Soarele

Soarele este cel mai mare corp din sistemul solar continand 98% din masa acestuia. El este o
sfera de masa gazoasa incandescenta de la care noi primim caldura si lumina. Are diametrul de
1.391.000 km ceea ce inseamna ca este de 109 ori mai mare decat Pamantul. 98% din materia
solara este formata din hidrogen !3%" si heliu #$%".
STRUCTURA SOARELUI:

NUCLEUL este regiunea centrala care ocupa #0% din %olumul Soarelui& contine 'umatate din
masa lui si are o raza de apro(imati% 1#0.000 km. Aici temperatura este de 1) milioane de grade
*elsius iar presiunea de 3)0 miliarde de ori mai mare decat presiunea de pe Pamant masurata la
ni%elul marii". Aceste conditii permit ca ) protoni nuclee de hidrogen" sa se uneasca pentru a
forma un nucleu de heliu& proces numit fuziune nucleara. +n fiecare secunda sunt con%ertite in
heliu $9# milioane tone de hidrogen& proces in care )&1 milioane tone sunt con%ertite in energie ,
conform cele-rei relatii E.mc
#
ZONA DE RADIATIE este o regiune cu o latime de apro(imati% 380.000 km in care energia
eli-erata de nucleu su- forma de fotoni isi cauta drumul catre suprafata. /esi fotonii se
deplaseaza cu %iteza luminii& stra-aterea acestei regiuni poate dura milioane de ani deoarece ei
sunt permanent a-sor-iti si re,emisi de materia solara.
ZONA DE CONVECTIE are o latime de apro(imati% #80.000 km. Energia emisa de nucleu
a'unge aici su- forma de caldura& care este transportata mai departe prin curenti 0 gazul cald se
ridica la suprafata unde se raceste& dupa care intra in interior pentru a se incalzi , proces numit
con%ectie.
FOTOSFERA este un strat cu grosimea de apro(imati% #$0 km si reprezinta suprafata %izi-ila a
Soarelui. Ea emite cea mai mare parte din lumina solara si are o temperatura de apro(imati%
$!00 grade *elsius. Pri%ita printr,un telescop puternic& fotosfera apare ca o suprafata agitata pe
care sunt raspandite granulele. Acestea sunt formatiuni de materie gazoasa cu o temperatura cu
circa 300 de grade mai ridicata decat cea a fotosferei si pot fi asemanate cu niste -oa-e de orez
cu dimensiunile cuprinse intre #$0 si 1$00 km in diametru& fiind compara-ile cu marimea unei
tari ca 1ranta. Ele e%olueaza rapid apar si dispar" in mai putin de un sfert de ora. 2ranulele sunt
determinate de gazele fier-inti care a'ung in fotosfera din zona de con%ectie.
CROMOSFERA este o regiune care poate a'unge pana la $.000 km deasupra fotosferei si care
are o temperatura medie de apro(imati% ).$00 grade creste odata cu cresterea inaltimii a%and in
partea superioara #0.000 de grade *elsius". 1iind mai rece decat fotosfera ea poate fi o-ser%ata
numai in timpul eclipselor totale de Soare& cand discul solar este acoperit de discul aparent al
3unii. Aceasta regiune a fost denumita cromosfera deoarece in timpul eclipselor se prezinta su-
forma unui cerc de lumina rosiatica. Ea este acoperita de mici 'eturi de gaz foarte cald numite
spicule care pot fi o-ser%ate la marginea discului solar. Spiculele se formeaza deasupra
granulelor care se sparg. Spiculele pot a'unge pana la inaltimea de 10.000 km& particulele
constituente a%and %iteza de 1$,#0 km4s. *romosfera este numita si 5spa6ul fotosferic5& deoarece
pare a fi facuta in intregime din spicule de o mare %arietate de dimensiuni.
COROANA SOLARA este stratul e(terior al atmosferei solare si se intinde de la limita
superioara a cromosferei pana la inaltimi de ordinul milioanelor de kilometri& scaldand planetele
cele mai apropiate de Soare 0 7ercur& 8enus& Pamant si 7arte. 1iind de un milion de ori mai
putin stralucitoare decat fotosfera ea poate fi o-ser%ata numai in timpul eclipselor totale de Soare
sau cu un aparat special care acopera discul solar& numit coronograf si se prezinta su- forma unui
halou argintat mai mult sau mai putin neregulat. *oroana este formata din su%ite de gaz rarefiat
care e%adeaza in spatiu dand nastere unor particule incarcate electric cunoscute su- numele de
%ant solar. 8iteza materiei ionizate in %ecinatatea Soarelui este mica de ordinul zecilor de
kilometri pe secunda" dar creste pe masura ce acestea se indeparteaza a'ungand ca in %ecinatatea
Pamantului sa fie de apro(imati% 3$0 km4s. +n mod normal concentratia %antului solar este de $,
10 particule pe centimetru cu- .
+n cadrul e(punerii de mai sus straturile e(terioare ale Soarelui fotosfera& cromosfera si coroana"
au fost pri%ite ca niste paturi linistite in care nu se intampla nimic. /in o-ser%atii stim ca in
interiorul lor au loc procese acti%e care se desfasoara su- di%erse aspecte. 9otalitatea acestor
procese constituie asa,numita acti%itate solara. +n ceea ce pri%este acti%itatea solara ne %om opri
asupra0
petelor solare ale fotosferei
protu-erantelor din cromosfera
eruptiilor solare

PETELE SOLARE
/intre toate fenomenele solare& petele par a fi cel mai remarca-il mod de acti%itate solara.
Acestea sunt usor de pus in e%identa si au fost o-ser%ate din timpuri stra%echi . : pata solara este
o for,matiune de culoare intunecata care apare printre granulele fotosferice . 3a inceput ea apare
ca un por care se dez%olta si poate sa dureze cate%a saptamani.
*uloarea inchisa a petei se datoreaza faptului ca e(ista un efect de contrast intre stralucirea
normala a fotosferei si stralucirea petelor care au o temperatura mai scazuta apro(imati% )#30
grade *elsius". /imensiunile& aspectul si pozitia petelor solare sunt %aria-ile in timp. : pata
o-isnuita are diametrul de circa !.000,1$.000 km& dar uneori pot a'unge la pana la $0.000 km& iar
in cazuri e(ceptionale pot a%ea diametre mult mai mari cea mai mare pata a fost o-ser%ata in
19)!& ea a%and diametrul de #30.000 km ". Pentru a le putea %edea cu ochiul li-er cu masurile
de protectie corespunzatoare" diametrul lor tre-uie sa fie de cel putin )0.000 km , pro-a-il ca
despre astfel de pete se %or-este in cronicile medie%ale. Pentru comparatie sa mentionam ca
diametrul Pamantului este de 1#.!)0 km;
/in o-ser%area petelor solare s,a constatat ca Soarele se roteste in 'urul unei a(e care trece prin
centrul sau. Sensul acestei rotatii& %azuta de pe Pamant& este de la stanga la dreapta
o-ser%atorului& adica de la est spre %est. 9otodata s,a determinat ca %iteza de rotatie scade de la
ecuator spre poli& astfel incat perioada de rotatie este de #! de zile la ecuator & respecti% de 3) de
zile la poli.
/in studii statistice s,a constatat ca acti%itatea petelor solare& adica numarul lor si suprafata
ocupata de ele %ariaza ciclic& cu o perioada de 11 ani , 19!9 a fost un an cu acti%itate ma(ima& in
! ani scade la minim& dupa care in ) ani s,a atins iar un ma(im in anul 1990". Aceasta
periodicitate se numeste ciclul acti%itatii solare si este foarte importanta deoarece odata cu
%ariatia petelor solare au loc si alte %ariatii in modul de manifestare a acti%itatii solare. Anul
1998 este un an in care acti%itatea solara se intensifica & indreptandu,ne catre un ma(im care se
%a atinge in anul #001.
7asuratorile spectroscopice au aratat ca in petele solare e(ista un camp magnetic de circa
9.000 de ori mai intens decat cel al Pamantului. Petele solare se comporta ca polii unui imens
magnet& ele aparand de multe ori pechi a%and polaritati opuse.
PROTUBERANTELE
Protu-erantele sunt nori de gaz incandescent care se pot o-ser%a su- aspectul unor tasnituri ale
materiei din cromosfera spre coroana. Protu-erantele au forma unor su%oaie de apa aruncate de
fantanile arteziene sau pot aparea ca niste lim-i de foc care se inalta deasupra cromosferei.
Acestea sunt mai putin stralucitoare decat fotosfera si deci pot fi o-ser%ate numai in timpul
eclipselor totale de Soare sau cu aparate speciale.
<nele din protu-erante sunt calme& durand chiar mai multe rotatii solare& altele se caracterizeaza
prin dinamism si schim-ari rapide. Aparitia acestora din urma este legata de petele solare.
ERUPTIILE SOLARE
+n timpul unei eruptii solare o cantitate enorma de energie care se afla in cromosfera si in
coroana este eli-erata dintr,o data. 7ateria este proiectata in coroana si deoarece particulele sunt
accelerate la %iteze foarte mari 1$0.000 km4h" ele sunt e(pulzate in spatiul interplanetar&
generand rafale ale %antului solar.
+n %ecinatatea Pamantului %iteza particulelor care formeaza %antul solar este in medie de 3$0
km4s si creste in urma unei eruptii la 800 km4s. /e asemenea& creste si concentratia lor& de la $,
10 particule4cm3 la 100 particule4cm3. Aceste pertur-atii afecteaza campul magnetic terestru&
deformandu,l. Particulele incarcate electric& care in mod normal sunt de%iate de campul magnetic
terestru& urmaresc liniile de camp in regiunea polilor si patrund in atmosfera incalzind,o&
producand raze = si gaze ionizate.
*a efecte putem mentiona aurorele polare& pertur-area telecomunicatiilor& aparitia unor
supratensiuni pe liniile de transport ale energiei electrice care pot deteriora retelele de distri-uire
a electricitatii> ca urmare a incalzirii produse atmosferei& aceasta se e(tinde& ceea ce constituie o
piedica pentru sateliti& a%and ca efect scoaterea lor de pe or-ita.
:-ser%area Soarelui a pus in e%identa faptul ca aparitia protu-erantelor si a eruptiilor este strans
legata de prezenta petelor solare& intreaga acti%itate solara a%and deci un ciclu de 11 ani
8ariatiile acti%itatii solare afecteaza clima de pe Pamant. Astfel& perioada 1?)$,1!1$& in care nu
a fost inregistrata nici o pata solara corespunde cu anii cei mai frigurosi ai @micii ere glaciare@& o
perioada in timpul careia temperaturile au fost anormal de scazute in Europa. +ncepand cu
secolul == Soarele este mai acti% ceea ce a produs o crestere usoara a temperaturii medii a
Pamantului.
CICLUL VIETII SOARELUI
Soarele a inceput sa se formeze cu mai -ine de $ miliarde de ani in urma dintr,un nor de gaz si
de praf interstelar cu diametrul de )? de ani lumina. Acesta radia putina energie si era intr,un
echili-ru insta-il0 putea fie sa se condenseze& fie sa se disipe.
: pertur-atie& generata de trecerea unei stele sau de unda de soc produsa de e(plozia unei stele
apropiate& a initiat colapsul& norul incepand sa se fragmenteze. +n urmatoarele mii de ani materia
a inceput sa se condenseze in 5glo-uleA. 2lo-ula din care s,a format Soarele a%ea un diametru de
100 de ori mai mare decat cel al sistemului solar actual si masa de #$ de ori mai mare decat masa
Soarelui.
/upa 100.000 de ani el s,a micsorat in a milioana parte din dimensiunea originala& fiind inca de
doua ori mai mare decat diametrul sistemului solar. 9emperatura a de%enit suficient de mare
pentru a produce radiatie infrarosie ceea ce a incetinit colapsul. /in acest moment a de%enit
sta-ila intr,o stare care poarta denumirea de protostea.
+n numai cate%a mii de ani protosteaua s,a micsorat pana cand a de%enit mai mica decat or-ita
planetei 7ercur. 9emperatura nucleului a crescut la cate%a milioane de grade& suficient pentru a
produce fuziunea hidrogenului in heliu. Astfel a de%enit o stea ade%arata si se gaseste in aceasta
stare de $ miliarde de ani.
+n zilele noastre Soarele este o stea sta-ila de %arsta si marime medie. Badiatia solara asigura
Pamantului clima& %remea si energia necesara formelor de %iata.
Puterea emisa de Soare este de 383 miliarde de miliarde de 7C& deci energia emisa intr,o
secunda este de 13 milioane de ori mai mare decat energia electrica consumata de Statele <nite
intr,un an. Didrogenul este suficient pentru ca echili-rul sa fie sta-il inca $ miliarde de ani& timp
in care in centrul stelei se formeaza un mare miez de heliu.
/upa 10 miliarde de ani de sta-ilitate in centrul Soarelui nu %a mai e(ista suficient hidrogen>
acesta se gaseste in schim- din a-undenta in straturile e(terioare unde reactia de fuziune a
hidrogenului in heliu %a continua. Aceasta deplasare a reactiei de fuziune spre e(terior %a a%ea ca
efect cresterea dimensiunilor Soarelui si totodata modificarea culorii sale spre rosu. Soarele %a
inghiti planetele 7ercur si 8enus topindu,le& a'ungand chiar aproape de or-ita Pamantului.
8azut de pe Pamant& acest glo- rosu %a acoperi cea mai mare parte a cerului. /ar omul nu %a
a%ea posi-ilitatea sa pri%easca acest magnific spectacol cosmic& deoarece razele Soarelui dilatat
%or incalzi suprafata 9errei la )000 grade *elsius si %or e%apora tot ceea ce se afla pe planeta.
Pro-a-il ca pana atunci oamenii %or fi plecati spre alta parte a gala(ieiE
+n final& dupa epuizarea heliului& fara com-usti-il si incapa-il sa produca o presiune a radiatiei
care sa mentina regiunile e(terioare& Soarele %a colapsa intr,un corp de marimea Pamantului.
9emperatura din interior %a fi insuficienta pentru fuziunea nucleelor de car-on pentru aceasta ar
fi necesara o temperatura de ?00 milioane de grade *elsius"& dar destul de ridicata pentru ca
steaua sa apara ca al-a,fier-inte. 8a de%eni o pitica al-a& atat de densa incat o lingurita de
materie %a cantari o tona. Soarele %a continua sa se raceasca sfarsind prin a fi incapa-il sa
maiemita lumina. Bamas fara energie %a a'unge la temperatura spatiului.