[iei pe stoc, aceasta
\n lipsa unei legi a falimentului, deoarece \n ideologia socialist/ proprietatea asupra
factorilor de produc[ie este comun/ (a fiec/ruia ]i a nici unuia) ceea ce conceptual nu
putea admite ideea de faliment, deoarece nu putea fi (juridic) nimeni f/cut
r/spunz/tor pentru faliment ]i nimeni nu ar fi avut propriet/[i care s/ fie valorificare
pentru acoperirea pierderilor creditorilor.
Creditul se acord/ ca anticipare a veniturilor viitoare ]i sub form/ de plat/
permanent/ care s/ compenseze dificitul peren de \ncas/ri, a \ntreprinderilor
socialiste, ceea ce \n timp a m/rit supracreditarea economiei rom`ne]ti socialiste.
Procesul trebuie judecat ]i \n contextul ajutor/rii Rom`niei cu miliarde de dolari de
c/tre Occident, dup/ riposta lui Cea]escu la invadarea Cehoslovaciei de c/tre rusi \n
1968. Infuzia de capital extern a accentuat investi[iile antren`nd o cre]tere a
componen[ei credit/rii, interpuse procesului investi[ional, ca pondere \n


INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.48
supracreditarea global/ a economiei socialiste. Aceasta a \nsemnat \nceputul
infla[iei \n Rom`nia (perioada anilor 19701980), con]tientizat/ chiar de c/tre
factorii deciden[i \n domeniul financiar, care pentru a limita supracreditarea au
impus o politic/ restrictiv/ de creditare \n 1986, f/r/ efecte notabile, \n lipsa unei
pie[e reale a creditului, \n care dob`nda s/ ac[ioneze asupra restric[ion/rii creditului
]i s/ reflecte punctul de echilibru \ntre cererea ]i oferta de resurse financiare.
|n 1990, s-au pus bazele arhitecturii noului sistem financiar. Legea
nr.33/1991 ]i nr.34/1991 au reglementat statutul b/ncilor comerciale ]i a B/ncii
Centrale construind un sistem pe dou/ nivele: nivelul b/ncilor comerciale care
desf/]urau o gam/ larg/ de opera[iuni active ]i pasive ]i nivelul B/ncii Centrale, ca
autoritate monetar/ de supraveghere ]i control, precum ]i ca institu[ie abilitat/ cu
elaborarea, implementarea ]i monitorizarea politicii monetare, valutare, de credit ]i
de pl/[i a statului rom`n \n cadrul politicii economice a acestuia. Aceste legi au fost
perfec[ionate ulterior prin Legea nr.58/1998 ]i nr.101/1998 la care s-a ad\ugat Legea
falimentului bancar tocmai pentru a crea premisele eficientiz/rii ]i asan/rii
sistemului bancar.
Rom`nia a intrat \n Tranzitie cu o infla[ie mo]tenit/ din epoca de aur, cu o
pr/bu]ire a pie[elor, unde \ntreprinderile rom`ne]ti \]i realizau produc[ia cu o
ineficien[/ structural/ a unor ramuri ]i subramuri economice, cu pr/bu]irea
agriculturii rom`ne]ti pe fondul introducerii aplic/rii prevederilor Legii nr.18/1991
care a divizat proprietatea funciar/ \n cadrul unor forme ]i exploata[ii agricole lipsite
de eficien[/ economic/, cu un sistem bancar etatizat ]i \n lipsa capitalului autohton
privat, dar mai ales sub presiunea factorilor politici noi pentru creditarea pe
considerente politice a unor grupuri ]i structuri de interese.
|n perioada de dup/ 1989, principalul rol al creditului bancar \n Rom`nia a
fost acela de redistribuire a unei p/r[i din venitul na[ional (public sau privat) \n
favoarea noii oligarhii politico-economico-financiare ajuns/ la putere \n Rom`nia \n
decembrie 1989. Liberalizarea credit/rii a permis asumarea unor riscuri excesiv de
mari de c/tre sistemul bancar (\ndeosebi b/ncile cu capital de stat ]i privat autohton)
prin creditarea unor persoane fizice ]i agen[i economici priva[i care nu puteau
demonstra condi[ii certe de rambursare a \mprumuturilor contractate.
A]a cum declara profesorul V.Turliuc \n studiu s/u, privit/ \n ansamblul ei,
creditarea bancar/ la noi a reprezentat un <melange> de fenomene de
supracreditare ]i subcreditare, cu mari abateri de la dimensiunea optim/ a
creditelor justificat/ prin impactul cel mai favorabil asupra cre]terii economice,
consolid/rii gestiunii agen[ilor economici, sistemului bancar ]i a monedei.
Lipsa unei reforme rapide ]i eficiente a economiei rom`ne]ti, reform/
generatoare de costuri mari sociale (poate insuportabile, raportat la o popula[ie
sec/tuit/ de efortul pl/[ii integrale a datoriei externe contractate de regimul
comunist) a determinat Banca Central/ s/ impun/ o politic/ monetar/ restrictiv/,
tocmai din dorin[a disperat/ de control asupra masei monetare ]i a infla[iei, \ntr-o
[ar/ precum Rom`nia, \n care echilibrele macro-economice sunt relative ]i instabile.


INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.49
Politica Guvernului privind subven[ionarea indirect/ a unor sectoare
economice prin p`rghia creditului directionat, cu dob`nd/ subven[ionat/, acordat
unor unit/[i economice \n condi[iile unor practici bancare lipsite de rigurozitate ]i
pruden[ialitate, dar mai ales emisiunea de titluri de stat prin care se preluau la
datoria public/ g/urile negre ale unor mari b/nci de stat au anulat \n mare parte
obiectivele politicii monetare, acord`ndu-i acesteia o not/ de ineficien[/.Astfel, dac/
vom analiza tabelul nr.5 vom observa nivelul ]i varia[ia nominal/ a unor macro-
indicatori economici \n perioada 1985 1999.

Tabel nr.5 - Nivelul ]i dinamica unor macro-indicatori \n perioada 1985 1999
- miliarde lei
Indicatori PIB Masa
monetar/ M
2

Credit
Intern
Rata
infla[iei
Curs schimb la
sf`r]it perioad/
U/M Mliliarde lei
pre[uri curente
Miliarde lei Miliarde lei % Lei/USD
1985 817,4 31,8 - - -
1988 800,0 420,0 - 1,1 -
1990 857,9 514,4 610,2 37,7 34,71
1991 2.203,9 1.033,3 674,6 222,8 186,0
1992 6.029,2 1.856,1 1.255,1 199,2 460,0
1993 20.035,0 4.472,4 2.640,2 295,5 1.276,0
1994 49.773,2 10.648,7 5.523,7 61,7 1.767,0
1995 72.163,5 18.278,1 12.350,8 35,1 2.578,0
1996 108.390,9 30.334,6 22.493,2 49,9 4.035,0
1997 247.750,2 62.145,3 40.958,8 156,6 8.023,0
1998 505.039,6 92.492,6 79.919,4 33,2 10.951,0
1999 521.735,5 134.114,3 100.541,5 42,2 18.255,0

Cre]terea procentual/ nominala (1999 / 1990 x 100) miliarde lei

1990 499,3 15,1 - 73,7 660,9 23,1
1999 83.141,7 50.472,6 436.020,9 24.451,1 33.313,4
90/99x100 167,5 ori 3.342,6 ori - 37 ori 1.442,1 ori

Efectele politicii monetare au constat \n dezvoltarea unui model de economie
uscat/ neirigat/ cu moned/, lipsit/ de s`nge, caracterizat/ de anemie generatoare
oric`nd de anemie \n mediul economic ]i social, pentru ca dup/ 1995 infla[ia s/ se
manifeste clar. Astfel, la o cre]tere nominal/ a PIB-ului de 608,2 ori masa monetar/
a crescut de numai 260,7 ori, cre]terea cea mai mare fiind a componentei \n valut/
(3.342,6 ori) \n timp ce masa monetar/ exprimat/ \n lei a crescut doar de 167,5 ori,
ceea ce facea ca \n 1990 masa monetar/ s/ acopere 60% din PIB, pentru ca \n 1999
aceasta s/ acopere 25,7% din PIB.
Fenomenul reflect/ dolarizarea economiei rom`ne]ti, leul rom`nesc bolnav
fiind \nlocuit de dolarul american, moned/ puternic/, de]i \n statutul BNR se prevede
c/ unul din obiectivele fundamentale ale acesteia este ap/rarea stabilit/[ii monedei
na[ionale. Dolarizarea se reflect/ ]i \n cre]terea cursului leu/dolar de 525,9 ori \n
1999 fata de 1990. Neirigarea economiei cu moned/ a afectat grav performan[a


INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.50
economiei rom`ne]ti dezvolt`nd stagnarea economic/ ]i recesiunea, accentuat/ de
fenomenele de blocaj financiar.
|n 1990 creditul intern reprezint/ peste 71% din PIB, pentru ca \n anii
tranzi[iei ponderea acestuia s/ se diminueze continuu, \n a]a fel \nc`t \n 1999
ponderea creditului intern \n PIB s/ fie doar de 19,3%. Creditul guvernamental a
\nsumat 684 miliarde lei \n anul 1990 respectiv 79,7% din PIB, \n anul 1999
acesta a \nsumat numai 57.764,5 miliarde lei sau 11,1% din PIB. Din suma
creditului neguvernamental, \n anul 1990 partea \n valut/ a reprezentat 3,4% iar
\mprumuturile \n valut/ au dep/]it sumele \n lei, respectiv 57,7% fata de numai
42,3% c`t au detinut cele \n lei.
Inhibarea creditarii economiei este principala cauz/ a stagnarii economice
rom`ne]ti deoarece nici o economie din lume oric`t de performant/ ar fi nu se poate
dezvolta f/r/ credit. Suplimentar, \n Rom`nia statul prin emisiunea de titluri de stat
la dob`nzi nominale superioare mediei dob`nzilor bancare a direc[ionat resursele
financiare interne c/tre propria sa \ndatorare, afect`nd creditarea global/ a economiei
reale prin fenomenul de crowding-out.
Efectele perverse ale tranzi[iei pe linia credit/rii sunt:
1. neirigarea economiei rom`ne]ti cu moned/;
2. pierderea \ncrederii \n moneda na[ional/ ]i pierderea func[iei acesteia de surs/ de
credit pentru cre]terea ]i dezvoltarea economic/;
3. utilizarea creditului ca mijloc de redistribuire a venitului na[ional \n favoarea
oligarhiei politico-economico-financiare.
Cre]terea economic/ poate fi poten[at/ de creditul bancar doar \n paralel cu
diminuarea fenomenului de acumulare primit/ de capital ]i cu relaxarea politicii
monetare care s/ permit/ o relansare a investi[iilor infla[ioniste, dar mai ales odat/ cu
avansarea procesului de privatizare, fundamentul amelior/rii eficien[ei bunurilor ]i
serviciilor produse de economia Rom`niei.
|ns/ toate aceste probleme nu pot fi rezolvate f/r/ voin[a politic/, care
trebuie s/ prevaleze \n realizarea interesului na[ional general ]i din acest unghi
s/ impun/ c`t mai repede posibil reforma economic/ \n Rom`nia ]i s/ stopeze
fenomenul de crowding-out asupra c/reia ne-am referit anterior.
Ca o evolu[ie pozitiv/ trebuie remarcat/ diminuarea \ncep`nd cu sf`r]itul
anului 2001, a fenomenului de crowding-out, deciden[ii politici \n[eleg`nd
primejdia declan]at/ de aceasta ]i ac[ion`nd hot/r`t pentru spargerea cercului
vicios \n contextul \mbun/t/[irii percep[iei mediului extern \n ceea ce prive]te
imaginea asupra Rom`niei.
Totodata, \n aceast/ perioad/, sub presiunea realiz/rii condi[iilor de integrare
\n Uniunea European/, guvernul a ac[ionat mult mai hot/r`t pentru realizarea unor
reforme structurale necesare ]i pentru ameliorarea mediului de afaceri.






INTERESELE ECONOMICE SI RATIONALITATEA CREDITULUI BANCAR ____ pag.51