Comitetul International al Crucii Rosii

In starea actuala a dreptului international public, organizatiile non guvernamentale nu sunt

considerate inca -subiecte de drept international.El reprezinta un organism privat ,cu scop
nelucrativ, o asociere internationala de persoane fizice sau juridice, de nationalitati
diferite,creata din initiativa privata sau mixta.
In privinta statutului sau juridic,exista o serie de discutii.
Pentru anglo-saxoni, nu este nici organism compus din state, nici organism comercial si el
nu trebuie sa aiba personalitate juridica.Ei sunt partizanii unei soft law.Pentru ei ON urile
sunt inainte de toate politice si din aceste ratiuni trebuie sa fie suple.
Pentru europeni- traditia romana- ON urile au o vocatie civica la nivel international.!n
ON trebuie sa actioneze in interes general.In acest sens, domeniul lor de activitate il
constituie actiunile umanitare, miscai sindicale, actiuni de promovare a valorilor culturale sau
religioase, de protectie a mediului,etc.
Pana in prezent, nu s a ajuns la elaborarea unei conventii internationale care sa reglementeze
statutul si activitatea unor asemenea organizatii.
Comitetul International al Crucii Rosii, organizatie non guvernamentala,desi colaboreaza
cu guvernele statelor, sub forma""diplomatiei confidentiale"", nu are recunoscuta calitatea de
subiect de drept international. #u sediul la eneva, #I#$ este o institutie umanitara
independenta care a pus bazele %iscarii de #ruce $osie, in anul &'().
*imensiunea internationala a #I#$ este confirmata de acordurile la varf pe care le-a
inc+eiat cu mai mult de ,- de state,printre care si statutul de observator la .dunarea enerala
a Natiunilor !nite. .ceste acorduri, care sunt supuse regulilor dreptului international, prevad
conditia juridica pe care o are #I#$ pe teritoriul statelor unde isi desfasoara activitatile
umanitare si recunosc calitatea acestuia de persoana juridica internationala. *e asemenea, ii
garanteaza privilegii si imunitati de care se bucura, in mod normal, organizatiile
internationale.
.semenea privilegii si imunitati sunt indispensabile pentru #I#$ pentru ca ele ii garanteaza
cele doua conditii esentiale pentru actiunea sa, respectiv neutralitatea si independenta. #I#$
este o organizatie non-guvernamentala din punct de vedere al naturii si al personalului, dar se
deosebeste atat de Organizatia Natiunilor !nite, cat si de alte organizatii umanitare non-
guvernamentale /ON-uri0.
#aracterul neutralitatii elvetiene este pus in discutie ca urmare a aderarii Elvetiei la ON!.In
acest sens, cand Natiunile !nite decid organizarea unei operatii de mentinere a pacii, statele
membre sunt tinute sa participe, ceea ce pune probleme atunci cand e vorba de interventia
intr- un conflict.Ori guvernul elvetian are relatii privilegiate cu #I#$.
Exista deci prin deductie o politizare a #I#$, si c+iar a actiunii umanitare.
1a nivel juridic, #I#$ are rolul de a formula dreptul international umanitar.
%isiunea sa o constituie interventia umanitara in vederea ajutorarii persoanelor in cazul
survenirii starilor de pericol ori c+iar a dezastrelor..ceasta presupune existenta unei etici
universale-justa cauza.""$azboiul just"" este cel condus in numele pacii si securitatii
persoanelor si bunirilor lor .1a nivel procedural, asistam la o mutatie procedurala, in sensul ca
responsabilitatea mentinerii pacii e incredintata unor organisme internationale.
*e aici se poate deduce o trista concluzie- desi razboiul este interzis/asa cum reiese din
#+arta Natiunilor !nite- este ilegala amenintarea cu recurgerea la forta / recurgerea la forta
impotriva altor state0,acesta interdictie nu e absoluta/caci nu vizeaza razboaiele civile,in cazul
folosirii licite sau ilicite a fortei,statele se pot apara, iar in cap.2 statele sunt c+iar autorizate-
pentru a restabilii pacea si securitatea internationala0.
3oate actiunile #I#$ sunt orientate in vederea ajutorarii victimelor razboiului si violentelor
interne, prin punerea in aplicare a unor norme umanitare ce restrang violenta armata. El
conduce si coordoneaza activitatile internationale de asistenta desfasurate de catre %iscare in
situatii de conflict. 3otodata, el depune eforturi pentru prevenirea suferintei, prin promovarea
si consolidarea dreptului umanitar si a principiilor umanitare universale.
*reptul international umanitar limiteaza efectele razboiului asupra persoanelor si bunurilor,
protejand in special persoanele care nu au participat sau nu mai participa la conflicte armate-
respectiv asa numita categorie a persoanelor vulnerabile si limiteaza panoplia metodelor si
mijloacelor de razboi.
.cest scop capata expresie juridica in cadrul #onventiilor de la eneva din &454 si in
Protocoalele lor aditionale din &422.6ub protectia dreptului #onventiilor de la eneva s-au
aflat si se afla inca persoanele ranite si bolnavii, ca urmare a participarii la ostilitati/#onventia
I0, persoanele ranite, bolnavii si naufragiatii pe mare, tot ca urmare a participarii la conflictele
armate /#onventia II0, prizonierii de razboi /#onventia III0, si a patra categorie -pesoanele
civile, in timpul razboiului/#onventia I70.
Pe durata conflictelor armate internationale #I#$ isi intemeiaza actiunea pe cele patru
#onventii si pe Protocolul I aditional,care in privinta combatantilor-interzice folosirea armelor
ce produc un numar excesiv de mare de morti8in ceea ce priveste populatia civila, acestia
trebuiesc menajati, in sensul ca operatiunile sa se deruleze numai impotriva obiectivelor
militare.
Pe perioada conflictelor armate interne, #I#$ isi fundamenteaza actiunea pe .rticolul )
comun celor patru #onventii/care interzice adoptarea de sentinte si efectuarea de excutii fara
o judecata prealabila, pronuntata de un tribunal legal constituit si cu acordarea tuturor
garantiilor judiciare recunoscute ca indispensabile de popoarele civilizate0 si pe Protocolul II-
ce consacra respectul persoanei, onoarei, convingerilor si practicilor religioase8/interzice mai
ales atacurile asupra populatiei civile, infometarea si distrugerea depozitelor de
alimente,atacurile asupra monumentelor istorice si lucrarilor de arta, precum si dislocarea
populatiei civile0
. .cestea ii recunosc dreptul de a face propuneri, de exemplu pentru a-si oferi serviciile
partilor implicate in conflict cu privire la desfasurarea operatiunilor de asistenta si vizitarea
persoanelor detinute pentru un motiv in legatura cu conflictul armat.
6pre deosebire de drepturile omului, a caror aplicabilitate se face pe perioada de pace,si pe
timp de razboi, dreptul international umanitar intervine numai in situatiile de conflict armat.
#ontributia #9#$ se releva a fi cu atat mai importanta cu cat ea nu actioneaza in baza unei
autorizari a uneia dintre partile unui conflic armat, ci in nume propriu, in calitate de
intermediar neutru.#ampul sau de actiune este mai larg decat al Puterii protectoare, prin
aceasta intelegandu-se acel stat tert numit de un stat parte in conflict care e insarcinat cu
apararea intereselor sale in relatiile cu cealalta parte beligeranta..cesta veg+eaza la
respectarea obligatiilor de ordin umanitar.
.sa zisa diplomatie confidentiala se traduce prin derularea negocierilor intre delegatii #I#$
si beligeranti,rareori exprimandu-se public, cand demersurile nu isi obtin rezultatul
voit.Potrivit #onventiilor de la eneva, statele sunt obligate sa accepte ca delegatii sa viziteze
lagarele de inc+isoare ori c+iar intreg teritoriul ocupat.In situatiile in care ei nu sidpun de un
drept de acces, #I#$ poate negocia cu statele-parti in conflict in vederea exercitarii
mandatului sau umanitar.
6i cum in notiunea de stat din punct de vedere sociologic, este inclusa raportarea la populatie,
partile angajate in conflict trebuie sa autorizeze operatiunile de ajutorare a persoanelor ce
necesita asistenta,fie ca este vorba despre detinuti, grupuri de civili sau populatia in
general..sistenta medicala si ajutorul alimentar sunt furnizate in functie de necesitati si cu
respectarea unei stricte impartialitati.
Procedura de constatare a nerespectarii dreptului umanitar difera de cea impusa in tratatele
privind drepturile omului , in sensul ca nu se impune formularea unei plangeri de catre
particulari sau de catre stat la un organ supranational.Procedura specifica dreptului umanitar
este cea informationala iar scopul sau principal nu este pedepsirea vinovatului, ci convingerea
autorilor infractiunii de a si regla comportamentul.rosso modo, caracterul este unul pur
educativ, iar nu represiv.
:inantarea #I#$ provine din contributiile voluntare ale statelor membre #onventiilor de la
enenva,6ocietatilor Nationale ale #rucii $osii,organizatiilor supranationale precum #omisia
Europeana, precum si din alte surse private ori publice..ceste contributii rezulta ca urmare a
lansarii,la sfarsitul fiecarui an, a doua apeluri pentru anul ce urmeaza.
#eea ce este de esenta #9#$ este ca orice raspuns la o nevoie urgenta pe teren nu este
conditionata de primirea de fonduri de la statul victima, buna vointa a acestuia fiind mereu
prezumata.