Fiziologia aparatului digestiv

1. Saliva- rolurile salivei, proprietatile salivei, compozitia

salivei.
La om saliva este secretata de cele 3 perechi de glande salivare mari ( parotide,
submaxilare,sublinguale) si secundar de glandele salivare parietale si glandele mucoase
prezentate in mucoasa bucala.
Saliva indeplineste roluri dgestive si de protectie:
a.digestia unor polizaharide(amidon, glicogen)
b. ace parte la ormarea bolului alimentar
c. a!uta la dizolvarea produselor alimentare
d. prote!eaza mucoasa bucala
e. a!uta la eliminare
Secretia salivara la om este continua si este a!utata de numerosi stimuli nervosi.
"antitatea de saliva secretata zilnic la om variaza intre 1### si 1$## ml, cea mai mare
parte are loc in timpul meselor, iar densitatea salivei este de 1##%-1#1% .
&eactia chimica a salivei este usor acida .
"ompozitia salivei: este un lichid transparent, contine aproximativ '',() apa, #,*)
rezidurile uscate , #,() substante organice si %) substante anorganice.
Substantele anorganice sunt reprezentate de saruri de potasiu si de sodiu sub orma
de clorura, bicarbonati etc..
"ele organice constau in special in proteine.
%. Saliva - mecanismul secretiei salivare, regalrea
secretiei salivare .
Saliva contine % mari tipuri de secretii : o secretie seroasa si o secretie mucoasa care
are rol in lubreiere.
+landele bucale secreta mucus.
+landele salivare sunt controlate in special prin ibre parasimpatice. ,xista si numerosi
stimuli gustativi, in special gustul amar care declanseaza o secretie abundenta cu
debit de *-- ml .min.
"and cineva mananca alimentul preerat secretia salivara este mai abundenta , acest
lucru se datoreaza unor puncte de relexe.Secretia salivara se petrece in % etape: prima
implica acinii iar a %-a ducturile salivare.
/ecanismele de adaptare cantitative si calitative ale secretiei salivare sunt nervoase.
"aile aerente : nervii, coarda timpanului si glosoaringianul transmit impulsuri gustative
speciice. 0urerea si temperatura sunt transmise prin nervii trigemen si respectiv
glosoaringian.
"aile eerente: sunt simpatice si parasimpatice, rolul principal in mentinerea si
decalnsarea secretiei salivare apartine parasimpaticului . "elulele acinare mucoase si
seroase sunt bogat inervate parasimpatic.
3. 1unctia motorie a stomacului: reglarea nervoasa si
umorala a motricitatii gastrice .
Stomacul asigura 3 unctii motorii : 1. 0e depolarizare a unor mari cantitati de alimente,
%. de amestec a alimentelor pana se ormeaza un amestec semilichid , 3. 0e golire a
alimentelor din stomac in intestinul subtire .
1unctia d e depozit: in timp ce alimenetel patrund in stomac ele ormeaza cercuri
concentrice, alimentele introduse de mai mult timp se situeaza in apropierea peretilor
gastrici.
1unctia de amestec a alimentelor in stomac : dupa ce alimentele au ost amestecate cu
secretiile gastrice , produsul rezultat trece in intestin. /ai exista si contractii de oame,
atunci cant stomacul este gol o anumita perioada de timp.
,vacuarea stomacului: acest lucru este datorat de intensitatile contractiilor peristaltice
ale antrului gastric.
&eglarea nervoasa a motricitatii gastrice: este ormata de ormatiuni nervoase intrinseci,
iar activitatea lor este controlata de ibre simpatice si parasimpatice.
2nervatia intrinseca contine neurosi si ibre amielinice .
2nervatia extrinseca este realizata de ibrele simpatice.
Simpaticul este mai important decat parasimpaticul in ce tine de motricitatea gastrica.
0upa umplerea stomacului incepe activitatea peristaltica , aceasta realizeaza amestecul.
,vacuarea stomacului este conditionata de proprietatile izico chimice ale alimentelor
ingerate prin dierite relexe.
(. 3ropietatile si compozitia sucului gastric, mecanismul
secretiei 4"L
Sucul gastric este un amestec al sectretiilor produse de multiplele celule ale mucoase
gastrice.
Sucul gastric este un lichid lipede , apoape incolor, p4-ul este usor acid , cantitatea
secretata zilnic este de 1%##-1$## ml iar densitatea de 1##%-1##(. "ontine '',() apa
si #,*) rezidu uscat (alcatuit din substante organice si anorganice).
,nzimele digestive:.pepsina 5 principala enzima digestiva din sucul gastric6
renina , izolata in sucul gastric al bovinelor6 ureaza gastrica este produsa de celulele
mucoase .
7cidul clorhidrici: in celula parietala a ost pus un sistem microilamentos si microtubular
delimitati intre ei de membrane permeabile . pentru 48 si "l- . 48 este reprezentata de
ionizarea apei si este transportat in lumenul gastric.
"lorul este al %-lea electroloit principal din sucul gastric si provine din plasma.
,xplorarea secretiei gastrice de 4"l se ace direct prin sonda! gastric si indirect
urmarind culoarea urinii la administrarea unor anumite substante .
$. 1actorii stimulatori si inhibitori ai secretiei gastrice .
&eglarea nervoasa si umorala a secretiei gastrice
1actrorii stimulatori : - acetilcolina :este eliberata de terminatiile nervoase parasimpatice
ale nervilor vagi . Stimuleaza celule parietale si la sarsit se activeaza unele chinaze.
- 4istamina : este o amina biogena si actioneaza prin intermediul unor receptori
histaminici
- 7lti actori : coeina , alcoolul, insulina
1actorii inhibitori ai secretiei gastrice :aici intra secretina glucagonul etc.
Se olosesc in terapia bolii ulceroase ca medicamente care se absorb si a!ung pe
cale sanguina la celule parietale.
&eglarea secretiei gastrice: secretia bazala este supusa unei reglari neuro
endocrine. 7ctivitatea secretorie a stomacului este redusa cand nu ne alimentam si
creste doar dupa alimentatie ('#-'$) din secretia totala a stomacului).
,xista 3 aze :cealica , gastrica si intestinala.
*. 3roprietatiele si compozitia sucului pancreatic.
&eglarea nervoasa a secretiei
Sucul pancreatic este e sentia pentru procesul de digestie. 7dultul secreta zilnic 1$##-
(### ml suc pancreatic incolor, apos. 0ensitatea sucului pancreatic variaza intre 1##9-
1#13, p4-ul creste de la 9 la '.
"omponentii organici principali ai sucului pancreatic sunt proteinele cara variaza de la
1g.l pana la 3#g.l. . 7ceste proteine reprezina un amestec al enzimelor.
&eglarea nervoasa : este realizata atat de parasimpatic cat si de simpatic.
2nterventia parasimpatica a pancreasului controleaza secretia enzimatica s are eect
redus asupra secretiei de bicarbonat.
2nervatia simpatica exercita eecte variate asupra secretiei pancreatice.

9. 3ncreasul exocrin 5 /ecanisme ale secretiei
enzimatice si hidroelectrolitice . &eglarea umorala a
secretiei pancreasului exocrin
&eglarea umorala : - secretina este un polipeptid bazic , alcatuit din %9 de
aminoacizi./olecula ormeaza o structura tertiara , este stabila la -%# grade "elsius , iar
la temperatura camerei in solutii apoase se degradeaza rapid si se inactiveaza.
Sunt secretate celule S din mucoasa duodenului si !e!unului. 3rezenta bilei in duoden
stimuleaza de asemenea secretia secretinei. Scaderea ph-lui la nivelul duodenului si al
!e!unului declanseaza un raspuns puternic in secretina.
+astrina se administreaza in doza armacologice si actioneaza direct stimuland celule
acinoase si !oaca un rol in regalrea iziologica a secretiei pancreatice .
+lucagonul este o actiune inhibitoare asupra secretiei enzimatice a pancreasului.
3olipeptidul pancreatic : este secretat de celule 1 din pancreas.
-. :ila- secretie, compozitia bilei, reglarea evacuarii
bilei
:ila reprezinta produsul de secretie externa a icatului.,ste secretata permanent cu un
debit mediu de #,$ ml.minut, bila se acumuleaza in vezica biliara si se elimina in
duoden in timpul digestiei.
"ompozitia ei este oarte complexa cu mici dierete intre bila hepatica si bila
veziculara. :ila este alcatuita din: in proportie de '9) apa si restu de 3) sunt
substante solide.
:ila hepatica este o solutie apoasa de substante organice si elctroliti , avand o
greutate de 1##--1#1* si un p4 de $,9 si -,*.
,;7"<7&,7 :2L,2 2= 0<>0,= are loc doar in perioadele digestive, deoarece in
azele de excretie bila nu poate a!unge in duoden .
&eglarea evacuarii bilei se ace pe cale umorala ""? este principalul actor care regleaza
activitatea motorie a tractului biliar.
&olul mecanismelor nervoasa in evacuarea bilei reprezinta un grad minor.
'. /otricitatea intestinului subtire si reglarea ei
7!uta la buna desasurare a procesului de digestie si ormeaza un contact al mucoasei
intestinale cu alimentele digerate partial sau total. 3entru a se putea eectua absorbtia
optima , aproximativ 1 cm pe minut. &ezidurile pranzului precedent parasesc ileonul atunci
cand in stomac este introdus un nou pranz .
1unctia motorie a intestinului subtire este realizata prin activarea musculaturii netede .
7re loc si evacuarea bilei digestive in timpul perioadelor digestive este rezultatul
contractie ibrelor musculare cu peretii colecistului. ,vacuarea bilei incepe odata cu
patrunderea primelor cantitati de chim gastric in duoden si depinde de calitatea
chimului.
&eglarea motricitartii intestinale: are la baza mecanisme coordonate si integrate prin
inluente nervoase intrinseci si extrinseci prin variatia actorilor hormonali , locali si
sistemici.
&eglarea se ace in ( etape : prin controlul nervos , miscarile pesistaltice , undele
antiperistaltice si miscarile mucoasei si ale vilozitatilor intestinale.
1#. 1unctia secretorie a intestinului subtire si
reglarea secretiei intestinale.
Supraata intestinului subtire este acoperita de eritrocite , celule epiteliale , celule
caliciorme, celule endocrine. La nivelul polului apical al eritrocitelor avem un dispozitiv
cu marginea in @perieA care ampliica si mai mult supraata mucoasei .
2ntestinul contine doua tipuri de glande : gl :runner situate in submucoasa si glandele
intestinale LinerBuhn care se gasesc in mucoasa de-a lungul intestinului subtire.
+landele :runner prezinta o secretie bogata in mucus si bicarbonat si are rolul de a
prote!a mucoasa duodenala.
+landele intestinale secreta lichid extracelular.
&eglarea secretiei intestinului subtire
+landele mucoasei intestinului subtire secreta un suc digestiv
7re loc in % etape: controlul nervos care se realizeaza prin relexe locale si controlul
umoral al secretiei intestinale care este atribuit unui hormon al mucoasei intestinale.
11. 1unctiile de digestie si absorbtie ale intestinului
subtire - digestia intraluminala si digestia
membranara
0igestia alimentelor si absorbtia lor rezultata prin acest proces , sunt unctii
undamentale ale intestinului subtire. 3ana la duoden alimentele au suerit doar
modiicari chimice , digestia glucidelor si proteinelor incepand doar in stomac . 7devarata
digestie , care are loc in intestinul subtire , sub actiunea enzimelor sucului pancreatic
(digestia intraluminala) si a enzimelor situate la nivelul membranei enterocitare(digestia
membranara).
3rodusii pentru a putea i metabolizati trebuie sa treaca din intestin in sange. 7bsorbtia
are loc aproape in totalitate in intestinul subtire si se realizeaza printr-o membrana
complexa.0igestia se realizeaza complet la nivelul marginii @in perieA si al glicocalixului.
1%. 0igestia si absorbtia glucidelor si proteinelor la nivel
intestinal
2n alimentatia obisnuita glucidele sunt reprezentate de polizaharide, dizaharide si restul
monozaharide .
7midonul are o greutate moleculara incepand de la $#### la cateva milioane si este
ormat din % polizaharide :amiloza si amilopectina."ompusii glucidici din alimente pot i
absorbiti numai sub orma simpla.
Cransportul glucozei si galactozei de la supraata celulei in interior se ace in % eluri: in
prima are loc depasarea moleculelor respective spre interiorul celulei cu a!utorul
transportorilor speciici, iar a doua hexozele a !ung in circulatie.
La nivelul membranei eritrocitare a polului apical, transportori speciici ntroduc glucoza
si galactoza in celule printr-un mecanism activ consumator de energie.
3roteinele din intestinul subtire au ( surse:alimentele(*#-'#g.%(h), sucurile
digestive(3#g.zi) , celulele intestinale(%$g.zi) si perderile(%-3 g.%(h).
Dona unde digestia si absorbtia proteinelor este extrem de activa , reprezinta primii -#-
1## cm din !e!un. ,tapele importante de digestie a proteinelor se realizeaza in lumenul
intestinal.
13. 0igestia si absorbtia lipidelor si vitaminele
liposolubile
7portul alimentar de grasimi este de -#-1##g.zi , iar asimilarea digestiva a grasimilor are
loc in proportie de '*-'-), restul se elimina prin scaun. "ea mai mare parte a
grasimilor alimentare ('$)) este reprezentata de trigliceride restu d e $) sunt lipide. 2n
interiorul enterocitelor trigliceridele se combina cu proteine , osolipide si colesterol.
0igestia lipidelor este un proces rapid dupa aproximativ 3# de minute de la evacuarea
in duoden (#) din lipide au ost absorbite si dupa *# min proportia a!unge la 9#).
7bsorbtia vitaminelor liposolubile (7,0,,,?) este asemanatoare cu a trigliceridelor.
,le sunt prezente in alimentatie sub orma libera(vit , sau B) , ie sub orma
esteriicata(vit d). transportul vitaminelor liposolubile se ace pasiv prin membrana
eritrocitara.3rezenta bilei in intestin este obligatorie pentru absorbtia vitaminei ? in timp ce
alte vitamine liposolubile pot sa circule si sub orma hidrosolubila.
1(. 7bsorbtia apei si electrolitilor la nivel intestinal
Cransportul apei si electrolitilor prin mucoasa intestinala este un proces complex si este
in stransa corelatie cu absorbtia altor electroliti.;olumul lichidelor intraluminale scade
cu aproximativ *-1# l.%(h in duoden. La 3-$ l in !e!un, la 1-% l in ileon. 7ceste modiicari ale
compozitiei si volumul lichidelor intraluminale si datoreaza schimburilor ionice.
2ntestinul subtire este sediul unor transporturi oarte mari de lichide electrolitice, in
ecale se elimina doar aproximativ 1$# ml lichide zilnic.
7pa este transportata prin mucoasa intestinala ,pasiv ca urmare a absorbtiei
sarii.&apiditatea absorbtiei apei la nivelul segmentelor superioare ale intestinului se
datoreaza si porilor care aici sunt mult mai mari. Sodiul se absoarbe in stomac in
cantitati oarte mari. "orul se absoarbe din intestin. :icarbonatul provine din secretia
pancreatica. 1ierul se gaseste in organism in cantitate de aproximativ ( g. "alciul de
origine alimentara se extrage doar sub orma ionizata.
1$. 7bsorbia vitaminelor hidrosolubile la nivel intestinal
2n absorbtia vitaminelor hidrosolubile , mecanismele ma!ore de absorbtie sunt pasive si
active.
;tiamina :1, are o grautate moleculara mare si este prezenta in toate vitaminele de
origine animala sau vegetala.. =evoile zilnice de aceasta vitamina sunt de 1-% mg .
Sediul de absorbie este !e!unul. 7dministrarea unor doze mare este inutila, ea iind
eliminata prin scaun.
;itamina :% se gaseste in cantitati oarte mari in grau , orez,ovaz, carne, icat.0oza
zilniva necesara este 1-% mg dar absorbtia poate a!unge la - mg.Sediul absorbtie este
!e!unul. La aceasta vitamina nu se cunoaste transportorul.
;itamina :* este prezenta in cantitati oarte mari in germenii de cereale,
levuri,icat,carne.=ecesarul de vitamina :* este de 1-% mg.z insa absorbtia a!unge la $
mg.
;itamina :1% este prezenta in icat, rinichi, muschi,creier iind legata de proteine.
=ecesarul zilnic este de 3-9 mg. 7bsorbtia e este redusaE
;itamina c este necesara pentru om, ea intervine in dierite prcese ale
organismului.=ecesarul zilnic este de aproximativ 1# mg(absorbtia este intre 1# si 1##
mg.zi).
1*. 1unctia motorie a coloonului si reglarea ei.
/iscarile de segmentare ale colonului apar la distante regulate de %-3 cm, aceste
miscari constau in contractii ale muschiului circular.7ccentuarea lor produce dureri
abdominale si constipatie.
/iscarile peristaltice sunt mai putin recvente si mai lente si constau intr-o contractie a
musculaturii circulare.
/iscarile antiperistaltice ale colonului sunt si mai arre la om,exceptie acand doar cecul.
/iscarile de transport in masa sunt speciice colonului apar doar de cateva ori pe zi la
omul normal ca urmare a unor emotii si stresuri puternice.
"ecul contine doar gaze si resturi ale pranzului precedent."olonul proximal prezita o
activitate motorie ormata din miscari segmentare , ritmice si asimetrice.
"olonul diatal are o activitate motorie mai intensa cu miscari segmentare mai
recvente.
&ectul prezinta o activitate motorie mai ales in partea sa superioara , care se contracta
segmentar.
&eglarea unctie motorie: - inervatia intramurala are un rol inhibitor , doarece in lipsa ei
colonul este contractat.
- 2nervatia extrinseca consta in ibre parasimpatice
19. /ateriile ecale. 1lora intestinala.
/aterile ecale au o masa neomogena, pastoasa , de culoare brun-galbuie, cu miros
caracteristic, constituita dintr-un amestec complex de reziduri alimentare ,secretii digestive
si bacterii.La adult cantitatea de materii ecale eliminata zilnic este de 1##-%## g.
"uloarea ecalelor se datoreaza pigmentilor biliari, de aceea cand bila nu mai a!unge in
intestin scaunele se decoloreaza.in cazul diareilor culoarea este mai deschisa , iar la
constipatii este mai inchisa."ompozitia materiilor ecale este variabila in unctie de
varsta, alimentatie si individ.
1or a intestinala: viata nu este posibila ara lora microbiana intestinala. 1lora colonului
este identica cu cea a ecalelor si este constituita din germeni strict aerobi. > principala
unctie a lorei intestinale reprezinta mentinerea aspectului normal al mucoasei colonului.
1-. 1unctia de digestie si absorbtie a intestinului gros
Sub inluenta enzimelor bacteriene in colon continua degradarea diverselor reziduri
alimentare si altor constituenti. 3ana la nivelul ileonului terminal digestia si absorbtia
alimentelor ingerate sunt aproape complete., in condtitiile unei alimentatii normale
excrementele contin sub ( g lipide , azot ,iind lipsite de glucide absorbabile. 2n
cazul unor aectiuni pancreatice glucidele neabsorbite sunt drgradate sub actiunea
lorei de ermentatie in special n colon. 1lora colonica sintetizeaza o serie de vitamine
din complexul :. 3rin mucoasa colonului se pot absorbi o serie de medicamente
administrate sub orme de clisma sau supozitoare."olonul absoarbe si gazele inghitite
ale alimentelor.
1'. 1unctia de transport hidro-elecrolitic a intestinului
gros. 0eecatia
0in cei -,' l de lichide care trec zilnic prin tractul digestiv, a!ung in cec doar $##-*##
ml lichide izotonice, iar prin materiile ecale se elimina zilnc 1##-1%# ml.
=a8 este intens reabsorbit in colon , iar concentratia lui scade."oncentratia B8 in
lichide din diverse segmente ale colonului arata cresteri progresive. "l- se
reabsoarbe intens din colon. 7cizii organici se sintetizeaza prin actiunea lorei colonice
.7moniacul se genereaza in colon.
0eecatia : este un act relex complex prin care se elimina la exterior materiile ecale
din ampula rectala.3arte din impulsurile aerente a!unse in maduva se transmit la centrii
nervosi superiori , dand nevoia de deecatie. Senzatia nevoii de deecare apare atunci
cand o noua cantitate de materii ecale este impinsa in rect, ceea ce se intampla
dupa cateva ore.
1iziologia glandelor endocrine
1. =atura hormonilor.receptorii hormonali si si activarea lor
4ormonul reprezinta o substanta chimica secretata in lichide care apartin
organismului de cate o celula sau un grup de celule care au putere de control
pentru alte celule din organism. ,xista hormoni locali ( ex. 7cetilcolina , secretina care
este eliberata din peretele duodenal,) si hormoni generali(hormonul de crestere si cel
tiroidian). ,xista si hormoni sistemici care sunt secretati de glandele endocrine .
4ormonii steroizi sunt sintetizati in reticulul endoplasmatic neted.
4ormonii se combina cu receptorii hormonali de pe supraata membranelor
celulare sau din interiorul celulelor.3rincipala cale de transport a hormonilor este
sangele circulant si aici hormonul se ala in orma libera, adica in orma activa.
4ormonii tiroidieni circula legati de moleculele proteice.
%. /ecanisme de reglare ale secretiei hormonale."ontrolul secretiei glandei hipoize de
catre hipotalamus.
3rncipalul mecanism de control al secretiei endocrine il reprezina mecanismul eed-
bacB. ,xista eed-bacB hormoal si nehormonal. "el normal modiica nivelul sanguin al
unui hormon. 7vem eed-bacB scurt si eed-bacB lung,acesta inluenteaza glanda
care a secretat hormonul. 1eed-bacB-ul nehormonal , aici este controlata secretia
glandelor endocrine.
+landa hipoiza: are mai putin de 1 cm in diametru si aproximativ 1 g greutate.
Secretia hipoizara anterioara este controlata de hipotalamus prin intermediul
hormonilor inhibitori, care sunt secretati de hipotalamus, care primeste semnale de
la aproape toate sursele sistemului nervos .4ipoiza este o glanda bogat
vascularizata . =euronii speciali din hipotalamus secreta hormoni hipotalamici de
eliberare. 4ormonul de crestere nu depide de o ganda anume pentru a actiona , dar
are eect pentru aproape toate tesuturile din organism.
3. 4ormonul de crestere- structura, sinteza ,eecte, reglarea secretiei, tulburari ale
secretiei.
Se mai numeste si somatotrop.&eprezinta o molecula proteica mica care contine
1'1 de aminoacizi intr-un singur lant.7re unctia de a stimula cresterea tuturor
tesuturilor din organism .
&olul este de a marii rolul transportului la ma!oritatea aminoacizilor prin membrane
celulare .3roduce o marire a sintezei de 7&=,dar reduce catabolismul proteic. SC4
determina eliberarea de catre tesutul adipos a acizilor grasi in cresterea utilizarii
lipidelor .SC4 nu are eecte directe asupra cresterii elementelor cartilaginoase si
osoase ale scheletului.
"oncentratia normala a SC4-ului in sange este de 3 ng.ml la adulti si $ ng.ml la
copii. Secretia de Sth se stimuleaza si in cazul hipoglicemiei. Sth stimuleaza secretia
de proteine noi.
Culburari: - nanismul , ex. <n copil de 1# ani poate avea o dezvoltare
carespunzatoare varestei de (,$ ani.
-gigantismul: cresterea este mai marcata la nivelul oaselor mainilor, picioarelor si ale
oaselor craniului si cresterea lor nu inceteaza in adolescenta. 1ata este normala, doar
nasul creste. 3icioarele se dezvolta la dimensiuni t mari.3acientii suera se de
cocoasa din cauza deormarii coloanei vertebrale.si limba si icatul capata dimensiuni
mari.
(. 3rolactina - structura , sinteza , eecte, reglarea secretiei
Hormonul adrenocorticotrop- structura, sinteza, efecte, tulburari ale secretiei, reglarea
secretiei
Prolactina umana este foarte asemanatoare cu STH, este alcatuita din 199 de
aminoacizi si are o viata ft scurta.celulee tinta pentru prolactina apartin glandei
mamare, stimuland secretia lactata a glandei mamare, sesibilizata de progesteron.
Prolactia este capabila sa provina ovulatia . in reglarea secretiei rolul esential il are
hormonul inhibitor hipotalamic.Secretia ei in afara sarcinii este stimulata de efortul
fizic,stres si somn. In timpul sarcinii secretia de prolactina creste iar in primele zile
revina la normal.Hiperprolactiana se datoreaza unei dereglarii e!cesive de prolactina.
Hormonul adenocarticotrop "#$TH%& reprezinta un polipeptid cu '9 de
aminoacizi.Secretia de #$TH este reglata prin mecanisme de feed-bac(.
$a si tuburare a hormonului adenocorticotrop & sindromul $ushing.
). Hormonul tireostimulator "TSH%* Hormonul luteinizant si foliculostimulator "+H si
,SH%.
TSH este alcatuit din - subunitati alfa si beta si este un hormon cu structura
glicoproteica.Secretia sa este controata de triiodotironina si tiro!ina.
+H si ,SH
Sunt glicoproteine alcatuite din - subunitati"alfa si beta%.
.fecte ,SH& la nivelul ovarului stimulteaza maturarea foliculului ovarian* la nivelul
oavrului determina ovulatia si formarea corpului galben secretor de progesteron* la
nivelul testiculului stimuleaza spermatogeneza.
$ontrolul hipotalamin al secretiei hormonilor +H Si ,SH se realizeaza printr/un
hormon de eliberare comun pentru ambele. 0eglarea difera in functie de se!.
1. Hormonul antidiuretic* 2!itocina-structura, rolul fiziologic, reglarea secretiei,
dereglari ale secretiei hormonale.
3aca in4ectezi cantitati mici de #3H unei persoane poate provoca antidiureza,
adica scaderea e!retiei de apa din rinichi. In absenta #35-ului ductele colectoare
sunt impermeabile la apa ceea ce impiedica reabsorbtia apei si permite o pierdere ft
mare de apa in urina.
0eglarea osmotica- cand lichidele din corp sunt mai concentrate, aici #3H-ul este
secretat.#re efect in cresterea presiunii arteriale. 3iabetul insipid se datoreaza lipsei de
#3H.$uzele pot fi genetice,traumatice sau tumorale.
Secretia inadecvata de #3H este secretat de tumori secretante de #3H si se
manifesta si prin urini concetrate.
2!itocina stimuleaza contractiile uterului gravid. $oncentratia de o!itocina creste ft
mult in timpul travaliului.0eglarea secretiei se face prin aferente ce pleaca de la
receptorii colului uterin si mamelonari si stimuleaza secretia de o!itocina.
. Hormonii tiroidieni- sinteza* interactiunea cu receptorii* reglarea secretiei.
Trio!ina si triiodotironina sunt secretati de tiroida
Sinteza&- captarea iodului din sange &iodul este transportat din spatiul e!tracelular in
interiorul celulei si este concentrat mai mult decat sangele.
-o!idarea iodului , aici iodul ionic este transformat in iod atomic
-iodinarea tirozinei aici o!idarea si iodinarea tirozinei sunt cuplate.
$elule tinta pentru hormonii tiroidieni se afla in aproape toate tesuturile. .!ista si
receptori cu localizare e!tracelulara, la nivelul mitocondiilor.au rol secundar. Hromonii
tiroidieni se alimina si prin materiile fecale.
6. Hormonii tiroidieni- rolul fiziologic al hormonilor* tulburari ale secretiei hormon ilor
0olul fiziologic&
- intensificarea metabolismelor & metabolismul energetic&hipersecretia
hormonilor tiroidieni determina cresteri mari , apro!imativ 1//7 ale
metabolismului bazal* metabolismul glucidic aici hormonii tiroidieni
stimuleaza absorbtia intestinala a glucozei& metabolismul lipidic aici creste
concentratia acizilor grasi liberi in plasma.
-efecte spefifice pe organe si aparate& aparatul cardio-vascular aici creste
contractia fortei pompei ventriculare* sistemul nervos are un rol stimulator*
respiratia& amplitudinea miscariror respiratorii cresc .
8ecanismul regarii este asigurat de bucle lungi de feed-bac( negativ.
Tulburari& - hipotiroidismul&poate fi congenitatala sau dobantita la
nastere.0eprezinta insuficienta tiroidiana.
-hipertiroidismul& aici poate fi cauzata de mai multe boli printre care si gusa.
2 singura manifestare a hipertiroidismului nu este consecinta a e!cesului
de hormoni tiroidieni.
9. 8etabolismul fosfo-calcic- calciul si fosfatiiin lichidul e!tracelular si plasma* functia
vitaminei 3.
$oncentratia calciului in plasma este de apro!imativ 1/ mg9dl .
$alciul provine din lapte si produse lactate , ele fiind si surse ma4ore de fosfati desi
acestia sunt prezent si in carne. $alciul se absoarbe greu in tractul digestiv. ,osfatii se
absorb bine cu e!ceptia cazului cand avem de a face cu e!ces de calciu. In plasma
calciul este prezent in ' forme diferite. $alciul ionic este important pentru ma4oritatea
functiilor calciului in organism"e!.aspra formarii oaselor%. :itamina 3 are un puternic efect
de absorbtie al calciului din intestin.;ecesarul de vitamina 3 la adult este de 1)/-'//
5I9zi si mai crescut la copii.
1/. Parathormonul si $alcitonina- structura, efecte, reglarea sintezei hormonale
.ste secretat de glandele paratiroide, este un polipeptid. .ste secretat prin
e!ocitoza si cirula liber in plasma. 8etabolizarea parathormonului se face in
celulele (uptfer din ficat si rinichi si rezulta un peptid activ si unul inactiv.
0eglarea sintezei de Pth se face prin mecaisme de feed-bac(. +a nivel renal
creste eliminarea urinara a fosfatilor si reabsorbtia caciului. .fectele
parathormonului sunt remarcate la nivelul osului, tractului digestiv, cu a4utorul
vitaminei 3 ori prin efecte directe.
$alcitonina este secretata ca polipeptid format din '- aminoacizi. Stimulul care
decalnseaza secretia de calcitonina este hipercalcemia, iar rezultatul final al
efectelor calcitoninei este hipocalcemia. $and este secretata prin e!ocitoza ,
calcitonina circula libera. 0eglarea secretiei de calcitonina se face prin buca
scurta de feed-bac( negativ.+a nivelul rinichiului calcitonina are doar un efect
minor de reducere a reabsorbtiei calciului.
11. Insulina- structura, sintezal interactiunea cu receptorii* rolul asupra metabolismului
glucidic.
Insulina este o proteina mica . este compusa din doua lanturi a cate )1 de
aminoacizi , care sunt conectate unul cu celalat. 3aca lanturile sunt separate
,activitatea insulinei se pierde. <ena pentru insulina umana se gaseste pe bratul
scurt al cromozomului 11..fectele insulinei au loc prin legarea ei d eo proteina
membranara receptoare care este activa. +a nivel hepatic activeaza glicogenoliza.
+a nivelul muscular determina acumularea de glicogen. +a nivelul tesutului adipos
insulina determina stimularea transportului de glucoza transmembranar. +a tesutul
musculare pancreasul secreta o cantitate mare de insulina determinand un
transport rapid al glucozei intracelular. 3aca muschiul nu este activ glucoza este
stocata sub forma de glicogen , si in timpul efortului fizic muschiul depinde de
insulina.
1-. Insulina- rolul asupra metabolismului protidic si glucidic* reglarea secretiei de insulina.
/etabolismul glucidic: +a nivel hepatic activeaza glicogenoliza. +a nivelul muscular
determina acumularea de glicogen. +a nivelul tesutului adipos insulina determina
stimularea transportului de glucoza transmembranar. +a tesutul musculare
pancreasul secreta o cantitate mare de insulina determinand un transport rapid al
glucozei intracelular. 3aca muschiul nu este activ glucoza este stocata sub forma
de glicogen , si in timpul efortului fizic muschiul depinde de insulina.
8etabolismul proteic& insulina este un hormon anabolic, efectul sau nu este
dependent de cresterea transportului de glucoza . insulina creste viteza de
transcriptie a secventei de #3;, formeaza cantitati crescute de #0;. Insulina
determina trasportul activ al mai multor aminoacizi in celule. Insulina inhiba
catabolismul proteic si scade eliberarea de aminoacizi din celule.
1'. <lucagonul* Somatostatinal Tulburari ale secretiei de insulina
<lucagonul este un polipeptid, compus din -9 aminoacizi . ;ivelul de
glucagom seric este cuprins intre '/-1)/ ml. este secretat de celule # si
cand nivelul glicemiei cade are efecte opuse insulinei. <licemia este cel mai
important factor de control al secretiei de glucagon . Hormonii intestinali ca
secretina stimuleaza secretia de glucagon. In efortul fizic intens concentratia
plasmatica de glucagon creste foarte mult. Insulina si acizii grasi circulanti
inhiba eliberarea de glucagon.
Somatostatina esete secretata in celulele 3 ale insulelor +angerhans.$ontine
1= aminoacizi. #ctioneaza la nivel local si scade secretia de insulina si de
glucagon.
0eglarea secretiei & toti factorii care au legatura cu digestia alimentelor
determina stimularea secretiei de somatostatina.
1=. Hormonii medulosuprarenalieni- biosintezz, metabolizare, efectele biologice* reglarea
secretiei
<landa medulosuprarenala detina un loc in reglarile neuro-endocrine. Sintetizeaza si
elibereaza in sange & adrenalina, noradrenalina si dopamina. >iosinteza catecholaminelor
se realizeaza in trepte succesive din aminoacidul tirozina. #cest lucru se face cu a4utorul
unui enzime specifice. 5nele medicamente golesc depozitele de catecolamine din granule
impiedicand refacerea si stocarea acestora.
1). Hormonii glucocorticoizi- structura, sinteza, rolul fiziologic, reglarea secretiei
$ortisolul circula legat in proportie de 9)7 din care 6/7 este legat de o proteina de origine
hepatica. ,orma libera activa se afla in echilibru cu cea legata. ;ivelul sau seric total este de
apro! /.= micrograme9dl. Sediul principal al metabolizarii este ficatul unde glucocorticoizii sunt
redusi. 2 parte din glucocorticoizii metabolizati hepatic se elimina in bila din intestin, o parte se
rentorc in ficat si o parte se elimina prin fecale.
.fecte asupra sistemului osos& e!cesul de cortisol poate determina osteoporoza la adult si
incetinirea de crestere la copil. <lucocorticoizii au efecte benefice asupra stresului, dar e!ista
si efecte secundare nedorite& intarzierea cicatrizarii plagilor cresterea riscului complicatiilor
hemoragice.
11. Hormonii mineralocorticoizi- sinteza* mecanism de actiune, reglarea secretiei
Principalul hormon mineralocorticoid este aldosteronul. #ldosteronul circula sub forma
legata in proportie de 1/7, transportatorii principali sunt albuminele. #ldosteronul
actioneaza asupra celuleor prin intermediul receptorilor intracelulari mobili. #ldosteronul
contribuie si la mentinerea volemiei. Sistemu renina- angiotensina-renina este o enzima
produsa la nivelul S;$, epifiza, hipofiza, uter, mioard.angiotensina - stimuleaza celulele
zonei glomerulosa din corticosuprareala in scopul producerii de adosteron.
.fectu de lunga durata al lipsei de #$TH determina hiposecretie de mineralocorticoizi
datorita atrofiei glandei.
1. Tulburari ale secretiei hormonilor corticosuprarenalieni
Tulburari&
-scaderea marcata a volumului lichidului e!tracelular care se datoreaza insuficientei
secretiei de aldosteron si scade reabsorbtia sodiului.
- pierderea parului pubic la femei, ca urmare a lipsei se!osteroizilor
- pierderea secretiei de cortisol face imposobila mentinerea concentratiei normale de
glucoza intre mese.
Insuficienta corticosuprarenala determina boala #33IS2;. 2 persoana u aceasta
boala poate sa moara in cateva zile din cauza diferiteor tipuri de traumatisne, boli,
stresuri.
16. Hormonii estrogeni-structura, sinteza, efecte, reglarea sintezei
.strogenii au un nr f mare de tesuturi si organe tinta.
8odificari clinice ale mucoasei uterine&
-faza proliferative& la sf menstruatiei endometrul este descuamat,
- faza secretorie& dupa ovulatie endometrul este mai bogat vascularizat sub infuenta
estrogenilor si progesteronului secretati de corpul galben. Sangerarea menstruala se
datoreaza necrozarii peretelui arterial dand hemoragii punctiforme.
.fecte & alcalinizeaza mucusul si favorizeaza transportul si supravietuirea spermatozoizilor.
#supra organelor genital asupra femeii adulte estogenii au urmatoarele efecte&
-stimueaza cresterea foliculilor ovarieni
-cresc flu!ul sanguine uterin
-maresc sensibilitatea la o!itocina
19. Progesteronul- structura, sinteza, efecte, reglarea secretiei
Principalele tesuturi si organe sunt& uterul, mucoasa vaginala, glandele mamare si sistemu
nervos.
.fecte asupra mucoasei vaginale si glandelor mamare&
-determina secretia unui mucus vascos si aplifica functia secretorie in lactatie.
.fecte asupra uterului&
-modificari ae endometrului
-scaderea sensibilitatii musculaturii uterine la o!itocina
-scaderea nr de receptori estrogenici
-scaderea e!citabiltatii musculaturii netede uterine
-/. Sarcina- hormonii placentari* Tulburari ale secretiei hormonilor ovarieni
2vulul fecundat se divide rapid si in stadiul de blastocit a4unge in cavitatea uterine. 2
parte din ceulele blastocitului se diferentiaza si formeaza sincitiotrofoblastul,
determinand implantarea.
In cursul formarii placentei secreta urmatorii hormone*
-gonadotropina, glicoproteina formata din - subunitati alfa si beta
-progesteronul contribuie la supravietuirea ovulului fecundat si la dezvolt glandelor
mamare.
-estrogenii sunt secretati de placenta determinand marirea uterului si organelor genital
e!terne, dezvoltarea glandelor mamare
-1. Testosteronul- strciura, sinteza, efecte, reglarea secretiei* tulburari ale secretiei
hormonale.
Testiculele secreta cativa hormoni se!uali masculine. Testosteronul este cel mai abundent si
efficient si este responsabil de efectee hormonale masculine.
,unctii& testosteronul este responsabil de caracteristicile distinct ale organismului
masculine. Testiculele produc mici cantitati de testosterone in timpul vietii fetale.
In timpul copilariei nu se produce testosteron pana la varsta de 1/- 1- ani.
0eglare & hipofiza anterioara secreta - hormoni gonadotropi ma4ori. ,SH si +H. #mandoi cu
rol in controlul functiei se!uale masculine.
In cursul gestatiei placenta secreta mari cantitati de gonadotropina.