BUNASTAREA

Dorina permanent a individului de a ajunge la un nivel satisfctor de

bunstare a repreentat! de"a lungul timpului! un factor pentru devoltarea
economic a societii! fiind #n acela$i timp cau $i efect pentru numeroase
descoperiri $tiinifice%
Bunstarea! cu cele dou aspecte ale sale " material $i spiritual " repreint!
de fapt! scopul tuturor $tiinelor cu caracter aplicativ! al fiecrei ramuri a $tiinei
economice! al $tiinelor sociale! etc%
De$i noiunea de bunstare are ca element central individul! ale crui nevoi
sunt mai mult sau mai puin satisfcute la diferite niveluri ale bunstrii! aceasta a
devenit un obiectiv esenial $i la nivel de stat! guvern! organiaii politice $i
organisme internaionale% Acestea se ocup #n primul r&nd de bunstarea
economic! datorit faptului c de ea se leag! #ntr"un fel sau altul! orice problem a
unei societi! dar printre obiectivele lor se numr $i cele legate de protecia
social! sistemul de asigurri sociale! sntate! cultur $i #nvm&nt! de care
depinde obinerea acelui optim pe care #l numim bunstare%
'a nivel individual! bunstarea depinde de numeroase elemente dintre care
cele mai importante sunt veniturile! nivelul consumului! sigurana social! aspecte
personale precum gradul de cultur $i educaie (care generea anumite nevoi
spirituale)! familie! sntate etc%
Toate acestea se modelea #n funcie de sistemul nevoilor individuale!
dependente de mediul social la care individul se raportea! nivelul de satisfacie
depin&nd #n mod direct de poiia #n cadrul ierar*iei sociale% Acest fapt dovede$te
aspectul accentuat subiectiv al aprecierii bunstrii individuale%
+tiinta economic! pentru a ajunge la posibilitatea de a msura $i compara
diferitele niveluri de bunstare! a fost nevoit s elimine dintre criteriile de
apreciere pe cele cu un grad prea mare de subiectivitate%
Se ajunge astfel la o definire a bunstrii mai puin legat de individ! ceea ce
nu #nseamn c individul impreun cu nevoile sale nu mai repreint punctul
central al conceptului de bunstare! ci c printr"un proces de obiectiviare $i
generaliare poate fi studiat bunstarea unui grup sau a #ntregii societi%
,n general! e acceptat ideea c bunstarea general este suma bunstrii
individuale% - cre$tere a bunstrii generale e considerat orice ameliorare a
bunstrii unui individ care nu duce la reducerea bunstrii altui individ%
Astfel! bunstarea se constituie ca o modelare a sistemului de nevoi potrivit
cadrului social "economic #n care este integrat individul (proprietate! nivel al
consumului! starea material #n ierar*ia societii etc%)%
Bunstarea social se define$te prin capacitatea de satisfacere a preferinelor
individuale ale membrilor unei colectiviti% Bunstarea poate fi abordat $i dintr"o
.
perspectiv sistemic! din care sistemul bunstrii naiunii este vut ca fiind
compus din dou subsisteme/
a) subsistemul nivelului de trai material! #n componena cruia intr
consumul de bunuri alimentare $i nealimentare! precum $i consumul de servicii0
b) subsistemul nivelului cultural al populatiei! care cuprinde instrucia
public! sntatea public! activitile din domeniul cultural $i al artei%
Acestea sunt #n mod direct influenate de sistemul avuiei naionale $i de
sistemul cercetarii $tiinifice $i devoltrii te*nologice%
- alt abordare #$i are punctul de plecare #n definiia bunstrii individuale%
Aceasta! dup Nic*olas Barr are trei componente/
" bogia fiic constituit din bunuri durabile0
" bogia financiar include aciuni! obligaiuni $i conturi bancare0
" capitalul uman este $i el tot o form de bogie! #ntrupat #n indivii ca
reultat al #nvrii $i pregtirii! av&nd dou surse diferite/ pe de o parte este
reultatul investiiei trecute #n educaie $i pregtire (ceea ce majoritatea oamenilor
#nteleg prin capital uman)! iar pe de alt parte repreint reultatul talentului
natural%
1iecare tip de bogie are ca reultat un venit (beneficiu material sau
nematerial! avantaj obinut de pe urma a ceea ce individul posed)! iar toate aceste
trei tipuri de bogie #mpreun repreint bunstarea individual%
Astfel! bogia fiic produce venituri non " bne$ti sub forma serviciilor
(e2emplu/ locuina ) dar poate produce $i venituri bne$ti (o cas prin #nc*iriere)%
Bogia financiar produce venituri bne$ti (e2emplu/ dob&nda)%
3apitalul uman produce venituri #n mai multe forme% 4ornind de la ideea c
un individ #$i #mparte timpul #ntre munc $i odi*n sau timp liber! capitalul uman
produce venituri #n ambele situaii%
3&nd individul munce$te! utiliarea capitalului uman are ca reultat obinerea
unui venit bnesc (e2emplu/ salariul) dar $i un venit non"bnesc ca satisfacia
obinut prin munc (care poate fi poitiv sau negativ)% 3&nd nu munce$te!
utiliarea propriului capital uman generea un avantaj care nu este de natur
bneasc " petrecerea timpului liber (care de asemenea poate avea o conotaie
poitiv sau negativ)! dar $i un venit sub forma produciei proprii %
'a nivel agregat! bogia are acelea$i componente% - msurare corect $i
cuprintoare a venitului naional va trebui s includ at&t veniturile bne$ti! c&t $i
cele de alt natur%
4entru msurarea bogaiei la nivel naional se folose$te funcia bunstrii
sociale care este o relaie e2plicit #ntre bunstarea global $i bunstarea indiviilor
care formea societatea/
5 6 5(7.! 78! 9%7n)
unde 5 este bunstarea social! iar 7.!%%%%7n msoar bunstarea individual a
fiecruia dintre cei n membri ai societii%
8
1iecare dintre componentele pe care aceste definiii le includ #n conceptul de
bunstare " fie c sunt relativ u$or de cuantificat! msurat $i analiat (de e2emplu/
consumul de bunuri materiale)! fie c se determin greu c*iar $i la nivel individual
(de e2emplu/ satisfacia muncii sau plcerea obinut din petrecerea timpului liber)
" trebuie luate #n considerare la evaluarea gradului de bunstare atins la un moment
dat! #ntruc&t ele sunt independente $i formea un tot unitar%
Devoltarea economic general are ca principal efect #n plan social o
cre$tere a bunstrii% :deea cre$terii economice este valoriat de acest transfer #n
plan social/ nu se dore$te o cre$tere de dragul cre$terii! ci se urmre$te o
#mbuntire a condiiilor materiale $i spirituale pentru fiecare membru al societii%
Economi$tii au observat c o cre$tere oarecare a venitului naional! a
produsului naional brut sau a altui indicator macroeconomic nu are ca $i
consecin direct $i obligatorie o cre$tere a bunstrii sociale% A$adar! problema
bunstrii este #n egal msur una de devoltare dar $i una de alocare eficient a
resurselor e2istente%
;% 4areto! prin concepia sa despre eficiena economic #$i leag de
asemenea numele de teoria bunstrii% El spune c <orice sc*imbare #n repartiia
resurselor care ameliorea utilitatea anumitor ageni fr a diminua utilitatea
niciunuia dintre ceilali trebuie s fie considerat ca o ameliorare<%
,n concordan cu aceasta! 4areto enuna $i c&teva judeci de valoare legate
direct de bunstare/
a) fiecare individ este cel mai competent s judece despre propria sa
bunstare0
b) bunstarea social se define$te numai #n termenii bunstrii indiviilor0
c) bunstarea indiviilor nu se pretea la comparaii%
Acestea sunt punctele de referin ale unei teorii ce se va devolta $i va
influena abordrile ulterioare ale bunstrii% ,n aceast abordare! teoria economic
a bunstrii este privit #n special #n legtur cu problema ec*ilibrului! a atingerii
unui optim social%
;om cosidera o piata cu doi consumatori si doua bunuri% 4resupunem ca
e2ista o cantitate initiala din primul bun
=
( ) x
si o cantitate initiala din cel de"al
doilea bun
=
( ) y
%
- alocare eficienta 4arento va fi repreentata de cantitatile din cele doua
bunuri 2 si 7 care ma2imieaa utilitatile unuia din cei doi consumatori! in
conditiile in care se considera ca restrictie faptul ca utilitatea celuilalt este data%
1ie/
.
v
functia de utilitate a primului consumator dependenta de cantitatile
din cele doua bunuri
. .
! x y
%

8
v
functia de utilitate a celui de"al doilea consumator dependenta de
=
.
! x x

=
.
% y y
Se presupune ca curba cererii pe piata 2(p) este determinata in urma
ma2imiarii utilitatii unui singur consumator numit consumator repreentativ%
>
Se presupune ca avem doua bunurii! unul propriu"is cu cantitatea 2 si altul
generic cu cantitatea 7 ale caror preturi unitare sunt x
p
si respectiv y
p
% 1acem
ipotea ca functia de utilitate a consumatorului este de tip cvasiliniar u(2)? 7%
4roblema care trebuie reolvata este /
!
ma2 ( )
x y
x y x
u x y
p x p y S y S p x
+

+ = =

0
Daca scriem doar in functie de o singura variabila avem/
!
ma2 ( ) ( )
x
x y
v x u x S p x = +
%
Din conditiile de ordin : reulta/
@ @
=
x x x x
u p p u = =
%
1unctia de cerere directa 2(p) este inversa acestei functii! si ea satisface
conditia necesara de e2trem/
@
( ( ))
x
p u x p =
%
Se observa ca in caul functiei de utilitate de tip cvsiliniar functia de cerere
este independenta de venit%
4resupunem ca functiile de utilitate ale celor doi consumatori sunt
cvasiliniare in functie de cel de"al doilea bun%
. . . . . .
= =
8 8 8 8 8 8 8 . .
( ! ) ( )
( ! ) ( ) ( )
v x y u x y
v x y u x y u x x y y
= +

= + = +

:n sistemul (.) se formuleaa problema de ma2imiare a utilitatii primului

consumator in conditiile in care utilitatea celui de"al doilea este data%
. . .
!
= =
8 . . =
ma2( ( ) )
(.)
( )
x y
u x y
u x x y y u
+

+ =

Solutia va duce la ma2imiarea functiei de utilitate pentru consumatorul .

astfel incat consumatorul al doilea sa fie deavantajat! deci starea initiala nu este
optimala 4arento% Eliminam din functia obectiv pe
.
y
si obtinem/
= =
. 8 . =
= =
. . 8 . =
( )
(8)
ma2( ( ) ( ) )
y u x x y u
u x u x x y u
= +

+ +

%
Din conditiile de ordin : avem/
@ @ @ @
. 8 . 8
= u u u u = =
%
Observatie: Aceeasi cantitate
.
x
este o solutie ata pentru problema in forma
(.)! cat si pentru problema (8)! ceea ce nu se intampla pentru cel de"al doilea bun!
.
y
fiind diferit%
De fapt! orice perec*e
. 8
! y y
ma2imieaa suma utilitatilor! in timp ce numai
o singura valoare satisface (verifica) restrictia impusa asupra utilitatii (in problema
(8) nu e2ista restrictii pentru
.
y
)%
Se poate spune ca solutia problemei initiale este una dintre solutiile ultimei
probleme% Structura speciala a functiei de utilitate cvasiliniare implica faptul ca
prin reolvarea ultimei probleme de e2trem liber pot fi obtinute toate alocarile
A
eficiente 4arento% Acest rationament arata de ce in aparenta se obtine acelasi
reultat cand ma2imiam utilitatea ca si atunci cand determinam alocarile eficiente
4arento%
Consideram cazul unei piete cu un producator reprezentativ. Notam cu 3(2)
costul necesar producerii unei cantitati 2 din primul bun de pe piata si vom
interpreta acest cost astfel ca producerea a 2 unitati de output din primul bun
reclama un consum de 3(2) unitati din cel de"al doilea bun 7! in conditiile in care se
presupune ca pentru un nivel nul al outputului! costul este ero (3(=)6=) si ca 3BC=
derivata de ordinul :: este poitiva% Conditiile de odinul I si II determina un output
maximizat pentru profitul firmei reprezentative si acest nivel este unic.
Functia de oferta inversa care asigura maximizarea profitului
producatorului reprezentativ (reulta din reolvarea problemei de alegere la nivelul
acestuia) este data de conditia necesara de extrem p63D(2)! adica pretul este egal
cu costul marginal.
Deoarece bunul produs de productorul repreentativ este acelasi cu bunul
consumat de consumatorul repreentativ reulta ca nivelul de ec*ilibru al
outpuptului 2 este acela care verifica relatia 3D(2)6
@
x
u
%
Conditia de echilibru este data de egalitatea dintre utilitatea marginala
@
x
u

(a bunului propriu"is in consum) si costul marginal al producerii acestui bun%
;om presupune ca in locul unui mecanism de piata care determina automat
nivelul outputului vom avea un nivel de output stabilit in mod direct prin
ma2imiarea utilitatii consumatorului repreentativ%
;om considera ca dotarea initiala E de care dispune consumatorul din cel de"
al doilea bun 7! e2ista la consumator% 4roblema de alegere a consumatorului
reprentativ poate fi formulata astfel/
!
ma2 ( )
( )
x y
u x y
y C x
+

%
Daca scriem in functie de o singura variabila vom avea/
ma2F ( ) ( )G
x
u x C x +
%
Din conditiile de ordin I rezulta
@ @
x x
u C =
. Deci si in acest caz conditia de
echilibru este tot acea de egalitate dintre utilitatea marginala a primului bun si
costul marginal al producerii acestui bun.
Astfel! bunstarea vut ca optim presupune c toi agenii economici sunt
#n cea mai bun situaie posibil " consumatorii #$i ma2imiea utilitatea! iar
productorii profiturile%
4entru caurile teoretice! simplificate! s"au gsit soluii $i demonstraii! care!
lrgite $i generaliate treptat au dus la construcia unui model compe2! logic! dar
dificil de aplicat #n practic% 4unctul de plecare #l constituie Heficiena 4aretoB sau!
ceea ce este acela$i lucru! Hoptimul 4aretoB % Se analiea deirabilitatea social a
alocrii alternative a resurselor de care dispune societatea la un moment dat! dup
I
urmtoarea regul/ o anumit alocare este H4areto eficientB numai dac singura
modalitate de a #mbunti starea unei persoane implic #nrutirea strii altei
persoane%
- alocare eficient 4areto trebuie s fie eficient din punct de vedere al
consumului $i al produciei% Trebuie fcut urmtoarea preciare/ regula permite
economistului s elimine din ansamblul caurilor posibile un anumit numr de
situaii care cu siguran nu sunt eficiente% Ea nu ne ajut #ns #n gsirea unui optim
HunicB #ntruc&t utilitatea este o mrime ordinal $i nu cardinal! prin urmare vor fi
imposibil de apreciat $i comparat cauri #n care se ameliorea situaia unui individ!
deterior&ndu"se situaia altuia%
Restr&ngerea numrului de posibiliti de alocare a resurselor de la Hun
infinit mai mareB la Hun infinit mai micB repreint #ns un important pas #nainte%
Deci! bunstarea social ca stare de ma2im deirabilitate se realiea doar
#n condiii de ma2imiare a eficienei% Teoretic! starea respectiv se realiea #n
condiiile ec*ilibrului economic general! pe piaa cu concuren perfect% Teorema
fundamental a economiei bunstrii afirm c dac e2ist o pia pentru fiecare
bun $i preul este o variabil independent! ce nu poate fi influenat de nici un
productor sau consumator! atunci alocarea resurselor va fi 4areto eficient%
Jenionm c starea de ec*ilibru general pentru caul pieei cu concuren perfect
este cea #n care sc*imburile se fac doar la preul de ec*ilbru! cererea total este
egal cu oferta total! concurena $i sistemul preurilor sunt cele care coordonea
#n #ntregime activitatea economic% Nu sunt acceptate! necesare sau posibile
intervenii guvernamentale! influenarea sau controlul preului de ctre ageni de
pia! etc% 1iecare consumator $i productor observ preurile $i ia deciii #n mod
privat! pentru a"$i ma2imia propria bunstare% 4reurile sunt cele care ofer
semnale cu privire la relativa raritate a bunurilor% 4entru c preurile relative ofer
oamenilor toate informaiile de care au nevoie pentru a aloca resursele eficient!
problema obinerii eficienei poate fi reolvat la nivel individual% Deci! pe o pia
cu concuren perfect! cererea va fi egal cu oferta! la un anumit pre de ec*ilibru!
care este o variabil independent% Egalitatea cererii cu oferta! deci starea de
ec*ilibru! repreint gradul ma2im de deirabilitate% -rice modificare presupune o
#nrutire fie a situaiei consumatorilor! dac cererea devine mai mare dec&t oferta
(vom avea cerere nesatisfcut! deci o scdere a utilitii)! fie a situaiei
productorilor! pentru o ofert mai mare dec&t cererea (oferta e2cedentar duce la
reducerea profiturilor)% Deci! ec*ilibrul asigur gradul ma2im de satistfacie! este
situaia cea mai nedorit! o situaie de optim din punct de vedere al bunstrii
sociale%
4roblemele apar atunci c&nd trecem de pragul construciei teoretice $i
ajungem #n lumea real% 4rimul element care Hdeec*ilibreaB aceast teorie a
raportului bunstare " ec*ilibru este legat de preuri% ,n conformitate cu necesitatea
asigurrii permanente a eficienei! se ajunge uneori la concluia c unele preuri
sunt Hprea miciB pentru a fi H4areto eficienteB%
K
Astfel! preurile $i costurile marginale ale bunurilor trebuie s se modifice cu
aceea$i rat pentru a asigura o alocare eficient a resurselor% :ntuitiv! dac costul de
oportunitate al unui bun este ridicat! atunci eficiena cere ca preul su s fie relativ
ridicat! pentru c el d un semnal consumatorilor c este necesar s economiseasc
bunul respectiv%
Jai mult! modelul teoretic vede preul ca pe o variabil independent%
1iecare agent #n parte! fie productor! fie consumator este un Hprice taLerB% 'umea
real ofer numeroase e2cepii de la acest regul! e2ist cauri frecvente de ageni
economici ce au puterea de a influena preul pe pia% Ei pot genera diferene #ntre
pre $i costul marginal (amintim c eficiena ma2im se realiea #n condiii de
egalitate)! #n favoarea preului #n caul #n care sunt e2poneni ai ofertei%
Astfel! preul va fi prea ridicat! bunului respectiv i se va aloca o cantitate
insuficient de resurse! iar deec*ilibrul se va propaga pe #ntreaga pia! la bunurile
substituibile (produse $i consumate #n e2ces) $i la cele complementare%
Teorema fundamental a economiei bunstrii afirm c o economie cu
concuren perfect #n care e2ist o pia pentru fiecare bun generea o alocare
4areto eficient a resurselor! nefiind necesar nici o intervenie a statului% ,ntruc&t
#n economia real nu sunt #ndeplinite condiiile ipoteei! alocarea resurselor de
ctre pia devine ineficient% Starea de fapt de la care pornim #n analia
posibilitilor de reacie pe pia este foarte adesea una imposibil de corectat%
E2ist situaii c&nd efectiv realiarea egalitii dintre pre $i costul marginal
al unui bun nu #nseamn doar o deciie individual! simpl $i fr urmri la nivelul
unui singur agent economic% De e2emplu! s presupunem c statul dore$te s
impun o ta2 suplimentar pe un anumit bun A% Teoria economic spune
urmtorul lucru/ acest impoit va determina cre$terea preului la bunul A! care
astfel va deveni mai mare dec&t costul su marginal% :mpoitul respectiv va genera
o abatere de la situaia de alocare eficient a resurselor% 4rin urmare! impoitul
respectiv este contraindicat%
S lum #n considerare acum $i alt bun B% Din diferite motive! asupra acestui
bun e2ist deja impoit la care nu se poate renuna% ,n aceste condiii! analia
consecinelor (#n termenii eficienei) impunerii ta2ei pe bunul A trebuie s mearg
mai departe% ,ntr"adevr! aceasta va determina o scdere a eficienei pe piaa lui A%
Dar! #ntruc&t A $i B sunt bunuri substituibile! cre$terea preului bunului A va
determina cre$terea cantitii cerute din bunul B%
3onsumul bunului B era p&n acum mai redus dec&t ar fi cerut"o
ma2imiarea eficienei! preul lui B fiind mai mare dec&t costul su marginal
datorit ta2ei impuse asupra lui B% A$adar! cre$terea preului lui A prin impoitare
$i scderea eficienei pe piaa lui A vor determina o cre$tere a cantitii cerute din
B! deci un c&$tig de eficien prin alocarea resurselor ctre B%
Teoretic! impunerea ta2ei asupra lui A poate duce la cre$terea eficienei
generale a alocrii resurselor% Aceasta #nseamn c #n economia real ca cele dou
aciuni care separat pot genera scderea eficienei! corelate pot duce la cre$terea
M
acesteia% Speciali$tii au reunit argumentele $i analia acestei situaii sub denumirea
de teoria optimului de gradul doi%
4e scurt! aceasta spune c dac optimul de gradul unu (4areto eficient) este
imposibil de obinut! atunci optimul de gradul doi " situaia imediat preferabil din
punct de vedere al eficienei " poate implica introducerea unor diferene
suplimentare #ntre pre $i costul marginal% Desigur! poate fi acceptat observaia c
este necesar ca cumprtorii s accepte aceast situaie! dinamica veniturilor
acestora fiind esenial pentru reliarea ec*ilibrului%
Raportarea teoriei economice a bunstrii la lumea real implic $i
numeroase alte e2cepii% Dincolo de abaterile legate de concuren $i pre vom avea
de gestionat deec*ilibrul! care #n fapt este starea real a economiei% Deec*ilibrele
pe piaa bunurilor! pe piaa muncii sau pe piaa monetar se vor propaga cu
repeiciune! gener&nd #ndeprtarea de alocarea 4areto eficient a resurselor! de
gradul ma2im de eficien $i de situaia cea mai favorabil%
Un alt aspect legat #n mod direct de bunstare este srcia% Nrania #ntre cele
dou concepte este relativ $i uneori dificil de trasat! #ntregistr&ndu"se diferene de
interpretare #n timp $i spaiu% Astfel! vorbim de srcie sau bunstare! #n funcie de
momentul istoric la care ne raportm%
-rganiarea social! tipurile de venituri $i distribuia acestora! cantitatea de
bunuri $i servicii disponibile pentru consum se afl #ntr"o permanent evoluie%
'ocul este al doilea factor important ce condiionea stabilirea graniei #ntre
srcie $i bunstare%
,n lume se #nregistrea diferene mari de la o ar la alta! bogia fiind
repartiat inegal #ntre rile lumii! a$a cum este repartiat inegal #n interiorul
rilor% 3auele care au dus la apariia acestui fenomen de polariare sunt multiple
$i greu de inventariat%
Oin&nd cont de toate aceste condiionri! srcia repreint lipsa de mijloace
financiare necesare unui trai adecvat #n raport cu standardele colectivitii% 4utem
distinge #ntre srcia absolut $i srcia relativ% Srcia absolut semnific situaia
#n care venitul bnesc al unei persoane este prea mic pentru a"l menine #n via $i
sntos% Acesta este un mod obiectiv de a defini srcia! dar #n ultima perioad a
#nceput s fie considerat nesatisfctor! #n special #n rile devoltate%
Jotivul principal este legat de protecia social/ a acorda protecie doar celor
care se afl #ntr"o asemenea situaie #nseamn a neglija un mare numr de sraci
care datorit progresului economic au dep$it standardul menionat! dar care cu
siguran au nevoie de un tratament special din partea statului pentru a atinge
gradul de bunstare considerat minim #ntr"un anumit conte2t social%
,n acest ca! vorbim de srcie relativ! definit ca situaia #n care standardul
de via al unei persoane este substanial diferit de nivelul societii #n care trie$te!
astfel #nc&t nu poate participa la o via normal% Acesta este un fenomen a crui
gravitate social este aproape la fel de mare ca $i cea a srciei absolute%
4entru a caracteria $i studia srcia se utiliea urmtoarele variabile/
P
" nivelul tuturor veniturilor0
" sistemul de distribuire a veniturilor0
" nivelul $i tipul transferurilor realiate de stat prin sistemul de protecie
social%
Alturi de conceptele de bunstare $i srcie! literatura de specialitate mai
utiliea conceptele de nivel de trai $i calitatea vieii%
Nivelul de trai repreint ansamblul condiiilor materiale $i social Q culturale
pe care societatea le asigur membrilor si #ntr"o anumit perioad%
3alitatea vieii este un concept evaluativ a crui structur este format din
dou elemente/ "o stare Q viaa oamenilor a$a cum este ea la un moment dat0
"un set de criterii de evaluare (valori) #n raport cu care starea vieii este
evaluat ca fiind bun sau nu%
3riteriile de evaluare a calitii vieii sunt date de necesitile umane% Acestea
sunt variabile de la un individ la altul! se modific #n funcie de momentul $i locul la
care ne raportm% ,n general! se consider c nivelul de trai se refer #n primul r&nd
la aspectele materiale! #n timp ce calitatea vieii are #n vedere relaiile umane $i
sociale #n primul r&nd%
4rin nivel minim de trai se #nelege satisfacerea acelor trebuine minime ale
omului! care s poat asigura un nivel de trai decent% Nivelul de trai minim este
caracteristica determinant a conceptului de srcie $i este c*iar pragul de srcie%
4ragul de srcie repreint un nivel foarte redus al consumului! care asigur
posibiliti pentru satisfacerea unor necesiti de ba $i este suficient pentru a tri
de la o lun la alta% ,n aceast situaie! unele mici c*eltuieli e2cepionale sau
reducerea! #ntr"o oarecare msur a veniturilor! #mpiedic satisfacerea necesitilor%
Nivelul de subisten #nseamn satisfacerea acelor trebuine minime ale omului
care s #i asigure supravieuirea #ntr"o perioad relativ scurt% Nivelul minim social
d posibilitatea unei mai bune #ncadrri #n normele societii! fiind o $tac*et mai
#nalt de staisfacere a trebuinelor%
,n concluie! problematica legat de srcie $i bunstare este comple2 $i
e2trem de actual% Acestea sunt concepte dinamice! ce presupun reevaluri
periodice #n planul pragmatic! dar $i al teoriei economice% ,n preent e2ist
numeroase instituii cu caracter naional $i internaional ce se preocup de politicile
sociale! care repreint #n mare parte punerea #n practic a teoriei bunstrii%

R
BIBLIOGRAFIE
.% Ni Dobrot (coordonator) ! Economie 4olitic! Editura Economic!
Bucure$ti! .RRI0
8%Jarin Dumitru! Jicroeconomie/Teorie $i aplicaii! Editura ASE!
Bucure$ti! 8==.0
>%Jariana :oviu! Teoria $i practica bunstrii! Editura Teora! 8===0
A%Dumitrac*e 3aracota! Aspecte fundamentale ale economiei de piata!
Economie politica! Ed% Andrei Saguna! 3onstanta! .RR>0
I%3iucur D%!Navrila :%!4opescu 3%!Economie Janual universal! Ed%
Economica! Bucuresti! .RRR0
M%Nita Dobrota !Dictionar de economie ! Ed%Economica .RRR%
.=