Sunteți pe pagina 1din 22

- ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -

FAC. ECONOMIA AGROALIMETARA SI A MEDIULUI



1
Cuprins
1. Rolul si importanta IMM-urilor
1.1 Deinirea intreprin!erilor mi"i si mi#lo"ii
1.$ Importanta e"onomi"a si so"iala a IMM
1.% &erspe"ti'ele IMM-urilor
1.( &ro"esul !e reorma si !e)'oltare a IMM-urilor
$. Des"rierea *enerala a spatiului rural
%. Stru"tura e"onomiei rurale
(. De)'oltarea rurala !ura+ila
,. Con"eptul !e pro"es !e pro!u"tie si !e mun"a in unitatile in!ustriei
rurale
-. Fon!uri stru"turale pentru mi"ro-intreprin!eri
.. /i+lio*raie
$
1. Rolul si importanta IMM-urilor
1.1 Definirea nterprinderilor mici si mijlocii
0n ultimul !e"eniu s-a 1nre*istrat o !e)'oltare importanta a mi"ilor aa"eri
"are au luat amploare 1n statele !in S-E Asiei. Ca urmare a !e)'oltarii a"estui
se"tor a "res"ut prosperitatea2 "resterea ni'elului !e trai si o !e)'oltare
importanta at3t a a"estor state "3t si a "elor in!ustriali)ate.
P. Drucker spunea ca micile afaceri reprezinta catalizatorul principal al
cresterii economice. Aceste mici afaceri contribuie n buna masura la realizarea
unor obiective fundamentale ale oricarei economii nationale.
IMM-urile #oa"a un rol 1nsemnat 1n e"onomie !in urmatoarele moti'e4
- Supletea stru"turilor "are le "onera o "apa"itate ri!i"ata !e a!aptare la
lu"tuatiile me!iului e"onomi"5
- 0ntreprin!erile mi"i si mi#lo"ii se pot inte*ra relati' usor 1ntr-o retea
in!ustriala re*ionala2 "eea "e "ontri+uie pe !e o parte la !e)'oltarea
e"onomi"a a re*iunii respe"ti'e2 iar pe !e alta parte la re!u"erea soma#ului si
"resterea ni'elului !e trai2 pentru "a oera lo"uri !e mun"a5
- Dimensiunea lor re!usa2 "are "ontri+uie la e'itarea +iro"ratiei e6"esi'e si la
e'itarea !e)umani)arii5
- IMM-urile ormea)a la ni'elul in!i'i!ual un ansam+lu mult mai usor !e
"ontrolat7"on!us.
Nu e6ista o !einitie unanim re"unos"uta a IMM-urilor. &entru a i
"onsi!erata mi"a7mi#lo"ie o aa"ere tre+uie sa 1n!eplineas"a anumite "on!itii.
Deinirea IMM-urilor2 are 1n 'e!ere urmatoarele aspe"te4
%
- !imensiunea aa"erii4 "ira !e aa"eri2 "apital so"ial2 numarul !e personal2
proitul2 8"el mai important7re"'ent "riteriu utili)at este "el al numarului !e
personal9.
- unitatea !e "on!u"ere4 Cone!eratia *enerala a 1ntreprin!erilor mi"i si
mi#lo"ii 8Cone!eration General &ME9 airma "a IMM este o 1ntreprin!ere
stap3nita si "on!usa !e 1 persoana. Statisti"ile arata "a (,: au ost "reate si
"on!use !e una si a"eiasi persoana.
Definitia IMM-urilor: sunt oranisme cu !ocatie industriala sau
"omer"iala "u un "entru !e proit si "u o sin*ura a"ti'itate.
0n apre"ierea marimii unei 1ntreprin!eri se au 1n 'e!ere "riterii "antitati'e
si calitative:
- "antitati'e4 'olumul '3n)arilor2 numarul salariatilor2 proit
- "alitati'e4 la atin*erea unui anumit ni'el al pro!u"ti'itatii mun"ii2 atin*erea
unui anumit *ra! al unitatii 1n me!iul e"onomi"2 la atin*erea unui anumit
ni'el !e "omportament.
0n SUA 1ntreprin!erile sunt "onsi!erate mi"i si mi#lo"ii !a"a numarul
proprietarilor 8persoanelor9 este 1ntre 1-$;5 au o lo"ali)are *eo*rai"a +ine
!eterminata2 mana*ementul este in!epen!ent2 separat !e proprietar2 iar "irele !e
aa"eri se 1n'3rt 1n #urul a "3tor'a milioane !e !olari.
0n UE "riteriul prin"ipal este "el al numarului !e salariati "lasii"at pe %
"ate*orii4
- mi"ro-1ntreprin!ere4 1-< salariati
- 1ntreprin!eri mi"i4 1;-<< salariati
- 1ntreprin!eri mi#lo"ii4 1;;-(<< salariati.
Rom3nia a preluat partial a"est "riteriu !e "lasii"are4
- mi"ro-1ntreprin!ere4 1-< salariati
- 1ntreprin!eri mi"i4 1;-(< salariati
- 1ntreprin!eri mi#lo"ii4 ,;-$(< salariati.
(
Ca!rul le*al !e un"tionare a IMM-urilor este asi*urat prin Le*ea
1%%71<<< pri'in! stimularea 1ntreprin)atorilor pri'ati pentru 1niintarea si
!e)'oltarea IMM-urilor. IMM-urile 1si !esasoara a"ti'itatea 1n sera4 pro!u"tiei
!e +unuri materiale si ser'i"ii.
A"este 1ntreprin!eri pot 1niintate 1n ori"e !omeniu !e a"ti'itate2 1n
*eneral ser'i"ii2 "onstru"tii *enerale2 "omert "u amanuntul sau ri!i"ata. 0n
ser'i"ii ele oera ser'i"ii spe"iali)ate "u un pronuntat "ara"ter te=ni" 8e6emplu4
saloane !e "oaura si "osmeti"a2 atelier !e reparatii a 1n"altamintelor2 spalatorii
et".9. A"este ser'i"ii pot i oerite at3t "onsumatorilor in!i'i!uali "3t si
1ntreprin!erilor.
0n "omertul "u amanuntul IMM-urile oera maruri spre '3n)are !ire"t
"onsumatorilor si ele se pot "lasii"a 1n4 lanturi !e ma*a)ine sau unitati
in!epen!ente.
0n "omertul "u ri!i"ata sunt !e re*ula interme!iari 1ntre pro!u"tie si
"omertul "u amanuntul. De re*ula 1n "onstru"tii si in!ustria prelu"ratoare e6ista
putine IMM-uri !atorita "osturilor ri!i"ate si !atorita "i"lurilor !e pro!u"tie
relati' lun*i.
Or*ani)area interna a IMM-urilor este inluentata 1n mo! un!amental !e
!oua aspe"te4
a9 0n >;: !in "a)uri "on!u"erea este asi*urata !e proprietar "eea "e 1mpie!i"a
1ntr-o anumita masura aparitia si maniestarea !iso"ierii !e autoritate.
+9 Salariatii sunt sla+ sau putin sin!i"ali)ati "eea "e "ontri+uie la ormarea unor
relatii pri'ile*iate 1ntre salariati si proprietari. A"easta relatie este inluentata !e
personalitatea "on!u"atorului.
Or*ani)area si stru"tura IMM-urilor !epin! !e intera"tiunea !intre
1ntreprin!ere si amilia proprietarului2 apare ne"esitatea o+ie"ti'a !e a *estiona
"u mare *ri#a a"easta intera"tiune.
A"easta situatie in!i"a mai multe pro+leme4
- mentinerea "on"entrata 8ei"a"e9 a puterii la ni'elul ie"arei *eneratii.
,
- su""esiunea si transpunerea 8transmiterea9 puterii.
- *estionarea unei politi"i !e personal "are sa permita "oe6istenta relatiilor
amiliale si neamiliale.
- "ompati+ilitatea e'olutiei 1ntreprin!erii "u e'olutia amiliei.
0n *eneral se "onturea)a 1n 'iata e"onomi"a !oua tipuri !e IMM4
19 Mi"a 1ntreprin!ere tra!itionala "are !e re*ula nu are o strate*ie pe
termen lun*2 are o piata restr3nsa !e !esa"ere2 iar pro"esele !e reali)are a
+unurilor si e'entuala linie !e !e)'oltare sunt transmise prin e6perienta !in
*eneratie 1n *eneratie.
$9 Noul tip !e IMM 8IMM-urile mo!erne9 pun 1n apli"are o te=nolo*ie !e
'3r2 "auta piete noi2 se orientea)a spre *asirea unui "renel te=nolo*i"2 spre
"rearea !e pro!use mai +ine a!aptate !estinatiei lor2 pro!use !e "alitate
superioara 1nsotite !e un ser'i"e superior mai ales 1n "eea "e pri'este
ia+ilitatea2 re)istenta si inisa#ele. IMM-urile mo!erne !e re*ula pre)inta
"ompetenta 1n reali)area unui pro!us "omple62 "ompetenta !o+3n!ita ie
prin stu!ii !e spe"ialitate ale an*a#atilor ie prin aptitu!ini !eose+ite si
e6perienta a"estora.
1." Importanta economica si sociala a ntreprinderilor mici
si mijlocii
Importanta !eose+ita a"or!ata IMM 1n ma#oritatea tarilor !e)'oltate se
!atorea)a unor soli!e un!amente e"onomi"e si so"iale. 0ntreprin!erile mi"i si
mi#lo"ii sunt mult mai re"epti'e la ne'oile pietei2 mai a!apta+ile la mo!ii"ari si
ino'atii2 raspun! mai +ine e6i*entelor "onsumatorilor2 a!u"3n! o 1m+unatatire
semnii"ati'a me!iului "on"urential. Fiin! un se*ment e"onomi" "reator !e noi
lo"uri !e mun"a 1n se"toare !e a"ti'itate supuse unor mutatii stru"turale
-
importante2 IMM "ontri+uie la sta+ilitatea so"iala a )onei respe"ti'e. IMM au un
important rol 1n asi*urarea le6i+ilitatii marilor 1ntreprin!eri2 1n sporirea
"ara"terului "on"urential al unor piete. 0n perioa!ele !e re"esiune e"onomi"a2
IMM "reea)a mai multe lo"uri !e mun"a !e"3t 1ntreprin!erile mari si
*estionea)a mai +ine orta !e mun"a.
Marile 1ntreprin!eri ra"tionea)a pro"esul !e pro!u"tie 1n 'e!erea alo"arii
optime a "apitalurilor. &e a"easta "ale 1si asi*ura "ontrolul *lo+al asupra
1ntre*ului lu6 !e a+ri"atie prin mo!erni)area e"=ipamentelor si reor*ani)area
lu6urilor !e pro!u"tie. 0n tarile !e)'oltate a"estea "e!ea)a IMM-urilor unele
operatii ale lu6urilor te=nolo*i"e2 !in ratiuni !e renta+ili)are a e6e"utarii lor 81n
spe"ial unele repere2 su+ansam+le sau a unor a"ti'itati au6iliare9. Astel2 1n
in!ustria automo+ilelor2 o parte "res"3n!a a mi#loa"elor te=ni"e si inan"iare ale
unor mari irme este !estinata a"ti'itatilor !in proie"tarea si "omer"iali)area
"i"lului !e a+ri"atie. E6e"utarea pieselor2 reperelor2 su+ansam+lelor se a"e 1n
IMM2 iar asam+larea a"estora re'ine 1n sar"ina 1ntreprin!erilor mari !e monta# si
inisare a auto'e=i"olelor "are ee"tuea)a in'estitii importante 1n automati)area
lu6urilor !e a+ri"atie.
Cooperarea 1ntre 1ntreprin!eri se !i'ersii"a si se reali)ea)a pe noi
"oor!onate 1n "on!itiile !e)'oltarii IMM.
0ntreprin!erile mi"i si mi#lo"ii *estionea)a mai +ine orta !e mun"a2
!o'e!in! mai multa le6i+ilitate !atorita mo!ului spe"ii" !e or*ani)are si
le*islatiei mun"ii. Se pra"ti"a "e!area !e "atre 1ntreprin!erile mari "atre IMM a
a+ri"arii unor repere2 su+ansam+le "are 1n a"est mo! sunt reali)ate la "osturi !e
pro!u"tie mai mi"i !atorita ni'elului mai re!us al salariilor. 0n in!ustriile !e
pro"es si pe santierele na'ale se utili)ea)a mun"a 1n re*ie2 "onorm "areia IMM
urni)ea)a personal mun"itor 1ntreprin!erilor mari pentru e6e"utarea anumitor
lu"rari.
A!ministrarea IMM !e "atre proprietari a"e "a sistemul !e luare a
!e"i)iilor sa ie oarte suplu si sa !epin!a !ire"t !e talentul si "apa"itatile
.
mana*eriale ale patronului. Stru"tura or*ani)atori"a a IMM este simpla2 usor
a!apta+ila2 asi*ur3n! o mai mare mo+ilitate 1n utili)area ortei !e mun"a2 un
ni'el mai +un !e impli"are a a"esteia2 stimul3n! initiati'a in!i'i!uala. Gestiunea
personalului este mai putin "ostisitoare2 e6ist3n! posi+ilitatea "a 1n perioa!ele !e
re"esiune sa se re!u"a salariile2 mentin3n!u-se numarul lo"urilor !e mun"a.
De"i)ia !e marire a "apitalului 1n IMM prin apelare la persoane straine
amiliei este oarte rara si2 "3n! a"easta !e"i)ie este luata sunt e'itati pe "3t
posi+il partenerii inan"iari sau +an"ari2 !atorita ris"ului !e !epen!enta. Totusi2
partea "apitalului !etinut !e "on!u"ator si amilia a"estuia este "u at3t mai mare
"u "3t irma este mai mi"a2 sporin!u-le 'ulnera+ilitatea.
Ni'elul re!us al "apitalului IMM2 1n raport "u "el al 1ntreprin!erilor mari2
e6pli"a ale*erea a"elor !omenii !e a"ti'itate 1n "are raportul "apital-mun"a este
mai mi"2 +arierele !e intrare sunt mai re!use2 iar rata !e "restere este mai mare
!e"3t me!ia pe e"onomie.
Fle6i+ilitatea mare a IMM este le*ata !e !imensiunile lor si impli"it !e
stru"tura or*ani)atori"a2 !e "ara"teristi"ile e"=ipamentelor !in !otare. De apt2
a"esta este "el mai important a'anta# al IMM2 !eoare"e le "onera o "apa"itate
mare !e a!aptare la un me!iu e"onomi" "omple62 "ara"teri)at prin presiune
"on"urentiala si prin e'olutie te=nolo*i"a rapi!a.
Datorita a"estor a'anta#e pentru so"ietate2 1n !ierite tari se a"or!a
a"ilitati spe"iale 1n "a)ul 1niintarii IMM.
1.# Perspecti!ele IMM-urilor
Desi 1n ultimul timp a"est se"tor a 1nre*istrat un re"ul 1n e"onomia
rom3neas"a2 se 'a a""entua importanta IMM-urilor "el putin !in urmatoarele
"onsi!erente4
- E6ista o ten!inta !e mo!ii"are a pon!erilor 1ntre ramurile e"onomiei
nationale 1n a'oarea ser'i"iilor 8a re'enit la mo!a a"ti'itatea !e ser'i"ii9.
>
- S-au "reat aso"iatii "are repre)inta si apara interesele IMM-urilor 8a"estea
!au semne "a un"tionea)a9. E6emplu4 A*entia Nationala a 0ntreprin!erilor
Mi"i si Mi#lo"ii 8or*ani)atie *u'ernamentala95 Centrul Rom3n pentru
0ntreprin!eri Mi"i si Mi#lo"ii 8or*ani)atie ne*u'ernamentala9 et". .
- Au aparut si apar pu+li"atii !e spe"ialitate pentru IMM-uri.
- Au 1n"eput sa apara spe"ialisti pre*atiti 1n mo! !eose+it pentru a"ti'itatea 1n
IMM-uri.
- Le*ea 1%%71<<< pre"um si "elelalte a"te normati'e si le*i sau or!onante au
oerit o serie !e a"ilitati pentru IMM-uri 8inantare !e pro*rame pentru
pre*atire proesionala2 a"ilitati la a"or!area !e "re!ite2 alte a"ilitati
e"onomi"o-inan"iare 1n spe"ial impo)itul pe proit9.
&ot aparea pro+leme 8nea#unsuri9 1n a"ti'itatea IMM-urilor "um ar i4
- Mana*erii 8"on!u"atorii9 nu au pre*atirea ne"esara.
- Lipsa resurselor inan"iare.
- Dei"ientele a"ti'itatii !e mar?etin*.
- &ot aparea !ii"ultati 1n re"rutarea personalului.
- &a"=et salarial 8nemoti'ant9 ata !e irmele mari.
- Sunt mai insta+ile 8rata mare !e aparitie 8"reare9 si !ispartie 8aliment99.
Conse"intele unui aliment sunt pre)ente4
a9 1n plan material.
+9 1n plan psi=olo*i"4 !e re*ula un patron "are a !at aliment nu se apu"a prea
repe!e !e o alta aa"ere.
"9 &oate a'ea si ee"te so"iale4 re!u"erea lo"urilor !e mun"a2 !isparitia
anumitor pro!use !e pe piata.
Cau)ele alimentului pot i multiple2 unele au "ara"ter o+ie"ti' altele
su+ie"ti'.
<
Printre cauzele falimentului unui IMM amintim urmatoarele:
- Cara"teristi"ile 1ntreprin)atorului4 lipsa a+ilitatilor sale at3t 1n plan
or*ani)atori" "3t si 1n plan proesional5
- In"apa"itatea !e a *estiona resursele !e "are !ispune pre"um si
in"apa"itatea !e a pre'i)iona ni'elul a"estora5
- Me!iul e6tern al irmei "are 1si maniesta pre)enta prin a"torii sai
pertur+atori.
1.$ Procesul de reforma si dez!oltare a IMM-urilor
0n Rom3nia pro"esul !e reorma s-a !esasurat pe !oua "oor!onate4
- S-a urmarit pri'ati)area 1ntreprin!erilor !e stat
- De)'oltarea 1ntreprin!erilor mi"i si mi#lo"ii
Din pa"ate nu s-a 1nre*istrat ni"i un su""es !eose+it pe a"este "oor!onate2
!ar s-a o+tinut o anumita "oerenta. 0n a"est pro"es !e reorma au aparut
pro+leme le*ate !e pon!erea mi"a a IMM-urilor 1n in!ustrie 8ris" mai mare92
pro+leme !e restru"turare2 !e lipsa su+'entiilor sau insui"ienta a"estora pre"um
si !e sla+a !e)'oltare sau lipsa unor instrumente !e sustinere a IMM-urilor.
Instrumente !e sustinere a IMM-urilor4
19 In"u+atoarele !e aa"eri. Este un la+orator e"onomi" "are oera asistenta
IMM-urilor si "are "ontri+uie la stimularea si "ulti'area talentului !e
1ntreprin)ator. &un la !ispo)itie asistenta si spatiu pentru s"=im+ul !e i!ei2
"ursuri !e pre*atire si pere"tionare2 pro*rame !e pre*atire pentru mana*eri
si salariati2 oera "onsultanta *ratuita si usurea)a "onta"tele "u +an"i si
parteneri.
$9 A*entiile !e "onsultanta "are oera spri#in IMM-urilor 1n4
- testarea aptitu!inilor 1ntreprin)atorului2
1;
- ela+orarea planului !e aa"eri2
- "ursuri !e pre*atire 1n !omeniul aa"erilor2
- oera inormatii ne"esare pentru 1n"eperea aa"erilor
". Descrierea enerala a spatiului rural
Des"rierea *enerala a spatiului rural este ne"esara !eoare"e a"esta
pre)inta "ara"teristi"i !ierite2 at3t !in pun"t !e 'e!ere i)i"2 !ar mai ales so"ial.
Spatiul rural !in Rom3nia este ormat !in supraata a!ministrati'a a "elor $->>
!e "omune si 1$.,1 !e sate. Comuna este unitatea a!ministrati'a !e +a)a 1n
teritoriul "aruia se implementea)a politi"a rurala.
&opulatia me!ie a unei "omune este !e %..>; !e lo"uitori2 !ar e6ista o
mare 'arietate a "omunelor !in Rom3nia su+ aspe"tul !imensiunilor
!emo*rai"e. O "omuna este ormata !in mai multe sate. 0n me!ie2 re'in (2. sate
pe o "omuna. &este #umatate !in "omune 8,,2(:9 sunt ormate !in 1-( sate2 iar
-2$: !in "omune au mai mult !e 1; sate. Satele pre)inta o mare !i'ersitate su+
aspe"tul numarului !e lo"uitori. Dimensiunea a"estora 'aria)a2 !e la "ele "are au
!oar "3ti'a lo"uitori2 p3na la sate "u peste .;;;-<;;; !e lo"uitori. &re!omina
satele "u putini lo"uitori2 numarul me!iu !e lo"uitori al unui sat iin! !e ""a >;;.
Supraata spatiului rural 1nsumea)a $1$2. mii ?m$2 repre)ent3n! peste ><: !in
supraata tarii2 a'3n! o populatie !e 1;21( milioane lo"uitori "are repre)inta
(,: !in populatia tarii2 re)ult3n! o !ensitate relati' sla+a2 !e su+ (>
lo"uitori7?m$.
0n ultimii %; !e ani populatia rurala s-a re!us "u 1-:2 1n a"elasi timp
"res"3n! populatia !in ur+an "u ""a .;:.
Densitatea populatiei 1n me!iul rural este 1n *eneral s"a)uta2 ni'elul
me!iu iin! !e (.2. lo"uitori7?m$2 !e peste 1; ori mai re!usa !e"3t !ensitatea
11
me!ie !in ur+an 8(>(2> lo"uitori7?m$9. A"easta 'aria)a 1n primul r3n! 1n un"tie
!e ormele !e relie. Densitatea este oarte s"a)uta 1n "omunele !in perimetrul
muntilor Carpati2 Do+ro*ea 8su+ ,; sau "=iar su+ %; lo"uitori7?m$9. 0n Delta
Dunarii si 1n "3te'a )one montane traies" su+ > lo"uitori7?m$2 iin! )one "u o
retea sla+a !e lo"alitati.
Stru"tura pe se6e a populatiei rurale este relati' e"=ili+rata2 numarul
emeilor iin! aproape e*al "u "el al +ar+atilor ,2;% milioane sunt +ar+ati
8(<2-:9 si ,21; milioane sunt emei 8,;2(:9. 0n "eea "e pri'este stru"tura pe
'3rste a populatiei rurale a"easta este "ara"teri)ata printr-un pro"es a""entuat !e
1m+atr3nire !emo*rai"a. @3rsta me!ie a populatiei rurale este ri!i"ata 8""a %>
ani9 si 1n "ontinua "restere. &opulatia "are a !epasit '3rsta !e ,; ani este oarte
numeroasa4 1 !in % persoane !in rural se 1n"a!rea)a 1n a"easta "ate*orie !e
'3rsta2 ata !e 1 !in , !in ur+an. &ro"esul !e 1m+atr3nire a aparut pe masura
s"a!erii numarului !e persoane mature2 "a urmare a emi*rarilor masi'e !in
ultimele % !e"enii2 si s-a a""entuat 1n ultimii ani prin restr3n*erea numarului !e
nasteri.
E6ista si un aspe"t po)iti' 1n stru"tura pe '3rste2 "u maniestare
temporara. Conti*entul numeros !e tineri !e 1,-$< !e ani2 "are nu au mai
emi*rat !in sate !upa 1<<;2 a intrat 1n "ate*oria resurselor !e mun"a2
"ontri+uin! la 1ntinerirea semnii"ati'a a ortei !e mun"a !in rural.
&opulatia !in me!iul rural parti"ipa la a"ti'itatea e"onomi"a 1n proportie
!e peste ,.:2 1n timp "e populatia ur+ana a'ea o rata a parti"iparii !e numai
(.:. Rata mare !e a"ti'itate 1n rural este re)ultatul pre)entei a*ri"ulturii "a
ramura e"onomi"a pre!ominanta2 "u *ra! s"a)ut !e te=ni"i)are. 0n me!iul rural2
ramura a*ri"ulturii !omina net "a a"ti'itate e"onomi"a2 o"up3n! "ir"a .;: !in
orta !e mun"a. Cea mai mare parte !in populatia o"upata 1n a*ri"ultura 1si
!esasoara a"ti'itatea 1n "a!rul *ospo!ariilor proprii4 (-2-: !in a*ri"ultori sunt
lu"ratori pe "ont propriu2 repre)ent3n! seii !e e6ploatatie a*ri"ola in!i'i!uala.
O alta parte2 aproape la el !e mare A (%2>: !in a*ri"ultori este repre)entata !e
1$
mem+rii !e amilie nerenumerati. Se poate spune "a a*ri"ultura se pra"ti"a
aproape 1n totalitate 8!e "atre <;2(: !in a*ri"ultori9 1n *ospo!ariile amiliale2
1mpreuna "u mem+rii amiliei. &e l3n*a a*ri"ultura2 "are "onstituie a"ti'itatea
e"onomi"a prin"ipala2 1n spatiul rural se !esasoara si alte a"ti'itati nea*ri"ole
!ar ara "a a"estea sa ie e6tinse. E6"ept3n! in!ustria e6tra"ti'a si ener*eti"a2
a"ti'itatile nea*ri"ole se !esasoara 1n 1ntreprin!eri mi"i si mi#lo"ii. Numarul
unitatilor "are !esasoara a"ti'itati mestesu*aresti si !e prestari ser'i"ii a
!es"res"ut a""entuat 8"u apro6imati' (-: ata !e 1<><9.
0n "eea "e pri'este inrastru"tura i)i"a si so"iala !in me!iul rural2 a"easta
se "ara"teri)ea)a printr-un *ra! a""entuat !e su+!e)'oltare. Din pun"t !e 'e!ere
al mo!ului !e lo"uire situatia este *ra'a5 >(: !in totalul lo"uintelor sunt lipsite
!e !otari "u instalatii !e apa 1n interior si -$: !in "la!irile !e lo"uit sunt
reali)ate !in materiale nere)istente.
Su+ aspe"tul e"=iparii te=ni"e a lo"alitatilor putem mentiona aptul "a4
marea ma#oritate a !rumurilor "omunale sunt mo!erni)ate si peste -1: !in
populatia rurala nu are a""es !ire"t la reteaua ma#ora rutiera si ero'iara5 reteaua
!e alimentare "u apa pota+ila este insui"ienta si ne"orespun)atoare A ,.: !in
numarul total !e "omune nu +enei"ia)a !e instalatii !e alimentare "u apa 1n
sistemul pu+li"2 iar a"olo un!e e6ista instalatii2 a"estea se ala2 !e re*ula2 1n satul
rese!inta !e "omuna2 iar !in pun"t !e 'e!ere a retelei !e "anali)are a"esta este
aproape ine6istenta. 0n pri'inta inrastru"turii so"iale si ser'i"iilor aerente
putem aminti4 reteaua !e 1n'atam3nt este oarte putin !i'ersii"ata2 iar starea
"onstru"tiilor si !otarea "u aparatura !e spe"ialitate este nesatisa"atoare5
mortalitatea inantila este ri!i"ata2 urmare !ire"ta a ni'elului !e trai s"a)ut si a
asistentei sanitare pre"are.
Ca urmare a a"estei su+!e)'oltari "are persista 1n spatiul rural se impune
"a o+ie"ti' al !e)'oltarii rurale reali)area !e a"tiuni 1n spri#inul e"onomiei si
populatiei !in a"este )one.
1%
#. %tructura economiei rurale
E"onomia rurala pre)inta !ierentieri semnii"ati'e in un"tie !e re*iuni2
!e trasaturile !emo*rai"espe"ii"e2 so"iale si e"onomi"e. A"easta !ierentiere
este 'i)i+ila mai ales in "eea "e pri'este sara"ia in spatiul rural romanes"2
rele"tata intr-un ni'el s"a)ut !e trai al populatiei si in lipsa !e surse !e 'enituri
alternati'e.
A"ti'itatile spe"ii"e2 altele !e"at "ele a*ri"ole si orestiere in spatiul
rural2 !epin! !e !istri+utia teritoriala7"omert si !e alte a"ti'itati ale lantului !e
!istri+utie.
Astel2 se poate spune "a prin"ipalele a"ti'itati !epin! !e resursele
naturale lo"ale !isponi+ile2 !e relieul si !e tra!itiile )onei.
In "eea "e pri'este !atele statisti"e2 asa "um s-a mentionat anterior2 a*ri"ultura2
in!ustria alimentara si sil'i"ultura sunt !e o importanta primor!iala pentru
e"onomia rurala2 pre)enta a"ti'itatilor nona*ri"ole2 le*ate !e se"torul primar2
mai ales e6ploatarea resurselor naturale si pro"esarea2 iin! nesemnii"ati'e in
termeni e"onomi"i.
In *eneral2 a"ti'itatile non-a*ri"ole !in spatiul rural in"lu!4 mineritul2
pro!u"erea !e ener*ie si sil'i"ultura2 pro"esarea pro!uselor alimentare2 mi"i
a"ti'itati "omer"iale2 !e ser'i"ii si mestesu*aresti.
Cu e6"eptia in!ustriei miniere si a in!ustriei ener*eti"e2 a"ti'itatile non-
a*ri"ole sunt !erulate "u pre"a!ere !e "atre mi"ro-intreprin!eri si intreprin!eri
mi"i si mi#lo"ii 8IMM-uri9.
Totusi2 e"onomia rurala este sla+ !i'ersii"ata si in"a !epen!enta !e
a"ti'itatile a*ri"ole2 "eea "e are !rept "onse"inta 'enituri re!use pentru
intreprin)atorii !in me!iul rural.
1(
$. Dez!oltarea rurala dura&ila
De)'oltarea spatiului rural este o a"ti'itate !e importanta 'itala pentru o
tara2 at3t prin !imensiunea spatiului rural2 e6primata prin supraata !etinuta2 "3t
si prin pon!erea populatiei o"upate 1n a"ti'itati !i'erse.
Carta europeana !eineste spatiul rural "a iin! teritoriul "onstituit !e
spatiul a*ri"ol !estinat "ulturilor 'e*etale si "resterii animalelor2 supraetelor
nea*ri"ole si a"ti'itatilor "are traies" 1n a"est me!iu.
Reeritor la "on"eptul !e !e)'oltare rurala2 1n Rom3nia se apre"ia)a2 "a
p3na !e "ur3n! nu au e6istat preo"upari stiintii"e "omple6e 1n !omeniu.
Spatiul rural are o seama !e "ara"teristi"i "are 1i !au in!i'i!ualitate2
spe"ii"itate si autenti"itate "omparati' "u alte )one 8spatii9.
Din pun"tul !e 'e!ere al stru"turii e"onomi"e2 1n spatiul rural a"ti'itatile
a*ri"ole o"upa2 !e re*ula "ele mai 1ntinse )one2 a*ri"ultura repre)ent3n!
B"oloana 'erte+ralaC a ruralului. 0n unele )one2 "um sunt "ele montane si
piemontane2 sil'i"ultura 1mpreuna "u a"ti'itatile "one6e sil'i"ulturii2 e6ploatatii
orestiere2 prelu"rarea lemnului2 a"ti'itati mestesu*aresti2 "asni"e2 in!ustrii
prelu"ratoare ale resurselor pa!urii2 este pre!ominanta at3t !in pun"t !e 'e!ere
teritorial "3t si o"upational. De asemenea2 1n unele )one montane2 litorale si !e
!elta2 pot i a"ti'itatile a*roturisti"e2 !e a*rement2 !e pes"uit si '3natoare
sporti'a. Dar2 "u toata !i'ersitatea e"onomi"a2 spatiul rural2 1n esenta sa2 ram3ne
un spatiu prepon!erent a*rar lu3n! in "onsi!erare intreprin!erile mi"i si mi#lo"ii.
Spatiul rural este2 !in pun"t !e 'e!ere o"upational2 "u pre"a!ere un spatiu
!e pro!u"tie 1n "are a"ti'itatile se"toarelor primare au o pon!ere !estul !e
ri!i"ata !in pun"t !e 'e!ere e"onomi". Se"toarele pro!u"tiei a*roalimentare
8"ulturi !e "3mp2 pa#isti2 le*umi"ultura2 'iti"ultura2 pomi"ultura2 "resterea
animalelor92 sil'i"ultura si e6ploatarea pa!urii2 in!ustriali)are lemnului2
1,
mineritului2 in!ustria "one6a a*ri"ulturii2 in!ustria "asni"a si mestesu*urile !etin
pon!ere 1n "a!rul a"ti'itatii *enerale !in spatiul rural.
Marea parte !in proesiunile pra"ti"ate 1n spatiul rural sunt proesiuni
pra"ti"ate2 manuale2 unele !intre a"estea soli"it3n! poli"alii"are proesionala. 0n
plus2 prin natura a"ti'itatii2 enomenul !e 1ntra#utorare2 !e "ooperare 1ntre sateni
este mult mai pre)ent "omparati' "u spatiul ur+an.
&opulatia o"upata 1n ser'i"ii2 1n a"ti'itatile a!ministrati'e2 so"iale et". este mai
re!usa "a pon!ere. 0n a"elasi timp2 mare parte !in populatia "are lu"rea)a "u
timp inte*ral 1n se"torul nepro!u"ti' !epune si o a"ti'itate 1n a*ri"ultura si alte
se"toare 1n timpul se"un!ar2 ie a#ut3n! mem+rii !e amilie A a*ri"ultori2 lu"r3n!
1n mi"ile lor *ospo!arii a*ri"ole2 ie in mi"ile intreprin!eri "u spe"ii" a*ri"ol.
Este o "ara"teristi"a importanta a populatiei rurale !e a lu"ra "on"omitent 1n
se"toarele a*ri"ole si nea*ri"ole.
0n spatiul rural este pre!ominanta proprietatea pri'ata2 amiliala2
"omparati' "u )onele ur+an A in!ustriale2 lumea rurala iin! 1n esenta sa o lume
li+erala. 0n )onele rurale2 proprietatea pu+li"a si pri'ata a statului este mult mai
restr3nsa2 re!u"3n!u-se !e re*ula2 la re)er'atii si par"uri nationale2 terenuri
limitroe "ailor !e "omuni"atii si retelelor !e transport2 unele terenuri "u
!estinatie spe"iala.
Diu)area proprietatii pri'ate 1n spatiul rural2 !e)'oltarea simtului
proprietatii2 "u e6"eptia perioa!ei "omuniste2 a a'ut o serie !e "onse"inte
po)iti'e asupra spiritului antreprenorial al lo"uitorilor rurali. Din pa"ate2 1n
perioa!a "omunista a"este preo"upari au ost estompate sau au !isparut la multi
!in lo"uitorii satelor2 a'3n! "onse"inte neaste asupra starii !e spirit *ospo!ares"
si asupra moralitatii populatiei rurale.
Spatiul rural2 !in pun"t !e 'e!ere al !ensitatii populatiei si al marimii
ase)amintelor umane2 este mult mai aerisit2 mai umani)at. Comunitatile rurale
au unele "ara"teristi"i spe"ii"e2 1n primul r3n! raporturile interumane sunt mai
+une2 iar parti"iparea "etateanului la pro+lemele "omunitatii este mai a""entuata.
1-
Din pun"t !e 'e!ere peisa*isti"2 spatiul rural2 prin stru"tura sa naturala2
prin peisa#ul 1n*ri#it si aerisit2 prin lora si auna sa2 este in"ompara+il mai
rumos si mai apre"iat !e multi lo"uitori.
@iata 1n spatiul rural2 mai mult !e"3t 1n ori"are alt me!iu so"ial2 este
ase)ata pe o serie !e norme emanate !in e6perienta !e 'iata multise"ulara2 !in
tra!itiile2 o+i"eiurile si "ultura lo"ala. Mo!ul !e 'iata rurala2 tra!itiile si
o+i"eiurile2 ormea)a laolalta "ultura populara lo"ala sau re*ionala. @iata so"iala
si "ulturala2 "ara"teristi"a ruralului2 este un patrimoniu !e nee*alat al umanitatii2
element "are2 alaturi !e e"onomie si e"olo*ie2 !a a!e'arata !imensiune si
'aloare a spatiului rural.
De)'oltarea a*ri"ulturii2 "resterea ran!amentelor a*ri"ole2 a !eterminat
eli+erarea unei importante parti !in populatia a*ri"ola si o"uparea ei 1n a"ti'itati
in!ustriale2 !e ser'i"ii2 so"iale et". 0n tarile un!e s-au apli"at politi"i a!e"'ate !e
mentinere a populatiei 8!e'enite9 nea*ri"ole 1n spatiul rural s-au !e)'oltat
armonios o serie !e a"ti'itati nea*ri"ole2 !e tip in!ustrial sau ser'i"e. Da"a
implantarea a"estor a"ti'itati s-a a"ut ara a*resarea spatiului rural2 !a"a
a"ti'itatile nea*ri"ole s-au plasat 1n sera ruralului2 s-a reusit2 1n a"este "a)uri2
pastrarea autenti"itatii a"estuia.
&oliti"a !e !e)'oltare a spatiului 1n tarile 'est-europene s-a a6at pe
prin"ipiul "ontinuitatii si "omplementaritatii a"ti'itatilor a*roalimentare.
A"ti'itatile nea*ri"ole2 1n spe"ial "ele in!ustriale si !e ser'i"e2 s-au +a)at pe
"omplementaritatea ata !e a*ri"ultura.
&ornin! !e la initiati'a pri'ata2 statul tre+uie sa spri#ine prin politi"i !e
!e)'oltare rurala a"ele a"ti'itati a*ri"ole plasate 1n a'al si amonte !e a*ri"ultura
pre"um si "ele "are prelu"rea)a materii prime lo"ale. 0n spatiul rural s-au
implantat 1ntreprin!eri mi"i si mi#lo"ii "are au an*a#at orta !e mun"a !in )onele
rurale respe"ti'e. Astel2 se*mentul !e populatie rurala an*a#ata 1n a"ti'itati
nea*ri"ole are posi+ilitatea !e a lu"ra "u timp inte*ral 8ull-time9 1n in!ustrie sau
ser'i"ii si "u timp partial 8part-time9 1n a*ri"ultura. 0n a"elasi timp2 inte*rarea
1.
a"ti'itatilor a*roalimentare o "onstituie unul !intre pilonii politi"ilor rurale.
&rin"ipiul !upa "are mai usor si mai e"onomi" se transporta pro!usul iin!
"omparati' "u materia prima a*ri"ola ne "on!u"e la i!eea e6tin!erii in'estitiilor
a*roalimentare 1n lo"atiile rurale.
'. Conceptul de proces de productie si de munca
in unitatile Industriei rurale
In!ustria rurala2 prin spe"ii"ul sau2 "uprin!e unitati mi"i si mi#lo"ii "are
se ala 1ntr-un pro"es amplu !e !e)'oltare2 orientare spre noi oportunitati si
!i'ersii"are a pro!u"tiei potri'it "erintelor pietei. A"ti'itatea !e pro!u"ere a
+unurilor materiale este inluentata !e a"torii !in me!iul un!e se !esasoara
pro"esele !e pro!u"tie. Da"a a'em 1n 'e!ere aptul "a o +una parte !in a"este
unitati au "a o+ie"t !e a"ti'itate2 pro"esarea pro!uselor a*ri"ole sau nea*ri"ole2
"are se o+tin numai 1n anumite perioa!e ale anului2 unele a'3n! un *ra! ri!i"at
!e perisa+ilitate2 ne putem !a seama !e !ii"ultatile multiple "u "are se
"onrunta o asemenea unitate. Cu toate a"estea un"tiunile unitatilor si un"tiile
mana*ementului a"estora se maniesta 1n totalitatea lor.
Maniestarea un"tiunii !e pro!u"tie2 1n toata "omple6itatea ei2 are
menirea !e a asi*ura !esasurarea 1n +une "on!itii a pro"esului !e pro!u"tie.
Din pun"t !e 'e!ere te=ni"o-material2 "on"eptul !e pro"es !e pro!u"tie2
poate i !einit prin totalitatea a"tiunilor "onstiente ale an*a#atilor unei
1ntreprin!eri2 1n!reptate2 "u a#utorul !ieritelor masini2 utila#e sau instalatii2
asupra materiilor prime2 materialelor sau a altor "omponente2 1n s"opul
transormarii lor 1n pro!use2 lu"rari sau ser'i"ii "u o anumita 'aloare !e piata. 0n
ori"e pro"es !e pro!u"tie2 "omponenta prin"ipala o "onstituie pro"esele !e
1>
mun"a2 iar 1n anumite ramuri in!ustriale2 la a"esta se a!au*a si anumite pro"ese
naturale 8pro"esele !e 1n'e"=ire9.
Da"a unitatea !e pro!u"tie este a+or!ata sistemati"2 pro"esul !e pro!u"tie
poate i !einit "a un su+sistem !estinat sa transorme un set !e elemente !e
BintrariC 1ntr-un set spe"ii" !e elemente BiesiriC.
Procesul de munca componenta principala a procesului de productie
poate i !einit prin a"tiunea lu"ratorilor "u a#utorul uneltelor !e mun"a asupra
!ieritelor materii prime2 materiale sau alte "omponente 1n 'e!erea transormarii
lor 1n +unuri e"onomi"e 8pro!use2 lu"rari sau ser'i"ii9. &ro"esele !e mun"a pot i
"lasii"ate !upa mai multe "riterii4
- 0n raport "u mo!ul 1n "are parti"ipa la e6e"utarea !ieritelor pro!use se
"lasii"a 1n4
D pro"ese !e mun"a !e +a)a5
D pro"ese au6iliare5
D pro"ese !e mun"a !e ser'ire.
- 0n raport "u mo!ul !e e6e"utie2 pot i4 pro"ese manuale2 natural A me"ani"e2
automate si !e aparatura.
- 0n raport "u mo!ul !e o+tinere a pro!uselor inite !in materii prime2 se
!eose+es"4
D pro"ese !e mun"a !ire"te5
D pro"ese sinteti"e5
D pro"ese analiti"e.
- 0n raport "u natura te=nolo*i"a a operatiunilor ee"tuate2 se !eose+es"
urmatoarele pro"ese4 "=imi"e2 !e s"=im+are a "ontinutului sau ormei2 !e
asam+lare et".
Dieritele pro"ese si operatiuni elementare se reunes" 1ntr-un anumit mo!2
1ntr-o su""esiune lo*i"a2 orm3n! un lu6 !e pro!u"tie spe"ii" a+ri"arii
!ieritelor pro!use sau e6e"utarii !e ser'i"ii.
1<
(. )onduri structurale pentru micro-intreprinderi
Fermierii romani pot a""esa2 pana in $;1%2 peste %>% !e milioane !e euro
!in on!uri europene neram+ursa+ile prin masura %1$ - Spri#in pentru "rearea si
!e)'oltarea !e mi"ro-intreprin!eri in me!iul rural. Masura este in"lusa in
&ro*ramul National pentru De)'oltare Rurala 8&NDR9 si a ost lansata in 1>
septem+rie $;;>.
@aloarea totala a on!urilor !isponi+ile pe a"easta masura 8"ontri+utia
pu+li"a si "ontri+utia pri'ata9 este !e ,><2>< milioane euro2 !in "are >;: !in
on!urile Uniunii Europene2 iar $;: "ontri+utia Gu'ernului.
Masura %1$ se in"a!rea)a in A6a III - EIm+unatatirea "alitatii 'ietii in
)onele rurale si !i'ersii"area e"onomiei ruraleE si are "a o+ie"ti' *eneral
!e)'oltarea !ura+ila a e"onomiei rurale prin in"ura#area a"ti'itatilor non-
a*ri"ole2 in s"opul "resterii numarului !e lo"uri !e mun"a si a 'eniturilor
a!itionale.
O+ie"ti'ele operationale ale masurii se reera la "rearea !e mi"ro-
intreprin!eri pre"um si la !e)'oltarea "elor e6istente in se"torul non-a*ri"ol in
spatiul rural2 la in"ura#area initiati'elor !e aa"eri promo'ate2 in spe"ial !e "atre
tineri si emei pre"um si la in"ura#area a"ti'itatilor mestesu*aresti si a altor
a"ti'itati tra!itionale.
De asemenea2 sunt eli*i+ile si proie"tele pri'in! re!u"erea *ra!ului !e
!epen!enta ata !e a*ri"ultura.
@aloarea ma6ima a on!urilor neram+ursa+ile poate a#un*e pana la .;:
!in totalul "=eltuielilor eli*i+ile2 !ar nu 'a !epasi ,;.;;; euro7proie"t !a"a
+enei"iarii sunt persoane i)i"e autori)ate2 1;;.;;; euro7proie"t pentru mi"ro-
intreprin!erile "are isi !esasoara a"ti'itatea in se"torul transportului rutier si
$;;.;;; euro7proie"t pentru alte mi"ro-intreprin!eri.
$;
&entru a a"ilita a""esarea on!urilor europene neram+ursa+ile prin
FEADR2 soli"itantul poate +enei"ia !e on!uri in a'ans !e pana la $;: !in
'aloarea eli*i+ila neram+ursa+ila pentru !emararea proie"tului.
In "a!rul masurii %1$ se pot reali)a in'estitii in a"ti'itati non-a*ri"ole
pro!u"ti'e "um ar i in!ustria usoara2 in a"ti'itati !e pro"esare in!ustriala a
pro!uselor lemnoase2 me"ani"a ina2 asam+lare masini2 unelte si o+ie"te "asni"e2
pro!u"erea !e am+ala#e et".
De asemenea2 sunt sustinute si in'estitii pentru !e)'oltarea a"ti'itatilor
mestesu*aresti2 !e arti)anat si a altor a"ti'itati tra!itionale non-a*ri"ole "u
spe"ii" lo"al 8ser'i"ii !e "roitorie2 ri)erie2 "i)marie92 ser'i"ii !e "one"tare si
!iu)are internet2 ser'i"ii !e me"ani)are si transport2 prote"tie ito-sanitara2
insamantare artii"iala a animalelor.
Nu in ultimul ran!2 'a i spri#inita a"=i)itionarea !e e"=ipamente !e
pro!u"ere a ener*iei !in alte surse re*enera+ile !e"at +io"om+usti+ilii. Nu 'ot i
"onsi!erate in'estitii si "=eltuieli eli*i+ile impo)itele si ta6ele is"ale2 "osturi
operationale2 in"lusi' "osturi !e intretinere si "=irie2 "omisioane +an"are2
"osturile *arantiilor si "=eltuieli similare et".
/enei"iarii eli*i+ili pentru spri#inul a"or!at prin masura %1$ sunt mi"ro-
intreprin!erile a'an! mai putin !e 1; an*a#ati si "are reali)ea)a o "ira !e aa"eri
anuala neta sau !etin a"ti'e totale in 'aloare !e pana la !oua milioane euro
e"=i'alent in lei2 !ar si persoanele i)i"e 8neinre*istrate "a a*enti e"onomi"i9
"are se 'or an*a#a "a pana la !ata semnarii "ontra"tului !e inantare sa se
autori)e)e "u un statut minim !e persoana i)i"a autori)ata si sa un"tione)e "a
mi"ro-intreprin!ere.
&entru a"or!area spri#inului2 mi"ro-intreprin!erile2 atat "ele e6istente "at
si "ele nou iniintate tre+uie sa ie inre*istrate si sa-si !esasoare a"ti'itatea
propusa prin proie"t in spatiul rural.
$1
Spatiul rural eli*i+il a"estei masuri "uprin!e totalitatea "omunelor "a
unitati a!ministrati' teritoriale impreuna "u satele "omponente2 in timp "e satele
apartinatoare !e orase si )onele periur+ane nu sunt eli*i+ile.
/enei"iarul on!urilor europene tre+uie sa !emonstre)e 'ia+ilitatea
in'estitiei2 sa a"a !o'a!a !etinerii !e aptitu!ini mana*eriale7mar?etin* sau in
a"or! "u a"ti'itatea propusa prin proie"t sau sa le !o+an!eas"a pana la
ee"tuarea ultimei plati.
$$
*i&liorafie
FFF.on!uri-stru"turale-europene.ro
FFF.immromania.ro
GE"onomia in!ustriilor si ser'i"iilor ruraleC -
&ro.uni'.!r.Toa!er MOGA2

Le"t.uni'.!r.Carmen @alentina
RADULESCU
GMar?etin*ul intreprin!erilor mi"i si mi#lo"iiC -
Con.uni'.!r. Laurentiu Dan

ANGHEL
GE"onomia intreprin!eriiC - &ro.uni'.!r.Letitia IAHIU Con.uni'.!r.Mir"ea
NASTASE
$%