I.

Dacia
Prin lumea dacilor-teritorii
Stramosii dacilor
Caracteristicile geto-
dacilor
Mosteniri geto-
dacice.
1
Societatea
dacica.
Triburile dacice...
Miturile dacilor..
Religia la daci
Arta dacica.
Entitati politice..
Economia la daci
II. Roma antica
Teritoriul Romei Antice.
Portul romanilor
Traditiile romanilor..
Miturile romanilor
2
Religia la romani..
III. Formarea limbii si a poporului
romn.
Ra!boaiele Daco-
Romanice.
Cucerirea Daciei de catre
romani..
Romani!area Daciei..
Formarea limbii romne
Substrat si adstrat
I". Conceptele de #atinitate si Dacism

". Teorii imigrationiste .

"I. Re$lectarea temei %n domeniile artei
3
&. Re$lectarea temei in
literatura
Alecu Russo
'Cantarea Romniei(.
Mi)ai Eminescu
'Memento mori(.
#ucian *laga
'Re+olta $ondului nostru
nelatin(...
',amol-e(..
.)eorg)e Asac)i
'Doc)ia si Traian(
Ion /eculce
4
'#etopisetul Tarii Moldo+ei(..
Mi)ail Sado+eanu
'Creanga de aur(.
0. Re$lectarea temei %n
cinematogra$ie..
'Dacii(
'Columna(..
'*urebista(.
"II. Ane-e..
"III. *ibliogra$ie
5
6

7
ln urm cu 4000 de ani, teritoriul
rii noastre era locuit de ctre daci.
Dacii $1ceau parte din neamul tracilor2
popor care s-a a3e!at %n Peninsula
*alcanic1. A3e!a4i la nord de Dun1re2
locuitorii acestui teritoriu2 au $ost numi4i de
c1tre greci "gei"2 iar de c1tre romani
"daci". Str1mo3ii no3tri tr1iau organi!a4i %n
triburi2 $iecare trib $iind condus de c1tre o
c1petenie militar1. Purtau pantaloni lungi
%nnoda4i la gla!ne2 tunic1 scurt12 cu mneci2
3i a+eau capul acoperit cu o c1ciul1 conic1.
Femeile %mbr1cau o c1ma31 plisat1 la gt 3i
pe piept2 cu mneci scurte. Dacii erau
%narma4i cu s1bii mari2 %nco+oiate (sica)2
8
securi2 l1nci2 arcuri cu s1ge4i 3i scuturi.
Steagul lor era din metal 3i repre!enta un
cap de lup cu gura desc)is1. Erau +ite5i2 nu
se temeau de moarte2 iar cnd plecau la
r1!boi beau ap1 din Dun1re2 pe care o
socoteau s$nt1.
Societatea dacilor era %mp1r4it1 %n grupe de
oameni2 %n
$unc4ie de a+ere. /obilii2 numi4i
tarabostes sau pileati
6deoarece purtau c1ciul1 din blan1 de miel72
erau cei mai boga4i
din rndul acestora $iind ale3i regii2
comandan4ii militari 3i
preo4ii. "enind din rndul nobililor2 doar
9
preo4ii a+eau dreptul de a se ocupa de
3tiin418 astronomia2 medicina2 interpretarea
semnelor cere3ti2 etc. Marele preot 5uca un
rol $oarte important2 $iind omul cel mai
ascultat de rege. Dup1 moartea regelui2
marele preot putea prelua tronul.9 alt1
categorie de oameni o $ormau comatii
6pleto3ii72 oameni liberi2 de rnd. Ei erau
41rani2 p1stori2 me3te3ugari 3i negustori.
#ocuin4ele dacilor erau ridicate din
materiale de construc4ii a$late la %ndemn18
lemn2 piatr12 argil1. Casele celor mai s1raci
erau simple colibe $1cute din %mpletituri de
nuiele lipite cu lut2 cu acoperi3ul de stu$.
10
Casele celor boga4i a+eau $unda4ii din
piatr1 3i mai multe %nc1peri.
Dacii %3i construiau cet14i $orti$icate2 %n care
erau ridicate sanctuare destinate
ceremoniilor religioase. Cet14ile de tip dava
erau centre politice2 religioase 3i
me3te3ug1re3ti ale nobilimii dace2 a+nd %n
5urul lor un teritoriu %n care se g1seau sate.
Dacii erau politei3ti2 cre!nd %n e-isten4a
mai multor di+init14i. Principala di+initate
era ,amol-es2 :,eul nemuririi:. Ei credeau
%n nemurirea su$letului2 +1!nd moartea ca
o simpl1 sc)imbare de 4ar1. ;n credin4a lor2
11
dup1 moarte2 dacii urmau s1 a5ung1 pe
t1rmul lui ,amol-es.
Dup1 ce romanii au reu3it s1 %3i e-tind1
imperiul pn1 la Dun1re2 la grani4a cu dacii2
con$lictele dintre cele dou1 popoare au
de+enit ine+itabile. Dorind s1 pun1 cap1t
pericolului repre!entat de daci2 %mp1ratul
roman Domi4ian a organi!at dou1 campanii
militare %n Dacia %n anii <= 3i << d. >r. ;n
urma p1cii din <?2 Dacia de+ine un regat
clientelar Romei.




12
Dacia era %n antic)itate 4ara
locuit1 de geto-daci2 care erau %mp1r4i4i
%ntr-un num1r mai mare de triburi 3i ocupau
un teritoriu cuprins %ntre8 rul Tisa 6+est72
rul /istru 3i Marea /eagr1 6est72 Dun1re
6sud7 3i Carpa4ii P1duro3i 6nord7. ;n anumite
p1r4i c)iar dep13eau aceste )otare8 spre est
peste /istru2 :%naintnd pn1 spre *ug:2 iar
spre +est2 :a5unser1 pn1 la Dun1rea
panonic1:.
Regatul dacic a ajuns la cea
mai mare ntindere a sa n timpul
regelui Burebista2 a+nd ca )otare8
41rmul M1rii /egre 3i *ugul - spre est2
Cadrilaterul boem2 Dun1rea panonic1 3i
Mora+a - spre +est2 Carpa4ii P1duro3i - spre
nord2 iar Muntele >aemus 6lan4ul *alcanilor7
- spre sud. Capitala regatului era ora3ul
Argeda+a.
13
Con$orm in$orma4iilor r1mase de
la Strabon2 dacii locuiau %n !ona muntoas1
63i indic1 rul Mure37 pn1 %n partea
superioar1 a Dun1rii 6denumit1 Danubius -
de la i!+oare 3i pn1 la Drobeta72 iar geii
st1pneau partea de 3es 3i cea in$erioar1 a
Dun1rii 6denumit1 Istru7 pn1 la Marea
/eagr1. Tot el ne spune c1 :dacii au
aceeai limb cu geii" 3i c1 :elenii i-au
socotit pe gei de neam tracic". @i Dio
Cassius dup1 ce spune c1 regele get
*urebista i-a !drobit pe boii condu3i de
regele Critasir2 mai apoi a$irm1 c1 Critasir a
$ost %n+ins de daci2 ceea ce %nt1re3te $aptul
c1 numele de gei 3i daci sunt $olosite
pentru a denumi unul 3i acela3i popor. ;n
conclu!ie se poate a$irma cu certitudine c1
:dacii sau geii, sunt dou denumiri
pentru unul i acelai popor".
Totu3i prima relatare despre ge4i
apar4ine lui >erodot2 care po+estind despre
14
campania din A&B - A&0 %.C).2 a lui Darius
%mpotri+a sci4ilor din nordul M1rii /egre2
arat1 c1 acesta :%nainte de-a a5unge la
Istru2 birui mai %nti pe ge4i2 care se cred
nemuritori:2 iar despre $aptul c1 au pierdut
lupta spune8 :m1car c1 ei sunt cei mai +ite5i
3i cei mai drep4i dintre traci:.
De la istoricul grec Diodorus
Siculus 3tim despre +ictoria str1lucit1 din
anul CDD %.C). a regelui get Dromi)ete
%mpotri+a lui #isima)os2 dar 3i de
genero!itatea pe care i-a ar1tat-o regele
get celui macedonean2 pe care l-a in+itat la
osp142 pentru ca mai apoi s1-l elibere!e.
Scriitorul antic Eustinus ne relatea!1 c1 %n
timpul lui 9roles2 dacii au $ost %n+in3i %ntr-o
lupt1 de bastarni2 c1 regele lor i-a pedepsit2
3i c1 doar +ictoria din alt1 b1t1lie le-a adus
iertarea.
Inscrip4iile descoperite la >istria
men4ionea!1 numele a doi regi gei din
15
sec. III %.C).2 Zalmodegicos 3i Rhemaxos2
$a41 de care ascultau cet14ile grece3ti de pe
41rmul dobrogean al M1rii /egre. Trogus
Pompeius 6sec.I %.C).-sec.I d.C)7 %n
:Prologul: c1r4ii a FFFII-a men4ionea!1
despre :cre3terea puterii dacilor prin regele
Rubobostes:.
Contemporan cu e+enimentele
care au dus la constituirea statului dac2 %n
5urul anului =D %.C).2 geogra$ul 3i istoricul
Strabon 6GC %.C). - &? d.C).72 relatea!18
:A5ungnd %n $runtea neamului s1u...getul
*urebista l-a %n1l4at att de mult...%nct2 a
a5uns s1 $ie temut 3i de romani. 9 inscrip4ie
greceasc1 din DionHsopolis 6*alcic7 %l
descrie pe Burebista ca $iind8 :cel dinti
i cel mai mare dintre regii din Tracia".
"ictoriile din luptele purtate de *urebista cu
neamurile +ecine au $1cut ca regatul dacic
s1 a5ung1 la cea mai mare %ntindere a sa.
De asemenea2 pentru a ob4ine aceste
16
succese2 *urebista2 a5utat 3i de preotul
Deceneu a s1+r3it o re$orm1 politico-
religioas1 a poporului2 ba!at1 pe
:abstinen41 3i sobrietate 3i ascultare de
porunci:. Dac1 la %nceput capitala a $ost la
Argeda+a2 *urebista a construit una nou18
Sarmi!egetusa. Trebuie preci!at c18 :P1reri
ca acelea care +1d %n numele capitalei
dacice Sarmi!egetusa o amintire a
sarma4ilor n-au nici un temei istoric:.
Inten4ia lui Ce!ar de a organi!a o
mare e-pedi4ie %n anul BB %.C).2 %mpotri+a
dacilor nu s-a concreti!at deoarece a $ost
asasinat. /u la mult timp dup1 aceea2 3i
*urebista :a c1!ut +ictima unei conspira4ii
de nemul4umi4i:. Dup1 moartea sa2 regatul
s-a di+i!at2 ast$el %nct %n timpul lui
9cta+ianus Augustus e-istau A regate
dacice2 %n stnga Dun1rii2 iar %n Dobrogea
trei. Regii din Dobrogea erau8 Roles,
Zyraxes i Dapyx. Despre Cotiso se
17
spune c1 a $ost %n discu4ii cu 9cta+ianus
Augustus pentru a se c1s1tori cu $iica
acestuia Iulia2 %ns1 c1s1toria nu a mai a+ut
loc. Dicomes a $ost unul dintre regii daci
care a continuat politica de ostilitate dus1
$a41 de Imperiul Roman. Cum regatul s1u
era %n cmpia muntean12 a %ncercat s1-3i
%ntind1 st1pnirea peste Dun1re. A5utat 3i
de bastarni2 a trecut %n sudul Dun1rii 3i i-a
b1tut pe moesi2 tribali2 dardani 3i
denteleti. Cum cei din urm12 denteletii -
un neam tracic2 erau sub protec4ia
romanilor2 ace3tia trimit o armat1 sub
conducerea lui Crassus2 care a5utat 3i de
regele get Roles2 duce o serie de b1t1lii
contra bastarnilor. In alt rege dac2 Scorilo
6cca. 0< - G< d.C).7 credea 3i el c1 nu e bine
s1 intre %n con$lict cu romanii 3i la
insisten4ele celor care doreau s1 atace
pro+inciile de peste Dun1re le e-plic1
printr-o pild1 practic1 relatat1 de istoricul
Frontinus8 :Scorilo...a pus doi cini s1 se
18
m1nnce %ntre ei 3i cnd erau mai %n $ocul
b1t1liei2 le-a ar1tat un lup pe care2 %ndat12
l1snd $uria dintre ei2 cinii s-au aruncat:.
;n $a4a pericolului roman a5uns la
Dun1re2 regele Duras a cedat conducerea
lui Decebal. Acest $apt ne este relatat de
Dio Cassius8 :Duras care domnise mai
%nainte l1sase de bun1 +oie domnia:2 %n
$a+oarea lui Decebal2 :$iindc1 era $oarte
priceput la planurile de r1!boi 3i iscusit la
%n$1ptuirea lor:.
19

Erau b1rbo3i cu plete mari2 purtau
pantaloni lungi %nnoda4i la gle!ne2 tunic1 scurt1
cu mneci2 $iind acoperi4i pe cap cu o c1ciul1
conic1. Femeile %mbr1cau o c1ma3a plisat1 la
gt 3i pe piept2 cu mneci scurte.

Dacii erau organi!a4i %n triburi 3i a+eau
cet14i numite dava. Din agricultur1 ob4ineau8
gru2 +in2 miere2 cre3teau +ite 3i cai2 dar 3i
pescuiau. ;mbr1c1mintea era $1cut1 din ln1
de oaie 3i din cnep1. Dac1 la 3es locuin4ele
erau $1cute din nuiele %mpletite pe pari 3i
20
!idite cu p1mnt2 la deal 3i la munte ele erau
$1cute din lemn2 $olosindu-se brnele
%nc)eiate. Conducerea o avea regele2
a5utat de un sfat de nobili2 3i mai era
consiliat de un preot. Dacii se ocupau cu
extracia i prelucrarea metalelor din
care con$ec4ionau unelte2 arme2 obiecte de
cult sau mobilier2 podoabe2 +ase 3i monede.
Ceramica era prelucrat1 att cu mna ct 3i
cu roata olarului 3i de+enise o art1. Slu5bele
religioase se 4ineau %n sanctuare ce a+eau
$orm1 patrulater1 sau circular1. Ritualul
$unerar consta %n arderea mor4ilor2 iar cenu3a
era pus1 %n urne 3i %ngropat1 %n p1mnt. Dacii
iubeau mu!ica. I!+oarele antice spun c1 ei
cntau din gur12 dar 3i din c)itare. Dion
C)rHsostomos %i socotea pe ge4i la $el de
%n4elep4i ca 3i grecii .
21


Rolul pe care l-au avut daco-geii n
cultura romneasc este unul foarte
nsemnat. Pe lnga $aptul c1 $olclorul
romnesc2 arta plastic12 mu!ica2 dansurile2
ritmurile2 obiceiurile romne3ti con4in urme
ale civilizaiei acestui popor al tracilor2
le-icul romnesc con4ine 100-200 cuvinte
de origine dacic2 ce denumesc p1r4i ale
corpului omenesc2 $unc4ii $i!iologice2 boli2 st1ri
a$ecti+e2 rela4ii $amiliale2 %nc1l41minte2
%mbr1c1minte2 locuin412 gospod1rie2 $lor1 3i
$aun1 6cele mai multe7 etc. Pe lng1 celelalte
mo3teniri daco-getice2 cu+intele de origine
dacic12 intrate de$initi+ %n $ondul principal
le-ical al limbii romne2 arat1 %nc1 o dat1 c1
22
poporul romn este continuatorul ci+ili!a4iei 3i
culturii daco-ge4ilor.

Ei erau %mp1r4i4i %n dou1 clase
sociale8 aristocraia, numit1 pileai (pileati)
sau tarabostes 3i agricultorii liberi, comaii
6comati7J un num1r mic de i!+oare istorice
men4ionea!1 3i pre!en4a sclavilor. Primii2 care
a+eau dreptul s1-3i acopere capul purtnd o
cu3m1 3i $ormau o clas1 pri+ilegiat1. Ceilal4i2
care $ormau grosul armatei2 erau 41rani 3i
me3te3ugari 3i purtau p1rul lung 6capillati7. Ina
din armele lor era :sica:.


23
Cunoscutul geogra$ grec din epoca
roman12 Strabon2 a$irm1 despre daci c1 "au
aceeai limb ca i geii" care "sunt mai
bine cunoscui de eleni, deoarece se mut
des de pe o parte pe alta a Istrului i
totodat mulumit faptului c s-au
amestecat cu tracii i cu misii." Din
a$irma4ia lui Strabon se deduce o rela4ie
ling+istic1 %ntre daci 3i ge4i2 dar totodat1 o
rela4ie %ntre limba +orbit1 de daci 3i cea +orbit1
de traci. .eogra$ul grec %ns1 nu %3i
argumentea!1 a$irma4ia2 opinia sa ne$iind
con$irmat1 de al4i autori.
9 alt1 surs1 pri+ind limba dacilor se
reg1se3te %n Tristele 3i %n Scrisorile din Pont ale
poetului roman e-ilat la Tomis2 Publius 9+idius
/aso2 care ini4ial m1rturise3te c1 nu %n4elege
limba +orbit1 de ge4i 3i c1 ge4ii2 la rndul lor2
rd proste3te la au!ul poemelor recitate de
9+idiu. Poetul2 %ns12 a$irm1 ulterior c1 a %n+14at
24
limba ge4ilor 3i c1 a 3i scris un +olum %n limba
acestora.
Geto-daca este o limb indo-
european2 apar4innd limbilor tracice 3i
$iind ast$el nrudit cu limba ilirilor. Ea a $ost
%ncadrat1 con+en4ional %n grupa satem2
con$orm acestei %ncadr1ri2 ea %nrudindu-se cu
limba vechilor locuitori baltici 3i cu
idiomurile slave2 dar2 mai mult2 cu limba
iraniano-persan 3i cu cea iraniano-scitic2
precum 3i cu sanscrita.
Printre cercet1torii actuali2 %ns12 e-ist1 3i aceia
care %ncadrea!1 traco-daca %n grupa centum2
al1turnd-o ast$el limbilor germanice2 dar2 mai
ales2 celor italo-celtice. ;n acest sens2 Mi)ai
"inereanu dedic1 numeroase studii. ;n cartea
sa2 Originea geto-dac a limbii romne2 el
a$irm18
KToate aceste probleme +or $i discutate %n
aceast1 lucrare2 dar a3 dori s1 men4ione! aici
25
c12 de3i s-a stabilit %nc1 din secolul trecut c1
limba traco-dac1 era o limb1 a3a-!is satem2
nimeni de atunci %ncoace nu a pus la %ndoial1
+eridicitatea acestei ipote!e2 cu toate c1 a $ost
slab 5usti$icat1 tocmai datorit1 proastei
cunoa3teri a tr1s1turilor generale ale acestei
limbi. #imba str1mo3ilor no3tri nu era o limb1
satem2 ci era mai apropiat1 de limbile italice 3i
cele celtice2 dup1 cum +om ar1ta mai 5os2 dar %n
mod parado-al are unele tr1s1turi comune 3i cu
limbile satem2 ceea ce pune serios sub semnul
%ntreb1rii c)iar %mp1r4irea limbilor indo-
europene %n dou1 grupuri distincte. Aceast1
distinc4ie centumLsatem2 +ec)e de peste &DD de
ani2 ea %ns13i cu multe puncte slab argumentate
3i neelucidate2 nu a mai $ost adaptat1 %n ciuda
per$ec4ion1rii mi5loacelor de anali!1 $onologic12
cu toate c1 au mai $ost descoperite 3i desci$rate
%nc1 dou1 limbi indo-europene8 )itita 3i to)arica2
26
dou1 limbi care2 de3i %mp1rt13esc multe
tr1s1turi cu limbile centum2 geogra$ic s-au
situat %n spa4iul limbilor satem2 adic1 %n partea
de r1s1rit al arealului indo-european2 mai precis
)ittita %n Asia Mic 3i to)arica %n Asia Central.

Albocensii Mlocali!a4i %n 5urul ora3ului
Alboca2 *anat. Men4iona4i de Ptolemeu.
Ansamensii -locali!a4i pe Some32 %n /ord-
"estul Transil+aniei. Tribul este atestat de
inscrip4ii romane un sat purtnd numele
acestui trib8 +icus Ansamensium.
Appullii -locali!a4i %n 5urul ora3ului Apulum.
Sunt men4iona4i de te-tul antic cunoscut sub
numele de Consolatio ad #i+iam.
Biefii -locali!a4i %n /ord-Estul *anatului.
Sunt aminti4i de Ptolemeu.
27
Burii } Buridavensii -capitala *urida+aN
9cnele Mari2 9ltenia. Sunt men4iona4i de
Ptolemeu.
Carpii } Carpodacii -unul din cele mai mari
3i importante triburi dacice ce a locuit la est
de Carpa4i pn1 la /istru.
Caucoensii -trib dacic2 locali!at de
".Pr+an %n :regiunea de munte din /eam4
3i *ac1u 3i 4inutul spre apus din 4ara
secuilor:. Caucoensii au $ost +ecinii de Sud
ai costobocilor2 locuind /ordul Moldo+ei2
inclusi+ %n partea carpatic1 3i dincolo de
Siret pn1 la /istru. Sunt men4iona4i de
Ptolemeu.
Ceiagisii } Keiagisii -trib a$lat la Sud de
potulatensi2 adic1 %n Sud-"estul Munteniei 3i
Sud-Estul 9lteniei 6cursul in$erior al 9ltului7.
Sunt men4iona4i de Ptolemeu.
Costobocii -triburi de daci liberi care au
locuit %n /ordul 3i /ord-Estul Daciei.
Cotensii -unul din principalele neamuri
geto-dacice. ".Pr+an %i locali!ea!1 pe
28
'enigmaticii cotensi( %n Estul Daciei2
respecti+ %n Sud-Estul Moldo+ei. Sunt
men4iona4i de Ptolemeu la sud de ratacensi2
caucoensi 3i bie$i.
Crobizii -trib getic cel mai probabil din
Dobrogea2 au $ost condu3i de Isant)es2
men4iona4i de >erodot 3i Ptolemeu.
Dacii
Geii
Harpii -locali!aOi la /ord de gurile Dun1rii2
%ntre Prut 3i /istru2 sudul *asarabiei.
Men4iona4i de Ptolemeu.
Obulensii -trib getic locali!at dup1 i!+oare
+ec)i 3i dup1 cercet1ri recente %n Estul
Dobrogei2 unde s-au descoperit numeroase
ora3e2 posibile capitale ale acestui trib.
Tribul obulensilor este men4ionat de
Ptolemeu.
Oinensii -trib traco-getic2 locali!at %n Estul
Moesiei in$erioare2 adic1 partea de "est a
Dobrogei Centrale. Sunt men4iona4i de
Ptolemeu.
29
Ordyssii } Ordenssos -trib de pe malurile
ArgePului.
Pelii
Piageii
Piefigii -locali!a4i de ".Pr+an %n Cmpia
muntean1.
Potulatensii -neam dacic2 dup1 opinia lui
".Pr+an ar $i populat p1r4ile de /ord ale
9lteniei 3i !ona deluroas1 din "estul
Munteniei. Sunt men4iona4i de Ptolemeu.
Predavensii -trib dacic2 locali!at la /ord de
Mure3ul in$erior2 pn1 aproape de Cri3uri.
Racataii } Racatriaii -triburi dacice de pe
teritoriul actualei Ingarii.
Ratacensii } Racatensii -trib plasat de
".Pr+an %n platoul transil+1nean dintre
Trna+e 3i Some3.
Sacii -trib dacic2 locali!at de ".Pr+an %n
5urul ora3ului Sacidava2 la sud de A-iopolis
6Cerna+od17.
Saldensii
30
Sargeii -locali!a4i %n "estul Mure3ului 3i pe
Siret.
Sensii } Siensii -trib dacic locali!at de
".Pr+an de-a lungul rurilor Ialomi4a 3i
*u!1u2 adic1 %n partea de /ord-Est a
Munteniei2 corespun!1toare 5ude4elor *u!1u
3i *r1ila.
Sucii -capitala Sucida+aN Corabia2 9ltenia
Tyrageii -locali!a4i pe malurile
/istrului6THras7.
31
Mitul hultanului 6sau al
zgrimintesului2 cum mai este numit %n alte
!one7 este una din crea4iile originale 3i
deosebite ale mitologiei ge4ilor2 ce s-a
trans$igurat mai tr!iu 3i %n mitologia
romanilor. 9riginile $igurii )ultanului se
regasesc %n practicile ascetice ale +ec)ilor
daci2 %n casta preo4imii2 a ini4ia4ilor.
De+in )ultani numai copiii ce s-au
n1scut cu c1ita 6placenta7 pe cap sau cel de-al
32
3aptelea $iu al celui de-al 3aptelea $iu. Inii
dintre ace3ti copii %nsemna4i din na3tere sunt
$ura4i de mici de c1tre )ultanii b1trni 3i du3i
la scoala din :Crugul P1mntului:2 pe Cel1lalt
Tarm2 unde sunt instrui4i pn1 la +rsta de 0D
de ani. :Crugul Pmntului" %nseamn1
:mi5locul P1mntului:2 %ns1 nu cu sensul de
centru 6geologic2 geogra$ic7 ci mai degraba
:mie!ul2 originea:2 ca in e-presia :crescut in
mi5locul lupilor:. ;n unele !one din Romnia s-a
pastrat pna a!i credin4a con$orm c1reia copiii
nascuti cu c1ita pe cap sunt predestina4i s1
cunoasc1 tainele sti)iilor2 pe cnd %n alte par4i
$olclorul spune c1 ace3ti copii pot de+eni
strigoi2 adic1 +or putea c1latori %n a$ara
trupului.
Dupa ce %3i %nsu3esc ini4ierea
magic12 )ultanii de+in protectorii drumurilor
de munte2 st1pni ai secretelor +a!du)ului 3i
33
ai mani$est1rilor +remii. Ei duc o +ia41
singuratic12 retra3i unde+a in m1runtaiele
mun4ilor. Pentru a putea practica magia,
hultanul depune printre altele i un
jurmnt de castitate foarte strictJ este
su$icient s1 se %ndr1gosteasc1 de o $emeie
pentru a-3i pierde puterile. #a di+erse date
3tiute doar de ei2 ace3ti +r15itori coboar1 din
creierii mun4ilor pentru a str1bate satele2
cer3ind 3i %ncercnd inimile oamenilor.
Pomana pe care o primesc o arunca pe ape
curg1toare2 pentru a a5unge o$randa pe
T1rmul Cel1lalt2 parcurgnd Apa Smbetei.
Cnd oamenii le gre3esc2 )ultanii aduc norii de
ploaie 3i grindin1 asupra p1mnturilor lor.
Adoptarea cre3tinismului drept religie o$iciala
a alterat mitul )ultanului. Cre3tinii i-au
denumit "solomonari"2 dupa regele Solomon
dar2 ca %n orice proces de asimilare2 au
34
trans$ormat )ultanul %ntr-un persona5 male$ic2
pentru a %ndeparta oamenii de la +ec)ile
credin4e. ;n acela3i spirit2 cre3tinismul a
produs un nou persona52 contra-
solomonarul2 menit s1-i apere pe oameni de
solomonar2 de+enit brusc un tiran care cerea
bir de la s1teni pentru a nu le distruge
recoltele. Pentru .etica am %ncercat sa $iltr1m
elementele cre3tine 3i s1 red1m ade+arata
imagine a )ultanului2 dinainte de cre3tini!are.
Hultanul este asociat direct cu imaginea
balaurului. Pentru a se %nal4a printre nori2 el
trebuie sa c)eme un balaur 3i s1-l %ncalece.
Cnd c1l1tore3te pe balaur sau pe nori2
+r15itorul este in+i!ibil oamenilor de rnd2
putnd $i +a!ut doar de c1tre al4i +r15itori.
C)emarea balaurului este un ritual esen4ial
pentru )ultan. Mitul spune c1 balaurii tr1iesc
35
%n lacurile de munte $1r1 $und2 iar pentru a-i
putea %nc1leca2 ini4iatul trebuie s1 sparg1
g)ea4a lacului cu o topori3c1 descntat1 3i s1
le pun1 pe gat un $ru din lemn de mesteac1n.
De aceea2 )ultanul nu se desparte niciodat1
de toporisc1 sa +ra5it12 de $rul de mesteac1n
3i de cartea de +r15i.
Dacii obinuser deja un grad nalt de
civilizaie cnd au fost ntlnii pentru
prima dat de romani. Ei credeau %n
nemurirea su$letului 3i considerau moartea ca o
simpl1 sc)imbare de 4ar1. Conduc1torul
preo4ilor a+ea o po!i4ie important1 ca
repre!entant al !eit14ii supreme2
,amol-isL,almo-isL,almoQs)a2 pe p1mnt2 $iind
de asemena 3i s$1tuitorul regelui. ;n a$ar1 de
,amol-isL,almo-is2 dacii mai credeau 3i %n alte
36
!eit14i2 printre care erau .ebelei!is2 Der!elas 3i
*endis cu toate ca e-istenta lor nu a $ost
con$irmata prin surse de natura ar)eologica.
Zalmoxis 6sau Zamolxes2 Zamolxis2
Zamolxe7 este considerat de unii istorici ca
$iind zeul suprem din panteonul geto-dacic2
de unde conclu!ia unora cu pri+ire la
monoteismul geto-dacilor care ar $i $acilitat
con+ertirea acestora la cre3tinism2 idee ce se
a$l1 %n opo!i4ie cu opinia con$orm c1reia religia
ge4ilor ar $i $ost una politeist12 precum erau
religiile celorlalte popoare indo-europene. Al4i
istorici %l consider1 doar patronul lumii
subp1m%ntene2 al %mp1r14iei mor4ilor2 a+nd2
ast$el2 caracter )tonic2 dar a $ost identi$icat si cu
.ebelei!is2 !eu geto-dac al $urtunii2 tr1snetelor
3i $ulgerelor.
37
Etimologie
Zalmoxis, un zeu-urs (Brengott)
Al1turi de $orma almo!is 6pre!ent1 la >erodot2
Platon2 Diodor din Sicilia2 Apuleius2 Iordanes2
Porp)irios2 etc.72 antic)itatea cuno3tea 3i $orma
amol!is 6#ucian2 Diogenes2 #aertios2 etc.7.
Eliade obser+1 e+iden4a $aptului c1 "na dintre
#orme deriv din metate$a celeilalte. Porp)iros2
e-plic1 +arianta almo!is prin cu+ntul trac
$almos2 Kpiele2 blan1(2 ceea ce se acord1 cu o
anecdot1 con$orm c1reia2 la na3terea lui2 o
blan1 de urs a $ost aruncat1 peste ,almo-is.
Din aceast1 etimologie2 unii autori au dedus c1
,almo-is ar $i $ost la origine un %&rengott 6!eu-
urs7. Ipote!a este reluat1 de RH)s Carpenter
care %l a3ea!1 pe !eul get printre al4i 'sleeping
bears' 6'"r(i dormind' 7.
38
Zeul htonic
Cealalt1 etimologie interpretea!1 numele
plecnd de la tema $amol2 pentru care
Matt)Rus PrRtorius 6&G<<7 propusese sensul de
pmnt. ;n &<A02 Cless %l compar1 pe ,almo-is
cu !eul lituanian al p1mntului2 ,ameluQs. Abia
Paul Sretsc)mer2 %n &?CA2 a elaborat
demonstra4ia ling+istic12 discutnd %n paralel
emel) 6de pe inscrip4iile $unerare greco-
$rigiene din Asia Mic172 tracul $emelen 6p1mnt7
3i Semele 6!ei4a p1mntului2 mama lui
DHonisus72 termeni care deri+1 din tema
protoindoeuropean1 Tg*+emel-2 pmnt, sol,
aparinnd pmnt"l"i 6c$. 3i a+esticul $am2
p1mnt2 lituanianul -.m/2 letonul $eme2 +ec)i
prusacul same, semme2 +ec)iul sla+ $emlia2
Kp1mnt2 4ar1(7.


,Sclipitor, luminos"
39
9 alt1 ipote!1 are %n +edere partea onomastic1
Zelmo-2 de e-emplu elmo"tas 3i %n numele
compuse2 cu -$elmis8 A"lo"$elmis2 Abro-, 0ala-,
0ole, 1br2-, Mesto2 din protoindoeuropeanul
*g'hel- Ka sclipiJ galbenJ +erde sau *g'el-
Klimpede2 luminos(. De asemeni %n
almodeg+i3os 6+. ,almodegicos7J
ermodeg+i3os 3i oltes.
Cultul su. Ritualuri. Interpretri
Pe lng1 impresia +ie pe care te-tul lui >erodot
a produs-o %n lumea antic12 Eliade obser+1 3i
coeren4a legendei relatate de >erodot8
45recii din 6ellespont sa" 6erodot 7ns"(i
integraser tot ce a#laser despre almo!is,
despre doctrina (i c"lt"l s" 7ntr-"n ori$ont
spirit"al de str"ct"r pitagorician. Or aceasta
7nsemna c c"lt"l $e"l"i geto-dac comporta
credina 7n imortalitatea s"#let"l"i (i an"mite
rit"ri de tip iniiatic. 0incolo de raionalism"l (i
40
ev+emerism"l l"i 6erodot, sa" a in#ormatorilor
si, se g+ice(te caracter"l misteric al c"lt"l"i.
Acesta este poate motiv"l pentr" care 6erodot
e$it s dea amn"nte (dac -ceea ce n" e 7ns
sig"r- cei de la care a#lase acste l"cr"ri i le
sp"seser c" adevrat)8 discreia sa 9 propos
de Mistere este bine c"nosc"t. 0ar 6erodot
rec"noa(te c el n" crede 7n istoria c" almo!is
sclav a l"i Pitagora, (i c, dimpotriv, el e
convins de anterioritatea daimon"l"i get, (i
acest detali" este important.:
UMircea 1liade-;storia credinelor (i ideilor
religioase, vol ;;
Cu pri+ire la credin4a ge4ilor %n nemurire
men4ionat1 de >erodot2 Eliade2 urmnd studiile
lui #in$ort)2 $ace o preci!are esen4ial1 %n
%n4elegerea cultului !almo-ian2 anume c1
<t+anati$ein n" 7nseamn 'a se crede
nem"ritor', ci 'a se #ace nem"ritor'. Aceast1
41
:imortali$are:2 dup1 termenul $olosit de Eliade2
:se dobndea prin intermedi"l "nei iniieri, ceea
ce apropie c"lt"l insta"rat de almo!is de
Misterele grece(ti (i eleniste:. De3i ceremoniile
propriu-!ise nu au $ost transcrise de c1tre
istorici2 in$orma4iile transmise de >erodot
indic12 potri+it interpret1rii lui Eliade2 un
scenariu mitico-ritual al morii 6ocultare7 3i
re7ntoarcerii pe pmnt 6epi$anie7. Iar2 ct
pri+e3te semni$ica4ia magic1 a singurului ritual
transcris de c1tre >erodot2 sacri$iciul2 Eliade %l
interpretea!1 drept menit pentru a :react"ali$a
raport"rile dintre gei (i $e"l lor, a(a c"m
#"seser ele iniial, cnd almo!is se a#la
printre ei:2 constituind2 ast$el2 o :repetiie
simbolic a 7ntemeierii c"lt"l"i:2 similar12 doar
din punct de +edere $unc4ional2 cu
reactuali!area C1ii Crucii %n cre3tinism.
Caracterul )tonic al !eului a $ost e+iden4iat de
anumi4i autori antici2 precum 3i de c1tre mul4i
sa+an4i moderni2 care l-au pus pe acesta %n
42
rela4ie2 pe de o parte2 cu Dionis 3i 9r$eu2 3i2 pe
de alt1 parte2 cu persona5e mitice sau puternic
mitologi!ate2 a c1ror tr1s1tur1 principal1 era $ie
o te)nic1 3amanic12 $ie mantica2 $ie coborrile
%n In$ern. Mircea Eliade2 %ns12 +ede %n relat1rile
lui >erodot despre cultul lui ,almo-is elemente
ce %l apropie pe !eul dac de Mistere.
Sacrificii umane n cultul zamolxian
Sacrificiile umane la geto-daci sunt
atestate n texte literare antice referitoare
fie la soie ori soii sacrificate la moartea
soului, fie la mesagerul trimis la
Zamolxis. Pe lng1 acestea se cunosc 3i alte
43
sacri$icii umane2 e+ident cu rosturi de cult2 $1r1
ca tlcul lor s1 poat1 $i limpede deslu3it. Aceste
sacri$icii ne sunt atestate %nc1 din epoca
bron!ului. Ast$el2 de e-emplu %n $a4a intr1rii %n
megaronul templului de la S1lacea 6cultura
9tomani72 la numai &20D m distan41 s-a
descoperit o groap1 cu diametrul de &2&D m si
&2CD m adncime2 din con4inutul c1reia $1ceau
parte oase de copil2 un +as mare 3i un suport de
+as. Este +orba cu siguran41 de o groap1 ritual1
3i de un sacri$iciu. #a S1lacea ca 3i la Pi3col4 s-
au descoperit cranii umane %ngropate separat
6cultul craniului7. In ast$el de craniu s-a g1sit 3i
%n a3e!area de la Der3ida2 %ntr-o groapa %ngust12
%ns1 craniul 6apar4innd unui adult7 nu s-a
p1strat bine.
Tot din epoca bron!ului2 %n cadrul necropolei
de la Cnde3ti 6cultura Monteoru7 s-a constat2 %n
cte+a ca!uri c12 %nainte de a se ridica
44
construc4ia $unerar1 din piatra2 %n groap1 au
$ost depuse &-C capete de adul4i 3i apoi s-a
procedat la %n)umarea celui care %i era destinat
mormntul. ;n alte ca!uri la picioarele
%n)umatului s-au depus resturi incinerate a &-0
capete omene3ti sau dup1 ce %n)umatul a $ost
acoperit cu p1mnt s-au depus resturi umane
incinerate. Rostul unor asemenea sacri$icii
umane este greu de deslu3it.
Foarte probabil erau legate de anumite
practici de cult. @i alte descoperiri ar)eologice
conduc la ipote!a sacri$ic1rii %n scopuri rituale .
Ast$el se pot enumera cele de la Cet14eni 65ud.
Arge372 la *ucure3ti-Tei2 D1m1roaia2 de la
Poiana2 C)irnogi ori C14elu-/ou.
C1reia dintre di+init14i le-au $ost %nc)inate
aceste 5ert$e practicate %ncepnd cu epoca
bron!ului 3i pn1 %n sec. III d. >r. 3i care a $ost
45
ritualul nu pot $i preci!ate cu destul1 siguran41
pe ba!a descoperirilor de pn1 acum. Sacri$iciile
umane aduse !eit14ilor nu sunt proprii sau
speci$ice doar geto-dacilor. Ele se %ntlnesc la
numeroase alte popoare antice cum sunt greco-
romanii2 germanii2 cel4ii sau tracii2 la care
aceste practici %n scop ritual-religios ne sunt
atestate de i!+oare literare sau de descoperiri
ar)eologice.
Dar o anali!1 independent1 3i combinatorie
a i!+oarelor scrise 3i a descoperirilor
ar)eologice atesta $aptul c1 geto-dacii e$ectuau
sacri$icii umane %n urm1toarele situa4ii8
&&. n beneficiul unor diviniti M ,almo-e
3i un ,eu al R1!boiului 6>erodot2 I"2 ?BJ
Iordanes2 B&7.
00. la fondarea unor construcii8 sc)elete
sub locuin4e2 la .radi3tea 6*r1ila72 *ordu3ani
6Ialomi4a72 Poiana 6.ala4i7.- < copii sub
46
locuin4e de3i unii au putut $i %n)uma4i aici
datorit1 unei mor4i premature.
CC. la moartea soului - Sig)i3oara-
Viettenberg2 9rlea2 C1scioarele.
BB. la moartea regilor i aristocrailor era
ucis1 so4ia2 poate 3i unii ser+itori8 6@te$an
din *i!an42 K#e-icon(2 p.CC=J Eustat)ius2
CDBJ Pomponius Mella2 II2 02 &?-0&2 plus
descoperirea de la Agig)iol7 *rad2 9rlea.
AA. sacrificarea copiilor pentru moti+e greu
de preci!at 6gropile din a3e!1ri sau incinte
sacre cu mai mul4i copii7 .r1di3tea2 9rlea2
Poiana.
GG. sacrificii pentru obinerea de cranii
(cultul craniului)8 Columna lui Traian plus
descoperirile ar)eologice8 *rad2 *ude3ti2
Pope3ti2 Poiana.
==. uciderea rituala a unor prizonieri8
*erea 6&G sc)elete c)ircite %ntr-o groapa de
la *erea7.
<<. sacrificii de fecundare.
47
Dar s1 +edem ce este acela un sacri$iciu2 la
ce se re$er1 %n mod e-act.
Sacrificiul 8 - manifestare religioas
pgn ce implica njunghierea sau
arderea unor oameni, animale i psri
sau a oferi bunuri n cinstea unor zei J este
o institu4ie $undamental1 a religiilor anticeJ ele
se $ac %n semn de +enera4ie2 recuno3tin412
iertare2 %nduplecareJ sacri$iciile $unerare se
e$ectuea!1 $ie %n momentul %n)um1rii sau
inciner1rii de$unctului2 $ie %n momente
comemorati+e.
De e-emplu %n leg1tura cu obiceiul de
%nmormntare al unor traci2 >erodot ne spune
despre crestonii ce locuiesc %n !ona i!+oarelor
rului Ec)edor din Macedonia c1 K$iecare 4ine %n
c1s1torie mai multe $emei2 la moarte $iind
48
sacri$icat1 una din ele(. Acela3i lucru %l a$l1m 3i
de la Pomponius Mella8 K$emeile doresc s1 $ie
omorte deasupra cada+relor b1rba4ilor mor4i 3i
s1 $ie %ngropate %mpreun1 cu ace3tia. Pentru a
dobndi aceast1 cinste so4iile dau o mare lupt1
%n $a4a celor care trebuie s1 )ot1rasc1 aceasta2
iar cea care %n+inge este %n culmea bucuriei.
So4ia era %n5ung)iat1 de ruda ei cea mai
apropiata(.
Faptul c1 %n cultul !amol-ian ce se re$er1 la
Marele ,eu se practicau sacri$icii umane
6trimiterea periodic1 a unui mesager72 ar putea
o$eri indicii cu pri+ire m1car la o parte din
sacri$iciile umane2 dac1 nu %n totalitatea lor.
Dup1 opinia lui Sil+iu Sanie2 sacri$iciul este o
consacrare2 dar se 3tie c1 nu orice consacrare
este un sacri$iciu . Aceast1 consacrare implic1
49
distrugerea obiectului2 %n unele ca!uri
consumarea prin $oc2 %n5ung)iere.
Sacri$iciul implica trei termeni8
a) sacrificatorul;
b) obiectul consacrat (victima);
c) divinitatea.
;n aceast1 situa4ie sc)ema sacri$icial1 poate
$i construit1 $1r1 a 4ine seama de +ariante. ;n
aceast1 sc)em18 a7 natura +ictimeiJ
b) modalitatea de ucidere;
c) finalitatea practic va fi mai lesnicioas
descifrarea semnificaiilor religioase ale
scenariului ritual.
Dup1 cum se 3tie sacri$iciul uman este
ideali!at %n 22.etica( lui "asile Pr+an . ;ntre
obiecti+ele ini4iale ale sacri$iciului uman sunt
50
amintite 3i inten4ia Kde a %mp1ca $uria 3i a
c1p1ta bun1+oin4a puterilor natural-di+ine2 a
!eilor( 3i $aptul c12 Kla ge4i2 sacri$icarea de
oameni a $ost pus1 %n leg1tur1 cu o problem1
esen4iala %n orice religie8 comunicarea direct1
cu di+initatea( .
Ar1tnd c1 sacri$iciul uman este atestat att
la paleo-culti+atori ct 3i la cei cu o ci+ili!a4ie
mai comple-12 la di$erite popoare8
mesopotamieni2 indo-europeni2 a!teci2 Mircea
Eliade aminte3te mobilurile acestor sacri$icii8
$ertilitatea ogoruluiJ pentru a %nt1ri +ia4a !eilorJ
pentru a restabili contactul cu str1mo3ii mitici
sau cu rudele recent decedate sau cu scopul de
a repeta sacri$iciul primordial2 apreciind %n $inal
c1 sacri$iciul men4ionat de >erodot nu a+ea nici
unul din 4elurile sus men4ionate. Sacri$iciul getic
$1cea posibil1 transmiterea unui mesa52 K%n al4i
termeni reactuali!ea!1 leg1turile directe dintre
51
ge4i 3i !eul lor(. ;n opinia lui Eliade2 mesagerul
ar putea $i Kun initiat( %n misterele %ntemeiate
de ,amol-is iar sacri$iciul la patru ani ar $i %n
leg1tur1 cu anii de oculta4ie a lui ,amol-is2
reapari4ia %n mit corespunde %n ritual cu
restabilirea comunica4iilor concrete.
#a un moment dat2 %n rndurile consacrate
sacri$iciului uman la geto-daci2 I. I. Russu
a$irma8 (nu putem aprecia2 %ns12 care ar $i
partea original1 getica %ntr-un asemenea proces
de Kspirituali!are( a unui )idos ritual ata+ic2
mo3tenit din noaptea preistoric1 ( . Pentru a o
descoperi2 se impune recapitularea in$orma4iilor
o$erite de >erodot8
& &. ;n primul rnd2 ar $i de remarcat
periodicitatea e+enimentului. Alegerea
mesagerului 3i deci trimiterea lui are loc o data
52
la cinci ani. Ci$ra cinci ocupa un loc deosebit2
re$erindu-se la num1rul !eilor din Kpant)eonul
teoretic( al indo-europenilor. Al1turi de cele
patru direc4ii ale lumii2 era al cincilea punct care
repre!enta centrul.



Arta %n accep4ia ei cea mai larg12
este un subiect despre care se poate +orbi
$oarte pu4in dac1 ne re$erim la poporul
geto-dac. Aminitirea mitologiei dacice a luat
53
$orme pe care a!i nu le mai recunoa3tem2
legendele lor istorice ne sunt practic
necunoscute2 $ara urm1 au disparut poe!ia
lor popular1 3i literatura religioas12 nu se
3tie nimic despre mu!ic1 3i dansurile
lor.
Ce a r1mas atunciW Foarte pu4in. /u
%ndea5uns pentru a !ugr1+i un tablou
complet al artei dacice2 dar %ndea5uns
pentru a se putea trasa cate+a
caracteristici ale ei. Iar pentru aceasta
trebuie mul4umit ar)eologilor.
Relati+ complete sunt in$orma4iile
despre materialul $olosit la ol1rit2 $orma 3i
ornamenta4ia +aselor de lut2 material care
abunda pe tot teritoriul 41rii. Ceramica
geto-dacic1 poseda o $rumuse4e 3i o
elegan41 remarcabil1 cu att mai mult cu
ct este de o originalitate absolut1. Se
poate +orbi cu temei despre o geometrie
speci$ic1 ceramicii daco-getice mai cu
seama cu re$erire la piesele de lu-. #ucrat1
54
cu mna sau la roat12 produsele ceramice
pastrea!1 %ntotdeauna propor4iile potri+ite
care dau +asului un aspect deosebit de
placut si elegant. Ceramica lucrata cu
m4na2 $abricat1 %n general din lut negru mai
rar de culoare brun1 este lustruit1 in
e-terior 3i se caracteri!ea!1 prin
urmatoarele $orme8
Vasul-borcan8 +as larg r1spndit cu
pro$il usor bombat2 spri5init pe un picior
abia sc)i4at2 bu!a bine conturat1 se
ras$range in a$ar1 rotun5indu-se. Pentru
mnuire are aplicate al+eole mari
combinate cu 3iruri de al+eole mici si
butoni. 9rnamentele constau din inci!ii cele
mai multe +ase $iind ornamentate prin
inci!ii cu piapt1nul. M1rimile cuprind o
gama +ariata de la cele mari la cele in
miniatura.
55
paiul8 $orma caracteristic1 a
culturii materiale geto-dace2 este
descoperit1 %n orice ase!are geto-dac12
deseori $orme di$erit cu g1uri pentru $itil2
alteori o can1 cu diametrul ba!ei mai mic
dect diametrul bu!ei2 cu mner 3i arar cu
piciorul sc)i4at. ;n general $orma simpla
$ar1 ornamente.
Cana bitronconic8 o $orm1 larg
raspandit12 cu pantecele ascutit2 gtul %nalt
3i !+elt2 continuat printr-o bu!a rotun5it12
r1s$ranta in a$ar1. Toarta simpla2 torsadat
sau acoperita cu caneluri2 era modelat1 %n
continuarea bu!ei2 $at1 de care se
supra%nal4a u3or2 coboara apoi %n curb1
accentuat12 pentru a se pierde deasupra
liniei de ma-im1 largire a recipientuluiJ
56
!trac"ina8 are diametrul gurii larg2
bu!a e+a!ata %n a$ar1 3i um1rul marcat
printr-un $el de pragJ
Vasul bitronconic cu dou tori
laterale8 are pro$ilul caracteri!at de o
simetrie per$ecta a celor dou1 p1rti ale
corpului. Recipientul se termin1 printr-o
bu!1 u3or albiat1 la mi5locJ de la aceasta
pornesc dou1 tor4i prinse deasupra
diametrului sau ma-imJ
Vasul tronconic8 de dimensiuni
mici are bu!a oblic1 cu marginea %ngro3at1.
;n e-terior are proeminen4e pentru
siguran4a in mnuireJ
Ceramica lucrata la roat1 %ncepe s1
$oloseasc1 cu preponderen41 lutul brun 3i
se caracteri!ea!1 prin urmatoarele $orme8
57
Cana: $orma cea mai raspandit12
%ntalnit1 %n orice a3e!are geto-dac12 are
sec4iunea +ertical1 %n $orm1 de romb2 cu
bu!a ie3it1 %n a$ar1 3i toart1 cu latura
superioar1 ori!ontal1 3i cea lateral1 cu
aceea3i %nclinare cu cea a par4ii in$erioare a
c1nii care se spi5in1 pe un continuare
inelar1J
#ructiera8 +as cu raspndire larga
este $ormat din dou1 p1r4i. Corpul +asului
are pere4i de %nal4ime mic12 aproape
ori!ontali2 cel mai adesea de $orm1
circular12 rareori p1trat12 are bu!a lat1
r1s$rnt1 spre e-terior. A doua parte este
piciorul de $orm1 aproape cilidric1 cu ba!a
usor l1ti41 pentru stabilitateJ
C"iupul8 +as de $orm1 o+oidal1 cu
ba!a puternic relie$at1 3i bu!a te3it12
58
r1s$rnt1 drept %n a$ar12 multe dintre
e-emplarele descoperite au ca decora4ie un
+al inci!at sau di$erite $orme imprimateJ
$mfora8 utili!ata $rec+ent de daci
au su$erit consistente in$luen4e grece3ti cu
a caror $orm1 se identi$ic1 sunt
con$ec4ionate dintr-o past1 galben12 au
m1nusi stampilate care con$irm1 reali!area
local1J
Ceramica este deseori $rumos
pictat12 cea din !ona Sarmi!egetusei
pre!entnd caracteristici care o deosebesc
net de cea din restul 41rii. Dac1 de arta
statuar1 %n piatr1 nu se poate +orbi2 s-au
descoperit $ragmente de statuete din lut
ars. 9 categorie aparte de produse din lut
inci!ate artistic sunt +etrele 6cum este cea
de la Pope3ti7. Din acela3i2 material2
59
ceramic1 s-au mai g1sit di+erse
medalioane2 imprimate cu $iguri umane sau
di$erite simboluri2 un ast$el de e-emplar2
g1sit la Sarmi!egetusa2 are imprimat c)ipul
!ei4ei *endis.
9 parte importanta a artei dacice o
repre!int1 obiectele din metale pre4ioase2
produsele de argint $iind $ar1 %ndoiala2
produsele cele mai %nalte 3i repre!entati+e
ale artei geto-dace. /u numai ca sunt
reali!ate din argint de calitate2 dar
m1iestria la care au a5uns me3terii d1ci pot
strni in+idia celor din !ilele noastre. In
splendid e-emplu de art1 auto)ton1 %l
constituie +asele de argint din te!aurul de
la Sncrieni.

9rnamentate cu %mpuns1turi 2
palmete2 lu5eri2 $run!e2 moti+e %mpletite 3i
+aluri alerg1toare2 ele sunt o m1rturie a
60
m1iestriei autorului 3i gustului
proprietarului. #an4urile ornamentale $1urite
din !ale de argint sunt att de $ine %ncat par
%mpletite. *ratarile %n $orm1 de spiral1 ct 3i
cele din trei sau patru semis$ere2 pre!int1 o
originalitate plin1 de elegan4a. Fibulele
ocup1 un loc important %n +estimenta4ia
geto-dac1. Acestea au di$erite $orme de la
cercuri si p1trate la simbolul solar si cel al
$run!ei. Adeseori sunt decorate cu $iguri
umane. Cerceii se reali!au dintr-o srm1
subtire rasucita in spirale $ine. Inelele2
poate cele mai e-presi+e si $rumoase
podoabe2 au di$erite $orme8 +erigi cu noduri
3i protuberan4e2 spiralate2 simple2 dintr-o
bucat1 sau cu capete neunite2 unele sunt
pre+1!ute cu boabe de sticl1 colorat1. #a
toate acestea se adaug1 catarame2 nasturi2
pa$tale. Deasemeni sau g1sit par4i de
)arna3amente bogat decorate2 scuturi de
parad1 6e-emplu edi$icator este scutul aurit
de la Piatra Ro3ie72 coi$uri 6cum ar $i acel
61
$rumos coi$ de aur de la Poiana-
Co4o$ene3ti72 oglin!i. Desi nu din materiale
pretioase dar $ara s1-3i piard1 elegan4a
trebuie mentionate candelabrul de la
Poiana.
Aceste obiecte din metale pre4ioase
nu sunt caracteri!ate numai prin calitatea
lor superioar1 ci 3i prin num1rul mare2
te!aurul luat de Traian $iind %ndea5uns de
mare pentru a restabili economia %ntregului
imperiu.
62

63
64
65

66
67
Dromi)ete2 conduc1torul .e4ilor2 l-a
in+ins pe #Hsimac)us %n apro-imati+ CDD %.>r.
Mai %nainte2 %n AC& %.>r.2 Darius al Persiei i-a
supus pe .e4i al1turi de Traci. 9roles i-a condus
pe .e4i %n secolul II %.>r.. Iulius Caesar +orbe3te
despre 4inuturile Dacilor %n De *ello .allico.
Con$lictele cu *astarnii 3i apoi cu romanii 6&&0
%C) - &D? %C)2 =B %C)7 au sl1bit puterea dacilor2
dar *urebista2 contemporan cu Caesar2 i-a unit
pe Daci %ntr-un regat puternic 3i a reorgani!at
armata2 %n+ingndu-i pe *astarni 3i pe *oi2
ora3ele grece3ti 9lbia pe rul *ug2 3i Apollonia
pe 41rmul Marii /egre %n Tracia recunoscndu-i
autoritatea. De!+oltarea Daciei repre!enta o
amenin4are pentru Imperiul Roman2 dupa
cucerirea .aliei2 Caesar ini4iind planul unei
campanii %mpotri+a Dacilor2 dar moartea sa a
68
amnat r1!boiul. Cam %n acela3i timp 3i %n
acelea3i circumstan4e 6un complot la curtea
regal172 *urebista moare2 iar regatul s1u este
%mp1r4it %n cinci regate plus inca trei in
Dobrogea sub conduc1tori di$eri4i.
Din <A pn1 %n <?2 dacii au dus dou1
r1!boaie %mpotri+a romanilor sub conducerea lui
Duras si apoi Diurpaneus L Decebal. Dup1 dou1
r1sturn1ri de situa4ii2 romanii2 sub conducerea
lui Tettius Iullianus a+eau un mic a+anta52 dar
+or $i ne+oi4i s1 $ac1 pace din cau!a %n$rngerii
lui Domitian de c1tre Marcomani. ;ntre timp2
Decebal 3i-a re$1cut armata2 iar Domitian este
$or4at s1 accepte plata unui tribut anual dacilor.
Traian ini4ia!1 o ampl1 campanie
%mpotri+a Dacilor dup1 ce de+ine Imperator2 o
campanie cunoscut1 ca R1!boaiele Dacice2
r1!boaie ce +or necesita utili!area unei treimi
din e$ecti+ul %ntregii armate a Imperiului
Roman. Re!ultatul primei campanii 6&D&-&D07 a
$ost atacul capitalei dace2 Sarmi!egetusa 3i
69
ocuparea unei p1r4i din 4ar1. Cel de-al doilea
r1!boi dacic 6&DA-&DG7 s-a terminat cu
%n$rngerea lui Decebal 3i sinuciderea acestuia2
regatul s1u $iind cucerit 3i trans$ormat %n
pro+incia roman1 Dacia. Dupa %n$rngerea
Dacilor2 Traian a organi!at la Roma cea mai
mare 3i mai costisitoare Festi+itate2 care a
durat X&0C de !ile2 cantitatea de aur 3i argint
pr1dat1 din Dacia de c1tre romani $iind
apreciat1 de cronicarii antici ca $abuloas1. ,eci
de mii de Daci au $ost du3i in scla+ie la Roma2
alte !eci de mii de Daci au $ugit din Dacia
pentru a e+ita scla+ia.
Detaliile r1!boiului au $ost relatate de
Dio Cassius2 dar cel mai bun comentariu este
celebra Column1 a lui Traian construit1 %n
Roma.
;nc1 din anul &D02 prin pacea %nc)eiat1
cu Decebal2 romanilor le sunt cedate Muntenia2
sudul Moldo+ei2 e+entual estul 9lteniei 3i sud-
estul Transil+aniei care +or $i %nglobate
70
pro+inciei Moesia In$erior din care +or $ace
parte pn1 la moartea lui Traian. E-ist1
posibilitatea ca2 tot %n anul &D0 s1 $i $ost creat
un district militar roman2 sub conducerea lui
#onginus 3i cuprin!nd *anatul2 +estul 9lteniei
3i sudul Transil+aniei. ;n anul &DG se $ormea!1
pro+incia Dacia propriu-!is12 cuprin!nd +estul
9lteniei2 *anatul 3i cea mai mare parte a
Transil+aniei. Aceasta este organi!at1 ca
pro+incie imperial12 lucru e-plicabil prin $aptul
c1 se a$la c)iar la grani4a Imperiului. Ea +a $i
condus1 de un legatus Augusti pro praetore
ales din ordinul senatorial 3i care %ndeplinise %n
prealabil $unc4ia de consul. 9dat1 stabilit1
organi!area noii pro+incii2 paci$icarea acesteia
s-a reali!at relati+ repede2 lucru do+edit 3i de
emisiunea monetar1 din anul &&02 unde
legenda Dacia Capta de+ine2 semni$icati+2 Dacia
Augusti Pro+incia. ;n anul &&= %mp1ratul Traian2
cel care $usese proclamat 9ptimus Princes2
moare. ;i urmea!1 la tron >adrian2 despre +ia4a
c1ruia principalele in$orma4ii pro+in din
71
contro+ersata serie de biogra$ii Istoria August1.
Dup1 cum remarc1 Dan Ruscu2 +ia4a lui >adrian
apar4ine primului grup de +itae 'ceea ce indic1
un grad mare de in$orma4ii reale 3i credibile( .
Autorul capitolului despre +iata lui >adrian este
Spartianus. Domnia lui >adrian %ncepe %n
condi4ii +itrege. Ast$el2 el este ne+oit s1
abandone!e teritoriile asiatice cucerite de
Traian 3i care nu $useser1 paci$icate. Este lesne
de imaginat %n ce lumin1 l-a pus aceast1
actiune $a41 de o parte din contemporanii s1i2
care +1!nd %n Traian pe cel mai bun dintre
principi l-au considerat pe >adrian un succesor
nedemn. In pasa5 din Eutropius +orbe3te
despre $aptul c1 %n acest conte-t al abandon1rii
pro+inciilor asiatice2 coroborat cu atacurile
ia!ige 3i ro-olane asupra Daciei2 >adrian ar $i
a+ut ideea de a abandona 3i aceast1 pro+incie2
idee la care a renun4at la s$atul 'prietenilor( s1i
care moti+au c1 prea mul4i cet14eni romani ar
r1mne ast$el la bunul plac al barbarilor. Mai
important decat $aptul c1 aceast1 inten4ie a
72
e-istat sau nu este ceea ce re!ult1 din te-tul lui
Eutropius2 3i anume ca2 'spre deosebire de
pro+inciile de dincolo de Eu$rat2 Dacia a+ea o
organi!are a+ansat1 3i un num1r mare de
coloni3ti( .
Pentru a %ndep1rta pericolul creat 3i a
paci$ica !ona2 >adrian se deplasea!1 la Dun1re
in anul &&=. Acolo le o$era ro-olanilor subsidii2
reusind ast$el sa opreasc1 atacurile +enite din
partea lor. De asemenea2 e-ist1 posibilitatea ca
3i abandonarea Munteniei 3i a sudului Moldo+ei2
%ntreprins1 de >adrian2 s1 se $i $1cut pentru a le
permite ro-olanilor s1 se stabileasc1 %n aceste
!one . Irmea!1 apoi %n$rngerea ia!igilor pentru
care %mp1ratul %i acord1 lui Y.Marcius Turbo2
general e-perimentat care %n$r1nsese r1scoale
%n Egipt 3i Cirenaica 2 o comand1 e-cep4ional1
asupra Daciei 3i Pannoniei In$erior. Di$icultatea
cu care aceste atacuri au $ost respinse a $1cut
e+ident $aptul c1 Dacia necesita o nou1
organi!are2 o %mp1r4ire care sa o $aca mai u3or
73
de ap1rat. Aceast1 reorgani!are a a+ut loc
probabil %n anul &&<2 o dat1 cu !drobirea
ia!igilor.
Cu toate c1 renun4ase la planul
abandon1rii complete a pro+inciei 3i c1
respinsese cu succes atacurile barbarilor2
pentru >adrian era e+ident1 necesitatea unei
noi organi!1ri. De alt$el2 el re+enise la concep4ia
politic1 a lui Augustus 8 'o politic1 de$ensi+1 %n
cadrul limitelor e-istente(. Se pare c1 ini4ial au
$ost create Dacia In$erior din teritorii care
apar4ineau Moesiei In$erior8 estul 9lteniei 3i
probabil sud-estul Transil+aniei2 3i Dacia
Superior cuprin!1nd Transil+ania2 *anatul 3i
+estul 9lteniei. Prima men4iune a Daciei
Superior apare %ntr-o diplom1 militar1 din 0?
iunie &0D2 ceea ce implic1 3i e-isten4a Daciei
In$erior. Este de presupus2 totu3i2 c1 aceast1
organi!are s-a reali!at ce+a mai de+reme2
probabil o dat1 cu %n$rngerea ia!igilor2 deci %n
5urul anilor &&<-&&?. Dup1 cum am mai
74
men4ionat2 Muntenia si Moldo+a de sud $useser1
abandonate de5a la momentul %nc)eierii p1cii cu
ro-olanii. Cele mai mari probleme %n pri+in4a
reorgani!1rii sunt puse de pro+incia Dacia
Porolissensis. 9 diplom1 militar1 din &D august
&0C2 descoperit1 la .)erla2 este dat1 pentru trei
unit14i au-iliare din aceast1 pro+incie . Aceasta
este prima men4iune a Daciei Porolissensis.
P1rerile istoricilor sunt di+ergente. I.Russu
consider1 c1 desprinderea Daciei Porolissensis
s-a $acut %ntre anii &0D-&0C2 aceasta neputnd
e-ista %nainte de anul &0D cnd2 la 0? iunie2
dou1 diplome militare descoperite la Porolissum
3i C13eiu +orbesc de Dacia Superior. Prin
urmare2 aceast1 m1sur12 neputndu-i $i
atribuit1 lui Turbo2 ar $i probabil o m1sur1
politico-militar1 a %mp1ratului >adrian 3i a
gu+ernatorului Daciei Superior2 Iulius Se+erus.
Pe de alt1 parte2 M.*1rbulescu consider1 c1
noua pro+incie ar $i $ost creat1 deodat1 cu
Dacia Superior 3i In$erior 3i2 probabil2 nu mai
tr!iu de anul &&?2 crearea ei %nscriindu-se
75
per$ect in demersul de reorgani!are al
%mp1ratului. 9ricum ar $i $ost2 aceast1 pro+incie
era $ormat1 din !ona nordic1 a $ostei pro+incii
Dacia2 pn1 la Arie3 3i Mure3ul superior. A+nd
%n +edere $aptul c1 #egiunea a I"-a Fla+ia Feli-
$usese trans$erat1 la Singidunum2 %n Dacia
Superior r1mne o singur1 legiune2 a FIII-a
.emina2 ceea ce %nseamn1 c1 gu+ernatorul
pro+inciei a+ea s1 $ie de acum %ncolo de rang
praetorian. Ini4ial2 Dacia In$erior si Dacia
Porolissensis2 nea+nd nici o legiune +or $i
conduse de un procurator Augusti. Dup1 cum
am men4ionat2 scopul cre1rii celor trei pro+incii
a $ost $acilitarea ap1r1rii acestei grani4e a
Imperiului2 $oarte %ntins1 de alt$el. Dupa cum
a$irm1 I.Russu2 aceast1 reorgani!are apare 'ca
do+ad1 a intensi$ic1rii controlului roman %n
aceast1 !on1 3i a necesit14ii %nt1ririi ap1r1rii
Daciei printr-un corp de armat1 au-iliar(.
Mai ales Dacia Porolissensis constituia un
bastion %naintat al ap1r1rii Imperiului2
76
dispunnd %nc1 de la %nceput de o armat1
proprie2 dup1 cum men4ionea!1 si diploma de la
.)erla. Semni$icati+1 este 3i mutarea2 mai
tr!iu2 a #egiunii a "-a Macedonica %n aceast1
pro+incie2 la Potaissa.
Aceast1 organi!are +a dura pn1 %n
timpul lui Marcus Aurelius care +a trans$orma
Dacia %ntr-un organism unitar2 noua pro+incie
Dacia2 %mp1r4ind-o %n trei districte $inanciare8
Dacia Apulensis2 Dacia Mal+ensis2 Dacia
Porolissensis2 conduse de un gu+ernator2
cons"laris tri"m 0aciar"m.
;n anul 0&02 %mp1ratul roman Caracalla i-
a declarat prin decretul numit :Constitutio
Antoniniana: pe locuitorii Daciei cet14eni
romani2 al1turi de to4i ceilal4i cet14eni ai
Imperiului Roman.
Se cunosc numele a mai multe co)orte
recrutate din Dacia2 sta4ionate %n *ritania la
*irdosZald2 la De+a 3i la "indolanda2 %n
77
Armenia2 %n *alcani2 %n Cappadocia 3i alte
pro+incii romane.


9cupa4iile principale erau agricultura
6%n special cereale2 pomi $ructi$eri 3i +i41-de-+ie72
cre3terea +itelor 3i oilor 3i cuno3teau apiculturaJ
caii erau $olosi4i mai ales ca animale de po+ar12
dar caii crescu4i de daci a+eau 3i $aima de a $i
$oarte buni %n r1!boi.
De asemenea e-tr1geau aur 3i
argint din minele din Transil+ania 3i a+eau un
comer4 %n$loritor cu e-teriorul2 inconstatabil 3i
78
prin num1rul mare de monede grece3ti si
romane descoperite.
Primele monede geto-dace au ap1rut
prin secolul al III-lea %.>r. 3i imitau pe cele
macedonene 6emise de Filip al II-lea2 Ale-andru
cel Mare2 Filip al III-lea7. *1tute din argint2 dup1
cum atest1 te!aurele descoperite la Eiblea
65ude4ul "lcea72 Dumbr1+eni 65ude4ul "rancea72
monedele geto-dace 3i-au %ncetat e-isten4a
c1tre s$r3itul secolului al II-lea %.>r 3i primele
decenii ale secolului I %.>r.2 o dat1 cu
p1trunderea %n regiune a denarului roman
6denari"s7. Ace3tia +or domina economia dacic1
inclusi+ %n secolul al II-lea d.C)r. E-plica4ia
const1 %n descoperirea unei monet1rii %n cadrul
c1reia moneda roman1 republican1 era
$alsi$icat1 %n a3e!area de la Sarmi!egetusa
Regia. /um1rul mare de monete romane
republicane descoperite putnd $i e-plicate 3i %n
acest sens2 nu doar prin rela4iile comerciale
79
%n$loritoare %ntre lumea dacic1 3i cea greco-
roman1.
Cele mai importante in$luen4e %n
prelucrarea metalelor 3i %n alte me3te3uguri
erau cele ale cel4ilor 3i ale grecilor2 ast$el c1
podoabele 3i obiectele din metal pre4ios g1site
la s1p1turile ar)eologice dau do+ad1 de mult1
m1iestrie.
80
Con$orm legendei2 Roma a $ost
construit1 de Romulus %n anul =AC %.>r. Se
spune c1 Romulus 3i Remus au $ost r1pi4i
de lng1 mama lor 3i l1sa4i lng1 rul Tibru2
s1 moar1 de $oame. I-a g1sit o lupoaic1 3i i-
a %ngri5it pn1 s-au $1cut mari. Marte2 !eul
r1!boiului 3i tat1l lor2 le-a poruncit s1
construiasc1 o cetate pe cele 3apte coline
de lng1 rul Tibru. ;n timp ce Romulus
tr1gea prima bra!d1 pentru a delimita
+iitoarea a3e!are2 Remus rdea de el. Acest
$apt i-a determinat moartea. R1mas singur2
Romulus a ridic1 cetatea pe care o nume3te
Roma 3i domne3te peste supu3ii s1i +reme
de CD de ani.
81
9ra3ele romane erau numite urbe.
A+eau maga!ine 3i pie4e2 de unde locuitorii
Romei puteau cump1ra legume2 $ructe2
carne2 ulei. Dac1 centrul +ie4ii unui ora3
grecesc era agora, cel al unui ora3 roman
era forumul. #a un cap1t al $orumului se
a$la basilica2 locul unde se %ntlneau cei
care $1ceau legile. Romanii boga4i a+eau
case $rumoase2 numite villa2 cu gr1dini
mari2 c)iar cu baie 3i %nc1l!ire central1. Cei
s1raci locuiau cu c)irie %n case mai mici sau
%n cl1diri cu mai multe eta5e2 asem1n1toare
blocurilor de ast1!i. Pentru c1 erau cele
mai %nalte cl1diri de pe strad12 blocurile
erau numite insulae.
82
De $rica incendiilor2 nu toate casele a+eau
buc1t1riiJ %ntr-o buc1t1rie se a$lau8 plita
pentru g1tit2 cu un burlan pentru
eliminarea $umului2 am$ore cu ap12 cu ulei2
$ar$urii pentru ser+itul mesei2 +ase pentru
g1tit2 mirodenii. Cei care nu a+eau buc1t1rii
puteau cump1ra mncare cald1 de la
buc1t1riile publice. Apa proasp1t1 era
problem1 $oarte important1 a ora3elor2
%ntruct se 3tia c1 apa murdar1 aduce boli.
Pentru transportul apei2 romanii au
construit apeducte2 canale amplasate pe
pante %nalte2 pentru ca apa s1 curg1 de-a
lungul lor 3i s1 a5ung1 %n ora3.
83
=oma antic

84
;mbr1c1mintea romanilor era $ormat1 din
urm1toarele piese8 b1rba4ii purtau o t"nic
3i o tog 6bucat1 de pn!1 colorat12
%n$13urat1 pe corp7. Femeile a+eau roc)ii
numite stole 3i 3aluri $ine peste coa$urile
complicate2 %n care %3i prindeau ace 3i
piepteni $rumos %mpodobi4i. Dac1 nu a+eau
su$icient p1r pentru a reali!a aceste coa$uri2
$emeile purtau peruci din p1r natural. Era la
mod1 s1 %3i pudre!e $a4a 3i s1-3i $arde!e
oc)ii. *i5uteriile mari2 semn al bog14iei2 erau
$oarte c1utate2 c)iar dac1 erau greu de
purtat. Multe dintre ele se $oloseau pentru a
prinde $aldurile bogate ale tunicilor 3i
togilor.
85

;n ca! de r1!boi2 solda4ii trebuiau s1 se
deplase!e repede dintr-o parte de
Imperiu %n alta2 a3a c1Imperiul era
%mpn!it de drumuri drepte2 pietruite2 pe
care se putea circula u3or. Se c1l1torea
cu calul2 cu c1ru4e trase de boi sau pe
5os. Imperiul Roman a a5uns a3a de mare
3i a re!istat att de mult datorit1
armatei sale $oarte bine
antrenate2$ormat1 din locuitori din toate
regiunile cucerite. Solda4ii2 puternici 3i
re!isten4i2 erau bine instrui4i s1 apere
Roma2 putnd m1r31lui CD de Qm pe !i.
86
Armele soldatului erau o sabie scurt1
pentru lupta de aproape 3i o suli412
numit1 pil"m. Purtau o armur1 $1cut1
din pl1ci de metal suprapuse 3i un coi$
pe cap. De asemenea2 a+eau un scut
curbat2 care le ap1ra corpul de armele
du3manilor.
87

;n Roma antic1 +ia4a de $amilie a
alc1tuit mult1 +reme ba!a societ14ii
romane. #a origine +ia4a de $amilie este
dominat de atotputernicia tat1lui
e-ercitat1 legal asupra scla+ilor casei2 dar
totodat1 asupra ne+estei 3i copiilor s1i.
'Pater $amilias( putea dup1 plac s1
recunoasc1 copii care %i a+ea de la so4ia
sa2 ori %i e-punea %n a$ara casei
abandonndu-i cui i-ar $i dorit2 ceea ce2 %n
practic1 %nsemna condamnarea la moarte
sau %n cel mai r1u ca! la scla+ie.
C1s1toria era )ot1rta de c1tre capul
$amiliei2 iar %nclina4iile celor interesa4i nu
erau deloc consultate.
Era celebrat1 o logodn12 care
constituia un anga5ament solemn si
religios al ambelor $amilii. Dupa
consultarea !eilor2 se sc)imbau niste
inele2 care a+eau o culoare simbolica.
*1ietii erau considerati ap4i pentru
c1s1torie la +arsta de &B ani2 iar $etele
de+eneau nubile la &0 ani.
;n a5unul c1s1toriei logodnica
o$erea p1pu3ile sale larilor 6stramo3ii
$amiliei7 casei p1rintesti. In acea3i !i2 ea
imbr1ca o tunic1 alba $1cut1 dintr-o sto$1
tesut1 potri+it unui procedeu ar)aic si
retinut1 pe talie de un nod dublu.
Piept1natura era aran5ata cu a5utorul unui
instruent special6)osta coelibaris72 p1rul
era imp1rtit %n 3ase 3u+ite incon5urate de
benti4e pentru a $i apoi reunite intr-un
coc. Dupa aceea se ase!a un +oal
portocaliu.
Cteodat1 se ase!a cte o cununa de
$lori si di+erse bi5uterii2 un colier de aur si
di+erse bra41ri. In picioare purtau sandale
de acea3i culoare ca si +oalul. *1iatul era
imbr1cat in a5unul nun4ii cu o tunica de
culoare alba2 simbol al purita4ii. In
picioare purta sandale. Mi5locul era %ncins
cu o centur1 din piele. /unta ca 3i in
!ilele noastre era un prile5 de bucurie. In
tot acest timp instrumentisti din $laute si
)arpe creau o atmos$er1 placut1.
Tn1ra $amilie aducea 5ert$e !eilor
casnici pentru intlnirea noii $amilii. De
obicei in+ita4ii la nunta aduceau cu ei
daruri simbolice2 punnd ast$el temelia
noii $amilii.


E-ista un mit popular $oarte raspandit
care sustine ca in momentul in care
romanii au in+adat Cartagina2 au
pres1rat sare peste intinsele ogoare ale
acestui imperiu nord-african pentru a
%mpiedica ast$el sa creasca orice cereal1
culti+ata si in consecint1 armatele
cartagine!e sa su$ere de $oame. Acest mit
nu are nici un $el de sustinere istorica. In
realitate2 cand romanii au cucerit
Cartagina2 au trecut din cas1 in cas1
capturand sclavi si ucigandu-i pe ceilala4i
cartagine!i prea batrni pentru a $i luati
in robie. 9rasul a $ost ars si !idurile
distruse ast$el incat $oarte multe
in$ormatii istorice despre civilizaia
cartagineza au $ost de$initi+ pierdute.

>? A@T M;T 0;? =OMA A?T;CA
1ST1 Degetul orientat in sus.
Acest gest2 $acut intotdeauna de
lmparatul roman si )otarator cu pri+ire
la +iata ;n+insului din arena2 este o
imagine tip regasit1 in aproape toate
filmele despre romani. Contrar parerii
comune2 imp1ratul nu semnali!a prin
degetul mare orientat in sus sau in 5os
+iata sau moartea gladiatorului %n+ins.
Imp1ratul si numai el era singurul care
)ot1ra soarta in+insului prin semnul
palmei2 nu al degetului. Daca cezarul
arata palma desc)is12 acesta era ordinul
pentru crutarea +ietii2 daca era ar1tat
pumnul inclestat2 in+insul era ucis. /ici un
gladiator in+ins nu era ucis $1ra
aprobarea imp1ratului2 in ca! contrar
celalalt gladiator era acu!at de crima si
a+ea de %n$runtat un lung proces.

Principalii !ei ai romanilor au $ost8
]upiter- !eul luminii 3i al $enomenelor
cere3tiJ luno so4ia credincioas1 a lui
Eupiter2 simboli!nd !ei4a lunii. Ca !ei41 a
lunii ea s-a contopit cu Diana2 !ei4a
+n1torii. Este cunoscut1 cu atributele
protectoare a logodnicilor2 c1l1u!1 a
mireselor la casa logodnicului. Vesta cea
mai $rumoas1 !ei41 roman12 luminoas1 3i
curat1 ca $lac1ra $oculuiJ prote5a
sem1n1turile 3i era simbolul maternit14ii.
Vulcanus era !eul tr1snetului 3i al
soarelui ar!1tor2 apoi a de+enit !eul
$ocului de+astator2 iar %n cele din urm12
!eul $ocului d1t1tor de +ia41. Saturn
patrona bel3ugul2 bog14ia2 abunden4a2 era
propagatorul +i4ei de +ie 3i %ng131torul
ogoarelor. Minerva2 !ei41 cunoscut1 3i la
etrusci 3i la greci2 era patroana
%n4elepciunii2 a artelor 3i a me3te3ugurilor
de tot $elul.
Mercurius este !eul comer4ului 3i al
comercian4ilor2 patron al c3tigurilor
dobndite din sc)imburile negustore3ti.
A+ea ca pas1re s$nt1 coco3ul iar %n
repre!ent1ri era cu o pung1 %n mn1.
Faunus este !eitatea animalelor p1durii2
prote5a oamenii %mpotri+a lupilor 3i din
aceast1 cau!1 purta 3i numele de
#upercus.
Fer+oarea religioas1 roman1 cre3te
sensibil %n epoca imperial. Cesar 3i
Augustus sunt di+ini!a4i dup1 moarte.
De3i succesorii lor nu %mp1rt13eau
automat acela3i destin2 acest $apt a creat
un precedent din plin e-ploatat dup1
aceea2 cnd %mp1ra4ii 3i intimii s1i au $ost
adesea !ei$ica4i %nc1 din timpul +ie4ii.
Cesar a inaugurat 3i cumulul2 care +a
de+eni indisolubil2 al $unc4iei de imperator
3i al aceleia de 3e$ religios2 ponti$e-
ma-imus. #a $el ca 3i cultul +ec)ilor !ei2
cultul imperial %3i a+ea preo4ii 3i
ceremoniile sale proprii. Templele erau
consacrate %mp1ra4ilor2 $ie singuri2 $ie %n
asociere cu cte un +enerabil antecesor
sau cu o !eitate recent1. ;n sec. al III-lea
%mp1ra4ii tind s1 se identi$ice !eilor8
Septimius Se+erus 3i so4ia sa2 Iulia
Domna2 sunt adora4i ca Iupiter 3i Iunona.
Cultul imperial este o ino+a4ie care
marc)ea!1 s$r3itul religiei romane
tradi4ionale2 constituind etapa desuet1 a
sa. Mircea Eliade a$irma c1 dac1 %n epoc1
e-ist1 ce+a +iu cu ade+1rat2 apoi acestea
sunt sinte!ele intelectuale elenistice2 pe
de o parte2 3i misterele2 pe de alta. Pentru
a $rna r1spndirea masi+1 a
cre3tinismului2 scriitorii p1gni
recurseser1 la +ec)ile mituri platonice2
con$erindu-le2 ast$el2 un puternic
simbolism. Celsus %n sec. al III-lea2 Por$ir
%n sec. al II-lea2 %mp1ratul Iulian2 Partidul
'p1gn( al lui SHmmac)us 3i platonicienii
Macrobius 3i Ser+ius2 la s$r3itul sec. al I"-
lea2 +or opune totalitarismului cre3tin o
+i!iune religioas1 pluralist12 str1duindu-se
s1 %nglobe!e 3i s1 recupere!e toate
credin4ele trecutului2 c)iar 3i acelea care2
la prima +edere2 repugnau ra4iunii. Elita
roman1 se +a mai )r1ni din aceste
credin4e pn1 la c1derea Imperiului2 dup1
care acestea %3i +or continua e-isten4a lor
subteran1 %n *i!an4.

Rzboaiele daco-romane
6&D&-&D02 &DA-&DG7 au $ost dou1 scurte
r1!boaie %ntre Imperiul Roman 3i Dacia2 %n
timpul domniei %mp1ratului Traian.
R1!boaiele daco-romane
%rimele ciocniri
;nc1 din timpul domniei lui *urebista2 dacii
au repre!entat o amenin4are pentru
Imperiul Roman2 %nsu3i Caesar pl1nuind o
campanie %mpotri+a acestora. ;n iarna anilor
<A-<G armata regelui Duras a atacat
pro+incia roman1 Moesia. ;mp1ratul roman
Domi4ian a reorgani!at aceast1 pro+incie %n
Moesia In$erior 3i Moesia Superior2 pentru a
sus4ine atacurile +iitoare. ;n urm1torul an
<=2 Domi4ian a organi!at o campanie
%mpotri+a Daciei. .eneralul roman Cornelius
Fuscus a tra+ersat Dun1rea %n Dacia2 cu A
sau G legiuni. Armata roman1 este %ns1
%n$rnt1 la Tapae de dacii condu3i de
Diurpaneus L Decebal. ;n <<2 o$ensi+a
roman1 continu12 armata roman12
comandat1 de Tettius Iulianus2 %i %n+inge pe
daci la Tapae. Dup1 aceast1 b1t1lie2
Decebal 3i Domi4ian %nc)eie pace. Dup1
pacea din <?2 Decebal de+ine un client al
Romei2 primind bani2 me3teri 3i ma3ini de
lupt1 de la Imperiul Roman2 pentru a ap1ra
grani4ele imperiului. Inii istorici consider1
c1 aceast1 pace nu a $ost %n $a+oarea
Romei.
Cauzele celor dou rzboaie
principale
Pe tot parcursul secolului I2 politica roman1
dicta ca amenin41rile din partea na4iunilor
+ecine s1 $ie eliminate ct mai repede. ;n
ciuda unei oarecare cooper1ri2 din punct de
+edere diplomatic2 cu Domi4ian2 dup1 o
in+a!ie anulat12 Decebal a continuat s1 se
opun1 Romei. Dacia a $ost prin urmare
considerat1 o puternic1 amenin4are. ;n acea
perioad12 Roma su$erea de problemele
$inanciare pro+ocate de campaniile de
cucerire din Europa2 %n parte datorate
con4inutului redus de aur din monedele
romane stabilit de %mp1ratul /ero. ,+onurile
con$irmate despre aurul dacic2 3i despre alte
bog14ii ale acestei 41ri au dus 3i ele la
con$lict. Ca urmare2 noul %mp1rat Traian2 el
%nsu3i un soldat 3i tactician e-perimentat2 a
%nceput preg1tirile pentru un r1!boi
%mpotri+a Daciei.
Primul rzboi daco-roman.
Dup1 c3tigarea spri5inului Senatului2 %n &D&
Traian era preg1tit s1 in+ade!e Dacia.
9$ensi+a roman1 a+ea %n a+angard1 dou1
legiuni care m1r31luiau spre inima Daciei2
ar!nd ora3ele 3i satele din drum. Armata
roman1 condus1 de Traian era $ormat1 din
legiunile 8 I Adiutri-2 I Italica2 I Miner+ia2 II
Adiutri-2 IIII Fla+ia2 " Macedonica2 "II
Claudia2 F .emina2 FI Claudia Pia Fidelis2 FIII
.emina2 #egio FIIII .emina Martia "ictri-2
F" Apollinaris2 FFI Rapa- 3i FFF Ilpia
"ictri-J II Augusta2 III Augusta2 III .allica2 I"
ScHt)ica2 "I Ferrata2 "II .emina2 IF >ispana2
#egio FII Fulminata2 FF "aleria "ictri- e FFII
Primigenia. 9$ensi+a roman1 nu a a+ut
parte de o re!isten41 $oarte puternic1 din
partea armatei dace. Traian a %n$rnt o
armat1 dac1 %n b1t1lia de la Tapae. Iarna
dintre anii &D&L&D02 Decebal a reu3it s1
bloc)e!e armata roman12 mai mult de att a
trecut la contraatac %n special pentru a opri
un al doilea $ront al armatei romane dar $1r1
a reu3i acest lucru. ;n decursul anului &D0
Decebal a ales s1 se predea2 dup1 pierderea
b1t1liei de la Adamclisi 3i a altor cte+a
ciocniri minore. R1!boiul2 care a durat doar
cte+a luni2 s-a terminat cu o +ictorie
roman1 eroic1. 9 delega4ie dac1 a $ost
in+itat1 la Roma pentru a rati$ica tratatul de
pace2 iar %n iarna anului &D02 Imperiul
Roman a desc)is ba!a de la Sarmi!egetusa
Regia.
Cunoscutul pod de la Drobeta a $ost
construit pentru preg1tirea celui de-al doilea
r1!boi. Acest pod2 probabil cel mai mare la
acea dat12 3i pentru multe secole %n
continuare2 a $ost proiectat de Apollodor din
Damasc2 $iind necesar pentru recucerirea
Daciei2 deoarece Imperiul Roman a :pierdut
pacea:. Decebalus primise %nt1riri te)nice 3i
militare de la Traian pentru a crea o !on1
aliat1 puternic1 %mpotri+a unor e+entuale
e-pedi4ii ale popoarelor migratoare din
teritoriile estice 3i nordice. Resursele
acestea au $ost %ns1 $olosite pentru a $ace
din Regatul Dac o mare putere
independent1.
Deasemenea pro+incia roman1 Pannonia a
$ost imp1r4it1 din punct de +edere
administrati+ %n Pannonia Superioar1 3i
Pannonia In$erioar1.
Cel de-al doilea rzboi daco-roman
Dup1 %n$rngerea din primul r1!boi cu
Traian2 Decebal a respectat o perioad1
%n4elegerea cu Roma2 dar la scurt timp dup1
aceea a %nceput s1 incite la r1scoal1 triburile
%n+ecinate2 3i s1 pustiasc1 coloniile romane
de dincolo de Dun1re. Traian2 cunoscut
pentru caracterul s1u optimist 3i
%ntreprin!1tor2 3i-a adunat %nc1 odat1 $or4ele
%n &DG d.>r. pentru un al doilea r1!boi
%mpotri+a Regatului Daciei.
Spre deosebire de primul con$lict2 cel de-al
doilea r1!boi a implicat mai multe lupte care
au pro+ocat pierderi %nsemnate care2 a$lat1
%n $a4a a numeroase triburi aliate cu
Decebal2 nu a reu3it s1 ob4in1 repede o
+ictorie decisi+1. Multe ora3e din "ala)ia
care au $ost $orti$icate de c1tre armata
roman1 erau asediate de daci %n special de-
a lungul Dun1rii. ;n $runtea armatei romane
s-a a$lat 3i Traian %n b1t1liile din Dobrogea.
Traian a stabilit cartierul general al armatei
romane in localitatea Drobeta situat1 pe
Dun1re2 din acel punct coordonnd armata.
;n cele din urm12 Roma a trium$at 3i a
ocupat Dacia. In asediu asupra capitalei
Sarmi!egetusa a a+ut loc la %nceputul +erii
anului &DG. Dacii au respins primul atac2
%ns1 romanii au distrus apeductele capitalei
dace. 9ra3ul a $ost incendiat2 iar Decebal a
$ugit2 pre$ernd %ns1 s1 se sinucid1 %n loc s1
$ie capturat. Totu3i2 r1!boiul a continuat.
Datorit1 tr1d1rii unui con$ident al regelui
dac2 *icilis2 romanii au descoperit comoara
lui Decebal %n rul SargesiaLSargetia -
estimat1 de Eerome Carcopino la &GA ADD Qg
de aur 3i CC& DDD Qg de argint. Iltima
b1t1lie cu armata regelui dac a a+ut loc la
Porolissum 6Moigrad7. Traian nu a acceptat
condi4ile de pace din tratatul de pace
%nc)eiat %n urma primului r1!boi daco-
roman2 $ormulnd alte pre+ederi
Concluzii i urmri
R1!boaiele dacice au repre!entat un trium$
uria3 pentru Roma 3i armatele sale. Traian a
anun4at &0C de !ile de s1rb1toare %n %ntreg
imperiul. Minele de aur bogate ale Daciei au
$ost $olosite de romani2 asigurnd surse
importante de $inan4are pentru alte
campanii romane. Cele dou1 r1!boaie au
repre!entat +ictorii importante %n cadrul
campaniilor e-pansioniste ale Romei2
c3tignd spri5inul 3i admira4ia oamenilor
pentru Traian. Prin cuceririle ulterioare din
Asia2 Traian a reali!at cea mai mare
%ntindere din istoria Imperiului Roman. 9
mare parte a popula4iei ci+ile a Daciei a $ost
ucis1 sau trecut1 %n scla+ie2 %n parte pentru
a descura5a alte rebeliuni. Mai pu4in de
5um1tate din Dacia a $ost o$icial ane-at1 3i
apoi organi!at1 ca pro+incie imperiu.
Perioada de dup1 r1!boaiele dacice a $ost2
prin $olosirea te!aurului dacic 3i prin
preluarea 3i e-tinderea e-ploat1rii aurului
din Carpa4ii Apuseni2 una de cre3tere
economic1 sus4inut1 3i de relati+1 pace la
Roma. A $ost %nceput un mare proiect de
construc4ii2 %mbun1t14ind in$rastructura
Romei %n general. Traian a de+enit cu
ade+1rat un %mp1rat ci+il2 desc)i!nd
drumul unor %nt1riri interne ulterioare %n
cadrul imperiului2 ca un %ntreg stat unit.

;n sec. II-I a.C)r. c%nd romanii se a$lau %n
perioada de e-pansiune teritorial1 geto-
dacii au intrat %n s$era lor de in$luen41.
Aceast1 perioad1 se caracteri!ea!1 prin
rela4iile de ordin militar dintre Imperiul
Roman 3i Dacia.
Primele semne ale e-pansiunii romane se
e$ectua pe c1i comercial-economice 3i
culturale2 p1trun!%nd pe teritoriul geto-dacic
negustorii %mpreun1 cu m1r$urile 3i moneda
roman1. Primele armate romane care au
intrat pe acest teritoriu au $ost conduse de
generalii Curio 3i #ucullus 6%n anii =D
a.C)r.72pe litoralul de +est al Pontului2 apoi
generalul Marcus #icinius Crassus cucere3te
regatele getice din Dobrogea. Mai t%r!iu
Dobrogea de+ine parte component1 a
pro+inciei romane Moesia la sud de Dun1re.
;n urm1torii ani e-pansiunea roman1 a a5uns
la str1mutarea popula4iei la sud de Dun1re2
ast$el s-a reali!at str1mutarea popula4iei %n
num1r de cca &ADDDD de persoane.
Primul r1!boi dacic a luat amploare la 0A
martie &D&2 desp1r4indu-se %n trei etape de
ba!18 %n regiunea banatului2 %n b1t1lia de la
Tapae %n care Decebal su$er1 %n$r%ngere de la
Traian 3i pro+incia Moesia In$erior 6&D&-&D072
unde Decebal porne3te o contrao$ensi+12
dup1 care Traian se retrage. ;n &D? pe locul
c%mpului de lupt1 s-a ridicat un monument
trium$al imens cunoscut sub numele de
Tropae"m Traiani.
Dup1 mai multe lupte %n luna iulie &DG are
loc ultima b1t1lie %n care romanii asedia!1
Sarmi!egetu!a2 cucerind-o abia la %nceputul
lui august2 Decebal re$ugiindu-se %n mun4i
unde este tr1dat2 iar pentru a nu $i capturat
se sinucide. Atunci Dacia a $ost cucerit12 iar %n
scurt timp Traian a emis o moned1 special1
cu inscrip4ia DAClA CAPTA2 simboli!%nd Dacia
capitulat1.
;n re!ultatul luptelor s%ngeroase din acea
perioad1 e+olu4ia etnic1 a geto-dacilor cap1t1
o nou1 direc4ie 3i un nou nume - romnii.
Despre aceasta se ilustrea!1 pe monumentul
etnogene!ei romnilor Columna lui Traian.

Romanizarea reprezint un proces
istoric complex n urma cruia
civilizaia roman ptrunde n toate
domeniile vieii unei provincii i duce
la nlocuirea limbii populaiei
autohtone supuse cu limba latin.
Acest proces putea a+ea loc %n urma
ocup1rii 6integrale sau par4iale7 a
teritoriului locuit de un popor antic 3i
%ncadr1rii lui %n statul roman pe o perioad1
a mai multor genera4ii.
Alte condiii favorabile procesului
de romanizare au $ost8 nivelul nalt de
dezvoltare a populaiei btinaeJ
introducerea n provincia respectiv a
armatei 3i administraiei romane2 iar
%mpreun1 cu aceste institu4ii 3i o anumit1
populaie-militari, funcionari,
veterani, coloniti; urbanizarea;
rspndirea religiei, dreptului,
nvmntului n limba latin.
Pre!en4a acestor condi4ii a dus la
romani!area unor imense spa4ii - "estul 3i
Estul Europei 6spa4iile lusitan2 celt2 iberic2
galic2 iliric2 sud-tracic 3i daco-moesian7. Ca
urmare a romani!1rii %n e+ul mediu
timpuriu s-au $ormat popoarele europene8
portug)e!2 spaniol2 $rance!2 italian2 romn.
Continuitatea geto-dacilor dup
cucerirea Daciei de ctre romani este
factorul determinant n declanarea
procesului de mbinare a elementului
autohton colonizat cu cel roman
colonizator. Inii istorici considerau c1
geto-dacii au $ost e-termina4i %n timpul
r1!boaielor daco-romane. Al4ii minimali!au
rolul coloni!1rii 3i ci+ili!a4iei romane %n
$ormarea poporului romn.
Istoricii 3i ar)eologii romni 3i str1ini au
adus pn1 acum su$iciente argumente
pentru a demonstra c1 3i dup1 r1!boaiele
daco-romane popula4ia auto)ton1 dac1 a
r1mas elementul etnic ma5oritar din
pro+incie. Pe %ntreg spa4iul Daciei romane
elementele speci$ice ale culturii sale
materiale 6ceramic1 lucrat1 de mn12 ritul
$unerar al icinera4iei 6arderii7 3.a.7 se
pre!int1 al1turi de cele romane %n circa
&DD de a3e!1ri 3i necropole din secolele II-
III d.C)r. Supra+ie4uirea toponimilor 23i
)idronimilor auto)tone ne demonstrea!1
de asemenea continuitatea geto-dacilor
6ruri - Donaris-Danubius2 Alutus2 Maris2
Cri3na2 Sargetia2 PHret)os 3.a.J localit14i
-Drobeta 6Turnu Se+erin72 Dierna 69r3o+a72
Sarmi!egetusa2 /apoca 6Clu572 etc.7
/umele dacice date de romani unor colonii
denot1 c1 acolo locuiau numero3i daci.
Init14ile militare recrutau %n num1r
mare b1rba4i daci2 $apt demonstrat de
multe inscrip4ii descoperite %n di+erse
pro+incii romane.
Pe teritoriul Daciei au fost
descoperite puine inscripii cu
numele dacilor. Acest $apt %3i g1se3te
l1murirea2 c1 popula4ia dacic1 de rnd
locuia %n a3e!1ri rurale 3i nu a+ea nici
posibilitatea2 nici deprinderea de a pune
inscrip4ii $unerare. Acei daci care a5ungeau
la o situate social1 3i economic1
superioar1 nu erau interesa4i s1
aminteasc1 +ec)ea lor origine. Dar 3i %n
aceste ca!uri numele dacic era uneori
p1strat sub $orm1 de porecl12 sau era
indicat numele p1rin4ilor2 care ar1tau la
originea dac1 a persoanei respecti+e. Este
semni$icati+ $aptul c1 dacii din ultima
scen1 de pe Columna lui Traian sunt
pre!enta4i mnndu-3i +itele 3i %ntorcndu-
se la +etrele lor. @i %n acest ca! Columna a
atestat o realitate incontestabil1.
;n a$ar1 de geto-dacii din pro+inciile
romane2 la nord de Dun1re popula4ie
auto)ton1 s-a p1strat pe teritoriile ce nu
au $ost incluse nemi5locit %n aceste
pro+incii. Dacii liberi2 atesta4i pe teritoriul
Transil+aniei de nord-est 3i Moldo+ei de
+est2 au continuat cultura lor tradi4ional12
apoi2 dup1 cum +om demonstra mai 5os2
%mpreun1 cu cei din pro+inciile romane s-
au romani!at.
Continuitatea geto-dacilor %n spa4iul
locuit de ei 3i dup1 anul &DG a ser+it drept
ba!1 pentru sinte!a daco-roman1.
Premisele romani$rii 7n spai"l geto-
dacilor constau din elemente ce au e-istat
pn1 la cucerirea roman1 3i din elemente
ap1rute dup1 aceasta.
Un proces complex de mpletire a
civilizaiei geto-dacice cu cea roman
se declaneaz nc pn la cucerirea
roman, la intersecia erei de pn la
Christos cu cea de dup Christos. ;n
aceast1 perioad1 m1r$urile 3i negustorii
romani erau pretutindeni %n Dacia2 iar
moneda curent1 aici era dinarul roman2 %n
Dacia %3i g1seau re$ugiu $ugari din Imperiu
3i de!ertori din armata roman1. Al$abetul
latin era utili!at tot mai $rec+ent %n spa4iul
geto-dac.
Dup1 cucerirea roman1 a spa4iului geto-
dacilor2 noile autorit14i iau m1suri urgente
%n +ederea integr1rii ct mai pro$unde %n
Imperiu a acestui teritoriu bogat 3i de
mare importan41 strategic1. Calea cea mai
bun1 pentru stabilirea unei +ie4i statornice
%n acest spa4iu era romani!area geto-
dacilor2 adic1 %nsu3irea de c1tre ei a limbii
latine 3i a modului de +ia41 roman.
Romani!area a decurs mai intens %n
localit14i urbane 3i mai lent %n cele rurale.
Inul dintre $actorii romani!1rii
6ling+istice7 const1 %n organi$area politico-
administrativ a spa4iului cucerit. C1tre
anul &A d.C)r. romanii au %n$iin4at
pro+incia Moesia. 9rgani!area ei temeinic1
se des1+r3e3te %n anul BG2 cnd la
aceast1 pro+incie este ane-at teritoriul
dintre Dun1re 3i Marea /eagr1. Ilterior2 %n
anul <G d.C)r.2 este organi!at1 Moesia
Superior 3i Moesia In$erior. Cea mai
important1 pro+incie din spa4iul geto-dac -
Dacia a $ost organi!at1 de Traian %ndat1
dup1 r1!boiul daco-roman din &DA-&DG.
Pro+incia %ngloba Transil+ania 6$1r1 col4ul
de Sud-Est72 *anatul 3i 9ltenia 6p%n la r.
Eiu7. Dacia roman1 era administrat1 de
%mp1rat prin intermediul unui gu+ernator.
Primul gu+ernator al Daciei a $ost Decimus
Terentius Scaurianus 6&DG-&&07. #a %nceput
pro+incia era numit1 Dacia Capta
6cucerit172 apoi-Dacia Feli-. Datorit1
po!i4iei sale strategice 3i e+enimentelor
care au urmat Pro+incia este reorgani!at1
administrati+ de cte+a ori. Sub %mp1ratul
>adrian 6&&=-&C<72 %n anii &&=-&&<2 cnd a
urmat atacul dacilor liberi 3i sarma4ilor2
pro+incia a $ost %mp1r4it1 %n 0acia
S"perioar, care cuprindea Transil+ania 3i
*anatul2 cu centrul la Ilpia Traian1
Sarmi!egetusa 6$osta capital1 a lui
Decebal72 3i 0acia ;n#erioar, care
cuprindea 9ltenia 3i col4ul sud-estic al
Transil+aniei2 cu centrul la Drobeta.
A doua reorgani!are este %ntreprins1 %n
anii &0&-&002 cnd partea de nord a Daciei
Superioare este separat1 sub numele de
Dacia Porolisensis2 cu capitala la /apoca
6Clu57. Iltima reorgani!are este $1cut1 de
%mp1ratul Marcus Aurelius 6&G&-&<D7 %n
urma r1!boaielor purtate cu marcomanii
6trib germanic din Panonia7. El p1strea!1
Dacia Porolissensis2 dar restul Transil+aniei
%l include %ntr-o pro+incie nou1 -Dacia
Apulensis 6cu capitala la Apulum - Alba
lulia72 iar din 9ltenia 3i *anat organi!ea!1
Dacia Mal+ensis 6cu capitala la Mal+a pe
9lt7.
Toate aceste unit14i erau di+i!ate
administrati+ 3i $iscal2 iar militar se a$lau
sub administrarea unui gu+ernator unic. Pe
plan local acti+au conduc1tori de districte
teritoriale urbane 6magistri sau pre$ec4i7 3i
primari de comunit14i rurale. Ei to4i
+orbeau limba o$icial1 a administra4iei
romane - latina2 contribuind la procesul de
romani!are.
Coloni$area, o alt1 cale a romani!1rii2 a
constat %n aducerea %n Dacia a unui mare
num1r de popula4ie :din toat1 lumea
roman1: 6con$orm relat1rii istoricului antic
Eutropius7. Pentru a se %n41lege %ntre ei2
coloni3tii trebuiau s1 +orbeasc1 limba
o$icial1 - latina. A3e!a4i %n grupe mari
separate2 ace3ti coloni3ti de+in un
ade+1rat $ocar al romani!1rii.
Militarii, care %n permanen41 au
sta4ionat %n pro+incie %n num1r de circa
CA.DDD oameni2 erau cantona4i %n castre2
dispuse pe %ntreg spa4iul pro+inciei2 %n
permanen41 %n Dacia au sta4ionat dou1
unit14i de elit1 6&0.DDD oameni78 legiunea a
FlII-a .emina 6sta4ionat1 la Apulum 6Alba
lulia7 3i legiunea a I"-a Fla+ia Feli- 6lng1
Caransebi372 retras1 %n &&? %n Moesia
Superior. In anul &G<2 %n +remea
r1!boaielor cu marcomanii2 %mp1ratul
Marcus Aurelius a str1mutat din Dobrogea
la Potaissa 6Turda7 legiunea a "-a
Macedonian1. %n pro+incie e-istau 3i unit14i
ale trupelor au-iliare 6%n care erau %nscri3i
3i localnici geto-daci7. E$ecti+ul lor era de
dou1 ori mai numeros dect al trupelor de
elit1. Alte legiuni 3i trupe au-iliare erau
sta4ionate %n Dobrogea.
Trupe speciale %n care erau %nclu3i 3i
b13tina4i erau sta4ionate %ntr-un num1r
mare de castre construite pe %ntreg %ntinsul
grani4elor pro+inciei 6de circa &ADD Qm.7
numite limes. ;n 5urul castrelor militare s-
au creat a3e!1ri ci+ile (canabae), unde
tr1iau 41rani daci2 $amiliile militarilor2
me3teri2 negustori. #imba de comunicare
aici era cea roman1. Mul4i daci dup1
ser+iciul %n amata roman1 60D-0A ani7
dobndeau cet14enie roman1 3i2
%ntorcndu-se la a3e!1rile lor de ba3tin12
contribuiau la romani!area cona4ionalilor
lor. Militarii din unit14ile romane sta4ionate
%n Dacia2 dup1 e-pirarea termenului
ser+iciului de+eneau +eterani 3i erau
%mpropriet1ri4i2 de regul12 %n aceast1
pro+incie. Pe terenurile primite +eteranii
$ormau gospod1rii agricole2 numite #erme,
unde lucra popula4ia local1. /um1rul mare
al +eteranilor %n Dacia 3i Moesia a
constituit2 de asemenea2 un $ocar de
seam1 pentru r1spndirea romanit14ii.
>rbani$area. Cre3terea num1rului de
ora3e construite %n Dacia a contribuit
substan4ial la romani!are prin in$luen4a
economic1 3i cultural1 a ora3elor asupra
a3e!1rilor s1te3ti. [1ranii geto-daci2 +enind
la ora3 pentru a e$ectua sc)imburi
comerciale2 intrau %n contact direct cu
ci+ili!a4ia urban1 roman12 %n Dacia erau &0
urbe-colonii 6treapt1 superioar17 3i
m"nicipii 6treapt1 in$erioar172 toate bine
amena5ate. Coloniile se conduceau dup1
legile romane2 iar municipiile dup1 legile
proprii.
Principalele ora3e erau Sarmi!egetusa2
Apulum2 Drobeta2 /apoca2 Potaissa2
Romula 3.a. Inscrip4iile 3i +estigiile
ceramice din aceste ora3e m1rturisesc c1
acolo locuia 3i o popula4ie auto)ton1.
E-istau2 de asemenea2 numeroase
localit14i care2 de3i nu erau recunoscute
o$icial2 %ndeplineau2 totu3i2 $unc4ii de centre
urbane cu un anumit ni+el de +ia41
economic1. 9ra3ele erau conduse de un
consiliu2 alc1tuit din dec"rioni, care erau
n1scu4i oameni liberi 3i posedau o a+ere
considerabil1. Administratorii ora3ilor-
magistraii, se alegeau anual. Conducerea
ora3elor era a5utat1 de o mul4ime de
$unc4ionari mai mici. To4i ace3tia aduceau
o contribu4ie substan4ial1 la romani!area
pro+inciei2 %n spa4iul daco-moesian se
e-tinde \dreptul roman clasic2 se adopt1
normele 5uridice2 caracteristice %ntregului
Imperiu2 %n anul 0&02 %n urma adopt1rii a3a-
numitei Constitu4ii antoniane2 popula4iei
libere din ora3ele Imperiului i se acorda
cet14enie roman1. Aceast1 legisla4ie2 $iind
e-tins1 3i asupra ora3elor din Dacia 3i
Moesia2 a contribuit la atragerea popula4iei
locale de partea Imperiului Roman 3i la
ormani!area ei mai intens1.
/ormele B"ridice romane 3i-au l1sat
amprenta asupra mentalit14ii 3i compor-
t1rii popula4iei auto)tone %n curs de
romani!are.
Pro+inciile romane Dacia 3i Moesia erau
%ntret1iate de o +ast1 reea de dr"m"ri
pavate de importan41 strategic1. Totodat12
aceast1 re4ea de comunica4ii a $a+ori!at
circula4ia rapid1 3i permanent1 a
oamenilor 3i m1r$urilor2 %nlesnind
r1spndirea ci+ili!a4iei romane.
Dintre principalele drumuri +om
men4iona cel ce str1b1tea Dacia de la nord
la sud 6Porolissum-/apoca-Potaissa-
Apulum-Sarmisegetusa-Tibiscum-#oderata7
3i un alt drum care mergea de-a lungul
Dun1rii %ntre Dacia 3i Moesia2 %n Dobrogea
drumul principal trecea pe 41rmul m1rii2
drum care lega $ostele colonii grece3ti. Din
Dobrogea un alt drum pornea spre nord2
mergea pe cursul in$erior al @iretului2 pe
Trotu32 9itu! 3i apoi intra %n Transil+ania
6la *re4cu72 unind ast$el Moesia In$erioar1
cu Dacia.
Cre3terea ni+elului pri+ind cultura
material1 %n epoca st1pnirii romane
6intensi$icarea metalurgiei $ierului2
producerea obiectelor de argint2 sticl12
ceramic12 di+erse importuri de calitate
te)nic1 3i artistic1 superioar17
corespundea 3i unui ni+el mai %nalt al +ie4ii
spirituale2 speci$ice societ14ii romane.
Folosirea intensi+1 a limbii latine este
atestat1 prin cele peste C.DDD inscrip4ii
latine2 $a41 de numai CA grece3ti
descoperite pe teritoriul Daciei. Alte CADD
de inscrip4ii au $ost descoperite %n Moesia.
.eto-dacii adopt1 credin4ele 3i obiceiurile
romane8 di+init14ile romane Eupiter2
lunona2 "enus2 Diana2 Sil+anus2 sau
continu1 s1 practice cultul di+init14ilor
locale sub nume romane.
Ca urmare a st1pnirii romane2 geto-
dacii pe c1ile enum1rate mai sus preiau
limba latin1 3i o $olosesc %n locul limbii lor
auto)tone2 %3i %nsu3esc nume romane2 %3i
ridic1 monumente $unerare cu inscrip4ii
latine2 %n Dacia 3i Moesia se impune limba
latin1 +orbit1 - latina pop"lar 6sau
v"lgar), care adaptaser1 cu+inte 3i
e-presii locale2 $apt caracteristic spa4iului
ling+istic al %ntregii lumi romane.
;n a$ar1 de c1ile de romani!are a geto-
dacilor descrise mai sus2 carateristice
primei etape a acestui proces - perioada
premorg1toare cuceririi romane2 3i etapei
a doua - perioada st1pnirii romane 6&DG-
0=A72 un rol decesi+ l-a a+ut o a treia
etap12 care se des$13oar1 dup1 p1r1sirea
Daciei de c1tre romani 6anul 0=A d.C)r.7 3i
se termin1 la cump1na secolelor "I-"II.
Retragerea administra4iei 3i a legiunilor
romane din Dacia la sud de Dun1re a
%nceput %n anul 0=& la ordinul %mp1ratului
Aurelian 6Aurelianus7 3i a s-a e$ectuat pe
etape timp de patru ani. Dacia a $ost
e+acuat1 deoarece %n condi4iile de cri!1
economic1 a Imperiului Roman2 ap1rarea
$rontierelor acestei pro+incii de n1+1lirile
necontenite ale dacilor liberi2 apoi ale
go4ilor cereau mari e$orturi. Mai u3or era
de ap1rat un limis nou stabilit pe
obstacolul natural Dun1rea. De aceea s-a
)ot1rt retragerea armatei peste Dun1re 3i
organi!area ap1r1rii pe noul limis. Pentru a
sus4ine prestigiul Imperiului Roman2
Aurelian $ormea!1 la sud de Dun1re dou1
pro+incii8 0acia =ipensis 6care includea
spa4iul dintre *alcani ]3i Dun1re7 3i 0ada
Mediteranean (la sud de prima7.
Init14ile militare 3i $unc4ionarii au $ost
urma4i de o parte din p1turile %nst1rite ale
pro+incialilor2 care %n noile condi4ii ar $i
su$erit pierderi economice. Cea mai mare
parte a popula4iei de rnd a r1mas pe
teritoriul $ostei pro+incii. Totodat12
Aurelian a p1strat anumite capete de pod
pe malul stng al Dun1rii2 prin sta4ionarea
unor unit14i militare la Sucida+a2 Dierna 3i
Drobeta. Politica Imperiului Roman de
supra+eg)ere a spa4iului de la nord de
Dun1re a 5ucat un rol important %n
romani!area de mai departe a geto-
dacilor. Aceast1 supra+eg)ere a continuat
3i pe parcursul secolelor III-I". Ast$el2 pe
+remea %mp1ratului Constantin cel Mare
6CDG-CC=7 a $ost temporar restabilit1
st1pnirea roman1 %n sudul 9lteniei 3i
Munteniei.
Dup1 retragerea aurelian1 principalul
$ocar al romani!1rii la nord de Dun1re
r1mne popula4ia roman1 3i cea
romani!at1 din $osta Dacie Traian1.
#ic)idarea )otarelor care di+i!au popula4ia
din $osta pro+incie roman1 3i p1mnturile
dacilor liberi din spa4iul Carpato-/istrean2
Maramure3 3i Cri3ana2 a creat condi4ii
pentru r1spndirea romanit14ii pe %ntreg
teritoriul $ostei Dacii libere.
Dacii liberi 6dacii2 carpii2 ge4ii2
costobocii7 a$la4i pe calea romani!1rii
datorit1 multiplelor rela4ii cu Imperiu
Roman 6rela4ii economice2 adapostirea
de!ertorilor din armata roman12
participarea la construc4ia pe teritoriul lor
a unor $orti$ica4ii2 numite :"alurile lui
Traian:2 menite s1 pre%ntmpine n1+1lirile
popoarelor +ecine etc.7 intrau %n contact cu
cona4ionalii lor romani!a4i pe cale pa3nic1.
De aceea $or4a de re!isten41 %n $a4a
procesului de romani!are a sl1bit
considerabil 3i2 %n cele din urm12 dacii liberi
au preluat treptat limba 3i cultura mai
%nalt1 a popula4iei romani!ate din $osta
Dacie Traian1.
Cel mai important $actor a romani!1rii
geto-dacilor din perioada postpro+in-cial1
a $ost religia cre(tin, care p1trunde la
nordul Dun1rii %n mod sporadic %nc1 %n
timpul st1pnirii romane. Dar pe o scar1
mai larg1 noua religie se r1spnde3te aici
%n prima 5um1tate a secolului al I"-lea
d.C)r.
;n anul C?& d.C)r. %mp1ratul T)eodosius
6C=?-C?A7 inter!ice cultele p1gne2 $apt
care a detemrinat organi!area unor
episcopate %n !ona Dun1rii 6la Tomis2
Durostorum2 9escus2 /aissus 6/i37 3.a.7.
Cre3tinarea masi+1 a daco-romanilor a
sporit %n secolele I"-" prin acti+itatea unor
misionari. Inii dintre ei $iind e-ecuta4i au
de+enit martiri pentru cre3tini 6patru
martiri de la /iculi4eni 65ud.Tulcea7 -
,oticos2 Attalos2 Samasis 3i Filippos2
martirii din nordul Dun1rii - Teo$il2 /ec)ita
sau S$.Sa+a .otul2 %necat %n *u!1u7.
Descoperirile ar)eologice au scos la lumin1
numeroase obiecte cre3tine 6numite 3i
paleocre3tine7 cu inscrip4ii %n limba latin1
6inscrip4iile de la Micia2 *iertran2
Porolissum 3i Romula7. Cruci 3i $unda4ii ale
unor ba!ilici au $ost descoperite la
Sucida+a2 Tibiscum2 Romula2 Morisena2
Sobari 3.a. Din limba latin1 au r1mas %n
limba romn1 principalii termeni cre3tini8
0"mne$e" 6Domine Deus72 cre(tin
6C)ristianus72 cr"ce 6Cru-2 Cruis72 d"minic
6Dies Dominica72 pcat 6pecatum72
r"gci"ne 6rogatio7 3.a. P1strarea
cu+ntului biseric1 6basilica7 %n limba
romn12 pe cnd alte popoare romanice au
adoptat termenul :ecclesia: 6de origine
greac172 ne demonstrea!1 +ec)imea
r1spndirii cre3tinismului 3i permanen4a
locuirii romnilor la nord de Dun1re.
Cre3tinismul a contribuit la sporirea
%ncrederii %n +alorile culturii romane2
%ncrederii $a41 de limba latin12 prin
mi5locirea c1reia erau popo+1duite S$nta
Scriptur1 3i cu+ntul Mntuitorului. A $ost
lic)idat1 opo!i4ia psi)ologic1 din calea
romani!1rii2 care e-ista din momentul
primelor contacte cu lumea roman1. Ca
urmare2 procesul de romani!are a c1p1tat
un caracter mai accelerat 3i pro$und2
de+enind ire+ersibil.
Contactul teritoriului de la nord de Dun1re
cu Imperiul Roman a dus la romani!area
lui treptat1 6cu etapele de pn1 la
instaurarea st1pnirii romane2 din perioada
st1pnirii romane 3i de dup1 retragerea
aurelian172 a+nd drept re!ultat $ormarea
poporului romn 3i a limbii romne.

Limba romn provine din latina
popular vorbit sau latina vulgar
(lat. vulagaris=popular).
Acest aspect al latinei st1 3i la ba!a
celorlalte limbi romanice: italiana,
spaniola, portugheza, catalana,
occitana sau provensala, romansa sau
retoromana i franceza. A mai e-istat
una2 a !ecea2 dalmata, dar %n secolul al
FIF-lea ea a %ncetat s1 mai $ie $olosit1.
Procesul de formare al limbii
romne se ncheie n secolul al Vll-lea.
In+a!iile popoarelor migratoare8 goii,
gepizii, hunii, avarii, slavii, etc. au
influenat limba, fr a modifica fondul
principal de cuvinte i structura
gramatical de origine latin.
Istoria cu+intelor 3i a $ormelor se
nume3te etimologie, iar metoda cu
a5utorul c1reia lucr1m se nume3te metoda
istorico-comparativ.
Folosind aceast1 metod1 s-au stabilit
reguli $onetice2 asem1n1ri 3i deosebiri %ntre
limba romn1 3i latin1 sau %ntre romn1 3i
celelalte limbi romanice. Iat1 cte+a din
regulile de e+olu4ie a limbii8
l)un " l " simplu, ntre dou
vocale, pronunat aspru, devine " r "
e-8 lat. $ilum N $irJ
lat. gula N gur1J
lat. palus N p1r.
Totu3i ' l ' dublu2 nepronun4at aspru2
nu de+ine ' r '
e-. lat. callis N caleJ
lat. olla N oal1

ll) orice m, n, s i t din forma
de baz dispar din rostire atunci cnd
se gsesc la sfritul unui cuvnt, sau
al uneia din formele lui gramaticale:
e-. lat. $ilum N $ilm N $ira N $ir
III7 ' b ' %ntre dou1 +ocale cade8
e-. caballus N caballu N calu N cal
sebum N sebu N seu
tibi N 4ie
Morfologia limbii romne
mo3tene3te2 %n bun1 m1sur12 realitatea
limbii latine populare. Ma5oritatea p1r4ilor
de +orbire2 $le-ibile 3i in$le-ibile2 sunt
mo3tenite din limba latin18 substanti+ul2 cu
cele trei declin1riJ articolulJ ad5ecti+ul cu
gradele de compara4ieJ pronumeleJ
numeralulJ +erbul cu cele patru con5ug1ri.
Sintaxa limbii romne simpli$ic1
timpurile 3i modurile +erbale2 modi$ic1
topica2 cu predicatul la s$r3itul propo!i4iei2
pre$er1 raportul de coordonare $a41 de cel
de subordonare2 etc. dar are ca ba!1
aceea3i latin1 popular1.
Fondul principal de cuvinte al limbii
romne este %n propor4ie de GD-GG^ de
origine latin12 mo3tenit. Acestora li se
adaug1 apro-imati+ &DD de cu+inte i!olate
6ab"r, brad, bar$, br"st"re, ct"n,
galbea$, g"(7 3i 00DD de nume proprii
6Arges, Cri(, 0"nre, Motr", M"re(, Olt,
Pr"t, Some(, Timi(, Tisa7 de cu+inte
mo3tenite de la daco-ge4i. Toate celelalte
popoare ce au trecut pe aici au l1sat
in$luen4e 3i %n $ondul principal de cu+inte.
Ast$el2 din slav a+em8 6apro-imati+ 0D-
00^ din $ondul principal de cu+inte7 cle(te,
boal, mil, coco(, deal, a i"bi, m"nc,
noroc, vorbJ din maghiar: c+ip, #el,
gnd, ora(C din turc8 alai, ci(mea,
ci"lama, ci"b"cJ din neogreac18 crmid,
a pedepsi, prosopJ iar din francez8
bancnot, a de#ini, geni", stil etc 6germana
3i latina - @coala Ardelean17.
Primul document cunoscut scris %n
romne3te este o scurt1 scrisoare din anul
&A0& :Scrisoarea lui Neacu de la
Cmpulung". Dup1 aceast1 dat12 a+em
multe scrisori2 acte de +n!are 3i
cump1rare2 $oi de !estre2 %nsemn1ri2 etc.J
iar dup1 &ABD2 3i c1r4i tip1rite2 cele mai
multe la *ra3o+. Ele sunt traduceri
religioase din sla+on1. Primele au $ost
traduse %n Maramure32 unde li s-au gasit
manuscrisele. De aici au a5uns la diaconul
Coresi2 un +estit tipogra$2 care le-a tip1rit %n
decurs de mai mul4i ani. #a 9r13tie s-a
tip1rit %n &A<&-&A<0 prima parte din "ec)iul
Testament.
C1r4i religioase s-au publicat mereu
dup1 secolul al F"I-lea. Cu toate c1 erau 3i
c1r4i de legende 3i c)iar romane populare
traduse2 iar dup1 &GDD se scriu direct %n
limba romn1 3i cronici despre istoria
romnilor2 ele nu se tip1reau2 se copiau de
mn1 3i circulau %n mai multe c_pii.
Aspectul cel mai %ngri5it2 din punct de
+edere $onetic2 le-ical2 al structurii
gramaticale2 al limbii comune2 cu a5utorul
c1reia se e-prim1 ideile culturii 3i ale
3tiin4ei2 se nume3te limba literar.
Limba literar se deosebe3te de
+orbire prin $aptul c1 nu %ng1duie $olosirea
unor $orme sau rostiri locale 6p %n loc de
pe2 d %n loc de de2 g+ine sau bini %n loc de
bine72 %ntrebuin4area unor cu+inte cu
r1spndire regional1 6og+ial -plapum12
batr -m1ce37 sau a unor e-presii $amiliare
sau de ma)ala 6a #e(telit, iacana, gagi",
mi(to7.
Pe lnga $orma literar1 3i $orma
popular12 regional12 limba romn1 mai este
3i limb1 a literaturii artistice. ;n literatura
artistic12 ba!a este limba literar12 ca limb1
a culturii. #iteratura artistic1 nu se %nscrie %n
graiurile locale2 unde e-ist1 literatura
popular1 sau $olcloric12 dar care se
transmite oral. Spre deosebire de limba
literar12 limba literaturii artistice poate s1
%ntrebuin4e!e orice $orme2 cu+inte sau
e-presii2 att din limba popular12 ct 3i din
graiuri. Prin urmare2 limba literaturii
artistice utili!ea!1 toate posibilit14ile limbii
cu scopul de a ilustra inten4ia scriitorului.
Dialecte ale limbii romne sunt8
dacoromn 6+orbit la nordul Dun1rii72
aromn 6+orbit %n Macedonia72
meglenoromn 6+orbit %n Meglenia72
istroromn 6+orbit %n peninsula Istria2
disparut1 ast1!i7.
;n cadrul dacoromnei se pot
identi$ica unele deosebiri2 ceea ce $ace s1
se +orbeasc1 de subdialecte2 $1r1 %ns1 a
modi$ica unitatea 6gramatical17 a limbii8
muntean, moldovean, maramureean,
crian, bnean; dar se +orbe3te 3i
despre graiuri8 +rncean2 oltean2 etc.
;n secolul al FII-lea 3i al FIII-lea a $ost
introdus al$abetul sla+ %n cancelaria
domneasc12 limba romn1 $iind scris1 cu
caractere c)irilice. ;ns1 n 1860 se
instituie ntrebuinarea alfabetului
latin. C4i+a din traduc1torii acelei
perioade sunt 8 Simion @te$an 6 K/oul
Testament de la *1ldrad(7 2 "arlaam
6 KCa!ania( 7 2 Doso$tei 6KPsaltirea( M %n
+ersuri7 2 Antim I+ireanu 6KDida)iile(7.
Secolul F"III este marcat2 de asemenea2 de
scrieri originale2 .rigore Irec)e $iind
creatorul limbii literare a romnilor. ;n anul
&=<D2 Samuil Micu 3i .)eorg)e @incai2
alc1tuiesc prima gramatic1 a limbii romne.
;n secolul FIF2 Ion >eliade R1dulescu pune
ordine %n al$abet2 reducnd num1rul de
litere c)irilice de la BC la 0=2 iar %n anul
&<GD2 prin decret2 se $ace trecerea de la
al$abetul c)irilic la al$abetul latin. Tot %n
acest secol2 presa2 %n+141mntul 3i teatrul
au o mare contribu4ie %n de!+oltarea limbii.
Primul care demonstreaz
latinitatea limbii romne este Grigore
Ureche2 %ntr-un capitol din lucrarea sa
K#etopise4ul [1rii Moldo+ei(2 consacrat
special acestei probleme2 intitulat KPentru
limba noastr1 moldo+eneasc1(2 pentru care
conc)ide cu mndrie c1 K de la R%m 6Roma7
ne tragemJ 3i cu ale lor cu+inte ni-i
amestecat graiul(.Pentru a-3i con+inge
cititorii de acest ade+1r2 el d1 o prob1 de
etimologii latine 8 K...de la r%mleni2 ce le
!icem latini2 pine2 ei !ic panis2 g1in1...ei !ic
galina2 muierea...mulier `...a 3i altele multe
din limba latin12 c1 de n-am socoti pre
am1nuntul2 toate le-am %n4elege.(
#ui .rigore Irec)e %i urmea!1 al4i
scriitori 3i ling+i3ti care sus4in %n lucr1rile lor
sorgintea latin1 a limbii romne. ;n K Istorie
%n +ersuri polone despre Moldo+a 3i [ara
Romneasc1(2 cronicarul Miron Costin2
reali!ea!1 o sinte!1 a sc)emei structurii
limbii romne 8 KInde trebuia s1 $ie Deus2
a+em Dumne!eu sau Dumned!eu2 al mieu
%n loc de meus2 a3a s-a stricat limbaJ unde
era coelum2 a+em cierulJ )omo M omulJ
$rons M $runteJ angelus M ind!ierul. Inele
cu+inte au r1mas c)iar %ntregi 8 barba M
barba2 a3a 3i luna2 iar altele $oarte mici
deosebiri. ;n plus s-au mai ad1ugat mai
tr!iu 3i pu4ine cu+inte ungure3ti. ;n s$r3it2
lundu-se cele s$inte de la srbi2 s-au
ad1ugat 3i pu4ine cu+inte sla+one3ti.(. Iar %n
opera KDe neamul moldo+enilor2 din ce 4ar1
au ie3it str1mo3ii lor(2 a3a cum indic1 3i
titlul2 cronicarul %3i propune s1 scoat1 Klumii
la +edere $elul neamului2 din ce i!+or 3i
semin4e s%ntu l1cuitorii 41rei noastre2
Moldo+ei 3i [1rii Muntene3ti 3i romnii din
41rile ungure3ti.( El do+ede3te c1 precum 3i
alte neamuri8 K $ran4o!ii M galii2 turcii M
otomani2 ungurii M )uni2 a3a 3i romnii
poart1 numele romanilor.(
De!+oltarea literaturii ca art12
de!+oltarea 3tiin4elor prin ce au adus ele
mai bun %n $ormularea ideilor 3i
sentimentelor noastre o putem numi
culti+area limbii na4ionale. #a ba!a ei stau
cercetarea 3i +alori$icarea +ocabularului2 a
$iec1rui cu+nt2 a $iec1rui termen 3tiin4i$ic
sau te)nic nou2 str1dania celui care scrie
sau e-prim1 idei prin +iu grai de a p1trunde
%n4elesul adnc al cu+intelor.

Substratul este limba autohton,
prsit de o populaie n urma
cuceririi de ctre un popor a crui
limb i se impune prin superioritatea
civilizaiei. Imperiul roman 3i-a impus
ci+ili!a4ia superioar1 %n tot spa4iul
european2 iar limbile +orbite de cei cuceri4i
au $ost abandonate8 limba celtic1 a galilor2
+ec)ea limb1 iberic1 %n Spania2 limba traco-
dacilor %n Dacia.
;n absen4a i!+oarelor scrise2
particularit14i ale limbii dacice se pot
deduce prin metoda compara4iei %ntre
romn1 3i albane!12 5usti$icat1 de $aptul c1
ambele au %n comun substratul tracic:
traco-ilir pentru albanez, traco-dac
pentru limba romn.
Vocabularul conine cea mai
consistent parte a motenirii dace.
Totu3i2 din limba dac1 s-au p1strat pu4ine
cu+inte 6dup1 unii autori &DD-&AD72 dar ele
$ac parte din $ondul principal le-ical2 cu
putere deri+ata8 4ab"r: ,:bar$: , 4brad: ,
:br": , etc. 3i cte+a toponime8 4Arge(: ,
:Cri(: , :M"re(: , 4Pr"t:, etc.
Inele aspecte din fonetic i morfo-
sintax sunt atribuite ipotetic
substratului autohton. ;n $onetic1 se
e-plic1 prin substrat consoanele ,h",
," i vocala ,", specific limbii
romne. Formarea unor numerale
cardinale prin adi4iune 6de la Kunspre!ece(
la Knou1spre!ece(7 3i multiplicare
6Ktrei!eci(72 este pus1 de unii ling+i3ti %n
rela4ie cu substratul dac2 iar de al4ii M cu
in$luen4a sla+1.


Adstratul cuprinde elementele ce
se adaug unei limbi n procesul
evoluiei ei n diacronie.
Slavii au influenat ntr-o anumit
msur etnogeneza romnilor,
alctuind adstratul (sau suprastratul)
procesului de des1+r3ire %n constituirea
neamului romnesc 6secolele "I-IF7. Sla+ii2
$iind agricultori 3i cresc1tori de animale
sedentari2 au con+ie4uit mai %ndelungat cu
auto)tonii2 l1snd %n limba romn1 cu+inte
de origine sla+1 6plug2 prieten2 drag2 iubire
etc.72 care denot1 multiple contacte
umane. Rolul sla+ilor %n etnogene!a
romnilor este asem1n1tor cu cel al
germanicilor %n constituirea popoarelor
+est - romanice 6$rance!ilor2 italienilor2
spaniolilor2 portug)e!ilor7.

Temelia limbii i poporului romn o
reprezint conceptele de latinitate i
dacism .
Latinitatea este un curent de idei
referitor la originea latin a unui
neam. Ideea de latinitate %ncepe s1 $ie
a$irmat1 la noi de genera4ia cronicarilor-
secolele al F"I-lea Mal F"III-lea 6.rigore
Irec)e2 Miron Costin2 Ion /eculce72 apoi de
stolnicul Constantin Cantacu!ino 3i de
Dimitrie Cantemir2 atingnd apogeul prin
repre!entan4ii @colii Ardelene 6 Samuil Micu2
.)eorg)e @incai2 Petru Maior7.
Curentul latinist este un curent
aprut n lingvistica i filologia romn
din secolul al XlX-lea2 care a continuat2
cu mari e-ager1ri2 unele idei ale @colii
Ardelene. Pentru a demonstra caracterul
latin al limbii romane 3i a restabili
Kpuritatea ei integral1(2 repre!entan4ii
curentului latinist au %ncercat %nlocuirea
cu+intelor de origine sla+12 turc12 3i
mag)iar1 cu termeni latini 6re%n+ia4i din
te-tele +ec)i sau lua4i direct din
dic4ionarele latine72 modi$icarea $ormei
cu+intelor romne3ti mo3tenite din latin1
prin apropierea lor de $ormZele
corespun!1toare originare2 %mbog14irea
limbii romne cu elementele latine prin
deri+are2 $olosirea ortogra$iei etimologic2
elabornd %n acest sens dic4ionare2
gramatici 3i sisteme ortogra$ice latini!ate.
Curentul latinist are meritul de a fi
contribuit la generalizarea scrierii cu
caractere latine, de a fi stimulat
interesul pentru vechile texte de limb
romneasc i de a fi adus noi
argumente n sprijinul originii latine a
limbii romne.
;ntre repre!entan4ii curentului latinist s-
au mani$estat ciocniri %ntre tendin4ele
moderate 3i cele e-treme. Mai modera4i au
$ost .eorge *ari4iu2 .)eorg)e Munteanu2
Iosi$ >odo32 etc.2 iar printre cei care au
e-tremi!at curentul latinist au $ost ..
S1ulescu2 Timotei Cipariu2 August Treboniu
#aurian2 etc. E-ager1rile unor repre!entan4i
latini3ti au $ost comb1tute de scriitori
mold+eni 3i munteni ai epocii8 Alecu Russo2
Costac)e /egru!!i2 "asile Alecsandri2
Ale-andru 9dobescu2 *ogdan Petriceicu
>asdeu2 Titu Maiorescu.
Curentul latinist i-a ncetat influena pe
la anul 1880, adica dup jumtate de
secol de la apariia lui.

Pe %ntreg teritoriul Imperiului Roman2
limba latin s-a rspndit pe dou ci:
a) ca limb literar scris
6latinitas, sermo scriptus urbanus72
utili!at1 de scriitori %n lucr1rile lor literare2
%n Pcoli2 %n actele o$iciale 6la romani2 ca Pi la
greci2 +arianta +orbit12 popular1 a limbii nu
ap1rea %n alte lucr1ri scrise dect %n
comediiJ
b) ca limb vorbit a ostasilor,
negustorilor, meseriasilor, a maselor
largi ale populaiei, n general. Aceasta
era cea mai important cale de
rspndire a limbii latine %n pro+inciile
romane. Ast$el2 %n a$ar1 de limba scriitorilor
Pi a documentelor o$iciale2 adic1 de limba
literar12 $ormat12 %ndeosebi2 sub in$luen4a
limbii literare grece3ti2 %n toate perioadele
e-isten4ei limbii latine s-a utili!at2 de
asemenea2 3i latina +orbit1 +ulgar12
+arianta mai pu4in ci!elat1 a limbii latine.
Latina vulgar este vorbirea oral a
acelor p1turi ale popula4iei care nu au
trecut prin educa4ia Pcolar1 Pi n-au $ost
supuse in$luen4ei literaturii artistice. Ea era
limba +orbit12 cotidian1 a ma5orit14ii
coloniPtilor stabili4i pe %ntreg teritoriul
Imperiului Roman %n calitate de propagatori
acti+i ai limbii Pi culturii latine .
#atina $olosit1 de masele largi ale
popula4iei se deosebea de limba lui
"ergilius2 Cicero2 >oratius Pi a altor scriitori
att prin le-ic Pi $ra!eologie2 ct Pi prin
mor$ologie Pi sinta-12 dePi le-icul de ba!1 Pi
structura gramatical1 a ambelor +ariante
ale latinei erau aceleaPi. #atina literar1 s-a
p1strat2 con$orm tradi4iei2 %n Pcoli2 unde a
c1p1tat $orme stabile2
osi$icate2atestate%noperelescriitorilorclasici2$
i-ateapoi%nlucr1rilegramaticilor. .ramaticul
latin "arro scria8 Latinitas est incorrupte
loquendi observatio secundum
Romanam linguam - Klatinitas %nseamn1
respectarea regulilor limbii con$orm nor-
melor +orbirii din Roma(. Iar %n aPa-numitul
tratat KR)etorica ad >erennium( 6autorul
anonim2 <A %.e.n.72 acelaPi aspect literar al
limbii este determinat ast$el8 Latinitas est
quae sermonem purum conservat ab
omni vitio remotum - Klatinitas %nseamn1
p1strarea +orbirii curate2 $1r1 nici un $el de
grePeli(.
Latina vorbit2 dimpotri+12 putea $i
au!ita prin pie4e2 %n atelierele
me3te3ugarilor 6sermo vulgaris72 la sate
6sermo rusticus72 printre ostaPi 6sermo
militaris7. ;n $amilie Pi %n comunicarea cu
slugile2 Pi scriitorii2 desigur2 $oloseau limba
latin1 +orbit1 6sermo cotidianus sau
consuetudo7. Yuintilianus2 scriitor din
perioada clasic12 recunoPtea c1 el utili!ea!1
limba cotidian1 %n comunicarea cu so4ia Pi
copiii2 cu slugile8 uidam nullam esse
naturalem putant eloquentiam, nisi
quae sit cotidiano sermoni simillima,
quo cum amicis, coniugibus, liberis,
servis loquamur 6De institutione oratoria2
FII2 &D2 BD7 KInii consider1 c1 nu este o alt1
elocin41 mai natural12 dect cea $oarte
apropiat1 de limba cotidian1 %n care
comunic1m cu prietenii2 so4iile2 copiii Pi
scla+ii(. >ugo Sc)uc)ardt sus4inea c1 la
Roma una Pi aceeaPi persoan1 $olosea un
aspect al latinei atunci cnd se s$1tuia cu
scla+ul s1u pri+itor la cump1r1turile pentru
osp14ul ce urma s1 aib1 loc2 un altul cnd2
printr-un bile4el2 %Pi in+ita prietenul la osp14
Pi un al treilea aspect al limbii2 dac1 scria o
od1 elogiind o persoan1 de +a!1 .
Aceast1 +ariant1 a limbii2 supus1 unei
e+olu4ii libere Pi nemi5locite2 este cunoscut1
ca limba latin popular sau vulgar (de
la lat. vulgus Kpopor(7. #atina +ulgar1 este
atestat1 %n monumente scrise din perioada
de pn1 la secolele "II-"III e.n.2 adic1 pn1
la apari4ia limbilor romanice. ln latina
vulgar este evident tendina de a
schimba pronunia unor sunete sau
mbinri de sunete, de a
unificaanumitemijloacegramaticale si
mbinri de cuvinte n contextul
propoziiei. ;n latina +ulgar12 pe de o
parte2 s-au p1strat unele construc4ii
disp1rute Pi un le-ic %n+ec)it2 pe de alt1
parte2 dimpotri+12 au ap1rut multe
$orma4iuni le-icale noi.
Scriitorii latini a$irmau adesea c1
+orbirea popular din timpul lor a+ea mari
a$init14i cu latina +ec)e. De e-.2 Cicero 6De
oratore2 III2 &02 BB7 scria8 KCnd o ascult pe
ea 6pe soacra #elia72 am impresia c1 %i aud
pe Plautus Pi pe /ae+ius(. AcelaPi Cicero Pi
al4i scriitori 6de e-.2 Yuintilianus7 opuneau
bona consuetudo sau urbanitas 6adic1
latina Romei7 idiomurilor din a$ara Romei
6rusticitas, rustica vox7. Urbanitas,
cui. contraria sit rustice Kurbanitas2
care este opus1 +orbirii rusticitas(
6Yuintilianus2 De institutione oratoria2 "I2 C2
&=7.
Acest aspect popular +orbit al latinei2
care nu corespundea normelor latinei
literare2 la di$eri4i scriitori purta nume
di$erite. De notat c1 romanii niciodat1 nu
numeau aspectul +orbit al limbii lingua2 ci
numai sermo K+orbire2 +orb1(. ;n perioada
preclasic2 Plautus %i !ice sermo plebeius
K+orbirea plebeilor(2 iar %n perioada clasic12
Yuintilianus %l numePte vulgaris sermo
K+orbirea popular1(2 vulgi sermo K+orbirea
poporului(. #a Cicero2 lui plebeius sermo i
se opune nobilis sermo; rustica vox,
rusticum vocabulum, sonus su-
brusticus, vox subagrestis 2 spre
deosebire de urbanus sermo K+orbirea
urban1(. "orbirea militarilor se numea
militaris sermo, militaris vulgarisque
sermo 6>ieronHmus72 verba castrensia
6Plinius7 .
Alt$el spus2 latina literar si latina
vulgar trebuie privite nu doar ca
varieti stilistice ale limbii latine, ci si
ca variante sociale si teritoriale ale ei.
/umai aPa de+in clare no4iunile sermo
urbanus, sermo rusticus, sermo
plebeius, sermo nobilis, sermo mili-
taris, sermo vulgaris.
Ma5oritatea romaniPtilor consider1 c1
latina +ulgar12 ca aspect +orbit al limbii
latine2 a e-istat %n toate perioadele istoriei
limbii latine. ;n acest conte-t2 trebuie
men4ionaOi2 mai %nti de toate2 V. MeHer-
#bbQe2 .. Ro)l$s2 >. Sc)mecQ P.a. E. Ric)ter
caracteri!ea!1 latina +ulgar1 ca pe o Klimb1
a tuturor p1turilor sociale2 +orbit1 %n toate
perioadele( . Romanistul latinoamerican S.
Sil+a /eto pune semnul egalit14ii %ntre
latina +ulgar1 3i latina u!ual12 cotidian12
+orbit1 . "estitul medie+ist $rance! F. #ot2
de asemenea2 consider1 latin1 +ulgar1
latina +orbit12 latina utili!at1 de toate
p1turile sociale ale societ14ii romane . C.
.randgent sus4ine c1 latina +ulgar1 este
doar latina p1turilor de mi5loc ale
popula4iei . Iar P. Sa+i-#_pe! +orbePte
despre latina +ulgar1 ca despre singura
latin1 +ie .
APadar2 latina clasic1 sau literar1
trebuie pri+it1 ca o +ariant1 a limbii latine2
%n general2 ca un aspect scris2 gra$ic2$i-at 3i
3le$uit din punctual de +edere literar al
limbii latine. #atina +ulgar1 este aspectul
+orbit al limbii latine %n general2 +arianta ei
+ie2 care se a$lamereu %n e+olu4ie Pi a
de+enit premisa apari4iei limbilor romanice
actuale.
Deosebirea dintre latina literar12
ci!elat1 mai ales %n perioada clasic1 6sec. I
%.e.n. M I e.n.7 3i latina +ulgar12 a$lat1 mereu
%n e+olu4ie2 de+ine tot mai mare pe m1sura
dep1rt1rii de perioada clasic1. #a s$rPitul
secolului I" e.n.2 di$eren4ele dintre latina
literar1 Pi cea +ulgar1 de+in Pi mai e+idente.
Despre acestea +orbesc gramaticii latini2
anali!nd di$erite ni+eluri ale limbii 6le-ical2
$onetic2 mor$o-sintactic7.
;n studiile de romanistic12 aspectul
popular2 +orbit al limbii latine poart1 adesea
denumirea de latin1 +ulgar1. ;n sec. FI"2
+estitul poet italian Dante Alig)ieri Pi-a in-
titulat tratatul De vulgari eloquio
(eloquentia7J acest termen apare %n
di$erite lucr1ri de romanistic1J c$. $r. latin
vulgaire2 it. vulgare lingua2 port. latin
vulgar2 germ. Vulgrlatein2 engl. the
vulgar latin2 rus. aynLrapnas na1mnL 2
ce). latiny vulgrni2 srb.-cr. vulgarni
latinitet .
;ntruct ad5ecti+ul vulgar are dou1
sensuri8 &7 Kgrosolan2 +ulgar2 necioplit( 6c$.
gest +ulgar2 e-presie +ulgar12 comportare
+ulgar17 Pi 07 Ksimpli$icat pn1 la limit12
simplu pn1 la denaturarea sensului( 6latina
+ulgar172 unii romaniPti din $osta IRSS 6Pi
nu numai7 au pre$erat termenul latina
popular 2 argumentnd prin $aptul c1 este
+orba de p1trunderea unor $orme populare
+orbite %n te-tele latinei +ulgare.
Ineori se respinge ideea c1 latina
+ulgar1 st1 la ba!a $orm1rii limbilor
romanice. Romanistul el+e4ian A. *urger
scrie c1 ceea ce Yuintilianus numea sermo
vulgaris este K+orbirea de $iecare !i(.
Pentru no4iunea Kba!a limbilor romanice(2
A. *urger propune termenul roman
commun2 care2 din punct de +edere
cronologic2 corespunde perioadei sec. III-"III
e.n.
De notat c1 procesul di$eren4ierii limbii
latine a %nceput cu mult %nainte de secolul III
e.n. APadar2 datele ini4iale ale apari4iei
limbilor romanice trebuie c1utate cu mult
%nainte de perioada indicat1. ;n a$ar1 de
aceasta2 este recunoscut de ma5oritatea
romaniPtilor 6I. Iordan2 Al. .raur P.a.7 c1
anume +orbirea latin1 popular1 a ser+it
drept ba!1 a $orm1rii limbilor romanice.
Romanistul ce) M. ScepinsQd consider1 c1
latina +ulgar1 este un concept inutil2 care
d1unea!1 c)iar trat1rea corecte a
problemei $orm1rii limbilor romanice.
;n acest conte-t este oportun1 opinia
romanistului italian C. *attisti 2 care sus4ine
c12 %n calitate de ipote!1 de lucru2
c)estiunea latinei +ulgare r1mne a $i o
permanen41.
#atina +ulgar1 nu trebuie con$undat1
cu aPa-numita latin medieval 6$r. latin
medieval2 germ. Mittellatein2 engl.
medieval latin72 care nu mai este o limb1
+orbit1 a unui anumit popor2 ci latina pe
care o utili!au sa+an4ii E+ului Mediu . ;n
m1sura cuno3tin4elor lor2 sa+an4ii epocii
date respectau normele latinei literare. ;n
acelaPi timp2 ei introduceau elemente noi
din limbile romanice pe care le +orbeau.
Acest lucru se re$er1 mai ales la pronun4ie.


;nc1 de la primele scrieri
istorice auto)tone re$eritoare la istoria
poporului nostru2 luat1 %n considerare a $ost
latinitatea noastr12 3i nu originea dac1. ;n
#etopise4ul [1rii Moldo+ei2.rigore Irec)e
consemnea!1 originea romanilor de la
Rim6Roma7. Iar Miron Costin consider1 c1 la
ba!a $orm1rii poporului romn a stat
:descalecatul lui Traian-Imparatul:. Dimitrie
Cantemir a negat c)iar originea dac12 nu
numai c1 a omis s1 $ac1 re$erire la aceasta.
C1rturarul argumentea!1 prin alungarea 3i
e-terminarea dacilor de cuceritorii romani.
Repre!entan4ii @colii Ardelene pun accentul
tot pe latinitatea noastr1. Din dorin4a de a
elibera Transil+ania de sub domina4ie
mag)iar1 3i apoi austro-ungar12 $oloseau
argumentul superiorita4ii romanilor 3i $aptul
c1 sngele acestora curge 3i %n +enele
noastre.
Dacii erau percepui ca un
element barbar mpovrtor care
deranja schema latinitii romneti
dar totui dragostea de libertate,
spiritul de sacrificiu al dacilor au
determinat n perioada paoptist,
considerarea unei contribuii la origini
de ctre Kogalniceanu i Alecu Russo.
Mi)ail Sog1lniceanu a$irma2 %n discursul s1u
din &<BC2 c1 'Decebal este cel mai
%nsemnat rig1 barbar care a $ost +reodat12
mai +rednic de a $i pe tronul Romei dect
mi3eii urma3i ai lui August(.
9dat1 cu unirea [1rii Romane3ti cu
Moldo+a din anul &<A?2 accentul a c1!ut pe
dacism datorit1 con3tiin4ei na4ionale 3i
dorin4ei de a se di$eren4ia de celelalte
popoare prin origine.
Inul dintre c1rturarii2 care este adeptul
acestei idei este Titu Maiorescu. Pe de alta
parte sunt istorici ca I.C.*ratianu care
consider1 o sinte!a celtic12 romanic1 3i
dacic12 unde componenta dacic1 era
men4ionat1 pentru mo3tenirea pamntului
41rii iar celelalte dou1 $iind importante
pentru implica4ia lor politic1.
*ogdan Petriceicu >asdeu este un
sus4in1tor al sinte!ei daco-romane. Acesta
pune accentul pe daci deoarece ace3tia
erau ignora4i %n $a4a latinit14i 3i grandorii
imperiului Roman 3i %i critic1 pe cei care
sus4ineau dispari4ia dacilor prin studiul
KPerit-au daciiW(.
>a3deu este cel care a descoperit
%n limba romna <B de cu+inte 3i &A
toponime sunt de origine dac1.
Dup1 Primul R1!boi Mondial 3i unirea din
anul &?&< 6$ormarea Romaniei Mari72
problem1 latinit14i 3i a dacismului
persista. #ucian *laga este autorul unui
articol intitulat KRe+olta $ondului nostru
nelatin(2 unde pre!int1 nu numai calita4ile
mo3tenite de la latini2 ci 3i natura barbar1
a poporului roman. El +ede $aptul c1
dorin4a de a ne apropia ct mai mult de
poporul latin este strns legat1 de ne+oia
romnilor de a $i liberi2 de a nu $i supu3i de
popoarele +ecine. Acest lucru nu a
sur+enit din dorin4a de a $i superiori2 ci a
$ost doar o necesitate. *laga este
%mpotri+a credin4ei c1 am $i latini puri2
Klimpe!i2 ra4ionali2 cumpara4i2 iubitori de
$orma2 clasici( 3i pledea!1 pentru
barbarie2 pentru K$ondul sla+o-
trac2e-uberant 3i +ital(. ;n spatele unui
limba5 poetic se ascunde o apropiere de
conceptul de dacism. Este de p1rere c1
Knu ne-ar strica pu4in1 barbarie( 3i crede
c1 %n $iecare romn are loc o re+olta a
$ondului nelatin. Ce %nseamn1 barbaria din
noiW
A+nd %n +edere c1 se $ormase
Romnia Mare care %l a+ea rege pe Carol I2
romnii a+eau preten4ii de urma3i ai
latinilor. Inter+en4ia lui *laga %n acest
sentiment de puritate a rasei2 3i nu orice
$el de inter+en4ie2 ci una brutala2 a
deran5at acel ec)ilibru dorit a $i mo3tenit
de la romani. Ca popor $ormat prin sinte!a
daco-romana2 este normal s1 nu $im
per$ec4i 3i s1 a+em 3i o latur1 barbar12 dar
*laga nu numai c1 arat1 acest lucru2 dar
%l 3i sus4ine2 %l +ede ca un element
deosebit de important al romnilor8 KDe ce
s1 ne m1rginim numai la un ideal cultural
latin2 care nu e croit %n asem1nare
des1+r3it1 cu $irea noastr1 mult mai
bogat1. S1 ne siluim propria natur1 - un
aluat %n care se dospesc attea
+irtualit14iW S1 ne ucidem corsetindu-ne
%ntr-o $ormul1 de claritate latin12 cnd
cuprindem %n plus attea alte posbilit14i de
de!+oltareW(

Teoriile imigraioniste apar %n istoriografia
strin din secolul al F"III M lea 3i al FIF M lea2 dar2 cu
deosibiri mari de argumentare2 3i la mari $ilologi romni
din secolul al FF M lea 69+idiu Densusianu2 Al.
P)ilippide7. Teoriile contest1 contiuitatea romnit14ii %n
spa4iul carpato M dun1rean2 mai ales %n Ardeal2 3i sus4in
c1 Kpatria primiti+1( a romnilor se a$l1 %n sudul
Dun1rii2 de unde au imigrat 3i seau stabilit %n nordul
$lu+iului. Teoriile imigraioniste aparin unor
istorici, filologi i geografi din lmperiul
Habsburgic M Fr.E. Sul!er2 E.C Eder2 E.C)r.Engel2 ale
c1ror lucr1ri apar %n ultimele decenii ale secolului al
F"III M lea. Peste aproape &DD de ani2 la %nceputurile
dualismului austro M ungar2 R. Roesler le reia2 %n &<GG2
&<G= 3i &<=&. Dup1 &?&<2 ast$el de lucr1ri au drept
autori iredenti3ti mag)iari.
Demonstraiile cutau s nege continuitatea
romanitii n spaiul carpatic i, implicit, s
legitimeze pretenia ungurilor de a se fi stabilit
primii n Transilvania.
Mi!a acestor teorii este politic12 %ncercnd s1
opreasc1 mi3carea prin care romnii i revendicau
drepturile2 %ntr-un conte-t istoric $a+orabil2 determinat
de ,edictul de toleran" al %mp1ratului Iosi$ al II M
lea2 ce pre+edea acelea3i drepturi pentru toate na4iile
Imperiului >absburgic. Prin dou1 memorii2 4S"pple!
@ibell"s Dalac+or"m Transilvaniae: 6&=?&2 &=?072
adresate %mp1ratului #eopold al II M lea2 repre!entan4ii
romnilor cereau drepturi egale cu etniile pri+ilegiate
din Transil+ania 6unguri2 sa3i2 secui72 a+nd moti+e
temeinice istorice 3i demogra$ice.
Teoriile imigraioniste conin multiple
contradicii8 timpul migraiei din sudul n nordul
fluviului di$er1 de la un autor la altul 6de la secolul al "
M lea pn1 la secolul al F"III M lea2 ba c)iar %n secolele al
F"IF"I M lea sau al F"III M lea72 locul de pornire a
migraiei este incert2 iar prima aezare n stnga
Dunrii este la cmpie, dup unii, la munte, dup
alii.





#a inceput se poate sau nu sa $i
e-istat cu+intul Patrie. Erau alte slo+e care
inlocuiau acest ade+ar2 aceasta credinta
despre un pamint paradisiac. In om numea
Patria piatra2 piatra de munte s$intJ un altul
o striga mare2 mare cu ape de aurJ un al
treilea o plingea luna2 luna de
c)i)limbar.Cu+intul patrie s-a nascut mult
prea tir!iu2dupa distrugerea Turnului *abel2
cind oamenii s-au prins cu du)ul si cu trupul
de un anumit crimpei de pamint. Fiecare si-
a asemuit Patria cu ce a +isat8 cine+a cu
$run!a2 cine+a cu ninsorile2 altcine+a cu
#ucea$arul.
Patria noastra, Paria-lira, Patria-
brad, a fost cantata de Alecu Russo in
"Cintarea Romaniei", considerat cel
mai reusit poem romanesc in proza.
Initial Alecu Russo si-a plasmuit opera in
$rance!a2 nu pentru ca s-ar $i intimidat de
unduioasa lunecare a +ocalelor romanestiJ
atit doar8 se temea sa scrie cu+intele in
graiul sau prea s$int2 considerindu-l2 poate2
un tabu stra+ec)i. Scriitorul ducea in sine
marea nostalgie pentru +remurile trecute2
+remuri pierdute in ninsori dacice
Contemporanii lui Alecu Russo -
si nu numai ei - isi pierdusera curajul,
dragostea pura pentru limba si
meleag, isi pierdusera acea fantezie
dionisiaca, ce ii ajuta pe stramosii
nostri sa faca fapte glorioase. 'Cintarea
Romaniei( e o incercare de reamintire2 de
recladire2 piatra cu piatra2 mugure cu
mugure2 a sla+ei de demult.
Scrierea lui Russo da do+ada de un
ra$inament cu ade+arat poetic2 de
inteligenta unui "oltaire roman si de un
sentimentalism solomonic. /u in !adar
inteleptul isi !ideste opera2 despartind-o in
+erseteJ ele cad ca niste a+alanse de soare
si luna. Formulele biblice nu numai niste
procedee stilistice2 menite sa puna un
+esmint 'cu+ios( ideilor din lucrare2 ci si o
abundensa de neguri retorice2 anuntind sau
prorocind aidoma lui Moise pierderea natiei.
Russo +rea sa ne a+erti!e!e8 ceea ce ne
scapa din mini poate $i recuperate2 ceea ce
luneca ori cade din inima nu se mai gaseste
nici in lumile de aici2 nici in lumile de apoi.
ln majoritatea versetelor din
poem autorul reconstituie in spirit
momente cruciale din istoria poporului
nostru M de la cucerirea Daciei de catre
romani si pina in prea5ma re+olutiei din
&<B<. Aceasta e+ocare se de!+aluie prin
intermediul a doua antite!e8intre
$rumusetile2 bogatiile tarii si su$erintele ei
nes$irsiteJ intre eroismul2 barbatia
stramosilor si 'molesirea( ce s-a cuibarit in
(lacasul +oinicilor(.
ldeea libertatii, proslavirea
omului liber trece ca un fir rosu prin
intrega lucrare: "Fiecare om era
slobod si platea cit o suta de oameni,
caci se lupta pentru dinsul.
slobozenia insuteste puterea.numai
cei misei si cei rai tin cu strainii si
apasatorii.".
"Slobozenia, copila balaioara cu
cosite lungi si aurite" constituie crezul
suprem al autorului.
Am comite o greseala2 daca nu am
aminti ca poemul lui Russo e de o +adita
coloratura romantica.
Intilnim aici si predicatii pro$etice2 si
patos angelic2 si un meta$orism dens2 intr-o
abundenta uluitoare a tropilor. Poemul e un
imn emotinant2 in care +ibrea!a mu!ica
dorului si speranta unui ade+arat
patriot.Alecu Russo intelegea prea bine ca
lumea celor rai si imbibati de $rica si ura
ane+oie poate $i sc)imbata2 dar $lacara
sperantei continua sa arda in su$letul
acestui mare patriot8 'Sintem pribe5i in
coliba parinteasca si straini pe pamintul
rascumparat cu single nostruf.. Dar in
cimpie creste si pe deal iarasi creste o
$loare pentru popoarele c)inuite
/ade5deaf(.
S-a +orbit ca aceasta pro!a lirica e
patrunsa de misticism scitic si ca are o
conceptie nebuloasa2 ca istoria Patriei este
e+ocata cu +i!iuni enigmatice2 intrerupte de
a$orisme si sentinte e-cessi+e. Calinescu a
numit-o c)iar $alsa. /oi2 cei mici2 nu a+em
puterea de a-i 5udeca pe +ulcanii care au
ars cu patima ca sa ne $aca noua lumina.
Russo a $ost unul dintre ei. A prosla+it +iata
si $aptelel lui Ste$an cel Mare2 bunatatea si
intelepciune oamenilor de alta data2 si-a
amintit de $rumusetea meleagului nostru
edenic si de pierderea unor bogatii
$abuloase2 cum ar $i8 libertatea2 barbatia2
limpe!imea limbii2 sinceritatea.
Prin opera sa Russo a ramas,
poate cel din urma, cel mai nefericit,
dar unicul urmas al vestitului rege dac,
regele Soare - Decebal.


Considerat K#ucea$1rul
poe!iei romne3ti(2Mi)ai
Eminescu a ridicat limba
romn1 pe culmile
e-presi+it14ii2 reu3ind s1-i
scoat1 %n e+iden41
+aloarea 3i bog14ia de
mi5loace de e-primare 3i $rumuse4ea2 ast$el
c1 poe!iile sale nu se pot traduce %n nici o
alt1 limb1 care s1 redea delicate4ea
tr1s1turilor su$lete3ti sau $rumuse4ea
naturii.
Kln opera sa, poezie i proz , codrul,
marea, rul, luna, sunt idei, diviniti
nu fenomene; fenomen este doar
omul"a3a cum spune .eorge C1linescu.
Concep4ia e adnc 41r1neasc1. [1ranul
respect1 natura 3i legile ei $1r1 s1 inter+in1
cu brutalitate %n esen4a ei.

Poetul nostru na4ional a +1!ut lumina !ilei
la &A Ianuarie &<AD2 in *oto3ani2 ca $iu al
c1minarului .)eorg)e Emino+ici 3i al
Raluc1i Emino+ici2 $iica stolnicului din
Eolde3ti.
Mai toat1 poe!ia eminescian1 de inspira4ie
istoric1 se a$l1 %n germene %n amplul poem
din &<=0 6publicat postum7 :Memento
mori:. Subintitulat :Panorama
de3ert1ciunilor:2 poemul este structurat ca
o succesiune a ci+ili!a4iilor.
ln "Memento mori" evocarea epocilor
se realizeaz la limita visului cu istoria
i cu filosoficul. Titlu %nsu3i reproduce un
adagiu antic2 drag %mp1ratului Marcus
Aurelius2 :Memento mori: adic1 :Aminte3te-
4i c1 +ei muri:. Marile epoci ale ci+ili!a4iei
uni+ersale au deci rolul de a reaminti prin
succedarea lor spre pr1bu3irea %n neant a
tot ce este omenesc.
Istoria e+ocat1 %n acest poem se %mbin1 cu
mitul2 +i!iune poetic1 ce conduce att la
accentuarea ideei de +is2 pre!ent1 %n
special la %nceputul poe!iei2 ct 3i la
sublinierea $aptului c1 sunt c)emate %n
amintire :orele astrale: ale omenirii2
momentele de sc)imbare2 ci+ili!a4iile de
r1scruce ale istoriei.
ln episoade diferite ca ntindere sunt
evideniate succesiv Babilonul,
Egiptul, biblica Palestina, Grecia i
Roma Antic, Dacia mitic, i n sfrit
Frana Revoluiei i a lmperiului
napoleonian.
Episodul Babilonului este un prile5 de a
sugera motivul soartei schimbtoare
("fortuna labilis"). Eminescu do+ede3te o
cultur1 e-traordinar1 pentru 00 de ani
6mitlologie 3i istorie uni+ersal17 3i o mare
capacitate de a e-prima artistic2 %ntr-o
limb1 e-trem de nuan4at12 aceste realit14i.
Din %ntregul poem :Memento mori:
episodul egiptean este singurul publicat
de Eminescu %nsu3i 6:Egipetul:7. Fragmentul
dedicat magiei $araonului %nsetat de
cunoa3tere %3i g1se3te de!+oltarea %n
nu+ela $antastic1 neterminat1 :A+atarii
$araonului Tlg:
Episodul Greciei culti+1 o liric
peisagistic2 dar conturea!1 3i trei figuri
emblematice ale culturii elene:
filosoful ("cugettorul"), sculptorul orb
(motivul artistului ce creaz n ciuda
infirmitilor care i interzic s se
bucure de receptarea propriei opere
amintete de compozitorul surd din
"Scrisoarea V": "geme} Ca un maistru
ce-asurzete n momentele supreme")
i Orfeu, capabil de un cnt totodat
nsctor de lumi i putnd ndruma
universul spre haos.
Roma apare %n toat1 m1re4ia ei ca un
:uria popor de regi", iar incendierea ei
de c1tre /ero este descris1 %n +ersuri de
c1tre Eminescu %3i +a aminiti c%nd +a e+oca
%n :;mp1rat 3i proletar: Parisul2 cuprins de
$l1c1rile Comunei.
Succesiunea perioadelor istorice se %nc)eie
cu momentul Re+olu4iei $rance!e 3i al
domniei 3i c1derii lui /apoleon2 e-presie a
unei idei 6:N-a fost om acel ce cade, ce
a veacului gndire} A trit n el(...)"),
%n+ins tot de $or4ele /ordului2 materiali!ate
de ast1 dat1 %n iarna ruseasc1: "Nordul m-
a nvins - ideea m-a lsat".

Articolul "Revolta fondului
nostru nelatin", ap1rut %n re+ista
"Gndirea" %n &?0&2 se %ncadrea!1 %n
+i!iunea tradi4ionalist1 a acestei re+iste2
$iind scris de #ucian *laga pentru a
contracara e-clusi+ismul latin %n
con$igurarea componen4ei spirituale a
poporului romn8 :In prieten %mi +orbea
despre %nrurirea sla+1 asupra literaturii
romneJ %nc)in1tor %ndr5it la altarul
latinit14ii - clare 3i m1surate - el nu
%ng1duia nici cea mai mic1 alterare sau
sp1l1cire a acestuia prin ]ma-imalismulh
sla+.: Se a5unge2 %n $elul acesta2 la un
:e-clusi+ism latin:2 prin care mul4i
%mp1rt13esc con+ingerea c1 e-ist1 spirite
na4ionale 3i culturi superioare 3i
in$erioare2 de pild1 p1rerea lui Anatole
France despre opera lui Dostoie+sQi2
aceea c1 ar $i :o monstruoas1 ciud14enie:.
Mo3tenirea acestei atitudini despre
latinitate este e-presia unor timpuri mai
+ec)i2 :cnd a trebuit s1 su$erim rsul
bat5ocoritor al +ecinilor2 care cu orice pre4
ne +oiau sub5uga4i.: ;n momentul apari4iei
studiului2 aceast1 atitudine nu este dect
do+ada unor +remuri !buciumate ale
istoriei2 %n care lumea se supune unor
reguli ale de!+olt1rii organice %n spirit
meliorist. Pentru a-3i argumenta po!i4ia
despre :%nsemnatul procent de snge sla+
3i trac2 ce clocote3te %n $iin4a noastr1:2
#ucian *laga supune anali!ei un
e-periment biologic semni$icati+8
:Cunoa3tem e-perimentul %ncruci31rii
unei $lori albe cu o $loare ro3ie a aceleia3i
+ariet14i. *iologii +orbesc despre a3a
numitele dominan4e.: %n domeniul culturii
3i al psi)ologiei etnice2 dominant1 se
construie3te %n $unc4ie de cultur1 cu o
putere spiritual1 mai mare8 :%ntr-o
%ndep1rtat1 analogie cu e-perimentul
acesta biologic - att de con+ing1tor %n
simplitatea sa - se poate spune c1 %n
spiritul romnesc este dominant1
latinitatea2 lini3tit1 3i prin e-celen41
cultural1. A+em %ns1 3i un bogat $ond
sla+o-trac2 e-uberant 3i +ital2 care2 orict
ne-am %mpotri+i2 se desprinde uneori din
corola necunoscutului r1s1rind puternic %n
con3tiin4e. Simetria 3i armonia latin1 ne e
adeseori S$rticat1 de $urtuna care
$ulger1 monoton %n adncimile oarecum
meta$i!ice ale su$letului romnesc. E o
re+olt1 a $ondului nostru nelatin.:
Din respect pentru cultul
str1mo3ilor2 na4iunea romn1 ar trebui s1
acorde considera4ia necesar1 tuturor
componentelor spirituale etnice din care a
re!ultat sinte!a actual1:. :/u e un lucru
nou8 suntem morminte +ii ale str1mo3ilor.
%ntre ei sunt de aceia pe care %i ocrotim 3i-
i %mbr14i31m cu toat1 c1ldura2 din moti+e
istorice 3i politiceJ dar a+em 3i str1mo3i
pe care %i trat1m ca pe ni3te copii +itregi
ai no3tri.: #ucian *laga de!a+uea!1 cu
argumente con+ing1toare o asemenea
opinie8 :Atitudine lipsit1 de %n4elepciune2
deoarece cu ct %i 4inem mai mult %n $raul
%ntunericului2 cu att r1scoala +a $i mai
aspr12 mai tumultuoas1 - putnd s1 $ie
$atal1 ]pri+ilegia4ilorh de ast1!i. Istoria
noastr1 se proiectea!1 mai mult %n +iitor
dect %n trecut. E bine s1 ne d1m seama
de puterile poten4iale care ne !ac %n
su$lete - +ulcani %n $undul m1rilor.:
Claritatea latin1 se poate %mbog14i 3i
di+ersi$ica2 consider1 autorul comple-ei
teorii a :spa4iului mioritic:2 prin
resuscitarea $ondului traco-dac8 :De ce s1
ne m1rginim numai la un ideal cultural
latin2 care nu e croit %n asem1nare
des1+r3it1 cu $irea noastr1 mult mai
bogat1. S1 ne siluim propria natur1 - un
aluat %n care se dospesc attea
+irtualit14iW S1 ne ucidem corsetndu-ne
%ntr-o $ormul1 de claritate latin12 cnd
cuprindem %n plus attea alte posibilit14i
de de!+oltareW %ntrebarea +a nelini3ti
multe inimi. Din partea noastr12 ne bucur1
cnd au!im cte un c)iot ridicat din acel
subcon3tient barbar2 care nu place deloc
unora. A3a o %n4elegem noi - %ntr-ade+1r
nu ne-ar strica pu4in1 barbarie.: Acest
$ond nelatin este un dat al poporului
roman8 :Cunoscutul ritm de lini3te 3i
$urtun12 de m1sur1 3i e-uberan412 ce-&
g1sim %n +ia4a altor popoare se l1mure3te
mai mult prin logica inerent1 a istoriei2
prin alternarea de te!e 3i antite!e2 cum le-
a determinat un >egel bunaoar1. Acela3i
ritm are la noi r1d1cini cu mult mai adnci
%n %nsu3iri temeinice de rasa. Deosebirea
aceasta ne %ng1duie $rumoase perspecti+e
istorice. Cei ce apar4in trecutului cu
po!iti+ismul lor sec sau neastmp1rat +or
morm1i %n barba lor apostolic18 e un
romantic. Ca s1 nu le las nici o %ndoial12
m1rturisesc8 un romanticW -%ntr-un singur
%n4eles2 da. @i anume %ntruct am
con+ingerea c1 ade+1rul trebuie s1 $ie
e-presi+ 3i c1 miturile sunt prin urmare
mai ade+1rate dect realitatea.:


9pera dramatica a lui #ucian *laga
este o prelungire a celei lirice.Ca si
aceasta2 e-prima aspiratii si nelinisti ale
poetului2 poarta amprenta sensibilitatii lui
meta$i!ice.
Prima dintre piesele de teatru ale lui
*laga, &amol'e 2 este un poem
dramati!at. Regasim aici poe!ia 'panica(
din Pasii pro#et"l"i 2 e-presie a comunicarii
mereu na!uite ca natura8 ' Ma-
mpartasesc cu cite-un strop din tot ce
creste} si se pierde.} Nimic nu mi-e
strein ].|} Duhul meu - al meu sau al
pamintului e tot atit -} si-a asternut
aici cojocul sau de muschi si-
asteapta .} ].| . de mult uitat-am sa
mai fac deosebire } intre mine si-ntre
lucruri } ].| impletindu-te cu taina lor,
te piezi in stinca } si te scurgi in unde
si-n pamint. } Nu stiu : } ma-ntorc in
mine, ori cucernic imi indrept }
urechea spre paduri7" cu acest monolog
al lui ,amol-e se desc)ide piesa. Cintecul
e inlocuit insa cu meditatia2 sentimental e
trans$ormat in idee2 sau2 mai e-act2 ideea
poetica de+ine idee $ilo!i$ica2 teoretica2
pastrind $orma poetica2 adica $iind
comunicata prin imagine8 +iata
inepui!abila si 'oarba( a naturii e
di+ini!ata si numita 'Marele 9rb(2
comuniunea cu ea e2 de asemenea2
personi$icata. 'Caci nu esti tu,
dumnezeire, ne-ntelesul orb, 7 ce-si
pipaie cararea printer spini7 } Nu stii
nici tu de unde vii si unde mergi. } ].|
Te zbuciumi vesnic dibuind } sa faci
minuni cum n-au mai fost ].|} Atit de
des tu cazi infrint } si nici nu banuiesti
furtuna de lumina ce-ai creat-o. ].|
lata, sint faptura ta, si-aici sunt ochii
mei; ii vrei7 } Nu suntem oare pentru
ca fara de sila } sa luam pe micii nostri
umeri } soarta ta, puternicule Orb7"
Apropierea de natura2 trairea in intimitatea
ei a de+enit prin urmare tema de meditatie
si punct de plecare al unei 'religii( 2 mai
pricis al unei repre!entari a naturii si a
raporturilor cu ea. ,amol-e2 pro$etul2 n-a
$acut decit sa-si ridice in constiinta $elul de
+iata al neamului din care $ace parte si
care apare unui strain ca 'putere smulsa
din uriasei $iri( 8 'Esti ispitit sa crezi ca
dacii nu nasc om din om. } Natura-l
plasmuieste singura, ea insasi, dintr-o
data } cum isi face muntii ori
izvoarele. } Adu-ti aminte de Zamolxe,
} ].| el a fost un dac de bastina. ]..| Si
oare dumnezeul orb al sau e altceva }
decit ast fel al firei si al dacilur- }
salbatic, chinuit, orb, straniu si vesnic
framintat7 } O, nu. Aicea nu ma simt
imprejmuit de oameni } ci asa de mult
in mijlocul naturii } incit ma mir ca ei
nu au manunchi de muschi pe cap } in
loc de par - ca stincile". Acesti oameni
ai naturii sint in$atisati intr-un dicor
caracteristic 6'9 li+ada incon5urata de +ii
imprastiate pe dealuri. Padure la dreapta.
In li+ada +ase mari de pamint pline cu
must. Culegatori +in si trec cu )irdaie(72
participind la procesiuni dionisiace2 cu
5ocul de bacante2 mani$estari ale unei
+italitati neingradite2 libera ca si cea a
naturii8 ,amol-e o trans$orma in principiu
al unei religii. Con$lictul dramatic se
constituie prin opo!itia pe care 'Magul(2
marele preot al dacilor2 o arata noii
credinte8 ' Dac-ar rtai cum a rivnit
Zamolxe, } ei s-ar mistui ca focul. }
Copiilor le trebuie vis blind sa-l
linisteasca- } si lumina sa le tie-n friu
pornirea, } ragaz puterilor ce colaie-n
pamintul lor } prea rodnic in izvoarele
tulburi". Ii +a $ace sa creada ca ,amol-e
n-a $ost un om ca ei2 ci un !eu 6'9amenii
di+ini!ind pe ,amol-e L ii +or uita
in+atatura(72 caruia I se cu+ine o statuie in
templu2 alaturi de ale celorlalti !ei. Si cind
,amol-e incearca sa-I impiedice2 il +or
ucide cu bucati din statuia s$arimata de
el. 9stilitatea lor e insa trecatoare 2 isi
lapidea!a 'pro$etul( numai pentru ca nu
pricep ca-I indeamna la un mod de +iata
pe care il traiesc permanent2 dar a a+ea
constiinta lui. Intelegerea2 desi tir!ie2 se
produce totusi.
Dupa cum se poate usor obser+a2
con$lictul dramatic nu e intre persona5e
indi+iduali!ate si nici intre idei religioase.
Persona5ele sint de $apt simboluri2
repre!entind atitudini di$erite $ata de +iata
ce strabate deopotri+a natura si omul 8
abandonare in +oia ei sau2 dimpotri+a2
in$rinare si sublimare a ei. *laga atragea
atentia2 intr-o 'lamurire pentru cititor(2 ca
'istoria ne-a pastrat aproape numai
numele acestui pro$et trac. Religia lui
,amol-e si anecdota in 5urul careia se tese
actiunea acestui mister nu sint prin urmare
decit o creatiune a autorului '. In$ormatia
istorica in legatura cu +iata spirituala a
tracilor 6dacii erau si ei de neam tracic7 era
totusi2 c)iar la data scrierii piesei2 mai
bogataJ *laga o cunostea2 caci anali!a
identi$ica in piesa re$le-ul mai tuturor
datelor. Sursa principala este %s(c"e.
!eelen)ult und
*nsterblic")eitssglaube der Griec"en,
de ErZin Ro)de. Ase!ind in $runtea piesei
lamurirea citata 2 *laga +rea2 probabil2 sa
sublinie!e lirismul ei $undamental 8
material istorica si mitologica o$era
poetului posibilitatea de a se obiecti+a2 e
$olosita asadar ca mi5loc al comunicarii de
sine. Alegerea 'temei( a+ea2 pe linga
aceasta2 inca o 5usti$icare8 regasirea in
imaginea +ietii spirituale a dacilor a
propriilor sale aspiratii ii dadea lui *laga
constiinta legaturii lui cu $ondul ancestral.
&amol'e este2 intre altele2 a$irmarea
acestei constiinte.
De$inirea din subtitlu M 'mister
pagin ' Mtrimite la un teatru culti+at in E+ul
Mediu si 'redescoperit( la inceputul
secolului nostru2 de inspiratie religioasa si
cu subiecte imprumutate scrierilor sacre
sau )agiogra$iilor 8 teatrul de mistere.
Esenta lui e ideea inter+entiei posibile a
di+inului in ordinea umana. ,amol-e e un
'mister pagin(2 construit asadar cu
materie imprumutata altei mitologii decit
era biblicaJ sensul $undamental e
a$irmarea participarii la +iata naturii2
trans$ormata in +aloare absoluta.

Dochia este eroina unei legende
romaneti2 legend1 considerat1 de c1tre
.. Calinescu mitul etnogenezei.
Pastori4a2 $iic1 a lui Decebal2 este urm1rit1
de Traian 3i2 %mpreuna cu oile sale s-a
pre$1cut %n stnc1. Stnca este locali!at12
geogra$ic2 %n apropierea muntelui
Cea)l1ul2 sub muntele Pion2 %n Moldo+a.
Asac)i plasea!1 ast$el legenda %ntre
Piatra Detunat12 la al Si)astrului Picior2
unde se poate +edea o stnc1 care a $ost
$at1 3i un mare domnitor. #1ca3 cumplit
unde !boar1 +ulturul2 3i r1sun1 de
cntecul amor4it al Doc)iei2 cu !ece oi2 a
ei popor 8 " Ea domneaza-n viziunie }
Peste turme si pstori" . Frumosa 3i
de3teapt1 la minte2 " Vrednic de-a ei
printe } De Deceval, ea era".
;mpilarea Daciei de c1tre $iul Romei cel
m1rit2 nu a putut aduce sc1parea ei.
Ast$el2 Traian %n+ing1torul este sub5ugat
de "Frumuseea ei, se-nchin,} Se
subjuga de amor". Doc)ia 2 i3i pre$ace
)aina aurit1 %n )ain1 de cas1 2 iar sceptrul
%n toiag pentru a-3i ascunde identitatea.
Re$u!1 c)emarea lui Traian-;mp1ratul 3i cu
grai $ierbinte %l implora pe ,amol-is2
p1rintele ei s1 n-o paraseasc1. A3a %nct
atunci "Cnd ntinde a sa mn } Ca s-
o strng-n bra Traian, } De-al ei zeu
scutit, zn } Se preface-n bolovan".
Stnca pietroas1 ca o icoan12 nu %ncetea!a
%ns1 a iubi2 ceea ce $ace ca din al ei plns
s1 se nasc1 ploaie "Tunet din al ei
suspin". A+nd ursita ei care o
pri+eg)ea!12 adeseori2 Doc)ia "Preste
nouri lumineaz } Ca o stea pentru
pstori". Se reali!ea!1 un $rumos portret
$i!ic 3i moral2 din care se desprind
tr1s1turile dragostei de pamntul natal.
Doc)ia2 +a!ut1 ca o !n1 2 repre!int1 $a4a
antitetica a lui Decebal8 "chipul Dochiei,
ntors ctre Roma ca spre un
principiu de depire a violenei
nimicitoare a istoriei, ca spre o
stabilitate i ordine superioara"
(Petru Cretia). Sunt de re4inut
expresiile vechi arhaice, populare2
$1r1 %ns1 a %ngreuna %n4elegerea. Se
$olosesc compara4ii2 meta$ore2 epitete.
Ritmul este tro)aic2 speci$ic poe!iei
populare. A constituit un moti+ de
inspiratie pentru M. Eminescu %n Decebal.



Descendent al unei renumite $amilii
boieresti din Moldo+a2 .rigore Irec)e isi
indeplineste $ormarea intelectuala la
scolile polone din #io+.
Reintors in tara2 croni+carul parcurge
cate+a ierar)ii domnesti a5ungand in
scurta +reme un apropiat al domnitorilor.
:#etopisetul Tarii Moldo+ei: pre!inta
e+enimente de la :descalecatul cel de-al
doilea: adica de la domnia lui Dragos "oda
la domnia lui Aron "oda 6&CA?-&A?B7.
Aceasta cronica +a $i tiparita pentru prima
doara de Mi)ail Sogalniceanu in &<A0.
#etopisetul este precedat de o
:Predoslo+ie: 6o pre$ata7 in care autorul isi
+a argumenta moti+ele pentru care a
redactat aceasta opera
Principalul argument ar $i acela ca urmasii
trebuie sa cunoasca istoria predecesorilor.
Totodata .rigore Irec)e se plange de
insu$icienta i!+oarelor care i-au ser+it ca
punct de pornire2 o cronica a domniei lui
Ste$an cel Mare $usese redactata in limba
sla+ona de E$timie si Macarie.
Din cau!a absentei i!+oarelor interne
cronicarul se +ede silit sa apele!e la carti
straine - i!+oare polone!e.
ldeile fundamentale in acest letopiset
sunt:
- ideea unitatii de origine a
romanilor din toate provinciile "toti de
Ram se trag";
- latinitatea limbii romane aducand
ca argument evolutia etimologica a
unor cuvinte;
-latinitatea poporului roman.
In alcatuirea letopisetului .rigore
Irec)e surprinde sc)imbari de domnii2
comploturi2 lupta pentru putere2 obiceiurile
de inscaunare2 situatii de +iata si $apte
e-emplare.
Cele mai multe episoade se inc)eie cu
o :naca!anie salnim: adica o certare a
celor puternici. Constituita ca un epilog
aceasta sec+enta a letopisetului pre!inta
ideea ca e-ista o ordine a istoriei dictata
nu de $aptele umane ci de +ointa di+ina.
Eroi e-emplari precum Ste$an cel Mare
sunt propusi ca niste modele e-istentiale
deoarece sunt pusi in slu5ba lui Dumne!eu
si mai ales a tarii.
#a polul opus se a$la cei care incalca
legile di+ine dar si pe cele omenesti. In
ast$el de persona5 negati+ care suporta
consecintele $aptelor sale este craiul polon
Albert.
Scrierea cronicii este strabatuta de
ideea respectarii actului creator. Autorul
stie ca opera sa este importanta deoarece
repre!inta un incput al scrisului in limba
romana pentr ca poporul nostru sa nu $ie
:asemeni $iarelor si dobitoacelor(
Arta narativa a letopisetului
Arta narati+a a acestui letopiset consta
in8 ra$inamentul descrierilor 6:episodul
in+a!iei lacustelor:7 si acuratetea
naratiunii ast$el domnia lui ste$an cel Mare
este pre!entata prin $aptele sale istorice2
personalitatea domnitorului in dispo!itiile
sale su$letesti contradictorii.
Cronicarul $ace nu doar o trecere in
re+ista a $aptelor ci pre!inta si
impre5urarile mortii domnitorului2
sentimentele poporului in $ata acestui
e+eniment ne$ast si c)iar starea +remii din
acea perioada.


Miron Costin este continuatorul cronicii
lui .rigore Irec)e. In letopisetul sau el
pre!inta elemente di istoria Moldo+ei
cuprinse intre &A?B-&GG&2 adica de la a
doua domnie a lui Aron "oda pana la
urcarea pe tron a lui Dabi5a "oda.
Descendent al unei importane $amilii
boieresti din Moldo+a2 Costin isi $ace
studiile in Polonia la #io+$iind cunoscator al
limbilor de circulatie internationala din
acea perioada 6$ilo!o$ie etc.7.
#etopisetul lui Miron Costin e precedat
de o lucrare intitulata :9 sama de cu+inte
din ce tara au iesit stramosii lor de neamul
Moldo+enilor.: Aceasta lucrare ar $i trebuit
sa $ie o introducere $acuta cronicii dar
materialul $iind prea +aloros autorul a $acut
din aceasta o creatie de sine statatoare.
Se afirma in paginile acestei
lucrari ideea responsabilitatii scrisului
"eu voi da sama de ale mele toate
cate scriu". Sunt reluate teoriile din
letopisetul lui Ureche, contunuitatea,
unitatea si latinitate limbii romane.
:De neamul moldo+enilor: este scrisa
ca o reactie impotri+a cronicarilor care au
interpolat letopisetul lui Irec)e. Mania lui
costin se indreapta impotri+a lui Simion
dascalul si a lui Misail calugarul.. Acest
e+eniment poarta numele in istoriogra$ie
de :cearta cronicarilor:.
.ene!a letopisetului are la ba!a
i!+oare straine dar si i!+oare interne.
Pentru ultima perioada oglindita in cronica
sa Miron Costin $oloseste amintirile
boierilor batrani2 po+estirile tatalui sau2
$ost s$etnic al domnului Miron *arno+sQi si
c)iar propriile $apte de +iata.
#etopisetul cuprine pre!entarea a GG
de ani din istoria Moldo+ei timp in care se
succed la tron 00 de domnitori. Este o
+reme a marilor in$runtari sociale si
politice.
Cea mai mare importanta in cronica sa
i-o acorda domnitorului Dimitrie Cantemir
care domnise doar noua ani. Miron costin
$usese s$etnic al acestuia si din acest punct
de +edere de!+aluie personalitatea
comple-a a domnitorului.
Alti domnitori surprinsi in letopisetul lui
Costin sunt8 Aron +oda2 Dabi5a +oda2
Dumitrascun +oda2 Duca +oda2 Dimitrie si
Constantin Cantemir etc.
#a polul opus domniei lui Dimitrie
Cantemir se a$la domnia lui Dumitrascu
+oda2 un batran deca!ut care $ace mare
paguba tarii.
Arta narativa a letopisetului
Trasaturile artei nareti+e pre!ente in
letopisetul lui Contin sunt te)nica
detaliului2 portretului si descrierea.
Reputatia cronicarului de om cu o
personalitate si o cultura comple-a e
rele+ata si prin scrierea poemului $ilo!$ic
:"iata lumii:. Tema acestui amplu poem
este $ugit irreparabile tempus 6trecerea
implacabila a timpului7. Aceasta tema cu
origine in literatura latina este asociata
moti+elor $ortuna labiris si +anitas
+anitatum. Fortuna labiris inseamna soarta
sc)imbatoare si +anitas +anitatum
inseamna desertaciune
desertaciunilor.:Cronica polona: si :Poema
polona: pre!inta istoria pri+ita in paralel a
Moldo+ei so a Munteniei.


Este %ntiul scriitor care a ser+it urma3ilor
nu numai ca i!+or2 dar c)iar ca model2
pn1 %n !ilele noastre 6de e-emplu Mi)ail
Sado+eanu7.

S-a n1scut %n &GB0 la Prigoreni2 lng1
Trgul Frumos. Tat1l s1u2 /eculce
+istiernicul2 era originar dintr-o insul1 a
ar)ipeleagului2 poate din >ios. Mama2
Catrina2 era $iica +istiernicului Iordac)e
Cantacu!ino 3i a Ale-1ndrinei .a+rila3
Mateia3.
Cronica a scris-o la b1trne4e2 %ntre GD-=D
de ani2 dup1 anul &=CC. Ca i!+oare
$olose3te cronica lui Irec)e interpolat1 de
Simion Dasc1lu 3i Misail C1lug1rul2 'De
neamul moldo+enilor( 3i letopise4ul lui
Miron Costin2 letopise4ul lui /icolae Costin2
i!+oadele anonime. El continu1 cronica lui
Miron Costin de la &GG& %nainte.
'9 sam1 de cu+inte( cuprinde B0
de legende cu con4inut educati+ $1r1
ostenta4ie sau cump1nit anecdotic2 cu o
nara4iune simpl12 popular12 cuminte2
b1trneasc1. #e-a scris din pl1cerea de a
transmite urma3ilor ni3te tradi4ii care alt$el
s-ar $i pierdut 3i din moti+e istorice2
3tiin4i$ice.
9 serie de scriitori 3i poe4i s-au
inspirat din legendele sale8 "asile
Alecsandri %n 'Altarul m1n1stirii Putna(2
Dimitrie *olintineanu %n 'Cupa lui @te$an(2
'Muma lui @te$an cel Mare(2 'Daniel
Si)astru(2 Constantin /egru!!i %n poemul
s1u 'Aprodul Purice(2 tot "asile Alecsandri
%n 'Mo+ila lui *urcel(2 'Dumbra+a Ro3ie(2
'"isul lui Petru Rare3(2 .eorge Co3buc %n
'Ste$1ni41-"od1(.
;n '#etopise4ul [1rii Moldo+ei- de la
Dabi5a-"od1 pn1 la a doua domnie a lui
Constantin Ma+rocordat( este mai mare
preocuparea pentru istorie2 nelipsind cea
literar1.
Perioada zugrvit de Neculce
se mparte n dou perioade:
- pn la Dimitrie Cantemir;
- dup Dimitrie Cantemir.
Aprecia!1 domnitorii cump1ta4i 3i
condamn1 pe cei lacomi 3i risipitori. ;n
culori negre apare a doua domnie a lui
Dumitra3co-"od1 Cantacu!ino2 %n timpul
c1ruia moldo+enii au trecut o iarn1 grea8
'9amenii %n t%rgu %n Ia3i arate
cur4ile boierilor 3i ogr1!ile 3i a altora2 de-au
arsu t%rgu mai 5um1tate2 c1 nu era cine s1
aduc1 lemne. "itili erau scumpe2 mierea
era scump12 g1ineli mai nu era %n 4ar1.
.1ina cte un leu2 oul cte un potronic2
oca de untu cte doi or4i b1tu4i 3i %n !lot2
oca de br%nd!1 cte doi potronici. *ani
ie3ir1 mul4i %n 4ar12 dar bucate nu era.(
Po!i4ia de clas1 a lui /eculce iese
mai mult %n e+iden41 %n descrierea domniei
lui Constantin Cantemir care a ridicat la
rangul de boieri2 o3teni 3i oameni de rnd2
lucru pe care /eculce %l critic1. In$orma4ii
interesante o$er1 3i cu pri+ire la domnia lui
/icolae Ma+rocordat2 descriind am1nun4it
c)eltuielile pe care le $ace acesta pentru a-
3i men4ine tronul. Demn1 de un roman de
a+enturi este relatarea uciderii $ra4ilor
Costin.
Ca nimeni altul pn1 la el2 /eculce
are darul po+estirii 3i al portreti!1rii
$igurilor e+ocate2 persona5ele descrise de
el $iind ade+1ra4i eroi de romane. Portretul
lui Dumitra3co-"od1 Cantacu!ino este o
ade+1rat1 caricatur12 apropiindu-se de
pam$let. Portretul lui Constantin Cantemir
nu este tocmai $a+orabil8
'Carte nu 3tie2 ce numai isc1litura
%n+14ase de $1ce. Practic1 bun1 a+e la
+oroa+12 era s1n1tos2 munca bine 3i be
bine. Semne multe a+e pe trup de la
r1!boaie2 %n cap 3i la mini de pe cnd
$usese slu5itor %n [ara #e3easc1. #a stat nu
era mare2 era gros2 burdu)os2 rum1n la
$a412 bu!at. *arba %i era alb1 ca !1pada.Cu
boierii tr1ie pn1 la o +reme2 pentru c1 era
un om de 4ar1 3i-i 3tie pe to4i2 tot anume2
pre careli cum era. @i nu era mndru2 nici
$ace c)eltuial1 41rii c1 era un mo3neag
$1r1 doamn1.(
Portretul lui Dimitrie Cantemir este
obiecti+2 neaducndu-i laude
ne%ntemeiate8
'...cndu era bei!ade... era
atuncea ner1bd1toriu 3i mnios2 !lobi+ la
be4ie2 3i-i ie3is1 numele de om r1u. Iar
acum... a3e s1 ar1ta de bun 3i de blndf
Tuturor u3e desc)is1 3i nem1re42 de
+oro+ie cu to4i copiii... Deci boierii +1d!nd
a3e mil1 3i nem1rire2 %ncepur1 to4i a se lipi
3i a-l l1uda. Era om %n+14at(.
Portretul lui Petru cel Mare este
$1cut cu simpatie8
'Iar1 %mp1ratul era un om mare2
mai %nalt dect to4i oamenii2 iar nu gros2
r1tund la $a41 3i cam smad2 oac)e3 3i cam
arunca cteodat1 din cap2 $luturnd. @i nu
cu m1rire 3i cu $al12 ca al4i monar)i2 ce
umbla $iecum2 prost la )aine2 3i numai cu
dou12 trei slugi2 de-i era de gri5a trebilor. @i
umbla pe gios2 $1r1 alaiu2 ca un om prost(.
Din punct de vedere stilistic,
Neculce se aseamn cu Creang,
amndoi utiliznd modul povestirii
populare, n total necunotin de
procedeele culte (Creang le
cunotea, dar le ignora n mod
voluntar).
>a!ul caracteri!ea!1 e-punerea lui
/eculce2 pro+enit din ironie2 care +oia s1
atrag1 aten4ia pe ocolite asupra unui
lucru 2 cu inten4ia de a satiri!a. Constantin
Duca2 +oind s1 scape de un spion turc2
pune s1-i taie capul un c1l1u cu gur1 mare2
%n loc s1 4in1 tain1 6'...Au stinsu bine $ocul
paie .(7 sau nume3te mare +ornic pe un
du3man al s1u %n ideea c1-i +a de+eni
prieten 6'... Deci2 3tiu c1 l-au $1cut ca oaia
pe lup...(7. Falsul de!interes al lui Mi)ai
Raco+i41 la numirea lui ca domn este
$igurat plastic de cronicar 8( ... se $ace a
nu-i place s1 priimeasc1 domnia2 ca 3i $ata
cie ce d!is1 unui +oinic8F1-te tu a m1 trage
3i eu oi merge pl%ng%nd...(
/eculce a constituit 3i mai
constituie %nc1 un model stilistic pentru
urma3i 2 ca 3i literatura popular1 %n care se
%ncadrea!1. .eorge C1linescu %l consider1
primul mare po+estitor moldo+ean.
;ntocmai ca Ion Creang1 +a $olosi modul de
e-presie popular %n po+e3tile 3i amintirile
sale.


Mi)ail Sado+eanu este un scriitor cu
indi+idualitate distins1 %n literatura
romn1 3i uni+ersal1. Este un realist cu
+i!iune romantic1 3i un romantic care
aduce detalii ca un realist2 un
contemplati+.
Scriitorul e+oc1 istoria unui popor2
dndu-i dimensiuni mitice2
indi+iduali!nd-o. El este %n primul rnd
un po+estitor2 iar po+estea cap1t1
re!onan4e de poem sau balad12 p1strnd
accente de re+olt1 3i un pro$und
sentiment de nemul4umire2 generat de
ne+ioa de libertate. ;n acest sens2
descoperim tendin4a de retragere %n
trecut 3i de re!isten41 %n $a4a ci+ili!a4iei.
Romanul Creanga de a"r ap1rut %n
&?CC2 pre!int1 episoade din istoria
*i!an4ului anului =<=. Este un roman
mitic deoarece este oper1 epic1 %n
pro!12 cu un num1r mare de persona5e 3i
o ac4iune comple-12 a+1nd ca tem1
e-punerea +remii ar)aice a magilor care
continu1 ini4ierea %n tainele lumii.
;n e-po!i4iunea romanului2 pro$esorul
Stamian2 a$lat intr-o tab1r1 organi!at1
%ncepe istrisirea despre e+enimentele ce
au a+ut loc %n *i!an4 %n anul =<=2 cu
di+erse con$licte interne 3i prime5dii
c1rora %mp1rateasa Irina %ncearc1 s1 le
$ac1 $a41.
;n anul =<D2 Sesarion *reb2 un tn1r
din Dacia2 este trimis de al trei!eci 3i
doilea dec)eneu2 preot al lui ,amol-e2
s1 se ini4ie!e %n tainele lumii la templele
egiptenilor 3i s1 a$le rosturile noii
credin4e 6cre3tinismul7 care se
r1spnde3te cu repe!iciune %n tot
*i!an4ul.
*reb %3i uime3te semenii cu darurile
sale neobi3nuite8 cite3te pe bu!e de la
distan412 desci$rea!1 cu u3urin41
gndurile oamenilor2 ori Kg)icitorile(
cele mai %nclcite2 ascult1 glasul
animalelor 6p1rnd s1 %n4eleag1 ce-i
Kspune( catrul s1u7 3i2 mai ales2 cite3te
%n semnele tainice ale +iitorului.
;n c1l1toria sa de a %ndeplini
misiunea2 Sesarion a $ost urmat de un
slu5itor2 un dac crestin. Sesarion *reb a
urmat apoi %n+141turile preo4ilor ini4ia4i
%n cre3tinism.
;n anul =<=2 Sesarion *reb %mpreun1
cu slu5itorul s1u a plecat spre marele
*i!an4 spre a pune %n aplicare planul
b1trnului dec)eneu. ;n *i!an4 l-a
cunoscut pe episcopul Platon care era
$oarte apreciat de Irina2 %mp1r1teasa 3i
mama lui Constantin.
;mp1r1teasa Irina domnea %n *i!an42
unde a stabilut cre3tinismul religie
o$icial1 %n teritoriu. A reu3it de
asemenea s1 reno+e!e +ec)ile biserici
crestine2 precum 3i icoanele din acestea.
#ocalitatea %ncotro se %ndrepta
Qesarion 3i slu5itorul s1u a $ost Amnia. Pe
drum ei au poposit la un )an de unde a
a$lat de cu+iosul Filaret. Acesra era
cunoscut %n %ntreg 4inutul pentru
bun1tatea2 dar 3i s$in4enia acestuia.
Sesarion a+ea de la episcopul Platon un
dar pentru FilaretJ !ece m1gari %nc1rca4i
cu gru. #a +ederea darului2 Filaret 3i
$amilia lui s-au bucurat2 %ns1 nu a durat
mult bucuria2 deoarece casa a $ost mai
tr!iu %nc1rcat1 cu cer3etori.
#a casa lui Filaret2 Sesarion a
cunoscut-o pe Maria2 nepoata lui Filaret
c1reia i-a dat s1 probe!e conturul
%mp1r1tesc2 care i s-a potri+it per$ect.
Ast$el Maria a $ost dus1 la palat spre a $i
pre!entat1 lui Constantin 3i Irina. Scopul
era o %ntrecer %ntre $ete pentru a de+eni
so4ia lui Constantin. Ast$el2 la palat mai
erau %nc1 nou1spre!ece $ete $rumoase
de +i41 nobil1. ;ns1 acest lucru nu a
%npiedicat-o pe Maria de la Amnia s1
c3tige2 care2 dup1 un lung concurs2 a
reu3it s1 a5ung1 lng1 Constantin ca
so4ie.#a nunt1 a participat2 $iresc2 3i
$amilia Mariei care2 %n cele din urm1 s-au
mutat la curtea %nm1r1teasc1.
;ns1 Constantin a $ost necredincios
so4iei sale dar 3i mamei dale %mpotri+a
c1reia a uneltit. Despre acest plan 3tia 3i
Sesarion *reb care i-a po+estit
%mp1r1tesei Irina2 aceasta %nc)i!ndu-l
pe $iul ei 3i pedepsindu-l. #a a$larea
ce3tii +aragii 3i pa!nicii s-au r1sculat 3i
au reu3it s1-l elibere!e pe Constantin
care mai tr!iu a $ost %ncoronat
%nlocuind-o pe mama sa2 Irina.
Constantin a renegat-o pe so4ia lui2
Maria2 3i s-a c1s1torit cu Teodota.
Maria a $ost alungat1 %n insula
Principelor unde aceasta a $ost obligat1
s1 se prostitue!e2 timp %n care bunicul ei
a murit. Dar Maria a asistat numai la
moartea 3i pri+eg)iul bunicului ei pentru
c1 so4ul ei nu i-a dat +oie s1 se duc1 3i la
pri+eg)iul bunicii ei.
Dar %n tot acest timp2 %n *i!an4
poporul a$lase de nelegiuirile lui
Constantin 3i l-au detronat %n cele din
urm1.
Cnd Sesarion *reb s-a %ntors %n
Dacia2 Constantin ge5a %l omorse pe
episcopul Platon la $el ca 3i pe Ale-ie
Moseles. Sesarion a a$lat despre
detronarea lui Constantin dintr-o
scrisoare primit1 %n Dacia. Scria cum c1
$iului lui Irina i-a $ost luat locul pe tron de
c1tre mama sa care l-a pedepsit. ;n
acest proces2 Irina a $ost a5utat1 de
+arangii 3i de popor. Ast$el Irina a
re+enit pe tronul *i!an4ului2 iar Maria a
a$lat toate acestea de la un sol trimis la
m1n1stirea unde aceasta tr1ia.
Ast$el Sesarion *reb de+enise ultimul
dec)eneu. El a ie3it pentru a
binecu+nta oamenii Daciei2 despre care
au!ise de la slu5itorul s1u2 Constantin 2
c1 mul4i sus4ineau ideea ridic1rii de
m1n1stiri cre3tine %n Dacia dar c1 se
temeau de $or4a slu5itorului lui ,amol-is.
Titlul romanului KCreanga de aur(2
simbol al regener1rii 3i nemuririi2 al
%n4elepciunii2 al cunoa3terii rele+a
principalele atribute ale eroului Sesarion
*reb.
Persona5ele lui Sado+eanu sunt tipice
pentru constructia unui spa4iu ar)ai!ant2
a unei :lumi dincolo de lume:8 41rani2
pescari2 p1durari2 +n1tori2 )aiduci2 lotri2
morari etc. Toate aceste persona5e se
retrag %n $a4a amenin41rii ci+ili!atiei2
%ncearc1 s1-i supra+ie4uiasc1 3i s1
p1stre!e +ec)ile norme de con+ie4uire.
C1lug1rii repre!int1 o galerie tipic1 de
persona5e ale lui Mi)ail Sado+eanu. Se
poate aminti2 %n $elul acesta2 de stare4ul
din Drem"ri de beBenie 6&?D=72 de
p1rintele Ioana$tan din Peste m"nte
6&?D<72 de sc)i+nicul din Eratii Fderi,
c1tre care se indreapt1 Ste$an cel Mare
pentru a cere s$at la +remuri de
prime5die. Si)1stria acestuia2 aducnd
aminte de %n4elep4ii polistai2 care puteau
citi gndurile interlocutorilor2 din
perioada dacoroman12 nu poate $i
g)icit1 dect dup1 urmele bourului care
duce )rana pustnicului2 gest simbolic2
care-& apropie de preo4ii daci de
alt1dat12 cunoscnd taina animalelor2 a
energiei +ii 3i a imortali!1rii. %n Creanga
de a"r se conturea!1 un alt tip de
sc)i+nic2 al trei!eci 3i doilea Dec)eneu2
:prorocul cel b1trn:2 care st1 %n
:muntele ascuns:2 ca 3i magii
eminescieni 6din Strigoii 3i Memento
mori, de pild172 unde o$icia!1 un ritual
cunoscut doar de el 3i de ucenicii s1i.
Preotul p1gn este adus %n lumea de 5os
de c1tre ucenici 3i o$icia!1 acolo un
intreg ritual %n $a4a mul4imii strnse8 :se
arat1 3i %nalt1 bra4ele2 binecu+antnd pe
p1mnteni 3i 5ert$ele lor depuse la altar:.
Ceremonia urmea!1 +ec)i tradi4ii 3i date
calendaristice2 des$13urndu-se %n !odia
Racului2 iar pustnicul pare s1 aminteasc1
de un o$iciant al unui !eu teluric2 pentru
c1 d1 s$aturi oamenilor despre culti+area
p1mntului2 cresterea +itelor2
+indecarea bolilor. Puterea sa se
mani$est1 %n s$era spiritual12 iar oamenii
care-& %ntlnesc r1mn contamina4i de
un anumit elan mistic. Tradi4iile aduc
aminte de !ei ai p1mantului2 de !eul
Saba!ios 3i de ospe4ele bogate ale
cel4ilor. %n modul acesta2 prin religia
p1gn12 omul de+ine mai aproape de
creator2 iar Mi)ail Sado+eanu %ncearc1
s1 demonstre!e c1 religia nou12 prin
interdic4ia teluricului2 %l dep1rtea!1 pe
om de p1mntesc2 crend ast$el c)iar
tenta4ia $ructului oprit. Drumul lui
Sesarion *reb la *i!an42 un 41ran nou
cre3tinat2 este unul de ini4iere2 dar se
poate obser+a regretul a+ut de scriitor
$a41 de +ec)ea religie2 mult mai
apropiat1 de $irea p1mnteasc1.
Pra!nicurile 3i osp14urile 4inute de
oameni2 dup1 apari4ia prorocului celui
b1trn2 rein+ie s1rbatori %ndep1rtate2
ritualuri str1+ec)i2 cu un mare impact
asupra omului de rnd2 de+enind
ade+arate :s1rb1tori eleusine:. Religia
cea noua este sim4it1 de proroc ca o
prelungire a celei +ec)i2 omul percepnd
%ns1 alt$el di+initatea8 :Mi-a4i +orbit de
legea noua catre care noroadele se
%ndreapt12 dar sub cu+intele ei
proaspate2 eu +1d acelea3i semne +ec)i2
c1ci Domnul Dumne!eu are o mie de
nume 3i o mie de $orme. /oi putem
r1mne aici pn1 la s$r3itul timpuluiJ iar
preo4ilor no3tri2 c1rora li se cer alte
+orbe pentru acelasi lucru2 le d1m s$at
s1 se plece st1pnirii. Slu5esc pe acela3i
Dumne!eu.: Initatea religiilor este un
$apt demonstrat2 pentru c1 ade+1rul
absolut este unul singur8 :Ade+arul e
unul2 ca 3i Soarele. Cum $iecare din noi e
susceptibil de a primi din el numai o
parte2 nimeni nu poate $i %n posesia
ade+1rului absolut2 nimeni nu-i %n
eroarea absolut1.:
In persona5-narator este episcopul
Platon de SauQQoudion2 :slab2 mo)orat 3i
cu nas lung ca o pas1re Ibsi a
smarcurilor /ilului:. El este un :cu+ios
b1trn mona):2 care %l ini4ia!1 pe *reb %n
tainele corup4iei %mp1r14iei *i!an4ului2
asupra c1reia ac4ionea!1 $or4ele
:demonului !a+istiei:2 al :l1comiei de
argint:2 al :nedrept14ii 3i silei:2 toate
genernd putre!iciunea su$leteasc1.
Preotul de!+1luie caracteristicile
spa4iului %n care se mi3c12 lipsit de orice
+alori morale8 :Cnd ies dintr-un pustiu
%ntru care slu5esc2 su$letul meu plnge.:
Episcopul se distinge printr-o imagine
aproape demateriali!at12 $1r1 un e$ect
asupra mora+urilor din epoc1. In alt
preot este Filaret de la Amnia2 care
in4elege c1 r1ul nu poate $i strpit prin
+orbe2 $olosind %n loc $apta 3i principiul
$ilotimiei. El tr1ie3te %n Amnia de
patru!eci de ani 3i a strns o a+ere
considerabil12 pe care o d1ruie3te2 la :un
semn al lui Dumne!eu:2 s1racilor8 :Cei
mul4i2 s1raci 3i pro3ti2 sunt sarea
p1mntuluiJ pe ace3tia %i asupresc
puterile lumiiJ m1rile2 mun4ii 3i rurile nu
le-ar putea da ct se cu+ine.: insa omul
se %n3al1 %n gestul s1u2 cer3etorii 3i
s1racii in+entnd $el de $el de prete-te
pentru a-i smulge o parte din a+erea
agonisit1. Filotomia de care d1 do+ad1
este absolut inutil12 el crend o serie de
situa4ii ce scap1 de sub controlul moralei
cre3tine.
Sesarion *reb este un mag +enit
din alte +remuri2 un practicant al
e!oterismului2 a5uns %n 4ara corup4iei2
unde totu3i persona5ele se opun
acesteia. El este numit de autor
:mona)ul cel sprinten 3i %nalt: si atrage
aten4ia prin oc)ii s1i puternici2 de o
culoare intens12 pre+estind 41rii uranice.
Persona5ul este cuprins de puternice
nelini3ti2 care $1cuser1 s1-i apar1 pe
$runte semnul di+in2 :trei linii %n c)ip de
triung)i:. Eroul poarta :strai alb %ncins
cu colan subtire de argint2 %nsa $ara nici
o alt1 podoab1:2 a+nd %n picioare
:cnemide2 iar mnicile )ainelor erau
largi :2 3i este %nso4it de Constandin2
:omul acela mare 3i pletos cu %n$14i3are
de dul1u ciobanesc:. Slu5itorul se
aseaman1 cu Irsus2 din "uo +adis: de
SienQieZic!2 si este un ade+arat uria32
din alte +remuri2 :gata s1 rup1 cu m%inile
$1lcile $iarelor :. Cel mai mare din
neamul *rebilor era trimis s1 slu5easc1
lui Dumne!eu 3i acest lucru %l $ace 3i
*reb2 care2 %n plus2 studia!a 3apte ani
secretele piramidelor. Persona5ul este
admirat de :multe $emei: care :%l
urmareau cu mirare din prid+oare ori din
ung)iuri de !iduri asemuind tru$ia lui cu
a unui leu b1lan de #ibia 3i dorind s1-&
aud1 +orbind 3i mngind cu minile lui
albe. Ele b1nuiau la acest b1rbat
puternic o +oce gra+a 3i o mngaiere
moale. %ncercau s1-i !mbeasc12 dar
%ng)e4au sub lo+itura grea a oc)iului lui
+erde2 care trecea numai asupra lor2 $ar1
a le descoperi.:
*reb2 magul2 este un :copil al
p1mntului 3i al cerului s1u:2 care2
a5ungnd la )anul lui Agatocle2 cere
pentru el :un ou 3i o ulcic1 de lapte: 3i
pentru Constandin o )alc1 mare de
carne. Persona5ul poate citi gndurile
oamenilor2 de aceea i se atribuie :puteri
%mprumutate de la Demon :. *reb este 3i
un martor al noii religii2 de care trebuie
s1 dea socoteal1 maestrului8 :Dup1 cum
mi-a $ost porunca2 am cercetat pe rnd
toate locurile cet14ii2 de la palat pn1 la
colibe. #a acestea din urm1 numai am
cunoscut lacrimile $ar1 nici un amestec
de r1utate... Caci acolo unde s-au
adunat bunurile 3i puterea2 stau demonii
l1comiei2 ai !a+istiei2 ai minciunii. Acolo
oamenii se pleac1 legii %mp1ratului 3i
legii lui Dumne!eu2 %ns1 cu +iclenie2
alc1tuindu-3i dobanda pentru po$te 3i
patimi:. Dacismul scriitorului atesta2 ca
3i la Eminescu2 superioritatea religiei
+ec)i $a41 de cea nou1. Creanga de aur
de+ine un obiect totemic2 cu puteri
magice2 r1s$rnt %n toate epocile istorice.
Capitolul "III are titlul Aici Gesarion
%reb a#l b"c"riile c"vios"l"i Eilaret (i
ale doamnei Teosva, prec"m (i o
b"c"rie a sa proprie. %n casa lui Filaret
se a$l1 o multime de co+oare 3i m1t1suri
3i de icoane de pret. Str1inul poart1 cu
sine o carte de la SaQQoudion2 care-i
apar4ine lui Platon2 iar %n ea este scris
:Supune-te acestui %n4elept egiptean:2
de3i egiptenii nu au oc)ii +er!i 3i pielea
alb18 :Sunt mai intuneco3i dect oamenii
din Pa$lagonia 3i *it)Hnia.: 9aspetele i3i
declin1 identitatea2 spunnd c1 nu este
egiptean2 +ine din Dacia2 dar s-a n1scut
%n Egipt pentru a doua oar1. .a!da se
ru3inea!1 de pu4in1tatea )ranei sale2
aducndu-3i aminte c1 %n +remurile de
aur masa %i era mult mai %mbel3ugat1.
Dar oaspetele nu dore3te mncarea2
dimpotri+12 +rea sa obser+e boga4ia
spiritual1 3i pruncii ga!delor. Femeia
este o batran1 :nalt12 dreapt1 3i
$rumoas12 cu sprncenele %nc1 negre:2
moti+ pentru care *reb constat1
demiti!area +ec)ilor credin4e8 :De cnd
au ie3it credin4i nou1 %n lume2 cuget1
*reb2 au %mb1trnit !ei4ele.: *1trna %l
+a conduce pe oaspete la c)ilia ei2 +oind
:s1-i dea 3tiri despre Maica Domnului2 de
la s$nta m1n1stire SaQQoudion:. Pentru
b1tran12 regretul tinere4ii se obser+1
cnd o pri+e3te pe Maria2 cu :p1rul
negru 3i greu2 oc)i mari adumbri4i de
gene lungi. Rotun!imea obra!ului era
delicat1 si a 3oldului deplin1:.
Capitolul IF2 Aici se petrec l"cr"rile
ca 7n vremea de dem"lt a basmelor
mamei, coboar1 medita4ia asupra lumii
3i mai mult pe scara timpului2 %n spa4ii
care ies %n a$ara curgerii acestuia.
Cautarea miresei )1r1!ite %n c)ip
legendar %mparatului Constantin2 ca %n
a$larea condurului Cenu31resei2 se
%ntinde la nes$r3it2 %ntr-o lume plin1 de
4inuturi $abuloase8 :A a5uns pn1 la
barbarii de dincolo de muntele Em 3i
pn1 la noroadele de la Carpa4i +estea-
po+este c1 %mp1r14ia caut1 so4ie pentru
$eciorul "asilisei Irina2 care +a a5unge
curnd s1 $ie singur +asile+s:. Po+e3tile
despre aceste locuri sunt spuse de
:oameni cu plete !brlite2 mirosind a
du)ori 3i pulbere:2 care +orbesc despre
palate situate %ntre m1ri. Solii
%mp1r1te3ti caut1 o doamn1 a lumii2
printre :boieri %mbr1ca4i cu bl1ni
scumpe: 3i cautarea este pl1tita cu bani8
:Cine nu poate raspunde prime3te un
ban de aram1J cine r1spunde prime3te
un galb1n 3-un strai de m1tas1.:
Cautarea miresei se %nscrie %ntr-un
ori!ont $abulos8 condurul trebuie sa se
potri+easca unei $ete2 nu neaparat
crescut1 %n casele boiere3ti2 unde a+erea
dusese la degenerare2 la degradarea
trupului 3i a spiritului. %n acest scop
%nsolit se aleg dou1!eci de $ete tinere
care2 :c1!ute din %nal4ime2 n-ar $i $ost
+rednice decat de moarte2 3i de
mona)ie:. Ritualul e-aminarii 3i alegerii
$etelor2 cu tot $astul lumii orientale2 are
loc :la palatul >ieria2 pe 41rmul asiatic al
*os$orului2 copilele $iind primite %ntr-o
sal1 mo!aicat12 cu semnele %mp1r1te3ti.
Maria din Amnia %ncearc1 s1 $ac1 un
leg1mnt pentru celelalte $ecioare8
aleasa trebuie s1 le a5ute pe celelalte2 s1
2nu le uite dup1 ce +a a5unge
%mp1r1teas1. In persona5 care atrage
aten4ia este Sta+riQie2 care le cercetea!1
pe $iecare cu un oc)i rece2 ca pe o mar$1
de pre4. *a c)iar le roste3te 3i sti)uri.
Fata b1trnului Filaret +a cere :o pung1
cu b1nu4i de argint pentru bunicul meu2
ca s1 aib1 cu ce mngia pe s1rmani:. A
doua !i2 aleasa ca so4ie este :nepoata
cu+iosului b1trn de la Amnia:2 iar $ala
este mare2 ca a oric1rui %mparat
bi!antin8 :*1rcile %mp1r1te3ti2 a3ternute
cu co+oare 3i purpuri2 aduser1 de la
>ieria la Augusteon pe $ecioare. Intrnd
%n gr1dinile cele mai dinauntru2
trecuser1 una cte una %ntre )adambi2 3i
%ntre mu4i2 pe sub platani 3i c)iparosi2
suind trepte %ntr-un cerdac %ncununat de
$lori. Acolo2 la $ereastra desc)is12 dup1 o
perdea de ap1 care curgea de sus2
%mp1r1teasa cu $eciorul ei st1teau
pri+ind2 5udecnd trupurile2 obra!urile 3i
umbletul. Cu adnc1 %nc)inaciune2
Sta+riQie atrase luare-aminte sla+itei
"asilise c1 se apropie acea al c1rei c)ip
&-a +1dit Maica Domnului2 %n +isul
preas$in4itului Platon. Era prin urmare un
dar al cerului. Era o armonie ml1dioas1.
Era un cantec al mersului. Erau oc)i plini
de adancimea pl1cerilor. Constantin
cunoscu 3i el ca aceasta trebuie sa $ie
aleasa 3i o dori numaidecat2 ca pe o
5uc1rie.: Mai tr!iu2 magul este c)emat
s1 regle!e ne%n4elegerile dintre Maria 3i
%mp1rat2 el $iind considerat cau!a care le
pro+ocase. Iubirea dintre cei doi se
trans$orma ast$el %ntr-o po+este de
dragoste etern12 dincolo de :am1girea
ce se nume3te trup:. Atemporalitatea
:crengii de aur: re!id1 tocmai din
aceast1 proiec4ie a po+e3tii pe un $ond
peren2 e-istent acolo2 %ntr-un
bac3gro"nd, din cele mai +ec)i timpuri.
Ca te)nici de caracteri!are amintim8
caracteri!area direct12 $acut1 de c1tre
autor 3i de c1tre celelalte ersona5e2
caracteri!area indirect1 desprins1 din
comportamentul2 limba5ul2 +estimenta4ia
persona5elor.
Deloc parado-al2 Creanga de a"r nu
este doar o simpl1 :po+este de
dragoste:2 a3a cum %ncearc1 autorul s1
se con+ing1 c)iar de la primele pagini
ale romanului s1u2 cnd2 brodnd pe
tema manuscrisului g1sit2 crede c1 ne-a
c3tigat %ncrederea 3i insinuea!1 c1
nucleul c1r4ii ar $i unul erotic. 9ri de cte
ori am recitit romanul2 am pri+it
a$irma4ia cu nelini3tea celui care +rea s1
p1trund1 dincolo de simplitatea
aparent1 a $ormul1rii autorului. De bun1
seam12 Sesarion *reb nu este eroul care
omoar1 dragonii cu sabia %n mn12
iposta!1 cu care ne-a obi3nuit acela3i
Sado+eanu2 cum spuneam mai %nainte2
%n alte romane istorice. Sentimentul %mi
este %nt1rit 3i de $aptul c1 *reb nu
sal+ea!1 $ata din g)earele balaurului2
dimpotri+12 el este cel care o descoper1
3i o aduce la tronul %mp1r14iei. Te-tul ne
abate a3adar aten4ia %ntr-o alt1 direc4ie2
iar semnele ar)etipurilor par a se
estompa la rndul lor dac1 nu
interpret1m ct mai corect sensul
ini4ierii c1reia i se supune ultimul
Deceneu8 ini4ierea pur spiritual1. De la
bun %nceput2 *reb e %n!estrat cu puteri
di+ine. El 3tie s1 citeasc1 dincolo de
aparente ade+1rata $ire a oamenilor 3i
poart1 pe $runte semnul celor ale3i.
Cite3te gndurile interlocutorilor2 le
desci$rea!1 cu+intele de la distant12
s1+r3e3te minuni oprind sti)iile naturii2
e %mbr1cat %ntotdeauna %n alb str1lucitor
3i c1l1re3te un asin2 asemenea lui
Cristos2 daruri pe care e de presupus c1
le-a %ntregit %n piramide2 acolo unde 3i-au
%nceput %n+141tura to4i marii ini4ia4i ai
lumii. #a %ntoarcerea pe muntele sacru2
el +a lua locul +ec)iului mag2 de+enind
regele spiritual al locurilor. Iat12 %ntr-
ade+1r2 o do+ad1 mai consistent1 c1
Sado+eanu s-a putut inspira din Fra!er
atunci cnd 3i-a intitulat romanul
Creanga de a"r. Toate probele pe care le
trece Sesarion *reb +i!ea!1 apoi
permanent numai mani$est1rile spiritului
s1u superior. /u m1 %ndoiesc2 meta$ora
:crengii de aur: nu %nci$rea!1
dimensiunea terestr1 a iubirii lui *reb
pentru Maria dar nici nu o neag12 ci
asemenea otelului c1lit %n $oc care
desparte dou1 trupuri2 :lucind %n sine %n
a$ar1 de timp:2 de!+1luie tocmai aceast1
dimensiune spiritual1 a +ictoriei magului
%n $ata lumii cu care a luat contact.
Alt$el2 nu ne-am putea e-plica %n nici un
c)ip ceea ce pare a $i pentru o clip1
sl1biciunea lumeasc12 tenta4ia de
%nc1lcare a dogmei din partea celui
su$icient sie3i. 9ricine poate descoperi
%ns1 %n siguran4a 3i lini3tea ini4iatului
semnele desprinderii din cursul real al
+ie4ii2 semne care preg1tesc un nou sens
al meta$orei 3i anume acela al iubirii
spirituale %ntre oameni 3i care poate $i
g1sit1 3i %n te-tele biblice. Este
su$icient1 o singur1 con$runtare cu
imaginea lui *reb pentru a ne con+inge
c1 ar $i o eroare s1 :ra4ionali!1m:
meta$ora romanului. Desigur2 ea nu este
pe de-a-ntregul str1in1 de imaginea
comun1 a iubirii2 dar orice %ngustare a ei
%n acest sens nu este posibil1 %n cartea
lui Sado+eanu. Aici se creea!1 pas cu
pas o imagine mult mai pro$und12 cel
pu4in bi+alent18 dragostea lui *reb
pentru Maria detronea!1 3i %nnoie3te
deopotri+1 iubirea comun1 dintre
oameni. Sesarion *reb nu reactuali!ea!1
episodic postura unui Tristan prins %n
capcana Isoldei 3i nici Maria nu de+ine
un $el de Cenu31reas1 a *i!an4ului2 c)iar
dac1 i se pre+este3te destinul cu a5utorul
condurului miraculos. Alegerea ei este
premeditat %n$1ptuit12 pentru c1 *reb
3tie dinainte ce se +a %ntmpla. /u
%ncape %ndoial12 puritatea $etei
satis$1cea o alt1 condi4ie a alegerii2 dar
iubirea lui *reb pentru Maria2 care
presupune neap1rat 3i proba rec1p1t1rii
memoriei %n cele nou1 !ile de medita4ie2
asigur1 uciderea spiritual1 a balaurului2
imagine pe care n-am mai %ntlnit-o %n
aceast1 +ariant1 %n pro!a lui Sado+eanu.
Alegerea ini4ial1 nu +a $i niciodat1
urmat1 de desp1r4ire2 ci numai de
sublimarea atemporal1 a iubirii. /umai
atunci *reb %3i poate dobndi locul
cu+enit2 %mp1rt13ind +ec)iului mag %n
doar cte+a cu+inte un ade+1r pe care l-
a 3tiut dintotdeauna2 dar 3i o $ilo!o$ie
sceptic-amar1 care nu-i apar4ine lui ci
autorului.
;n Creanga de a"r2 Sado+eanu este
opusul lui *al!ac2 cel care sus4inea c1
scriitorii nu in+entea!1 nimic2 pretin!nd
practic c1 ar putea atinge treapta cea
mai de 5os a omologiei te-t-re$erent.
Sado+eanu se plasea!1 c1tre punctul
ma-im al seriei amintite. Practic2
scriitorul ne o$er1 un +eritabil 5urnal
intim2 dar oarecum %ntors pe dos2 totul
cu o sa+ant1 strategie a discontinuit14ii.
Tocmai aceast1 +oluptate a
discontinuit14ii seduce 3i implic1 orice
cititor. ;l seduce2 $1cndu-l s1 uite c1
procesualitatea nu e-ist1 %ntre coper4ile
acestui roman2 iar $i-area pe
coordonatele spatio-temporale ale unei
epoci anume ar $i un gest la +oia
%ntmpl1rii. ;l implic12 pentru c1 %n
materia $luid1 a romanului2 e-ist1 un
pre!ent etern ca e-presie a unei
anumite :st1ri de spirit:2 ea %ns13i surs1
de inspira4ie a romanului2 discutat1 de5a
de +oci cu autoritate %ntr-o plau!ibil1
raportare la o perspecti+1 a romanului
european.
;n conclu!ie se poate a$irma c1 opera
literar1 sado+enian1 Creanga de a"r
este un roman mitic simbolistic.
Pe ba!a temei 'latinitate 3i dacism(
au $ost reali!ate numeroase 3i celebre
ecrani!1ri2 de$initorii pentru originea
poporului 3i a limbii romne. Dintre acestea
amintim trei mari ecrani!1ri8 KDACII(6regia8
Sergiu /icolaescu72 KC9#IM/A(2
K*IRE*ISTA(.

+acii este un $ilm istoric2 %n regia lui Sergiu
/icolaescu2 reali!at %n &?G= de Studioul
*ucure3ti %n colaborare cu Franco #ondon Film
6Fran4a7. Ac4iunea $ilmului se petrece %n
prea5ma anului << d.>r2 cnd Domi4ian2
%mp1ratul roman din aceea +reme2 a %ncercat
s1 cucereasc1 Dacia.
Decebal2 marele rege al Daciei2 este
dispus la orice sacri$icii pentru a pastra
integritatea poporului sau. #a ori!ont se
pre$igurea!a o mare amenintare2 imperiul
roman2 stat a$lat intr-o continua
e-pansiune. Danubius2 $lu+iul care desparte
cele doua lumi este tra+ersat de ac+ilele
romane. In ciuda $aptului ca imprudentul
Cornelius Fuscus si-a trimis a+angarda intr-
o capcana2 o$ensi+a romana continua spre
Sarmi!egetusa2 inima statului dac. In timp
ce Decebal cauta sa se impace cu $aptul ca
sacri$iciul suprem $acut de $iul sau
CotHso nu a adus re!ultatul sperat2 $iica sa
Meda este intrigata de propriile sale
sentimentele nutrite pentru Septimius
Se+erus iar acesta din urma trebuie sa
aleaga intre originea sa dacica si cultura
romana in care a $ost crescut
Columna este un $ilm produs %n &?G<. Poate
spre surprinderea multora2 regi!orul nu este
con$orm tradi4iei Sergiu /icolaescu ci Mircea
Dr1gan2 iar scenariul a $ost scris de Titus
Popo+ici. Acesta este 3i $ilmul propus de
Romania pentru 9scar la categoria jkCel mai
bun $ilm str1inkk %n &?G?.
Sarmi!egetusa asediata de catre
legionarii romani nu mai re!ista. Cetatea
este cucerita iar Decebal $uge in munti.
Incon5urat de ca+aleria romana2 condusa de
Tiberius2 Decebal isi +a alege singur
s$irsitul. Capul si mina sa dreapta sint
luate pentru a $i pre!entate imparatului ca
o do+ada a $aptului ca marele sau dusman
nu mai traieste. Insotitorii regelui dac sint
luati pri!onieri si urmea!a sa $ie
trans$ormati in scla+i. Inul dintre ei2 .erula2
reuseste sa scape2 se ascunde in munti si
incearca sa incropeasca o miscare de
re!istenta impotri+a romanilor. Ira
neimpacata pe care i-o porta lui Tiberius il
indeamna pe .erula la actiuni e-treme.
Mersul lucrurilor nu mai poate $i insa
sc)imbat. Procesul de romani!are a inceput
de5a si dacii traiesc si muncesc alaturi de
$ostii dusmani. In e+eniment nepre+a!ut +a
duce la o colaborare intre Tiberius si .erula
dar totul +a merge doar pina la un punct.
'*urebista( este un $ilm istoric 2 in regia lui
.)eorg)e "itanidis2 scenariu Mi)nea
.)eorg)iu2 ap1rut %n &?<D.
In anii l=D2inaintea Erei
/oastre2e-pansiunea puternicului Imperiu
Roman atinge2la sud de Dunare2bogatele
tinuturi ale dacilor uniti intr-un mare si
puternic regat sub sceptrul +itea!ului
*urebista. Proconsulul >ibrida6a carui sotie
este $osta iubita a unui gladiator din oastea lui
Spartacus2re+enit la +atra7se si instalea!a
intr-o cetate greceasca de la mare.
Asasinarea lui Iuliu Ce!ar amana ine+itabilul

40ac d"(man"l vostr" va cere legminte
r"(inoase de la voi, at"ncea mai bine
m"rii prin sabia l"i, dect s #ii privitori
7mpilrii (i ticlo(iei rii voastre. 0omn"l
prinilor vo(tri 7ns se va 7nd"ra de
lacrimile sl"gilor sale (i va ridica dintre voi
pe cineva, care va a(e$a iar(i pe "rma(ii
vo(tri 7n volnicia (i p"terea de mai
7nainte:.
(Cronic moldoveneasc)
1
Domnul Dumne!eul p1rin4ilor no3tri %nduratu-
s-a de lacrimile tale2 norod nemngiat2
%nduratu-s-a de durerea pl1milor tale2 4ara
meaW.. /u e3ti %ndestul de smerit12 %ndestul de
s$3iat1W "1du+1 de $eciorii cei +ite5i2 plngi
$1r1 %ncetare pe mormintele lor2 precum plng
3i 5elesc $emeile despletite pe sicriul mut al
so4ilorf
2
/eamurile au!ir1 4ip1tul c)inuirii taleJ
p1mntul se mi3c1. Dumne!eu numai s1 nu-l
$i au!itW.. R1!bun1torul pre+estit nu s-a n1scut
oareW
3
Care e mai mndr1 dect tine %ntre toate
41rile sem1nate de Domnul pe p1mntW care
alta se %mpodobe3te %n !ilele de +ar1 cu $lori
mai $rumoase2 cu grne mai bogateW
4
"er!i sunt dealurile tale2 $rumoase p1durile 3i
dumbr1+ile spn!urate de coastele dealurilor2
limpede 3i senin cerul t1uJ mun4ii se %nal41
tru$a3i %n +1!du)J rurile2 ca brie pestri4e2
ocolesc cmpurileJ nop4ile tale %ncnt1 au!ul2
!iua $armec1 +1!utul... Pentru ce !mbetul
t1u e a3a de amar2 mndra mea 4ar1W...
5
Pe cmpiile Tenec)iei r1s1rit-au $lorileW... /u
au r1s1rit $lorile2 sunt turmele multe 3i
$rumoase ce pasc +1ile taleJ soarele %nrode3te
bra!daJ mna Domnului te-a bucurat cu
bunuri $elurite2 cu pomete 3i cu $lori2 cu a+u4ie
3i cu $rumuse4e... Pentru ce gemi 3i 4ipi2 4ar1
bogat1W...
6
Dun1rea b1trn12 biruit1 de p1rin4ii t1i2 %4i
s1rut1 poala 3i %4i aduce a+u4ii din 4inuturile de
unde soarele r1sare 3i de unde soarele apuneJ
+ulturul din +1!du) caut1 la tine ca la
p1mntul s1u de na3tereJ rurile cele
$rumoase 3i spumegoase2 praiele cele repe!i
3i s1lbatice caut1 ne%ncetat lauda ta... 92 4ar1
$alnic1 ca nici una2 pentru ce $a4a 4i-e
%mbrobodit1W
7
/u e3ti $rumoas12 nu e3ti %na+u4it1W.. /-ai
$eciori mul4i care te iubescW /-ai cartea de
+ite5ie a trecutului 3i +iitorul %naintea ta...
pentru ce curg lacrimile taleW..
8
Pentru ce tresariW trupul 4i se tope3te de
sl1biciune2 3i inima 4i se $r1mnt1 cu iu4eal1...
citit-ai oare %n cartea ursiteiW.. Aerul mi3c1
tulburat... +ntul dogor13te... ;ngerul pieirii
ar1tatu-4i-s-aW /op4ile tale sunt reci2 +isurile
tulburate ca +alurile m1rii b1tute de $urtun1...
ce-4i pre+estescW
9
Pri+e3te2 de la mia!1!i la mia!1noapte2
popoarele %3i ridic1 capul... gndirea se i+e3te
luminoas1 pe deasupra %ntunericului...
.ndirea2 du)ul dumne!eiesc ce !ide3te2 3i
credin4a ce d1 +ia41... lumea +ec)e se
pr1+1le3te2 3i pe ale ei d1rm1turi slobo!enia
se %nal41... De3teapt1-tef
| 10
Mucenicii sngelui t1u n-au !is oare8 :3i
Domnul +a scula pe unul dintre +oi2 care +a
a3e!a pe urma3ii +o3tri iar13i %n +olnicia 3i
puterea lorW..: Iitat-ai sngele ce curge prin
+inele $eciorilor t1iW.. Mult erai mndr1
odinioar12 cnd strigai :ura: %n b1t1iW.. pieptul
t1u era tare ca de o4el2 palo3ul se tocea pe
dnsul... soarele se %ntuneca de norii de
pulbere ce ridicau r1!boinicii t1i.
11
Poporul t1u era %ndr1!ne4 ca +ulturul2
r1!boinic 3i tru$a3 ca taurul ne%n5ugat...
R1masu-4i-a oare numai umbra puterii 3i
aducerea-aminte a +ite5iei taleW..
12
Cum a sl1bit pieptul t1u de o4elW.. mna ta
cea tare cade de oboseal1... 3i mole3irea a
intrat %n l1ca3ul +oinicilorf.
13
;n +remea +ec)e... de demult2 demult... cerul
era limpede... soarele str1lucea ca un $ecior
tn1r... cmpii $rumoase2 %mpre5urate de
mun4i +er!i2 se %ntindeau mai mult dect
putea prinde oc)iul... p1duri tinere umbreau
dealurile... turmele s-au!eau mugind de
departe... 3i arm1sarii nec)e!au2 5ucndu-se
prin rari3te... pe o pa5i3te +erde slobo!enia2
copil1 b1l1ioar1 cu cosi4e lungi 3i aurite2 se
5uca cu un arc destins. Ferice de oamenii din
cmpie2 $erice de cei de la muntef.. Era
+remea atuncea2 cnd tot omul tr1ia $1r1
st1pn 3i umbla mndru2 $1r1 s1-3i plece
capul la alt omJ cnd umbra +1ilor2 p1mntul
3i aerul cerului erau desc)i3i tuturoraJ iar
+ia4a se trecea lin1 ca un +isJ 3i cnd
a5ungeau pe om ne+oile b1trne4ilor 3i
moartea2 el se ducea2 !icnd8 :mi-am tr1it
!ilele:2 3i era sigur c1 +ia4a lui se +a prelungi
%n copiii 3i mo3tenirea lui...
Dar iat1 aerul se tulbur1... cerul cel limpede
se %mbrobode3te cu nori %ntuneco3i... un nor
de pra$ %n+1luie cmpia 3i ascunde mun4ii... se
aud +aiete... dobitoacele se %n+rtesc2 cum se
%n+rtesc %n nop4ile +i5elioase2 cnd lupii url1
%n p1duri... caii nec)ea!1 5alnic... mul4ime de
glasuri se aud strignd... +1desc cnd
prime5die2 cnd n1de5de2 i!bnd12 cnd
pierdere2 turbare2 de!n1d15duireJ +ntul su$l1
3i norul se %mpr13tie pu4in... Doamne2 $1-4i
mil1f.. Se +ede amestecul unei b1t1liif.. Cei ce
au n1+1lit sunt %mbr1ca4i %n $ier... s1geata
alunec1 pe pa+1!12 3i palo3ul cu dou1 ascu4ite
taie %n carne +ie... dar piepturile goale stau
%mpotri+1... se lupt1 cu $urie... se plec sabiei...
inimile sl1besc... $ug... 4ara slobod1 a pieritf..
sta4i... i!bnda-i %n mna Domnului... arcul se
%ntinde din nou... lupt1torii se amestec1 3i se
i!besc... piepturile goale de pa+e!ele...
capetele descoperite de coi$urile...
Departe pe cmpie se +1d arcuri !drobite2
$13ii de steaguri2 apoi un co3ciug $ocul 5ert$ei
se %nal41 %n +1!du)... %n+in3i 3i %n+ing1tori cad
%n genunc)i2 3i la lumina $l1c1rii %3i dau
dreapta 3i se iau %n bra4e... $ii cu inim1 bun1...
4ar1 binecu+ntat1... Tu $use3i altarul rudirii
cri+14ului cu pustia2 a b1rb14iei cu mintea2 a
slobo!eniei cu puterea. Din aceast1 rudire
$r1mntat1 cu snge 3i s$in4it1 prin $oc se
na3te un popor nou.
Ast$el po+estesc b1trnii.
14
9ra3ele se %ntemeia!1 3i se %n$rumuse4ea!1
din nou... oamenii cresc %n %ndestulare 3i se
%nmul4esc ca nisipul m1rii... p1mntul se
acoper1 cu )olde aurite... +olnicia domne3te
ca mai %nainte2 dar nu acea +olnicie prunc12
$loare pl1pnd1 a pustiet14ii2 ci slobo!enia cea
b1rbat1 3i luminoas12 sau puternic1 3i cu
r1d1cina 4eap1n1 3i adnc %n$ipt1 %n p1mnt...
sabia2 acum ne$olositoare2 a r1!boinicului st1
%n coliba sa spn!urat1... $emeile !mbesc
dulce la pruncii lor... c)ipul !brcit al
b1trnilor se %ntinde de bucurie... pacea
aduce legea care c)i!13uie3te2 iar nu
asupre3te... legea2 rod al slobo!eniei... legea
care ap1r1 pe cel slobod de nedreptate 3i nu
apas1 pe s1rmanul %n $olosul bogatului... 3i
mult1 +reme erau numai oameni $erici4i2 de3i
se a$lau boga4i 3i mai s1raci... c1ci nelegiuirea
nu era cunoscut1J 3i cei boga4i2 3i cei mai tari
nu $1ceau ei singuri legea2 dup1 cum le +enea
lor mai bine2 3i nu puteau c1lca dreptul altuia2
3i 5unii !iceau2 %nc)inndu-se c1tre b1trni8
:cinste $ie p1rin4ilor no3tri2 care s-au luptat
+ite5e3te 3i ne-au l1sat de mo3tenire mo3ie 3i
slobo!enie:.
15
Cel ce nu cunoa3te ne+oia legii nu cunoa3te
ce e slobo!enia2 c1ci nu poate $i slobo!enie
$1r1 lege... 3i acel ce nu se 4ine de du)ul legii
se leap1d1 de slobo!enie.
16
P1mnt c)inuit2 te-a iubit legea... cnd te +a
ierta DomnulW
17
Slobo!enia e %ndoit18 cea dinl1untru 3i cea
dina$ar1... ele sunt surori2 una $1r1 alta nu pot
tr1i... slobo!enia dina$ar1 este neatrnarea
mo3iei2 %n care na3tem 3i care ne )r1ne3te2
mo3ia de la care tragem numele nostru 3i
dreptul de om2 de sub biruirea oric1rei alte
41ri 3i %mp1r14ii. Pentru sngele ce ne d12
suntem datori cu sngele nostru. Pentru
aceasta au $ost b1t1liile neamului nostru 3i a
neamurilor2 b1t1liile cele +estite2 scrise cu
mo+ile 3i m1n1stiri pe 3esuri 3i pe dealuri.
Slobo!enia dinl1untru este legea2 icoana
drept14ii dumne!eie3ti2 legea a3e!at1 prin
%n+oirea tuturor 3i la care to4i deopotri+1 se
supun. Acolo unde nu e lege2 nu e nici
slobo!enie2 3i acolo unde legea e numai
pentru unii 3i ceilal4i sunt scuti4i de sub
ascultarea ei2 slobo!enia a pierit... 3i $ericirea
e stins1... c1ci atuncea asuprirea2 ne+oile2
neca!urile 3i s1r1cia i!+or1sc %n lume8 atuncea
lumea se %mparte %n s1raci 3i boga4i2 %n
st1pni 3i robi2 $l1mn!i 3i %mbuiba4i...
atuncea lumea st1 %n cump1n1 de pieire...
c1ci dreptatea dumne!eiasc1 e +ecinic1J ea
ur13te 3i blestem1 pe omul 3i pe neamul ce
alunec1 %n calea nedrept14ii... Str1bunii no3tri
au $ost blestema4i de Domnul pentru
strmb1t14ile lor2 3i blestemul a trecut din
neam %n neam pn1 %n !ilele noastre...
pri+eg)ea4i asupr1-+1 ca la candela ce arde2
ca nu copiii +o3tri 3i copiii copiilor +o3tri s1
!ic1 de +oi8 blestem asupra p1rin4ilor no3tri2
care au $1cut strmb1tatef.. strmb1tatea
i!+or13te din siluire2 din pi!m12 din 5e$uire 3i
din ne3tiin41... legea drept14ii e $r14ia2 3i ce
$r14ie poate $i %ntre uliu 3i prada lui2 %ntre
r1pitul 3i r1pitor2 %ntre dreptul 3i nedreptulW..
pn1 cnd mai pute4i2 +oi2 cei ce a4i c1lcat
dreptatea2 gr1bi4i a intra %n calea Domnului2
c1ci +a sosi !iua i!bndirii2 !iua cnd +rabia se
+a lupta cu uliul 3i-l +a birui... 3i %ntr-ade+1r2
!ic +ou12 acea !i s-a apropiat.
18
Tot lucrul las1 s1mn4a sa prin care din nou
se na3te8 din tulpina b1trn1 3i putred1 a
$agului %ncol4esc +l1stare tinere 3i +ioaeJ a3a
63i7 din robie se na3te slobo!enia2 din
neornduial1 6iese rnduial17 ... 5ugul aduce
mntuirea2 precum $urtuna lini3tea... Ridic1
capul2 4ar1 bntuit1 de +i5eliile lumii2 4ar1
legat1 de 5ugul dureriif..
19
Furtuna mntuirii stra3nic1 are s1 $ie... a+e4i
gri51 de !iua aceea2 3i gr1bi4i-+1 a +1 %ndrepta
din +reme. Tr!iu +a $i atunci a plnge 3i a se
c1iJ c1ci su$erin4a %ndelungat1 %mpietre3te
inima omului 3i ucide mila 3i o smulge dintr-
%nsa... Cei mari 3i puternici au toate !ilele spre
a se %ngr13a din asupririle cre3tinilor...
/orodul are un ceas numai2 un ceas %n care %3i
i!bnde3te2 3i cu acest ceas r1scump1r1
+eacuri de c)inuri... De3tepta4i-+1... c1 +ine
groa!a... n-a4i au!it prin somn 4ipetele 3i
+aietele megie3ilorW.. blestemele +1du+elor
s1race2 sudoarea oamenilor aruncat1 ca
plea+a2 )rana s1rmanilor mistuit12 mo3tenirea
copiilor r1pit12 adunate la un loc cresc $urtuna
omeneasc1 3i iu4esc r1splata cumplit1 a
drept14ii Domnului. Cei ce prin siluire $ac
nelegiuiri2 prin siluire pier... 3i sabia Domnului
e %n mna norodului... 3i sabia atunci
m1nnc1 carne 3i nu cru41 pe nimene2 de la
sug1torul pn1 la cel des1+r3it b1trn. @i
sngele curge ca un i!+or2 c1ci sngele
%mbat1 mintea2 ca spirtul 3i ca +inul... 3i %n
acea !i se +or au!i mai multe +aiete de cum s-
au au!it de cnd lumea... 3i sngele +1rsat +a
c1dea peste capul celor ce $ac strmb1tate 3i
%3i spal1 minile2 peste capul celor ce !ic
acum8 nu este dreptate dumne!eiasc1... care
precupesc dreptul +1du+ei 3i +nd cugetul lor
3i sngele $ra4ilor lor.
20
#umea %ntreag1 are tot o po+este...
strmb1tatea care se l1come3te la bunul
altuia2 3i s1rmanul care s$arm1 $unia ce-l
strngeJ grea e strmb1tatea... 3i r1splata ei
cumplit1 estef..
21
@i era +ia4a dulce 3i pacinic1... sub aripile
slobo!eniei legea %n$lorea... to4i $iii 41rii tr1iau
%n bine2 c1ci unirea 3i dragostea domneau cu
ei... bogatul a5uta pe s1rmanJ s1rmanul nu
pi!muia pe bogat... $iecare om a+ea dreptul
s1u 3i era mo3tean %n 4ara sa... legea era
dreapt1 3i tareJ ea nimicea %nl1untru pe cei cu
inima +iclean12 3i era un !id de ap1rare de
c1tre du3manul dina$ar1... $runtea ta2 o 4ar1
mult drag12 nu se pleca atunci ru3inoas1
%naintea str1inilor2 3i2 cnd gr1iai2 glasul t1u
se au!ea de departe... numele str1inilor nu te
%ngro!ea 3i2 de3i !iceau %ntre ei8 :)ai s1
punem %n $iare pe $eciorii +ulturilor 3i s1
domnim asupra lor... c1ci noi suntem tari 3i
mai mul4i la num1r... 3i turmele lor +or $i ale
noastre... +om necinsti $emeile 3i $etele lor...
3i +om bat5ocori perii c1run4i ai b1trnilor lor:.
Dar tu rdeai de laudele s1lbaticilor... c1
+ulturii a+eau aripi 3i c1ngi tari... cnd c1tai la
dn3ii2 ei piereau precum piere un nor de
grauri2 cnd +ulturul se leag1n1 prin +1!du)...
greu era de a r1pune $eciorii t1i. Fiecare om
era slobod 3i pl1tea ct o sut1 de oameni2 c1ci
se lupta pentru dnsul... slobo!enia %nsute3te
puterea... numai cei mi3ei 3i cei r1i 4in cu
str1inii 3i cu ap1s1torii...
22
"ntul de la mia!1noapte bate cu $urie... cerul
se %ntunec1... p1mntul se cutremur1... ;n
patru ung)iuri ale lumii se +1d %n1l4ndu-se
stlpi de $lac1r1 %n+1luit1 %n nouri de $um... se
aud arm1sarii nec)e!nd2 turmele mugind2
!gomote de care 3i o larm1 %ngro!itoare de
glasuri de tot $elulJ limbile se amestec1 3i
oamenii nu se mai pot %n4elege... popoarele se
gr1m1desc 3i se %ndeas1 unele peste altele...
de-abia urma unora de pe p1mnt s-a 3ters2
altele au n1+1lit %n locul lor... pare c1 !iua de-
apoi a lumii ar $i sosit... scr3niri de din4i2
gemete 3i 4ipete de moarte se mai aud...
/oroadele dau n1+al1 peste noroade 3i
oamenii peste oameni... pustiirea p1313te
%nainte 3i %n urma lor... dreptatea st1 %n 5a$...
legea %n sabie2 noaptea cu be!nele sale a
cotropit omenirea... sngele curge praie...
$ocul mistuie3te ce scap1 din sabie... 3i
moartea secer1 p1mntul... %ntunericimea se
%ndeas1 3i mai mult... tot neamul omenesc se
$r1mnt1 3i se struncinea!1... urgia
Domnului... dreptatea dumne!eiasc1 trece pe
p1mnt pustiindf..
23
"iscolul siluirii se %ntinde 3i mai mult2 3i 5a$ul
se %ntocme3te... cei mai +oinici dintre +oinici
+or s1 supuie 3i pe so4ii lor2 3i pe cei mai
slabi... sngele curge mereu... sabia
domne3te %n acea +reme... Setea de a st1pni
cuprinde pe oameni... Domnii 3i boierii
neamurilor se ridic1 ca ni3te uria3i 3i caut1 a
!drumica popoarele... o lupt1 mare 3i
%ndelungat1 se %ncepe %ntre om 3i om2 popor 3i
popor2 3i %ntre popoare cu c1peteniile lor cele
r1pitoare... oamenii de r1!boi se unesc to4i din
toate p1r4ile %ntre sine... slobo!enia se
%n+inge... pustiirea se %ntinde peste tot locul.
24
Din aceast1 $r1mntare a popoarelor se na3te
o $iar1... Robia.
25
Inima 3i t1ria su$letelor b1rbate... temelia
dreptului 3i a slobo!eniei nu pier %n +ecif.. %n
orice inim1 r1mne un gnd ascuns2 un loc
unde s1mn4a bun1 %ncol4e3te... popoarele %3i
pierd s$aturile 3i r1t1cesc din calea dreapt12
sau adorm %n durere2 dar nu pier.
#umea r1+13it1 se %ntocme3te iar13i2 dar cu
%ncetul 3i cu durere mareJ neamurile trec prin
ispite 3i cerc1ri2 pn1 ce intr1 priceperea %ntr-
%nsele 3i se %n4elegJ a3a 3i $ierul numai prin $oc
se %nml1die2 se nete!e3te 3i se $ace
str1lucitor.
26
Se !ice %n carte2 c1 Domnul pe cei $1r1 de
lege2 cnd +oie3te a-i pr1p1di2 %i orbe3te 3i le
insu$l1 cugete nebune 3i ne%n4elepte de
mndrie... Domnii 3i boierii neamurilor !iser1
%ntre dn3ii8 s1 nu l1s1m popoarele noastre %n
odi)n12 c1ci odi)na de3teapt1 gndireaJ 3i
gndirea mn1 la $apt1... s1 ridic1m sta+ile2
s1 sem1n1m !a+istia 3i ura2 3i s1 insu$l1m
l1comia cuprinselor 3i a pr1!ilor2 3i s1
%mpingem neamurile unele asupra altora2 ca
ast$el s1 %ntindem domnirea 3i puterea
noastr1... 3i neamurile se du3m1nir1 3i se
pi!muir1 %ntre dnsele2 luptndu-se mereu ca
s1 sl1beasc1 pe cele mai tari2 ca s1 %ng)it1 pe
cele mai slabe2 nu spre $olosul lor2 ci spre
$olosul asupritorilor p1mntului... ast$el
popoarele se $1cur1 p1rta3e la nelegiuirile 3i
nedumne!eirea c1peteniilor lor2 sleir1 sngele
3i topir1 carnea dup1 oasele lor %n lupt12 pn1
cnd r1nite 3i sngerate2 3i dndu-3i su$letul2
cunoscur1 %n s$r3it r1t1cirea lor 3i cum toate
limbile p1mntului sunt surori 3i $iice iubite
ale Domnului... 3i +remea ne%n4elegerii
trecuf..
27
/eamurile toate s-au cunoscut %ntre sine...
limbile toate s-au %mbr14i3at... /umai pe tine2
4ar1 de 5ert$12 p1mnt de snge 3i de durere2
nu te cunosc... mare 4i-a $ost $ala... dar amar1
%4i este r1stignirea... Doamne2 dep1rtea!1
pa)arulf..
28
;n mi5locul +iscolului2 ce $1ceai tu2 p1mnt
de!mo3tenitW.. P1mntul ce acoper1 cenu3a
str1mo3ilor era $r1mntat de la+1... +rte5ul
$urtunos %n+1luia cmpia... tala!urile acelui
ocean $1r1 margini de neamuri2 pr1+1lindu-se
din toate p1r4ile lumii2 spinteca cu durere
coastele tale... Mum1 $1r1 copii2 $eciorii t1i2
r1t1ci4i %n +i5elia omeneasc12 pribegeau %n
toate laturile2 ducnd cu dn3ii numai limba 3i
dorul t1u... mo3ia e cel mai dinti 3i cel mai
de apoi cu+nt al omuluiJ %ntr-%nsa se cuprind
toate bucuriile... sim4irea ei se na3te odat1 cu
noi 3i e nem1rginit1 3i +ecinic12 ca 3i
Dumne!eu. Patria e aducerea-aminte de !ilele
copil1riei... coliba p1rinteasc1 cu copacul cel
mare din pragul u3ii2 dragostea mamei...
pl1smuirile 6ne+ino+ate7 ale inimii noastre...
locul unde am iubit 3i am $ost iubi4i.. cinele
care se 5uca cu noi2 sunetul clopotului bisericii
satului ce ne +este3te !ilele $rumoase de
s1rb1toare... !bieratul turmelor2 cnd se
%ntorceau %n amurgul serii de la p13une...
$umul +etrei ce ne-a %nc1l!it %n leag1n2
%n1l4ndu-se %n aer... bar!a de pe strea3in12 ce
caut1 duios pe cmpie... 3i aerul2 care
nic1ierea nu este mai dulcef..
@i sub cortul pribegiei b1trnii !iceau
copiilor8 ... colo... %n +ale... colo... departe...
unde soarele se +ede a3a de $rumos... unde
cmpiile sunt str1lucite 3i praiele
r1coroase... unde cerul e dulce2 unde
p1mntul e roditor 3i 5uncile sunt albe... copii2
acolo e 4araf.. 3i la aceste cu+inte +oinicii
prindeau armele... pruncii tres1reau %n
leag1ne... $emeile cntau patria dep1rtat1 3i
durerea pribegiei... cei slabi se %mb1rb1tau. @i
tu erai mndr1 atunci2 o2 4ar1 nemngiat1...
$eciorii t1i erau un neam b1rbat... numele t1u
era +estit noroadelor... r1!boinicii t1i erau
+ite5ii +ite5ilor... dragostea mo3iei %nt1rea ca o
!a de o4el latele lor piepturi 3i bra4ele lor erau
tari... c4i c1utau la tine te pi!muiau2 3i
du3manii t1i %n3i3i %4i dau laud1... cnd din n1ri
s$or1ind 3i din oc)i scnteind2 taurul cl1tina
coarnele2 groa!a se r1spndea %n toate
laturile...
29
#upta %nt1re3te pe cel slab2 3i prime5dia
m1re3te pe cel tare... tot bunul are ne+oile
sale. .)impul se ascunde sub $loare... a3a 3i
slobo!enia mul4i +r15ma3i are... pentru c1 este
partea cea mai $rumoas12 cea mai roditoare
din mo3tenirea p1rineasc1. /u aurul este
bog14ia neamurilor2 nu nea+utul este s1r1cia
oamenilor. A+u4iile de aur sunt pieritoare2
s1r1cia )arnic1 e o bog14ie ce nu se r1pe3teJ
munca e bog14ie +ecinic1.
30
/oi2 s1racii de legi2 ca s1 p1str1m mo3tenirea
aceasta2 sau ca s1 o lu1m %napoi2 cnd ni s-a
r1pit2 trebuie8 o mare st1ruin41 3i pri+eg)ere2
5ert$e necurmate 3i o unire strns1 %ntre
oamenii din acela3i snge... ast$el ca to4i s1
stea pentru unul2 3i unul pentru to4i.
31
Mai odi)ne3te-te2 p1mnt al luptelorf..
precum muncitoriul st1 de se r1su$l1. Fruntea
ta e plin1 de sudoare 3i de pulberea b1t1liei...
mai r1su$l1 pu4in2 c1ci ai du3mani mul4i la
num1r... 3i soarta ta e o lupt1 necurmat1.
Fost-ai multe +eacuri +olnic12 ca pas1rea
+1!du)ului2 pn1 cnd o semin4ie iubitoare de
cuprinderi r+ni dup1 patria $ecioar1 a
slobo!eniei. "ulturul legioanelor !drobise
lumea %n g)earele sale... ca s1 te poat1
cuprinde %n bra4e2 $u silit a te lua de so4ief..
semin4ia pustiei cu semin4ia ce n1+1lise peste
dnsa s-a amestecat... acum slobo!enia mai
b1rbat1 are arc 3i sabie spre ap1rare...
Ascute-4i sabia ca $ulgerul 3i %ncoard1-4i arcul2
o2 4ara meaf.. du3manul se g1te3te 3i tu e3ti
stra5a lumii... lumea te-a p1r1sit 3i s-a sculat
asupr1-4i8 noroadele s-au legat %ntre ele2
pentru a te bat5ocori 3i a stinge dintre
noroade pomenirea ta... o2 patria mea2
5ert$e3te-tef
32
.r1be3te a mai prinde putere... iat12 se mai
apropie o $urtun1... De-abia +i5elia omeneasc1
se mai potoli 3i o %ntunericime ct un gr1unte
se !1re3te dinspre r1s1rit... De ce merge mai
cre3te... 3i ca un nour se %ndeas1 3i se
%ntinde... Cerul se %ntunec12 +iscolul
i!bucne3te... norul se +ars1 pe p1mnt ca un
ru %nt1rtat 3i2 ca o mare $1r1 margine2
%ng)ite 3i %neac1 tot ce-i iese %nainte... Spaima
a cuprins toate neamurile... slobo!enia 3i
legea popoarelor se !drumic1... potop de
snge este... p1mntul se umple de
d1rm1turi... r1!boinicii o iau la $ug1... +oinicii
sunt cuprin3i de $ric1... semiluna str1luce3te.
33
Pentru ce sal4i2 Dun1re b1trn1W.. un biruitor
%ndr1!ne4 +enit-a oare2 ca %n !ilele str1mo3ilor2
s1 calce cu amndou1 picioarele pe
amndou1 malurile taleW.. #egioanele %n+iat-
au 3i mai +in s1 %ntemeie!e de a doua oar1
patriaW.. apele tale se umplu2 sar %n sus 3i
+5ie %ngro!ite... nu... un turban se +ede pe
mal... arm1sarii Anadolului nec)ea!12 s1rind
%n dou1 picioare de ner1bdare... pala
pustie3te 41rmul din a dreapta... popoarele de
la mia!1!i la mia!1noapte2 de la r1s1rit la
apus plec capul lor sabiei 3i se leap1d1 de
legea p1rin4ilor lor2 ca s1-3i sc1pe +ia4a2 3i
cred Coran"l"i... Ma)omet ia locul lui
>ristos... Sabia 3i Coran"l duc robia dup1
dnsele...
34
Pe ruri plutesc d1rm1turile palatelor 3i ale
bisericilor... cu sngele se scurge r1m13i4a
neatrn1rii a dou1!eci de popoare... "alurile
i!besc spumegnd +alurile2 3i spuma lor e
sngerat1. Pe luciul Dun1rii merge 3i se
%ntoarce2 se a$und1 3i se ridic1 un iatagan
scnteietor... 3i +alul %n$iorat a!+rle pe
41rmurile %nsp1imntate pe $eciorii
prorocului... :Alla)f U strig1 ei... U aicea e
p1mntul $1g1duit celor credincio3if..:
35
Dac1 du3manul +ostru +a cere leg1minte
ru3inoase de la +oi2 atunci mai bine muri4i prin
sabia lui dect s1 $i4i pri+itori %mpil1rii 3i
tic1lo3iei 41rii +oastre... Domnul p1rin4ilor
+o3tri %ns1 se +a %ndura de lacrimile slugilor
sale 3i +a ridica dintre +oi pe cine+a2 care +a
a3e!a iar13i pe urma3ii +o3tri %n +olnicia 3i
puterea de mai %nainte.
36
Pustiirea se %ntinde pe cmpii... codrii
clocotesc de o $3ire duioas1... pe coastele
dealurilor se +1d numai sate arse 3i turme de
$emei r1t1cind cu pruncii la 441... o2 4ara
meaf unde sunt acum +oinicii t1i cu inima
+itea!1 3i cu bra4ul tareW.. /-aud ei r1cnetul
t1u... +aietele $emeilor... plnsorile copiilor...
rugile $ecioarelorW.. leii $1cutu-s-au mieiW..
Palo3ele crunte ruginitu-s-au %n minile
r1!boinicilor t1iW.. 3i $emeile !iceau8 :+ai
nou1... +aif.. b1rba4ii 3-au pr1p1dit inima...
mo3tenirea copiilor no3tri o s1 cad1 %n prada
+r15ma3ilor... 3i copiii +or a5unge robii lor... 3i
ei se +or purta cu dn3ii2 s1rm1neii2 ca
st1pnul cel r1u cu cinele s1u... 3i +om
r1mne de rsul 3i de bat5ocura neamurilor...:
3i mumele !iceau la $eciorii lor8 :cel ce $uge
dinaintea du3manului este mi3el... 3i mi3eii nu
sunt din sngele nostru... duce4i-+1 de muri4i
mai bine slobo!i2 dect s1 tr1i4i %n robie 3i
ocar1:.
37
"5ie cri+14ul... se clatin1 p1mntul... r1sun1
buciumele... oamenii se i!besc cu oameni...
!alele cu $ierul... piepturile cu o4elul... +ite5ii
cad mor4i %n 41rn1... sngele des$und1
p1mntul... le3uri plutesc pe ruri... pr5olul
se %n+rte3te %n toate p1r4ile. Strig1rile
lupt1torilor 3i cl1nc1irea palo3elor2
%ncruci3ndu-se2 r1sun1 cu )uiet... ce te-ai
$1cut2 mare +i!irW.. Inde-4i sunt +oinicii2 pa31
cu trei tuiuriW "ntul %mpotri+irii s$1rm1
!1balele arm1sarilor t1i... n1+ala se trase
%napoi2 sp1imntat1 de piepturile goale ale
+ite5ilorf..
Cine $uge colo %n +ale cu brul descins... cu
turbanul des$1cut... cu pala !drobit1W..
Sultanul cel $1los... Sultanul groa!nicul ...
Fugi... 3i erai %mp1ratul %mp1ra4ilor... numele
t1u %ngro!ea mai mult dect o o3tire... Pa3ii
tremurau cnd te +edeau trecnd... Inde sunt
cetele cele numeroase2 ca 3i 41rile tale2 osta3ii
t1i2 mai mul4i la num1r dect stelele ceruluiW
Tr1snetul pic1 din minile tale... numele t1u
de nebiruit pieri... Fugi... 3i2 %n goana $ugii2
c1pitanii t1i nu mai cunosc pe +oinicul
%n$rico31tor ce %ncura arm1sarul %naintea
b1t1liei. Caut1 %n urm12 +e!i-4i comorile
pr1date... )aremul png1rit... caii nec)e!nd
%n cmpie $1r1 c1l1re4i... cte mume te +or
blestema2 o2 sultane Fulgere... credincio3ii
prorocului !ac ne%ngropa4i pe cmpuri...
Dumne!eu s-a $ost %ndurat de lacrimile
slugilor sale 3i a ridicat pe acela ce le-a a3e!at
iar13i %n +olnicia 3i puterea de mai %nainte.
38
E3ti $rumoas12 e3ti a+u4it1... o2 4ara mea... ai
copii mul4i la num1r2 care te iubesc... ai cartea
de +ite5ie a trecutului 3i +iitoriul %naintea ta...
pentru ce curg lacrimile taleW..
39
Tresari2 pare c1 trece pe !are n1luca +1ilor...
inima 4i se $r1mnt1 cu iu4eal1... citit-ai %n
cartea ursitei2 ori c1 %ngerul pieirii 4i s-a
n1!1ritW..
40
Pentru ce stai %nm1rmurit12 o2 4ar1 romn1W..
nu-4i mai aduci aminte de !ilele cele +ec)iW..
tr1snetul se !drobea %n minile celor
nebirui4i... turbanul se rostogolea %n 41rn1...
str1inul $ugea ca de moarte2 cnd +edea
amenin41torul t1u steag2 un semn de
dreptate2 putere 3i slobo!enie... Turcul2
cuprins de spaim12 alerga s1 se ascund1 %ntre
cadne %n )arem... 3i t1tarul2 %n $uga calului2
lua %nd1r1t drumul pustieif
41
Sub poalele unui munte se %ntindea o cmpie
mare2 3i un soare str1lucitor lumina acea
cmpie... Doi in3i se preumblau printr-%nsa...
stau ades %n loc... 3i apoi porneau mai
departe... Precum spicurile2 %n +remea secerii2
!ac unele peste altele2 a3a 3i oase peste oase
de mor4i acopereau p1mntul... petice
s$3iate 3i ac14ate de pr15ina lor plecat1 de-
abia se mai mi3cau de +ntul ce dogorea... un
nour de corbi $l$ia pe deasupra cronc1ind2
+ulturi mari se %n+rte5eau %n +1!du)2 3-apoi
deodat1 se a!+rleau cu iu4eal1 peste oasele
%n1lbite... nici o locuin41 nu se !1rea %n acea
+ale a mor4ii... ici-colea mo+ile sem1nate $1r1
rnd %ncre4eau ca ni3te +aluri luciul cmpiei...
3i pe $iecare din acele mo+ile era cte un
semn deosebit... pe una o cruce ro3ie
plecat1... pe alta un turban sngerat cu
semiluna %n$ipt1 pe dnsul... mai departe2 o
suli41 t1t1reasc1 s$1rmat1... 3i acolo stau
mormane gr1m1dite2 dup1 semin4ii 3i lege2
oasele neamurilor care se %ntmpinar1 pe
acest cmp de b1t1lie... $iecare la un loc2 ca
un semn de i!bnd1 pomenitoare...
#a marginea cmpiei era o p1dure2 iar din
$undul p1durii se au!ea o $3ire
ne%n4eleas1... o plngere ce sem1na cu
+aietele su$letelor c)inuite... Copacii erau
%mpestri4a4i de $run!e $elurite2 pline de o rou1
ro3ie... 3i %n +r$ul unui ste5ar b1trn2 un +ultur
alb $l$ia 3i scutura din aripi... 3i la $iecare
din acele mormane2 cei doi oameni
%ngenunc)eau 3i !iceau %mpreun18 :...Fal1 de
m1rire 4ie2 4ara noastr12 binecu+ntat1 3i
cu+nt1toare de Dumne!eu... $eciorii )unilor
s-au %ncumetat s1 te supuie... 3i tu ai $ost
pe3tera ciolanelor lor... potopul Asiei a +rut s1
%ng)it1 lumea... 3i tu ai $ost sta+ila lumii... un
neam de +ite5i a r+nit la turmele tale 3i la
grnele aurite ale )oldelor tale... 3i tu ai legat
pe +ite5i doi cte doi... 3i ai arat cu dn3ii
41rna... 3i ai sem1nat cu sngele 3i cu
sudoarea lor Dumbra+a Ro3ie2 p1durea
sngeluif:
42
Cum de te-ai +e3te!it2 $loare a $alei 3i a
slobo!enieiW.. ;ntr-o !i +ruse3i s1 te odi)ne3ti2
ca omul obosit de munc1... 3i $eciorii t1i cei
+icleni $1cur1 s$at %ntre dn3ii... Cugetul
nedrept14ii 3i al domniei intra %n su$letul lor...
3i r+nir1 la armele 3i a+u4ia $ra4ilor lor.
,a+istia sem1na s1mn4a glce+ilor 3i a
%mperec)erilor... $eciorii t1i te mu3car1 la
inim12 o2 4ara mea2 3i %4i $1cur1 ran1 mare...
Str1inul puse piciorul pe pieptul t1u2 ca s1 te
%n1du3e... 3i dete %n minile +oinicilor t1i $urca
%n locul palo3ului de odinioar1... 3i tu2
mu3cat12 te l1sa3i de bun1+oie %n mna celor
ce nu putuse a te biruif..
43
;n 3esurile tale du3manii corturile 3i-au
%ntins... mndria numelui t1u a c1!ut2 precum
cade de pe deal ste5arul cel %mb1trnit2 3i nu-
4i l1sar1 de a r1su$la $1r1 numai atta aer2
prect se %ndurar1 ei... Domniile 3i boieriile
tale %ngenunc)ear1 %naintea lor.
44
Erai un trup cu +ia41 3i ai a5uns umbra mor4ii...
r1!boinicii t1i s-au $1cut muieri2 boierii t1i2
robi ai du3manilor2 3i steagul t1u pieri dintre
steagurile neamurilorf..
Pentru ce te $r1mn4i oareW %4i este dor de
+remea +ec)e... +reo ra!1 din $ala trecut1
+enit-a s1 lumine!e $runtea taW.. /u2 ci
$r1mntarea e de dureref..
45
Mndr1 3i +itea!1 erai %n b1t1lie2 o2 4ar1
romn1... Cu greu 3i cu ane+oie era a te
birui... Ca s1-4i sug1 sngele2 $eciorii t1i cei
blestema4i te deter1 %n prada du3manului.
/eamurile ce pi!muiau puterea ta 3i numele
t1u cel $alnic se legar1 %ntre ele 3i !iser18 :>ai
s1 !drobim acest cuib de +olnicie...: Ele te
orbir1 de ur1 3i de !a+istie2 puterea ta se toci
pilit1 de trupul t1u %nsu3i... uria3ii se aruncar1
asupra trupului t1u2 3i %l t1ier1 %n buc14i 3i
%mp1r4ir1 %ntre sine2 ca pe ni3te turme2 pe
$eciorii t1i8 :3i aruncat-au la sor4i )ainele lui
>ristos:2 !ice Psaltirea.
46
Mult mai %nainte p1gnul !isese8 :Ca s1
!drobesc acest trup2 ce m1 %ngro!e3te 3i cnd
nu se mi3c12 s1 dau drumul asupr1-i
nemernicilor mei...:J 3i +enetici2 lep1da4i de
Domnul2 ca un nor de l1custe2 trecur1 m1rile
3i se a!+rlir1 peste tine2 o2 p1mnt al grelelor
dureri2 3i supser1 sngele m1du+ei talef Ei
aruncar1 pe copiii t1i %n be!nele
%ntunericului... 3i numele lor pieri cu tine...
Erai slobod1... 3i te puser1 %n obe!i... erai
a+ut1... 3i se %mbuibar1 de carnea ta2 ca ni3te
lupi $l1mn!i... erai +itea!12 3i %n$ipser1
mi3elia %n inima ta... erai +rednic1 3i l1udat1...
3i a5unse3i de$1imat1... erai curat1... 3i te
png1rir1 cu tl)1ria 3i nelegiuireaf
47
Sngele $eciorilor t1i s-a stricat2 3i inima lor a
putre!it... cnd erai tare2 erau 3i ei mndri de
tine... dar de cnd s-au amestecat cu cei
mi3ei 3i cu cei +icleni2 s-au $1cut 3i ei +icleni 3i
mi3eif..
48
Tu e3ti ca corabia $1r1 crm1 b1tut1 de
$urtun1... 3i +sla3ii cei r1i care 3i-au %nsu3it
6dreptul7 de a $i crmaci te duc dintr-o ne+oie
%ntr-alta 3i mai mare2 din $1r1delege %n
$1r1delege2 din p1c1tuire %n p1c1tuire... c1
sunt orbi de strmb1tate... Iarba se usuc1 pe
unde c1lc1m... %n4elepciunea noastr1 e
minciuna... isteciunea noastr1 -- 5e$uirea...
$aptele nostre U $aptele iadului... 3i am supus
robiei pe $ra4ii no3tri2 am robit cl1cii sngele
nostru2 3i am o$ilit $runtea ta... stins-am
candela cu su$larea noastr1 de $1r1delege...
ce +ei !ice2 o2 4ar1 de neca!uri2 Ra)il1
nemngiat1... cnd %i gr1iW... Ce +ei $ace
cnd +a +eni !iua drept14ii 3i a cur14iriiW
49
Ealnic e cntecul t1u2 romnc1 copili41f.. Ce
!iciW Ienicerii trecut-au Dun1reaW.. T1tarul
pustiitor %mpr13tie oare spaima de-a lungul
41riiW.. #ea)ul c1l1re4 +enit-a s1-3i
i!bndeasc1 de r1!boaiele pierdute2 3i
ungurul s1-3i adune oasele risipite ale
osta3ilor s1iW.. #ogodnicul cins-a palo3ul
str1mo3escW.. Cnt1-4i cntecul...
50
Doina 3i iar doinaf.. cntecul meu e +ersul de
moarte al poporului la 3e!1toarea
pri+eg)iului... p1mntul %i e de lips1... 3i aerul
%l %neac1... "1!ut-am $l1c1ii scuturndu-3i
pletele... 3i $runtea lor a se %ncre4i $1r1 de
+reme... $lorile de pe capul copilelor a se
+e3te!i... 3i poporul c1utnd %n be4ie uitarea
neca!urilor... Trist e cntecul %n s1rb1torile
satului8 :*irul %i greu2 pod+oada e greaf..:
*1trnii %3i ascund oc)ii plini de lacrimi2
b1rba4ii stau obidi4i... cntecele se s$r3esc %n
blestemuri... 3i copiii c1inea!1 na3terea lor.
Poporul e stlpul 41rii... $iecare p1rticic1 de
p1mnt e +opsit1 cu sngele lui... 3i %ntr-o !i
ni s-a !is8 :Munce3te2 romne2 de diminea41
pn1 %n sear1... 3i rodul muncii nu +a $i al
t1uf... tat1l t1u 4i-a l1sat mo3tenire o 4arin1 3i
arme... 3i nu te +ei bucura de dnsele... 3i tu
+ei tr1i +ecinic robind... trupul 3i su$letul t1u
+or $i str1ini pe p1mntul %nrodit de tine... +ei
pl1ti aerul ce r1su$li... +ei pl1ti soarele ce te
%nc1l!e3te2 3i locul unde !ac oasele mamei
tale2 +ei pl1ti dreptul s1 cre3ti +aca ce
)r1ne3te pe copiii t1i2 3i boul ce-4i a5ut1 la
munc1... trupul t1u se +a grbo+i sub b1taie2
3i partea ta %n lume +a $i ocaraf: "eneticii
!isu-ne-au %n limba lor8 :Al nostru e p1mntul
3i acei ce locuiesc pe dnsul... ale noastre
cmpurile... ale noastre dealurile... ale
noastre cotunele2 satele 3i trgurile2 colibele
3i cur4ile2 toat1 mi3carea 3i toat1 su$larea... Tu
ai $ost puternic 3i +itea! %n lupt1... dar puterile
tale s-au tocit de s1r1cie 3i de stric1ciune... 3i
noi am cules rodul +ite5iei tale... "or +eni
$eciori cu mngieri mincinoase de 4i-or
po+esti c1 e3ti 3i tu un popor... /oi suntem
p1storii... Tu e3ti turma c)inurilor...: To4i %3i
bat 5oc de +ia4a2 munca 3i s1r1cia ta2 3i slugile
slugilor calc1 peste trupul t1u... cei ce !ic c1
sunt ale3ii t1i cresc %n m1riri 3i a+u4ii2 3i 4ie-4i
este $rig2 3i copiilor t1i le este $oamef.. Ei $ac
legi2 dar nu pentru dn3ii2 ci pentru
%mpo+1rarea taf.. Doina 3i iar doinaf.. Suntem
pribegi %n coliba p1rinteasc1... 3i str1ini %n
p1mntul r1scump1rat cu sngele nostruf..
Dar %n cmpie cre3te2 3i pe deal iar13i cre3te o
$loare pentru popoarele c)inuite... /1de5deaf
51
Era odinioar1 un neam de $ra4i n1scu4i dintr-o
mum1 3i dintr-un tat1... 3i +eni acel neam %ntr-
o 4ar1 lat1 3i m1noas1 pe c1ile cerului de se
pomene3te 3i ast1!i... @i $ra4ii se iubeau %ntre
sine 3i cre3teau %n a+u4ie 3i $ericire... turme
nenum1rate2 ca stelele2 p13teau %n cmpii
%ntinse... +ecinii 3i )o4ii pi!muiau unirea2
puterea 3i bog14ia lor2 dar le era team1 de
dn3ii2 c1ci b1rb14ia lor %i %ngro!ea... 3i ast$el
ace3ti $ra4i tr1iau $erici4i2 3i copiii lor %n
mo3tenirea cea mare r1mas1 de la p1rin4ii
lor... Cnd +reo ne+oie +enea dintr-o parte2 ei
alergau cu to4ii %ntr-acolo... c1deau cu to4ii
%mpreun12 cnd +i5elia mare %i dobora2 dar se
ridicau iar13i cu to4ii %mpreun1 3i i!bndeau...
ast$el se pleac1 3i se ridic1 %n timp de +iscol
+r$urile codrilor.
Dup1 ce tr1ir1 %ntr-acest c)ip +reme mult12
nepo4ii !iser1 %ntr-o !i %ntre dn3ii8 :Pentru ce
s1 mai tr1im amesteca4i unii cu al4ii2 mai bine
s1 %mp1r4im mo3tenirea p1rinteasc12 3i $iecare
s1 ia partea sa...: Atuncea traser1 cu $unia 3i-
3i %mp1r4ir1 mo3ia %n mai multe p1r4i8 una la
mia!1!i2 alta la apus 3i alta la mia!1noapte...
S1par1 3an4uri 3i puser1 rurile 3i mun4ii
)otare %ntre dn3ii... 3i de atuncea $ra4ii nu se
mai puteau +edea %ntre ei... 3i +ecinii se
umplur1 de bucurie... /u trecu mult2 3i
$iecare2 3e!nd %nc)is %n mo3ia sa2 a5unse c1
copiii din aceia3i p1rin4i uitar1 de tot unii de
al4ii2 3i de +orbeau tot o limb1... dar nu se mai
%n4elegeau... 3i cnd unele din ramurile acelui
neam se stingeau de pe $a4a p1mntului2
%necate de +ecini2 ceilal4i $ra4i nu sim4eau nici
o durere... c1ci acum erau str1ini 3i du3mani
%ntre dn3ii2 3i se ridicau cu du3manii
%mpotri+a sngelui lorf..
@i aceste neamuri2 care %nc1 se numesc %ntre
sine romni2 %n oc)ii celorlalte popoare sunt
numai semin4ii r1t1cite2 al c1rora i!+or s-a
stins din 4inerea 6de7 minte a oamenilorf..
52
Domnul Dumne!eul p1rin4ilor no3tri %nduratu-
s-a de lacrimile tale2 4ar1 romn1W.. /u e3ti
%ndestul de smerit12 %ndestul de c)inuit12
%ndestul de s$3iat1W.. "1du+1 de $eciorii cei
+ite5i plngi $1r1 %ncetare pe mormintele lor2
precum plng 3i 5elesc $emeile despletite pe
sicriul mut al so4ilor.
53
/eamurile au!ir1 4ip1tul c)inuirii tale...
p1mntul se mi3c1... Dumne!eu numai s1 nu-l
$i au!itW.. R1!bun1torul preursit nu s-a n1scut2
oareW
54
Care e mai mndr1 dect tine %ntre toate
41rile sem1nate de Domnul pe p1mntW Care
alta se %mpodobe3te %n !ilele de +ar1 cu $lori
mai $rumoase2 cu grne mai bogateW
55
De3teapt1-te2 p1mnt romnf *irue3te-4i
durerea... E +reme s1 ie3i din amor4ire2
semin4ie a domnitorilor lumiif A3tep4i oare2
spre a %n+ia2 ca str1mo3ii s1 se scoale din
morminteW.. ;ntr-ade+1r ei s-au sculat2 3i tu nu
i-ai +1!ut... ei au gr1it2 3i tu nu i-ai au!it...
Cinge-4i coapsa ta2 caut1 3i ascult1... !iua
drept14ii se apropie... toate popoarele s-au
mi3cat... c1ci $urtuna mntuirii a %nceput...
"e!if cu ct mai mult pleci capul2 cu atta cei
nelegiui4i %3i bat 5oc de tine 3i sug sngele
t1u... Din a dreapta 3i din a stnga piticii 3i
uria3ii r+nesc la tine2 orict de slab1 3i
!drumicat1 e3ti.
56
S$r3itul ispitelor s-a apropiat... c1ci +remea
trece iute... 3i semne s-au ar1tat pe cer... @i
blestemul a co+r3it m1sura... oamenii
sngiurilor 4i-au mistuit inima 3i pl1miele. Ei
%n1l4ar1 tru$ia lor pe tl)1rie2 a+u4ia lor pe
$oametea ta... m1rirea lor pe !dren4ele tale...
puterea 3i str1lucirea lor pe sngele ce ai
+1rsat %ntr-o sut1 de b1t1lii2 unde p1rin4ii lor
nu se a$lar1f.. 4ine minte numele lor2 o2 4ar1 a
grelelor dureri2 3i numele str1inuluif
57
Auric1 copili412 cnt1 $run!a +erde2 cnt1
$loarea cmpului2 cnt1 $loarea muntelui2
cnt1 n1de5dea... n1de5dea e glasul
Domnuluif /orodul trebuie s1 se isp13easc1 3i
s1 se cure4e de p1catele sale2 3i prin ispitele
su$erin4ei numai se cur141 noroadele... cele ce
am $1cut %n +remea trecut1 nu sunt ispite...
c1ci2 dac1 ne-am luptat 3i am $ost +ite5i2 rodul
luptei 3i al +ite5iei ne-au $ost +olnicia 3i
numele nostru... Ispitele sunt strmb1tatea
5udec1torilor... despoierea 3i mi3elia2 minciuna
3i l1comia2 !grcenia 3i %mpilarea domnilor 3i
a boierilor... cump1na nepotri+it1 a drept14ii...
uciderea prosl1+it1... robirea pentru unii 3i
des$rul pentru al4ii... toate acele $apte
gro!a+e2 pentru care s-au cotropit Sodoma 3i
.omora2 ora3e 3i 41ri urgisite de Domnul
Dumne!eu pentru blestem14ia lorf.. 3i toate
aceste ispite le-ai cercat2 p1mnt romn...
pa)arul $1r1delegii s-a umplut peste margine
3i palaturile de strmb1tate se pr1+1lesc
surpate de blestemul noroduluif F1ptuitorii de
tl)1rii se sp1imntea!1 %n3i3i de $aptele lorf..
Domnul 3i-a %ntors cu scrb1 $a4a de la dn3ii2
3i %ngerii s-au dep1rtat cu groa!1 de ei... E3ti
searb1d1 3i sl1b1nogit1... ai su$erit toate... o2
4ar1 de c)inurif.. Ridic1-4i capul stri+it 3i caut1
de +e!i... semne s-au ar1tat pe cer... $urtuna
mntuirii a %nceputf..
58
S1 nu ne scrbim de +remea trecut12 cnd
b1trnii po+estesc b1t1liile cele uria3e 3i ne
arat1 d1rm1turile cet14ilorJ cnd ne spune
lupta2 !gomotul2 sngele +1rsat 3i cmpiile
acoperite de mor4i2 ciuma 3i +1paia $ocului2
$oametea 3i r1!boiulJ 3i pe cmpiile pr5olite
cetele t1t1re3ti trnd %n $uga mare2 lega4i de
co!ile cailor2 pe $emei2 copii 3i b1trnif.. Era
acea +reme a luptei... era +ia412 b1rb14ie 3i
putere2 +ite5ie 3i 5ert$e... cei ce $1ceau $aptele
mari a+eau o mo3ie... 3i erau um1rul drept al
mo3iei2 3i ridicau stlpi de biruin4e2 3i 4ara era
o 4ar1 de $al1 3i !idul cel tare al credin4eif..
59
9ra3ele s-au %ntemeiat din nou2 d1rm1turile
turnurilor 3i ale cur4ilor nu se mai +1d... alte
cur4i 3i alte turnuri s-au %n1l4at %n locul lor...
copiii robi4i %ntorsu-s-au iar13i... dar oamenii
sngiurilor nu-4i deter1 %napoi +olnicia...
p1mnt al grelelor durerif.. 3i copiilor t1i le-a
r1mas robia... Pe cmpul de b1taie se +1d
oameni cu bra4ele goale2 cu piepturile
de!+elite2 !+rlindu-se peste ascu4itul
palo3elor... 3i %n locul oric1rui om ce cade2 %n
locul oric1rui pept ce se despic12 alt piept 3i
alt om se pune %n rnd... carnea toce3te
$ierul... b1trnii robi4i cnt1... $emeile
blestem1 pe cei mi3ei... Dar %n ora3ele cele
nou1 ale tale2 o2 4ar1 romn12 nu se mai aude
de +ite5ie... ci de l1comie 3i nedreptatef.. Pe
cmpiile tale 3i pe drumuri trec $e4e serbede
3i +e3tede2 $luiernd doine dureroasef
| 60
"iscolul pustiirii a su$lat pe acest p1mnt...
sngele p1rin4ilor %n +inele strmte ale
str1nepo4ilor a secatf
61
"i$oroase erau +remile cele +ec)i... dar
oamenii se n13teau tarif.. P1mntul era
acoperit de d1rm1turi 3i de trupuri moarte...
dar din acele cmpii ce $umegau de pr5ol 3i
de m1cel se %n1l4au strig1ri de biruin4e 3i de
slobo!enie... Tic1lo3ia 3i moartea sunt 3i
acum... dar unde sunt slobo!enia 3i biruin4a...
3i strig1rile ce se %nal41 sunt numai ale
dureriif.. Ce ar $i a5uns p1mntul acesta dac1
str1mo3ii no3tri ar $i dormitat 3i eif..
62
De3teapt1-te2 p1mnt romnf biruie-4i
durereaJ e +remea s1 ie3i din amor4ire2
semin4ie a domnitorilor lumiif.. A3tep4i oare2
spre a %n+ia2 ca str1mo3ii s1 se scoale din
morminteW.. ;ntr-ade+1r2 %ntr-ade+1r ei s-au
sculat2 3i tu nu i-ai +1!ut... Ei au gr1it2 3i tu nu
i-ai au!it... Cinge-4i coapsa ta2 caut1 3i
ascult1... ,iua drept14ii se apropie... toate
popoarele s-au mi3cat... c1ci $urtuna
63
/u 4i s-a !is oare prin gura mucenicilor t1i8 :@i
Domnul p1rin4ilor +o3tri se +a %ndura de
lacrimile slugilor sale 3i +a scula pe unul
dintre +oi2 care +a a3e!a pe urma3ii +o3tri
iar13i %n +olnicia 3i puterea lor de mai
%nainteW:
64
Deci2 timpul sosit-a... Semne s-au i+it pe cer...
p1mntul s-a cl1tinat de bucurie... blestemul
%n$rico3at s-a au!it dinspre apus... 3i toate
popoarele s-au de3teptat.
65
Cinge-4i coapsa2 4ar1 romn1... 3i-4i %nt1re3te
inima... mia!1noapte 3i mia!1!i2 apusul 3i
r1s1ritul2 lumina 3i %ntunericul2 cugetul
de!br1c1tor 3i dreptatea s-au luat la lupt1...
Irl1 +i5elia de pe urm1... Du)ul Domnului
trece pe p1mntf..

#atina gint1 e regin1
;ntre-ale lumii ginte
mariJ
Ea poart1-n $runte-o
stea di+in1
#ucind prin timpii
seculari.
Menirea ei tot %nainte
M1re4 %ndreapt1 pa3ii
s1i.
Ea merge-n capul
altor ginte
"1rsnd lumin1-n
urma ei.
#atina gint1 e
+ergin12
Cu $armec dulce2
r1pitorJ
Str1inu-n cale-i se
%nclin1
@i pe genunc)i cade
cu dor.
Frumoas12 +ie2
!mbitoare2
Sub cer senin2 %n aer
cald2
Ea se mirea!1-n
splendid soare2
Se scald1-n mare de
smarald.
#atina gint1 are
parte
De-ale p1mntului
comori
@i mult +oios ea le
%mparte
Cu celelalte-a ei
surori.
Dar e teribil1-n
mnie
Cnd bra4ul ei
liberator
#o+e3te-n cruda
tiranie
@i lupt1 pentru-al s1u
onor.
;n !iua cea de
5udecat12
Cnd $a41-n cer cu
Domnul s$nt
#atina gint1-a $i-
ntrebat1
Ce a $1cut pe-acest
p1mntW
Ea +a r1spunde sus
3i tare8
229f Doamne2-n lume
ct am stat2
;n oc)ii s1i plini de-
admirare
Pe tine te-am
repre!entatf


Turma +isurilor mele eu le pasc ca oi
de aur2
Cnd a nop4ii %ntunerec %nstelatul
rege maur
#as1 norii lui molateci %n$oia4i %n pat
ceresc2
Iar1 luna argintie2 ca un palid dulce
soare2
"r15i aduce peste lume printr-a
stelelor ninsoare2
Cnd %n straturi luminoase basmele
copile cresc.
Mergi2 tu2 luntre-a +ie4ii mele2 pe-a
+is1rii lucii +aluri2
Pn1 unde-n ape s$inte se ridic1
mndre maluri2
Cu dumbr1+i de laur +erde 3i cu lunci
de c)iparos2
Inde-n ramurile negre o cntare-n
+eci suspin12
Inde s$in4ii se pre%mbl1 %n lungi )aine
de lumin12
Inde-i moartea cu-aripi negre 3i cu
c)ipul ei $rumos.
Ina-i lumea-nc)ipuirii cu-a ei +isuri
$ericite2
Alta-i lumea cea aie+ea2 unde cu
sudori muncite
Te %ncerci a scoate lapte din a stncei
coaste seciJ
Ina-i lumea-nc)ipuirii cu-a ei mndre
$lori de aur2
Alta unde cerci +ia4a s-o-ntocme3ti2
precum un $aur
Cearc-a da $ierului aspru $orma
cuget1rii reci.
#as-s1 dorm... s1 nu 3tiu lumea ce
dureri %mi mai p1strea!1.
;mb1tat de-un cntec +ecinic2 %ndr1git
de-o s$nt1 ra!12
Eu s1 +1d numai dulcea41 unde al4ii
+1d neca!2
C1ci 3-a3a ar $i degeaba ca s1 +1d cu
oc)iul bineJ
De +1d r1ul sau de nu-l +1d2 el pe
lume tot r1mne
@i nimic nu-mi $olose3te de-oi cerca
s1 r1mn trea!.
/-au mai spus 3i al4ii lumii de-a ei
rele s1 se laseW
Cine-a +rut s-asculte +orbaW Cine-
audeW Cui %i pas1W
Toate au trecut pe lume numai r1ul a
r1mas.
92 acele uria3e2 %ns1 mute piramide
Cari stau ca +eacuri negre %n pustiuri
%mpietrite
Cte-au mai +1!ut 3i ele ce-ar +orbi
de-ar a+ea glas.
Cnd posomortul basmu +ec)ea
secolilor stra51
;mi desc)ide cu c)ei de-aur 3i cu-a
+orbelor lui +ra51
Poarta nalt1 de la templul unde
secolii se torc
Eu sub arcurile negre2 cu stlpi nal4i
sui4i %n stele2
Ascultnd cu adncime glasul
gndurilor mele2
Iria3a roat-a +remei %napoi eu o
%ntorc
@i pri+esc... Codrii de secoli2 oceane
de popoare
Se %ntorc cu repe5une ca gndirile ce
!boar1
@i icoanele-s %n lupt1 eu pri+esc 3i tot
pri+esc
#a +o piatr1 ce %nsamn1 a istoriei
)otar12
Inde lumea %n c1i nou12 dup1 nou
cntar m1soar1
Acolo %mi place roata cte-o clip1 s-o
oprescf
T
Colo stau s1lbateci negri cu topoarele
de piatr1.
;n pustiu alearg1 +ecinic2 $1r1 cas12
$1r1 +atr12
Cap de lup e-a lor c1ciul12 pe-a lor
umeri2 piei de ursJ
Colo-nc)in1 idolatrul nen4elesul $oc
de lemne2
Colo magul lui %i scrie pe o piatr1
strmbe semne
S1 nu poat-a le-n4elege lungul
secolilor curs.
*abilon2 cetate mndr1 ct o 4ar12 o
cetate
Cu muri lungi ct patru !ile2 cu o
mare de palate
@i pe !iduri uria3e mari gr1dini suite-n
noriJ
Cnd poporul gemea-n pie4e l-a
gr1dinei lung1 poal1
Cum o mare se $r1mnt12 pe cnd
+nturi o r1scoal12
Cugeta Semiramide prin dumbr1+ile
r1cori.
Acel rege o lume-n mna-i
sc)imb1toarea lui gndire
#a o lume d1 +ia412 la un secol $ericire
Din portalele-i de aur ca un soare
r1s1rea2
Dar puternica lui ur1 era secol de
urgieJ
Ce-i lipsea lui oare-n lume c)iar ca
Dumne!eu s1 $ieW
Ar $i $ost Dumne!eu %nsu3i2 dac1
dac1 nu murea.
Asia-n pl1ceri molateci e-mb1tat12
somnoroas12
*ol4ile-s 4inute-n aer de columne
luminoase
@i la mese-n +eci %ntinse e culcat
SardanapalJ
@i sub degete m1iestre ar$ele cuget1
mite2
Dup1 plac 3i-mpart mesenii a cnt1rii
$lori uimite2
"inuri dulci2 mirositoare 3i $emei cu
c)ipul pal.
A!iW "ei r1t1ci degeaba %n cmpia
nisipoas18
/umai aerul se-nc)eag1 %n tablouri
mincinoase2
/umai mun4ii2 gar!i de piatr1 stau 3i
a!i %n a lor postJ
Ca o umbr1 asiatul prin pustiu calu-3i
alung12
De-l %ntrebi8 unde-i /ini+eW el ridic1
mna-i lung12
Inde esteW nu 3tiu2 !ice2 mai nu 3tiu
nici unde-a $ost.
T
/ilul mi3c1 +aluri blonde pe cmpii
cuprin3i de maur
Peste el cerul d-Egipet2 dis$1cut %n $oc
3i aur2
Pe-a lui maluri g1lbui2 3ese2 stu$ul
cre3te din adncJ
Flori2 giu+aeruri %n aer2 sclipesc
tainice %n soare2
Inele-albe2 nalte2 $rage!i2 ca argintul
de ninsoare2
Alte ro3ii ca 51ratic2 alte-albastre2 oc)i
ce plng.
@i prin tu$ele de m1turi2 ce cresc
+er!i2 adnce2 dese2
P1s1ri %mbln!ite-n cuiburi2 distind
penele alese2
Ciripind cu ciocu-n soare2 gugiulindu-
se cu-amorJ
;necat %n +ecinici +isuri2 r1s1rit din
s$inte-i!+oar12
/ilul mi3c-a lui legend1 3i oglinda-i
galben-clar1
C1tr1 marea lini3tit12 ce %neac1 a lui
dor.
De-a lui maluri sunt unite cmpii +er!i
3i 41ri $erice
Mem$is2 colo2 -n dep1rtare2 cu !idirile-
i antice2
Mur pe mur2 stnc1 pe stnc1 o
cetate de gigan4i
Sunt gndiri ar)itectonici de-o
gro!a+1 m1re4ie2
Au !idit munte pe munte %n antica lui
tru$ie2
#e-a-mbr1cat cu-argint ca-n soare s1
luceasc1 %ntr-un lan4
@i s1 par1 r1s1rit1 din +is1rile pustiei2
Din nisipuri argintoase %n mi3carea
+i5eliei2
Ca un +is al m1rii s$inte2 re$lectat de
cerul cald
@-aruncat %n dep1rtare... Colo se ridic
tru$a3e
@i eterne ca 3i moartea piramidele-
uria3e2
Racle ce %ncap %n ele $anta!ia unui
Scald.
Se-nserea!1. /ilul doarme 3i ies
stelele din strung12
#una-n mare %3i arunc1 c)ipul 3i prin
nori le-alung1
Cine-a desc)is piramida 3i-n1untru a
intratW
Este regele. ;n )ain1 de-aur ro3 3i
pietre scumpe2
El intr1 s1 +ad-acolo tot trecutul. I se
rumpe
A lui su$let cnd pri+e3te peste-al
+remurilor +ad.
;n !1dar gu+ern1 regii lumea cu
%n4elepciune
Se-nmul4esc semnele rele2 se-mpu4in
$aptele bune
;n !1dar caut-al +ie4ei %n4eles
nede!legat.
Iese-n noapte 3i-a lui umbr1 lung-
%ntins se des$13oar1
Pe-ale /ilului mari +aluri2 ast$el pe-
unde de popoar1
Imbra gndurilor regii se arunc1-
ntunecat.
Ale piramidei +isuri2 ale /ilului reci
unde2
Ale trestiilor sunet2 ce sub luna ce
p1trunde
Par a $i snopuri giganteci de lungi
suli4e de-argint
Toat-a apei 3-a pustiei 3i a nop4ii
m1re4ie
Se unesc s1-mbrace mndru +ec)ea-
acea %mp1r14ie2
S1 %n+ie %n de3erturi 3ir de +isuri ce te
mint.
Rul snt ni po+este3te cu-ale
undelor lui gure
De-a i!+orului s1u tain12 despre +remi
apuse2 sureJ
Su$letul se-mbat1-n +isuri2 cari-
alunec1 %n !bor2
Palmii risipi4i %n crnguri2 auri4i de-a
lunei ra!e2
/al41 !+eltele lor trunc)iuri.
/oaptea-i clar12 luminoas12
Indele +isea!1 spume2 cerurile-n3ir1
nori.
@i %n templele m1re4e colonade-n
marmuri albe
/oaptea !eii se pre%mbl1 %n
+estmintele lor dalbe
@-ale preo4ilor cntec sun1-n ar$e de
argint
@i la +ntul din pustie2 la r1coarea
nop4ii brun12
Piramidele2 din cre3tet2 aiurind 3i
5alnic sun1J
@i s1lbatic se plng regii %n giganticul
mormnt.
;n !idirea cea antic1 sus %n $runte-i
turnul maur.
Magul prii+ea pe gnduri %n oglinda
lui de aur2
Inde-a cerului mii stele ca-ntr-un
centru se adun.
El %n mic pri+e3te-acolo c1ile lor
t1inuite
@i c-un ac el !ugr1+e3te c1r1ru3ile
g1site
A a$lat smburul lumii2 tot ce-i drept2
$rumos 3i bun.
@i se poate ca spre r1ul unei gin4i
e$eminate2
Regilor p1ta4i de crime2 preo4imei
des$rnate2
Magul2 gard al r1!bun1rii2 a citit
semnul %ntors.
@-atunci +ntul ridicat-a tot nisipul din
pustiuri2
Astupnd cu dnsu-ora3e2 ca
gigantice sicriuri
Inei gin4i2 ce $1r1 +ia41-ngreuia
p1mntul stors.
Iraganu-acum alearg1 pn-ce caii lui
%i crap1
@i %n /il numai pustiul nisipi3ul 3i-l
adap12
A3ternndu-l peste cmpii cei odat1
%n$lori4iJ
Mem$is2 T)eba2 4ara-ntreag1 coperit1-
i de ruine2
Prin pustiu str1bat s1lbatec mari
$amilii beduine2
Sorind +ia4a lor de basme prin cmpie
nisipi4i.
Dar 3i-acum2 turburnd stele pe-ale
/ilului lungi unde2
/oaptea2 $lamingo cel ro3u2 apa-ncet2
%ncet p1trunde
@i-acum luna arginte3te tot Egipetul
anticJ
@-atunci su$letul +isea!1 toat-istoria
str1+ec)e2
.lasuri din trecut str1bate l-a
pre!entului urec)e
Din a +alurilor s$ad1 prorociri se
aridic.
@i-atunci Mem$is se ridic12 argintos
gnd al pustiei2
;nc)egare m1iestrit1 din su$larea
+i5eliei
*eduini ce stau %n lun12 o minune o
pri+esc2
Po+estindu-3i basme mndre
mestecate numa-n stele
Despre-ora3ul care iese din pustiile
de 5ele.
Din p1mnt 3i de sub mare2 s-aud
sunete ce cresc.
Marea-n $und clopote are2 care sun1-
n orice noapte2
/ilu-n $und gr1dine are2 pomi cu mere
d-aur coapte
Sub nisipul din pustie cu$undat e un
popor2
Ce cu-ora3ele-i deodat1 se tre!e3te 3i
se duce
Sus2 %n cur4ile din Mem$is2 unde-n s1li
lumin1 luce.
Ei petrec %n +in 3i-n c)iot orice noapte
pn-%n !ori.
T
"e!i Iordanul care ud1 cmpii +er!ii
Palestine8
Dintre +ii cu struguri de-aur se ridic
mndre coline2
Pe Sion2 templul Ie)o+ei2 o minune %l
pri+imJ
Codrii de maslin s-amestec printre
lunci de da$in +erde2
C)idron scald1-n unda-i clar1 ierburi
mari 3-apoi se pierde
;n cetatea ce-n +1i doarme miticul
Ierusalim.
@i %n #ibanon +1!ut-am r1t1cite
c1prioare
@i pe lanuri secerate am +1!ut
mndre $ecioare
Purtnd pe-umerele albe auritul snop
de gru.
Alte +rnd s1 treac1 apa cu picioarele
lor goale
Ridicar1 ru3inoase 3i !mbind albele
poale2
Turburnd cu pulpe nete!i $a4a
limpedelui ru.
Am +1!ut regii Iudeei %n biserica
m1rea412
Inde marmura %n arcuri se ridic1
%ndr1!nea41
@i columnele %nalte c1tr1 cer pare c-
aratJ
"1!ui pe Da+id %n lacrimi rupnd
)aina lui bogat1
,drobind ar$a-i sun1toare de o
marmur1 curat12
.enunc)ind s1-i ierte Domnul
osnditul lui p1cat.
Solomon2 poetul-rege2 tocmind glasul
unei lire
@i $1cnd-o s1 r1sune o psalmodic1
gndire2
Moaie-n sunetele s$inte degetele-i de
pro$etJ
El cnta pe %mp1ratul %n )lamid1 de
lumin12
Soarele st1tea pe ceruri au!ind
cntarea-i lin12
#umea asculta uimit1 glasu-i dulce 3i
%ncet.
Dar ie3ind din templul sacru las1
gndul lui s1 cad12
C1ci amorul %l a3teapt1 cu-a lui umeri
de !1pad12
Ra!e moi %n oc)ii negri el d1 lirei alt
acord8
C1ci $emeile-l a3teapt1 cu 3ireata lor
!mbire2
*rune unele ca gnduri din po+e3tile
asire2
Alte blonde cu p1r de-aur +ise tainice
de /ord.
Dar +enit-a 5udecata2 3i de s1lcii
plng1toare
Cnt1re4ul %3i anin1 ar$a lui
tremur1toareJ
;n !1dar ruga4i pieirea muri se n1ruie
3i cadf
Cad 3i sc1ri2 3-aurite arcuri2 grin!i de
cedru2 por4i de-aram1
Soarele pri+e3te galben peste-a
mor4ii lung1 dram1
@i s-ascunde %n nori ro3ii2 de spectacol
speriat.
@i popor 3i regi 3i preo4i %ngropa4i-s
sub ruine.
Pe Sion templul se sparge nici un arc
nu se mai 4ine2
A!i gr1me!i mai sunt de piatr1 din
cetatea cea de ieri .
Cedri cad din +r$ de munte 3i #i+anul
pustie3te2
Eido+imea risipit1 printre secoli
r1t1ce3te
;n pustiu se-nal41-n soare des$run!i4ii
palmieri...
T
92 l1sa4i s1 moi %n ape oceanici a
mea lir1f
S1-mbrac sunetele-i dalbe cu a
undelor !mbire2
Cu-ale stelelor icoane2 cu a cerului
a!urJ
S1 %nal4 mun4ii .reciei2 scnteind
muia4i de soare2
Cu dumbra+e pr1+1lite peste coaste
r!1toare
@i cu stnci %ncremenite printre nouri
de purpur.
Peste +1ile adnce repe!ite-n
regioane
/ourate2 stau 4inute templele
multicoloane
Parc1 mun4ii-n bra4 de piatr1 le ridic1
3i le-arat
,eilor din ceriuri. "ulturi peste +1i
%nnegurate2
.rei atrn1 cu %ntinse aripi 3i pri+iri
4intate
Supra lumei ce sub dn3ii st1 adnc2
%mpr13tiat.
Ast$el .recia se na3te din %ntunecata
mare.
Poart1-n ceruri a ei temple 3-a ei
sarcini de ninsoare2
Cer $rumos2 adnc-albastru2
str1+e!iu2 nem1rginitJ
Din coloanele de dealuri se %ntind
+1ile pline
De dumbra+e2 de i!+oare 3i de ruri
cristaline2
Cari lunec !drumicate pe-a lor bulg1ri
de granit.
@i din turmele de stnce2 risipite cu
splendoare
Pe-ntinsori de codri negri rup4i de
ruri sclipitoare2
"e!i ora3 cu dome albe str1lucind %n
+erde crng.
Marea lin cutremurndu-3i $a4a2
scutur-a ei spume2
Repe!ind pe-alunecu3ul undelor de
ra!e-o lume2
Eos la poarta urbei mndre a ei
sunete se $rng.
Mai albastr1 dect cerul2 purtnd
soarele pe $a412
Ea re$lect1-n lumea-i clar1 toat1
.recia m1rea41.
Cteodat1 se-ncre4e3te 3i-3i %ntunec-
al ei +is
/im$e albe ca !1pada scutur ap-
albastr12 cald12
Se %mproa3c1-n 5oac1 dulce2
ml1diindu-se se scald12
Scuturndu-3i p1rul negru2 %necndu-
se de rs.
@i pe +aluri luminoase oceanul lin le
salt12
9rice und1 lingu3e3te ar1tarea lor
cea nalt12
Pe nisipul cald le-arunc1 marea-n
5ocu-i luminosJ
9ceanicele corpuri2 ca statuie de
ninsoare2
Str1lucesc %n p1rul negru2 ce 3i-l usc1
ele-n soare
Pe-a lor perini nisipoase lene+ite
l1nguros.
Apoi $ug s1-mpopule!e +erdea
noapte dumbr1+an1
@i +orbind m1rg1ritare culeg $lori %n a
lor goan1.
Dintr-o tu$-i+e3te SatHr capu-i c)el2
barba-i de 4ap2
#ungi urec)i 3i gura-i strmb12 crnu-
i nas. De sus %3i stoarce
#acom poama neagr1-n gur1 pituli3
prin tu$e-o-ntoarce2
Se strmb1 de rs 3i-n $ug1 se d1
+esel peste cap.
Albe trec %n bolta neagr1 prin a
trestiei +erdea41.
De o crac1 pe-ape-ntins1 una-3i
spn!ur-a ei bra4e2
Mi3c1-n aer peste unde $ructul m1rii
de om1tJ
Altele pe spate-ntinse cu o mn1-
noat1 numa2
Cu cealalt1 rupnd nu$eri2 plini de-o
luminoas1 spum1.
Pun %n p1r 3i ca-necate lini3tit plutesc
3i-ncet.
Crenge lin %ndoaie Eros sc)im1 $ace2
ce +1!nd-o
Ele-urmea!1 %n t1cere abia apa
s$3iind-o...
;ntr-o tu$12 sub un brustur doarme
SatHr2 beat de must...
C)icotind2 a lui urec)e cu $lori ro3ii o-
ncoroan1.
#unca rde de r1sun1 +erdea noapte
dumbr1+an1
Ele pier prin bol4i de $run!e2 pe-un
drum +erde 3i %ngust...
;nserea!1 3i apune greul soare-n +1i
de mite.
Cu un ro3 $ir de 5eratic culmi de
munte sunt ti+ite2
#unga lor $ulger1tur1 %n senin a-
ncremenit.
Marea aerului cald12 stelele ce-ntr!ii
line2
#imba rurilor blnd12 ale codrilor
suspine2
.lasul lumei2 glasul m1rei se-
mpreun1-n in$init.
Codrii aiurea!1 negri sub a stelelor
po+ar1.
Ruri calde ca 3i sara apa-n arcuri o
coboar12
Pr1+1lind-o purpurie peste sc1rile de
stnciJ
;n albastru-adnc2 %n marea cerului
cea lini3tit12
R1p1d mun4ii cu t1rie $runtea lor
%ncremenit1
@i %n +aluri +er!i de grne %mbl1 +1ile
adnci.
Printre cremenea cr1pat12 din
ba!altul rupt de ploaie2
Ridica copaci monastici trunc)ii ce de
+nt se-ndoaie2
Sco4nd +ec)e r1d1cin1 din pietri3ul
s$1rmatJ
In +ultur s-aga41 mndru de un pisc
cu $runtea nins12
/ouri lunec1 pe ceruri $lota lor de
+nt %mpins1
@i r1sun1-n noaptea lumei cntul
m1rii blnd 3i mat.
@i atuncea peste ape $a4a s$nt-a
lunei pline
;3i ridic1 discul splendid %n imperiul
de lumine2
M1rii mndre poleindu-i pn!1riile-i
de-a!ur.
Ea doarme-ale ei spume2 ca
m1rg1ritarul2 sure2
/isipi3ul str1luce3te2 ruri scap1r1-n
p1dure
;n ora32 lumini ca stele pres1rate-n
mii de muri.
@i-n poiana ce ridic1 nal4ii trunc)i cu
$run!e rare2
Ra!a lunei alb p1tea!1 umbra +erde
din c1rare2
Filomela %mple codrii cu suspine de-
amoro3i.
Eoe presc)imbat %n tn1r2 cu imobili
oc)i sub gene2
Pndea umbra ml1dioas1 unei $ete
p1mntene
Ei se +1d2 ca s1 se mire cum de sunt
a3a $rumo3i.
A $i ru e-o $ericire2 c1ci %n nop4ile-
argintie
Cte gra4ii t1inuite se descop1r2 i se-
mbie
@i ascult1 cu iubire tot ce +alurile-i
mint.
#ui i se descop1r nim$e de-o
marmoree !1pad12
Ce %n apa lui cea clar1 cursului se
las1 prad12
Duse de obra!nici unde cu gl1scioare
de argintf
@i cumin4i $run!ele toate %3i comunic1
misteruri.
Sur!nd2 clipind ascult1 oc)ii de-aur
de pe ceruri2
Crenge rele imitea!1 pn-3i !gomotul
de guri
A c1r1rilor pierdute de pe +alea cu
i!+oare.
De s-ar 3ti... cte mni albe rupe-ar
$lori mirositoare2
Cte bu!e ar %nc)ide gndul sntelor
p1durif
Cine are-urec)i s-aud1 ce murmmr
gurile rele
@i +orbare4ele +aluri 3i prorocitoare
stele
De-ale gra4iilor amoruri2 de-ale
nim$elor iubitJ
Cine-ascult1 3i nu-nstrun1 ar$a-i de
cnt1ri bogat12
C1ci comori de taine-ascunde orice
ru... #unca ingrat1
De-ar 3opti2 +ia4a-i toat1 n-ar s$r3i
de po+estit.
...........................................................
..........
Dar %n camera %ngust1 lng1 lampa
cea cu oliu
Palid st1 cuget1torul2 c1ci gndirea-i
e %n doliu8
;n !1dar el gr1m1de3te lumea %ntr-un
singur semnJ
Acel semn ce %l propag1 el %n tain1 nu
%l crede2
Adncit +orbe3te noaptea cu-a lui
umbr1 din p1rete
Imbra-3i rde2 noaptea tace2 mut1-i
masa cea de lemn.
9rbul sculptor %n c)ilie pip1ie
marmura clar1.
Dalta-i tremur1... %nmoaie cu
gndirea-i temerar1
Piatra rece. /eted iese de sub mn1-i
un %ntreg2
Ce la lume %3i arat1 palida-i2 eterna-i
$ire2
Stabil1-n a ei mi3care2 mut1-n cruda
ei sim4ire
9 durere-ncremenit1 printre secolii
ce trec.
Iar pe piatra pr1+1lit12 lng1 marea-
ntunecat1
St1 9r$eu cotul %n ra!im pe-a lui ar$1
s$1rmat1...
9c)iu-ntunecos 3i-ntoarce 3i-l arunc1
aiurind
Cnd la stelele eterne2 cnd la 5ocul
blnd al m1rii.
.lasu-i2 ce-n+iase stnca2 stins de-
aripa disper1rei2
Asculta cum +ntu-n3al1 3i cum
undele %l mint.
De-ar $i aruncat %n )aos ar$a-i de
cnt1ri %m$lat12
Toat1 lumea dup1 dnsa2 de-al ei
sunet atrnat12
Ar $i curs %n +1i eterne2 lin 3i-ncet ar $i
c1!ut...
Cara+ane de sori regii2 crduri lungi
de blonde lune
@i popoarele de stele2 uni+ersu-n
rug1ciune2
;n migra4ie etern1 de demult s-ar $i
pierdut.
@i %n urm1-le-o +ecie din n1l4imi abia-
+1!ute
@i din sure +1i de )aos colonii de lumi
pierdute
Ar $i i!+ort %n ruri %ntr-un spa4
despopulatJ
Dar 3i ele-atrase tainic ca de-o
magic1 durere
Cu-a lor roiuri luminoase dup-o lume
%n c1dere
S-ar $i dus. /imic %n urm1 nici un
atom luminat.
Dar el o !+rli %n mare... @i d-eterna-i
murmuire
9 urm1 ademenit1 toat-a .reciei
gndire2
;mplnd )alele oceanici cu cnt1rile-i
de amar.
De-atunci marea-n$iorat1 de sublima
ei durere2
;n imagini de tala!uri2 cnt-a .reciei
c1dere
@i cu-albastrele ei bra4e 41rmii-i
mngie-n !1dar...
Dar mai 3tiiW... /-au!im noaptea
armonia din pleiadeW
@tim de nu tr1im pe-o lume2 ce pe
nesim4ite cadeW
9ceanele-n$inirei o cntare-mi par c-
ascult.
/u sim4im lumea p1truns1 de-o
durere lung12 +an1W
Poate-urmea!1-a ar$el-antice
suspinare-aerian12
Poate c1 %n +1i de )aos ne-am
pierdut demult... demult.
T
Sau g)icit-a4i +reodat1 ce socoate-
un mndru soare
Cnd c-o ra!1 de gndire 4ine lumi
ca s1 nu !boare2
S1 nu piard-a lor c1rare2 s1 nu cad1-
n in$initW
,+rcolindu-se alearg1 turburate 3i
rebele
@i s1 $rng-ar +rea puterea ce le
$arm1c1 pre ele
@i s-alerge-ar +rea %n caos de-unde
turburi au ie3it.
"ecinicia cea b1trn12 ea la lumi
pri+ea uimit1.
Mii de ani cuget1-n mite la enigma
%nclcit1
Care spa4iul i-o pre!int1 cu-a lui lumi
3i cu-a lui legiJ
@i din secoli ce trecur1 ea s-apuc1 s1
adune
Toat1 +ia4a 3i puterea2 sucul tot de-
n4elepciune
@i se pune s1 !ideasc-un uria3 popor
de regi.
@i atunci apare Roma %n uimita
omenire.
.nduri mari ca sori %n caos e
puternica-i gndire
@i ce !ice-i !is pe +eacuri2 e etern2
nemuritorJ
Iar popoarele-3i %ndreapt1 a lor
su$lete m1re4e2
A lor $apte seculare2 uria3ele lor
+ie4e2
Dup1 c1i prescrise-odat1 pe
gndirea-1stui popor.
Au!it-a4i de-mp1ra4ii stnd pe tron
cu trepte multeW
Fruntea-ncins1 %n luce$eri $1cea
lumea s1-i asculte2
"orba lor era o ra!1 %n +ia4a lumii-
ntregi2
[1ri bogate 3i-n$lorite2 m1ri +uinde-n
adormire2
Cet14i +ec)i2 popoare mndre stau
sub $alnica-i domnire
@i ce!arii-mpart p1mntul %n Senatul
cel de regi.
Pe sub arcuri trium$ale trece
mndru-n+ing1torul
@i-ame4it abia aude cum +uie3te
surd poporul2
Cum a m1rei glasuri multe se repet12
gem 3i $ugJ
Iar la carul lui de aur2 cu coroane pe-
a lor $runte
@i %n$rn4i de umilire2 cu pri+iri stinse
3i crunte2
Regii 41rilor %n+inse gem cu greu
tr1gnd %n 5ug.
Roma arde 3i $urtuna c)iuind %n ea
se scald1
@i $r1mnt1-n +aluri ro3ii marea
turbure 3i cald1
@i arunc1-n loc de spume nori de
$um2 scntei 3i +ntJ
@i %n nunta ei gro!a+1 turnuri negre
ea aprinde
@i $1cliile-uria3e c1tr1 stele le
%ntinde...
E+ul arde Roma este oceanicu-i
mormnt.
/orii sunt o spu!1-n ceruri 3i prin ei
topite stele.
@i ca oceanul negru r1scolit de +isuri
grele2
Irbea %3i $r1mnt1 $alnic +aluri mari
de $um 3i 5arJ
Din dilu+iul de $lac1ri2 lung %ntins ca
o genune
"e!i neatins cu arcuri de-aur un
palat ca o minune
@i din $runte-i cnt1 /eron... cntul
Troiei $unerar.
T
#ng1 ruri argintoase2 care mi3c1-n
mii de +aluri
A lor glasuri %nmiite2 printre codri2
printre dealuri2
Printre bol4i s1pate-n munte2
lunecnd %ntunecos2
Acolo-s dumbr1+i de aur cu poiene
constelate2
Codrii de argint ce mi3c1 a lor ramuri
luminate
@i p1duri de-aram1 ro31 r1sunnd
armonios.
Mun4i se-nal412 +1i coboar12 ruri
limpe!esc sub soare2
Purtnd pe-albia lor alb1 insule
$ermec1toare2
Ce par straturi uria3e cu copacii
%n$lori4i
Acolo Doc)ia are un palat din stnce
sure2
A lui stlpi-s mun4i de piatr12 a lui
stre3in-o p1dure2
A c1rei copaci se mi3c1 %ntre nouri
adnci4i.
Iar o +ale nes$r3it1 ca pustiile
Sa)arei2
Cu de $lori straturi %nalte ca oa!e
!mbitoare2
Cu un $lu+iu care poart1 a lui insule
pe el2
E gr1dina luminat1 a palatului %n
munte
A lui sc1ri de stnci %nalte sunt
cr1pate 3i c1runte2
Iar %n )alele lui negre str1lucind ca 3i
o4el
Sunt p1duri de $lori2 c1ci mari-s $lorile
ca s1lci pletoase2
Tu$ele cele de ro!e sunt dumbra+e-
ntunecoase2
Pres1rate ca cu lune %n$oiete ce s-
aprind8
"iorelele-s ca stele +inete de
diminea412
Ale ro!elor lumin1 %mple stnca cu
ro3ea412
Ale crinilor potire sunt ca urne de
argint.
Printre luncile de ro!e 3i de $lori
mndre dumbra+e
,bor gndaci ca pietre scumpe2
!boar1 $luturi ca 3i na+e2
,idite din n1lucire2 din colori 3i din
miros2
Curcub1u sunt a lor aripi 3i oglind1
diamantin12
Ce re$lect1-n ele lumea %n$lorit1 din
gr1din12
A lor murmur %mple lumea de-un
cutremur +oluptos.
;ntr-un loc cr1pat1-i bolta2 cu-a ei
stre3in-arboroas1
@i printr-%nsa-n cer +e!i luna trecnd
alb1 3i $rumoas12
9 regin12 5un12 blond1 3i cu bra4e de
argint2
Ce unesc %ncruci3ate a ei mantie-
nstelat1
@i albastr1 peste pieptu-i alb2 ca
+irgin1 !1pad1.
9c)ii ei cei mari alba3tri peste nori
arunc1 blnd2
Cari se-ntind albi ca !1p1da 3i ca
straturi argintoase2
9$erindu-i $lori de aur 3i +iole-
ntunecoaseJ
Ea din cnd %n cnd pli+e3te cte
una2 aruncnd
Flori de neau1 peste ape ce alerg
$ulger1toare2
Ra!e albe peste lumea +1ilor celor %n
$loare2
Dungi de-argint %n +er!ii codri2
duio3ie pe p1mnt2
Dar un nor pe ceruri negru se %nal41
3i se-nc)eag12
Se $ormea!12-ncremene3te 3i de+ine-
o dom1-ntreag12
Plin de umbra de columne ce-l
%ncon5ur1-mpre5urJ
Prin columnele-i m1re4e trece cte-o
ra!1 mat12
A lui cmpol1 boltit1 e cu-argint
%ncon5urat12
Pe arcatele-i $erestre sunt perdele de
a!ur.
#una %nspre ea %ndreapt1 pasuri
luminoase2-ncete2
Diadem de topi4i a3tri arde-n
blondele ei plete2
;nc1l!ind aerul serei2 str1lucindu-i
$runtea eiJ
Ale domei sc1ri negrite se-nsenin ca
neaua sara
Intr1-n dom1. Ard columne sub
lumina ei cea clar1
@i-3i arunc1 unu-ntr-altul umbra
neagr1 dintre ei.
Stelele %n crduri blonde pe regin1 o
urmea!12
Aerul2 %n unde-albastre2 pe-a lor cale
scnteia!1
@i r1mn %ntunecate nalte-a cerurilor
bol4iJ
Doma str1luce3te-n noapte ca din
marmur1 !idit12
Prin o mrea51 argintoas1 ca prin +is o
+e!i i+it12
A ei sc1ri a5ung din ceriuri a
stncimei negri col4i.
Iar1 $lu+iul care taie in$init-acea
gr1din1
Des$13oar1-n largi oglinde a lui ap1
cristalin12
Insulele2 ce le poart12 %n adncu-i
nasc 3i pierJ
Pe oglin!ile-i m1re4e2 ale stelelor
icoane
Imede se nasc %n $undu-i printre ape
dia$ane2
Ct uitndu-te %n $lu+iu pari a te uita
%n ceri.
@i cu scorburi de t1mie 3i cu prund
de ambr1 de-aur2
Insulele se %nal41 cu dumbr1+ile de
laur2
,ugr1+indu-se %n $undul rului celui
pro$und2
Ct se pare c1 din una 3i aceea3i
r1d1cin1
In rai dulce se %nal412 sub a stelelor
lumin12
Alt rai s-adnce3te mndru %ntr-al
$lu+iului $und.
Pulbere de-argint pe drumuri2 pe-a
lor plaiuri +er!i o ploaie
Snopi de $lori cire3ii poart1 pe-a lor
ramuri ce se-ndoaie
@i de +nt scutur1 grele om1tul
tranda$iriu
A-n$loririi lor bogate2 ce mnat se
gr1m1de3te
;n troiene de ninsoare2 care ro!1
str1luce3te2
Pe cnd s1lcii argintoase tremur
snte peste ru.
Aeru-i +1ratic2 moale2 stele i!+or1sc
pe ceruri2
Florile-i!+or1sc pe plaiuri a lor +ia41
de misteruri2
"ntu-ngreunnd cu miros2 cu lumini
aerul caldJ
Dintr-un arbore %ntr-altul mre5e lungi
diamantine
"ioriu sclipesc suspinse %ntr-a lunei
dulci lumine2
Rar 3i dia$an 4esute de pain5eni de
smarald.
Pe cnd greieri2 ca orlogii2 r1gu3it
prin iarb1 sun12
De pe-un +r$ de arbor mndru 4es %n
nop4ile cu lun1
Pod de pn!1 diamantin1 peste
argintosul ru2
@i ct 4ine podul mndru2 printre
pn!a-i dia$an12
#una rul %l a5unge 3i oglinda lui cea
plan1
Ca-ntr-o mndr1 $eerie str1luce3te
+ioriu.
Peste podul cel u3ure2 !na Doc)ia
$rumoas1
Trece %mpletindu-3i p1rul cel de-
auree m1tas12
Alb1-i ca !1pad1 noaptea2 corpu-i
nalt e ml1diet2
Aurul pletelor strecoar1 prin
mnu4ele-i de cear1
@i prin )aine argintoase str1bat
membrele-i u3oare2
Abia podul %l atinge mici picioarele-i
de-om1t.
Trece rul 3i u3oar1 nalte sc1ri de
stnci ea suieJ
#a i+irea-i !i se $ace %n spelunci de
cet14uie2
Ca o !i ea intr1 mndr1 %n palatul ei
de stnciJ
#una e plin1 de ra!e sub c1ldura-i
argintoase2
9rice stea e-o piatr1 scump1 iar1
$lorile $ocoase2
.iu+aeruri ume!ite cu luminile
adnci.
Imede tremur lumine pe boltirea cea
albastr1.
,na Doc)ia cu glasu-i c)eam-o
pas1re2 m1iastr12
Ce !burnd prin aer +ine cu-a ei pene
de p1unJ
Cnd acea pas1re cnt12 lumea rde-
n bucurie2
Pe-um1rul cel alb o-a3ea!1 3i
coboar1-n +1i aurie2
Inde-a rului lungi unde printre
papur1 r1sun.
;ntr-o luntre lemn de cedru ce u3or
5uca pe +aluri2
,na Doc)ia se suie de!legnd-o de
la maluri
@i pe-a $lu+iului spate ea la +ale %i d1
drumJ
Repede luntrea alearg1 spintecnd
argintul apei2
Culcat1 pe 5um1tate2 Doc)ia +isa2
$rumoas1.
@i la luntrea ei bogat1 lebede se-
n)am-acum.
Dar din ce %n ce coboar1 rul lat2 el
se-adnce3te
;n p1duri %ntunecate2 unde apa-abia
sclipe3te2
Mai agiuns1 de a lunei ra!e doar din
cnd %n cndJ
Tot mai nal4i trunc)ii p1durii ca stlpi
mari 3i suri se urc12
Pn-a5unge de-a lor ramuri %n bol4i
mndre se %ncurc12
Pn-acop1r cu-aste arcuri $lu+iul lat 3i
pro$und.
Ca prin bol4ile cr1pate unei gotice
ruine2
Mai str1bat prin bol4i de $run!e ra!ele
lunei senine2
;mplnd p-ici2 pe colo rul cu
$ulger1toare dungiJ
Pe-um1rul Doc)iei mndre cnt1
pas1rea m1iastr12
"aluri rd 3i-ntunecoas1 mn1 lumea
lor albastr12
Repe!ind luntrea bogat1 pe 3iroiurile
lungi.
Prin p1durile de basme trece $lu+iul
cnt1rii.
Cteodat1 %ntre codri el s-adun12 ca a
m1rei
Mare-oglind12 de stnci negre 3i de
mun4i %mpiedecat
@-un gigantic lac $ormea!12 %ntr-a
c1rui sn din soare
Curge aurul tot al !ilei 3i %l %mple de
splendoare2
De po4i num1ra %n $undu-i tot argintul
adunat.
Apoi iar se pierde-n codrii cu trunc)i
gro3i2 cu $run!a deas12
Inde-n arborul din mi5loc e +r15ita-
mp1r1teas12
Inde-n s1lcii ml1dioase sunt copile
de-mp1ratJ
Codrul %naintea +ra5ei o cetate $u
$rumoas1.
A ei arcuri a!i %s ramuri2 a ei stlpi
sunt trunc)iuri groase2
A ei bol4i stre3ini de $run!e arcuite-
ntunecat.
Sara sun1 glas de bucium 3i
cerboaice albe-n turme
Prin c1r1rile de codru2 pe de $run!e-
uscate urme2
"in rupnd +er!ile crenge cu
talangele de gt2
@i %n mi5locul p1durii ocolesc ste5arul
mare
Pn-din el o-mp1r1teas1 iese alb12
!mbitoare2
Pe-um1r gol doni41 alb1 stem1-n
p1rul aurit.
Din copaci ies !ne mndre2 de-
mp1rat $rumoase $ete2
[innd doni4e pe umeri2 ginga3e2
nalt-ml1diete2
Albe trec prin umbra +erde2 la
cerboaice se %nclin2
Ce sub dulcile lor mne %3i o$er1
r1bd1toare
Igerele lor %mplute2 3i %n doni4i
sun1toare
#aptele-n caden41 curge2 codru-
mplnd c-un murmur lin.
#untrea cea de lebe!i tras1 mai
departe2 mai departe
Fuge pe-albele oglinde ale apei ce
se-mparte
Sub a luntrei plisc de cedru %n lungi
bra!de de argint
@i din ce %n ce mai mndre2 mai
%nalte2 mai $rumoase
Sunt p1durile antice ele-ngroap1-
ntunecoase
Cu-a lor +r$uri mun4ii mndri2
stncile ce-n cer se-ntind.
Ct de lat s1 mi3te-un $lu+iu ale apei
lui re+olte2
Arbori de pe mal deasupr1-i se a5ung
%n mndre bolte2
Ramurile se-ntre4ese2 crengile se
%mpletesc2
Frun!a deas1 sm1l4uie3te nalta2
+erdea boltitur12
Ru-n +ecinica lui umbr1 %n adnc
suspin12 cur1...
Pe-a lui maluri %n$lorite cai %n umbr1
r1t1cesc.
Soarele trecnd pe codri a lui roat1
de-aur moale2
"r$urile +er!i de codri le %ndoaie-n a
lui cale2
@i sosind la +reo lunc1 %nsu3i el +ede
mirat
Ce departe e p1mntul 3i ce nal4i
trunc)ii p1durii2
@i de3i c1l1tore3te pe a lor +r$uri2
totu3i murii
*ol4ile groase de $run!e a lui ra!e nu
str1bat.
#ng-i!+oarele-n$lorite pasc cai albi
c-a m1rii spume
,i ori noapte nu +1!ur1 de cnd sunt
pe-aceast1 lume2
#una snt12 stele de-aur soare alb 3i
!mbitor2
Pentru ei necunoscute-s. Imbra
+erde claroscur1
@i mirositorul aer2 $lu+ii ce sclipinde
cur1
;n adncile dumbra+e printre 41rmii
plini de $lori
Astea numai le cunosc ei. Coamele
$lutur c-argintul2
Ca la lebede se-ndoaie gtul lor2 iar1
p1mntul
Abia-atins e de picioare potco+ite cu-
aur ro3J
Colo-n umbra %ndulcit1 de miroase-
mb1t1toare2
Capul mic ei 3i-l ridic12 n1ri %m$lnd
spre dep1rtare
@i urec)ea ascu4ind-o glas de-aud
prin arbori gro3i.
#untrea cea de lebe!i tras12 mai
departe2 mai departe
Fuge pe-albele oglinde ale apei 3i se-
mparte
Sub a luntrei plisc de cedru %n lungi
bra!de de argint8
@i deodat1 !i se $ace un ocean de
lumin1
Flu+iul a ie3it din codri %n cmpii $1r1
de $ine2
Cari +er!i 3i %n$lorite2 mndre-n soare
se %ntind.
Dar ct 4ine r1s1ritul se-nal4-un
munte mare
El de dou1 ori mai nalt e dect
dep1rtarea-n soare
Stnc1 urcat1 pe stnc12 pas cu pas
%n in$init
Pare-a se urca iar $runtea-i2
cu$undat1-n %n1l4ime2
Abia marginile-arat1 %n albastra-
ntunecime8
Munte 5um1tate-n lume 5um1tate-n
in$init.
Iar %n pieptu-acestui munte se arat-o
poart1 mare
Ea8 %nalt este boltit1 3i-ntr-adnc %n
piatra tare2
Iar de pragu-i sunt unite nalte sc1ri
de negre stnci2
Cari duc adnc %n +alea cea de-acol-
abia +1!ut1
@i-n p1durile umbroase cu-adncimi
necunoscute
@i-n cmpii unde mii ruri s-argintesc
plane 3-adnci.
Pe acea poart1 din munte iese !ori %n
coruri dalbe2
Ridicndu-se %n cerul dimine4ii dulci2
ro!albe2
Pe-acolo soarele-3i mn1 car cu caii
ar!1tori2
Pe-acolo noaptea r1sare blonda lun1
argintoas1
@i popoarele de stele iese-n roiuri
luminoase2
@i pe cer se %mpr13tie ca de aur
s$inte $lori.
,eii Daciei acolo locuiau poarta
solar1
;n a oamenilor lume sc1rile de stnci
coboar1
@i %n +erdea-ntunecime a p1durilor s-
adunJ
@i pe negre stnci trunc)iate stau ca-
n tron %n +erdea lume
@i din cupe beau auror1 cu de neguri
albe spume2
Pe cnd mii de $lu+ii albe nasc %n
umbr1 3i r1sun.
Cteodat1-un corn de aur ei r1sun1-n
dep1rtare2
Tre!ind su$letul p1durii2 codrilor
adnci cntare2
C)eam1 caii lor ce-alearg1 cu-a lor
coame-m$late-n +nt8
"in %n )erg)elii de neau12 pe c1r1ri
demult b1tute
@i pe ei !eii %ncalic str1b1tnd pe
%ntrecute
Codrilor nalt %ntuneric2 $1r-de cap1t
pe p1mnt.
Dar adesea pe cnd caii dorm %n
neagr1 dep1rtare2
#una2 !na Daciei2 +ine la a !eilor
serbare8
Soarele2 copil de aur al albastrei
s$intei m1ri2
"ine ostenit de drumuri 3i la mas1 se
a3ea!12
Aerul se aure3te de-a lui $a41
luminoas12
Sala +erde din p1dure str1luce3te %n
cnt1ri.
@i ca !ugr1+i4i stau !eii %n lumina cea
de soare.
P1rul lor cel alb luce3te2 barba-n bru
li curge mare2
Cre4ii bu!ei lor s1 numeri po4i %n aerul
cel clarJ
>ainele %ntunecate albe par %n
str1lucire
@i ei rd cu +eselie l-a p1)arelor
ciocnire2
Iar1 luna ru3inoas1 pe sub gene s-
uit1 rar.
>aina lung1 3i albastr1 e cusut1
numa-n stele.
Iar1 albii sni de neau12 str1lucesc2
cu de m1rgele
@i m1rg1ritare salb12 pe un $ir de aur
prinsJ
P1ru-i lung de aur galb1n e-mpletit %n
co!i pe spate2
9c)ii ei c1prii se uit1 la cerescu-i
mndru $rate
@i de melancolici gnduri al ei su$let
e cuprins.
;nainte de plecare ea2 doinind din
$run!12 c)eam1
,imbrii codrilor cei +ecinici2 li
de!miard1 sura coam12
#i %ndoaie a lor coarne2 pe gruma! %i
bate lin
@i pe $run4i ea %i s1rut12 de r1mn
steme pe ele2
Apoi urc1 negrul munte2 pe 3i+oaiele
de stele2
#in alunec1 3-alene drumul cerului
senin.
;nd1r1tu-acelui munte2 in$inita
%ntinsoare
E $rumoasa-mp1r14ie mndr1 a
sntului soare
@i pe coaste sunt palate2 ce din
+er!ile gr1dini
Str1lucesc marmora alb1 3i senin1 ca
!1pada2
Cu intr1ri %n +eci desc)ise2 cu sc1ri
nete!i2 colonade
#ungi de marmure ca ceara %n lungi
bolte se %mbin.
Pe-a $erestrelor mari laturi sunt
l1sate largi perdele2
Mre5e lungi de aur rum1n au 4esut
ani mul4i la ele
Mnile surorei albe. Aeru-i de
diamant2
El plute3te-n unde grele de miroase-
mb1t1toare
Peste +1ile ca ruri des$13urate sub
soare2
Pe dumbr1+i cu rodii de-aur2 peste
$lu+ii de briliant.
@i o3tiri de $lori pe straturi par a $i
stele topite2
Fluturi ard2 sclipesc %n soare2 orbind
oc)ii ce %i +ede2
Ca idei sc1ldate-n aur 3i-n colori de
curcub1uJ
Pe gr1dinile-n$lorite2 peste mndrele
dumbra+e
/orii mi3c1 sus %n ceruri %n$oiatele lor
na+e
Rostre de 5eratec 3-aur2 +ele lungi de
curcub1u.
A-mp1ratului de soare bol4i albastre
3i cu stele
Se ridic1-n caturi nalte tot castele pe
castele.
Cu $ere3ti de aur d-9$ir2 cu oglin!i de
diamant2
Cu scosmri de albe marmuri2 cu
co+oare de purpur1J
Printre mndrele coloane o cntare
blnd murmur1
E un +nt cu su$let dulce %ntr-un aer
de briliant.
@i nici umbra nu se prinde d-
atmos$era radioas1.
Ca prin ap1 cristalin1 trec cu $run4ile
$rumoase2
Trec a soarelui copile printre aerul
cel caldJ
A lor p1r e ca 3i ambra2 ca 3i crinul a
lor $a412
Abia-atinse-s a lor umbre de o tainic1
ro3a41
Auror1 tranda$irie prin $erestre de
smarald.
;ntr-o lume $1r1 umbr1 e a soarelui
cetate2
Totul e lumin1 clar12 radioas1
+oluptate2
Florile stau ca topite2 rurile limpe!i
suntJ
/umai colo %n departe 3i-n albastr1
dep1rtare
Ale !orilor gr1dine clar se +1d
str1lucitoare2
Cu bosc)etele de ro!e 3i cu crinii de
argint.
Acolo sunt lacuri limpe!i2 rumene %n a
lor $ire2
De-a gr1dinilor de ro!e t1inuit1
oglindire2
@i din curtea argintie !orile r!nde
iesJ
>aine +er!i 3i transparente coprind
membrele ro!albe
@i %n lac ele arunc1 ro!e cu mnu4e
albe2
/ete!ind a lor sprncene2 dnd din
$runte p1rul des.
;ntr-o dulce 3i umbroas12 +iorie
atmos$er12
Se ridic1 dintre lunce2 cu-a ei cmpole
de cear1
;nc)egate ca din umbr1 +erde 3i
argint topit2
Transparnd prin diamantoas1 $in1
de paing1n pn!12
Monastirea alb-a lunei ce prin lumi +a
s1 s-ascun!12
Cu coloane-ncon5urate de a +i4ei-
ncol1ciri.
Ai gr1dinei arbori mndri cu
%ntunecatul +erde
Con5ura4i 3-acoperi4i-s cu-ieder1 ce-n
+r$ se pierde
Mi3cnd $lorile ei albe $lamuri cu-
n$lori4ii cre4i
@i %n muri de $run!i lucinde2 3i %n sc1ri
de $lori pendente
@i %n poduri leg1nate de !e$ire
somnolente
Dintr-un arbore %ntr-altul iedera trece
m1re4.
Spn!ur1 din ramuri nalte +i4ele cele
de +ie2
Struguri +ine4i 3i cu brum1 poam1
alb1 aurie2
@i albine roitoare luminoas1 miere
sugJ
Caii lunei albi ca neaua storc cu gura
must din struguri
@i la +inul ce-i %mbat1 pasc mirositorii
ruguri
@i %n sara cea etern1 +eseli
nec)e!nd ei $ug.
@i %n monastirea lunei cu-argintoas1
colonad12
"e!i cum trece ea $rumoas1 corpu-i
dulce de !1pad12
Imerii2 cu-a lor lumine2 par de aur
moale blond2
Abia corpul coperit e de-un ga!
moale ce transpare
Ast$el trece ea $rumoas12 cu-a ei
bra4e sclipitoare2
Re$lectat1-n mii oglinde de pe muri 3i
din pla$ond.
@i-n od1ile %nalte din $rumoasa
monastire
Sunt pe muri tablouri mndre2
nimerit1 !ugr1+ire
Ale miturilor dace2 a credin4ei din
b1trniJ
Prin gr1dini cu albe-i!+oare sunt a
lunei dulci amoruri2
Sau palate argintoase unde !ori
tr1iesc %n coruri2
Sau p1durea cea +r15it1 cu
$rumoasele-i regini.
nsta-i raiul Daciei +ec)e-a !eilor
%mp1r14ieJ
;ntr-un loc e !i etern1 sara-n altu-n
+ecinicie2
Iar %n altul2 !ori eterne cu-aer r1coros
de maiJ
Su$letele mari +ite!e ale-eroilor
Daciei
Dup1 moarte +in %n 3iruri luminoase
ce %n+ie
"in prin poarta r1s1ririi care-i poarta
de la rai.
T
Colo Dun1rea b1trn12 liber1-
ndr1!nea412 mare2
C-un murmur rostogole3te a ei +aluri
gnditoare
Ce mi3cndu-se-adormite merg %n
marea de amarJ
Ast$el miile de secoli cu +ie4i2 gndiri
o mie2
Adormite 3i b1trne s-adncesc %n
+ecinicie
@i %n urm1 din i!+oare timpi r1cori 3i
clari r1sar.
Dar pe-arcade negre-nalte2 ce
molatec se-nmormnt1
;n a Dun1rii dulci +aluri ce +uiesc 3i
se $r1mnt12
Trece-un pod2 un gnd de piatr1
repe!it din arc %n arcJ
"alurile-n$uriate ridic $run4ile r1stite2
@i i!bind cu repe5une arcurile
neclintite2
.em2 picioarele le scald1 la stncosul
lor monarc.
Peste pod cu mii de coi$uri trece-a
Romei grea m1rire.
Soarele orbe3te-n ceruri de a armelor
lucire2
Scuturi ard2 car1le treier 3i +uiesc
asur!itorJ
Iar Saturn2 cu $runtea nins1 stnd pe
steaua-i alburie
@i-aruncnd oc)ii lui turburi peste-a
+remii-mp1r14ie2
Aiurind %ntreab1 lumea8 @i aceia-s
muritoriW
Colo unde stau Carpa4ii cu de stnci
%nalte coaste2
Inde paltinii pe dealuri se %n3ir ca
mndr1 oaste2
Mun4ii 4eap1na lor $runte o suiau-n-
albastre bol4iJ
Stau t1cu4i osta3ii Romei2 ridicnd
$runtea lor lat12
Str1lucitele lor coi$uri2 la stncimea
detunat12
Inde ultima cetate ridica-n nori a ei
col4i.
/ori ca de ba!alt de aspri se !idesc
pe-albastra bolt12
Parc-au!i a M1rii /egre 3i a Dun1rii
re+olt1
@i a lumii-nc)eieture parc1 le au!i
tr1snindJ
R1sculatu-s-a-Ini+ersul contra
globului din aerW
Stelele-n o3tiri se mi3c1W ;mp1ra4ii
sori se-ncaierW
Moare lumeaW Cade RomaW Surp1
cerul pe p1mntW
/u. Din $undul M1rii /egre2 din %nalte-
adnce )ale2
Dintre stnce arcuite %n gigantice
portale
9astea !eilor Daciei %n lungi 3iruri au
ie3it
@i ,amol-2 cu uraganul cel b1trn2
prin drum de nouri2
Mi3c1 caii lui de $ulger 3i-a lui car.
C1l1ri pe bouri2
A lui oaste luminoas1 %l urma din
r1s1rit.
Ca o negur-argintie barba lui $lutur1-
n soare2
Pletele-n $urtun1-n$late albe ard ca o
ninsoare2
Col4uroasa lui coroan1 e ca $ulger
%mpietrit2
;mpletit cu stele-albastre. R1sturnat
%n car cu rune2
Cu-a lui mn-arat1 drumul la o3tirile-i
b1trne
@i de dor de b1t1lie crunt e oc)iul
str1lucit.
Ast$el arcul nalt din ceruri el %l urc1
cu grandoare.
Mun4ii lungi %3i clatin codrii cei antici2
3i-n r1sunare
Pr1+1lesc de stnci c1ciule2 salutnd
%ntunecatJ
Iar )lamida lui cea alb1 !+rle $alduri
de !1pad12
Cnd el bra4ul %3i ridic1 strignd
stncelor s1 cad12
Mi3cnd codrii de r1sun1 %n imperiul
lor urcat.
@i-n !enit opri o3tirea-i peste armia
roman1.
Decebalf el strig1-n nouri %i detun2 %i
iau %n goan1
@i Danubiul o s1 beie a lor sacre
legiuni.
Decebal s-arat1 palid %n $ereasta
nalt1-ngust1
@i coroana 3i-o ridic1 c1tr-imaginea
august1
@i se uit1 cu durere la di+inii s1i
str1buni.
Iar pe plaiuri +er!i de munte o3tile-
urbei risipite
Pri+esc cerul2 !eii dacici2 armiile lor
pornite
Rupt e 3irul lor pe-alocuri de al
soarelui $oc ro3.
Pe un trunc)i %nalt de stnc1 c)iar
ce!arul st1-n uimire8
Ridica4i semnale urbei %nspre-a
cerului o3tire
@i striga4i8 Cu noi e Romaf Codri-
adnci 3i-ntuneco3i
Clocotesc de lungul $ream1t 3i de-a
armelor sunare.
Armia8 22Cu noi e Romaf : Ac+ilele-i
ard %n soare
"an din Sarmisegetu!a +in s1ge4i %n
ro3ii ploi2
Scuturi se %ndrept spre dnsa2 oprind
grindina de-aram12
,eii url1 stnci se clatin2 norii-n $3ii
se distram1
@i pe $ulgeri lungi 3iroaie curg %n
mun4ii rup4i 3i goi.
Din apus +in !eii Romei. Pe o stea de
+ulturi tras12
,eus de nori-adun1torul urc1 bolta
maiestoas12
Mart %ncoard1 arcul $alnic spre
,amol-e a4intitJ
Ca s1 scape neamul nobil r1s1rit din
a lui coaste2
;nsu3i el a urbei semne le ridic1
%nspre oaste2
@i de-antica lui turbare tremur norii
de granit.
#umea pare r1sculat1 din caotic-
adncime.
/ori se suie-n stlpi 3i-n globuri. Din
etern1-ntunecime
Ca s1 lupte-acuma Eoe pe titani i-a
liberatJ
@i tunnd ei urc1 cerul2 surpnd
sc1rile de nouri2
De sub scuturi de $ier negru arcurile-
ntind %n bouri2
De se n1ruie +1!du)ul de-al s1ge4ilor
+1rsat.
/egurile-n stlpi se-nc)eag12 suind
+r$ul lor %n soare
Par un codru sur 3i +ecinic. #unci
albastre lucitoare
Se desc)id ca loc de lupt1 %n p1duri
de nori 3-argintJ
Printre stlpii suri s-arat1 coi$uri
mndru a3e!ate
Pe pletoase $run4i di+ine pa+e!i de-
aur ridicate2
#1nci ce $ulger1 %n soare2 arcuri ce
se-ntind %n +nt.
Eoe-ncrunt1-a lui sprincen1 3i ca un
copil tresare
"ec)iul glob mun4ii se clatin2 ceruri
tremur2 marea moare.
E semnalul cel de lupt1 %ntre-armiile
de !eiJ
@i ,amol- $rnele las1 cailor lui de
5eratic2
Coama lor se %m$l1-n limbe de-aur
tremur nebunatec2
*ouri daci r1stindu-3i $runtea surp1
norii to4i cu ei.
#upta-i crud12 lung12 aspr1. #umin
pa+e!ele da+e2
Sori 3i lune repe!ite printr-a norilor
dumbra+e
Ard albastrele armure ale !eilor
romaniJ
Pa3ii lor amestec cerul caii tropot12
iar bouri
Ca de tunete un secol %mplu )alele
de nouri
@i se $rng cr3nind %n scuturi
spadele-albe-a lui "ulcan.
;n !1dar2 c1ci ne%n+inse 3iruri lungi
de b1t1lie
;3i !drobesc armele-n scuturi pe a
cerului cmpie8
/e%n+in3i 3-unii 3i al4ii 3-unii 3-al4i
nemuritori.
;n !1dar Marte s-arunc1 spre a
sparge 3iruri dace
@i %n +an $ulger1 Eoe supra coi$elor
audace2
/eclinti4i stau 3-unii 3-al4ii %n m1rea41
lupta lor.
Pe un arc de cer albastru %n senin1
dep1rtare2
Re!ima4i pe l1nci 3i scuturi2 !eii
nordici stau %n soare2
9 etern1 auror1 r1core3te lumea lorJ
Iar %n $runtea-acelei bolte2 pe un tron
cu spata mare2
9din adncit %n gnduri +ede-a luptei
lungi grandoare
@i coroana-i de-aur luce pe-a lui
$runte ar!1tor.
Pletele-albe cad c-argintul pe-umere-
n $ir %mbr1cate.
#in %3i nete!e3te barba 3i pri+iri
%ntunecate
9c)ii lui cei mari alba3tri spre lupta3i
au %ndreptatJ
Freea alb1 ca !1pada2 !+elt12 %n
albastr1 )ain12
Capul ei muiat %n aurul pletelor2 c-o
dulce tain12
Ra!im1 de-umerii asprii l-al "al)alei
%mp1rat.
Cnt1re4 e uraganul pentru lupta
care arde2
*olta lirei lui e cerul2 stlpi de nori
sunt a lui coarde.
"nturnd stelele ro3ii prin argintul
neguros2
Ele lunec1 $rumoase prin %m$larea
snt1-a strunii2
.nduri d-aur pres1rate %n cnt1rile
$urtunii2
Codri-antici de +nt se-ndoaie 3i
r1spund %ntunecos.
Eoe +ulturilor las1 $rnele. Cu-a lor
aripe
#ungi 3i negre ei %ntunec soarele. Iar1
%n rpe
.oale 3i adnci de nouri e ,amol-e-n
a lui car
El +1!u capul lui Eoe2 cum l-apus de
soare-n +ale
"e!i un +r$ de munte negru scris cu
ra!e trium$ale2
Pe cnd el cu %ntuneric peste +1i st1
temerar.
9c)ii-olimpicului negri a4intesc
cadrul. Cu $ric12
Spre-a opri acea pri+ire2 dacul manta
3i-o ridic1.
Caii speria4i nec)ea!12 tremurnd ei
se %nal41J
C-o strigare rece Eoe $ulgerul i-n$ige-n
coaste
@i a !eilor Daciei crunt1 3i m1rea41
oaste
9rbit1 aude glasul p1rintelui lor r1nit
@i-o %ntorc la $ug1J caii2 carul rupt %n
nori r1stoarn12
Din titanicele arcuri ploaie de s1ge4i
se toarn12
/imerind %n spate goale pe $ugarii cei
di+iniJ
@i r1ni4i2 urlnd ei bolta o coboar12 3-
o color1
Cu-a lor snge care-n ruri ude2 ro3ii2
de-auror12
;mple-a norilor sp1rture cu mari
lacuri de rubin.
/orii $ug 3i se des$13ur bolta
limpede se-ndoaie.
;n !enit stau !eii Romei %n auritele lor
straie2
#1ncile 3i-ncruci3ea!1 pri+ind armia
din +1iJ
A lor c)ipuri luminoase str1lucesc
$rumoase-n soare2
Ei 3i-ntorc caii cei $alnici 3i-auritele
lor care
Spre apus iar ro3ul soare %i urmea!1-
ncet pe ei.
,eii daci a5ung la marea2 ce
desc)ide-a ei portale2
Se reped pe trepte nalte 3i cobor %n
sure )ale.
Cu lumina2 ei %ngroap1 a lor trai
%ntunecosJ
Dar1 ea2 %n$iorat1 de adnca ei
durere2
;n imagini de tala!uri cnt-a Daciei
c1dere
@i cu-albastrele ei bra4e 41rmii-i
mngie duios.
Se constel1 sara. ,iua a $ugit %n
lumea m1rii
@i pe culmile de munte $ocuri au
aprins str15erii
Ca 3i pete mari de aur n-umbra +1ilor
adnci2
Ele par suspinse-n nouri. #ng1 $oc
str15erii-arunc1
Pe pere4ii suri de piatr1 umbra lor
$antastic-lung1.
Armia doarme pe pa5i3ti ridicate 3i
sub stnci.
Sub o stnc1 lng1 $ocul ce pere4ii %i
a$um12
Ce!aru-i culcat pe paie2 singur2 cu-a
lui gri5e numaJ
Sub el2 +1ile adnce pline de neguri
3i somn.
El pri+ea la $ocuri ro3ii 3i la stnci de
umbr1 plineJ
Ca un clopot clar albastru 3i stropit
cu mii lumine
Cerul lumea o cuprinde cu sinistru-i
mndru domn.
Amor4it el mi3c1 limba lui de tunet
printre nouri2
Tre!ea2 sc1p1rnd printr-%n3ii2 ale
+1ilor ecouri2
Iar %n crduri cu+ioase stelele se
mi3c1-ncet2
Intr1-n domele de neguri argintii2
multicoloaneJ
De-a lor rug1 plin1-i noaptea. A lor
dulci 3i moi icoane
;mplu +1ile de lacrimi2 de-un sclipit
%mpr13tiet.
Ale $ocurilor ra!e cearc1 neguri s1
str1bat1
@i de dunge de lumin1 umbra +1ii e
t1iat12
Cari trec prin %ntuneric ruri 3i
i!+oare-albindJ
#uminnd %n oc)i de codri2 sc1p1rnd
pe repe!i unde2
"ntul c-o su$lare plns1 codrii negri
%i p1trunde
@i +r15e3te lin din $run!e2 3i +orbe3te
aiurind.
Pe un +r$ de munte negru rari %n
lun1 stau ste5arii2
Iar Traian pare c1 +ede r1s1rind prin
ei ce!arii2
Salutnd a Romei semne cu-a lor
mort2 adnc sursJ
@i %ncet ei trec prin aer2 pri+ind lung
cetatea dac12
*inecu+ntnd o3tirea spre apus ei
iar13i pleac12
A lor 3iruri luminoase %mplu aerul de
+is.
;nr1d1cinat1-n munte cu trunc)i
lungi de neagr1 stnc12
R1pe!it1 nalt %n aer din pr1pastia
adnc12
Sarmisegetu!a-a5unge norii cu-a
murilor col4iJ
@i prin arcurile-nguste2 $1clii ro3ii de
r13in1
/egrul nop4ii %l p1tea!1 cu bolna+a
lor lumin12
R1nind asprul %ntuneric din a )alelor
lungi bol4i.
@i prin arcuri %ndoite la lumini de ro3ii
tor4ii2
Aduna4i +1!u ce!arul la cumplita
mas-a mor4ii8
Ducii daci. F1clii de smoal1 sunt
%n$ipte-n stlpi 3i-n muri2
#uminnd )alele negre2 armuri albe
3i curate2
Atrnate de columne2 l1nci 3i arcuri
r1!imate
De p1re4i pa+e!i albastre str1lucind
pe stlpii suri.
Ducii-s nal4i ca bra!i de munte2 tari
ca 3i s1pa4i din stnc1.
Crunt e oc)iul lor cel mare2 trist1-i
ra!a lor adnc12
Pe-a lor umeri spn!ur ro3ii piei de
tigru 3i de leu2
Tari la bra4 3i drep4i la su$let 3i
piepto3i2 cu spete late2
Coi$uri ca granit de negre au pe
$runte a3e!ate
@i-a lor plete lungi 3i negre pe-umeri
cad de semi!eu.
Cupele 4este de du3man albe2
netede2 uscate2
;n argint2 cu toate de-aur prea
maestru ci!elate
@i cu ele-n mn1-ncon5ur lunga mas1
de granitJ
"or mai bine-o moarte crud1 dect o
+ia41 scla+1
Toarn1-n 4estele m1re4e +in 3i peste
el otra+12
@i-n t1cerea snt-a nop4ii ei ciocnesc2
+orbesc 3i rd.
Rd 3i rsul %nsenin1 adncita lor
paloare.
Se sting una cte una $aclele
mirositoare2
Se sting una cte una +ie4ile ducilor
daciJ
De pe scaune cad pe piatra rece2
sur12 ce pode3te
Sala. To4i2 to4i pn-la unul. Inul %nc1
tot tr1ie3te2
Arde snta lui coroan12 $ulger oc)ii
lui audaci.
#una-n ocean albastru scald1 corpul
ei de aur
#uminnd culmile sure 3i adncul
colcntaur2
Dintru care-ie3it se +r1-n nouri
anticul castelJ
Decebal 6palid ca murul +1ruit %n
nop4i cu lun17
Se arat1 %n $ereast1 3i-3i %ntinde alba
mn1
Moart1 din $lamida neagr1 ce-l
acopere pe el.
El +orbe3te. @i pro$etic glasu-i secolii
p1trunde8
Su$letu-i naintea mor4ii luminea!-a
+remii undeJ
.ndul lui o prorocie2 +orba lui
m1rg1ritarJ
@i l-aude +alea-adnc1 3i l-aud
stelele multe.
De pe stnca lui ce!arul st1-n uimire
s1-l asculte2
"orbele-una cte una lunec1-n
urec)e-i clar8
"ai +ou12 romani puternicif Imbr12
pulbere 3i spu!1
Din m1rirea-+1 s-alegef #imba +a
muri pe bu!12
"remi +eni-+or cnd nepo4ii n-or
pricepe pe p1rin4i
Ct de nalt1 +i-i m1rirea tot a3a de-
adnc- c1derea.
Pic cu pic secnd p1)arul cu a
degrad1rei $iere2
;mb1ta-se-+or nebunii despera-+or
cei cumin4i.
Pe-a istoriei mari pn!e2 umbre-a
scla+elor popoare
Pri!1rite2 tremurnde trec o lung1
acu!are
Trnd su$letul lor +e3ted pe-al
corup4iei noroi.
Doi nu i-a4i l1sat %n +oia sor4ii lor. Cu
putre!irea
Su$letului +ostru propriu a4i %mplut
5una lor $ire2
Soarta lor +1 e pe su$let ce-a4i $1cut
cu eleW "oif
/u +ede4i c1 %n $urtune +1 bl1stam1
oceaneW
Prin a craterelor gure r1!bunare strig
+ulcane2
#a+a de e+i gr1m1dit1 o reped adnc
%n cer2
Prin a e+ului nori negri de 5eratic
crunt1 rug1
C1tre !ei ca neamul +ostru cel c1!ut2
ei s1-l distrug1
Moartea +oastr18 $irea-ntreag1 3i
popoarele o cer.
"a +eni. Strni4i din pace de-a
prorocilor cntare.
Din p1duri eterne2 )ale +er!i2 +or
curge mari popoare
@i gndiri de predomnire +or purta pe
$runtea lorJ
Constela4ii sngeroase ale boltelor
albastre
,ugr1+i-+or a lor cale spre imperiile
+oastre2
Flu+ii cu de pa+e!i +aluri %nspre
Roma curg1tori.
De pe Alpi ce stau deasupra norilor
cu $runtea nins12
De prin bol4i de codru +erde2 de prin
stncile suspinse2
Pe a pa+e!elor s1nii cobor-+or %n
3i+oiJ
Cu cenu3a poc1in4ei 3i-a %mplea
p1mntul $runtea2
Cu cenu3a Romei +oastre moarte
legioane punte.
Peste ruri. @i nimica nu se +-alege
din +oi.
"e4i a5unge ca-n tmpire2 %n scla+ie2
degradare.
Pas cu pas cade-n ru3ine neamul
+ostru snt 3i mare8
C1-n ilo4i se +a pre$ace gintea de-
n4elep4i 3i crai2
Cnd barbarii +or aduce delta
sntelor lor +ise2
;mbrncind %n %ntunerec toate cele de
+oi !ise.
"ai +ou12 romani puternici2 +ai +ou12
de trei ori +aif
Ast$el !ise. ;n bl1st1mu-i mna-i alb1
3i uscat1
El o scoate pe $ereast1 3i coroana-
ntunecat1
De pe $runte o arunc1 %n abisul +1ii-
adnciJ
Palid2 adncit ca moartea2 ca o
umbr1 st1 %n lun12
P1rul lui de +nt se %m$l12 iar1
+orbele-i r1sun1
@i blestemu-i se repet1 repe!it din
stnci %n stncif
@i uimit st1tea Ce!arul... Cuge4i t"2
p1mntW el !ise
A+em noi %n mni a lumei soarte sau
cortegi de +iseW
>ot1r4i de-a ta gndire urm1m a!i
!iua de ieriW...
@i %n ordinele-eterne mi3c-asupra-i
uni+ersul
9ceanele-i de stele. Ce ironic li e
mersulf
Ce!aref ct pai de mare 3i ce mic %n
ade+1rf
Smburele crud al mor4ii e-n +ia41...
@i-n m1rire
A$li germenii c1derei. Ast$el toate
sunt %n $ire2
Ast$el au c1!ut romanii2 mari %n bine2
mari %n r1u.
Da-i cumplit s1 +e!i un popol osndit
s1 $ie mare
C)iar %n r1u2 c1 mereu cre3te
ru3inoasa-i degradare
@i nici moartea nu-i trimite
nenduratul Dumne!eu.
C1ci a mor4ii bra4 puternic2 cnd st1
+ia4a s-o despart12
/u se-ndur1 s1 ridice sngeroasa-i
lung1 bard12
Cum c1l1ul greu se-ndeamn1 la un
cap d-imperator8
,eii preget1 s1-3i deie-a lor
sentin41... @i-n uimire
Cuget1 de au $ost popol destinat
spre nemurire2
Au $ost ei 3i dac1 mor ei suntem noi
nemuritoriW...
Str1nepo4iiW... Rup4i din trunc)iul ce
ni da +ia41 $ertil12
Pe noi singuri ne uitar1m printre
secoli $1r- de mil1.
Ei purtau coroane de-aur2 noi
duceam 5uguri de lemn...
E-ila4i %n stnci b1trne au umplut ei
cu noi lumea2
Am uitat m1rirea +ec)e2 cu ru3ine
c)iar de nume2
Multe semne de pieire 3i de +ia41 nici
un semn.
Au $ost +remi cnd pe p1mntul lor
n-a+eau loc s1-nmormnte
Mor4ii lor... P-inimi regale 3i pe
membrele lor s$inte
Spn!ura !dren4e umilice de scla+i2
de cer3itori
C1ci sim4ir1-n ei scnteia care secolii
aprinde.
;ntrona4i au $ost %n tronuri arse-n
$oc... @i pe-a lor $runte
Pusu-3-au de $ier coroane arse-n $oc
s$13iitor.
@i de3i-n inima noastr1 sunt semin4e
de m1rire2
/oi nu +rem a le cunoa3teJ c1ci
strina-ne gndire
Au !drobit a +ie4ii +ec)e uria32
puternic lan4J
Secoli lungi ce-au r1mas +1du+i de a
Romei spirit mare
#-au creat... %n noi el esteJ noi %l
stingem. Dac1 moare2
/oi murim... ramul din urm1 din
trupina de gigan4i.
Cnd %i cuge4i2 cugetarea su$letu-4i
di+ini!ea!1.
;n trecut mergem2 cum !eii trec %n
cer pe c1i de ra!e.
Peste adncimi de secoli ne ridic1
curcubeiJ
In popor de !ei le trecem2 c1ci prin
e+i de +ecinicie
Au!im cetatea s$nt1 cu-nmiita-i
armonie...
@i ne sim4im mari2 puternici2 numai
de-i gndim pe ei...
T
Mia!1noaptea-n +isuri d-iarn1 %3i
petrece a ei +ia41.
Doarme-n +alurile-i s$inte 3i-n
ruinele-i de g)ea412
;nso4it1 de-ani o mie cu b1trnul rege
/ord2
Ce2 superb %n )aina-i alb12 barba-n
+nturi2 $runtea nins12
Rece su$l12-n nori arunc1 +ocea-i
turbure 3i plns12
;mb1tat de mndre stele 3i cntat
de-al m1rii-acord.
Reci 3i tri3ti petreceau so4iiJ iarna-n
!ilele-i eterne
"1l de-argint peste pustiuri ca lin4oliu
%l a3terne.
"nturi reci %s respirarea undelor ce-
au amor4itJ
Ar$a lui prin nouri strig1 inima-i e ger
3i g)ea41
Marea2 ca s1 delire!e2 +nturi s1
mugeasc1-n+a41
Stelele s-oglind1-n neau1 pe pustiul
nes$r3it.
Dar atuncea cnd sose3te blnda
mie!enop4ii or12
Ceru-albastru ca sa$irul mndre ra!e
%l color1
@i din a /ordului $runte plin se nal41-
astrul polar
Atunci marea nu r1sare printre stnci
de +nt gonit12
"ntul pe-aripi nu mai duce pulberea
iernei-aurit12
Toate tac cnd ra!a-i alb1 cade-n
marea de amar.
@i cnd steaua se %nal41 de pe
$runtea lui de rege2
/ordu-atunci cu +isuri mndre
noaptea lung1 3i-o petrece.
De pe stnca-n care tron12 el picioare
de granit
#e %ntinde-n $undul m1rii cel amar 3i
$1r1 $ine.
P1ru-i alb $lutur1-n +nturi2 stu$ de
ra!e lungi2 senine2
Imerii2 dealuri de neau1 se %nal41-n
in$init.
Iar1 $runtea lui uscat1 st1 prin +iscole
rebele2
Surpnd nourii cei aspri 3i amesteca4i
cu stele
Eos e-nmormntat de mare2 sus e-
ncununat de cerJ
Atunci luciul m1rii turburi se aplan12
se-nsenin1
@i din $undul ei s1lbatec au!i cntec2
+e!i lumin1
"isul unei nop4i de +ar1 s-a
amestecat %n ger.
@i %n $undul m1rii aspre2 de sa$ir
mndre palate
Ridic bol4ile lor splendi!i2 3-a lor )ale
luminate2
Stele de-aur ard %n $acle2 pomi %n
$loare se %n3irJ
@i prin aerul cel moale2 cald 3i clar2
prin dulci lumine
"e!i plutind copile albe ca 3i $lorile
+ergine2
;mbr1cate-n )aine-albastre2 blonde
ca-auritul $ir.
Albe sunt ca neaua noaptea2 $a4a
%necat1-n ra!e
Prii+e3te %nsu3i cerul dintre nouri s1
le +a!18
Despletit $lutur1 pe-umeri2 moale2
dulce2 p1rul blond.
/oaptea-n nori +isea!1 stele 3i se
uit1-n $und de mare2
#una lin ro3e3te-n $a41 de amor 3i de
mirare2
Se aplan1 de uimire +alu-albastru
+agabond.
Dar1 "na-i $iica m1rii ca o lacrim1 de
aur.
P1ru-i curge la c1lcie ca un lung 3i
scump te!aur8
E a stelelor regin12 e al nop4ii
meteor.
Ades alb1 dintre +aluri de-a %not
marea despic1
@i albastrul blnd al m1rii albul
snilor ridic12
"alurile-n cnt salut1 sntul apelor
odor.
Acolo %n $undul m1rii2 %n %nalte-
albastre )ale2
@ed la mese lungi de piatr1 !eii
$alnicei "al)aleJ
9din st1-n $runte cu p1rul de
ninsoare %nc1rcatJ
Acolo decid ei moartea Romei 3i o
scriu %n rune2
Presun de argint 3i !ale pun pe caii
ca $urtune
Ast$el se g1tesc de duc1 pentru
drumu-ndelungat.
@i atunci $urtuna mndr1
de!r1d1cinat-a marea.
Ea !+rlea $run4i de tala!uri c1tre
stelele-ar!1toare.
Ridica sloiuri de g)ea412 le-arunca %n
3an4 de nori2
"rnd s1 sparg1 cu ei cerul. ;ntr-un
col4 de cer e +ar1
@i pe sc1rile de-i+oriu unii dintre !ei
coboar1
Str1lucea-n noaptea b1trn1 $e4ele
ca pali!i sori.
Prin a +alurilor +aiet2 prin a norilor
strigare2
Desc)idea portale-albastre mndra 3i
b1trna mare.
Des$1cu apele-n dou1 dumne!eilor
c1l1ri
@i la 41rm cu stnce rupte de a
undelor b1taie
S-adun to4i. Aurul din plete lucea-n
luna cea b1laie2
Coi$uri str1luceau albastre ca lumina
s$intei m1ri.
@i pornesc. 9din 3-arunc1 suli4a prin
nori de-aram12
Care trece-un ac de aur %ntr-a cerului
maram12
Ar1tnd pe neau1 drumul l-al Italiei
p1mnt.
Ei se duc2 se duc prin cmpii
a3ternu4i cu-alb1 ninsoare2
Str1lucea albastru-o4elul de pe
membrele barbare2
Pletele le-%m$la $urtuna2 b1rbile
sclipeau %n +nt.
Ei apar pe-un dmb al Romei ea
dormea s$nt1 3-antic1.
Peste lumea-i adormit1 cte-o stea
din ceruri pic12
Secoli gr1m1di4i %ntr-%nsa dorm ca 3i
cnd n-ar $i $ost.
Cugetat-a4i +reodat1 noaptea ce-i
lumea %ntins1W
"isurile 9menirei2 dorurile ei
nen+inse
Dorm... dac1 ar dormi +ecinic cine-ar
3ti c1 ele-au $ostW
[ara pare-a $i a lunei mndr12 +esel1
gr1din1.
#umina un gnd de aur2 sus prin nori2
luna cea plin12
Roma-n stele str1luce3te pe-a ei
dmburi2 lng1 ruJ
Ei pri+esc urbea etern12 ce pe dealuri
lin str1luce2
Suli4a pe loc s-opre3te2 se pre$ace-n
d-aur cruce.
9din moare Tibrul este a Credin4ei
lui sicriu.
T
Cum sub stnci2 %n %ntuneric2
m1runt1ile de-aram1
A p1mntului2 %n lan4uri 4in legat 3i
$1r1 team1
Su$letul muiat %n $l1c1ri a +ulcanului
gro!a+.
Ast$el secoli de-ntuneric 4in %n lan4uri
d-umilire
Spiritul2 ce-adnc se !bate %ntr-a
populilor $ire2
Spiritul2 ce-a +remei $apte2 de-ar ie3i2
le-ar $ace pra+.
Dar de secoli $ierbe lumea din
adncuri s1 se scoale.
Cum +ulcanul2 ce irumpe2 printre nori
%3i $ace cale
@i %ngroap1 sub cenu31 crea4iunea
unei 41ri2
Ast$el $iii tari 3i tineri unor secole
b1trne
#umea din %nc)eieture +or s-o scoa412
din 44ne
S1 o smulg12 s-o arunce %n !bucnirea
noii eri.
Tricolorul plin de snge e-mplntat %n
baricade2
Clopotele url-alarm1 pe *astilia ce
cade
@i poporul muge $alnic2 ca un ocean
tre!itJ
S$arm1 tot 3i pe-a lui +aluri2 ce le
urc1 cu mndrie2
El %nal41 $iri cumplite2 cari-l duc2 o
+i5elie2
S1 %ngroape sub ruine2 ce-n picioare
a stri+it.
@i prin negrele icoane unor !ile $1r1
$ruri2
Inde +ia4a e-o scnteie2 unde snge
curge-n ruri2
Palid2 adncit2 sinistru2 trece tigrul
RobespierreJ
@i pri+irea-i sngeroas1 s-alintea!1
ca spre pnd18
C1ci ce scrie e-o sentin412 ce
gnde3te e-o osnd1
;ntr-un cran s1pat ca-n piatr1 $ierb
gndirile-i de $ier.
Dar el cade 3i s-a3a!1 ale m1rii nalte
unde.
A drept14ii aspr1 ra!1 %n popor adnc
p1trunde2
,ilele de %ngro!ire s-a contras %ntr-un
$antomJ
Dar puteri nelini3tite2 ce tr1iesc %n
adncime2
Ar +rea 41rmul s1-l e+ad12 s1 %nece
cu m1rime
#umea. Ele se concentr1 %n su$larea
unui om2
Mare2 c1-i purtat pe umeri de adnci
3i mndre +remuri8
C1ci gndiri2 cari ie3ise dintr-a lumii
lung cutremur2
El le poart-unite-n $runte 3i le scrie pe
stindardJ
Cnd %n lumea sub5ugat1 pentru
drepturi ridic-arma2
Ar1tarea-i salutat1 de popoare... regi
se s$arm1
@i a gloriei mndre stele %ntr-a lumei
noapte ard.
@i de-aceea a lui $lamuri le-nso4esc
cu-nsu$le4ire.
El %i duce la %n+ingeri2 el %i duce la
pieire.
Cine moare moare-n cuget c-a
r1mas tr1ind %n elJ
Tot ce-i nobil 3i puternic %n 1st secol
de mndrie
;l urmea!1... C1ci prin noaptea unei
lumi %n b1t1lie
#in luce3te-eterna pace2 luminos 3i
mndru 4el.
C1tr1 4elul care-n noapte le luce3te
ca un soare
Ei se duc prin !eci de lupte2
urm1rindu-l cu ardoare2
,eci de mii cad2 pe-a lor urme r1sar
alte !eci de mii2
Steaua-i duce2 ei urmea!1 printre
+eri 3i printre ierne2
Pn1 unde-eterna iarn1 mun4i de
neau1-n cmpi a3terne2
Inde cri+14ul +isea!1 uria3e +i5elii.
@-atunci /ordul se strne3te din
ruinele-i de g)ea412
Mun4ii plutitori 3i-i s$arm1 3i pe-a
cmpurilor $a41
El ridic1 +isuri nalte... +olburi mari de
$rig se +1d
@i trecnd peste o3tire o %ngroap1...
@i cu $al1
El ridic1 drept $1clie aurora-i boreal1
Peste-o3tirea-ntroienit1 %n pustiul...
de om1t.
/ordul m-a %n+ins ideea m-a lsat. @i
ca un soare
"e!i c1-ncepe a apune %ntr-a secolilor
mare2
Aruncnd ultima-i ra!1 peste domul
d-in+ali!i.
#a apus pri+e3te lumea %n duioasa ei
uimire.
/-a $ost om acel ce cade2 ci a
+eacului gndire
A tr1it %n el... Cu dnsul cartea lumii
iar s-a-nc)is.
E-ilat %n stnce sure 3i-n titanica-i
gndire2
Ca Prometeu ce-a-adus lumei a
luminei $ericire2
De pe-o piatr1 el pri+e3te lingu3irea
m1rii-adnciJ
Acolo2 gonit de soarte 3i de gnduri
el adoarme2
Cu durere adnc1 marea +rea
p1mntul s1-l r1stoarne
@i i!bea mugind de doliu %n
mormntul lui de stnci.
Sori se sting 3i cad %n caos mari
sisteme planetare2
Dar a omului gndire s1 le m1sure e-
n stare...
Cine-mi m1sur-adncimea dintr-un
omW... nu dintr-un gnd
?eapro#"ndabil. "an1 e-a-n+1414ilor
g)icire.
Cum %n $ire-s numai margini2 e %n om
nem1rginire.
Ct geniu2 ct1 putere %ntr-o mn1
de p1mnt.
;ntr-un cran uscat 3i palid ce-l acoperi
cu o mn12
E+i %ntregi de cugetare tr1iesc
pacinic %mpreun12
Ini+ers2 ruri de stele $lu+ii cu mase
de soriJ
"ia4a turbure 3i mare a popoarelor
trecute2
A +eciei +1i desc)ise-s cu-adncimi
necunoscute2
"e!i icoana unui secol lng1 c)ipul
unei $lorif
Tu2 ce %n cmpii de caos semeni stele
s$nt 3i mare2
Din ruinele gndirii-mi2 o2 r1sai2 clar
ca un soare2
Rupe +1lurle d-imagini2 ce te-ascund
ca pe-un $antomJ
Tu2 ce scrii mai dinainte a istoriei
gndire2
Ce 4ii bol4ile t1riei s1 nu cad1-n
risipire2
Cine e3tiW... S1 pot pricepe 3i icoana
ta... pe om.
Fulger1-n norii de secoli unde-ngropi
a ta m1rime2
Printre bol4ile surpate s1 m1 uit %n
adncime8
De-oi +edea a ta comoar12 nu regret
c)iar de-oi muri.
9are +ia4a omenirei nu te caut1 pe
tineW
Eu un om de te-a3 cunoa3te2 c)iar s1
mor mi-ar p1rea bine2
Dar s1 3tiu semeni $urnicei ce
cutea!-a te gndiW
Cine-a pus aste semin4e2 ce-arunc
ramure de ra!e2
;ntr-a caosului cmpuri2 printre
+eacuri numeroase2
Ramuri ce purced cu toate dintr-o
inim1 de omW
A pus gnduri uria3e %ntr-o 4east1 de
$urnic12
9 +oin41-att de mare-ntr-o putere-
att de mic12
.r1m1dind nem1rginirea %n sclipitu-
unui atom.
"aif %n +an se lupt1 $irea-mi s1-
n4eleag1 a ta $iref
Tu cuprin!i %ntregul spa4iu cu a lui
nem1rginire
@i icoana-4i n-o in+ent1 omul mic 3i-n
margini strns.
Euc1ria sclipitoare de gndiri 3i de
sentin4e2
;ncurcatele so$isme nu e-plic a ta
$iin41
@i asupra cuget1rii-4i pe mul4i
moartea i-a surprins.
9amenii au $1cut c)ipuri ce !iceau
c1-4i seam1n 4ie2
Te-au s1pat %n mun4i de piatr12 te-au
sculptat %ntr-o cutie2
Ici erai !idit din stnce2 colo-n a3c)ii
de lemn s$ntJ
@-apoi +rur1 ca din c)ipu-4i s1 e-plice
toate. Mut1
#a rugare 3i la )ul1 idola de ei $1cut1
R1mneaf... In gnd puternic2 dar
nimic dect un gnd.
;n !1dar trimit prin secoli de-ntreb1ri
o +i5elie2
S1 te cate-n )ierogli$e din Arabia
pustie2
Inde Samum %3i !ide3te +ise-n aer2
din nisip.
Ele trec pustiul mndru 3-apoi se
coboar1-n mare2
Inde mitele cu-albastre +aluri lungi2
str1lucitoare2
;necnd a mele gnduri de lungi
maluri le risip.
Pre$1cute-n +ulturi ageri cu aripi
$ulger1toare2
C-oc)i adnci 3i plini de mite2 i-au
trimis %n cer s1 !boare2
Dar orbite2 cu-aripi arse pe p1mnt
cad %nd1r1tJ
Pre$1cute-n stele de-aur merg pn- l-
a +eciei u312
Dar1 arse cad din ceriuri 3i-mi ning
capul cu cenu31
@i cnd cred s-a$lu-ade+1rul m1
tre!esc c-am $ost poet.
Ca s-e-plic a ta $iin412 de gndiri am
pus popoare2
Ca idee pe idee s1 cl1deasc1 pn-%n
soare2
Cum popoarele antice %n al Asiei
p1mnt
Au unit stnc1 pe stnc12 mur pe
mur s-a5ung1-n ceruri.
In gr1unte de-ndoial1 mestecat %n
ade+1ruri
@i popoarele-mi de gnduri risipescu-
se %n +nt.
Cum e3ti tu nimeni n-o 3tie.
;ntreb1rile de tine2
Pe-a istoriei lungi unde2 se ridic1 ca
ruine
@i prin +aluri de gndire mitici stnce
se sule+J
/ici un c)ip pe care lumea 4i-l
atribuie3te 4ie
/u-i etern2 ci cu mari cete d-%ngeri2
de $iin4i o mie2
C-un cer %nc1rcat de mite as$in4e3ti
din e+ %n e+.
Timp2 c1ci din i!+oru-4i curge a
istoriei gndire2
Po4i r1spunde la-ntrebarea ce
p1trunde-a noastr1 $ire2
#a enigmele din cari ne sim4im a $i
compu3iW
/uf... Tu m1suri inter+alul de la
leag1n pn- la groap1
;n 1st spa4 nu-i ade+1rul. 9rologiul
e3ti ce sap1...
Tu nednd +o de!legare2 duci l-a
de!leg1rei u3i.
@-ast1!i punctul de solsti4iu a sosit %n
omenire.
Din m1rire la c1dere2 din c1dere la
m1rire
Ast$el +e!i roata istoriei %ntorcnd
sc)i4ele eiJ
;n !1dar pali!i2 sini3tri2 o pri+esc
cuget1torii
@i +or cursul s1-l abat1... Combina4ii
ilu!orii
E apus de ,eitate 3-as$in4ire de idei.
/imeni soarele n-opre3te s1 apuie-n
murgul serei2
/imeni Dumne!eu s-apuie de pe
cerul cuget1rii2
/imeni noaptea s1 se-ntind1 pe-a
istoriei mormntJ
Mul4i copii b1trni cre!ut-au cum c1
ei gu+ern1 lume2
/esim4ind c1-s du3i ei singuri de un
+al $1r1 de nume.
C1 planetul ce %i poart1 cuget1 adnc
3i s$nt.
Se-nmul4esc semnele +remei2 iar1
cerul de-nserare
Ro3u-i de r1!boaie crunte2 de-arderi
mari2 de disperare
@i idei a !eci de secoli sunt reduse la
nimicJ
Soarele di+in ce-apune +ars1 ultimile-
i ra!e
Pe-a istoriei cmpie mult iubit1 3i se
las1
;n oceanul de-ntuneric2 ce s-arat1
inamic.
Spune-o +este cum c1-n 4ara unde
$ug a lumii !ile
S1 tr1iasc1 mai departe2 str1lucite 3i
copile2
;ntr-a nop4ilor gr1dine stele cresc %n
loc de $loriJ
Inde-n codrii de aram1 cnt1-n
crengi ar$e-atrnate2
,meii-3i $ac din cte-un munte
uria3ele palate
E un lac cu ap vie %ntr-un 3es
%ncnt1tor.
Cine bea din el nu moare... 92 a3 bea2
s1 +1d anume
C-a +enit domnia mor4ii2 s$1rmnd
b1trna lume
Stele cad 3i %n c1dere alte lumi rup cu
lo+ireJ
;ntr-a cerurilor dom1 tunetele s1
+uiasc1
Ca mari clopote de 5ale2 $ulgere s1
str1luceasc1
Ca $1clii curate2 s$inte pe p1mntu-
nmormntat.
Marea +alurle s1-3i mi3te 3i s1
tremure murind12
/orii2 +ulturii marimmbrii2 a lor aripi
s1-3i aprind12
Fulgeri r1t1ci4i s-alerge spintecnd
aerul mortJ
;n catapeteasma lumii soarele s1-
ng1lbeneasc12
Ai pieirii pali!i %ngeri dintre $lac1re s1
creasc1
@i s1 rup1 pn!-albastr1 pe-a cerimei
%ntins cort.
Fulgerele s1 %ng)e4e sus %n nori. S1
amor4easc1
Tunetul 3i-adnc s1 tac1. Soarele s1
plpiasc12
S1 se sting1... Stele-n ceruri
tremurnd s1 cad1 5os8
Rurlle s1 se-n$ioare 3i-n p1mnt s1
se ascun!1
@i s1 sece-a lumei $a412 s1 se $ac1
neagr1. Frun!e
.albene2 uscate2 cerul lumile s1-3i
cearn1 5os.
Moartea-ntind1 peste lume uria3ele-i
aripe8
;ntunericul e )aina %ngropatelor
risipe.
Cte-o stea %ntr!iat1 stinge i!+orul
ei mic.
Timpul mort 3i-ntinde membrii 3i
de+ine +e3nicie.
Cnd nimic se %ntmpla-+a pe
%ntinderea pustie
Am s1-ntreb8 Ce-a r1mas2 oame2 din
puterea taW /imicff
Dar la ce s1 beau din lacul ce d1
+ia41 nes$r3it12
Ca s1 +1d istoria lumii dinainte-mi
repe4it12
Cu acelea3i lungi mi!erii s-obosesc2
su$letu-mi mutW
@i s1 +1d cum nasc popoare2 cum
tr1iesc2 cum mor. @i toate
Cu +irtu4i2 +icii acelea3i2 cu mi!erii
repetate...
"rei +iitorul a-l cunoa3te2 te %ntoarce
spre trecut.
Din ag)ea!ima din lacul2 ce te-nc)in1
nemurirei2
E o pic1tur1-n +inul poe!iei 3-a
gndirei2
0ar o pict"r n"mai. Dect altele2
ce mor2
Ele 4in mai mult. >mane2 +or pieri 3i
ele toate.
;n !1dar le scrii %n piatr1 3i le cre!i
eterni!ate2
C1ci etern1-i numai moartea2 ce-i
+ia41-i trec1tor.
@i de-aceea beau p1)arul poe!iei
%n$ocate.
/u-mi mai c)inui cugetarea cu-
ntreb1ri nede!legate
S1 citesc din cartea lumii semne2 ce
noi nu le-am scris.
#a nimic reduce moartea ci$ra +ie4ii
cea obscur1
;n !1dar o m1sur1m noi cu-a
gndirilor m1sur12
C1ci gndirile-s $antome2 cnd +ia4a
este +is.


l
9 candel1 sub4ire sub bolta cea
%nalt1
#umin1 peste regii cei dacici laolalt12
Cari t1ia4i %n marmur cu steme 3i
)lamide
Se %n3irau %n sal1 sub negrele $iride2
Iar colo-n $runtea salei e-un tron
acoperit
C-un negru +1l de 5ale2 c1ci Sarmis a
murit.
Iar c)ipu-i cel din urm1 %n lungul 3ir
de regi
Sub +1lu-i ca pe-o umbr12 abia %l
%n4elegi.
Deodat1 cr3c1 $ierul %n dosu-unei
$iride.
A unei taini4i scunde intrare se
desc)ide2
De sub o mant1 lung1 se-ntinde-o
alb1 mn12
Ce 4ine o $1clie aprins1 de r13in12
Care %i bate-n $a41 3i-i luminea!1
c)ipul...
Pe-un stlp t1iat2 orlogiul %3i picur1
nisipul.
*rigbelu ce cu Sarmis e $rate mic de-
a gemeni
Ca umbra cu $iin4a sunt amndoi
asemeni
;ncet %naintea!12 $1clia 3i-o ridic1
@-urec)ea a4iind-o el asculta8
22/imic1f
In ceas mai am2 3i iat1 c1 +oi
a5unge-n $ine
Att de sus %n lumea creat1 pentru
bine.
Creat1 pentru bine ne spun c1r4ile
+ec)i2
De mii de ani ne sun1 legenda %n
urec)i...
@i am +1!ut +irtutea g1sind a ei
r1splat12
Ce nu numai de oameni de !ei e-
n+idiat12
R1splat1 prea $rumoas18 un giulgi 3i
patru scnduri.
De cnd +1!ui aceasta2 am stat
mereu pe gnduri8
S1-mi stmp1r l1comiaW Pe lng1
dulci i!+oar1
S1 trec murind de sete pentru-o a3a
comoar1W
Pe cnd c-un om %n lan4uri de-i $rate
c)iar2 ce-mi pas1
Dac1-l %mping %n laturiW 9 cale
luminoas1
/ainte-mi se desc)ideW #-am dat
deci la o parte2
De-ale +irtu4ii bunuri s1 aib1 singur
parte.
Eif #umea-i %mp1r4it1 %n pro3ti 3i %n
3ire4i2
Iar patimelor rele +iclenii le dau pre4.
S1mn4a roditoare se cade ca s1
sameni.
Ca s1 $ii domn2 se cade s1-i iei adnc
pe oameni.
"oie3ti ca s1 se-nc)ine cu to4i l-a
tale oase2
Atunci %n+ie-%ntr-%n3ii pornirea
du3m1noas12
In+idia 3i ura botea!1-le +irtu4i2
/ume3te-erou pe-un gde ca $ierul
s1-i ascu4i2
Pe cel +iclean 3i neted nume3te-l
%n4elept2
/ebun !i-i celui nobil 3i simplu celui
drept2
Din patimi a mul4imii $1 scar1 la
m1rire
@i te-or urma cu to4ii %n +ecinic1
orbire.
Cu laude mngie de3ert1ciunea lor2
Din roiuri risipite +ei $ace un popor
@i sigur $ii la rele de-a pururea urma-
+a2
Cu snge 3i cenu31 p1mntul
presura-+a...
Fere3te-te de una2 s1 te p1!easc1
ceriul2
S1 nu te-mping-un demon a spune
ade+1rul.
A spune8 c1 nu-s +rednici dect de-
adnc dispre42
C1 pentru-o +orb1 goal1 5ert$e3ti a
lor +ie4i2
C1-n tine nici %4i pas1 m1car de-ale
lor p1suri2
C1 cu a lor micime de su$let tu %i
m1suri2
C1 lauda2 cu care i-ncarci e o ocar12
C1 tot ce e ca dn3ii e +rednic ca s1
piar1.:
Deodat1 iar ascult1... se %m$l1 a lui
n1ri2
Aude glasuri multe 3i pa3i urcnd pe
sc1ri2
Iar u3a de la mi5loc d1 aripele-n
laturi2
De intr1 +oie+o!ii de 41ri 3i de
olaturi2
;n $runtea lor c-un preot b1trn...
Iar1 mo3neagul2
Cu laurul +ecinic +erde %n p1ru-i alb2
toiagul
De aur 3i-l ridic18 22*rigbelu2 iat1 ora
C1-n numele mul4imii 3i-n $a4a
tuturora2
"enii s1 c)em de trei ori pe rege-n
gura mare
@i dac1 nici acuma din umbr1-i nu
r1sare2
S1-4i o$erim coroana2 c1ci legea ne
prescrie
Ca peste-un an nici tronul de3ert s1
nu r1mie2
/ici +1du+1 coroana de tmpla
cu+enit1:.
Pe un tripod s-aduce c14uia aurit1.
Cu $1clii stinse-n mn1-n genunc)e
cad o3tenii2
Iar preotul aprinde un +ra$ de
mirodenii.
De $umul lor albastru se %mple bolta
nalt12
S-acopere mul4imea2 iar $l1c1rile
salt12
To4i %n genunc)i cu groa!1 ascult1 %n
t1cere
Iar preotul %ncepe cu glas plin de
durere8
22;n numele Celmia2 al c1rui +ecinic
nume
De a-l rosti nu-i +rednic "n muritor
pe lume2
Cnd limba-i neclintit1 la cumpenile
+remei2
Toiagul meu s-atinge %ncet de +r$ul
stemei
Rege3ti2 3i pentru dnsa te c)em
dac1 tr1ie3ti
92 Sarmis2 Sarmis2 Sarmisf r1sai de
unde e3ti.:
Pe oc)i 4iind o mn1 $1cliile-3i %ntind2
#a s$ntul $oc din mi5loc cu to4i 3i le-
aprind.
Prin arcurile nalte trecu un 5alnic
+aier2
Iar bra4ele ridic1 $1cliile %n aer.
Iar preotul smunce3te c-o mn1
pn!a $in1
Ce-acopere statua de marmur1
senin1
@i 4es1tura neagr1 de-un $in 3i
ginga3 tort
#1snd s1 cad1-n $lac1ri2 3opte3te-
adnc8 E mortf
*rigbelu se repede-n $ereast1 3i
pri+e3te.
9 mare de lumin1 pe-o clip1 %l
orbe3te2
El +ede mii de $acle lucind 3i mii de
suli4i2
Mul4imea 3i osta3ii se-mping +uind
pe uli4i2
Iar negre tac deasupra a capi3telor
bol4i
@-ale cet14ii !iduri c-un turn la orice
col4.
S-a strecurat mul4imea 3i sala-i iar
pustie.
Prin ea *rigbelu singur %mbla ca o
sta$ie...
Adnc $ugir1 oc)ii %n cap2 pierit e
c)ipul2
9rlogiul %n uitare demult 3i-a scurs
nisipul2
Cnd iat1 o $emeie mai alb1 ca
om1tul2
Ie3ind %ncet din umbr12 o-ntoarce de-
a-nd1r1tul2
Pri+e3te cum din discul de aur iese
$um
@i !ice rar 3i rece8 E3ti mul41mit
acumW
Atuncea el tresare 3i oc)ii %n+rte3te.
Cum sta-nainte-i nalt12 pri+ind o
mistuie3te8
2292 +ino mai aproape2 aproape l-al
meu piept2
9dor cu p1r de aur 3i oc)iul %n4elept.
Ca !ece mor4i deodat1 durerile
iubiri-s2
Cu-acele mor4i %n su$let eu te iubesc2
Tomiris.:
22Dar las1-m1 ea strig1. Ce galben
e3ti la $a412
Su$larea ta m1 arde 3i oc)iul t1u m1-
ng)ea41.
Ce m1 pri+e3ti attaW A ta c1ut1tur1
M1 doare2 cum m1 doare su$larea ta
din gur1.
Ce oc)i urt de negruf Cum e de
stins 3i mortf
;nc)ide-l2 a)2 %nc)ide-l pri+irea ta n-
o port...:
22Dar2 m1 iube3ti2 Tomiris tu m1
iube3ti att2
Precum pe al meu $rate nicicnd nu
l-ai iubit.:
22Da2 simt c1 %n puterea ta sunt2 c1 tu
mi-e3ti domn
@i te urme! ca umbra2 dar te urme!
ca-n somn.
Simt c1 l-a ta pri+ire +oin4ele-mi sunt
sterpe2
M-atragi precum m-atrage un rece
oc)i de 3erpe2
Fugi2 $ugi %n lumea larg1f M1 $aci s1-
nnebunesc2
C1ci te urme! 3i totu3i din su$let te
ur1sc:.
El o cuprinde... Fa4a ei alb1 atuncea
piere
@i gura ei se strnge de-o stranie
durere.
Ea ar 4ipa 3i glasul %n gt i se
%ngaim1.
Ea %l sorbea cu oc)ii2 de3i murea de
spaim1...
@i cum stau mn1-n mn1... tresar2
tot mai aproape
Se strng 3i peste oc)ii-i %3i las1-a ei
pleoape.
Din taini41 adnc1 p1rea c-aud un
+aier.
Deasupra ei *rigbelu2 n1l4nd $1clia-
n aer2
;i !ise82292 iubito2 din nou 4i se
n1!are.:
Iar ea mereu ascult12 3-aude i se
pare8
22Se clatin +is1torii copaci de
c)iparos
Cu ramurile negre uitndu-se %n 5os2
Iar tei cu umbra lat1 cu $lori pn-%n
p1mnt
Spre marea-ntunecat1 se scutur1 de
+ntf:
ll
*rigbelu2 rege tn1r din +remea cea
c1runt12
Pe !eii +ec)ii Dacii i-a $ost c)emat la
nunt1.
Frumos au ars %n $lac1ri prinosul de
pe +atr12
Pe cnd intrar1 oaspii sub bol4ile-i de
piatr1.
;n capul mesei 3ade ,amol-e2 !eul
getic2
Ce lesne urc1 lumea cu um1ru-i
atletic.
;n dreapta lui sub +1lul de cea41
mndrul soare2
;n stnga-i 3ade luna s$ioas12
!mbitoare...
Din sale dep1rtate p1trunde !+on de
arm1.
Prin el cimpoiul scitic porne3te
dulcea-i larm12
Tre!ind greoiul ropot de dan42 c1ci la
un loc
To4i oaspe4ii mai tineri lo+eau
baltage-n 5oc2
Iar tinerele $ete cu ei 5ucnd de-a
+alma
Se-n+rt 3i se ml1die u3or sunnd cu
palma.
#a mi5locul de mas1 pe tronu-i 3ade
el
Cu plete lungi 3i negre2 %ntunecos2
*rigbel.
@i r1!imat pe spat1 al !eilor $iastru
Pri+ea-n oc)ii miresei al cerului
albastru.
Frumo3i ca dou1 basme2 i!+oarele
uimirii-s2
;n p1ru-i lung de aur se %n+1lea2
Tomiris.
;ncolo2 +oie+o!ii2 boiarii dup1 treapt1
@optesc cu admirare %n barba
%n4eleapt1
Cnd spune cnt1re4ul po+e3ti din
alte +remuri2
De regi de-a c1ror $apte te miri 3i te
cutremuri.
Spunea cum din de3erturi2 ce nu mai
au )otar12
"enit-au de la /ilul cu tainice
i!+oar12
Pe negrele cor1bii cu mii de mii
gloate2
St1pnul pe Egipet cu-a+erile lui
toate.
Apoi +eni acela ce-au $rnt pe
Minotaur2
Te!eu2 s1 cate lna cu mi4ele de aur.
Apoi tr!iu %n urm1 +eni str1inul
oaspe
Cl1dind pe Istru poduri Dariu al lui
Istaspe2
In rege2 ce %n lume nu-3i g1sea loc
s1-ncap12
;n Dacia +enise2 cer3ind p1mnt 3i
ap1.
@i po+estea b1trnul de neamuri
curgnd ruri2
Din codri r1s1rite2 ie3ite din pustiuri
@i cum pierir1 toate pe rnd precum
+enir1
@i cum c1tnd norocul mormntul 3i-l
g1sir1.
@i pe cnd to4i ascult12 c)iar regii din
$iride2
Cu gura-n pumn g)idu3ul se strmb1
3i tot rde.
Cu mutra lui de capr1 3i trup sc)ilod
de $aun
;3i trie piciorul 4inndu-se de
scaun.
Se clatin +is1torii copaci de c)iparos
Cu ramurile negre uitndu-se %n 5os2
Iar tei cu umbra lat1 cu $lori pn-%n
p1mnt
Spre marea-ntunecat1 se scutur1 de
+nt.
Deodat1-n $undul salei2 apare sub un
arc2
Cu stnga r1!imat1 de spada-i de
monarc.
/ebunul Sarmis care-i cu craiul $rate
geam1n
Ca umbra cu $iin4a-i ei amndoi s-
asam1n.
Dar galben e la $a41 3i oc)ii ard %n
$riguri
@i +n1t1-i e gura. El +ine cu pa3i
siguri
@i pe pumnaru-3i scap1 *rigbel mna
regal1.
Din tron pe 5um1tate cu $urie se
scoal1...
/ebunu-nal41 dreapta2 se uit1 lung la
el
Cu mna pe pumnaru-i %ncremeni
*rigbel.
@i ca s1 %n4eleag1 nainte-i ce se-
ntmpl1
/ebunu-3i trece mna la oc)i2 apoi la
tmpl12
Se uit1 turbur2 pare c1 3i-ar aduce
aminte
De-o +ec)e po+estire2 cu 5alnice
cu+inte.
Cu glasul lui ce sun1 adnc2 ca de
aram12
El noaptea cea etern1 din e+ii-i o
rec)eam12
Arat1 cum din neguri cu umeri ca de
munte
,amol-e2 !eul +ecinic2 ridic1 a sa
$runte
@i dect toat1 lumea de dou1 ori mai
mare2
;3i pierde-n ceruri capul2 %n 5os a lui
picioare.
Cum su$letul lui trece +uind prin
neagra cea412
Cum din adnc ridic1 el uni+ersu-n
bra412
Cum cerul sus se-ndoaie 3i stelele-3i
a3terne2
9 bolt1 r1s1rit1 din negure eterne2
@i dect toat1 lumea de dou1 ori mai
mare
;n propria lui umbr1 ,amol-e
redispare.
22Pri+i4i-l cum st1 mndru 3i alb pe
naltu-i 5e4f
El %m$l1 r1su$larea +ulcanului m1re42
Dac1 desc)ide-n e+ii-i el bu!a cu
mnie
@i stelele se spulber ca $run!ele de
+ieJ
El mn1 %n uitare a +eacurilor turm1
@i sorii %i negre3te de pier $1r1 de
urm1.
Dac1 se uit1-n mare2 ea tremur1 3i
seac1.
De-3i pleac1 a sa $runte2 tot ceru-
atunci se pleac1.
Ci-n e+ii t1i2 ,amol-e2 tu n-ai creat
+reodat1
In c)ip mai blnd2 mai ginga3 dect
1st c)ip de $at1f
.ndirea ta2 di+ine2 abia putu s-
adune
Din mii minuni din lume o singur1
minune2
C1ci numai 4ie singur %4i $use cu
putin41
S-une3ti atta $armec cu-atta
necredin41...
Dar nu 4i-o cer2 tot darul 4i-l !+rl iar
la picioare.
De-a lumii tale bunuri pri+irea a!i m1
doare...
/ici +in s1-mi cer coroana2 nici 4ara
mea. 9 d1rui
F13ii s-o rup-oricine 3i cum %i place-
oric1rui.
#a ce-a3 mai cere-o 4ar12 %n care nu-i
credin412
Inde un $rate pe-altul s-ucid1-i cu
putin41f
Rebelf $1cu3i din sceptru unealt1 de
ocar1
@-ai dat tu %nsu3i pild1 din om s1 $ie
$iar1.
Eu lumii trebuit-am2 dar 4ie-4i trebui
ea2
S1 $ie rea2 smintit12 corupt12 cum o
+rea2
Tu e3ti din a ei mil1 st1pn 3i s-o
urme!i
Tu trebui2 ca mai bine %n scaun s1 te-
a3e!iJ
Ca nu de +ro su$lare pe dnsul s1 te
clatini
C1ta-+ei s1 iei oc)ii proste3ti cu nou1
datini.
Din SHbaris +ei strnge b1trni cu
b1rbi boite2
Ca neamului s1-i deie nara+uri mai
spoite2
S-arate cum mo3negii2 %mb1ls1mi4i ca
mumii
;ntrec 3i tineretul %n scandelele lumiif
Str1mo3i pierdu4i %n +eacuri2
rnduitori de cete2
Coroana mea 3-a +oastr1 e plin1 a!i
de pete.
92 +oie+o!i ai 41rii2 $rnge4i a +oastre
s1bii
@i ciuma %n limanuri s1 intre pe
cor1bii.
Pute4i de-acum s1 rumpe4i buc14i a
mele $lamuri2
Mn5it pe ele-i !imbrul adun1tor de
neamuri2
De a!i al +ostru rege cu drag +a s1
%ngroape
Domnia-i peste plaiuri2 puterea-i
peste ape.
@-acum la tine2 $rate2 cu+ntul o s1-
ndrept2
C1ci +oi s1-ng1lbeneasc1 3i su$letu-4i
din piept
@i oc)ii-n cap s1-4i sece2 pe tron s1 te
usuci2
S1 sameni unei slabe 3i str1+e!ii
n1luci2
Cu+ntul gurii proprii2 au!i-l tu pe dos
@i spaima mor4ii intre-4i %n $iecare os.
;n orice om un du3man s1 3tii c1 4i se
na3te2
S-a5ungi pe tine %nsu4i a nu te mai
cunoa3te2
De propria ta $a412 rebel2 s1-4i $ie
team1
@i somnul +ame3 +ie4ii s1 nu-4i mai
ieie +am1.
Te mir1 de gndirea-4i2 r1sai la al t1u
glas2
;ncremene3te galben la propriul t1u
pas2
@i propria ta umbr1 urmnd prin
!iduri +ec)i2
Cu mnile-4i astup1 sperioasele
urec)i2
@i strig1 dup1 dnsa plngnd2
mu3cnd din ung)ii
@i cnd +ei +rea s-o-n5ung)ii2 pe tine
s1 te-n5ung)iif...
Te-a3 blestema pe tine2 ,amol-e2
dar1 +aif
De tronul t1u se s$arm1 bl1stemul ce
+isai.
Durerile-mpreun1 a lumii uria3e
Te-ating ca 3i suspinul copilului din
$a3e.
;n+a41-m1 dar +orba de care tu s1
tremuri2
S1m1n1tor de stele 3i-ncep1tor de
+remuri.
Tomirisf +is de aur %n +ia4a-mi2 s1 te
certW
Durerea-mi2 nebunia-mi2 pustiu-mi 4i
le iertf
e s1 te blestem oareW C1ci +isul
mngios
A trebuit s1 piar1... Prea2 prea era
$rumos.
Cu-amor att de $1r1 de margini 3i
de-nalt
/u se c1dea s1 4ie un om la cel1lalt.
Prea nu a+eam %n lume nici s$nt2 nici
Dumne!eu2
Prea ne uitasem ast$el de tot 3i tu 3i
eu.
Cereasca $ericire nu se putea s1 4in12
/u se c1dea s-o aib1 o mn1 de
41rn12
;n lumea de mi!erii 3i lacrimi nu e loc
Pentru atta mil1 3i pentru-att
noroc...
De-aceea-n codri negri m1-ntorc s1
r1t1cesc.
;n umbra lor etern1 eu umbra-mi
mistuiesc2
Pri+esc cum peste $run!e uscate $1r1
urme
Alearg1 !imbrii negri 3i cerbii $ug %n
turme2
Iar lng1 +ec)i $ntne de lume date-
uit1rii
Pri+esc %n iarba-nalt1 sirepii albi ai
m1rii.
Se clatin +is1torii copaci de c)iparos
Cu ramurile negre uitndu-se %n 5os2
Iar tei cu $run!1 lat12 cu $lori pn-%n
p1mnt2
Spre marea-ntunecat1 se scutur1 de
+nt.:
lll
Prin salele pustie un om %n neagr1
)ain1
Temndu-se de pa3ii-i2 se strecur1 %n
tain1.
Sub mantia lui lung1 ascunde un
pumnar2
Tot %nd1r1t pri+e3te cu spaim1 3i
amar
El rde... Se repede spre umbra-i ...
umbra sare.
Din dreptul unor !iduri2 %ncet ea iar
apare...
Asupr1-i se repede 3i iar se d1-napoi8
2292 Sarmis2 lupt1 lung12 gro!a+1 e-
ntre noif
Ce $ugiW Ce $ugiW /u +e!i tu la lupt1
c1 te c)emW
/u crede cum c1 tremur2 nu crede c1
m1 temf:
@-atuncea iar r1sare 3i $a4a-i slab1
piere2
@i oc)iul $i- se uit1 cu spaim1 3i
durere8
2292 inima mea la312 de ce-nlemne3ti
%n sn2
S$r3e3tef @i pumnarul %mi scap-
acum din mni...
Dar %l +oi strnge bine... Stai... stai2
nebun mi3el...:
#o+e3te crud o dat1 3i cate mort
*rigbel.


Mi5e3te ori!onul cu ra!e dep1rtate2
Iar marea-n mii de +aluri a ei
singur1tate
Spre !area-i luminoas1 porne3te s1-3i
uneasc1
Eterna-i neodi)n1 cu lini3tea
cereasc1.
/atura doarme dus12 t1riile %n pace.
Din limpedea n1l4ime pe-alocuri se
dis$ace
9 stea2 apoi iar unaJ pe ape dia$ane
I3i limpe!esc %n tremur pe rnd a lor
icoane.
Tot mai adnc domne3te t1cerea
%n4eleapt1
Se pare cum c1 noaptea minunea 3i-
o a3teapt1.
Deodat1 luna-ncepe din ape s1
r1saie
@i pn- la mal durea!1 o cale de
+1paie.
Pe-o repede-nmiire de unde o
a3terne
Ea2 $iica cea de aur a negurei eterne.
Cu ct lumina-i dulce pe lume se
m1re3te.
Cresc +alurile m1rii 3i 41rmul negru
cre3te
@i aburi se ridic1 din $und de +1i spre
dealuri.
9 insul1 departe s-a $ost i+ind din
+aluri2
P1rea c1 s-apropie mai mare2 tot mai
mare2
Sub blndul disc al lunii2 st1pnitor
de mare.
Din umbra de la maluri s-a des$1cut
la larg
9 luntre cu-a ei pn!e sumese de
catarg.
T1ind %n dou1 apa2 ea poart1 o
p1rec)e8
Pe Sarmis2 craiul tn1r din .etia cea
+ec)e2
Mireasa-i %n picioare2 $rumoas1 ca o
!n12
Stetea 3i pe-a lui um1r %3i spri5in1 o
mn1.
Se clatin +is1torii copaci de c)iparos
Cu ramurile negre uitndu-se %n 5os2
Iar tei cu umbra lat1 3i $lori pn1-n
p1mnt
Spre marea-ntunecat1 se scutur1 de
+nt.
22 De cte ori2 iubito2 m1 uit %n oc)ii
t1i2
Mi-aduc aminte ceasul cnd te-am
+1!ut %nt1i.
Ca marmura de alb12 cu mni sub4iri
3i reci2
Strngeai o mant1 neagr1 pe snul
t1u... ;n +eci
/u +oi uita cum tmpla c-o mn1
nete!ind
@i $a4a ta spre um1r %n laturi
%ntorcnd2
@tiind c1 nimeni nu e %n lume s1 te
+ad12
Ai $ost l1sat %n +aluri $rumosul p1r s1
cad1.
;n orbitele-adnce $rumo3ii oc)i ce-
ncnt12
Pierdu4i %n +isuri mndre2 pri+eam
$1r1 de 4int1.
@i tu !mbeai2 c-un !mbet cum e
numai al t1u2
/u te-a mai +1!ut nimeni cum te
+1!usem eu...
@i plini %4i erau oc)ii de lacrimi 3i de
$oc2
Pe-al genei tale tremur purtnd att
noroc...
De ce !mbeai tu oareW "run cntec
blnd de 5ale
Au de3teptat %n tain1 glasul gndirii
taleW...
Pluteai ca o u3oar1 cr1ias1 din
po+e3ti.
Dintr-o !mbire-n treac1t sim4ii ce
dulce e3tif
@i cum mergeai2 armonic 3i lin %4i era
pasul2
R1mas %n nemi3care m-a $ost cuprins
e-tasul2
Am stat pe loc2 cu oc)ii doar te
urmam mereu2
Tu2 ginga31 mireas1 a su$letului
meu...
De-atuncea cu pustiu-mi st1tut-am
s1 m1 cert2
Irmnd cu-a mele bra4e o umbr1 %n
de3ert...
Pn- ce-n s$r3it a5uns-am s1 mngi
c)ipul s$nt
Al celei mai $rumoase $emei de pre
p1mnt.
Ce !eu din cer te puse %n calea mea
s1 ie3i2
92 $raged1 $iin41 ca $loarea de cire3f
Cum s-a putut ca-n lume a3a minuni
s1 steie2
C1ci tu e3ti prea mult %nger 3i prea
pu4in $emeief
@i $ericirea-mi2 scumpo2 nici
%ndr1!nesc s-o cre!.
Tu e3tiW Tu e3ti aie+eaW Sau poate c1
+ise!...
Dac1 +ise!2 te-ndur12 r1mi la al meu
piept
@i $1 ca pe +ecie s1 nu m1 mai
de3tept:.
Se clatin +is1torii copaci de c)iparos
Cu ramurile negre uitndu-se %n 5os2
Iar tei cu $run!a lat12 cu $lori pn-%n
p1mnt
Spre marea-ntunecat1 se scutur1 de
+nt.
Ea cade %n genunc)e sub $lorile ce
plou1.
.ruma!ul i-l cuprinde cu bra4ele-
amndou12
#1snd pe spate capul...22Copilef n-o
s1 mntuiW
C1ci $ioros de dulce2 pe bu!a ta
cu+ntu-i ...
@i ct de mult ridici tu2 %n gnd pe-o
biat1 roab1f
Comoara ta din su$let e singura-mi
podoab12
Cu $ocul blnd din glasu-4i2 iubite2 m1
cutremuri2
De-mi pare o po+este de-amor din
alte +remuri.
@i oc)iul t1u adnc e 3i-n adncime
tristu-i2
Cu umeda-i pri+ire tu su$letul %mi
mistuif
92 d1-mi-i numai mie 3i nu-i %ntoarce-
n laturi2
De noaptea lor cea dulce %n +eci nu
m1 mai saturi...
#asl s1 orbesc pri+indu-i2 iar tu
ascult1-ncoace
Cum st1 la s$aturi marea cu stelele
proroace
@i codri aiurea!12 i!+oarele-i albastre
@optesc ele-nde ele de dragostele
noastre.
#uce$erii2 ce tremur sclipind prin
negre cetini2
P1mntul2 marea2 cerul cu toate ni-s
prieteni2
Ct ai putea departe lope4ile s1
lepe!i2
Ca-n +oie s1 ne duc1 a m1rii unde
repe!i.
9riunde ne +or duce %n $armecul
iubirii2
C)iar de murim2 a5ungem limanul
$ericirii.:
Ea mnile-amndou1 le pune pe-al
lui cre3tet...
Frun!i3 purtat de +nturi pe +aluri
cade +e3ted.
Se clatin +is1torii copaci de c)iparos
Cu ramurile negre uitndu-se %n 5os2
Iar tei cu umbra lat12 cu $lori pn1-n
p1mnt
Spre marea-ntunecat1 se scutur1 de
+nt.
Din codri singurateci un corn p1rea
c1 sun1
S1lbatecele turme la 41rmuri se
adun1.
Din stu$ul de pe mla3tini2 din +alurile
ierbii
@i din poteci de codru +in ciutele 3i
cerbii2
Iar caii albi ai m1rii 3i !imbrii !nei
Doc)ii
;ntind spre ap1 gtul2 la cer %nal41
oc)ii.

Sub muntele Pion2 %n Moldo+a
I
;ntre Piatra
Detunat1
@-al Sa)astrului
Picior2
"e!i o stnc1 ce-au
$ost $at1
De un mare
domnitor.
Acolo de rea $urtun1
E laca3ul cel
cumplit2
Inde +ulturul
r1sun1
Al s1u cntec
amor4it.
Acea doamn1 e
Doc)ie2
,ece oi2 a ei popor2
Ea domnea!1-n
+i!unie
Preste turme 3i
p1stori.
II
#a $rumse4e 3i la
minte
/ici o giun1-i
samana2
"rednic1 de-a ei
p1rinte2
De Dece+al2 ea era.
Dar cnd Dacia-au
%mpilat-o
Fiul Romei cel m1rit2
Pre cel care-ar $i
scapat-o2
De-a iubi a giuruit.
Traian +ede ast1
!n1J
De3i e %n+ing1tor2
Frumuse4ei ei se-
nc)in12
Se subgiug1 de
amor.
III
;mp1ratu-n +an cat1
Pe Doc)ia a-
mbln!iJ
"1!nd patria
$erecat12
Ea se-ndeamn1 a
$ugi.
Prin a codrului
potic1
Ea ascunde al ei
trai2
Acea doamn1
tineric1
Turma pa3te peste
plai.
A ei )ain1 aurit1
9 pre$ace %n 31iag2
Tronu-i iarba
%n+er!it12
Sc)iptru-i este un
toiag.
I"
Traian +ine-n ast1
4ar12
@i de-a birui deprins
Spre Doc)ia cea
$ugar1
Acum mna a %ntins.
Atunci ea2 cu grai
$ierbinte2
:,amol-is2 o2 !eu2
striga2
Te giur pe al meu
p1rinte2
Ast1!i rog nu m1
l1safl
Cnd %ntinde a sa
mn1
Ca s-o strng1-n
bra42 Traian2
De-al ei !eu scutita
!n1
Se pre$ace-n
bolo+an.
"
El pietroasa ei icoan1
/u-ncetea!1 a iubiJ
Pre ea pune-a sa
coroan12
/ici se poate
desp1r4i.
Acea piatr1 c)iar
+ioaie
De-aburi copere-a ei
sin2
Din a ei plns na3te
ploaie2
Tunet din al ei
suspin.
9 ursit1-o
pri+eg)ea!12
@i Doc)ia deseori
Preste nouri
luminea!1
Ca o stea pentru
p1stori.


"1 ure!2 $rumoase 41rmuri ale-Ausoniei
antice2
Cungiurate de m1ri gemeni2 %mp1r4ite
de-Apenin2
Inde lng1 laurul +erde cre3te-oli+ul
cel $erice2
Inde $loarea nu se trece sub un ceri
ce-i tot senin2
Indre mndre monumente ale
domnitoarei ginte
;n+ia!1 mii icoane la aducerea amintef
"1 ure!... c1 cine poate $1r1 dor2 $1r-
umilin412
Acea pulbere s1 calce2 al eroilor
mormnt2
Ce %n curs de ani o mie a st1tut %n
biruin41
@-ast1!i +ii sunt prin esemple de
+irtute 3i cu+nt2
;nct %n asem1nare nu a $ost2 subt
orice nume2
Mai m1re42 nimic2 nici trainic2 de cnd
omul este-n lumef
Pe a Tibrului 3es Roma t1b1rt1-i ca un
munte
Din palaturi surupate 3i mormnturi
adunat2
;ntre care Capitolul o c1runt1 nal41
$runte
Ce de barbari 3i de timpuri cu respect i
s-a pastratJ
Inde un popor de statui2 a lui Fidias
ur!ire2
"nta .reciei 3-a Romei %mi arat1 la
pri+ire.
;ntre surupate temple2 obelisce 3i
coloane2
Ca un turn de $ier %ntreag1 st1 colona
lui TraianJ
Pre ea +1d8 Istrul se pleac1 Iasienei
legioane2
Cum cu patria sa pere-a Decebalului
o3tean
@i cum %n de3arta Dacie popor nou se-
ntemeia!12
De-unde limba2 legi 3i nume a
romnilor derea!1.
Cnd %n codru +ec)i ste5arul e r1pus de
b1trne4e2
Din a sa m1noas1 41rn1 cresc pl1cute
$loriceleJ
A3a dup1-a Romei paos2 %n alese
$rumuse4e2
R1s1rit-au noi luce$iri8 Ariost 3i Ra$aele2
.alileu2 Columb2 3-Italiei2 ce prin genia
lor luce2
Ca-n +ec)ime lumea ast1!i necurmat
tribut aduce.
;n gr1din-asta Europei2 unde rostul
dulce sun12
@i pictura2 armonia2 prin un $armec a
supus
Pe a lumei scla+i 3i domnii2 carii
pururea s-adun12
Plini de dorul amir1rei2 de la nord 3i de
l-apus2
In romn a Daciei +ine la str1buni2 ca
s1 s1rute
[1rna de pe-a lor mormnturi 3i s1-
n+e4e-a lor +irtutef


;n clipele din urm12 ce-mi +or bate
Rar -
Cu inima lor obosit12
Cnd Soarta cu genunc)ii
Pe trupul meu %n+ins
/e%ndur1toare %mi +a stoarce
Din pieptul celei
Din urm1
Dureri
Puterea de a mai striga2
A3 +rea s-o simt atunci deasupra-mi isto+it1
De lupta dintre mini 3i ea2
Ca s1-n$loreasc1 %ntr-un surs
Pe bu!a-mi moart1 %ntrebarea8 :;ndr1!ni-+a
Soarta
S1 mai %nceap1 a doua oar1 lupta
C-un +is1torW:...

#ucian *oia M KIstorie 3i mit %n con3tiin4a
romneasc1(2 >umanitas2 0DDD
Sorin Mitu M K.ene!a identit14ii na4ionale
la romnii ardeleni(2 ed. >umanitas2 &??=2
pp. 0=C-0<0
9+idiu *abu-*u!nea M KDacii %n con3tiin4a
romanticilor no3tri8 sc)i41 la o istorie a
dacismului(2 ed. Miner+a2 &?=?
Deac2 Augustin M KIstoria ade+1rului
istoric( 6+ol. I72 Ed. Tentant2 0DD&
Densu3ianu2 /icolae M KDacia preistoric1(2
Ed. Meridiane2 &?<G
Dragan2 Iosi$ Constantin M K/oi2 Tracii M
Istoria multimilenar1 a neamului romnesc
KM Ed. Scrisul romnesc2 &?=G
Eliade2 Mircea M KDe la ,almo-is la
.eng)is->an(2 Ed. @tiin4i$ic1 3i
enciclopedic12 &?<.)eorg)e2 .abriel M
KStudii de cultur1 3i ci+ili!a4ie
romneasc1(2 Funda4ia .ndirea2 0DD&
.ramatopol2 Mi)ai M KArt1 3i ar)eologie
dacic1 3i roman1(2 Ed. Sport - turism2
&?<0
.eorge Calinescu8(Istoria literaturii
romane(2editura Miner+a2&?<C
/icolae Densu3ianu- :Dacia preistoric1:
"asile Alecsandri- KCntecul gintei latine(
#ucian *laga- KRe+olta $ondului nostru
nelatin(
Mi)ai Eminescu-'Memento mori(2
'Sarmis(2 '.emenii(
Alecu Russo- 'Cntarea Romniei(
Mi)ail Sado+eanu M'Creanga de aur(