Elena Pop HossuLongin (1862-1940) reprezentanta de marca a miscarii feministe din

Transilvania
Din nou acasa in Salaj
In vara anului 1907, pe data de 1 august, la Basesti, are loc adunarea generala a
despartamantului salajean al Astrei si a Reuniunii Femeilor Romane Salajene. Cu aceasta ocazie
s-a aniversat si cei 72 de ani de viata ai marelui fruntas national-roman, George Pop de Basesti.
Pentru aceasta impresionanta manifestare culturala, George Pop a inchiriat cu suma de 66 de
coroane o panza impermeabila de 20 m lungime si 8 m latime, sub care au incaput, in seara de
bal, 700 de persoane.
Dupa oficierea slujbei religioase de catre vicarul Alimpiu Barboloviciu urmeaza programul
artistic. In cadrul acestuia 13 flacai din Basesti au executat dansurile nationale, caluserul si
batuta. Costumele populare romanesti cu care erau imbracati au fost confectionate in atelierul de
tesaturi si cusaturi de la Orastie, care era condus de catre Elena Pop Hossu-Longin. Tot ea s-a
ocupat de organizarea acestui important eveniment, care a reprezentat o adevarata sarbatoare
nationala romaneasca .
In anul 1908, dupa 30 de ani, adunarea generala a Astrei se tinea, din nou, la Simleu Silvaniei.
In acest sens, ziarul simleuan, Gazeta de Dumineca, sublinia faptul ca acest eveniment "va fi o
foarte rara ocaziune de insufletire pentru propasirea culturala, cu deosebire pe seama romanilor
din comitatele Salaj, Satmar, Bihor si Maramures", deoarece romanii din aceasta zona treceau
"prin mizerii culturale si nationale cu mult mai multe si mai mari, decat alti frati ai lor".
Serbarile Astrei de la Simleu s-au desfasurat in perioada 6-9 august 1908. Printre cei 380 de
oaspeti de seama sositi la Simleu se gasea presedintele Partidului National Roman, George Pop
de Basesti, impreuna cu fiica sa, Elena, si ginerele sau, Francisc Hossu-Longin.
In cadrul programului se anunta organizarea unei expozitii de industrie casnica de catre
Reuniunea Femeilor Romane din Deva a carei presedinta era Elena Pop Hossu-Longin . Aceasta
a fost organizata in sala de gimnastica a scolii din Simleu si a fost vernisata pe data de 6 august,
Vinerea, dupa amiaza, in cadrul manifestarilor culturale. In aceeasi sala au fost expuse tablouri
care ii reprezenta pe marii inaintasi salajeni, precum si antichitati romanesti locale. De asemenea,
au fost organizate si "grupuri de tarani dupa tinuturi".
Expozitia cuprindea "foarte frumoase lucrari de mana, tesaturi si cusaturi", precum si un rand
de haine preotesti. Se anunta faptul ca aceasta expozitie este una cu vanzare, "asa ca fiecare
vizitator va putea duce un obiect de o placuta aducere aminte". Desi ca numar de piese a fost o
expozitie de dimensiuni mai mici, ea a fost apreciata "ca valoare". Atat expozitia cat si alte
momente reprezentative ale acestor serbari au fost fotografiate de catre renumitul fotograf din
Orastie, A. Adler.
Comitetul care a organizat serbarile, in frunte cu Ioan P. Lazar, presedinte, Coriolan Mesesian
si Dionisie Stoica, secretari, a tinut sa multumeasca, public, tuturor celor care au contribuit la
reusita deplina a serbarilor. Printre acestia, binenteles, erau amintite Elena Pop, Victoria Erdeli si
Tiberia Barcian, carora li se multumea "pentru aranjarea expozitiei de industrie casnica" .
Impresii despre aceasta expozitie si despre serbarile de la Simleu gasim in ziarele
transilvanene (Gazeta Transilvaniei, Drapelul, etc), precum si in cele din Bucuresti (Neamul
romanesc, Samanatorul, etc)
In timpul razboiului si realizarii Marii Uniri
In anul 1914 a izbucnit cea mai mare conflagratie pe care o cunoscuse omenirea pana atunci,
primul razboi mondial.
In aceste imprejurari vitrege si aflandu-se la o varsta inaintata, George Pop de Basesti se
hotaraste sa-si scrie testamentul. Astfel, pe data de 11 noiembrie 1914, impreuna cu fiica sa,
Elena, se prezinta in fata notarului din Dej, Otto Schilling si a canonicului de Blaj, Iosif Hossu.
Prin acest testament el doneaza, impreuna cu fiica sa, averea agonisita cu truda o viata
intreaga, Capitlului mitropolitan din Blaj, "spre marirea atotputernicului Dumnezeu si in favorul
desvoltarii culturale a poporului roman". Pentru atingerea acestui nobil scop se prevedea
infiintarea unei scoli poporale agricole, burse pentru studenti si elevi, infiintarea altor institutii
culturale romanesti, ingrijirea bisericii si a scolii romanesti din Basesti si camin pentru cei care
se vor distinge in domeniul literaturii si educatiei. Averea sa a fost evaluata la peste 4 milioane
de coroane.
Acest testament reprezinta un document de mare valoare pentru noi, deoarece arata modul
cum gandeau si aveau grija fruntasii romani de viitorul natiei, chiar dupa moartea lor.
George Pop de Basesti, impreuna cu fiica sa, Elena, au muncit o viata intreaga numai in
folosul poporului roman si a semenilor sai, carora le lasa averea sa, insa cu responsabilitatea de a
o inmulti si folosi in nobilul scop al educatiei nationale.
In anul 1921 este adoptata legea de reforma agrara, care prevedea, printre altele, exproprierea
proprietatilor fundatiilor religioase. Pentru a nu pierde si aceasta fundatie, care intra si ea sub
incidenta legii de reforma agrara, la fel cum a pierdut si celelalte fundatii, capitlul mitropolitan
din Blaj a renuntat, strategic, la aceasta donatie.
In preajma Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, desi era bolnava si zacea la pat, Elena Pop
Hossu-Longin a inteles, la fel ca si tatal sau, importanta covarsitoare a momentului istoric. Ea
publica in toate ziarele inimosul "Salut al femeilor romane", din care reproducem principalele
idei: "In aceste clipe mari si sfinte sa uitam trecutul plin de jale si suferinte, sa uitam sbuciumul
sufletelor noastre, sa uitam toata urgia de veacuri rabdata si sa ne inaltam inimile pline de sfanta
bucurie catre Natiunea Romana, care astazi praznuieste invierea sa la vieata libera si nationala . -
Uitati voi, mame, lacrimile multe, cari v-au brazdat fetele, leganand intre cantece de jale,
odraslele voastre, precum mame in lume n-au varsat si cantat mai amar, stiind pe copiii vostri
straini pe pamantul stramosilor lor si buni numai a munci, a lupta si a muri pentru interese
straine. Uitati voi sotii tot amarul zilelor negre, cand vedeati pe barbati prigoniti pentru lupta lor
dreapta ce au purtat pentru drepturile omenesti si nationale ale neamului vostru. Uitati voi, surori
si logodnice, pe voinicii mandri, cari s-au luptat si murit sub steaguri straine. Din jalea voastra a
rasarit minunea mantuirii noastre. Ne inchinam tie, mareata adunare, si steagului tau sfant, care e
simbolul unirii tuturor Romanilor" .
Sotul sau, Francisc Hossu-Longin a participat la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia in
calitate de reprezentat ales al Cercului Deva, judetul Hunedoara .
La Alba Iulia s-a intalnit cu socrul sau, George Pop, presedintele P.N.R, si al Marii Adunari
Nationale, si a avut grija de acesta, deoarece se gasea la venerabila varsta de 83 de ani. De la
Alba Iulia, George Pop de Basesti a plecat, impreuna cu ginerele sau, la Deva, pentru a-si vizita
fiica, care se gasea bolnava pe pat. A fost o intalnire emotionanta, el presimtind parca faptul ca
era ultima data cand se vedeau, in viata .
Bucuria momentului Unirii nu este, insa, deplina, deoarece plaiurile natale de la Basesti se
aflau, inca, sub linia de demarcatie. Dar un pluton al armatei romane isi face intrarea in Basesti,
unde este primita cu ospitalitate de catre George Pop .
De ospitalitatea lui George Pop de Basesti si a fiicei sale s-au bucurat ostasii romani si la
Deva, unde exista o adevarata penurie alimentara, datorata rechizitiilor care s-au facut pentru
front de-a lungul razboiului. Astfel, seara de Craciun a anului 1918, pentru 300 de ostasi si 25 de
ofiteri ai armatei romane, care se aflau la Deva, este organizata de catre Elena Pop de Basesti si
tatal sau, care i-a trimis, la apelul acesteia, 50 de banite de grau, 5000 de oua, carne de porc,
slanina, carnati, saci cu mere, nuci si prune. Din aceste bunatati s-au infruptat si la Anul Nou si
Boboteaza. Emotionata de prezenta armatei romane la Deva, ea ii scria, pe data de 3 ianuarie
1919, tatalui sau, printre altele: "Le-as da si sufletul, asa sunt de fericita ca ii vad aici". Tot
atunci, Elena Pop a trimis Maiestatii Sale, Regina Maria, o adresa omagiala si un frumos costum
ardelenesc .
Activitatea pe taram salajean in perioada interbelica
Dupa moartea tatalui sau, Elena Pop Hossu-Longin, impreuna cu sotul ei, s-a mutat la Basesti,
ea fiind mostenitoarea intregii averi. In anii 1920-1921, pana la aparitia legii de reforma agrara,
si Elena Pop a arendat importante suprafete de pamant arabil, fanate si pasune taranilor din satele
unde avea mosii .
Dupa intrarea in vigoare a legii de reforma agrara din anul 1921 au fost supuse exproprierii si
proprietatile Elenei Pop Hossu-Longin.
Dupa anul 1918, la fel ca si celelalte domenii de activitate, institutiile de cultura si vechile
despartaminte ale Astrei s-au reorganizat destul de greu.
In judetul Salaj existau 6 despartaminte ale Astrei, si anume: despartamantul Simleu, Basesti,
Jibou, Tasnad, Buciumi si Crasna. Este de remarcat faptul ca din cele 8 despartaminte ale Astrei,
care au tinut sa voteze, prin delegati speciali, actul Unirii de la 1 Decembrie 1918, trei
despartaminte au fost din Salaj: Simleu, Buciumi si Crasna .
Despartamantul Basesti avea in subordine 48 de comune si doar doua biblioteci, la Basesti si
Oarta de Jos. El a fost reorganizat pe data de 20 august 1919. Director al despartamantului a fost
ales preotul Vasile Gavris .
Dupa ce s-a mutat la Basesti, Elena Pop a fost, de-a lungul intregii perioade interbelice,
nelipsita la toate manifestarile culturale. Ea insasi a organizat si sustinut material o serie de astfel
de actiuni, in special in zona Basestiului. A sprijinit activitatea despartamantului Basesti al
Astrei, participand la toate adunarile sale generale si a tinut conferinte pe diferite teme. A fost, in
continuare, membra la nenumarate organizatii de femei sau societati culturale.
Din cauze obiective nu poate sa participe la prima adunare generala de dupa razboi a
Reuniunii Femeilor Romane Hunedorene, care s-a tinut la Deva, pe data de 27 septembrie 1919.
A trimis, insa, o scrisoare, care a fost citita in plenul adunarii. In aceasta, Elena Pop Hosu-
Longin isi manifesta regretul pentru faptul ca nu putea fi in mijlocul suratelor sale, pe care le-a
condus 24 de ani. Si-ar fi dorit din tot sufletul sa participe la aceasta frumoasa serbare, dar, spune
ea, "in urma perderi ireparabile, ce am indurat in urma mutarei la vecinicie a fericitului meu
parinte, mi s-au impus multe si grele obligamente, caror trebue sa corespund, chiar si prin
jertfirea celor mai ispititoare clipe de inaltare sufleteasca, cari as dori sa le traiesc". In
continuarea scrisorii, aminteste trecutul glorios si bogata activitate a acestei reuniuni, care a
reprezentat "veriga de otel fermecata", ce a legat femeile intelectuale de tarancile romane. Avea
convingerea ca "bravele romance" din judetul Hunedoara vor duce mai departe aceasta nobila
misiune, mai ales acum cand erau "nu roabele umile, ci cetatenele libere ale Romaniei intregite"
si ca ele "vor face ca portul nostru mandru sa patrunda in toate provinciile alipite, pana la cele
mai estreme periferii, unde urgia vremurilor apuse a sters caracterul si frumusetea etnica a
poporului roman". In incheiere ea tinea sa multumeasca "scumpelor mele surate", pentru intregul
sprijin pe care i l-au acordat, ca sa treaca "aceasta institutiune culturala in butul tuturor
greutatilor din trecut la zilele fericite de acum" .
Ridicarea monumentului de la Basesti in memoria tatalui sau, George Pop, si inaugurarea
acestuia (1923)
Pentru a cinsti memoria tatalui sau, care nu a avut parte de funeralii nationale asa dupa cum i
se cuvinea, fiica sa Elena, reuseste, cu mari stradanii, sa ridice un monument, la Basesti, la patru
ani de la moartea ilustrului sau tata. Ultima lui dorinta a fost acea de a fi inmormantat la Basesti,
spunand urmatoarele: "Sa ma ingropati langa ai mei si in mijlocul poporului, cu care am trait, am
muncit si m-a ascultat".
Monumentul de la Basesti este un obelisc de marmura neagra, in forma de cruce. Sub semnul
sfintei cruci au fost inscriptionate urmatoarele cuvinte memorabile: "Aici isi doarme somnul de
veci George Pop de Basesti, presedinte al Partidului National Roman si al istoricei adunari dela
Alba Iulia, unde a proclamat unirea tuturor Romanilor. Nascut la 1 August 1835, trecut la
vesnicie in 23 februarie 1919, sub suerul gloantelor secuesti, aparat de Armata Romana
liberatoare. Domnul a chemat pe robul sau, caruia i s-a dat sa vaza desrobirea neamului .
Ceremonia de dezvelire a acestui monument a avut loc pe data de 6 mai 1923, care a coincis
sarbatorii de Sfantul Gheorghe. A fost o zi de adevarat pelerinaj la mormantul marelui fiu al
Salajului, George Pop de Basesti.
Elena Pop de Basesti lanseaza un apel catre toti salajenii si toata suflarea romaneasca la
sfintirea monumentului. La acesta au raspuns foarte multi romani, "evidentiind incodata marele
cult al eroilor de care este stapanit poporul Roman". Elena Pop Hossu-Longin a facut pregatiri
intense pentru ca toti participantii la acest eveniment comemorativ, indiferent de confesiune sau
de conceptie politica, "sa se simta intr-o atmosfera cat mai frateasca" .
Inca din data de 5 mai au inceput sa soseasca locuitorii din satele salajene sau intelectuali din
toata tara. Unii dintre acestia s-au oprit la Cehu Silvaniei sau in satele invecinate. A fost si cazul
lui Iuliu Maniu care a sosit in acest oras pe data de 5 mai, impreuna cu alti fruntasi ai Partidului
National Roman, al carui lider a fost ales dupa moartea lui George Pop de Basesti. Tot la Cehu
Silvaniei au sosit reprezentantele scolii de fete din Simleu si un batalion de soldati din
Regimentul 17 Vanatori, din Zalau, impreuna cu muzica regimentului.
Astfel, a doua zi, ziua de Sfantul Gheorghe, "s-a aratat frumoasa ca si viata lui Gheorghe
Pop, natura intreaga vrand parca sa ia parte la aceasta pioasa comemorare.(...) Steaguri multe
amestecate cu verdeata impodobeau casele curate ca la o mare sarbatoare. Mii de tarani imbracati
in frumosul port national, dadeau un aspect si mai impunator zilei acesteia".
La orele 8 au sosit la Basesti soldatii care stationasera la Cehu Silvaniei, impreuna cu muzica
militara, ei fiind primiti cu aclamatii de catre intreaga asistenta.
La orele 9 a sosit mitropolitul Blajului, Vasile Suciu si episcopul diecezei Gherla, Iuliu
Hossu, care au intrat in biserica pentru a savasi Sfanta Liturghie.
In acest timp apar si oaspetii de seama, in frunte cu ministrii Vintila Bratianu si Traian
Mosoiu, impreuna cu o delegatie de deputati si senatori liberali intre care il remarcam pe
senatorul Emil Bran, salajean la origine, fost colaborator apropiat al lui George Pop de Basesti .
Dupa Liturghie, episcopul Iuliu Hossu a tinut "o admirabila predica", in care face legatura
intre viata mucenicului a carui praznic se sarbatorea si cea a lui George Pop, aratand, totodata,
rolul covarsitor pe care marele disparut la avut pentru istoria neamului nostru si puterea de
sacrificiu de care a dat dovada, care trebuia sa fie un exemplu si pentru cei prezenti:
"Luminandu-ne dela viata Marelui disparut, si aducandu-ne aminte de cuvintele Evangheliei
citite in care se spune: - noi sa fim gata a face suprema jertfa pentru neam si pentru adevar si
dreptate. Cand fiecare fiu al acestei tari va fi patruns de iubire si abnegatie fata de patrie, tarana
lui Gheorghe Pop va tresari de fericire, ca neamul si patria pe care El le-a iubit atata, sunt tari in
unire si biruitori contra vrasmasilor".
Dupa ce episcopul Iuliu Hossu a rostit predica toti participantii s-au indreptat, conform
programului manifestarilor, spre mormantul marelui disparut, formand un impozant cortegiu.
La mormant, dupa ce s-au rostit rugaciunile, au urmat discursurile participantilor. Cel dintai
care a luat cuvantul a fost mitropolitul Blajului, Vasile Suciu. Acesta afirma, printre altele, faptul
ca biserica greco-catolica "n-a putut aduce omagiile sale la savarsirea din viata a lui Pop de
Basesti, din cauza vremurilor tulburi de atunci, dar astazi cu totii ne plecam memoriei acelui care
a intrupat iubirea de neam si simbol de sacrificiu si de datorie". El aprecia faptul ca marele
disparut s-a gandit si pe patul de moarte, "intr-o suprema jertfa sa asigure cultura nationala si pe
fii neamului, donand pentru scoalele dela Blaj intreaga sa avere".
Din partea familiei regale, colonelul Tenescu a depus o coroana, dupa care a luat cuvantul
reprezentantul guvernului, ministrul de finante, Vintila Bratianu, fratele premierului liberal, Ionel
Bratianu. In cuvantul sau el a subliniat faptul ca George Pop de Basesti "a avut o viata mare,
dupa cum ultimul act mare din viata sa, prezidarea adunarei dela Alba-Iulia a fost una din cele
mai inaltatoare manifestatii ale unui neam".
Au luat apoi cuvantul, printre altii, Teodor Mihaly si Valeriu Braniste, care a facut un istoric
al luptelor nationale ale Partidului National Roman din Transilvania, incepand cu revolutia de la
1848 si pana la 1918, aratand totodata rolul insemnat pe care l-a avut George Pop de Basesti in
istoria romanilor.
Din partea Partidului National din vechiul Regat a luat cuvantul Mihai Cantacuzino, el
subliniind faptul ca daca nu era jertfa celor 800.000 de romani din primul razboi mondial si
deasemenea, "daca nu erau jerfele Marelui Gheorghe Pop si ale altor luptatori, nu ne-am gasi
astazi intr-o tara mare si respectati". El facea, totodata, un apel la unirea tuturor fortelor, "ca sa
ducem mai departe steagul purtat cu mandrie de cel disparut, drapelul iubirii de neam si patrie".
Un impresionant discurs a rostit si marele poet si om politic, Octavian Goga, care asemana
viata lui George Pop de Basesti cu acea a mucenicului praznuit in acea zi si arata recunostinta
posteritatii pentru marele disparut: " Si Badea Gheorghe intocmai unui simbol, dupa cum a trait
asa i-a fost si moartea. Decenii intregi, vom pleca genunchii, Romanii de pretutindeni fara
deosebire la mormantul aceluia care a intrupat intr-o viata intreaga sbuciumul Ardealului
subjugat si ajuns la izbanda".
Au mai luat apoi cuvantul reprezentantul voluntarilor, al presei si al Astrei, ei fiind urmati de
senatorul de Salaj, Alexandru Aciu, de sotia sa Elena Aciu, care a vorbit in numele scolii medii
de fete din Simleu si de reprezentantul societatii culturale a studentilor salajeni de la
Universitatea din Cluj.
Discursurile s-au incheiat la orele 14, dupa care a urmat masa data de catre Elena Pop Hossu-
Longin, iar la orele 15, ministrii s-au indreptat spre gara. Abia seara tarziu s-a imprastiat si
multimea prezenta la aceasta impozanta manifestare, la care au participat peste 20.000 de
romani, "din toate unghiurile tarii" si care au dus cu ei "amintirea unei mari Sarbatori, in care
sufletele au fost unite intru preamarirea unui mare Roman si mare Mucenic al neamului, al carui
memorie va ramane eterna in istorie dealungul veacurilor" .
Organizatoare si participanta la actiunile culturale salajene din perioada interbelica
In timpul campaniei armatei romane de eliberare a Transilvaniei, dupa cum am aratat mai
sus, un pluton de soldati s-a bucurat de ospitalitatea lui George Pop de Basesti, iar dupa moartea
acestuia de cea a fiicei sale, Elena. Printre acestia s-a numarat si maiorul Rozin, care cade
prizonier in timpul luptelor de la Hodod, fiind eliberat de catre armata romana. La Hodod s-au
dat lupte grele, pe data de 16 aprilie 1919. Au cazut atunci sub gloantele inamicului bolsevic,
maghiar, 18 romani .
Pentru a cinsti memoria acestor eroi, Elena Pop, alaturi de sotul sau au participat, la Hodod,
incepand cu anul 1920, in fiecare an, la comemorarea lor, de Ziua Eroilor. Dupa cum remarca si
presa vremii, "aceasta Ilustra familie, a carei activitate si jertfe adusa pe altarul natiunei de mult
sunt scrisa in istoria romanilor din Salaj, - este sufletul si sprijinul tuturor manifestatiilor
culturale si patriotice a romanilor de pe aceste plaiuri, care nici intr-un an nu lipseste dela aceste
serbari" .
S-a format un comitet local pentru cultul eroilor, in frunte cu Elena Pop Hossu-Longin, care a
luat initiativa ridicarii unui monument la Hodod. S-a reusit strangerea unui fond de 100.000 lei
din care s-a ridicat acest monument. Osemintele eroilor cazuti la Hodod au fost exhumate si
mutate in cavoul monumentului. El a fost sfintit pe data de 21 mai 1931, de Ziua Eroilor, de catre
un sobor de preoti, in frunte cu vicarul Maramuresului, dr. Bob. La acest important eveniment au
participat un numeros public, autoritatile salajene si o serie de personalitati venite din toata tara.
Dupa celebrarea serviciului religios a fost ridicat un parastas in memoria tuturor eroilor neamului
nostru romanesc. Au urmat apoi, o serie de discursuri, printre care il amintim si pe cel sustinut de
catre Elena Pop Hossu-Longin, care, in numele femeilor romane, a vorbit despre eroismul
ostasilor romani cazuti in luptele de la Hodod. La masa comuna organizata in localul scolii din
Hodod au participat peste 200 de oaspeti. In cadrul toastarilor ce au urmat, parintele calugar,
Leon Mann a vorbit despre Elena Pop Hossu-Longin si femeile romane. De asemenea, d-na dr.
Bratu a vorbit despre familia Hossu-Longin si despre crearea unei clase de mijloc pur romanesti .
In anul 1925, despartamantul Basesti al Astrei si-a tinut adunarea generala in localitatea
Salsig, pe data de 2 august. In cadrul programului acestor manifestari un loc important la avut
organizarea expozitiei de tesaturi si "lucru de mana" din tinutul Salsigului. Expozitia a fost
vernisata de catre Elena Pop de Basesti "cu o cuvantare foarte frumoasa si educativa in mijlocul
ovatiilor celor prezenti". Sala in care a fost organizata expozitia avea dimensiuni de 12 m
lungime si 8 m latime si a fost "tixita de haine si obiecte, cari s-au colectat cu miile din sat si
jur", la initiativa Elenei Pop Hossu-Longin. Fiecare obiect avea eticheta cu denumire si
explicatie. Sala a mai fost impodobita cu tablouri nationale, cu stergare si covoare, ceea ce i-a
conferit "un aspect pitoresc", iar frumoasele motive romanesti au incantat pe cei prezenti la acest
important eveniment cultural .
Pe data de 22 august 1926, adunarea generala a despartamantului Basesti al Astrei s-a tinut in
localitatea Nadis, sub conducerea protopopului Alexandru Achim. Dupa ce s-a celebrat sfanta
liturghie s-a facut un pelerinaj la mormantul lui Ioan Botis, victima a violentelor care au avut loc
in timpul campaniilor electorale din anii 1905-1906, in circumscriptia Cehului. Cu acest prilej,
Elena Pop a impodobit mormantul eroului salajean si i-a proslavit memoria. Ea a subliniat,
printre altele, ca: "Oricat de modest si umil, acest mormant ascunde, in sanul sau, un suflet
mare". El este "din plamadeala marelui Horia si Closca" .
In numarul viitor vom continua cu evocarea altor aspecte din viata si activitatea Elenei Pop,
implicarea ei in viata culturala salajeana interbelica, comemorarea celor 100 de ani de la nasterea
tatalui sau, George Pop de Basesti, trecerea ei in eternitate si testamentul sau.
Note bibliografice:
1. Ioan Georgescu, George Pop de Basesti. 60 de ani din luptele nationale ale romanilor
transilvaneni, Oradea, Editura Astra, 1935, p.314
2. Ibidem, p. 88
3.Gazeta de Dumineca, nr. 29-30-31 din 10 septembrie 1933
4. Apud. I.Georgescu, op. cit. p. 210
5. Marea Unire dela 1 Decembrie 1918, Bucuresti, 1943, p. 69
6. I. Georgescu, op. cit., p.210-211
7. Ibidem, p. 213-214
8. Vezi mai pe larg, Marin Pop, Evolutia lucrarilor de reforma agrara si arendarile fortate in
judetul Salaj in perioada 1918- 1921, in A.M.P. XXIV, Zalau, 2002, p. 447-452
9. Marea Unire dela 1 Decembrie 1918, Buc, 1943, p. 55
10. Transilvania, nr. 7-8, iulie-august, 1921, p.550
11. Elena Pop Hossu-Longin, op. cit, p. 37-39
12. I. Georgescu, op. cit, p. 363
13. Gazeta de Dumineca, nr. 19 din 13 mai 1923, p. 1
14. Ibidem
15. Ibidem, p. 2
16. Despre luptele de la Hodod vezi mai pe larg D. Preda, V. Alexandrescu, C. Prodan, In
apararea Romaniei Mari. Campania armatei romane din 1918-1919, Edit. Enciclopedica, Buc.,
1994, pp. 220-221
17. Gazeta de Dumineca, nr. 10 din 15 iunie 1924
18. Ibidem, nr. 23 din 7 iunie 1931
19. Ibidem, nr. 34-35 din 23 august 1925
20. I. Georgescu, op. cit., pp. 127-129