I.

ISTORIA NOIUNII DE ART

9
1. Concepiile vechi despre art
Ter!en"l #art$ provine din latinesc"l ars% &nse!n'nd acela(i l"cr" c" )recesc"l techne.
Dar nici "n"l dintre ace(ti ter!eni n" are se!ni*icaia conte!poran a noi"nii de art. Ei dese!na"
!ai de)ra+ pricepere% isc"sina de a l"cra "n o+iect oarecare% prec"! (i (tiina de a co!anda o
ar!at% de a !s"ra "n c'!p% de a convin)e pe asc"lttori. ,riceperea const &n c"noa(terea
re)"lilor% deci n" e-ist art *r re)"li% *r prescripii. E*ect"area "n"i o+iect n"!ai d"p
inspiraie sa" *ante.ie% *r a respecta an"!ite re)"li% era contrari"l artei. Ast*el% poe.ia% despre care
)recii considera" c e inspirat de !".e n" era considerat drept art. ,laton% de e-e!pl"% &n
dialo)"l s" Gorgias, scria c #!"nca iraional n" se poate n"!i art$.
Arta &n antichitate% dar (i &n Ev"l /edi"% c"prindea n" n"!ai artele *r"!oase% ci (i
!eseriile (i o parte dintre (tiine. Acele arte ce pres"p"nea" "n e*ort intelect"al era" n"!ite li+erale%
adic li+ere de orice e*ort *i.ic% iar cele ce pres"p"nea" o !"nc *i.ic era" den"!ite v"l)are% adic
o+i(n"ite. 0n Ev"l /edi"% acestea din "r! se n"!ea" !ecanice. 0n ceea ce prive(te aprecierea
acestor arte% cele li+erale era" considerate s"perioare. ,ict"ra (i sc"lpt"ra pres"p"nea" "n e*ort *i.ic
(i era" considerate arte v"l)are.
0n Ev"l /edi" artele li+erale c"prindea" )ra!atica% retorica% lo)ica% arit!etica%
)eo!etria% astrono!ia (i !".ica. 0ntre artele !ecanice se re)sesc arhitect"ra (i arta teatr"l"i.
1. ,re*acerile din epoca !odern
2i Rena(terea a pstrat noi"nea clasic a artei% dar a procedat la separarea artelor
*r"!oase de !eserii (i de (tiine (i la ata(area poe.iei &n s*era artelor.
/arsilia 3icino% &ndr"!tor"l acade!iei platoniciene din 3lorena% a incl"s &n artele
li+erale arhitect"ra (i sc"lpt"ra pornind de la ideea c *actor"l de le)t"r &ntre arte este !".ica%
deoarece aceasta% &n sens lar)% se re*erea la tot ce se a*la &n sl"4+a !".elor.
Un alt )'nditor% 5iovanni ,ietro Capriano% &n a sa poetica din 1666% Despre adevrata art
poetic *olosea sinta)!a #arte no+ile$. Aici intra" poe.ia% pict"ra (i sc"lpt"ra pentr" c ele se
adresea. si!"rilor noastre cele !ai no+ile.
0n secol"l al 78I9lea% 3rancisco da :ollanda% vor+ind despre artele plastice% *olosise
&nt'!pltor e-presia de #arte *r"!oase$ ;#+oas artes$% &n port")he.<. Aceast e-presie% care no"
ni se pare *ireasc% n9a *ost acceptat i!ediat.
0n an"l 1=>>% 5ia!+attista 8ica prop"sese den"!irea de #arte plc"te$ (i &n acela(i an
?a!es :arris prop"nea pe aceea de #arte ele)ante$. Den"!irea de arte *r"!oase apare trei ani !ai
t'r.i"% &n 1=>=% la Charles @atte"-. Acesta en"!era cinci arte *r"!oaseA pict"r% sc"lpt"r% !".ic%
poe.ie (i dans% prec"! (i do" ce le era" apropiateA arhitect"ra (i elocvena.
De la !i4loc"l secol"l"i al 78III9lea n" !ai &ncpea nici o &ndoial c !eseriile s"nt
!eserii (i n" arte. At"nci se!ni*icaia ter!en"l"i #art$ s9a schi!+at% s*era l"i s9a red"s% a4"n)'nd
s c"prind n"!ai artele *r"!oase. S9a pstrat doar n"!ele de art (i s9a nsc"t o noi"ne no".
Den"!irea de #arte *r"!oase$ s9a re*erit doar la artele plastice% n" (i la !".ic sa" poe.ie.
Ulti!"l c"v'nt &n pro+le!a artei% &n secol"l al 78III9lea% l9a av"t Bant. 0n Critica puterii
de judecare el separa artele &n !ecanice (i estetice (i apoi &n plc"te (i
C
*r"!oase. Da r'nd"l lor% artele *r"!oase s"nt separate &n arte ale adevr"l"i (i arte ale aparenei.
,rintre pri!ele intr arhitect"ra% iar printre celelalte pict"ra. De !ai &!prea (i &n arte ce operea.
c" o+iecte e-istente &n nat"r (i altele oper'nd c" o+iecte create de arta &ns(i. ,ornind de la ideea
c e-ist trei !od"ri de e-presie (i de co!"nicare a )'ndirii (i a senti!entelor% (i an"!e% c"vintele%
s"netele (i )est"rile% Bant consider c acestora le coresp"nd trei )en"ri de arte *r"!oase. Ast*el
poe.ia (i elocvena se sl"4esc de c"vinte% !".ica de s"nete% iar pict"ra% sc"lpt"ra (i arhitect"ra de
)est"ri.
Da )eneraia ce a "r!at d"p Bant s9a" cont"rat !ai !"lte clasi*icri apriorice ale artelor.
Schellin) clasi*ica artele d"p criteri"l raport"l"i lor *a de in*init% iar Schopenha"er le raporta la
voin.
D"p opinia l"i :e)el% artele se &!prea" &n si!+olice% clasice (i ro!antice. El n" se
cl".ea d"p speciile artelor% ci d"p stil"rile ce se !ani*est s"ccesiv &n cadr"l diverselor specii.
0n secolele al 7I79lea (i al 779lea arta a *ost !ere" concep"t &n !od lar)% a(a &nc't
noi"nea n" incl"de n"!ai cele (apte arte ale l"i @atte"-% ci (i *oto)ra*ia% *il!"l% diversele o+iecte
"."ale% artele !ecanice% "tilitare% aplicate.
C. Disc"ii despre s*era (i conin"t"l artei
0n pri!a 4"!tate a secol"l"i al 7I79lea a apr"t *or!"la #art pentr" art pentr" art$.
3iloso*"l 8ictor Co"sin% &ntr9"n c"rs "niversitar din 1E1E% sp"neaA #0n nat"r (i9n art *r"!os"l are
le)t"r n"!ai c" el &ns"(i. Arta n"9i o "nealt% ci are propri"l s" el.$ Se procla! ast*el e-istena
scop"rilor e-cl"siv estetice ale artei.
De9a l"n)"l ti!p"l"i artei i s9a" i!p"s (i alte e-i)eneA pro*"n.i!ea (i conin"t"l de idei%
&nelepci"nea (i no+leea tririlor. ,lotin cerea ca arta #s a!inteasc esena a"tentic$%
/ichelan)elo 9 #s deschid .+or"l spre cer$% :e)el credea c arta e #c"noa(terea le)ilor spirit"l"i$.
AndrF /alra"- socotea drept art n"!ai arta #!a"$% d"ra+il% #+ir"itoare$ a ti!p"l"i% &nse!n'nd
ceva !ai !"lt dec't plcere (i distracie% aceea care posed #vocaie% transcenden$% a(a c"!
sp"nea A. Boestler.
I!preci.ia noi"nii de art este creat (i de alte aspecte disc"ta+ileA a. arta incl"de sa" n"
literat"raG +. e &neleas *ie ca oper% *ie ca isc"sina de a prod"ce operaG c. c'nd se vor+e(te despre
ea ca (i c"! ar *i "nic% av'nd !"lte variante% c'nd se pretinde c s"nt tot at'tea arte c'te variante.
A(a c n" e-ist "n consens &n ceea ce prive(te conin"t"l noi"nii de art% iar c"trile &n direcia
de*inirii ei n" o*er "n re."ltat satis*ctor. Di*ic"ltatea const &n a descoperi acele trst"ri
caracteristice care despart arta de alte activiti (i creaii ale o!"l"i.
a. Trst"ra caracteristic a artei e *apt"l c prod"ce *r"!os"lG aceasta e de*iniia clasic%
aplicat c" &ncepere din secol"l al 78III9lea. Ideea le)t"rii dintre art (i *r"!os e *oarte veche.
#Servici"l !".elor 9 scria ,laton &n Republica 9 tre+"ie s d"c la &ndr)irea *r"!os"l"i.$
Aceast de*iniie tre.e(te ast.i oarece &ndoial (i datorit *apt"l"i c *r"!os"l n" e "n
ter!en "nivoc.
+. Trst"ra caracteristic a artei e *apt"l c red realitatea. Socrate de*inea pict"ra ca
reprod"cere a o+iectelor vi.i+ile. 0n Tratatul despre pictur, Deonardo socotea drept #cea !ai de!n
de la"d% pict"ra care &n*i(ea. c" cea !ai !are e-actitate o+iect"l repre.entat.$
De*iniia artei ca i!itaie% c'ndva *oarte pre"it% ast.i e n"!ai o a!intire
istoric.
c. Trst"ra caracteristic a artei e ceea ce con*er o+iectelor o *or!.
>
Aceast de*iniie care pre.int *or!a drept proprietatea caracteristic a artei &nt'!pin (i
ea )re"ti.
Sens"l ter!en"l"i de *or! este dest"l de lar)% cci (i in)iner"l% tehnician"l% constr"ctor"l
de !a(ini con*er !ateriei *or!% chip% str"ct"r. Unii arti(ti (i teoreticieni vd &n *or!a p"r o
*or! distinct a arteiG *or!a care se e-pri! sin)"r pentr" sine.
Dac arta poate *i de*init prin *or!% este clar c n" orice *or! o poate *ace% dar n9o
poate *ace neaprat *or!a p"r. De "nde re."lt c (i aceast de*iniie este prea lar).
d. Trst"ra caracteristic a artei este e-presia.
Aceast de*iniie% relativ no"% ne arat c trst"ra caracteristic a artei re.id &n ceea ce
red opera% &n atit"dinea artist"l"i. Ideea artei ca e-presie o &nt'lni! la @. Croce. E-presiile pot *i% &n
concepia crocean% ver+ale sa" non9ver+aleA pict"rale% !".icale% poetice% oratorice. E-presie
&nsea!n *or!% deter!inare sensi+il a individ"al"l"i% op"s "niversalitii sa" a+straciei lo)ice.
Arta *iind li!+a4 sa" int"iie 9 e-presie% &nsea!n c n" e-ist int"iie care s n" *ie e-pri!at &n
c"vinte% &n c"lori% &n s"nete. O via interioar nee-pri!at n" poate e-ista.
Dac potenarea e-presivitii constit"ie trst"ra "nor an"!ite c"rente (i opere de art%
ea n" e a t"t"ror.
e. Trst"ra caracteristic a artei e ceea ce s"scit triri estetice.
2i aceast de*iniie )enerea. di*ic"lti. Ter!en"l #trire estetic$ n" este c" !"lt !ai
"nivoc sa" !ai l!"rit dec't cel de *r"!os. Este o de*iniie prea lar) *iindc n" n"!ai operele de
art provoac trirea estetic.
*. Trst"ra caracteristic a artei const &n a provoca "n (oc. Aceasta este o de*iniie
tipic a secol"l"i al 779lea. ,entr" !"li arti(ti !enirea artei const &n a s"scita triri p"ternice.
Opera re"(it este aceea care .)"d"ie. Alt*el sp"s% !enirea artei n" e e-presia ei% ci i!presia
p"ternic% (oc"l care *rapea. pe receptor"l de art. @er)son% &n Eseu asupra datelor imediate ale
contiinei scriaA #Arta !ai de)ra+ tinde s i!pri!e &n noi senti!ente dec't s le e-pri!e.$ O ast*el
de de*iniie coresp"nde artei de avan)ard% dar n" coresp"nde artei clasice 9 prin "r!are este (i
aceasta !"lt prea &n)"st.
Toate aceste (ase de*iniii ne arat c% de(i noi ave! noi"nea artei% n" p"te! de*ini tot"(i
arta. E-ist den"!iri pe care le "tili.! (i care n" pot *i de*inite pentr" c o+iectele pe care le
dese!nea. n" posed trst"ri co!"ne. A" doar o #a*initate &nnsc"t$ c"! sp"nea D.
Hitt)enstein care a iniiat aceast teorie. Noi"nile de acest )en s"nt n"!ite #deschise$. 0ntre aceste
noi"ni pot *i en"!erate (i noi"nea de art (i cea de *r"!os.
>. Sit"atia act"al a artei
9
Arta no" a cresc"t din cea veche p(ind pe calea ne)aiei. Arta secol"l"i al 7I79 lea% de
e-e!pl"% era pra)!atic% se con*or!a )"st"l"i )eneral% pe c't vre!e arta secol"l"i al 779lea este
&n !od pra)!atic noncon*or!ist. 0!potriva do!inaiei artei convenionale a apr"t !i(carea de
avan)ard. 0nc din secol"l al 7l79lea e-ista" arti(ti independeni care a" *or!at cerc"rile
si!+oli(tilor (i i!presioni(tilor. Avan)arda a do+'ndit o in*l"en (i o ad!iraie deose+it &n secol"l
al 779lea. Ac"! a" l"at na(tere s"prarealis!"l% c"+is!"l% *"t"ris!"l% a+stracionis!"l%
e-presionis!"l (i !"lte alte c"rente &n literat"r (i &n !".ic.
Dac avan)arda !ilitant s9a p"t"t n"!i !odernis!% se poate sp"ne c d"p al doilea
r.+oi !ondial a &ncep"t epoca post!odernis!"l"i. Dac avan)arda e atotstp'nitoare% n" !ai
e-ist de *apt nici o avan)ard.
N" o dat s9a" dep"s e*ort"ri pentr" a se de*ini arta conte!poran. Noi"nea ce sa *i-at
d"p o evol"ie de do" !ilenii a cptat "r!toarele proprietiA !ai &nt'i arta este
6
o parte a c"lt"riiG apoi *apt"l c arta este )enerat de pricepereG apoi convin)erea c arta este o l"!e
&n sineG (i% &n *ine% *apt"l c tinde s dea via operelor de art.
Acestor te.e li se op"n n"!ero(i arti(ti (i teoreticieni ai artei. D"+"**et% de e-e!pl"%
s"sine c arti(tii s"nt s")r"!ai de c"lt"r. Do.inca #s*'r(it"l artei$ *or!"lat de avan)ard
&nsea!n% &n pri!"l r'nd% s*'r(it"l artei ca pro*esi"ne. Oricine poate *ace art (i o poate *ace c"!
vrea.
Contrar opiniei c arta este o provincie distinct &n l"!ea noastr s9a a4"ns la o teorie
contrarA arta operea. n"!ai at"nci c'nd se con*r"nt c" realitatea.
Arta este prin propria ei nat"r do!eni"l li+ertii (i ea poate avea diverse
&n*i(ri.
II. ARTA ANTIC
1. Arta e)iptean
Arta e)iptean% a(a c"! o caracteri.ea. Elie aure, se re!arc prin de!nitate% distincie%
i!personalitate (i si!plitate. ,entr" c ea este dictat de ideolo)ia reli)ioas (i de cea !onarhic% se
+a.ea. pe respectarea tradiiei (i se i!p"ne prin sole!nitatea stil"l"i.
Aproape &ntrea)a art e)iptean este deter!inat de ideea contin"rii e-istenei (i d"p
!oarte. /oartea este concep"t n" depri!ant sa" !aca+r"% ci ca este o contin"are *ireasc a vieii.
Acesta este !otiv"l pentr" care !on"!entele *"nerare e)iptene s")erea. (i )lori*ic eternitatea.
Arhitect"ra. Arhitect"ra e)iptean a *ost str'ns le)at de constr"cia ora(elor% de reli)ie (i
de c"lt"l !orilor. Edi*iciile se re!arc prin proporiile lor )i)antice.
Cea !ai veche *or! de arhitect"r *"nerar este mastaba 9 o constr"cie !asiv de piatr
sa" de cr!id de *or! trape.oidal ridicat deas"pra "n"i !or!'nt. O mastaba c"prindea ca!era
!ort"ar% ca!era c" stat"ia de*"nct"l"i (i o capel !o+ilat c" o !as pentr" o*rande% iar alt"ri era
o stel pictat sa" )ravat% &n spatele creia se a*la "n coridor .idit ce coninea stat"ile de*"nct"l"i.
Un tip !ai evol"at de !on"!ent *"nerar este pira!ida &n trepte. Cea !ai i!portant
pira!id din aceast cate)orie este cea de la !a""arah #!a$$ara% a *araon"l"i Djesei #&oser% din
ti!p"l !ileni"l"i al III9lea% din dinastia !e!*it% constr"it de vi.ir"l (i arhitect"l 'mhotep. #Ea
reprod"ce i!a)inea "nei scri i!ense evoc'nd p"nct"l pri!ordial de "nde s9a ridicat soarele &n
pri!a di!inea$.
1
Cele !ai i!portante (i !ai c"nosc"te !on"!ente arhitectonice s"nt pira!idele de la
Giseh, &n apropiere de Cairo, care se n"!ea"A (ri)ontul lui *heops, +are este *he,ren (i Divin este
+i"erinos. Ele a" *ost constr"ite &n ti!p"l dinastiei a I89a% &ntre 1=1I (i 1=JI &.:.
/area ,ira!id a l"i *heops oc"p o s"pra*a de !ai +ine de 6 ha% are &nli!ea de
1>J%J! c'ntre(te J.>II.IIIt (i este constr"it din 1.CII.III de +loc"ri de calcar )l+"i% disp"se &n
11I de r'nd"ri (i acoperite c" lespe.i de calcar al+. Sin)"ra intrare &n pira!id se a*la pe lat"ra
nordic la o &nli!e de 1J%6 !. 0n interior"l ei a *ost constr"it "n vast siste! de coridoare% )alerii%
canale de ventilaie. 0n centr"l pira!idei este a!plasat ca!era *"nerar a *araon"l"i% l"n) de 1I%6
!% lat de 6 ! (i &nalt de aproape J !.
1
?aceK De+icKi% ?ean 3rancois 3avre% Dietrich 5r"neLald% Antonio 3ilipe ,i!entel 9 'storia artei. -ictur.
!culptur. .rhitectur, Enciclopedia Rao, @"c"re(ti% 1MME% p.1C
J
Ansa!+l"l arhitect"ral al pira!idei l"i Bheops !ai c"prindea do" te!ple *"nerare% trei
pira!ide !ai !ici% !or!inte ale "nor re)ine% cinci +rci !ari de le!n (i *ai!os"l S*in-. Aceast
i!ens sc"lpt"r &n *or! de ani!al hi!eric 9 le" c" cap de o! repre.int% pro+a+il% i!a)inea
re)el"i ador'nd rsrit"l soarel"i.
Cele trei pira!ide e)iptene s"nt i!presionante opere de (tiin (i de tehnic.
Alte !on"!ente *"nerare% !or!intele hipogee ;spate &n pereii de st'nc< se )sesc !ai
ales vile laterale ale Nil"l"i (i s"nt c"nosc"te s"+ n"!ele de 8alea re)ilor% la est de Te+a (i 8alea
re)inelor.
0n ceea ce prive(te te!plele e)iptene% acestea a" *ost &nchinate .eilor din panteon"l
e)iptean% dar (i *araonilor care se con*"nda" c" .eii. Odat c" a*ir!area c"lt"l"i soarel"i s9a"
constr"it #te!plele solare$. Acestea era" alct"ite dintr9"n .id de incint drept"n)hi"lar% &n
interior"l cr"ia se a*la "n o+elisc% "n sanct"ar c" stat"ia .e"l"i (i "n altar.
Cele !ai *r"!oase te!ple a" *ost constr"ite &n perioada Re)at"l"i No". Din aceast
perioad provin *ai!oasele te!ple de la /u0or (i de la *arna", a(e.ate &n vecintatea Nil"l"i (i
vestite% &ndeose+i% prin slile lor h1postile ;acoperite (i s"sin"te de coloane<. N"!eroasele coloane
din te!ple ;de e-e!pl"% te!pl"l l"i .mon 2 Ra de la *arna" avea 1C> de coloane<% si!+oli.a"
#d"!+rava sacr$ prin care trece s"*let"l d"p !oarte. O coloan se co!p"ne din +a.% *"s"l
;ase!enea "n"i tr"nchi de copac< (i capitel"l ;partea de s"s<% deas"pra cr"ia st +'rna #arhitrava%.
Capitel"rile i!ita" lot"s"l% #loti,orme% pal!ier"l sa" papir"s"l. Coloanele celor !ai !ari te!ple era"
inscripionate c" hiero)li*e. Tavanele era" pictate c" stele de a"r (i *el"rite psri% iar pardoseala era
decorat c" plante acvatice (i c" pe(ti. 0n *aa te!plelor se a*la" stat"i colosale ale *araonilor.
/od"l &n care s"nt disp"se te!plele e)iptene ne o*er o #i!a)ine e-act despre crearea
l"!ii &ntr9o ordine per*ect$
1
. Incinta% "n .id din cr!id nears% evoc prin ond"laiile sale% starea
lichid a l"!ii dinaintea creaiei. Nivel"l !ai ridicat al te!pl"l"i% constr"it din piatr% repre.int
l"!ea solid% apr"t +r"sc din ape. ,ilonii si!+oli.ea. pe 'sis (i pe 3e,tis, #cele do" .eie care
ridic pe cer disc"l solar.$
C
Cele do" o+elisc"ri repre.int coarnele de pe cap"l .eielor% c" care
s"sin soarele.
Un ele!ent arhitect"ral% ori)inal e)iptean% era o+elisc"l. Acesta era "n +loc pris!atic%
s"+ire (i &nalt% de piatr d"r% ter!inat% &n v'r*% c" o pira!id. ,e el era" sc"lptate i!a)ini
si!+olice (i te-te hiero)li*ice &n care se prea!rea" *aptele re)ilor.
Sc"lpt"ra. Ca (i arhitect"ra% sc"lpt"ra vechi"l"i E)ipt n" s9a nsc"t dintr9o intenie de
ordin estetic% ci era !enit s perpet"e.e &n*i(area celor decedai. Stat"ile pstrate &n !or!inte
era" concep"te ca i!a)inea #d"+l"l"i$ cel"i decedat. 0n ca. c s9ar *i pierd"t !"!ia% s"*let"l a*lat
la re&ntr"pare (i9ar *i p"t"t re)si ast*el vechea &n*i(are. De aceea sc"lptor"l era n"!it #cel care
!enine &n via$. El tre+"ia s redea c't !ai *idel posi+il *i)"ra cel"i decedat. Stat"ile% din le!n
sa" din piatr de calcar% era" policro!ate. Ochii acestora era" reali.ai &n *el"l "r!torA )lo+"l
oc"lar era &ncr"stat &n le!n"l sa" piatra stat"ii (i avea con4"nctiva l"crat din piatr al+% p"pila din
!etal% iar corneea din c"ar transparent.
Stat"ile .eilor (i ale re)ilor din te!ple era" o+iecte de c"lt. Repre.entarea *araon"l"i
tre+"ia s cree.e i!presia c este o divinitate. El era redat a(e.at pe tron sa" &n picioare% av'nd o
atit"dine de cal! (i de si)"ran.
,rintre capodoperele sc"lpt"rii Re)at"l"i 8echi a!inti!A !,in0ul din Giseh, stat"ia l"i
*he,ren ;/".e"l din Cairo<% !cribul de la Do"vre% care repre.enta "n &nalt de!nitar din ti!p"l
dinastiei a 89a. Din ti!p"l re)at"l"i /edi"A Stat"ile *araonilor
1
Op. Cit.% p. 1I
C
Ide!
=
+entuhotep ' (i !esostris ', iar din epoca Re)at"l"i No" 9 +"st"rile re)inei 3e,ertiti, ale *araonilor
.menhotep '', Tutan"amon, Ramses '' (i% &n *ine% .meno,is ''', prec"! (i patr" stat"i )i)antice ;1I !<
repre.ent'nd"9l pe Ramses ''.
0n a*ar de stat"i% e)iptenii a" &ntre+"inat !"lt basorelie,urile. 0n +asorelie* ;relie* 4os<% ca
(i &n pict"r% s"nt redate psri% plante% ani!ale% scene de pesc"it (i de v'ntoare% de !"nc% de
r.+oi (i navi)aie% !".icani% dansatoare.
,ict"ra. ,ict"rile din !or!intele e)iptene a" *"ncia de a satis*ace necesitile
de*"nct"l"i &n viaa de apoi. 0n ele% decedat"l este repre.entat totdea"na pasiv% &ntr9o atit"dine
senin (i de!n. Nid"rile s"nt pictate &n .one clare% ri)"ros divi.ate% li!itate lateral (i &n*i(ea.
viaa p!'ntean a de*"nct"l"i% *"neraliile sale% dar (i viaa de dincolo. Sil"ete "!ane s"nt a(e.ate
pe liniile clare% care despart re)istele. 3i)"rile s"nt redate din pro*il% c" ochi"l v."t *rontal ;din
*a<% "!erii v."i din *a% sto!ac"l din trei s*ert"ri% picioarele v."te lateral. Tr"p"rile *e!eilor
s"nt e-cesiv de s"+iri (i a" "n *ar!ec aparte.
E)iptenii *olosea" c"lori vii% vesele (i delicateA ton"ri de ocr"9ro("% )al+en (i +r"n% al+ de
var% ne)r" de *"!% verde o+in"t din c"pr" (i al+astr" din co+alt.
1. Arta indian
3or!"lele artistice ale artei indiene s"nt deose+ite de cele ale artei e"ropene. De(i !"lte
opere de art s9a" pierd"t ori a" *ost distr"se de oc"paia !"s"l!an% s9a" pstrat s"*iciente
prod"cii artistice care s cree.e o idee clar as"pra nat"rii acestei arte.
Arta indian este o art sacr% si!+olic (i de s")estie% dar are (i deschideri spre pro*an.
3iind "n a"-iliar al reli)iei% ea tre+"ie s respecte canoanele sta+ilite de tradiia reli)ioas. S"+iect"l
scenei reali.ate de artist are o *"ncie teolo)ic% dar detaliile scenei reconstit"ie% totodat% (i "n
!o!ent din nat"r% din viaa p"+lic sa" privat a vre!ii.
Artist"l indian n" ine s cree.e opere ori)inale prec"! cel e"ropean% ci ca"t s respecte
o an"!it tradiie% &n care se si!te pro*"nd inte)rat. D'nd o *or! plastic i!a)inaiei pop"lare% el
tre+"ie s repre.inte "n concept% o idee care se re*er &n esen la *ora% *r"!"seea (i per*eci"nea
divinitii respective. Ca atare% el va practica o art *i)"rativ% n" per*ect adevrat din p"nct de
vedere anato!ic. #8a s"pri!a an"!ite detalii
9 oase% vene% artic"laii% &ncheiet"ri% )le.ne 9 pentr" a le s")era prin linii p"re (i prin c"r+e
*r"!oase% *apt ce d"ce la o !are si!plitate a *or!elor (i a cont"r"rilor.$
>
S"+ raport co!po.iional% arta indian este s"pra&ncrcat c" stat"i% coloane% +asorelie*"ri
(i nen"!rate orna!ente ve)etale (i ani!ale. Aceast a+"nden se e-plic prin concepia *iloso*ic
a indienilor. 5rania dintre sacr" (i pro*an n" are sens &ntr"c't esena "lti! a &ntre)"l"i Univers
este "nic. ,rin trans!i)raie% o!"l traversea. toate re)n"rileA ani!al% ve)etal (i !ineral.
Arhitect"ra. Arhitect"ra c" *"ncie reli)ioas a oc"pat &n India "n loc aparte. S"nt
c"nosc"te patr" tip"ri de constr"cii reli)ioaseA st"pa% coloana9a!intire% te!plele hipo)ee (i
te!plele &n aer li+er.
0n *or!a ei pri!itiv stupa este "n tumul, o !ovil *"nerar. Odat c" +"dhis!"l% st"pa a
devenit o constr"cie de cr!id% servind drept capel &n care se pstra" relicvele s*inilor. Alteori%
st"pa era "n !on"!ent co!e!orativ. ,e partea in*erioar a edi*ici"l"i se ridica o str"ct"r
se!is*eric% reprod"c'nd "n lot"s &!+o+ocit. St'lpii% porile% "neori (i pereii e-teriori ai edi*ici"l"i
s"nt &n &ntre)i!e acoperii c" sc"lpt"ri &n +asorelie*. C" ti!p"l% st"pele a4"n) s par adevrate
dantele &n piatr% *iind peste tot acoperite c"
>
Ovidi" Dr&!+a% 'storia culturii i civili)aiei, vol. I% Edit"ra (tiini*ic (i enciclopedic% @"c"re(ti% 1ME>% p. 1M>
E
sc"lpt"ri orna!entale. Ren"!it este st"pa din Sanci% care are *or! de e!is*er% s"sin"t pe o
+a. ptrat
0n a*ar de !or!inte (i de loc"inele preoilor% &n st"pe se )sea" +i+lioteci% ca!ere
pentr" pelerinii care venea" s se &nchine (i alte &ncperi. D'n) st"pe se )sea" +a.ine i!ense sa"
lac"ri socotite s*inte. Adeseori constr"cia se o)lindea &n apa lac"l"i% &ntre)ind priveli(tea nat"ral.
Coloana2amintire era ridicat &n cinstea "n"i persona4 ori a "n"i eveni!ent de sea!. 0n
partea lor s"perioar coloanele a" stat"i repre.ent'nd eroi le)endari% oa!eni de sea! sa" ani!ale
considerate s*inte ;lei% ele*ani<. /"lte coloane a" *ost constr"ite &n cinstea l"i @"ddha% pentr"
rsp'ndirea &nvt"rii sale. 0nalte (i &n *or! de clopot% ele)ante prin si!plitatea lor% coloanele9
a!intire a" devenit treptat !ai co!plicate. Ele &(i pierd c" ti!p"l *or!a cilindric (i capt !"chii
asc"ite.
O alt cate)orie arhitectonic o *or!ea. templele hipogee, at't de *r"!os n"!ite
&n India #carne din carnea p!'nt"l"i$. Ele a" *ost constr"ite &ncep'nd din secol"l al III9
lea &.:. (i contin"'nd p'n &n secol"l al 79lea. d.:. Cele !ai c"nosc"te te!ple hipo)ee se
)sesc la Elephanta, .janta (i Ellora. De e-e!pl"% te!pl"l *ailasa din Ellora este o oper
de sc"lpt"r &ntr9"n +loc de st'nc i.olat% l"n) de J1 !% lat (i &nalt de CI !. Te!pl"l
sea!n c" "n"l constr"it pentr" c are toate ele!entele necesareA coloane% pila(tri%
portal"ri% corni(e% vesti+"le% portice% capele% toate &!podo+ite c" s"te de sc"lpt"ri.
0n a*ar de te!plele spate &n st'nc a" *ost constr"ite (i te!ple &n aer li+er% din le!n sa"
din !aterial re.istent.
Te!plele din le!n a" o *or! pris!atic *oarte &nalt (i acoperi("l asc"it. Ele las
i!presia c a" !ai !"lte acoperi("ri care se !ic(orea. pe !s"r ce cldirea se &nal. Constr"cia
poart n"!ele de pagod. Cele+re s"nt pa)odele Djagannath din ,"ri% &nchinate Neilor 4ishnu (i
!hiva.
Te!plele indiene s"nt *oarte &!podo+ite% cre'nd i!presia de o i!ens oper de sc"lpt"r.
,lan"l "n"i te!pl" este% de o+icei% ptrat (i are "n acoperi(9t"rn pira!idal% &n eta4eA S"pra*aa
te!plelor +"ddhiste este acoperit &n totalitate de sc"lpt"ri% care la ori)ine era" policro!e.
D"p an"l 11II% &n perioada !aho!edan% arhitect"ra Indiei se &!+o)e(te c" !ateriale%
!etode% ele!ente (i *or!e noi% &n constr"cia )randioaselor palate (i !oschei sa" !on"!ente
*"nerare. Este vor+a despre arc"l asc"it (i &n tre*l% t"rn"ri &n *or! de +"l+% perei acoperii c"
plci de *aian vi" colorat% !o.aic"ri dar (i a+sena total a repre.entrii *i)"rii "!ane.
capodopera arhitect"rii de acest stil !"s"l!an este cele+r"l !a"sole" Ta49/ahal ;sec 78II<.
Sc"lpt"ra (i pict"ra. #0n arta Indiei sc"lpt"ra oc"p "n loc at't de i!portant 9 ca vol"! (i
ca nivel artistic 9 &nc't n" n"!ai c &nloc"ie(te aproape &n &ntre)i!e pict"ra% dar &ns(i arhitect"ra
"n"i edi*ici" pare "n i!ens (i t"l+"rtor con)lo!erat artistic l"crat de !'na "n"i sc"lptor.$
6
Sc"lptorii indieni a" pre*erat +asorelie*"l &n care corp"rile o!ene(ti era" repre.entate de
cele !ai !"lte ori n"de% dar c" podoa+e +o)ate (i e!an'nd o deose+it sen."alitate. 0ncep'nd c"
secol"l al II9lea d.:.% &n +asorelie*"ri apare repre.entarea l"i @"ddha% *ie &n po.iia lot"s"l"i% *ie pe
tron sa" &n picioare.
A" *ost sc"lptate &n stat"i% &n ronde 2 bosse
5
&n*i('nd .ei% lei &naripai% ele*ani (i di*erite
ani!ale *antastice.
,rintre !aterialele *olosite &n sc"lpt"ra indian se en"!er le!n"l% ar)ila% piatra (i
!etal"l.
Repre.entarea divinitilor era *c"t d"p an"!ite canoaneA
6
'bidem, p. 1MI
J
ronde9+osse 9 sc"lpt"r e-ec"tat co!plet &n relie*% ne!ai*c'nd corp co!"n c" *ond"l
M
9 6rahma 9 creator"l% tre+"ia s *ie repre.entat c" patr" *ee &ndreptate spre cele patr"
p"ncte cardinaleG
9 4ishnu 9 pstrtor"l l"!ii 9 era repre.entat ca "n t'nr c" patr" +rae% in'nd &n *iecare
+ra an"!ite o+iecte si!+oliceG
9 !hiva 9 distr")tor"l (i preschi!+tor"l l"!ii% era &n*i(at dans'nd dans"l si!+olic al
creaiei cos!ice &n !i4loc"l *lcrilor c"noa(terii disp"se &n 4"r"l l"i &n *or! de cerc (i av'nd la
picioare 7piticul ignoraneiO.
Sc"lpt"rile care9l repre.int pe @"ddha c"prind &ncorporarea a trei.eci (i do" de se!ne
!istice ale per*eci"nii s"prao!ene(ti. De e-e!pl"% prot"+erana cranian este si!+ol al
&nelepci"nii% lo+ii "rechilor al"n)ii 9 se!n al descendenei re)ale% "n s!oc de pr pe *r"nte% ca (i
a"reola s*inilor% s")era e!isi"nea de l"!in% roile c" spie de la clc'ie si!+oli.a" pro)res"l
doctrinei sale (i p"terea soarel"i. /'na dreapt art'nd &n 4os s")era apel"l l"i @"ddha ctre
p!'nteni de a9i rec"noa(te victoria as"pra r"l"i (i il"!inareaG !'na dreapt ridicat &nlt"ra
tea!a (i ddea +inec"v'ntri.
0n con*or!itate c" tradiia% *aa l"i @"ddha era ase!enea "n"i o"% ochii se!na" c"
!")"rii sa" petalele de lot"s% +".ele c" *r"ctele p'r)"ite de !an)hieri% spr'ncenele c" arc"l .e"l"i
Bhrishna% "!erii c" cap"l "n"i ele*ant% corp"l c" cel al "n"i le"% iar picioarele c" cele ale "nei
)a.ele.
Stat"ia l"i @"ddha tre+"ia s e!ane "n aer de senintate% de desprindere din s"*erin%
tre+"ia s s")ere.e ideea c lini(tea interioar se o+ine &n pri!"l r'nd prin lini(tea si!"rilor.
Sc"lpt"rile indiene s"nt pline de via (i de dina!is!. O pre*erin deose+it a indienilor
era sc"lptarea scenelor de &ndr)ostii &n po.iii lascive% sen."ale% prec"! (i a dans"rilor si!+olice%
pline de )raie (i de ar!onie% e-ec"tate de *ecioarele cere(ti .sparas.
,entr" decorarea constr"ciilor indiene s9a" &ntre+"inat (i pict"ri !"rale. Din vechile
ansa!+l"ri de pict"r !"ral a" r!as "nele *ra)!ente c" scene reli)ioase% scene de r.+oi ori de
v'ntoare% ani!ale s*inte% colorate &n ro("% +r"n% al+astr" (i al+% &ntr9o tehnic de te!per a
=
% al secco,
a crei *or!"l re.ist "!iditii.
/ai t'r.i"% s"+ in*l"ena !o)"lilor% arti(tii indieni a" *c"t !"lte !iniat"ri c" scene
inspirate din viaa ori din di*erite le)ende% il"str'nd *olclor"l% literat"ra (i o+icei"rile de c"rte.
C. Arta chine.
Arta chine. n" poate *i &neleas dec't &n conte-t"l &ntre)ii c"lt"ri chine.e. 3r
&nele)erea !od"l"i de )'ndire (i a stil"l"i de via chine. risc! s privi! arta chine. &n !od
de*or!at% prin pris!a cate)oriilor clari*icatoare e"ropene% inoperante &n raport c" c"lt"ra chine.. 0n
ansa!+l"l *or!elor c"lt"rii chine.e% arta oc"p "n loc deose+it deoarece ea este cea !ai pre)nant%
!ai relevant (i convin)toare e-presie a spirit"l chine..
,ict"ra chine.. Conin"t"l% *or!a (i i!plicaiile pict"rii chine.e se a*l &n str'ns
le)t"r c" *iloso*ia chine.% &n special c" daois!"l (i con*"cianis!"l.
,entr" chine.% pict"ra este cea !ai i!portant art deoarece ea de.vl"ie !ister"l
"nivers"l"i. Te!a !a4or a pict"rii chine.e este peisa4"l. Spre deose+ire de e"ropeni care% ori ca"t
s do!ine nat"ra% ori se )sesc &ntr9o atit"dine de nep"tin &n *aa ei% &n China le)t"ra o!"l"i c"
nat"ra s9a caracteri.at prin ar!onie (i co!"ni"ne. /a4oritatea peisa4elor chine.e descri" nat"ra
ne&ntinat 9 !"ni% trectori% cascade% r'"ri (i lac"ri. Chiar dac &n peisa4 apar *i)"ri "!ane% aceste
s"nt (i ele ele!ente ale nat"rii #s"nt parte a acel"ia(i principi" "niversal care re)lea. &ntrea)a
l"!e$.
=
te!pera9 vopsea sol"+il &n ap% ai crei pi)!eni s"nt a!estecai c" )l+en"( de o"
1I
,rincipiile% canoanele (i procedeele tehnice ale pict"rii chine.e s"nt *"nda!ental
deose+ite de cele e"ropene. 0n reali.area pict"rii chine.e pot *i decelate cinci niveleA 1. -ensul2Tu8
1. 9in29ang8 C. +unte2.pG >. (m2CerG 6. . Cincea Dimensiune. Aceste nivele n" s"nt separate &ntre
ele ci *or!ea. "n tot or)anic.
Noi"nea -ensul2Tu este le)at de pict"ra &n t"(. T"("l ne)r"% prin in*initele n"ane de
care disp"ne% poate &ntr"chipa variaiile coloristice ale nat"rii. El este asociat ,ens"lei &ntr"c't
aceasta dese!nea. &n acela(i ti!p instr"!ent"l (i Dinia pe care o tra)e.
C"pl"l 9in29ang este *olosit &n pict"r &ntr9"n sens *oarte precis. El se re*er la aci"nea
l"!inii e-pri!at prin 4oc"l t"("l"i. ,rin aci"nea l"!inii &nele)e! at't contrast"l clar 9 o+sc"r%
care !archea. orice l"cr"% dar (i !odel"l *or!ei% i!presia distanei.
0n li!+a chine.% e-presia +unte2.p &nsea!n% prin e-tensie% peisa4% iar pict"ra
peisa)ist se n"!e(te #pict"r a /"ntel"i (i a Apei$. /"ntele (i Apa &nsea!n a picta principalele
*i)"ri ale trans*or!rii "niversale. Ideea de trans*or!are se +a.ea. pe convin)erea c% &n ci"da
aparentei opo.iii dintre cele do" entiti% acestea se a*l &ntr9o relaie reciproc de devenire.
Aceast idee este redat &n pict"r prin introd"cerea ce"rilor (i a norilor.
Dac /"ntele (i Apa repre.int cei doi poli tere(tri% ,!'nt"l% &n calitate de "nitate
&ns"*leit% se sit"ea.% la r'nd"l l"i% &n raport c" Cer"l.
0n ceea ce prive(te a Cincea dimensiune, ceea ce "r!re(te artist"l chine.% &nainte de toate%
este s transp"n Ti!p"l trit &n Spai"l vi"% ani!at de s"*l"ri &n care se des*(oar viaa adevrat.
O partic"laritate proprie c"lt"rii chine.e este cone-i"nea dintre cali)ra*ie (i pict"r.
,enel"l% dar (i cerneala% !tasea (i h'rtia era" "tili.ate at't &n scrierea ideo)ra!elor c't (i &n pict"r.
Ideo)ra!ele chine.e% e-ec"tate c" penel"l% a" &n sine "n caracter decorativ% ele *iind stili.ri ale
"nor i!a)ini din realitate. ,ict"ra chine. a c"nosc"t o strl"cire deose+it &n perioada Tang ;J1E9
MI=<. Ac"! apar peisa4e c" ele!ente de arhitect"r% &ncepe vi.i"nea liric a peisa4"l"i% se reali.ea.
peisa4"l !onocro! &n cerneal. Se pictea. &ns (i *i)"ri "!ane (i ci% scene de c"rte c" *e!ei
)raioase dar (i *i)"ri de ascei +"ddhi(ti.
0n perioada "r!toare% cea a dinastiei !ong ;MJI911=J< peisa)istica c"noa(te o adevrat
!eta!or*o.. ,ictorii acestei epoci a" creat peisa4e care re*lect starea s"*leteasc a artist"l"i.
0n epocile "r!toare tri"!*a n"!eroase (coli de pict"r de peisa4. Treptat% pict"ra se
eli+erea. de vechile !odele (i devine individ"alist.
Arhitect"ra (i sc"lpt"ra. Deoarece vechile constr"cii chine.e era" *c"te dintr9 "n
!aterial perisa+il 9 le!n"l 9 n" s9a" pstrat de9a l"n)"l ti!p"l"i. Cel !ai vechi !on"!ent din piatr
9 #/area ,a)od a 5'(telor$ datea. a+ia din secol"l al 8lI9lea d.:.% iar cel !ai vechi edi*ici" &n
le!n care s9a pstrat este o poart din secol"l al I79lea d.:.
Cate)oria arhitectonic pre*erat a chine.ilor era pagoda. ,lan"l pa)odei este *ie ptrat%
he-a)onal ori octo)onal% cldirile a" !ai !"lte eta4e% iar col"rile acoperi("l"i s"nt !ai ridicate
dec't strea(ina. Aceast concepere a acoperi("l"i% prec"! (i ar!oni.area cldirilor c" nat"ra s"nt
caracteristice arhitect"rii chine.e.
Ca (i pict"ra% (i arhitect"ra chine. este &n str'ns le)t"r c" !eta*i.ica% c" *iloso*ia (i
reli)ia acest"i popor. Ni!ic n" este &nt'!pltor &n constr"cia te!plelor sa" a palatelor. #Orientarea
"n"i edi*ici"% n"!r"l totdea"na i!par al acoperi("rilor% s"prap"se (i ridicate la col"ri% a!intire a
cort"rilor !on)ole% clopoeii s"n'nd la cea !ai !ic adiere% !on(trii de ar)il de pe corni(ele
a4"rate !a-i!ele !orale pictate pret"tindeni% orna!entele din le!n a"rit% ansa!+l"l de t"*i("ri de
spini% de creste% de !"chii% de *or!e
11
.+'rlite (i &nc'rli)ate% tot"l rsp"nde )ri4ii constante de a atra)e sa" de a &ndeprta de sine (i de
casele vecine d"h"rile v'nt"l"i (i ale apei.$
E
Constr"cia cea !ai i!portant a l"!ii antice chine.e a *ost +arele &id Chine)esc% de
aproape >.III K!% &ncep"t &n secol"l al III9lea &.:. (i contin"at &n secolele "r!toare. A *ost
constr"it din val"ri de p!'nt% cr!id (i piatr% iar rol"l s" era at't "n"l de aprare% c't (i de
arter de co!er.
0n ceea ce prive(te sc"lpt"ra% chine.ii a" e-ec"tat% &ndeose+i% o+iecte de !ic di!ensi"ni
din cera!ic% porelan% *ilde( sa" +ron.% repre.ent'nd oa!eni (i ani!ale *antastice. Sc"lpt"ra &n
+asorelie* avea rol"l de a &!podo+i te!plele% palatele% porile cetilor (i !on"!entelor *"nerare.
Odat c" ptr"nderea +"ddhis!"l"i a" *ost e-ec"tate stat"i ale l"i @"ddha c" *ee p"re (i
c" ochii plecai% c" !'inile &ncr"ci(ate (i deschise.
Artele !inore. 0n ti!p"l dinastiei Shan)% &n a do"a 4"!tate a !ileni"l"i al II9lea &.:. a"
*ost reali.ate vase din +ron. de o ele)an (i "n ra*ina!ent aparte. Aceste vase de cere!onie *ac
parte dintre cele !ai *r"!oase o+iecte t"rnate &n +ron. din istoria civili.aiilor. 3or!a (i
orna!entaia lor si!+oli.a" concepte (i *ore care ne s"nt ast.i nec"nosc"te. ,rintre !otivele
orna!entale se )sesc ani!ale (i psri !itice (i reale 9 dra)oni% ta"ri% ti)ri% ele*ani% (erpi%
cprioare% +"*nie etc. #3iecare !otiv avea asociaii sa" e*icaciti di*erite care contri+"ia" la
p"terea !a)ic total a vas"l"i.$
?ad"l a &ncep"t s *ie l"crat &nc din !ileni"l al II9lea &.:. Aceast piatr d"r c" n"ane
ver."i% )al+ene sa" ro(ii era considerat no+il (i i se atri+"ia" proprieti !a)ice. /"lt ti!p
o+iectele din 4ad a" av"t o *"ncie rit"al (i "n caracter cere!onial devenind !ai t'r.i" o+iecte de
podoa+.
0n ceea ce prive(te o+iectele de cera!ic% acestea s"nt de o per*eci"ne tehnic (i o
ele)an a *or!elor (i a !otivelor orna!entale "i!itoare. 0n epoca Tan) cera!ica chine. a atins
c"l!ea per*eci"nii prin c"lorile sale ne&ntrec"te.
Chine.ii a" e-celat (i &n arta lac"l"i. R(in a "n"i coni*er speci*ic Chinei% lac"l%
a!estecat c" colorani% se aplic pe le!n% !etal sa" porelan &n !ai !"lte strat"ri. Apoi% d"p
"scare% se inci.ea.% se pictea. ori se &ncr"stea. orna!entaia dorit.
> Arta )reac
>.1. Arta cretan. Arta )reac veche s9a de.voltat !ai &nt'i &n ins"la Creta din /area
E)ee% ins"l n"!it de :o!er #ara c" o s"t de ora(e$ ;din care% a" *ost descoperite p'n ac"! MC<.
@o)ia Cretei a per!is de.voltarea "nei arte strl"citoare% care (i9a )sit cea !ai
*r"!oas e-presie &n palate. Cel !ai i!p"ntor palat era cel din Cnossos% de o e-tre!
co!ple-itate% datorit n"!r"l"i !are de &ncperi% de coridoare% de c"ri interioare% de scri ce le)a"
cele patr" eta4e &ntre ele. Avea s"te de ca!ere destinate% "nele pentr" recepie% altele pentr" loc"it%
pentr" *e!ei% pentr" servitori sa" sclavi. ,la*oanele era" s"sin"te de n"!eroase coloane% iar pereii
era" acoperii c" plci de *aian. Acest i!ens ansa!+l" este constr"it pe do" plan"riA aripa estic
se a*la la "n nivel in*erior *a de c"rtea central (i de rest"l edi*ici"l"i. 0n partea de ap"s a c"rii
era" plasate sanct"arele (i slile de recepie. Da rsrit se a*la" atelierele (i aparta!entele re)ale. Da
s"d dependinele% la nord !a)a.ii% apoi teatr"l.
,alatele cretane se re!arc (i prin l"-"l ne!aipo!enit al decoraiei lor interioare. ,ereii
era" acoperii de *resce e-ec"tate c" vopsele a!estecate c" ap (i clei pe o tenc"ial de st"c
M
"!ed%
de "nde i!presia de !i(care% de via% pe care o creea. aceste opere artistice.
E
Plie 3a"re% 'storia artei. .rta medieval, Edit"ra /eridiane% @"c"re(ti% 1MEE% p. 6C
11
,ict"ra cretan% ca (i cea e)iptean% era s"p"s "nor convenii severeA c"lori di*erite care
individ"ali.ea. persona4ele !asc"line (i pe cele *e!inine ;+r+aii era" redai &n al+% iar *e!eile
&ntr9o c"loare +r"n<G ochi"l v."t din *a &ntr9o *i)"r redat din pro*il% a+sena "!+rei (i a "nei
verita+ile perspectiveG predo!inana liniei c"r+e% sin"oase ori spiralate. Tehnica pre*erat era ,resca%
desen"l era +ine cont"rat% iar c"lorile *olosite era" l"!inoase.
0n ceea ce prive(te sc"lpt"ra% aceasta e !"lt !ai p"in evol"at dec't pict"ra. Sc"lpt"ra
!on"!ental lipse(te aproape total. S9a" e-ec"tat &ndeose+i stat"ete din *aian% *ilde(% +ron.%
ar)il. Dar &n aceste di!ensi"ni red"se cretanii a" creat adevrate capodopere. Ren"!it este &eia
cu erpi de la Cnossos% !area divinitate cretan a ,!'nt"l"i. C"l!ea sc"lpt"rii cretane a *ost atins
&n do!eni"l +asorelie*"l"i. Acesta este repre.entat prin plci de *aian care servea" drept pano"ri
decorative.
5eni"l cretan s9a !ani*estat% !ai c" sea!% &n artele !inore. Cretanii l"cra" c" o
deose+it !iestrie !etalele (i pietrele preioase. Da Cnossos s9a )sit c!r"a (le*"itor"l"i de
pietre preioase prins s"+ r"inele palat"l"i. O+iecte de art ra*inat s"nt c"pele de a"r (i ar)int%
ar!ele c" &ncr"staii de pietre (i !etale preioase.
0n gliptic% cretanii a" prod"s n"!eroase si)ilii )ravate c" peisa4e% scene de v'ntoare sa"
din viaa cotidian.
Cera!ica a c"nosc"t o de.voltare c" adevrat artistic. Cretanii inventaser o roat a
olar"l"i c" t"raie lent ce per!itea o+inerea "nor vase ai cror perei a" doar )rosi!ea "nei co4i de
o". C't prive(te *or!ele vaselor de cera!ic% acestea era" &ndr.nee
9 c"pe c" picior &nalt% vase c" )'t"l l"n) sa" &n *or! de *e!eie ori de pasre. Ca orna!ente a"
*olosit ele!ente )eo!etrice ;linii drepte% cerc"ri% spirale<% plante (i ani!ale% c"! ar *i caracatie
&n*rico(toare ce c"prind &n tentac"lele lor pereii vas"l"i.
>.1. Arta !icenian. Da &ncep"t"l !ileni"l"i al II9lea% datorit schi!+"rilor co!erciale%
loc"itorii ,enins"lei ,elopone. a" p"t"t c"noa(te +ine arta cretan% care i9a in*l"enat &n reali.area
propriilor lor prod"cii artistice. De la cretani% aheii a" prel"at at't decoraia re(edinelor c't (i
cadr"l *estiv al vieii lor de *iecare .i.
Spre deose+ire de palatele cretane% cele !iceniene era" !ai !ici% &ns *orti*icate. ,alat"l
era re(edina re)el"i (i a casei re)ale.
0n cetatea /icene% intrarea se *cea prin -oarta leilor% *or!at din do" +loc"ri de piatr%
&nalte de C !etri% "nite printr9"n alt +loc% *oarte )re"% l"n) de 6 !etri. Deas"pra l"i se )sea o
sc"lpt"r heraldic ce repre.enta doi lei a(e.ai *a &n *a% spri4inii pe la+ele dinapoi. ,alat"l din
/icene c"prinde o sal a tron"l"i% "n sanct"ar (i "n megaron
:;
. Acest palat repre.int "n tip
arhitect"ral care di*er de cel cretan. Ansa!+l"l are o ordonan li!pede% acoperi("l este &n do"
ape% loc"ina este !ai !"lt ad'nc dec't lar).
,"terea (i +o)ia re)ilor ahei s"nt dovedite (i de )randioasele lor !or!inte. Cel !ai
ra*inat tip de !or!'nt este cel c" c"pol ;tholos<. ,rintre cele !ai vechi !or!inte c" tholos
c"nosc"te% ren"!it este Te)aurul lui .treu, la /icene. S9a" pstrat aici ca!era c" +olt% ca!era
*"nerar lateral% dro!os9"l
11
. Este posi+il ca +olta s *i *ost orna!entat c" ro.ete de !etal a"rit%
d'nd i!presia "n"i cer &nstelat.
,ict"ra c"noa(te o de.voltare la *el de i!pet"oas ca (i &n Creta. 2i palatele !iceniene
s"nt &!podo+ite c" *resce% &ns% spre deose+ire de cele cretane% apare o !odi*icare a repertori"l"i.
Repre.entarea scenelor de l"pt este !arcat de o tendin narativ% c" "n caracter adesea epic. Una
din capodoperele pict"rii este *resca procesi"nii
M
St"c 9 o past !oale *c"t din var% )ips (i p"l+ere de !ar!"r care% a!estecat c" alte s"+stane% &n aer "scat%
devenea *oarte d"r.
1I
/e)aron 9 &ncpere drept"n)hi"lar c" vatr central (i acoperi( &n do" pante.
11
Dro!os 9 ca!er de acces% de cele !ai !"lte ori pavat% ctre "n tholos.
1C
din palat"l de la Tirint% &n care s"nt pre.entate do" (ir"ri de *e!ei% &n cost"!e de cere!onie% ce se
&ndreapt "nele spre altele.
Ca (i cretanii% !icenienii a" pre*erat sc"lpt"ra !iniat"ral &n *ilde(% (i &n teracot.
Tehnica prel"crrii pietrei se aplica !ai de)ra+ la prod"cerea de "stensile (i "nelte. Este vor+a !ai
ales de vase cilindrice% li)hene% pi"lie% la!padare% .dro+itoare% pietre de !oar (i de asc"it.
/icenienii a" reali.at (i vase de cera!ic% pre.ent'nd o !are varietate de *or!e (i c" "n
decor din ce &n ce !ai stili.at. Ei a" de.voltat (i arta !etal"l"i% reali.'nd "stensile% ar!e% "nelte%
+i4"terii. Cele !ai !"lte o+iecte de ara! (i +ron. provin din !or!inte. Ustensilele din !etale
preioase s"nt rare% &n schi!+ s"nt *recvente +i4"teriile din a"r.
0n ceea ce prive(te )liptica
11
% !icenienii pre*era" ca !ateriale !ai ales a)atele% sardoni"l
(i oni-"l. Si)iliile &n*i(ea. scene de v'ntoare% de r.+oi sa" de via cotidian% dar *oarte
sche!atic.
De(i arta !icenian a *ost p"ternic in*l"enat de cea cretan% ea evol"ea. treptat spre
a+stracti.are (i stili.are. ,rod"ciile artistice s"nt !arcate de "n spirit de ordine% de !s"r% de
claritate% de "n si! al proporiilor (i al echili+r"l"i. Aceste caracteristici vor *i trans!ise artei
)rece(ti de !ai t'r.i".
>.C. Arta )reac &n epoca arhaic. Arta )reac a atins &n sc"rt ti!p c"l!i pe care nici o
alt art a popoarelor din +a.in"l !editeranean n" le9a c"nosc"t &n l"!ea antic.
,ri!a perioad de de.voltare a artei )rece(ti a *ost cea ho!eric% &ntre secolele al 7II9lea
&.:. p'n &n secol"l al 8III9lea &.:. incl"siv.
A "r!at apoi perioada arhaic% c'nd &n secolele 8II (i 8I &.:. &ncepe s se a*ir!e !area
art )reac.
,erioada cea !ai i!portant a constit"it9o arta clasic )reac sa" elenic% de.voltat &n
secolele 8 (i I8 &.:. Ea a *ost n"!it (i #Epoca de a"r$ a artei )rece(ti. Ulti!a etap de de.voltare a
artei )rece(ti a *ost cea elenistic% derivat din arta )reac. Ea s9a rsp'ndit &n !ai !"lte pri ale
l"!ii% &ntre C1C &.:. (i CI &.:.
0ntre anii E6I (i =6I &.:. apar% &n arhitect"ra )reac% pri!ele te!ple. 0n *or!a lor cea !ai
si!pl% te!plele avea" patr" coloane &n *a (i patr" &n spatele edi*ici"l"i. 0ntr9o *or! !ai
evol"at% edi*ici"l avea acoperi("l !"lt !ai lar) (i era &ncon4"rat pe toate lat"rile de coloane
;te!pl"l peripter<. A!plasarea te!plelor se *cea &ntr9o po.iie care s le ar!oni.e.e c" peisa4"l din
4"r (i% &n acela(i ti!p% s le con*ere "n i!presionant aspect de cal!% de )randoare% de sole!nitate.
Coloana 9 care s")era *or!a "n"i tr"nchi de copac% era% de o+icei% co!p"s din cilindri de
piatr s"prap"(i (i prin(i "n"l de alt"l 9 procede" ori)inal )recesc.
D"p *or!a coloanei (i a anta+la!ent"l"i
1C
se distin) do" ordine arhitectonice
*"nda!entaleA doric (i ionic. Ordin"l doric s9a i!p"s !ai ales &n ,elopones (i &n coloniile )rece(ti
din Italia de s"d (i din Sicilia. Coloana doric% !asiv (i )reoaie% este a(e.at direct pe sol% pe o
plat*or! drept"n)hi"lar de piatr #stilobat%. Are tr"nchi"l "(or tronconic% c" 1I de canel"ri% c"
capitel &n linii drepte *or!at dintr9o pern rot"nd ;echin< (i deas"pra o plac ptrat ;abac<.
Ordin"l ionic s9a de.voltat &ndeose+i &n Asia /ic (i &n ins"lele din /area E)ee. Coloana ionic
este .velt (i "(oar% n" st direct pe sol% ci se spri4in pe o +a. circ"lar a(e.at pe "n socl"
#plint<. Tr"nchi"l are *or! tronconic dar !ai p"in vi.i+il (i !ai s"+iat (i c" !ai !"lte
canel"ri. Capitel"l 9 inspirat de !odelele
11
5liptic 9 arta de a )rava pe o piatr preioas sa" se!ipreioas.
1C
Anta+la!ent 9 parte co!ponent a str"ct"rii "n"i edi*ici" clasic% plasat &ntre capitel"rile coloanelor (i
*ronton. Este alct"it din arhitrav% *re. (i corni(.
1>
iraniene 9 are do" volute
1>
&n chip de !elc% iar *ri.a% sa" lipse(te% sa" este ornat de *i)"ri contin"i.
Un alt ordin care a derivat din cele do"% este cel corintic% care se deose+e(te prin *or!a
capitel"l"i c" orna!ente &n *or! de *r"n.e de acant
16
.
>.>. Arta clasic )reac.
Arhitect"ra. Cel !ai ren"!it (i i!presionant co!ple- arhitect"ral al antichitii )rece(ti era
ansa!+l"l de patr" edi*icii sit"ate pe .cropola .tenei, co!p"s din -ropilee, -artenon, te!pl"l .eiei
3i"e .pteros ;8ictoria *r aripi< (i Erechteionul.
,ropileele #prop1laion Q avanpoart<% constr"ite din !ar!"r% era" o intrare !on"!ental &n
incinta sacr de pe Acropole% &n care se des*("ra" serbrile -anatenee% dedicate .eiei .tena
-arthenos ;Atena *ecioar protectoarea ora("l"i<. Reali.ate de +nesicles, ,ropileele sea" *or!ate din
coloane dorice la e-terior (i ionice la interior.
Te!pl"l Neiei NiKe% constr"it &n stil ionic% era sit"at &n col"l drept al terasei Acropolei.
,artenon"l #Casa ecioarei< este "n prinos ad"s Atenei% .eia r.+oi"l"i (i &nelepci"nii%
dar (i protectoarea *lotei )rece(ti. Acest !are te!pl" al antichitii )rece(ti a *ost cldit d"p plan"l
arhitecilor 'ctinos (i Calicrates% s"+ s"prave)herea ren"!it"l"i sc"lptor% pictor (i arhitect idias,
s"pran"!it ,ctorul de )ei. Acesta a sc"lptat stat"ia Atenei% din cella te!pl"l"i% &nalt de 11 !% &n
in"t !ilitar% av'nd corp"l l"crat &n *ilde( iar hainele &n a"r.
3or!a )eneral a ,artenon"l"i% constr"it din !ar!"r al+% este aceea a te!pl"l"i )rec
tradiional c" interior"l de .id"ri co!p"s din do" pri. 0ncperea dinspre rsrit% lipsit de *erestre
adpostind stat"ia c"lt"l"i% era c"nosc"t s"+ n"!ele de <ecatompedos ;1II de picioare< din ca".a
l"n)i!ii sale. Aceast &ncpere are "n (ir d"+l" de coloane% tavan plat din )rin.i de le!n (i acoperi(
din i)le de !ar!"r.
0ncperea dinspre ap"s% opistodomul% era "n spai" pentr" depo.itarea o+iectelor rit"ale dar
a te.a"r"l"i /igii de la Delos, cond"s de ora("l Atena (i al .eilor.
Te!pl"l era &nlat pe o +a. c" trei trepte% iar .id"rile e-terioare (i intrrile te!pl"l"i
era" &ncon4"rate de "n )raios (ir de coloane dorice. 3or!a ,antenon"l"i are la +a. "n !od"l
!ate!atic (i o consecven de proporii.
0n e-terior te!pl"l este acoperit de sc"lpt"ri pe ,rontoane
1J
% metope
::
, timpane
1E
(i
acoperi(.
,e !etope era" sc"lptate victoriile atenienilor &!potriva lapiilor% centa"rilor (i troienilor.
,e *ronton"l de est era repre.entat na(terea Atenei )ata &nar!at din *r"ntea l"i Ne"s% iar pe
*ronton"l de vest +ir"ina ei as"pra l"i ,oseidon. Sc"lpt"rile era" s"pervi.ate de 3idias.
Orna!entaia acoperi("l"i c"prindea capete de lei (i "n )r"p sc"lpt"ral% care sa" pierd"t.
Ca sc"lpt"r clasic% ,artenon"l a *ost proiectat &n acord c" ideal"l )recesc al euritmiei
:=
9
o +ine proporionat% ar!onioas (i plc"t &n*i(are a &ntre)"l"i. Rit!"l acest"i s"per+ edi*ici"
const din repetarea "nor ele!ente si!ilare c"! s"nt coloanele. ,entr" a o+ine ar!onia te!pl"l"i%
Ictin"s a *olosit !ate!atica (i n" int"iia. Raport"l dintre &nli!ea (i li!ea te!pl"l"i pe *aadele
dinspre rsrit (i ap"s este de >RM% raport"l dintre li!e (i l"n)i!e este% de ase!enea% de >RM% iar
dintre dia!etr"l "nei coloane (i distana dintre coloane este MR>. Cele 1= coloane de pe lat"rile l"n)i
s"nt de do" ori pl"s
1>
8ol"t 9 orna!ent &n *or! de spiral% *olosit !ai ales la decorarea capitel"l"i "nei coloane.
16
Acant 9 plant ier+oas c" *r"n.e !ari (i *lori al+e sa" tranda*irii% )r"pate &n *or! de spic.
1J
3ronton 9 !otiv tri"n)hi"lar sa" se!icirc"lar &ncoron'nd% &n )eneral% *aada principal a "n"i edi*ici".
1=
/etop 9 plac de piatr sa" teracot de *or! rectan)"lar% care *or!ea. *ri.a ordin"l"i doric.
1E
Ti!pan 9 spai" de pe *ronton decorat c" sc"lpt"ri.
1M
E"rit!ie 9 &!+inare ar!onioas de proporii (i de linii
16
"na !ai !"lte *a de cele opt coloane dinspre rsrit (i ap"s% ceea ce ne ad"ce din no" la raport"l
MR>.
,artenon"l se distin)e (i prin per*eci"nea ra*ina!entelor sale optice. 0n cldire n" e-ist
nici o linie per*ect dreapt% deoarece at"nci c'nd privi! o ast*el de linie !ai l"n) apare de*or!area
optic de c"r+are. 3iecare treapt era "(or c"r+at% c"r+at era (i partea de deas"pra a coloanelor%
c"r+at era chiar (i cadr"l !arilor "(i. Tr"nchi"rile coloanelor a" *ost "(or &n)ro(ate de la +a. &n s"s
pentr" a evita i!presia de )'t"ire la !i4loc. Totodat ele s"nt "(or aplecate &n spate% pentr" a se
evita i!presia c te!pl"l st s cad &n *a.
Erechteion"l% proiectat pro+a+il de /nesicles% a constit"it "n l"cr" c" tot"l no" &n
arhitect"ra )reac. Cariatidele
1I
constit"ie cea !ai +o)at (i !ai ra*inat orna!entaie arhitectonic
)receasc.
Acest edi*ici" este plasat &n loc"l "nde se )sea st'nca c" "r!ele *"l)er"l"i c" care Ne"s
&l lovise pe Erechte"s 9 "n"l din pri!ii re)i ai Atenei% inventator"l car"l"i. Aici se a*la (i i.vor"l c"
ap srat iscat de ,oseidon &n ti!p"l disp"tei l"i c" Atena% dar (i !or!'nt"l l"i Cecrops% pri!"l
re)e al atenienilor% care i9a &nvat s9(i cldeasc ora(ele (i s9(i &n)roape !orii (i a inventat
scrierea.
Sc"lpt"ra. Da Atena s9a" s"ccedat% &n perioade +ine deli!itate (i de*inite% #stil"l sever$ al
preclasicis!"l"i ;&n pri!a 4"!tate a secol"l"i al 89lea &.:.<G stil"l pri!"l"i clasicis!% din a do"a
4"!tate a acel"ia(i secol% c" +1ron, -oliclet (i idias8 (i stil"l clasicis!"l"i secol"l"i al I89lea &.:.%
il"strat de !copas, -ra0itele (i /1sip.
Stil"l sever este si!pl"% a"ster (i chiar ri)id. Tip"l *i.ic ideal se caracteri.ea. prin aceea
c persona4"l repre.entat are c"tia toracic !ai !are% *r"ntea !ai &nalt% +r+ia !ai pron"nat% iar
e-presia *i)"rii este )rav% aproape rece.
3oarte !"lte din stat"ile create &n epoca clasic a" dispr"t% *iind pstrate doar copiile lor
ro!ane e-ec"tate &ntre secolele I &.: (i III d.:.
Sc"lpt"ra )reac era policro!% deoarece prin aceast !odalitate de cola+orare a pict"rii
c" sc"lpt"ra se "r!rea crearea i!presiei de via a stat"ilor.
Cel !ai ren"!it sc"lptor )rec a *ost 3idias. El era apreciat &ndeose+i pentr" stat"ia l"i
Ne"s din OlS!pia ;de 1> ! &nli!e &!pre"n c" socl"l< (i cea a Atenei ,arhenos. Aceast stat"ie
avea o &nli!e de 1I!% *aa% +raele (i picioarele era" reali.ate din *ilde(% &!+rc!intea (i ar!ele
era" din a"r. /'na dreapt &ntins inea o stat"ie din a"r (i *ilde(% care o repre.enta pe Neia NiKe.
/"lte din l"crrile sale s9a" pierd"t *iind pstrate doar copiile ro!aneA Diadumenos% .ma)oana%
*ora.
Un alt artist% -oliclet% a *ost ren"!it pentr" sc"lpt"rile sale &n +ron.. El este a"tor"l "n"i
canon con*or! cr"ia di!ensi"nea cap"l"i tre+"ie s *ie a (aptea parte din &nli!ea corp"l"i. Cele
!ai cele+re stat"i pe care le9a reali.at% c"nosc"te doar din n"!eroasele copii &n !ar!"r% din epoca
ro!an% s"ntA Dori,orul ;sa" purttorul de lance%, Disco,orul, .ma)oana rnit, E,ebul. Operele sale se
caracteri.ea. printr9"n echili+r" sta+il% prin po.iia static (i atit"dinea a"ster.
+1ron a l"crat &n special opere de +ron.% din care n" s9a" pstrat &ns 9 &n copii ro!ane 9
dec't do"A Discobolul (i )r"p"l .thena i +arsias.
-ra0itele a sc"lptat .ei *r"!o(i (i tineri% av'nd o pre*erin aparte pentr" Eros. Operele
sale vdesc s"plee (i serio.itate &n linii.
!copas a l"at parte la decorarea +ausoleului lui <alicarnas, la orientarea te!pl"l"i .eiei
.tena .leea din Te)era ;E*es< (i a av"t o predilecie pentr" sc"lpt"ra s"+iectelor dra!atice. Opera sa
e-pri! nelini(tea% pasi"nea% d"rerea.
1I
Cariatide 9 stat"i de *e!ei care s"sin )re"tatea anta+la!ent"l"i.
1J
/isip i9a *c"t n"!eroase +"st"ri &n +ron. &!prat"l"i Ale-andr" /acedon% pe care &l
pre.enta de o+icei c" cap"l plecat spre "!r"l st'n)% ochii "!e.i privind &n s"s% pr"l &n *or! de
coa!.
-ra0itele, "n alt sc"lptor ren"!it pentr" repre.entarea adolescenilor (i a *e!eii% a redat
*i)"rile "!ane &n atit"dini de rela-are. E-e!pleA .polo !auroctonul, <ermes cu copilul 6achus >n
brae, .,rodita din Cnid.
,ict"ra. Cera!ica. ,ict"ra )reac a c"nosc"t o de.voltare &n*loritoare &n secol"l al I89lea
&.:.% &n pri!"l r'nd c" .pelles, pictor"l de c"rte al l"i .le0andru +acedon, care a e-celat &n n"d"ri (i
portrete.
0n cera!ic% aspect"l% tehnica decoraiei (i stil"l se schi!+ &ncep'nd din 4"r"l an"l"i 6CI
&.:. Ac"! devine do!inant tehnica ,igurilor roii$. ,e *ond"l )al+en9ro(cat al vas"l"i decorator"l
schia sil"etele *i)"rilor ro(ii% indic'nd doar cont"r"rile corp"l"i.
Din decoraia cera!icii dispar ani!alele% psrile% peisa4ele% s"+iect"l predo!inant *iind
o!"l.
Artele !inore. O i!portan aparte pentr" arta )reac o a" statuetele de Tanagra% n"!ite
ast*el d"p o localitate din 6eoia ;o provincie a 5reciei< &n care s9a" )sit cele !ai !"lte din aceste
l"crri. 3c"te din teracot pictat% acestea n" dep(esc &nli!ea de =I c!. Repre.int +r+ai%
*e!ei% copiii a cror psiholo)ie este redat c" !iestrie (i s"nt pictate &n ton"ri deschise% c" t"(e
a"rii.
0n toate re)i"nile l"!ii )rece(ti e-ista" ateliere &n care se l"cra !etal"l preios care cpta
!ere" noi *or!e c"! ar *i% de e-e!pl"% o)linda c" caset sa" "rne *"nerare decorate c" scene
!istice.
0n ceea ce prive(te arhitect"ra din perioada clasicis!"l"i t'r.i"% se constr"iesc piee
p"+lice% teatre% te!ple. Un teatr" era co!p"s din scen% o plat*or! re.ervat cor"l"i (i tri+"ne
disp"se &n se!icerc. Cel !ai vestit teatr" )rec ea cel din Epidaur ;&n ,elopones<% care avea o
capacitate de 1>.III de loc"ri. ,entr" a"diii !".icale e-ista" constr"cii speciale% n"!ite odeoane,
ase!ntoare teatr"l"i% &ns acoperite (i de di!ensi"ni red"se.
Arta )reac s9a rsp'ndit (i &n coloniile )rece(ti din Asia /ic% "nde a" *ost reali.ate
constr"cii pline de sole!nitate% la care se si!t in*l"enele orientale. A!inti! despre Templul )eiei
.rtemis din E,es, n"!it .rtemision, care avea coloane de do" ori !ai &nalte dec't cele ale
,artenon"l"i (i de +ausoleul din <alicarnas% "n te!pl" 9 !or!'nt &nalt de aproape >6!% co!p"s
dintr9o +a. ptrat% o colonad &n stil ionic (i "n acoperi( &n *or! de pira!id &n trepte.
>.6. Arta )reac &n perioada elenistic
0n perioada c"prins &ntre !oartea l"i Ale-andr" /acedon ;C1C &.:.< (i cderea E)ipt"l"i
s"+ stp'nire ro!an ;CI &.:.<% 5recia pierde treptat prioritatea politic% dar (i c"lt"ral. C" toate
acestea% o &n*lorire c"lt"ral se !ani*est &n !arile ora(e )rece(ti ale l"!ii elenistice prec"!
.ntiohia ;Siria<% .le0andria ;E)ipt<% -ergam ;Asia /ic<% dar (i &n ins"lele Rhodos (i Delos.
Dintre !on"!entele arhitectonice constr"ite at"nci% ren"!it este arul din .le0andria,
care avea o &nli!e de 1CI! (i a cr"i l"!in% concentrat (i re*lectat de o o)lind concav% se
p"tea vedea de la o distan de apro-i!ativ JIK!. Incl"s printre cele = !in"ni ale l"!ii antice%
ren"!it"l *ar s9a pr+"(it la 11II d:% ca "r!are a "n"i c"tre!"r.
0n ceea ce prive(te sc"lpt"ra% se re!arc do" stil"riA cel atic% c" centr"l &n 5recia (i cel
asiatic% apr"t &n noile re)ate. Cel atic se caracteri.ea. prin respectarea tradiiilor clasice% prin
so+rietate (i si!plitate. Stil"l asiatic este !ai patetic (i se caracteri.ea. printr9o plasticitate
p"ternic.
1=
O alt reali.are artistic deose+it este +arele .ltar al l"i Ne"s (i al Atenei de la ,er)a!
;Asia /ic<. S"+iect"l *ri.ei% l"n) de 11I! (i &nalt de 1%C! pre.int l"pta .eilor (i a titanilor c"
)i)anii.
6. Arta ro!an
6.1. Arta etr"sc
0ntr9o pri! *a.% arta ro!an se pre.int ca o contri+"ie a pop"laiilor italice c" care
ro!anii a" venit &n contact. O in*l"en *"nda!ental &n constit"irea artei ro!ane a av"t9o arta
etrusc.
Se pare c acest popor !isterios% care oc"pase teritori"l vechi"l"i Dati"! din secol"l al
8III9lea &.:. p'n &n secol"l I &.:.% era &nr"dit c" *enicienii.
5eni"l etr"sc s9a !ani*estat% !ai c" sea!% &n do!eni"l arhitect"rii% etr"scii *iind
ren"!ii ca !ari constr"ctori (i "r+ani(ti. Ei a" constr"it palate% te!ple% *orti*icaii% dar (i
!on"!ente *"nerare. Ora("l etr"sc era ridicat d"p an"!ite nor!e "r+anistice. El tre+"ia s ai+
cel p"in trei pori (i trei te!ple% cartiere disp"se pe arterele principale% str.i% trot"are% o reea de
canale de sc"r)ere. Casele avea" ca!erele disp"se &n 4"r"l "nei &ncperi centrale 9 atrium, deschis
&n partea de s"s ca s intre l"!ina (i ploaia care "!plea "n +a.in sit"at s"+ aceast deschi.t"r.
Te!plele etr"sce se ase!na" c" cele )rece(ti (i atin)ea" "neori di!ensi"ni aprecia+ile.
Cel de pe Capitoliu ;secol"l 8I &.:.< avea o l"n)i!e de JI ! (i o li!e de 66 !. Constr"ite pe "n
podi"! de piatr% te!plele avea" &n cella cele trei stat"i ale .eilor Tinia, ?ni (i +inerva ;asi!ilai c"
@upiter, @unona (i +inerva%. Spre deose+ire de te!plele )rece(ti% cele etr"sce era" din cr!id%
avea" coloanele din le!n (i era" decorate c" plci de teracot pictate sa" c" !otive *lorale &n relie*.
Coloanele era" sc"nde% )roase (i avea" capitel"l alct"it dintr9o pern rot"nd (i o a+ac
drept"n)hi"lar.
Contri+"ia etr"scilor este re!arca+il &n arhitect"ra *"nerar. Necropolele etr"sce s"nt
adevrate #ora(e ale !orilor$. /or!intele s"nt r'nd"ite pe str.i (i reprod"c plan"l "nei loc"ine
etr"sce% cci ele era" n"!ite #loc"ine de veci$. Ren"!ite s"nt !or!intele descoperite &n
localitile Cerveteri (i Orvieto. Da Cerveteri s9a )sit "n sarco*a) din teracot pe capac"l cr"ia
s"nt sc"lptai soii decedai st'nd pe propri"l lor sicri"% c" picioarele &ntinse (i c" tr"p"rile ridicate
(i &ndreptate spre privitor.
Etr"scii% ca (i )recii% a" dovedit o !iestrie aparte &n sc"lpt"ra &n +ron.. S"nt c"nosc"te
do" reali.ri deose+ite &n acest do!eni"A% /upoaica de pe Capitoliu (i <imera din .re))o.
0n sc"lpt"ra &n teracot% etr"scii s"nt cei !ai !ari !ae(tri din l"!ea antic. A" *ost )site
vase (i stat"ete de teracot% care de!onstrea. stp'nirea "nei tehnici desv'r(ite.
0n ceea ce prive(te pict"ra% etr"scii a" decorat pereii !or!intelor c" plci de teracot%
pictate c" scene de ospee% de l"pte (i 4oc"ri *"nerare% de cere!onii% scene erotice rit"ale% de oc"paii
(i divertis!ente.
5"st"l artistic al etr"scilor s9a !ani*estat (i &n artele sec"ndare. Ei a" reali.at !otive
decorative variate (i ra*inate pe vase% candela+re% !o+il% o+iecte de toalet. A" e-ec"tat (i
n"!eroase +i4"terii de a"r l"crate &n *ili)ran sa" c" o decoraie deose+it.
6.1. Arta ro!an
1E
A prel"at (i di*erite ele!ente din arta provinciilor i!peri"l"i (i &n special din l"!ea
)reac% contopind"9le &ntr9"n tot "nitar% ori)inal. ,erioada sa de apo)e" s9a sit"at spre s*'r(it"l
secol"l"i I &.:.% &n ti!p"l i!peri"l"i l"i A")"st"s (i al Antoninilor.
Arhitect"ra ro!an. Ro!anii a" *ost ne&ntrec"i &n do!eni"l constr"ciilor. Ei a" inventat
arc"l de tri"!*% a!*iteatr"l% aped"ct"l% pod"rile% !on"!ent"l n"!it #tro*e"$% coloana votiv ornat%
villa.
3ai!oasele aped"cte ro!ane% opere i!presionante de in)inerie% era" "n *el de 4)hea+"ri
!ari de piatr% l"n)i de .eci de Kilo!etri% s"sin"te de st'lpi )ro(i de .id% le)ai &ntre ei c" arcade.
,rin ele era ad"s &n ora(e apa de la distane *oarte !ari. 0n epoca i!perial Ro!a disp"nea de 1C
aped"cte% c" o l"n)i!e total de >CI K!. Ren"!it este aped"ct"l de la ,ont d" 5ard din 3rana%
care traversa "n r'"% *iind s"sin"t de trei r'nd"ri de st'lpi% le)ai prin trei r'nd"ri de arc"ri ;&n trei
etape<.
Ora(ele ro!ane avea" piee p"+lice n"!ite orum. Aici loc"itorii se &nt'lnea" pentr" a
disc"ta tre+"rile o+(te(ti. Aceste ansa!+l"ri "r+anistice era" incinte de *or! drept"n)hi"lar%
&ncon4"rate de .id"ri. 0n interior avea" coloane% "nite &n partea s"perioar prin lespe.i de !ar!"r.
3or"!"rile adpostea" constr"cii% prec"!A arc"ri de tri"!*% altare% stat"i% +a.ilici% +i+lioteci. Cel
!ai ren"!it este orumul lui Traian, care avea o l"n)i!e de 1EI! (i o li!e de 1II!. Intrarea se
*cea printr9"n arc de tri"!*% iar &n incinta *or"!"l"i se )sea" stat"ia ecvestr a &!prat"l"i% o
+a.ilic% do" +i+lioteci (i Columna lui Traian.
.rcul de trium, este "n !on"!ent ro!an ori)inal% constr"it pentr" pri!a dat &n secol"l I
&.:. Aceste )randioase pori ce do!ina" str.ile p"+lice avea" piloni !ari% le)ai prin arc"ri de
.idrie &n plin cintr".
11
. Deas"pra% .idria constr"ciei era ter!inat &n linie dreapt. 0ntre) edi*ici"l
era &ncoronat de "n )r"p stat"ar sa" de tro*ee. ,e *ronton se a*la" inscripii care cele+ra" victoriile
&!prat"l"i &n cinstea cr"ia *"sese ridicat !on"!ent"l. Cele !ai &nse!nate arc"ri de tri"!* s9a"
ridicat la Ro!a% *iind dedicate &!prailor Tit"s% Septi!i"s Sever (i Constantin cel /are. Cel al l"i
Titus avea o &nli!e de apro-i!ativ 1I!% era acoperit c" !ar!"r (i a *ost ridicat &n "r!a victoriei
&!potriva i"deilor.
0n a!intirea victoriilor o+in"te de &!praii ro!ani s9a" ridicat (i col"!ne. Acestea
avea" *or!a cilindric (i dep(ea" &nli!ea de 1I !. 0n v'r*"l lor se a*la de o+icei stat"ia
&!prat"l"i &n ve(!inte de r.+oinic. @asorelie*"rile de pe coloane &n*i(a" scene din r.+oaiele
cele+rate prin aceste !on"!ente. Cele !ai &nse!nate s"nt Col"!na l"i Traian (i Col"!na l"i /arc
A"reli"% de la Ro!a.
Ro!anii a" constr"it (i edi*icii destinate spectacolelor p"+lice. ,ri!ele spectacole
teatrale se des*("ra" &n teatre constr"ite din le!n. ,ri!"l teatr" din piatr a *ost constr"it &n ti!p"l
l"i ,o!pei ;66 &.:.<. Al doilea teatr" din Ro!a% av'nd 1I.III de loc"ri% a *ost &ncep"t de Ce.ar (i
ter!inat de Octavian"s A")"st"s. Cel !ai +ine pstrat este teatr"l din Oran)e% din s"d"l 3ranei.
0n a*ar de teatre% e-ista" circ"ri (i a!*iteatre. Dintre cele patr" circ"ri din Ro!a% Circus
+a0imus avea o capacitate de CII.III de loc"ri. A!*iteatrele adpostea" spectacole s'n)eroase ca
l"ptele )ladiatorilor sa" l"ptele c" *iare sl+atice. Cele+r" este Colosseum9"l din Ro!a 9 A!*iteatr"l
l"i 3lavi"s 9 cea !ai !are cldire pe care ne9a lsat9o antichitatea. Acest i!ens edi*ici"% &ncep"t din
ordin"l &!prat"l"i 8espasian% ina")"rat de *i"l s" Tit"s &n n"l EI (i ter!inat de Domiian, avea
*or! elipsoidal% patr" eta4e (i o capacitate de apro-i!ativ E=.III de loc"ri. 3aada este alct"it
din trei r'nd"ri de arcade s"prap"se% deas"pra crora se a*l "n eta4 c" *erestre.
,rintre constr"ciile p"+lice i!portante se n"!ra" (i ter!ele. Ele c"prindea" sli de
+aie% +i+lioteci% sli de !".ic% stadioane% )alerii de ta+lo"ri% parc"ri de odihn. Acestea
11
Arc"ri &n plin centr" 9 arc"ri &n *or! de 4"!tate de cerc
1M
era" loc"ri de &nt'lnire a cetenilor care disc"ta" pro+le!e o+(te(ti (i personale% dar (i loc"ri de
destindere (i distracie.
Slile de +aie avea" pardoseala din cr!i.i sa" plci de piatr co!+inate &n !otive
decorative )eo!etrice deose+it de *r"!oase. Uneori pava4"l era l"crat din !o.aic (i repre.enta
scene din !itolo)ie% psri% ani!ale. Da Ro!a se )sesc r"inele Termelor lui Caracalla (i ale l"i
Diocleian% pri!ele adpostind ast.i Sta)i"nile de concerte de oper din ti!p"l verii% cele din "r!
trans*or!ate &n !".e" naional de arheolo)ie veche.
0n cinstea .eilor% ro!anii a" constr"it (i n"!eroase te!ple. Te!pl"l ro!an% &n )eneral de
di!ensi"ni !ici% avea *or!a drept"n)hi"lar (i era constr"it pe "n podi"! &nalt de piatr%care &i
asi)"ra o po.iie do!inant. @ine pstrat este te!pl"l ortunei 4irile% din Ro!a.
Capodopera arhitect"rii ro!ane este -anteonul din Ro!a 9 templul tuturor )eilor. Constr"it
&n an"l 1= &.:. de A)rippa% distr"s &n an"l E d.:. de "n incendi"% reconstr"it de &!prat"l Do!iian%
apoi de :adrian d"p "n alt incendi" ;11I d.:.< a *ost resta"rat de Septi!i"s Sever (i Caracalla.
Edi*ici"l are o *or! circ"lar (i este precedat de "n vesti+"l s"sin"t de 1J coloane corintice.
C"pola se!is*eric c" 1>6 de casete disp"se pe 6 r'nd"ri ori.ontale (i care descresc treptat% are &n
v'r* o deschi.t"r circ"lar c" dia!etr"l de E%M1 ! n"!it oculus% prin care ptr"nde l"!ina
nat"ral.
@a.ilicile era" cldirile p"+lice ce servea" ca tri+"nale (i &n care se &nt'lnea" oa!enii de
a*aceri. Acestea era" edi*icii drept"n)hi"lare &!prite &n interior% prin do" r'nd"ri de coloane% &n
trei pri% n"!ite naveA o nav principal (i do" nave laterale. D"p plan"l +a.ilicilor ro!ane s9a"
constr"it% !ai t'r.i"% +isericile cre(tine.
Sc"lpt"ra. Sc"lpt"ra ro!an a *ost in*l"enat% &n special% de cea etr"sc (i de cea )reac.
Caracteristicile estetice ale sc"lpt"rii ro!ane s"nt realis!"l (i preci.ia e-ec"iei% deoarece artist"l
dore(te s reali.e.e "n tip "!an caracteri.at prin ener)ie% d"ritate% disciplin% dotat c" o voin
p"ternic (i stp'nire de sine.
Sc"lptorii ro!ani a" e-celat &n reali.area +"st"l"i9portret (i a +asorelie*"l"i. 0n
+asorelie*"ri este e-pri!at interes"l ro!anilor pentr" conse!narea eveni!entelor istorice (i
pre*erina lor pentr" stil"l narativ.
6asorelie,urile s9a" pstrat% &ndeose+i% pe arc"rile de tri"!*% pe coloane% te!ple% altare (i
sarco*a)e. /on"!ent"l &n care +asorelie*"l ro!an a atins c"l!ea per*eci"nii este Columna lui
Traian ;11J d.:.<. ,e aceast Col"!n% narai"nea !er)e &n spiral% de 4os &n s"s. Scenele descri"
victoria &!prat"l"i &n ti!p"l celor do" r.+oaie dacice. 0n a*ar de scenele de r.+oi dintre daci (i
ro!ani s"nt repre.entate aspecte din nat"r sa" din viaa de ta+r !ilitar% ora(e (i ceti dacice%
*e!ei% +tr'ni (i copii daci.
,ict"ra. Ro!anii (i9a" &n*r"!"seat c" pict"ri &ncperile p"+lice (i partic"lare. De9a
l"n)"l ti!p"l"i% cea !ai !are parte dintre pict"rile ro!ane s9a distr"s. A r!as &ns "n n"!r
&nse!nat de *i)"ri (i scene pictate pe pereii caselor de la -ompei, <erculanum (i !tabia. Acoperite
de lava v"lcan"l"i 8e."vi" &n secol"l I d.:.% aceste ora(e a" *ost de.)ropate de arheolo)i &ncep'nd
din secol"l al 78III9lea. 0n interioarele caselor din aceste ora(e a" *ost )site pict"ri &n*i('nd
peisa4e% scene de interior% s"+iecte !itolo)ice sa" le)endare% nat"r !oart (i o delicat
orna!entaie c" !otive *lorale (i ara+esc"ri.
0n ceea ce prive(te tehnicile pict"rale% ro!anii *olosea" ,resca% tempera (i encaustul ;&n
care c"lorile se a!estec c" cear<. C"lorile de +a. era"A al+astr"l% ne)r"l% )al+en"l (i ro("l.
O art pre*erat &n !od deose+it de ro!ani% a *ost mo)aicul. Capodopera )en"l"i este
!arele !o.aic ce repre.int +tlia l"i Ale-andr" /acedon% )sit &ntr9o vil din ,o!pei.
III. ARTA /EDIE8AD
1I
0n pri!ele secole ale erei cre(tine% de.voltarea artei &n I!peri"l ro!an a *ost in*l"enat
de inva.ia +ar+arilor (i de civili.aiile orientale. Contri+"ia oriental se *ace si!it% &n pri!"l r'nd%
&n arhitect"r prin *olosirea c"polei% a +olii% a arc"rilor *r'nte pe pandantive.
11
@ar+arii a" ad"s )"st"l pentr" +i4"terii (i o tehnic aparte de prel"crare a !etalelor
preioaseA cloisonnA
:B
C. ,rintre pri!ele cldiri &n care se constat pre.ena ele!entelor orientale se
evidenia. palat"l l"i Diocleian, din !plit ;Spalato< (i @a.ilica l"i Constantin cel /are din *or"l
ro!an.
0n secolele al 8I9lea si al 8II9lea ia na(tere arta prero!anic% s"+ aspect"l ei !erovin)ian.
D"p aceasta a "r!at arta carolin)ian% care repre.int o *a. i!portant a artei !edievale
occidentale. Ea a re&nviat tradiia clasic% a reintrod"s stil"l !on"!ental &n arhitect"r (i a revenit la
sc"lpt"ra tridi!ensional. Un loc aparte &n arhitect"ra acestei perioade &l oc"p Capela -alatin a l"i
Carol+agnul ridicat la .i02la2Chapelle.
1. Arta +i.antin
Arta +i.antin este o co!ponent i!portant a artei !edievale e"ropene &n totalitatea ei%
deoarece in*l"ena ei s9a e-ercitat at't &n E"ropa rsritean% c't (i &n cea occidental.
A*ir!area artei +i.antine se sit"ea. &n secol"l al 8I9lea% &n ti!p"l do!niei &!prat"l"i
I"stinian% c'nd ea a *ost di*".at &n toate provinciile i!peri"l"i.
In*l"ena Orient"l"i a *ost hotr'toare &n concepia estetic (i &n )en"rile artistice
adoptate. Ale-andria a trans!is @i.an"l"i !o.aic"l (i icoana% Siria% 3enicia (i ,alestina i a"
trans!is tehnica arc"l"i% a +oltei (i a c"polei% iar ,ersia sassanid e-e!pl"l )randorii palatelor sale
(i ra*ina!ent"l artelor decorative.
In*l"ena reli)iei cre(tine (i a *iloso*iei neoplatonice se *ace pro*"nd si!it (i &n arta
+i.antin. Se creea. "n ideal artistic &n care do!in contradicia dintre corp (i spirit% dintre l"!ea
sensi+il (i cea s"prasensi+il. Repre.entarea persona4elor &n pict"r (i &n sc"lpt"r avea "n scop
teolo)ic. Artist"l tre+"ia s evidenie.e &n special ochii su,letului, privirea interioar prin care
credincios"l% a*lat &n e-ta.% poate conte!pla divinitatea. Spre deose+ire de antichitate% care )lori*ic
*r"!"seea *i.ic a corp"l"i "!an% arta +i.antin )lori*ic *r"!"seea spirit"al a o!"l"i.
0n evol"ia artei +i.antine se identi*ic trei !ari etapeA #epoca sa de a"r$ din ti!p"l
do!niei l"i I"stinian% apoi% cea care a "r!at perioadei iconoclaste (i% &n s*'r(it% epoca de d"p
cr"ciada din 11I>% p'n &n 1>6C% data cderii Constantinopol"l"i.
/arile creaii ale @i.an"l"i &n do!eni"l artistic s"ntA arhitect"ra reli)ioas% !o.aic"l (i
icoana.
Arhitect"ra. Arhitect"ra reli)ioas este p"rttoarea acelor note do!inante (i caractere
i.+itoare prin care s9a se!nalat @i.an"l.
,ri!ele !on"!ente i!portante datea. din ti!p"l l"i Constantin cel /are. At"nci a *ost
constr"it 6iserica !,Dntul -etru din Roma, pe !or!'nt"l cel"i !ai !are dintre apostoli (i +iserica de
la 6ethleem, deas"pra ieslei &n care se nsc"se /'nt"itor"l.
0n epoca l"i I"stinian% arta +i.antin c"noa(te o &n*lorire strl"cit la Ravenna% &n Italia.
Dar% capodopera arhitect"rii +i.antine% r!as p'n a.i cea !ai !are +iseric c"
11
,andativ 9 ele!ent de .idrie de *or! tri"n)hi"lar% "(or rot"n4it &n partea de s"s% care *ace trecerea &ntre !ar)inea
arc"it a c"polei (i st'lpii de s"sinere.
1C
CloisonnF 9 tehnic decorativ pentr" !etal% &n care s"pra*aa de decorat este co!parti!entat prin *ire sa" +en.i
!etalice s"date pe s"pra*aa s"port% *iecare co!parti!ent "r!'nd a *i "!pl"t c" la!ele de pietre preioase sa"
se!ipreioase% de le!n de esene rare% *ilde(% coral% side* sa" e!ail"ri colorate.
11
c"pol din l"!e% este !,Dnta !o,ia, adic 6iserica !,intei >nelepciuni, din Constantinopol. Ea a *ost
constr"it de arhitecii 'sidor din +illet (i .nthemios din Tralles.
Da constr"cia S*intei So*ia a *ost &ntre+"inat "n in)enios siste! de +olt pe pandantive.
@iserica a *ost &n a(a *el constr"it &nc't toate ele!entele ei diri4ea. vederea spre c"pola c"
dia!etr"l de C1!% care o &ncoronea.. C"pola este spri4init% prin patr" pandantive% pe patr" arc"ri%
s"sin"te la r'nd"l lor de patr" st'lpi enor!i. Da +a.a c"polei se )sesc >I de *erestre care asi)"r
il"!inaia interior"l"i. 0n interior"l edi*ici"l"i pereii s"nt acoperii de !o.aic"ri.
Se sp"ne c% at"nci c'nd &!prat"l I"stinian a intrat pentr" pri!a oar &n aceast +iseric
plin de ar!onie% de *ast (i de strl"cire% ar *i e-cla!atA #Te9a! &nvins% Solo!onT$% socotind c
S*'nta So*ia a &ntrec"t &n !reie% cele+r"l te!pl" le)endar din Ier"sali!% dr'!at s"+ &!prat"l
ro!an Tit"s.
D"p cderea Constantinopol"l"i &n 1>6C% +iserica a *ost trans*or!at &n
!oschee.
Tot din secol"l al 8I9lea datea. (i +iserica S*'nta Irina din Constantinopol% care posed
(i ea o c"pol e-terioar spri4init pe arc"ri &n toate patr" prile.
0n secol"l al I79lea% d"p perioada iconoclast% &n arhitect"ra +i.antin devine tot !ai
do!inant +iserica pe plan de cr"ce )reac ;cr"ce c" +rae e)ale<. Totodat apare (i decoraia
e-terioar a +isericilor.
A treia perioad din istoria arhitect"rii +i.antine &ncepe c" dinastia Co!nenilor. Din
secol"l al 7II9lea datea. 6iserica -anto"ratorului% care este (i ea o constr"cie c" c"pol.
Sc"lpt"ra. @i.antinii a" e-celat &n orna!ent"l sc"lptat c" care era" &!podo+ite
capitel"rile coloanelor% corni(ele% ancadra!entele "(ilor (i *erestrelor% a!voanele (i tron"rile
episcopale. Ca !otive orna!entale era" sc"lptate *r"n.e de acant% !odele )eo!etrice ;ptrate%
ro!+"ri% stele% tri"n)hi"ri% ro.e% cerc"ri% &n(ir"ind"9se "nele l'n) altele% sa" desprin.'nd"9se "nele
din altele<.
Da &ncep"t% sc"lpt"ra +i.antin era p"s &n sl"4+a credinei. A" *ost sc"lptate sarco*a)e
pentr" !artiri% dintre care !"lte a" *ost a(e.ate &n cataco!+e (i &n lca("rile de c"lt. ,e pereii
sarco*a)elor era deseori sc"lptat i!a)inea l"i :ristos alt"ri de apostoli.
Odat c" !i(carea iconoclast% n" n"!ai repre.entarea &n pict"r a s*inilor% dar (i *i)"ra
lor &n relie* a" *ost prsite. Chiar dac% !ai t'r.i"% icoanele a4"n) iar(i o+iecte venerate% +iserica
ortodo- &ncetea. de a se !ai interesa de i!a)inile sc"lptate. Adorarea credincio(ilor se
concentrea. !ai ales &n i!a)inile .")rvite.
,ict"ra. /o.aic"l. Icoana. Tehnica pict"ral de care se servesc pri!ii arti(ti +i.antini este
*resca% dar aceasta a &ncetat s plac datorit &n*i(rii sale !ate (i a lipsei de strl"cire. A(a a
devenit necesar &nloc"irea pict"rii c" !o.aic"l. Cele !ai ren"!ite !o.aic"ri s"nt la @iserica
S*'nta So*ia din Constantinopol (i cele de la 6iserica !an 4itale din Ravenna. Cele de la S*'nta So*ia
a" *ost acoperite c" "n strat de c"loare% at"nci c'nd +iserica a devenit !oschee. ,e .id"rile a+sidei
de la !an 4itale s"nt repre.entai &!prat"l 'ustinian (i &!prteasa Teodora. Acest splendid !o.aic a
*ost reali.at prin asa!+larea de !ici c"+"lee de !ar!"r% past de sticl (i teracot.
Icoana a devenit "n ele!ent al c"lt"l"i cre(tin &ncep'nd din secol"l al 8I9lea. ,o.iia
persona4"l"i este totdea"na *rontal% *i)"ra s*'nt"l"i este al"n)it (i plasat pe "n *"ndal a"ri". 0ntre
secolele 8II 9 7I7% &n perioada iconoclast% s9a" reali.at co!po.iii c" peisa4e.
0n icoanele din secolele 7I (i 7II *i)"rile s"nt pictate din *a% &n atit"dini statice (i c"
e-presie ascetic. 0n secolele "r!toare s9a" l"crat icoane &n !o.aic (i icoane ha)io)ra*iceA &n
centr" *i)"ra "n"i s*'nt% iar &n 4"r"l s" scene !iniat"rale din viaa sa.
11
Artele decorative. O i!portan aparte s9a acordat il"strrii !an"scriselor (i crilor.
Ren"!it este #/enolo)i"l$% adic !an"scris"l c" #8ieile S*inilor$% co!p"s pentr" &!prat"l
8asile al II9lea ;secol"l al 7I9lea<. Spre deose+ire de alte !an"scrise care a" *ond"l a+stract% de a"r%
de p"rp"r sa" de c"loarea per)a!ent"l"i% acest !an"scris are ca *ond "n peisa4.@i.antinii era"
!e(teri pricep"i (i &n prel"crarea !etalelor. De cele !ai !"lte ori !etal"l era s!l"it% *apt ce crea
o i!presie artistic deose+it.
Un rol i!portant &n arta +i.antin &l dein (i sto*ele preioase% c" scene de v'ntoare sa"
si!+ol"ri reli)ioase. Cele !ai *r"!oase s"nt sto*ele din !tase. 0ns% &n i!peri"l +i.antin% !tasea
era !onopol"l &!prat"l"i.
1. Arta !a"r din Spania
De(i &(i are sedi"l &n Spania% arta !a"r &(i are ori)inea !"lt !ai departe &n Orient. Ca cea
!ai !are parte a prod"ciei artistice !edievale% (i ea este le)at de o credin reli)ioasA de
isla!is!.
0n Spania% istoria (i c"lt"ra ara+ a" av"t partic"lariti distincte. Arta !a"r atin)e
apo)e"l &n Spania% n" pentr" c aici nvliser c'teva !ii de se!inii de reli)ie !aho!edan% ci
pentr" c acestea i!p"seser reli)ia lor +(tina(ilor% iar ace(tia o servea" (i pe teren"l artistic% c"
toate dar"rile e-cepionale pe care le poseda"$
1>
.
,"ternic in*l"enat de reli)ia isla!ic% arta ara+ are an"!ite caracteristici )enerale.
Deoarece Coran"l prescrisese evitarea repre.entrii *i)"rii "!ane% sc"lpt"ra &n ronde9+osse n" era
practicat% iar +asorelie*"l avea n"!ai !otive decorative. At"nci c'nd *i)"ra "!an este tot"(i
repre.entat% i!a)inea ei n" va *i o interpretare realist% ci "na stili.at.
Te!ele a+ordate &n arta !"s"l!an a" "n caracter orna!ental% decorativ (i n" "n"l
nat"ralist. Acest *apt a *c"t ca &ntre arta sacr (i cea pro*an s n" e-iste deose+iri nete%
!ani*estrile lor *iind dest"l de ase!ntoare.
0n arta ara+ o &n*lorire e-cepional vor c"noa(te arhitect"ra (i artele !inore. Arti(tii
ara+i a" creat o i!presionant (i ra*inat varietate de co!+inaii orna!entale (i arhitectonice.
Decoratori plini de *ante.ie% ei a" *c"t din !on"!entele arhitectonice adevrate +i4"terii. Ei a"
re"(it s l"cre.e piatra c" at'ta !i)al% dar (i preci.ie% &nc't s9i dea aspect"l de +roderie.
0n arhitect"ra reli)ioas% ara+ii a" constr"it !oschei &nsoite de minarete% mausolee (i
mederse ;cldiri ale (colilor de teolo)ie<. 0n ce prive(te arhitect"ra civil% ara+ii a" *ost ne&ntrec"i &n
constr"cia palatelor cali*ilor sa" ale )"vernatorilor de provincii. 0n interior"l "nei !oschei se
)se(te o ni( &n .id 9 mihrab, care indic direcia spre /ecca% "n sca"n pentr" predici 9 minbar,
prec"! (i o lo4 destinat cali*ilor 9 macsura. /inaretele s"nt t"rn"ri &nalte (i .velte% din care se
an"n ora r")ci"nii.
,rintre !on"!entele !a"re apr"te pe p!'nt"l Spaniei% cel !ai c"nosc"t este +oscheea
din Cordoba% *osta capital a re)at"l"i !a"r de aici ;s*'r(it"l secol"l"i al 8III9 lea (i &ncep"t"l
secol"l"i al I79lea<. Iniial% !oscheea a av"t 11I de coloane de !ar!"r de c"loare &nchis% !ai
t'r.i" i s9a" ad")at &nc 1>6 de coloane de !ar!"r ro(ie (i al+astr% iar &n cele din "r!% n"!r"l
coloanelor a a4"ns la 1I1M. ,rin constr"irea% &n secol"l 78I9 lea% a "nei +iserici cre(tine &n corp"l
!oscheii% n"!r"l lor a r!as a.i de apro-i!ativ EII. Rol"l acestor coloane e !ai !"lt decorativ.
/oscheea are o c"pol pe nerv"ri (i +olta reali.at dintr9o &!pletit"r de arce. Ea i!presionea. (i
prin *ast"l decoraiilor sale &n !o.aic (i &n !ar!"r.
1>
C. Opresc"% +anual de istoria artei. Evul +ediu% Edit"ra /eridiane% @"c"re(ti% 1ME6% p. 1E1
1C
De o !reie aparte este% -alatul .lhambra din 5ranada% a cr"i constr"cie a &ncep"t &n
an"l 11C1 (i a d"rat peste o s"t de ani. #el2hamara Q #cea ro(ie$% de la c"loarea ro(iatic a
!aterial"l"i de constr"cie<.
E-terior"l acest"i palat este dest"l de si!pl"% &ns interior"l s" este *eeric. Se co!p"ne
din trei corp"ri de cldiri% *iecare disp"s &n 4"r"l "nei c"ri. Cele+r este C"rtea leilor% "na dintre
perlele arhitect"rii !"s"l!ane &n centr"l creia se a*l o *'nt'n arte.ian &ncon4"rat de stat"ile
stili.ate a doispre.ece lei% din !ar!"r nea)r% care s"sin "n hav". rot"nd din ala+astr" din acre
'(ne(te "n i.vor.
3r"!"seea acestei cldiri este dat de ele!entele arhitect"rale "tili.ate ;c"pole% coloane%
stalactite% portice c" arce% arcade< de decoraia care acoper pereii (i pla*oanele% dar (i de terase%
)rdini s"per+e% +a.ine de ap% hav"."ri.
Alte palate ren"!ite s"nt .lca)ar din !evilla (i Generali,a, din 5ranada% care se
caracteri.ea. printr9o orna!entaie e-cesiv.
C. Arta ro!anic
Arta ro!anic este c"prins &ntre a do"a 4"!tate a secol"l"i al 79lea (i s*'r(it"l secol"l"i
al 7III9lea. ,erioada ei de &n*lorire se sit"ea. &n pri!a 4"!tate a secol"l"i al 7II9lea.
Aceast art s9a de.voltat conco!itent &n !ai !"lte ri e"ropene% cpt'nd aspecte
di*erite% d"p loc"l "nde a *ost creat.
Arhitect"ra. Constr"ciile speci*ice artei ro!ane s"nt castelele (i !nstirile catolice
;a+aiile<% "nde edi*iciile cele !ai i!portante era" +isericile. Ceea ce i!presionea. &n arhitect"ra
ro!anic este i!portana .id"l"i% soliditatea (i !asivitatea l"i.
Castelele ro!anice s"nt sit"ate pe &nli!i (i a" .id"ri )roase (i &nalte c" crenel"ri%
*erestre p"ine c" deschiderea !ai &n)"st &n a*ar (i !ai lar) &n"ntr"% a" t"rn"ri% dintre care cel
!ai i!portant este don4on"l% +oli se!icilindrice% coloane c" capitel"ri &n *or! de tr"nchi de con
sa" tr"nchi de pira!id.
,lan"l +isericilor ro!anice este *oarte variat &n *"ncie de rile (i re)i"nile "nde a" *ost
constr"ite% dar (i potrivit concepiilor ordinelor !onastice. Da &ncep"t acest plan a *ost derivat din
cel al +a.ilicii ro!ane. Ast*el% pri!ele +iserici ro!anice avea" o sin)"r nav ter!inat c" o a+sid
&n care se )sea altar"l. /ai apoi a" apr"t +iserici &!prite &n trei nave% "na principal (i do"
laterale. Navele laterale avea" "neori do" a+side !ai !ici n"!ite a+sidiole. 3oarte !"lte +iserici
ro!anice a" plan"l de cr"ce latin% plan re."ltat din ad")area "nei &ncperi perpendic"lare pe nave%
n"!it transept. N"!eroase +iserici a" nava central precedat de "n portic &n care se pre)tea
servici"l divin.
O i!portan deose+it capt &n arhitect"ra ro!anic t"rn"rile (i clopotniele. 0n )eneral%
clopotniele s"nt a(e.ate &n !i4loc"l edi*ici"l"i. N"!r"l t"rn"rilor9clopotnie varia. de la 1 la J.
Interior"l +isericilor pre.int .id"rile laterale &!prite &n .one ori.ontale. Nona in*erioar
o *or!ea. !arile arcade s"sin"te de st'lpi !asivi (i )reoi. Deas"pra acestor arcade% .ona
s"perioar este constr"it de tri+"ne separate de nav printr9"n .id c" arcade lar)i.
Caracteristice pentr" arhitect"ra ro!anic este +olta &n leagne semicilindrice, si!pl (i
re.istent
16
% sa" bolta >n cruce
B5
. 0n ce prive(te c"pola% ea a *ost prel"at din arhitect"ra +i.antin.
Unele +iserici a" o c"pol central &ncon4"rat de alte c"pole de di!ensi"ni !ai !ici ;de e-e!pl"
!an +arco din 8eneia<.
16
@olta &n lea)n este "n se!icilindr" din piatr a(e.at deas"pra navei
1J
@olta &n cr"ce este *or!at din do" +oli &n lea)n care se &ntretaie &n "n)hi"ri drepte.
1>
Cele !ai ren"!ite +iserici ro!anice se )sesc &n 3rana% 5er!ania% Spania% Italia
(i An)lia.
0n )eo)ra*ia ro!anic"l"i% pri!"l loc &l deine% indisc"ta+il% 3rana. Aici a *ost constr"it%
de e-e!pl"% ren"!ita /nstire de la Cl"nS% din care n" s9a !ai pstrat dec't o !ic pori"ne.
0n An)lia% stil"l ro!anic se a*ir! &n catedralele din Canter+"rS% Hinchester% ElS%
Dincoln% care se re!arc prin sta+ilitate (i soliditate.
0n 5er!ania stil"l ro!anic aspir spre )randios (i i!presionant. Re)i"nea )er!an cea
!ai creativ a *ost Renania. Ren"!ite s"nt catedralele din BUln% @onn% Bo+len..
0n Spania% +isericile ro!ane predo!in &n Catalonia. Cea !ai cele+r este !anta +aria din
Ripoll% care are cinci nave.
0n Italia arta ro!anic s9a de.voltat% &n special% &n 3lorena% ,isa (i Ro!a. Ren"!it este
CDmpul +iracolelor din ,isa% care c"prinde +aptisteri"l% catedrala (i t"rn"l &nclinat.
Sc"lpt"ra. Sc"lpt"ra ro!anic este s"+ordonat arhitect"rii. Ea a *ost "tili.at pentr"
decorarea capitel"rilor% ti!panelor% portalelor% *aadelor +isericilor. ,e ti!pane era" sc"lptate scene
reli)ioase &n care :ristos este repre.entat &n di!ensi"ni !ai !ari dec't cele ale *i)"rilor din 4"r"l
s"% evan)heli(ti sa" &n)eri. Artist"l ro!anic &ncadrea. scenele &n spai"l ti!pan"l"i% &n a(a *el
&nc't s9l "!ple total. Din acest !otiv% di!ensi"nile persona4elor s"nt s"p"se le)ii inte)rrii &n
cadr"% *iind ast*el !ic(orate sa" de*or!ate.
Sc"lpt"ra ro!anic este *ie p"r decorativ% *ie si!+olic. Ea este in*init !ai +o)at &n
+asorelie*"ri dec't &n stat"iG n9a lipsit% &ns% nici sc"lpt"ra &n ronde2bosseE stat"i ale 3ecioarei% ale l"i
:ristos sa" ale "nor s*ini% e-ec"tate din le!n sa" din piatr.
>. Arta )otic
Den"!irea de gotic, dat acest"i i!portant stil artistic !edieval de ctre arti(tii Rena(terii
italiene% a av"t iniial "n caracter peiorativ. 0neles"l acest"i ter!en era sinoni! c" cel de #+ar+ar$%
*iindc ideal"l artistic speci*ic Rena(terii respin)ea aceast art pe !otiv c este lipsit de ar!onie%
haotic (i iraional.
Stil"l )otic a &ncep"t s se a*ir!e ca! din a do"a 4"!tate a secol"l"i al 7II9lea odat c"
constr"irea cor"l"i +a.ilicii !aint Denis din vecintatea ,aris"l"i (i s9a de.voltat p'n &n pri!ele
decenii ale secol"l"i al 78I9lea. Aria )eo)ra*ic &n care s9a de.voltat acest stil coincide% &n )enere%
c" aceea a stil"l"i ro!anic.
Arhitect"ra )otic reli)ioas. 0n evol"ia sa% arta )otic a c"nosc"t trei !ari *a.eA 1.
)otic"l ti!p"ri" sa" lanceolat ;11>I9111I<G 1. )otic"l !at"r sa" reionant #ra1onnant% &ntre 111I9
1C6IG C. )otic"l t'r.i" sa" *la!+oaiant ;*la!+oSant< &ntre !i4loc"l secol"l"i al 7I89lea (i al 78I9
lea.
Da catedralele din perioada )otic"l"i ti!p"ri" coe-ist ele!entele )otice de cele
ro!anice. Un prototip al )otic"l"i ti!p"ri"% ela+orat pe (antierele din Ile9de93rance% &l constit"ie
catedrala Notre9Da!e din ,aris% a crei nav este de la s*'r(it"l secol"l"i al 7II9 lea% iar *aada din
pri!a 4"!tate a secol"l"i al 7III9lea.
,lan"l ei este acela al "nei +a.ilici c" cinci nave% separate prin coloane. 3aada de vest
este *lancat de do" t"rn"ri ridicate deas"pra celor trei eta4e pe care le are edi*ici"l. Da !i4loc"l
eta4"l"i al doilea se a*l ro.asa% *lancat de do" !ari *erestre )e!inate.
,rototip"l clasic pentr" *a.a )otic"l"i !at"r &l constit"ie catedrala 3otre2Dame din
.miens. Caracteristice pentr" )otic"l reionant s"nt +olile% st'lpii s"+iai la !a-i!"! (i i!portana
acordat vitraliilor.
16
Stil"l *la!+oaiant se caracteri.ea. printr9o decoraie e-cesiv% accent"l p"n'nd"9se
&ndeose+i pe orna!entaie (i n" pe *"ncionalitate. E-terioarele s"nt acoperite c" *rontoane
tri"n)hi"lare asc"ite plasate deas"pra "(ilor% a *erestrelor sa" a portal"rilor ; gabluri<. Un e-e!pl"
elocvent de )otic *la!+oiant este Domul din +ilano.
Spre deose+ire de o +iseric ro!anic% catedrala )otic este !ai l"n) (i !ai &nalt% .velt
(i aparent *ra)il% de(i *oarte re.istent prin schelet"l *er! al cldirii. 0n interior% nava central este
!"lt !ai &nalt dec't navele laterale. 3aada are% &n )eneral% do" t"rn"ri &nalte% &ntre care se a*l
ro.asa% iar &n partea de 4os% are trei sa" cinci portal"ri.
Ele!entele caracteristice stil"l"i )otic s"ntA +olile pe o)ive% arc"rile +"tante (i "n tip de
orna!entaie c" tot"l no".
O)iva este "n arc dia)onal% *r'nt de cele !ai !"lte ori% care s"sine +olta (i este spri4init
pe doi st'lpi. El se &ntretaie &n p"nct"l "nde se a*l cheia +olii% c" "n alt arc *r'nt% tot dia)onal% (i
*or!ea. c" acesta o &ncr"ci(are de o)ive. Rol"l o)ivei este acela de a spori re.istena +olii (i de a
o s"sine.
E-terior"l "nei constr"cii )otice conine (i el noi or)ane de spri4in (i de re.isten. 0n
pri!"l r'nd s"nt contra*orii ;st'lpii de s"sinere< (i a(a9n"!itele arc"ri +"tante ;arc"ri de spri4in<.
Din acest p"nct de vedere% o +iseric )otic apare ca o cldire ale crei p"ncte de spri4in se a*l &n
e-terior"l ei.
Fn rana, cele !ai !"lte catedrale )otice a" *ost &nchinate 3ecioarei /aria. Dintre
acestea% ren"!ite s"nt catedraleleA 3otre2Dame din ,aris% din Ro"en% Daon% Chartres% Rei!s (i din
A!iens.
Fn .nglia, )otic"l are o evol"ie independent% caracteri.'nd"9se printr9o str"ct"r proprie
(i printr9"n repertori" decorativ ori)inal. O caracteristic a constr"ciilor )otice en)le.e este
!asivitatea (i )rosi!ea .id"rilor. Speci*ic este (i des*("rarea pe ori.ontal a constr"ciilor% spre
deose+ire de cele *rance.e care se des*(oar pe vertical. Stil"l do!inant din a do"a 4"!tate a
secol"l"i al 7III9lea p'n la !i4loc"l secol"l"i al 7I89lea este Decorated !t1le, caracteri.at prin
pre*erina pentr" orna!entaii. Ca reacie la aceast tendin a apr"t -erpendicular !t1le, !ai so+r".
Cele !ai ren"!ite catedrale )otice din An)lia s"nt cele din ElS% Salis+"rS% Helles%
Dincoln% Canter+"rS.
Fn Germania, stil"l )otic de.volt o no" variant arhitectonic 9 +iserica9hal. Siste!"l
de +oltire a )otic"l"i )er!an evol"ea. de la +olile &n cr"ce pe o)ive% la +olile stelate% !ai rar &n
evantai% apoi la cele &n !rea4 sa" plas de pescar. Alt"ri de arc"l *r'nt% la *erestre (i portal"ri% apar
(i arc"l &n acolad (i cel lo+at.
Dintre constr"ciile )otice din 5er!ania% cele !ai c"nosc"te s"nt do!"rile din
/a)de+"r)% Na"!+"r)% @a!+er) (i BUln.
Fn 'talia, c" e-cepia do!"l"i din /ilano% n9a e-istat% propri"9.is% o art )otic. Do!"l din
/ilano% constr"it pe parc"rs"l a cinci secole% este e-e!pl"l "nic &n Italia de )otic *la!+oaiant.
Fn !pania are loc o *".i"ne a )otic"l"i c" arta hispano9!a"r% ce d na(tere "n"i stil hi+rid
la +a.a cr"ia st ara+esc"l% &!p'n.ind s"pra*eele arhitectonice.
Arhitect"ra !ilitar (i civil. Ca (i &n arta ro!anic% &n cea )otic s9a" ridicat constr"cii
de aprare% prec"! cetile (i castelele.
Castelele )otice s"nt a(e.ate% de o+icei% pe &nli!i sa" &n loc"ri )re" accesi+ile. Ele a"
.id"ri !asive (i siste!e de aprare per*ecionate. Ren"!ite s"nt castelele )otice de pe !al"l
Rin"l"i.
0n ce prive(te arhitect"ra civil% a" *ost constr"ite palate co!"nale c" o str"ct"r
arhitectonic co!ple- (i o orna!entaie e-terioar +o)at. Si!+ol al p"terii or(ene(ti% palat"l
co!"nal este centr"l de or)ani.are a vieii "r+ane.
1J
0n aceste palate predo!in &ncperile de "tilitate colectivA vast sal de consili" (i slile
de recepie adiacente. 0n Italia% spre e-e!pl"% *iecare ora( !ai i!portant &(i avea palat"l s"
co!"nal.
Din p"nct de vedere arhitectonic% cele !ai re!arca+ile palate co!"nale s"nt cele din
rile de ?os% nord"l 3ranei (i 5er!ania. Un e-e!pl" elocvent este -alatul -arlamentului din
Ro"en.
0n a*ar de palatele co!"nale% s9a" constr"it palate ca loc"ine ale celor ce +ene*icia" de
"n nivel econo!ic (i social !ai ridicat. Ase!enea palate !ai so!pt"oase &ns avea" (i &nalii
prelai.
De o *ascinant ori)inalitate este -alatul Dogilor din 8eneia% a cr"i *aad dinspre !are a
*ost ridicat &ntre 1CIM91>I>% iar cea de vest ;dinspre piaa San /arco< ter!inat a+ia &n secol"l al
789lea.
Sc"lpt"ra. Sc"lpt"ra )otic este aservit arhitect"rii% deoarece rol"l ei este acela de a
decora enor!ele schelete arhitectonice ale catedralei (i% &n special% portal"rile.
Sc"lpt"rile portal"l"i de vest de la Catedrala din Chartres aparin tip"l"i de *i)"ri9coloane.
S*inii apar al"n)ii (i *"si*or!i% c" !e!+rele lipite de tr"p pentr" a n" dep(i li!itele sche!atice.
,e *aadele catedralelor )otice% &n a*ar de stat"ile prinse &n corp"l .idriei% se practic
sc"lpt"rile orna!entale% c" aspect )eo!etric (i *loral.
Sc"lpt"ra &n ronde2bosse s9a deta(at pro)resiv de arhitect"r &ncet spre !i4loc"l secol"l"i
al 7III9lea% c'nd e!anciparea sa a devenit aproape co!plet.
,erioada de a"r a sc"lpt"rii )otice% at't ca nivel artistic c't (i prin cantitatea i!ens de
opere% este secol"l al 7III9lea.
I8. ARTA RENA2TERII
1. Rena(terea italian
Ca perioad a c"lt"rii% Rena(terea este "n *eno!en co!ple- ce se !ani*est (i prin
schi!+area ori.ont"l"i &n art.
,e tr'!"l Italiei% pre*acerile sociale% dar (i spirit"ale a" d"s la cont"rarea "nor noi
concepii &n art% dar (i la !odi*icarea stat"t"l"i creator"l"i de art.
Odat c" Rena(terea% artist"l n" !ai este considerat prod"ctor% ci creator. Din secol"l al
789lea% arta este ridicat de la nivel"l de !eserie (i art !ecanic la acela de art li+eral (i
teoretic.
Arti(tii Rena(terii a" in"t sea!a de pro)resele (tiini*ice (i tehnice din epoca lor% !"li
dintre ei *iind savani ren"!ii% literai% *iloso*i (i tehnicieni. ,entr" c o!"l devenise te!a lor de
predicie% ei s9a" aplecat spre st"di"l anato!iei ca +a. a desen"l"i% a" descoperit le)ile redrii
perspectivei% prec"! (i pe cele ale distri+"irii l"!inii &n operele lor.
0ntoarcerea spre arta clasic )reco9ro!an i9a deter!inat s ia drept !odel realitatea vie%
nat"ra% l"!ea &ncon4"rtoare (i s aprecie.e ar!onia echili+r"l"i clasic (i lini(tea proporiilor antice.
Trecerea de la arta !edieval la cea renascentist este evident &n operele de art ale l"i
N. ,isano% Arnol*o di Ca!+rio% 5iotto.
3icola -isano creea. "n no" stil &n sc"lpt"r% &!+in'nd decoraia arhitect"ral )otic c"
tradiia sc"lpt"rii antice. Aceasta se o+serv la a!von"l sc"lptat pentr" +aptisteri"l din ,isa.
1=
.ndrea -isano% *ratele l"i Nicola% a "r!rit o si!pli*icare a *or!elor (i a c"tat
!on"!entalitatea% *apt evident la "(ile de +ron. ale +aptisteri"l"i din 3lorena.
0n arhitect"r% trecerea de la )otic la Rena(tere se o+serv &n opera l"i .rnol,o di Cambria,
a"tor al @isericii !anta Croce (i al -alatului !ignoriei, a!+ele din 3lorena.
Cel care revol"ionea. pict"ra este Giotto ;11JJ V9 1CC=<. Acesta se r"pe de tradiia
+i.antin (i introd"ce !i4loace pict"rale noiA co!po.iia clar% atenie acordat e-presiei *eelor%
corp"rile a" vol"!% c"lorile s"nt !ai vii% spai"l are pro*"n.i!e% *or!ele s"nt si!pli*icate.
Ren"!ite s"nt *rescele care repre.int viaa S*'nt"l"i 3rancisc din Asisi% de la +iserica ce poart
acela(i n"!e.
W"attrocento ;secol"l al 789lea<
Sc"lpt"ra. Trst"rile do!inante ale sc"lpt"rii din pri!ele decenii din W"attrocento s"nt
apropierea de arta clasic antic (i o tendina de a reda nat"ralist *or!ele corp"l"i (i e-presia
personalitii.
.ctul de natere
B:
al sc"lpt"rii renascentiste poate *i considerat conc"rs"l din 1>I1% de la
3lorena% pentr" co!pletarea ansa!+l"l"i @aptisteri"l"i% ale cr"i pri de +ron. a" *ost lsate
neter!inate de Andrea ,isano% la s*'r(it"l secol"l"i precedent.
S"+iect"l acest"i conc"rs era !acri,iciul lui .vraam. Dintre cei (apte candidai% &nvin)tor
a *ost declarat /oren)o Ghiberti, !aestr" al +asorelie*"l"i p"in ad'nc% care a e-ec"tat n" doar porile
nordice% pentr" care se in"se conc"rs"l ci (i poarta de rsrit n"!it de /ichelan)elo -oarta
-aradisului. 0n +asorelie*"rile de +ron. e-ec"tate de Ghiberti% s"+iectele +i+lice capt se!ni*icaii
co!ple-e (i !oderne.
Opera l"i 5hi+erti se caracteri.ea. prin claritate% ordine (i nat"ralee% caliti speci*ice
artei antice. 3el"l &n care acest sc"lptor a decorat porile +aptisteri"l"i a deter!inat evol"ia artei
italiene &n pri!a 4"!tate a secol"l"i al 789lea.
Un alt sc"lptor ren"!it este Donatello ;1CEJ 9 1>JJ<% a cr"i concepie despre *or! (i
!on"!ent% alct"irea co!po.iiilor% tratarea !aterialelor a" in*l"enat de.voltarea sc"lpt"rii
renascentiste. Ren"!it pentr" proporiile ar!onioase% este stat"ia care9l &ntr"chipea. pe David.
0n sc"lpt"ra !on"!ental% cea !ai deose+it reali.are a l"i Donatello este stat"ia ecvestr
&n +ron. a "n"i condotier cele+r"% Gattamelata #pisica mieroas%. /on"!ent"l a *ost destinat s
decore.e piaa 6iserica !,Dntul .nton din ,adova.
Din )eneraia care a "r!at l"i Donatello% o oper plastic !ai i!portant% este aceea a l"i
.ndrea 4errocchio ;1>C6 9 1>EE<. El este a"tor"l a do" l"crri ne!"ritoare% c"nosc"te &n l"!ea
&ntrea)A David (i stat"ia ecvestra condotier"l"i Colleoni, *c"t la 8eneia.
Arhitect"ra. Italienii n9a" prea si!pati.at stil"l )otic care n" se potrivea c" speci*ic"l lor.
Interes"l lor pentr" antichitatea )reco9ro!an% st"di"l )eo!etriei% al si!etriei a" deter!inat no"a
concepie arhitect"ral. Aceasta s9a concreti.at% !ai ales% &n constr"ciile ridicate &n 3lorena. Aici
a" *ost edi*icate catedrale% +iserici% dar (i n"!eroase palate. Constr"ite &n piee sa" pe str.i% aceste
palate si!ple (i c" vol"!e clare a" *aade care se des*(oar pe ori.ontal% pe do" sa" trei eta4e% c"
!"lte *erestre% care a" deas"pra arc"ri &n plin cintr". ,lan"l acestor palate co!p"se &n *or!a
constr"ciei !asive% paralelipipedice% era ptrat. 0n centr"l palat"l"i se a*la c"rtea interioar
deli!itat de arcade. Interior"l acestor c"ri era &!podo+it c" *resce% relie*"ri (i sc"lpt"ri.
Cele !ai repre.entative palate constr"ite &n 3lorena de9a l"n)"l secol"l"i al 789 lea
s"ntA -alatul +edici, -alatul Rucellai de Deon @attista Al+erti% -alatul -itti, constr"it d"p plan"rile
l"i @r"nelleschi (i ,alat"l !tro))i.
2e*"l (colii *lorentine de arhitect"r din W"attrocento a *ost ilipo 6runelleschi ;1C== 9
1>>J<% care era (i sc"lptor. Opera sa cea !ai c"nosc"t este cupola Domului !anta
1=
5. Opresc"% +anual de istoria artei Renaterii, Edit"ra /eridiane% @"c"re(ti% 1ME6
1E
+aria del iore din 3lorena. 3or!at din do" e!is*ere s"prap"se% av'nd dia!etr" de >1!% a *ost
&nlat pe "n ta!+"r octo)onal din piatr.
Un alt arhitect ren"!it este /eon 6attista .lberti, !e!+r" al Acade!iei ,latonice (i
teoretician al artei% a"tor al "nor tratate cele+re de arhitect"r% sc"lpt"r (i pict"r. A proiectat
-alatul Ruccelai, Templul +alatestian din Ri!ini% partea s"perioar a *aadei +isericii Santa /aria
Novella.
,ict"ra. ,ictorii *lorentini din W"attrocento a" o+servat (i a" interpretat anato!ia (i
psiholo)ia "!an% nat"ra (i societatea% din perspectiva "nei concepii estetice "nitare (i ori)inale.
,ri!a )eneraie de pictori% *or!at din n"!e de presti)i" ca ra .ngelico% +assacio,
?ccelo, a *ost cea care a deschis porile c"noa(terii raionale (i e-peri!entelor plastice &n pict"ra
Rena(terii.
ra .ngelico, cl")r do!inican% a e-ec"tat *rescele din capela !,inilor Gte,an i /aureniu
de pe pereii 8atican"l"i% dar (i *rescele de la +nstirea !an +arco din 3lorena. Caracteristica
pentr" stil"l s" este !a-i!a l"!ino.itate a c"lorilor. ,entr" a o+ine e*ect"l de l"!in9"!+r% a
*olosit dil"ia c"lorilor% prec"! (i ton"rile deschise. Spai"l plastic% la r'nd"l s"% este re.olvat prin
*olosirea at't a perspectivei )eo!etrice% c't si a celei cro!atice.
/s"ra vi)orii (i si!"l"i plastic ale l"i +assacio ;1>I1 9 1>1E< este evident &ndeose+i &n
*rescele din capela 6rancacci de la Santa /aria del Car!ine din 3lorena% care &n*i(ea. scene din
viaa s*'nt"l"i ,etr" (i co!po.iia +i+lic ')gonirea din -aradis. Interes"l l"i /assacio se &ndreapt
spre st"dierea perspectivei (i a e*ectelor de l"!in (i de c"loare. ,ict"ra sa *or!"lea. #ideal"l
renascentist al o!"l"i &n dialo) c" destin"l propri" (i c" destin"l cetii$
1E
.
-aolo ?ccelo a *ost "n pasionat cercettor al (tiinei perspectivei. ,asionat de )eo!etrie%
el a &ncercat s cree.e &n plan"l +idi!ensional al ta+lo"l"i% "n no" spai" care s s")ere.e il".ia
ad'nci!ii. Din pcate% s9a pstrat doar o !ic parte din l"crrile sale. Dintre operele r!ase% cea
!ai +ine conservat este 6tlia de la !an Romano care i!presionea. at't prin di!ensi"nea
i!a)inii% prin paleta cro!atic% c't (i prin dina!ica rit!"rilor.
0n a do"a 4"!tate a secol"l"i al 789lea% i!a)inile +i+lice s"nt &nloc"ite din ce &n ce !ai
!"lt de i!a)ini pro*ane. ,rintre creatorii de elit ai celei de9a do"a )eneraii de pictori &l a!inti! pe
!andro 6otticelli ;1>>6 9 161I<.
3e!eile pictate de @otticelli a" o e-presie dia*an (i )raioas. 8i.i"nea sa artistic *ace
s renasc spirit"l *or!ei din arta )reac veche% !ai ales din cea a l"i ,ra-itele. ,rintre pict"rile
sale% en"!er! "r!toareleA -rimvara, 3aterea 4enerei, Calomnia.
O alt (coal de pict"r din W"attrocento% a *ost cea din U!+ria. Cea !ai p"ternic
personalitate a pict"rii "!+riene a *ost -iero della rancesca. Capodoperele care l9a" *c"t cele+r"
s"nt 6ote)ul lui <ristos% lagelarea (i cicl"l c" te!a /egenda crucii din @iserica San 3rancesco de la
Are..o. Arta sa e-pri! lini(te (i !on"!entalitate% desen"l s" este vi)"ros% iar c"lorile *olosite
s"nt strl"citoare.
2e*"l (colii de pict"r din ,adova% din a do"a 4"!tate a secol"l"i al 789lea% este
considerat .ndrea +antegna ;1>C1 9 16IJ<% care a ad"s ca no"tate &n pict"r s"+iect"l tra)ic al
!orii. 0n l"crarea <ristos mort este redat !oartea +iolo)ic a *iinei "!ane (i d"rerea pricin"it
celor do" /arii de pierderea cel"i dra).
2coala de pict"r veneian din W"attrocento s9a i!p"s prin .ntonello da +esina, Giovanni
6ellini (i 4ittore Carpaccio.
1E
Adriana @ote. Crainic% 'storia artelor plastice, Edit"ra Didactic (i ,eda)o)ic% @"c"re(ti% 1MMM% p. JC
1M
.ntonello prse(te vechea practic pict"ral &n te!pera (i adopt "lei"l. El este ren"!it
!ai ales ca portretist.
Giovanni 6ellini introd"ce% ca *ond al ta+lo"rilor% peisa4"l. El este considerat (i "n"l dintre
pri!ii !ari colori(ti ai Rena(terii datorit paletei sale de n"ane calde.
,rin Carpaccio, pict"ra veneian a secol"l"i al 789lea a4"n)e la strl"cirea ei !a-i!.
Acest pictor este "n povestitor. El red% &ntr9o serie de l"crri !in"nate% adevrate narai"ni.
W"inX"ecento ;secol"l al 78I9lea<. 0n secol"l al 78I9lea% arta Italiei este do!inat de
)eni"l a patr" titaniA /eonardo, +ichelangelo, Ra,ael (i Tiian. Creaiile acestor p"ternice personaliti
a" prod"s o cotit"r radical &n evol"ia artelor.
/eonardo da 4inci ;1>619161M< n" este n"!ai "n !are pictor% sc"lptor (i arhitect% ci (i "n
prec"rsor al (tiinei noi% in)iner de *orti*icaii% de ar!a!ent% constr"ctor de pod"ri (i !a(ini de
r.+oi% !".icant% poet% chi!ist% anato!ist (i *i.iolo).
Spirit iscoditor (i co!ple-% Deonardo #n" este repre.entant"l "nei ri% nici !car al "nei
epoci. El aparine ca "n e-e!pl" de9a p"r"ri vi"% istoriei de.voltrii inteli)enei "!ane. 2i tot"(i%
ni!eni !ai +ine ca el n" &ntr"chipea. i!a)inea o!"l"i !"ltilateral al Rena(terii.$
1M
De(i este conte!poran c" @otticelli (i Carpaccio% de e-e!pl"% creaia sa &n do!eni"l
artistic% ideile sale estetice ad"c "n s"*l" no" &n arta s*'r(it"l"i secol"l"i al 789 lea.
0n 4"r"l v'rstei de 1= ani% Deonardo era "cenic &n atelier"l l"i 8errochhio (i a pictat
cele+r"l s" &n)er din co!po.iia !aestr"l"i s" 9 6ote)ul lui <ristos.
,rintre pri!ele l"crri din perioada *lorentin se n"!r 6una vestire (i do" l"crri
r!ase neter!inate% dar *oarte &nse!nateA .doraia magilor (i !,Dntul 'eronim. Aceste do" l"crri ne
per!it &nele)erea !od"l"i &n care Deonardo concepea (i reali.a o pict"r. ,rincipala sa preoc"pare
era redarea plan"rilor (i a relie*"rilor% prec"! (i !odelarea "nei *i)"ri prin clarobscur% prin valori de
"!+r (i l"!in.
Din pri!a epoc a artist"l"i% l"crarea cea !ai pre"it este ecioara printre stDnci ;D"vr"<
rel"at de Deonardo% &n replic% ;National 5allerS% Dondra< d"p !ai +ine de do".eci de ani.
3olosirea claro+sc"r"l"i i9a per!is s reali.e.e chip"ri ovale% p"re% care datorit "!+relor (i
l"!inilor capt o )in)(ie aparte.
Da 1= de ani Deonardo s9a !"tat la /ilano "nde *"sese ad!is ca in)iner (i artist de c"rte
pe l'n) Dodovico /ora. 0n aceast perioad a reali.at o co!po.iie considerat ca o oper capital
&n cariera sa de pictor% Cina cea de tain. Aceast pict"r &l &n*i(ea. pe :ristos &n !i4loc"l celor 11
apostoli ai si% &n !o!ent"l &n care le sp"ne c "n"l dintre ei &l va trda. 3aa *iecr"i persona4
e-pri! senti!entele pe care le9a prod"s aceast vesteA *"rie% "i!ire% tea!% indi)nare% *ric%
s"prare etc. Doar *i)"ra l"i :ristos e-pri! senintate% cal!% &!pcare% rese!nare.
3oarte deteriorat ast.i% aceast pict"r se )se(te &n trape.a ;sal de !ese< !nstirii
Santa /aria della 5ro..ie din /ilano.
Tot din perioada &n care a loc"it la /ilano% Deonardo a reali.at (i stat"ia ecvestr a l"i
3rancesco Stor.a. Din pcate% acest !on"!ent din +ron. a *ost topit odat c" intrarea *rance.ilor &n
Italia.
0ntre 16II (i 16IJ% Deonardo se a*l iar(i la 3lorena "nde pictea. ecioara, pruncul i
!,Dnta .na ;D"vr"< (i *resca 6tlia de la .nghiari pentr" ,ala..o 8ecchio. Tot &n aceast perioad%
Deonardo &ncepe s l"cre.e la portret"l Gioconda ;D"vr"<% ter!inat &n 16I= (i l"at apoi &n 3rana. 0n
4"r"l acestei opere s9a" es"t n"!eroase le)ende datorit .'!+et"l"i eni)!atic% provenit din
contrast"l dintre caracter"l )"rii% c" +".ele schi'nd "n s"r's (i serio.itatea ptr"n.toare a ochilor.
1M
5eor)e Opresc"% +anual de istoria artei. Renaterea, Edit"ra /eridiane% @"c"re(ti% 1ME6% p. 1>1
CI
0n 1616 Deonardo accept prop"nerea re)el"i 3rancisc I al 3ranei% de a9l &nsoi &n 3rana.
Re)ele &l pre"ia !"lt pe Deonardo% &i c"!prare Gioconda (i9i dr"ise "n castel l'n) A!+oaise%
"nde Deonardo s9a stins &n 161M. 0n cei patr" ani c't a loc"it aici a pictat co!po.iia 'oan 6ote)torul
tDnr (i ta+lo"l care se )se(te la D"vr" 9 ecioara, pruncul i !,Dnta .na.
Da s*'r(it"l vieii% Deonardo ne9a lsat "n portret al s" care se )se(te la /".e"l din
Torino. 0n acest a"toportret% Deonardo pare !ai +tr'n dec't tre+"ie s *i *ost &n realitate% dat *iind
v'rsta sa. ,r"l l"n) (i +ar+a &i &ncon4"r toat *aa% iar ochii% s"+ spr'ncenele st"*oase% s"nt
ptr"n.tori (i tri(ti.
+ichelangelo 6uonarroti ;1>=6916J><. ,oet% arhitect (i pictor% /ichelan)elo este &n pri!"l
r'nd "n )eni" plastic% sc"lpt"ral. Trie(te EE de ani (i las o "r! p"ternic as"pra artei. ,rin el%
centr"l vieii artistice se !"t la Ro!a.
Opera l"i /ichelan)elo este vast% variat (i !ai ales i!presionant. Ca (i Donatello (i
8errochio% &l sc"lptea. (i el pe David. Iar spre deose+ire de ace(tia% David al l"i /ichelan)elo n"
este &n*i(at ca "n &nvin)tor in'nd de pr cap"l tiat al l"i 5oliat% ci ca "n l"pttor care &(i
aprecia. adversar"l% )'ndind"9se c"! s9l &n)en"nche.e. David% reali.at dintr9"n +loc de !ar!"r
c" &nli!ea de 6!% are "n tr"p de atlet t'nr (i *r"!os% vi)"ros (i d'r. (i este e-traordinar de
veridic.
O alt sc"lpt"r ren"!it% din pri!a parte a activitii sale% este -ieta de la S*'nt"l ,etr"
din Ro!a. Co!po.iia este &n *or! de pira!id% tr"p"l *ecioarei *iind +a.a acesteia% prin sto*a
a!pl ce se revars &n 4"r"l ei. D"rerea de!n a 3ecioarei% disperarea ei ele)ant% discreia (i )raia
tr"p"l"i /'nt"itor"l"i *ac ca aceast oper s *ie deose+it de e!oionant.
0ntre anii 16I1916I>% c't l"crea. la David, i se cere s sc"lpte.e pentr" Do!"l din
3lorena pe cei 11 apostoli% dintre care a reali.at doar o sin)"r stat"ie% cea a S*'nt"l"i /atei.
0n anii "r!tori artist"l l"crea. pentr" *inali.area celor do" ansa!+l"ri *"nerare
cele+reA !or!'nt"l ,apei I"li" al II9lea (i ansa!+l"l destinat !or!intelor /edici a*late &n Capela
/edici din 3lorena.
,entr" pri!"l !on"!ent *"nerar% a!plasat &n interior"l @isericii San ,ietro din Ro!a%
/ichelan)elo a reali.at stat"ileA +oise, >nvingtorul (i !clavii.
0n capela /edici% /ichelan)elo a sc"lptat cele do" )r"p"ri de stat"iA ale)oriile &iua i
3oaptea, &n dreapta (i st'n)a l"i 5ialiano% (i .urora i Crepusculul, si!+ol"ri ale ti!p"l"i care trece%
si!etric a!plasate &n dreapta (i st'n)a l"i Doren.o de /edici.
0n pict"r% /ichelan)elo este ren"!it &ndeose+i pentr" reali.area *rescelor (i +olii
Capelei Si-tine din 8atican c" s"+iecte din 8echi"l (i No"l Testa!entA Gene)a lumii, Crearea lui
.dam, Crearea Evei (i -catul originar, p'n la scena -otopului lui 3oe. ,ict"rile de pe aceast +olt
drept"n)hi"lar c" l"n)i!ea de >I! (i li!ea de 1C%>!% i!presionea. prin claritatea co!po.iiei%
prin *ora persona4elor% prin atit"dinile (i e-presiile corporale.
0n arhitect"r% creaia desv'r(it a l"i /ichelan)elo este c"pola Catedralei San ,ietro din
Ro!a% pe care a proiectat9o% dar care n" a *ost constr"it &n ti!p"l vieii sale. O alt reali.are
deose+it a l"i /ichelan)elo ca arhitect este a!ena4area pieii Capitoli"l"i din Ro!a% o
i!presionant co!po.iie "r+anistic.
Ra,,aello !an)io ;1>EC9161I< s9a nsc"t la Ur+ino (i s9a *or!at la (coala din ,er")ia% care
practic o pict"r plin de )raie (i sensi+ilitate% &n c"lori deschise (i strl"citoare. A st"diat &n
atelierele l"i ,er")ino (i ,int"ricchio% devenind cele+r" &n U!+ria prin ta+lo"rileA 4isul Cavalerului,
Cele trei graii (i /ogodna s,intei ecioare.
C1
Da v'rsta de 11 de ani% Ra*ael se sta+ile(te la 3lorena "nde ia contact c" !area art a l"i
Deonardo (i /ichelan)elo% dar (i c" pict"ra *lorentin repre.entat de 3ra An)elico% 5hirlanda4o (i
@otticelli.
0n aceast perioad el creea. !"lte din ren"!itele sale /adone% care repre.int stil"l s"
de *e!initate (i !aternitate. Aceste incon*"nda+ile /adone pictate de Ra*ael s"nt s"ave% )raioase%
)in)a(e% a" *ee ovale (i% printre ele% tre+"ie se!nalate &ndeose+i /a 6elle @ardiniere ;Do"vre< (i
+adona im GrHnen ;8iena<.
0n 16IE Ra*ael vine la Ro!a% che!at de papa I"li" al II9lea la reco!andarea l"i
@ra!ante% pentr" a decora Stanele 8atican"l"i. I se cerea s reali.e.e scene care s redea tri"!*"l
+isericii cre(tine. 3rescele pictate de Ra*ael st'rnesc ad!iraia )eneral (i da" !s"ra )eni"l"i s"A
Cea !ai c"nosc"t din aceste stan.e este Gcoala din .tena, &n centr"l creia se a*l cei doi !ari
*iloso*i ai antichitiiA ,laton (i Aristotel. O alt stan. ren"!it este -arnas, &n care s"nt
repre.entai poei antici (i italieni% prec"! Dante (i ,etrarca.
0n a*ar de pict"ra !on"!ental% Ra*ael &(i !ani*est talent"l &n pict"ra de (evalet. Dintre
/adonele sale% +adona !i0tin este le)endar.
Dintre portretele pictate de Ra*ael% care s9a dovedit a *i "n *in c"nosctor al psiholo)iei
"!ane% strl"cite s"nt portretele l"i 6aldasare Castiglione (i portret"l de )r"p al -apei /eon al I2lea
cu nepoii.
5eni"l l"i Ra*ael s9a a*ir!at (i &n arhitect"r prin proiectarea a n"!eroase palate% prec"!
(i &n proiectele pentr" de*inirea plan"l"i Catedralei !an -ietro din Ro!a.
0n secol"l al 78I9lea% la 8eneia se de.volt o (coal de pict"r ce se distin)e prin caliti
de ordin coloristic (i care a in*l"enat !"lt pict"ra "lterioar.
,ersonalitatea care a creat "n no" stil &n pict"ra veneian este Giorgio di Castel,ranco,
c"nosc"t s"+ n"!ele de Giorgione ;1>==RV=E9161I<. Ca (i Ra*ael% a av"t o via sc"rt (i a *ost "n
)eni" precoce. Este pri!"l artist care a pictat n"d"l *e!inin &n !i4loc"l nat"rii #Tempesta, Concertul
campestru, 4enus dormind% (i care a tratat peisa4"l n" ca *"ndal% ci ca s"+iect #urtuna%.
Ceea ce *rapea. la 5or)ione este ar!onia c"lorilor (i poe.ia ta+lo"rilor sale.
Cel !ai strl"cit dintre veneieni% Ti)iano 4ecellio ;ctre 1>EE 9 16=J< este considerat "n
titan% alt"ri de /ichelan)elo% Deonardo (i Ra*ael. El este "n"l dintre cei !ai !ari colori(ti% ro("l
s" *iind cele+r". C"loarea are rol"l de a preci.a decor"l% de a reda at!os*era% de a &ntr"pa
s"+iectele. Aplicarea "nor c"lori vii% calde (i strl"citoare a con*erit o not de sen."alitate
ta+lo"rilor sale.
0n creaia sa% Ti.ian a a+ordat o !are varietate de )en"ri% toate av'nd ca !otiv principal
o!"l. Deose+it de prod"ctiv% el a lsat s"te (i !ii de opere% &n care a de.voltat s"+iecte reli)ioase
#-re)entarea ,ecioarei la templu, CoborDrea >n mormDnt, -ieta etc.<% de inspiraie "!anist #.mor sacru
(i .mor pro,an< (i din viaa cotidian.
0n portretele pe care le9a *"rit% Ti.ian n9a "r!rit n"!ai redarea *i.iono!iei
persona4elor% ci (i a trst"rilor lor de caracter. Ast*el% portret"l papei ,a"l al III9lea ne de.vl"ie "n
o! (iret% iar cel al re)el"i 3rancisc I o persoan &n)'!*at. Alte portrete ren"!ite s"ntA /a 6ella,
lora, /avinia, portretele &!prat"l"i )er!an Carol W"int"l% portret"l no+il"l"i Ri!inaldi.
2coala veneian de pict"r s9a *c"t c"nosc"t (i prin ali pictori talentai ce a" (ti"t s
a(tearn (i s co!+ine &ntr9"n stil propri" c"lorile. ,rintre ace(tia !erit atenia noastrA -alma
4ecchio ;cel @tr'n<% 4eronese (i Tintoreto.
Arhitect"ra. ,rintre arhitecii s*'r(it"l"i secol"l"i al 789lea (i &ncep"t"l secol"l"i al 78I9
lea ren"!it este Donato 6ramante ;1>>E9161><% *or!at la (coala din U!+ria. Evol"ia sa ca pictor a
*ost !arcat de in*l"ena l"i /ante)na (i a l"i ,ierro della 3rancesca. Do!eni"l &n care s9a
!ani*estat c" deose+it s"cces a *ost &ns arhitect"ra% pe
C1
care a concep"t9o s"+ se!n"l )randorii% acord'nd *or!elor !on"!entalitate% si!plitate% rit!icitate
(i ar!onie.
D"crarea care l9a i!p"s &n atenia cerc"rilor artistice din Ro!a este 'l tempietto din
+iserica San ,ietro &n /ontario% Ro!a. Aceast cldire era hr.it s co!e!ore.e loc"l &n care%
con*or! tradiiei *"sese cr"ci*icat S*'nt"l Apostol ,etr". De !ici di!ensi"ni% aceast cldire
circ"lar% c" coloane toscane% i!presionea. prin ele)ana proporiilor sale.
@ra!ante a contri+"it (i la constr"irea "nor aripi ale palat"l"i papal din 8atican. Apreciat
de papalitate pentr" &ns"(irile sale deose+ite% @ra!ante a *ost considerat cel !ai indicat s
proiecte.e +iserica S*'nt"l ,etr" din Ro!a. Cldirea% &ncep"t &n 16IJ% n9a *ost ter!inat dec't
peste !ai +ine de 1II de ani% iar plan"l iniial a s"*erit di*erite !odi*icri datorit contri+"iilor
re!arca+ile ale altor !ari arti(tiA Ra*ael% /ichelan)elo% /aderna.
@ra!ante a concep"t +a.ilica San ,ietro pe "n plan de cr"ce )reac% av'nd &n !i4loc o
c"pol )i)antic &ncon4"rat de alte patr" c"pole !ai !ici% iar la col"ri patr" t"rn"ri c" c'te patr"
*ee *iecare.
/ichelan)elo a pstrat &n linii !ari plan"l l"i @ra!ante% dar l9a si!pli*icat. @iserica se
red"ce la o c"pol i!p"ntoare% &nlat deas"pra "n"i ta!+"r !asiv (i care are deas"pra "n t"rn
lantern% s")er'nd i!presia de )randoare% de &ndr.neal (i de av'nt ctre cer.
0n ti!p ce la Ro!a se constr"ia" palate !on"!entale% &n nord"l Italiei ;8erona% ,iacen.a%
8eneia< se de.volt "n stil !ai pitoresc. ,rintre cei !ai !ari arhiteci din aceast parte a Italiei
!enion! pe +ichele !anmichele ;1>E19166M< care a proiectat -ala))o 6evilac$ua al Corso din
8erona% -ala))o Grimini din 8eneia% pe Canale 5rande.
Da 8eneia% cel !ai ren"!it (i apreciat arhitect era 'acopo !ansovino ;1>EJ16=I<% a cr"i
capodoper este biblioteca !an +arco, din ,ia..eta% &n *aa -alatului dogilor.
Un alt !are arhitect% care a pro*itat din plin de lecia clasic% a *ost .ndrea -alladio ;161E9
16EI< care (i9a !ani*estat talent"l% &ndeose+i% &n constr"irea a n"!eroase vile (i palate. Cele+r este
4illa Capra, n"!it 4illa Rotonda, de l'n) 8icen.a% acoperit de o calot s*eric (i av'nd patr"
*aade c" portice ornate c" *rontoane.
Tot creaia l"i ,alladio este (i !an Giorgio +aggiore din 8eneia ce se re!arc prin
si!plitatea% lo)ica (i ar!onia ei.
1. Rena(terea &n a*ara Italiei
Rena(terea 9 acest co!ple- *eno!en c"lt"ral (i artistic ivit (i desv'r(it &n Italia 9 s9a
&ntins% treptat% c"prin.'nd E"ropa nordic (i occidental (i ptr"n.'nd chiar (i &n "nele pri din
centr"l (i rsrit"l ei.
Evol"ia artei &n secolele 78 (i 78I &n celelalte ri din nord"l (i ap"s"l E"ropei% dintre
care "nele c"nosc"ser &n ev"l !edi" o civili.aie &n*loritoare% are an"!ite partic"lariti. Aici
Rena(terea n" se pre.int n"!ai ca o &ntoarcere spre clasicis!"l )reco9 ro!an. Un rol i!portant a"
&nc tradiiile locale% dest"l de re.istente dar (i in*l"enele Rena(terii italiene. Da r'nd"l ei% sit"aia
social% econo!ic (i politic a E"ropei% &n secol"l al 78I9lea% a in*l"enat *or!ele de e-presie
artistic &n arhitect"r% sc"lpt"r (i pict"r.
Arhitect"ra. 0n Ev"l /edi"% arhitect"ra% &n special cea reli)ioas% a av"t "n rol deose+it de
i!portant. 3rana% spre e-e!pl"% era plin de catedrale )otice la care )eneraii &ntre)i l"craser .eci
de ani. Odat c" Rena(terea rol"l arhitect"rii scade% cresc'nd i!portana sc"lpt"rii (i% !ai ales% a
pict"rii. Se vor constr"i !ai p"ine !on"!ente reli)ioase% de.volt'nd"9se% &ndeose+i% arhitect"ra
civil.
Spre deose+ire de arhitect"ra italian caracteri.at prin "nitate stilistic% &n rest"l E"ropei
&nt'lni! cldiri !"lt !ai variate (i !ai *ante.iste. 0n 5er!ania (i &n rile de ?os
CC
se !enin *or!ele asc"ite ale stil"l"i )otic iar *aadele )otice s"nt decorate c" !otive renascentiste.
Spre e-e!pl"% turnul 6isericii !,Dntului *ilian din :eil+ronn ;5er!ania< este )otic prin &n*i(are (i
proporii (i renascentist prin nat"ra !otivelor &ntre+"inate.
/ai se!ni*icative dec't !on"!entele reli)ioase s"nt &ns cldirile civile. Ast*el% castel"l
din :eidel+er) de(i este orna!entat c" !otive decorative speci*ice Rena(terii% reparti.area lor%
a+"ndena lor cople(itoare% a!intesc de )otic"l *la!+oSant% at't de pre"it &n 5er!ania.
0n An)lia persistena stil"l"i )otic este !ai &ndel"n)at chiar dec't &n 5er!ania% &ns (i
aici% se *ace si!it pre.ena orna!entelor speci*ice Rena(terii. O alt cldire ren"!it este
+i+lioteca din O-*ordA 6odleian /ibrar1 care are o linie )eneral )otic% dar (i coloane% corni(e (i
+alcoane &n stil"l renascentist.
0n ceea ce prive(te arhitect"ra din 3rana% constat! (i aici o preoc"pare pentr"
constr"ciile civile. Se constr"iesc nen"!rate cldiri p"+lice% palate% castele (i re(edine re)ale. 0n
secolele al 789lea (i al 78I9lea se ridic -alatul /uvru din ,aris% Castelul de la ontainbleau 9 opera
l"i Gilles /e 6reton (i castelele de pe 4alea /oarei, din re)i"nea To"raine.
-alatul /ouvre este "n reper *"nda!ental al stil"l"i clasic *rance.. Acest edi*ici" )randios
are o des*("rare plani!etric &n *or!a literei U (i se re!arc prin proporiile sale echili+rate (i
ar!onia inte)rrii orna!entelor.
Castelele de pe 4alea /oarei 9 @lois% Cha!+ord% A!+roise% A.aS9le9Ridea" (i
Chenoncea"- 9 s"nt +i4"teriile Rena(terii arhitect"rii *rance.e. Castel"l de la @lois se distin)e prin
corp"l scrii% ;scara 3rancisc al II9lea< plasat e-terior (i desprins de rest"l *aadei. Ele)ana (i rit!"l
edi*ici"l"i se datorea. distri+"iei spaiilor )oale% a *erestrelor (i spaiilor pline% a pereilor.
Sc"lpt"ra. Dac &n Ev"l /edi" sc"lpt"ra era% &n )eneral% aservit arhitect"rii% &n Rena(tere
ea capt o e-isten de sine stttoare.
Se practic &n contin"are o sc"lpt"r de inspiraie reli)ioas care ornea. altarele%
!on"!entele *"nerare% !o+ilier"l reli)ios% dar alt"ri de aceasta se de.volt sc"lpt"ra civil ce
decorea. cldirile% *'nt'nile sa" pieele p"+lice.
Ca !ateriale% sc"lptorii vor *olosi le!n"l% adesea colorat (i a"rit% piatra% !ar!"ra%
calcar"l% )resia (i +ron."l.
!culptura din Germania c"noa(te do" tendine di*erite. Un pri! stil n"!it de istoricii de
art 9 barocul goticului tDr)iu, se caracteri.ea. prin lipsa de !s"r (i ar!onie% prin linii
&ntortocheate (i a)itate (i prin *i)"ri e-a)erat e-presive. Cel de9al doilea stil% !ai cal! (i echili+rat
se va inspira din arta Rena(terii. Aceste do" c"rente coe-ist si!"ltan (i se co!pletea. reciproc.
Cei !ai interesani sc"lptori )er!ani din secol"l al 789lea (i al 78I9lea s"nt 4eit !toss,
-eter 4ischer (i Tilmann Riemenschneider.
Nsc"t la NYrn+er)% 4eit !toss ;1>>=916CC< se va sta+ili &n ,olonia% la Cracovia. Aici va
sc"lpta altar"l din @iserica 3ecioarei repre.ent'nd pe pano"l central Fnlarea la cer a ecioarei, iar
pe vole"ri% scene din viaa /'nt"itor"l"i (i a /aicii sale.
-eter 4ischer ;1>JI9161M< era *i"l "n"i topitor &n +ron.% *apt ce e-plic pre*erina sa
pentr" acest !aterial. A lsat n"!eroase opere printre care se c"vine s a!inti! sc"lpt"rile de la
!or!'nt"l 0!prat"l"i /a-i!ilian% din @iserica C"rii din Inns+r"cK (i Stat"ia re)el"i Arth"r al
An)liei.
0n ceea ce prive(te l"crrile l"i Riemenschneider ;1>JI916C1<% acestea se re!arc prin
senintate% cal! (i ar!onie. Ren"!it este l"crarea sa de pe portal"l Catedralei din HYr.+"r) care9i
&n*i(ea. pe Ada! (i Eva.
!culptura ,rance) din secol"l al 78I9lea este !arcat de trei personaliti repre.entativeA
?ean 5o"4on% 5er!ain ,ilon (i /ichel Colo!+e.
C>
@ean Goujon ;ctre 161I 9 ctre 16J> R JM< este c"nosc"t alt"ri de ,ierre Desca"t pentr"
relie*"rile (i sc"lpt"rile de pe *aada D"vr"l"i. Do" s"nt% &ndeose+i% operele ce l9a" *c"t cele+r"A
!tatuia Dianei (i 3im,ele din DntDna 'nocenilor din ,aris.
Germaine -ilon ;161E916MI< a sc"lptat !or!intele Caterinei de /edici (i a l"i :enric al
II9lea din @a.ilica Saint9Denis% dovedind"9se a *i "n re!arca+il portretist.
+ichel Colombe a sc"lptat !or!'nt"l l"i 3rancisc al II9lea% d"cele @retaniei% (i al soiei
sale /ar)areta% a*lat la catedrala din Nantes
,ict"ra &n 5er!ania ,ict"ra )er!an din perioada Rena(terii n"!r c'teva personaliti
care pot sta oric'nd alt"ri de !arii !ae(tri ai Italiei. Este vor+a de *ai!oasa triad co!p"s din
DYrer% :ol+ein (i 5rYnLald dar (i de *ai!o(ii Altdor*er (i Cranach. De(i pict"ra )er!an are o
valoare incontesta+il% in*l"ena ei n" s9a e-ercitat dincolo de teritori"l natal.
O trst"r caracteristic a pict"rii (i a artei )er!ane% &n )eneral% este e-presivitatea (i
liris!"l ei. Z5er!an"l e liric% doritor de a9(i e-teriori.a senti!entele% apreciind (i c"ltiv'nd ce este
!ai personal (i !ai inti! &n o!. Acest liris!% aceast not individ"alist (i a*ectiv% transpir &n
toat arta l"i.$
CI
.lbrecht DHrer ;1>=19161E< este c"nosc"t at't ca "n !are pictor c't (i ca "n )ravor
deose+it. Spirit "niversal (i !odern% DYrer a *ost apreciat n" doar ca artist% ci (i ca "n ra*inat
"!anist. Cltorind &n Italia% DYrer a *ost atras de (coala veneian de pict"r% care va e-ercita% prin
5ionanni @ellini (i /ante)na% o in*l"en evident as"pra sa% !odi*ic'nd"9i concepia despre rol"l
artist"l"i. Dor le datorea. DYrer preoc"parea pentr" *or!a (i *r"!"seea plastic.
Creaia l"i DYrer c"prinde !ai !"lte co!po.iii c" te!e reli)ioase #ecioara, pruncul
'isus i !,Dnta .na, .dam i Eva, .doraia !,intei Treimi% care de.vl"ie preoc"parea l"i DYrer de a *i-a
*i.iono!iile (i tip"rile "!ane speci*ic )er!ane.
Atras de psiholo)ia (i &n*i(area oa!enilor% l"i DYrer i9a plc"t s picte.e portrete de o
e-presivitate deose+it. 0n autoportretele sale% dest"l de n"!eroase% el a &ncercat s redea evol"ia
propriei sale personaliti. /od"l &n care acest re!arca+il portretist a re"(it s s"rprind (i s
e-pri!e viaa interioar a o!"l"i% trst"rile sale te!pera!entale (i de caracter este evident &n
capodopera .postolii sa" Cele patru temperamente.
DYrer a reali.at (i n"!eroase -ilo)rav"ri ;)rav"ri &n le!n< (i )rav"ri &n c"pr". Ad!ira+ile
s"nt )rav"rile intit"lateA +elancolia, Cei patru cavalerii .pocalipsei, +oartea i diavolul.
<ans <olbein cel TDnr ;1>M=916>C< s9a nsc"t la A")s+"r) (i a !"rit la Dondra% "nde
*"sese pictor"l c"rii l"i :enric al 8III9lea.
0nc din pri!ii ani ai tinereii sale% :ol+ein a cltorit !"lt% c"nosc'nd (i le)'nd prietenii
c" repre.entani ai c"lt"rii vre!ii printre care ren"!iii Eras!"s (i Tho!as /or"s.
D"p ce e-ec"tase% &n tineree% co!po.iii c" s"+iecte reli)ioase #+adona 6urgmeistrului
+eier, Christos >n mormDnt%, :ol+ein a4"n)e "n cele+r" portretist.
Ren"!ite s"nt portretele l"i Erasmus, -ortretul soiei i al copiilor artistului, -ortretul
reginei @ane !e1mour, -ortretul lui <enric al 4'''2lea.
+athias GrHneJald ;1>=69161E< este a"tor"l "nor ta+lo"ri e!oionante% de inspiraie
reli)ioas% c"! ar *iA Rstignirea, -unerea >n mormDnt, sa" de inspiraie *antastic.
5rYneLald este o *i)"r sin)"lar printre pictorii conte!porani l"i% pentr" c% &n secol"l
Rena(terii% el a r!as ire!edia+il )otic. ,ict"ra l"i este stranie% i!p"lsiv (i de o +r"tal sinceritate.
Opera sa capital este altar"l din Isenhei!% o !ic localitate din
CI
5. Opresc"% +anual de istoria artei. Renaterea, Edit"ra /eridiane% @"c"re(ti% 1ME6% p. 1CJ
C6
Alsacia% &n care se retrsese departe de a)lo!eraia "r+an. Aceast l"crare% dedicat s*'nt"l"i
Antonie. are ni(te scene i!presionante &n care s"nt &n*i(ate &ntr9"n !od tra)ic (i .)"d"itor
Rstignirea, >nvierea (i 'spitirea !,Dntului .ntonie.
/ucas Cranach cel 6trDn ;1>=19166C< a *ost pictor"l c"rii l"i 3rederic cel 0nelept al
Sa-oniei% principele parti.an al Re*or!ei.
Creaia sa c"prinde n"!eroase co!po.iii c" scene +i+lice% !itolo)ice% istorice% portrete
individ"ale (i de )r"p (i n"d"ri *e!inine. D"i ii dator! c"noa(terea chipului lui /uther, pe care l9a
pictat &n nen"!rate r'nd"ri.
,ict"ra din rile de ?os 0n aceast parte a E"ropei apare o pict"r apare o pict"r
ori)inal at't din p"nct de vedere al conin"t"l"i% c't (i ca !i4loace de e-presie.
Cel dint'i !are pictor *la!and este @an 4an E1c" ;1CMI91>>1< care% &!pre"n c" *ratele
s" <ubert, este a"tor"l "neia dintre pri!ele opere de !are a!ploare ale artei *la!andeA .ltarul
mielului mistic, pentr" +iserica S*. @avon din 5and. Alct"it din !ia !"lte pano"ri% altar"l red
le)enda +i+lic a 4ert*irii l"i Cristos% si!+oli.at prin !iel.
Co!po.iiile sale c" s"+iect reli)ios 9 +adona cu pruncul% +adona la cancelarul Rollin,
Canonicul 4an der -aele s"nt prete-te pentr" redarea +"nstrii !ateriale (i relie*area vieii !orale a
*la!an.ilor.
,ersona4ele sale a" o e-presie )rav% s"nt *r"!oase n" prin &n*i(area lor% ci prin ideal"l
etic pe care9l &ntr"pea..
Rogier 4an der Ke1den ;1>II91>J><% "n alt repre.entant de sea! al 2colii de pict"r
*la!and% a reali.at &ntr9"n !od dra!atic co!po.iii c" te!e reli)ioaseA CoborDrea de pe cruce,
-iet, dar (i portrete c" o e-presie so+r sa" trist.
,ictor"l care a do!inat pict"ra din rile de ?os &n pri!a parte a secol"l"i al 78I9lea a
*ost <ieron1mus 6osch ;1>6I9161J<% inventator"l "n"i no" )en de !otive% creator"l "nor i!a)ini
ori)inale (i +i.are a "nei l"!i *antastice. A e-ec"tat &ndeose+i ta+lo"ri reli)ioase% dar (i scene din
viaa cotidian% tratate c" "n talent de narator. A(a s"nt% de e-e!pl"% Dansul macabru (i Crua cu
,Dn. ,ict"rile sale s"nt pop"late de o !"li!e de oa!eni% *iecare c" propria sa dra!% dar (i de
ani!ale (i !on(tri.
,rieten c" Eras!"s (i c" Tho!as /or"s% Luentin +ets1s ;1>J6916CI< este "n "!anist (i
"n spirit raional. C'nd se vor+e(te de creaia l"i% se a!intesc !ai ales do" l"crriA /amentaia >n
jurul cadavrului +Dntuitorului (i amilia !,intei .na. 0n cea din "r! r.+ate *oarte clar in*l"ena
Rena(terii italiene.
Opera l"i -ieter 6ruegel cel 6trDn ;1616 RVCI 9 16JM< este "na dintre cele !ai ori)inale%
!ai dense (i !ai per*ecte ca e-ec"ie din istoria artei.
Nsc"t &n Olanda% devine ren"!it ca pictor &n 3landra. De(i a av"t o via sc"rt% a creat o
oper s"rprin.tor de +o)at% c" s"+iecte inspirate din te-tele +i+lice #?ciderea pruncilor,
3umrtoarea de la 6etleem%, altele il"str'nd prover+e *la!ande% 4oc"ri de copii% petreceri pop"lare%
scene din viaa ranilor% anoti!p"rile.
@r"e)el are "n !od propri" de a co!p"ne "n ta+lo"% pr'nd indi*erent la orice le)e
vala+il &n pict"ra italian. Ta+lo"rile s"nt pline de *el de *el de persona4e% c" )est"ri% atit"dini (i
e-presii veridice. Desen"l s" este *in (i precis% iar c"lorile s"nt vii (i strl"citoare.
Dintre operele sale a!inti! co!po.iia intit"lat 'arna% &n care acest anoti!p este at't de
e-act interpretat% &nc't ne *ace s9l si!i! *i.ic.
Ta+lo"l ?ciderea pruncilor% de(i *ace re*erire la o te! +i+lic% &n*i(ea. de *apt soldaii
spanioli !asacr'nd copii *la!an.i. Ast*el% @r"e)el &(i !ani*est revolta *a de stp'nirea spaniol
dovedind"9se a *i "n l"pttor pentr" li+ertatea (i de!nitatea concetenilor si.
3rana 0n pict"ra *rance. din secol"l al 78I9lea se constat trei tendine principale. Este
vor+a de o in*l"en din 3landra% a*lat &n vecintatea 3ranei% apoi de
CJ
in*l"ena Rena(terii italiene% dar (i de pstrarea (i perpet"area propriilor tradiii din ev"l !edi".
,ict"ra *rance. din aceast perioad n" se poate l"da c" n"!e )lorioase prec"! cele din
5er!ania sa" din rile de ?os. Ren"!it este (coala de pict"r de la 3ontain+lea"% nsc"t s"+
in*l"ena l"i Rosso (i ,ri!aticcio% doi dintre cei !ai ren"!ii pictori !anieri(ti.
,rintre portreti(tii cele+ri &n vre!ea aceea% dar apreciai (i ast.i% se n"!r @ean (i
rancisc Clouet. ,ri!"l este a"tor"l% printre altele% al portret"l"i Re)el"i 3rancisc% iar *i"l s"% al
Re)inei Elisa+etei% soia l"i Carol al I79lea.
8. ARTA SECODEDOR 78I 9 78III
1. /anieris!"l
Arti(tii care a" "r!at d"p )enialii Deonardo% /ichelan)elo% Ra*ael (i Tiian a" l"at
operele de art ale acestora drept !odele% l"cr'nd"9(i propriile opere &n !aniera acestor !ari
!ae(tri 9 bella maniera. Aceasta n" &nsea!n c pictorii !anieri(ti ar *i *ost lipsii de ori)inalitate.
/erit"l lor const &n e*ort"l pe care l9a" dep"s pentr" a )si noi !odaliti de creaie &ntr9o perioad
!arcat de o destr!are a valorilor creia n" i se !ai potrivea ideal"l de ar!onie al renascenti(tilor
Cei !ai repre.entativi arti(ti !anieri(ti s"nt Rosso 3iorentino% ,ar!i)ianino% ,ri!aticcio%
@ron.ino% ,ontor!o% 8asari% *a!ilia Carracci% Do!enichino% Andrea del Sarto% Corre)io.
Rosso iorentino ;1>M> 9 16>I< era pricep"t &n (tiina desen"l"i (i &n reali.area co!po.iiei
(i% datorit acest"i *apt% a *ost che!at &n 3rana% la 3ontaine+lea"% pentr" a e-ec"ta !ari ansa!+l"ri
de *resc. Spre deose+ire de ar!onia care se de)a4 din pict"rile renascentiste% &n l"crrile l"i Rosso
;e-. CoborDrea de pe Cruce<% co!po.iia este nelini(tit (i a)itat% iar cro!atica este a)resiv.
Aceast tendin se o+serv (i la -ontormo, &n l"crarea 4i)ita +ariei la Elisabeta.
Anticlasicis!"l (i s"+iectivis!"l !anieri(tilor se re!arc (i la -armigianino ;16IC 9
16>I<% at't &n a"toportret"l% care &n*i(ea. i!a)inea chip"l"i s" re*lectat &ntr9o o)lind conve-%
c't (i &n +adona cu gDtul lung% &n care corp"rile persona4elor s"nt !"lt al"n)ite% iar c"lorile a" o
ele)an aparte.
@"n portretist% 6ron)ino a devenit pictor"l o*icial al c"rii *lorentine. Chip"rile pictate de
el a" o e-presie a" o e-presie rece (i o atit"dine ri)id% de !anechin.
Giorgio 4asari este ren"!it ca istoric de art datorit l"crrii sale 4ieile pictorilor,
sculptorilor i arhitecilor &n care pre.int +io)ra*iile !arilor pictori ai Rena(terii.
/udovico% .gostino (i .nibale Carracci a" &n*iinat ren"!ita Acade!ie +olo)ne. care a
devenit !odel de (coal de pict"r pentr" &ntrea)a E"rop.
O oper artistic de e-cepie% caracteri.at prin li+ertatea e-pri!riiA noutatea concepiei
asupra spaiului plastic, a reali.at Correggio ;1>EM 9 16C><. 3i)"rile *e!inine% pictate de acest inspirat
pictor% s"nt o co!+inaie "i!itoare de sen."alitate (i p"ritate. #ecioara i pruncul% .doraia
pstorilor% +adona<. Ui!itoare s"nt (i *rescele reali.ate de Corre)io pentr" +olta +nstirii !an
-aolo, (i c"pola 6isericii !,Dntul 'oan Evanghelistul (i c"pola catedralei ora("l"i ,ar!a.
C=
Dintre sc"lptorii !anieri(ti cel !ai cele+r" repre.entant este 6envenuto Cellini. O alt
personalitate este @ean de 6ologne ;n"!it de italieni Gianbologna%, a"tor"l sc"lpt"rii Rpirea
sabinelor.
2i &n do!eni"l arhitect"rii !anieris!"l (i9a sp"s c"v'nt"l. Arhiteci prec"! Giorgio
4asari (i 6artolomeo .mmannati *ac an"!ite e-cese &n orna!entaia palatelor (i *olosesc ele!entele
clasice c" alt destinaie dec't cea o+i(n"it. O reacie la acest haos este creaia arhitect"l"i .ndrea
-alladio ;16IE 9 16EI<% caracteri.at prin *or% proporie% p"ritate ;e-. 6asilica din 4icen)a%.
0n secol"l al 78I9lea !anieris!"l s9a rsp'ndit &n &ntrea)a E"rop renascentist. 0n
3rana% coala de la ontainbleu se caracteri.ea. prin predilecia pentr" "n decor +o)at &n
orna!entaii (i printr9"n no" canon *e!inin% c" corp"l l"n) (i sin"os.
0n aceea(i epoc (i 3landra devine "n centr" de rsp'ndire a esteticii !anieriste% l"cr"
vi.i+il la ,aada -rimriei din .nvers, constr"it de Cornelis loris, &n pict"rile l"i 'an +ets1s,
6artholomMus !pranger (i &n )rav"ra l"i Golt)ius.
Stil"l !anierist a ptr"ns (i &n ,enins"la I+eric% *iind evident la .lonso 6erruguete (i la
@uan de @uni.
0n opo.iie c" acest stil% se de.volt arhitect"ra (i o pict"r rece% so+r (i sever. E-e!pl"l
cel !ai repre.entativ este +nstirea Escurial ;16JC<% ridicat de @uan 6atista de Toledo (i @uan de
<errera.
1. Stil"l +aroc ;secol"l al 78II9lea<
1.1. Italia
Arta +aroc s9a de.voltat &ndeose+i &n Ap"s"l (i Centr"l E"ropei. Den"!irea de +aroc s9a
nsc"t &n li!+a port")he.% se!ni*ic'nd o perl asi!etric )sit &n scoici c" cochilie in*or! (i a
*ost aplicat ca epitet *or!elor &ntortocheate ale no"l"i stil artistic care se cont"ra. /ai t'r.i"
#sens"l s9a e-tins p'n la a e-pri!a conceptele de "nic% +i.ar sa" capricios% at"nci c'nd este vor+a
despre "n o+iect% despre o idee sa" despre o
[ $C1
e-presie .
3a de *or!ele si!ple% ele)ante (i echili+rate ale artei renascentiste% arta +aroc "i!e(te
prin *or!ele co!plicate% prin liniile c"r+e (i o+lice (i prin tendina spre !on"!ental (i )randios.
Edi*iciile +aroce se caracteri.ea. printr9o orna!entaie e-cesiv at't la e-terior c't (i la interior.
,ersona4ele sc"lptate (i pictate se re!arc printr9o )estic"laie e-a)erat (i e-presii teatrale.
Cldirile &n stil +aroc se individ"ali.ea. prin *apt"l c a" "n aspect !ai !"lt sc"lpt"ral
dec't arhitectonic. Ele s"nt &ncrcate c" orna!ente )eo!etrice (i *lorale (i c" n"!eroase sc"lpt"ri.
,rototip"l edi*ici"l"i ecle.iastic +aroc al Italiei este 6iserica 'e)uit 'l Gesu, &nlat &ntre
16JE 9 16== de Giaccomo della -orta.
Un alt arhitect ren"!it este Carlo +aderno care a prel"n)it +a.ilica San ,ietro din Ro!a%
ad")'nd"9i "n narte-
C1
(i o no" *aad c" portic. Co!pletarea ad"s de /aderno *ace di*icil
ad!irarea so!pt"oasei c"pole proiectat de /ichelan)elo.
rancesco 6orromini ;16MM 9 1JJ=<% arhitect repre.entativ al +aroc"l"i !at"r este
reali.ator"l "nor edi*icii reli)ioase din Ro!a% prec"! 6iserica i Colegiul !anta .gnese din ,ia..a
Navona (i 6iserica !an Carlo alle Luattro ,ontane, a!+ele !odele strl"cite ale @aroc"l"i.
C1
Istoria artei% op.cit. Edit"ra Rao% p. 1>M
C1
Narte- 9 &ncpere care preced naos"lG pronaosG pridvor"l "nei +iserici.
CE
6aldasare /onghena ;16ME 9 1JE1< este a"tor"l "neia dintre cele !ai ad!irate cldiri
+aroceA 6asilica !anta +aria della !alute, sit"at pe !al"l Canal"l"i 5rande din 8eneia.
,ersonalitatea proe!inent a stil"l"i @aroc este 6ernini ;16ME 9 1JEI<% a"tor"l Colonadei
din ,ia..a San ,ietro din Ro!a. Aceasta conine 1E> de coloane% des*("rate pe patr" r'nd"ri% c" EE
pila(tri% 1>I stat"i.
Talent"l deose+it al l"i @ernini s9a !ani*estat (i &n sc"lpt"r (i pict"r. Considerat (e*"l
sc"lpt"rii +aroce din Italia% acest !are artist a sc"lptat +onumentul ,unerar al papei Ale-andr" al
8II9lea din Catedrala San ,ietro din Ro!a% .ltarul !,intei Tere)a din @iserica Santa /aria della
8ittoria din Ro!a% 6aldachinul din +ron. al altar"l"i principal din Catedrala San ,ietro din Ro!a.
0n pict"r% cel care a creat o art c" tot"l ori)inal% op"s acade!is!"l"i% a *ost
Caravaggio ;16=C 9 1J1I<. 0n ta+lo"rile sale s"nt repre.entai oa!enii si!pli c" s"*erinele lor *i.ice
(i psihice% a+r"ti.ai de !"nc )rea (i de srcie. Tehnica sa pict"ral se +a.ea. pe "n p"ternic
contrast &ntre l"!in (i "!+r care se &nt'lnesc &ntr9o ciocnire violent.
Un alt pictor% caracteri.at printr9o !are sensi+ilitate artistic% este Tintoretto, discipol al
!arel"i Ti.ian. Acest )enial veneian va a+orda &n pict"ra sa s"+iecte !itolo)ice (i reli)ioase care
reda" con*lictele reli)ioase dintre catolici (i re*or!ai. 5eni"l l"i Tintoretto s9a !ani*estat &n arta
co!po.iiei. #Decor"ri arhitect"rale teatrale% at!os*era +'nt"it de spai!e% apariii vi.ionare &n
l"!ina s"pranat"ral% persona4e de 11 capete% toate acestea dep(esc reperele estetice ale canoanelor
clasice.$
CC
1.1. Spania
Secol"l al 78II9lea% s"pran"!it #secol"l de a"r$ al pict"rii spaniole% este do!inat de
creaia a doi titani% 4el)$ue) (i El Greco ;Do!eniKos TheotoKopo"los<% care de(i a" *ost asi!ilai
@aroc"l"i prin conceptele de spai" plastic% a" creat o art ori)inal.
,'n la v'rsta de 16 de ani% Domeni"os Theoto"opoulos a trit &n Creta% ara sa natal. Apoi
(i9a prsit patria (i &l &nt'lni! la 8eneia ca "cenic &n atelier"l l"i Tintoretto.
0n Spania a a4"ns datorit "nei scrisori de reco!andare adresate re)el"i Spaniei% 3ilip al
II9lea% de ctre !arele Ti.ian (i pre.entrii sale "nor personaliti in*l"ente din Toledo% a*late &n
vi.it la 8atican. ,rsind 8eneia (i Ro!a% El 5reco s9a sta+ilit la Toledo care devine patria operei
sale.
Creaia artistic a l"i El 5reco re"ne(te co!po.iii c" s"+iecte !itolo)ice ; #/aocoon%,
numeroase compo)iii cu subiecte religioase #El Espolio, <ristos >n Grdina +slinilor, .lungarea din
templu, >nlarea lui 'isus, >nlarea ecioarei, .doraia pstorilor, /ogodna ecioarei%, dar i
compo)iii inspirate din realitate #>nmormDntarea contelui de (rga)%.
Spre deose+ire de senintatea artei Rena(terii% arta l"i El 5reco este "n "nivers dra!atic%
nelini(tit% do!inat de i!a)ini *antastice (i e-ta.e !istice. Sil"etele s"nt !"lt al"n)ite% atit"dinile 9
dra!atice% i!a)inile creea. "n spectacol apocaliptic. ,ersona4ele pictate de acest nelini(tit creator
par a *i p"ri*icate prin asce.% r")ci"ne% dar (i e-altate prin i"+ire !istic.
Spai"l plastic este i!a)inat de El 5reco prin discontin"itatea l"!inii. D"!ina% "!+ra (i
o+sc"ritatea trans*or! c"lorile (i !ateria pe care acestea o cont"rea..
Sin)"lari.at &n istoria artei% El 5reco s9a cont"rat prin ori)inalitatea vi.i"nii sale artistice%
prin *ora e!oiilor (i senti!entelor etice (i reli)ioase.
CC
Adriana @ote.9Crainic% 'storia artelor plastice, vol.II% Edit"ra Didactic (i ,eda)o)ic% @"c"re(ti% 1MMM% p. 1J6
CM
/are colorist% Diego 4el)$ue) ;16MM 9 1JJI< este considerat ast.i "n"l dintre
&nte!eietorii pict"rii !oderne. A st"diat pict"ra la 8eneia (i a *ost i!presionat de pict"ra l"i
Ti.ian.
8el.X"e. a pictat scene c" caracter istoric sa" inspirate din conte!poraneitate%
co!po.iii c" s"+iecte !itolo)ice (i reli)ioase #'isus >n casa +ariei i +artei, >nchinarea magilor%
.pollo i 4ulcan< (i o !are diversitate de portrete (i peisa4e.
1.C. rile de ?os
9
Repre.entant"l de v'r* al stil"l"i +aroc &n pictura ,lamand este -eter -aul Rubens ;16== 9
1J>I<% considerat "n"l dintre !arii colori(ti ai pict"rii "niversale.
Descoperind"9(i de ti!p"ri" vocaia de pictor% R"+ens a *ost elev"l "nor ren"!ii
pro*esori *la!an.i din vre!ea sa. Da v'rsta de 1C de ani s9a &ndreptat spre Italia% "nde a *ost pro*"nd
i!presionat de l"crrile l"i Deonardo (i /ichelan)elo% dar (i de c"lorile l"i Ti.ian (i co!po.iiile
l"i Tintoretto.
0ntors &n patria sa% R"+ens este asaltat de n"!eroase co!en.i (i se +"c"r de cele+ritate.
Creator proli*ic 9 a reali.at peste CIII de l"crri 9 el a a+ordat &n co!po.iiile sale te!e reli)ioase
;Rstignirea% CoborDrea de pe cruce% +adona cu pruncul<% istorice #Debarcarea +ariei de +edici la
+arseille%, !itolo)ice #Rpirea ,iicelor lui /eucip, <ercule i leul din 3emeea%, dar (i c" caracter laic
#Grdina iubirii, 4Dntoare de lei, 6acchanalele%. A pictat (i portrete% a"toportrete% n"d"ri% peisa4e (i
nat"ri statice.
Discipol al l"i R"+ens% .nthonis van D1c", a cltorit ca (i !aestr"l s" &n Italia% "nde va
*ace c"no(tin c" pict"ra veneian (i% &ndeose+i% c" pict"ra l"i Ti.ian. 8a deveni pictor"l c"rii
re)el"i An)liei% Carol I St"art% reali.'nd portretele repre.entanilor distin(i ai aristocraiei en)le.e.
A reali.at co!po.iii c" s"+iecte reli)ioase #ecioara cu donatori% 'isus pe cruce% E0ta)ul
!,Dntului .ugustin%, !itolo)ice #@upiter (i .ntiopa% (i n"!eroase portrete% dintre care cel !ai c"nosc"t
este cel al re)el"i Carol I.
>n (landa !arele portretist rans <als a pictat chip"ri s"r'.toare (i vesele% *apt pentr"
care a *ost n"!it Zpictor"l r's"l"i$. ,ortretele sale se distin) prin e-presia dina!ic% prin ton"s"l (i
aer"l spontan #Niganca, +arele 6abbe, 6utorul vesel etc.<
C"rs"l vieii l"i :als a l"at o &ntorst"r tra)ic datorit pati!ii +"t"rii% care p"sese
stp'nire pe el. Internat &n a.il"l de +tr'ni a pictat "lti!ele sale capodopereA Regentele a)ilului de
btrDni (i Regenii a)ilului de btrDni.
Cel !ai strl"cit pictor olande. este Rembrandt van Rijn ;1JIJ 9 1JJM<% "n"l dintre cei !ai
!ari arti(ti ai t"t"ror vre!"rilor.
0n pri!a parte a vieii sale% Re!+randt a av"t parte de tot ceea ce9(i poate dori "n o! 9
*ai!a de artist% o sit"aie social +"n% dra)ostea soiei sale SasKia (i patr" copii. Toate acestea n"
a" in"t !"lt% cci !oartea i9a rpit c" cr".i!e% &n c'iva ani% soia% !a!a (i trei copii. De parc n"
ar *i *ost de a4"ns% (i9a pierd"t (i averea% a4"n)'nd s c"noasc srcia% dar (i opro+i"l se!enilor si.
Ulti!a lovit"r a destin"l"i a pri!it9o c" "n an &nainte de s*'r(it"l vieii sale% c'nd (i9a pierd"t (i
"lti!"l *i"% pe Tit"s% cel cr"ia i9a *c"t n"!eroase portrete.
Univers"l creaiei artistice a acest"i )enial olande. c"prinde capodopere &n cadr"l t"t"ror
)en"rilor pict"riiA co!po.iii c" caracter !itolo)ic (i ale)oric #Danae, lora%, co!po.iii c" s"+iecte
reli)ioase ;6etsabeea% !amson i Dalila% >ntoarcerea ,iului risipitor% >nchinarea pstorilor% -elerinii din
Emmaus% Cruci,icarea% -unerea >n mormDnt<% co!po.iii inspirate din viaa de .i c" .i #/ecia de
anatomie a doctorului Tulp, Rondul de noapte% /ogodnica evreic% !indicul postvarilor<.
Re!+randt s9a dovedit a *i strl"citor (i &n portretistic. ,ictarea chip"l"i "!an devine "n
prete-t pentr" a il"stra personalitatea celor care9i po.a"% pentr" a le s"rprinde
>I
esena *iinei lor pro*"nde. N"!eroasele sale a"toportrete ;aproape JI< de.vl"ie evol"ia *i.ic%
e!oional% dar (i stilistic a artist"l"i.
3olosind &ntr9o !odalitate proprie claro+sc"r"l% Re!+rand a re"(it s cree.e &n operele
sale p"ternica i!presie de tridi!ensionalitate a *or!elorG .onele aci"nii s"nt p"ternic l"!inate% &n
ti!p ce rest"l ansa!+l"l"i este c"*"ndat &n &ntre)i!e.
De(i cantitativ opera l"i @an 4ermeer se red"ce la apro-i!ativ CI de ta+lo"ri% ea s9a i!p"s
&n istoria pict"rii prin poe.ia (i a"ra sa !a)ic. 0n ta+lo"rile sale lini(tite% 8er!eer pictea. oa!enii
&n spai"l lor inti!% !edit'nd sa" des*("r'nd activiti rela-anteA emeie scriind o scrisoare,
Dantelreasai, /ptreasa.
1.>. 3rana
9
@aroc"l din 3rana n" este at't de dina!ic ca cel din alte pri ale E"ropei (i s9a
!ani*estat !ai pre)nant &n arhitect"ra din ti!p"l l"i D"dovic al 7I89lea. 0n stil +aroc% de e-e!pl"%
este e-ec"tat *aada dinspre )rdin a palat"l"i de la 8ersailles% proiectat de /ouis /e 4au (i @ules
<ardouin +ansart.
0n do!eni"l pict"rii s9a re!arcat 3icolas -oussin, care de.apro+a arta sen."al (i e!otiv
a l"i R"+ens.
C Stil"l Rococo
Apr"t &n secol"l al 78III9lea &n ti!p"l do!niei l"i D"dovic al 789lea% arta rococo s9a
!ani*estat !ai &nt'i ca o !anier decorativ pentr" interioare. Diversele ele!ente decorative
*olosite alct"iesc scena c" "n rit! &ntrer"pt% a)itat% care nesocote(te le)ile si!etriei (i echili+r"l"i
din decoraiile de interior pls!"ite p'n at"nci.
C"v'nt"l rococo este de ori)ine *rance. 9 rocaille 9 (i &nsea!n piatr spart c" *or!
nere)"lat. Aceast den"!ire a *ost aplicat% &n !od ironic% *or!elor asi!etrice% +a.ate pe
sin"o.iti% ale no"l"i stil artistic.
3aadele cldirilor rococo% ca (i interioarele% s"nt orna!entate c" sc"lpt"ri repre.ent'nd
plante% *lori% cochilii% *i)"ri o!ene(ti% ani!ale% i!a)ini !itolo)ice% tratate ca !otive decorative.
5raia acest"i stil c" linii sin"oase este evident &n salonul oval al palat"l"i So"+ise% reali.at de
Germain 6o,,rand.
Se!ni*icative pentr" arhitect"ra &n stil rococo s"nt palatele +icul Trianon de la 8ersailles%
!anssouci ;,osta!% l'n) @erlin<% &Jinger ;5er!ania<% 6elvedere ;8iena<% ,alat"l de re(edin de la
KHr)burg ;5er!ania<% prec"! (i palatele din /eningrad printre care% vestit este palat"l +u)eului
Ermitaj.
,ict"ra *rance. a secol"l"i al 78III9lea este !arcat de personalitatea l"i .ntoine
Katteau ;1JE> 9 1=11<% care a *olosit "n colorit cald (i o t"( a!pl. Co!po.iiile sale conin
s"+iecte le)ate de ser+ri c'!pene(ti% te!e !ilitare #Fmbarcare pentru C1thOre%, persona4e din
saloanele (i parc"rile pari.iene.
Adept"l &n*lcrat al l"i Haltea" a *ost ranPois 6oucher ;1=IC 9 1==I<% pictor de scene
pastorale (i !itolo)ice #Doamna de -ompandour%, -astorala pictat pentr" :otel de So"+ise.
2i &n artele decorative% care c"nosc o de.voltare &nse!nat%!odelele rococo"l"i s"nt
prel"ate &n reali.area !o+ilier"l"i% &n tapiserie% orolo)eria de art% cera!ic (i porelan. @i4"tierii
Germain, tat (i *i"% s"nt creatorii celor !ai *r"!oase piese rococo.
/o+ilier"l &n stil D"dovic la 789lea se partic"lari.ea. prin *olosirea liniei c"r+e (i prin
s"+ierea prilor portante. A" *ost *"rite piese de !o+ilier din specii valoroase ;l!'i% aca4"%
palisandr"% tranda*ir l"crate !asiv sa" din placa4<.
>. Neoclasicis!"l. Ro!antis!"l. Realis!"l
>1
>.1. Neoclasicis!"l
0n 4"r"l an"l"i 1=6I% ca "r!are a descoperirii ora(elor ro!ane :erc"lan"! (i ,o!pei%
arta clasic antic este redescoperit. Orna!entarea e-cesiv speci*ic stil"l"i rococo n" !ai
satis*ace )"st"rile artistice de la s*'r(it"l secol"l"i al 78III9lea (i &ncep"t"l secol"l"i al 7I79lea.
St"diile teoretice privitoare la arta veche )reac (i ro!an tre.esc interes"l pentr" *or!ele artistice
echili+rate (i pentr" o orna!entaie si!pl% ele)ant (i ar!onioas.
3rana. ,ersonalitatea repre.entativ a neoclasicis!"l"i *rance. a *ost /ouis David ;1=>E 9
1E16<% care consider c scop"l pict"rii este "n"l ed"cativ% ea av'nd rol"l de a de.volta con(tiina
civic.
David (i9a p"s arta at't &n sl"4+a Revol"iei 3rance.e% dar (i &n s"sinerea l"i Napoleon.
D"p Resta"raie el este e-ilat ca parti.an al &!prat"l"i (i ca ina!ic al l"i D"dovic al 78I9lea%
petrec'nd"9(i "lti!ii ani ai vieii la @r"-elles.
,ict"ra l"i David este sever% lipsit de sen."alis!% !enirea ei *iind "na !orali.atoare. 0n
concepia sa arta este ceva )rav% n" "n !i4loc de detectare. A+ord'nd )en"l istoric% David pictea.
episoade din Revol"ia *rance. #+arat asasinat< (i din ti!p"l l"i Napoleon #3apoleonpe muntele
!aint 6ernard, >ncoronarea lui 3apoleon%.
Co!po.iia prin care s9a deli!itat clar de estetica rococo9"l"i este @urmDntul <orailor.
D"crarea este so+r% ton"rile *olosite s"nt &nt"necate% iar perspectiva este constr"it &n !od raional.
S"+iect"l este inspirat din istoria ro!an dintr9o povestire a l"i Tit"s Divi"s &n care se vor+e(te
despre cei trei *rai :orai ale(i ca repre.entani ai Ro!ei &n l"pta c" cei tei *rai C"riai%
repre.entani ai ora("l"i Al+a. Ta+lo"l &n*i(ea. !o!ent"l &n care tatl le cere celor trei *ii ai si
s 4"re c vor l"pta p"n'nd !ai pres"s de orice senti!ent"l onoarei (i al patriotis!"l"i.
Discipol al l"i David% @ean .ugust Domini$ue 'ngres ;1=EI 9 1EJ=< acord o i!portan
deose+it desen"l"i ca !i4loc de e-presie. Era convins c dac "n l"cr" este +ine desenat% va *i
totdea"na dest"l de +ine pictat.
D"crarea l"i In)res% +area (dalisc, &n*i(ea. o l"!inoas apariie de tr"p *e!eiesc%
reali.at &n !anier neoclasic. 3or!a sil"etei este al"n)it (i a+stracti.at (i creea. i!presia c ar
*i o sc"lpt"r.
N" n"!ai &n pict"r% ci (i &n sc"lpt"r se "r!re(te si!pli*icarea te!elor% Zs"pri!area din
atit"dini a tot ce d i!presia "nei !ari a)itaii s"*lete(ti% ren"narea la trad"cerea pasi"nilor prin
!i(cri de.ordonate.$
C>
Se acord i!portan preci.iei cont"r"rilor *i)"rilor sc"lptate (i se reali.ea. opere
inspirate din antichitate% dar c" al".ii la conte!poraneitate. Aceast revenire la !odelele antice
apare &n l"crrile l"i @ean 6aptiste -igalle sa" ale l"i .ntoine <oudon% a"tor 9 printre altele 9 al "n"i
+"t al li 8oltaire% a*lat la Co!edia *rance..
0n ceea ce prive(te arhitect"ra stil"l"i neoclasicist% ea se +a.ea. pe ordinile clasice
redescoperite datorit spt"rilor arheolo)ice. A" *ost constr"ite arc"ri de tri"!* ;Caro"ssel%
DOEtoile<% +iserici d"p !odel"l te!plelor ro!ane ;Da /adelaine<% Teatr"l /are din @ordea"- (i
Odeon din ,aris.
Arhitect"l *rance. ?acX"es 5er!ain So"**lot ;1=1C 9 1=EI< reconstr"ie(te &n stil"l
neoclasicist +iserica Sainte 5enevieve din ,aris% trans*or!at la Revol"ie &n act"al"l ,anteon%
co!p"s dintr9o nav central (i do" nave laterale. Constr"it pe "n plan &n cr"ce )reac% cldirea
are o *aad co!p"s dintr9"n peristil c" coloane dorice s"sin'nd "n *ronton tri"n)hi"lar% do"
clopotnie c" do" eta4e ;distr"se d"p 1=M1<% "n do! c" trei c"pole de piatr (i "n ta!+"r
&ncon4"rat de o rotond de tip peripter.
C>
5. Opresc"% +anual de istoria artei. Clasicismul, romantismul, Edit"ra /eridiane% @"c"re(ti% 1MEJ% p. 1J=
>1
0n Italia s9a a*ir!at .ntonio Canova ;1=6=91E11< care a sc"lptat scene inspirate din
!itolo)ie% dar (i *oarte apreciat"l sc"lptor dane. @erthel Thorvaldsen ;1==I91E>><.
0n 5er!ania% &n stil neoclasic este poarta @randen+"r) de 5ottard Dan)hans% iar &n R"sia%
la SanKt ,eters+"r)% !".e"l Er!ita4.
>.1. Ro!antis!"l
Da s*'r(it"l secol"l"i al 78III9lea a &ncep"t s se !ani*este o !i(care literar (i artistic
contrar principiilor se!nalate &n clasicis!. Ro!anticii acord &nt'ietate a*ectivitii (i i!a)inaiei%
&n detri!ent"l rai"nii.
0n ce prive(te atit"dinea artist"l"i ro!antic *a de nat"r% aceasta este !"lt di*erit de
aceea a "n"i clasic. ,entr" "n clasic nat"ra este "n tot ar!oniosG pentr" "n ro!antic ea este ceva
haotic (i *r li!it.
Spre deose+ire de clasici care separa" artele (i )en"rile artistice% ro!anticii a!estec
artele &ntre ele (i )en"rile &n cadr"l aceleia(i arte.
Ro!antis!"l *avori.ea. apariia senti!entelor naionale (i interes"l pentr" c"noa(terea
speci*ic"l"i di*eritelor popoare. De ase!enea el e-altea. individ"alis!"l (i p"terea sensi+ilitii (i
a i!a)inaiei.
D"p perioada de ateis! a Revol"iei *rance.e% ro!antis!"l re&nvie senti!entele
reli)ioase.
,ictorii ro!antici &ntre+"inea. c"loarea local% adic aceea real a o+iect"l"i de pictat%
nein*l"enat de ali *actori. T"(ele trasate s"nt accent"ate% ceea ce *ace ca l"crrile s do+'ndeasc
!ai !"lt prospei!e% e-presivitate (i strl"cire.
0n pict"ra *rance. deplasarea spre ro!antis! se *ace pro)resiv prin apariia% &n arta
elevilor l"i Do"is David a "nor ele!ente di*erite de preceptele artistice ale acest"ia.
Ele!ente ro!antice pron"nate apar la Theodore GAricault ;1=M191E1>< pictor de *or!aie
neoclasic.
,ri!a sa l"crare% (,ier de gard clare arjDnd, repre.int &n !ri!e nat"ral
co!andant"l de o(ti% care &(i &ntoarce cap"l (i ridic sa+ia &nde!n'nd soldaii la l"pt. Cal"l% ridicat
&n do" picioare% este s"rprins &ntr9o stare de &ncordare% de av'nt.
,entr" acest ta+lo" care an"n !aniera ro!antic de a picta% 5Frica"lt a c'(ti)at !edalia
de a"r acordat de Salon"l de la ,aris.
2e*"l c"rent"l"i ro!antic &n pict"r a *ost &ns EugOne Delacroi0 ;1=EM91EJC<.
S"+iectele sale s"nt inspirate din istoria 3ranei% din l"ptele de aprare a 5reciei
&!potriva oto!anilor% din literat"ra !arilor clasici. A pictat (i portrete ale "nor personaliti
ren"!ite% prec"! cel al scriitoarei 5eor)e Sand (i al l"i ,a)anini.
Opera care l9a lansat ca pe "n !are artist% considerat ca o capodoper a pict"rii
"niversale este Dante i 4irgiliu >n 'n,ern, c"nosc"t (i c" n"!ele de 6arca lui Dante. Ta+lo"l al cr"i
s"+iect este inspirat din Divina Comedie a l"i Dante Ali)hieri% &l &n*i(ea. pe poet"l 8ir)ili".
Delacroi- este "n +"n desenator% dar (i "n !are colorist. ,entr" el% c"loarea este
esenial"l "n"i ta+lo". El crede c *iecrei c"lori &i coresp"nde "n senti!ent ;ro("l tre.e(te
pasi"nea% al+astr"l evoc tristeea etc.< le)'nd de c"loare o noi"ne senti!ental9!oral. 3olose(te
ton"ri vii (i cont"rea. *or!ele din raport"ri cro!atice.
,ictorii *rance.i a" *ost !"lt in*l"enai de pict"ra en)le.% &n care peisa4"l n" !ai este
*olosit ca decor% a(a c"! era &n clasicis!% ci este "n peisa49e!oie.
?ohn Consta+le ;1==J91EC=< este a"tor"l "nora dintre ta+lo"rile cele !ai t"l+"rtoare pe
care le c"noa(te peisa4"l secol"l"i al 7I79lea. 3el"l &n care acest pictor en)le. a redat nat"ra &n
p'n.ele sale a av"t o in*l"en deose+it (i as"pra artei continentale.
>C
Un !otiv pre*erat al l"i Consta+le% pictat pe vre!e de *"rt"n% sa" s"+ cer"l senin este
Gol,ul Ke1mouth. Ast*el% Zpictor"l re"(e(te s s")ere.e &n acela(i ti!p ceea ce este per!anent &n
nat"r (i ceea ce varia. &n *"ncie de anoti!p"ri% de orele .ilei.$
C6
,eisa4ele ro!antice ale l"i Hillia! T"rner ;1==6 9 1E61<s"nt adesea privite ca
prec"rsoare ale i!presionis!"l"i prin !od"l de a s")era l"!ina (i at!os*era.
T"rner a+ordea. te!e !itolo)ice% istorice% din conte!poraneitate% din nat"ra en)le. (i a
altor ri.
D"cr'nd &n "lei sa" ac"arel% el *ace din peisa4ele sale prete-te pentr" 4oc"ri de l"!in.
D"crrile din "lti!a parte a vieii sale par adevrate a+straci"ni pentr" c &n ele *or!ele !ateriale
s"nt di.olvate &n strl"cirea l"!inii sa" &n ceaa iri.at.
0n Spania o considera+il in*l"en a e-ercitat rancesco de Go1a 1 /ucientes ;1=>J 9
1E1E<. Ca pictor de c"rte a e-ec"tat portrete o*iciale ;*a!ilia re)al a l"i Carol al I89lea< (i portrete
ale !arii aristocraii;D"cesa de Al+a% Doctor"l ,eral% 3e!eia c" Evantai<. 0ns cele !ai ren"!ite
l"crri ale sale s"nt inspirate din viaa popor"l"i spaniol% red'nd oa!eni reali &n scene idilice sa"
c'!pene(ti. 0n cicl"l de )rav"ri intit"lat capriciile a redat cor"pia aristocraiei spaniole. Revolta
&!potriva stp'nirii *rance.e (i solidari.area c" r.+oi"l de re.isten pop"lar s"nt .")rvite
dra!atic &n cele+rele l"crri Doi /ai% Trei /ai% De.astrele r.+oi"l"i.
>.C. Realis!"l
Apariia c"rent"l"i realist &n artele plastice este &n corelaie c" !i(crile revol"ionare din
secol"l al 7I79lea% dar (i c" de.voltarea (tiini*ic (i tehnic care a prod"s (i !odi*icri de ordin
social.
Arta realist a respins s"+iectele pre*erate de neoclasicis! (i ro!antis!% c"! ar *i cele
!itolo)ice% de e-e!pl"% (i s9a aplecat as"pra realitii de .i c" .i. 0n loc"l apel"l"i la *antastic%
liris! (i ideali.are% arti(tii rec"r) la o+servaie% e-perien (i in*or!aia doc"!entar.
0n 3rana% realis!"l &n artele plastice se de.volt !ai !"lt &n pictur. 2e*"l (colii realiste
este Gustave Courbet ;1E1M91E==<. Atras la &ncep"t de ro!antis!% &n sc"rta vre!e )se(te
nesatis*ctoare ideal"rile acest"i c"rent artistic (i &ncepe s pro!ove.e o art !ilitant% inspirat
din viaa real.
A pictat s"+iecte inspirate din viaa ranilor din !edi"l s" natal. Repre.entativ este
ta+lo"l >nmormDntarea de la (rnans, care a scandali.at co!isia ce decidea pri!irea operelor la
Salon"l an"al de la ,aris. I s9a repro(at lipsa de )"st (i i!oralitatea s"+iect"l"i% deoarece Co"r+et
pictase oa!enii a(a c"! era" ei% cople(ii de o d"rere sincer (i de!n% deloc ideali.ai (i a(tern"se
pasta pe p'n. c" c"it"l% n" c" pens"la.
Ad!ira+ile s"nt (i l"crrile sale >ntoarcerea de la con,erin, Domnioarele de pe malul
!enei, Toaleta cstoriei i 4Dntoarea de grDu.
Opera capital a l"i Co"r+et este .telierul, caracteri.at de a"tor ca *iind o Zale)orie real%
deter!in'nd o *a. de (apte ani din viaa !ea artistic$.
2coala de la @ar+i.on D'n) pd"rea 3ontain+lea" din prea4!a ,aris"l"i% &n sat"l
@ar+i.on se &nt'lnea "n )r"p de pictori peisa)i(ti printre care ThAodore Rousseau, @ean ranPois
+illet (i% adesea% Camille Corot (i Gustave Courbet. Aici a" l"crat (i doi dintre cei !ai +"ni pictori
ro!'ni 9 Nicolae 5ri)oresc" (i Ion Andreesc".
,ictorii de la @ar+i.on era" *ascinai de *r"!"seea nat"rii% care devine pe de9a9 ntre)"l
s"+iect"l ta+lo"l"i. Ei &n*i(ea. l"!ini("rile din pd"re% loc"rile &n care vin s se adape t"r!ele%
lan"rile de )r'"% dar (i aspecte reale ale vieii de la ar. ,ictea. c" t"(e spontane care contrastea.
&ntre ele (i &ncearc s redea intensitatea l"!inii.
C6
/arin Nicola"95ol*in% 'storia artei, vol. II% Edit"ra Didactic (i ,eda)o)ic% @"c"re(ti% 1M=I% p.=M
>>
3ascinat de peisa4"l de la @ar+i.on% Rousseau r!'ne aici p'n la s*'r(it"l vieii sale
d"c'nd o via de adevrat ran (i pict'nd priveli(tea de aici.
3ire !editativ% )rav% reli)ioas% ranPois +illet este ptr"ns de poe.ia (i )ravitatea vieii
de la ar. Sta+ilit la @ar+i.on% pictea. ranii prin(i de oc"paiile lor .ilnice. Ta+lo"rile sale prod"c
o i!presie p"ternic *iindc% de(i /illet este "n realist% el &ncarc i!a)inea c" o e!oie p"ternic%
trans*i)"r'nd realitatea. Cele+r este l"crarea sa% Culegtoarea de spice, care repre.int trei *e!ei
srace din sate ad"n'nd spicele r!ase &n "r!a secertorilor.
:onorF Da"!ier ;1EIE91E=M< este "n"l dintre reali(tii il"(tri ai secol"l"i al 7I79lea. 0n
pri!a parte a vieii sale a *ost atras de caricat"r (i de tehnica lito)ra*iei. D"p patr".eci de ani
descoper plcerea de a picta. 0n ta+lo"rile sale red !"ncitori% +r+ai (i *e!ei #!pltoreas%, scene
de cltorie #4agonul de clasa a 'l'2a%, aspecte dra!atice din viaa social #Emigranii%.
Dito)ra*ia este pentr" Da"!ier% ca (i pentr" ali arti(ti% o !odalitate de e-presie no". El a
e-ec"tat &n aceast tehnic !ai !"lte cicl"ri satirice av'nd ca s"+iect racile sociale (i !orav"rile
ti!p"l"i s". ,entr" "na din l"crrile sale% Gardantua, &n care ironi.a lco!ia re)el"i Do"is ,hilippe
a *ost conda!nat la &nchisoare (ase l"ni.
?ean @aptiste Ca!ille Corot ;1=MJ91E=6< este "n"l dintre cei !ai ren"!ii peisa)i(ti din
secol"l al 78III9lea. 0(i l"cra ta+lo"rile la *aa loc"l"i% &n !ai !"lte (edine sa" &n atelier%
prel"cr'nd notele l"ate anterior.
0ncerc'nd s transp"n &n c"lori strile s"*lete(ti% Corot a *olosit o ra*inat tehnic
pict"ral% &ntre+"in'nd ton"ri inter!ediare% l"!inoase% a(tern"te pe p'n. &ntr9o pens"laie lar).
,rin paleta sa l"!inoas% el an"n i!presionis!"l.
Cel !ai ren"!it repre.entant al sc"lpt"rii realiste este A")"st Rodin ;1E>I 9
1M1=<.
8I. ARTEDE DIN A DOUA ?U/TATE A
SECODUDUI AD 7I79DEA 0N EURO,A
1. I!presionis!"l
A apr"t la ,aris &n deceni"l al (aptelea al secol"l"i al 7I79lea ca o art no" &n care
pictorii pre.enta" realitatea a(a c"! aprea ea si!"rilor (i sensi+ilitii lor. ,ict"rile i!presioniste
reda" i!presia artist"l"i despre o+iectele reale (i despre l"!ea &ncon4"rtoare c" a4"tor"l c"lorii (i a
l"!inii create prin c"loare. Un"l (i acela(i o+iect% repre.entat s"+ di*erite aspecte d"p orele .ilei%
apare di*erit% *iindc arti(tii n" !ai s"nt preoc"pai de *or!a l"i sa" de !ateria din care este *c"t
acesta. O+iectele s"nt pictate c" pete variate de c"loare &n *"ncie de l"!ina solar care cade pe
s"pra*ee (i vol"!e% dil"'nd cont"r"rile (i *c'nd s dispar detaliile.
,ictorii i!presioni(ti s"nt interesai de strl"cirea (i vi+raia l"!inii prin c"loarea care
&nc'nt ochi"l (i reine privirea% trad"c'nd &n acest *el stri s"*lete(ti. Ei reda" &n p'n.ele lor
propriile i!presii (i triri la "n !o!ent dat &n *aa o+iect"l"i (i a nat"rii.
De(i o oper i!presionist pare a *i spontan% ea este% &n *apt% re."ltat"l "n"i &ntre) proces
de )'ndire (i pres"p"ne !"lt !e(te(").
,ictorii i!presioni(ti a" inovat pict"ra c"t'nd per*ecionarea colorit"l"i. Ei a" re"(it s
redea prin t"(e a(e.ate &n direcii di*erite pe p'n. i!presia de *l"t"rare% de vi+raie% de via% a"
desco!p"s l"!ina a(a c"! cdea ea (i o+iecte (i a" *olosit acord"ri de c"loare prin contraste sa"
a!estec"ri optice.
>6
Trecerea de la realis! ctre i!presionis! s9a *c"t ctre 1EJI91EJ6 datorit *apt"l"i c
arti(tii care c"ta" s se eli+ere.e de r"tina acade!ic a" *c"t c"no(tin c" sta!pele 4apone.e.
Aceste )rav"ri &n le!n &n c"lori% apr"te !ai ales &n ceainriile din Dondra (i Olanda% trata" s"+iecte
c" tot"l di*erite de cele la care se oprea" &n !od o+i(n"it pictorii e"ropeni. Den"!irea 4apone. a
acestor sta!pe s9ar trad"ce la noi prin ceva analo) c" e-presia #viaa care trece$. Da *el de
interesant era (i !od"l ori)inal c"! 4apone.ii p"nea" &n pa)in% adic pre.enta" co!po.iiile lor. Ei
a(ea. oa!enii (i o+iectele la &nt'!plare% indi*erent de sit"aia persona4elor "nele *a de celelalte.
O alt &ns"(ire a acestor )rav"ri este ar!onia c"rioas (i c" tot"l *er!ectoare a colorit"l"i lor.
Arti(tii care vor "r!a )r"p"l i!presioni(tilor se )sea" &n an"l 1EJC )r"pai &n *ai!os"l
Salon al Re*")iailor. D"crrile lor *"seser respinse de 4"ri"l Salon"l"i O*icial din ,aris pe !otiv
c acestea n" rsp"ndea" principiilor eterne ale artei (i c a"torii lor a" o atit"dine aproape
indecent &n !aterie de estetic. Ace(ti arti(ti respin(i% printre care Cla"de /onet% A")"st Renoir%
,a"l Ce.anne% Ed)ar De)as etc.% era" toc!ai cei care vor *ace cele+r epoca &n care triesc. Ei &(i
vor e-p"ne l"crrile &n slile *oto)ra*"l"i Nadar% sit"at chiar la vecintatea Salon"l"i O*icial.
Den"!irea de i!presionis!% &ntre+"inat pentr" pri!a dat &n der'dere c" oca.ia acestei
e-po.iii de critic"l Do"is DeroS% a *ost s")erat &n "r!a cercetrii "nei l"crri a l"i Cla"de /onet%
intit"lat #I!presie 9 rsrit de soare$.
Edo"ard /anet ;1EC191EEC<. Este artist"l la care pentr" pri!a dat principiile clasice &n
art se &n*r"nt (i se acord c" tendinele &nnoitoare. ,ari.ian aparin'nd &naltei +"r)he.ii% /anet a
&ntreprins pentr" *or!aia sa pro*esional cltorii &n Olanda% 5er!ania% st"diind pict"ra din aceste
ri ;&n special Re!+randt (i 3ran. :als<. 0ntors la ,aris% copia. la D"vr" capodopere de tot *el"l%
&n special capodopere ale veneienilor (i spaniolilor ;8elas)"e.< r"p'nd ast*el c" tradiia coloristic
*rance.. -icte) ce vd avea o+icei"l s sp"n% &ncerc'nd s s")ere.e aparena vieii.
0n 1EJC% /anet tri!ite la Salon ta+lo"l care% prin scandal"l pe care9l provoac% este poate
cea !ai c"nosc"t dintre operele sale Dejunul pe iarb. Ca s"+iect% acest ta+lo" pre.enta do" *e!ei
de.+rcate (i doi +r+ai &!+rcai ca de ora( &n !i4loc"l "n"i peisa4 c" ar+ori% la !ar)inea "nei ape.
Ta+lo"l a prod"s o !are indi)nare% pentr" c arta l"i /anet re*".a convenionalis!"l% era sincer (i
trad"cea i!ediat sen.aiile vi."ale ale pictor"l"i% vi+raiile l"!inii pe corp"l *e!eii proaspt ie(it
din ap.
Un alt ta+lo" pri!it la Salon &n 1EJ6 9 (limpia 9 a *ost de*i!at c" epitete (i !ai
necr"toare.
D"crarea repre.int "n n"d% o *e!eie &ntins pe pat% l'n) care st o pisic nea)r. O
ne)res o*er *e!eii "n +"chet de *lori. ,"+lic"l a detestat &n aceast l"crare desen"l +r"tal% a+sena
!odel"l"i ;tehnica de a reda di*erenele de nivel de pe s"pra*aa corp"l"i< dar !ai ales cr"ditatea
l"!inii.
/anet &ncepe s picte.e (i ceea ce se petrece pe strad% la o ca*enea% la "n spectacol% &n
+ar"ri% &n local"rile de petrecere% pe r!"l !rii.
Ctre s*'r(it"l vieii% +olnav (i silit s n" prseasc casa% pictea. *e!ei (i *lori% !ai ales
&n pastel.
Arta l"i /anet s9a r"pt de nor!ele tradiionale (i a deran4at senti!entele (i opiniile
p"+lic"l"i incapa+il de a &nele)e (i aprecia. /area no"tate pe care a ad"s9o /anet &n pict"r este
redarea l"!inii prin c"loare. Di*erenele dintre prile &nt"necate (i cele l"!inate n" s"nt redate prin
raport"ri de l"!in (i "!+r ci printr9"n raport de valori de ton"ri.
Cla"de /onet ;1E>I91M1J<. Este socotit (e*"l c"rent"l"i i!presionist &n pict"r. D"crarea
sa 'mpresie rsrit de soare a &nse!nat &n art o r"pere de tot ceea ce se *c"se p'n at"nci. Ta+lo"l
red &n c"lori transparente (i trst"ri *ine at!os*era rsrit"l"i &n
>J
port"l De :'vre ;din nord"l 3ranei<. D"!ina portocalie a soarel"i este redat prin c'teva linii pe
)ri"l al+str"i al apei (i al cer"l"i. Catar)ele (i cont"r"l +rcilor care se de.volt &n cea i!pri!
dina!is! i!a)inii de ansa!+l".
,ict'nd peisa4e% /onet &(i ale)e acele te!e &n care p!'nt"l% apa (i l"!ina se )sesc
&!pre"nate% ast*el &nc't s se si!t e*ectele "n"ia as"pra cel"ilalt.
D"p 1EMI% &n opera l"i /onet apar seriileE seria clilor de *'n% a catedralelor% seria
vederilor ,arla!ent"l"i din Dondra% ale pod"l"i peste Ta!isa% ale )rii Saint Da.are. Acestea s"nt
pictate la di*erite ore ale .ilei% s"+ aspecte schi!+toare ale cer"l"i (i ale l"!inii.
Ctre 1MII /onet a devenit "n pictor cele+r"% ta+lo"rile sale intra" &n coleciile cele !ai
c"nosc"te (i a4"nsese +o)at el care *"sese dest"l de srac. 0(i c"!pr o vast proprietate la 5inernS
pe care o trans*or! &ntr9o )rdin *eeric. Instalea. ap% p"ni r"stice% lac"ri &n care cresc n"*eri.
0n tot acest ti!p el pictea. c" pasi"ne !otiv"l acestei *lori.
3rFdFric @a.ille ;1E>191E=I<. Era "n !eridional protestant (i aparinea "nei *a!ilii c"
stare% *apt ce9i per!itea s9l a4"te !aterial (i pe /onet care era srac. Dac n9ar *i !"rit at't de
t'nr% talentat (i a!+iios c"! era% @a.ille ar *i a4"ns !"lt !ai departe &n art.
De(i a *ost ad!is la Salon la o v'rst *oarte *ra)ed (i a *ost chiar !edaliat% a a4"ns s
*ac (i el parte din grupul re,u)ailor.
,ro+le!ele ce9l pasionea. pe @a.ille s"nt le)ate de redarea l"!inii% a e*ect"l"i ce9l
prod"ce as"pra o+iectelor din nat"r sa" dintr9"n interior.
Unele dintre ta+lo"rile sale #emei >n grdin% tratea. pro+le!a portretelor "n"i )r"p de
persoane re"nite pe o teras% &n aer li+er.
@a.ille &(i c'(ti) "n loc strl"cit printre tinerii pictori din ,aris. ,lecat la r.+oi ca
vol"ntar% la 1E=I% are nenoroc"l s cad &ntr9"na din "lti!ele ciocniri c" ina!ic"l% c'teva ore &nainte
de &ncheierea ar!istii"l"i.
Ca!ille ,issaro ;1ECI91MIC<. S9a nsc"t &n Ins"lele Antile% iar la v'rsta de 16 de ani vine
la ,aris pentr" a9(i co!pleta st"diile. Da &ncep"t a *ost ad!irator al l"i Co"r+et (i al l"i Corot.
Devine elev al cel"i din "r! care oc"pa at"nci &n peisa4"l *rance. "n loc e-cepional.
,issaro e o nat"r d"ioas (i d"io(ia sa &l poart ctre s"+iectele &n le)t"r c" nat"ra.
Ceea ce9l interesea. &ns n" s"nt si!ple peisa4e ci "r!a !'inilor (i activitilor o!"l"i. Sta+ilit la
ar pictea. scene din viaa (i !"nca ranilor #!trigtoare de recolt, Croitoreasa la ,ereastr%. A !ai
reali.at (i portrete% nat"ri !oarte (i n"d"ri.
A redat c" o deose+it !iestrie aspectele din pieele p"+lice% !arile +"levarde (i cldiri%
+iserici% &n ta+lo"ri l"!inoase. Sat"l &n care loc"ia *iind invadat de ar!atele pr"siene% ,issarro *")e
&!pre"n c" /onet la Dondra. 0n contact c" arta peisa)i(tilor en)le.i ;T"rner< paleta sa se
l"!inea. (i !ai !"lt% creea. ta+lo"ri c" e*ecte a"rii ori ar)intii. Re&ntors &n patrie% d"p 1EEI%
,issarro a pictat &ntinderi ver.i% po!i &n*lorii% lan"ri de )r'".
Al*red SisleS ;1ECM91EMM<. Este en)le.% &ns nsc"t (i trit &n 3rana. ,ictor peisa)ist% de
!are sensi+ilitate% el a re"(it s redea &n p'n.ele sale sc'nteierea apei de pe s"pra*aa "n"i lac sa"
*rea!t"l *r"n.elor rscolite de v'nt s"+ l"!ina strl"citoare a ra.elor de soare. ;Alee din pd"rea
de la Celle 9 Saint Clo"d<.
A")"st Renoir ;1E>1 9 1M1M<. De(i s9a *or!at &n apropierea pictorilor i!presioni(ti% a
!ani*estat tot"(i o independen *a de acest c"rent artistic% deoarece% *olosind divi.i"nea ton"rilor%
a r!as credincios desen"l"i c" a4"tor"l cr"ia !odelea. i!a)inea pictat. 0n co!po.iiile sale a
&n*i(at dra)ostea de via (i +"c"ria tinereii.
>=
Ren"!ite s"nt /oja, 6al la +oulin de la Galette, Drum urcDnd prin iarb, emeia >n barc .a.
1. Neoi!presionis!"l ;sa" divi.ionis!"l<
Acest ter!en a apr"t pentr" pri!a oar &ntr9"n articol din revista / .rt +oderne care se
edita la @r"-elles. Arti(tii acest"i c"rent% de(i pleca" de la concepia i!presionist% critica" lipsa
caracter"l"i nesiste!atic al acestei arte% prec"! (i co!pleta dispariie a *or!ei% *apt ce d"cea la
i!posi+ilitatea de a distin)e o+iectele.
Anali.'nd ceea ce vd (i ceea ce repre.int neoi!presioni(tii *ac distincie &ntre c"loarea
local a o+iectelor (i c"loarea l"!in ;re*le-ele de c"loare< ca (i &ntre reaciile "nei c"lori as"pra
alteia. 0ns% *apt"l c neoi!presioni(tii a" e-a)erat &n ceea ce prive(te tehnica ;co!po.iii +ine
constr"ite% )eo!etri.ate< a d"s la *or!area "nei arte savante (i corecte lipsit de e!otivitatea (i
sinceritatea i!presionis!"l"i.
Repre.entani i!portaniA Gorges !eurat ;1E6M91EM1< (i -aul!ignac ;1EJ691MC6<
C. ,osti!presionis!"l
,rintre i!presioni(ti s9a" )sit pictori pe care doctrina (i practica ortodo- n"9i !ai
satis*cea pe deplin. Ei se des*ac de )r"pare &n vederea "nei e-pri!ri !ai si)"re% !ai co!plete%
!ai "nitare (i !ai plastice. De la trst"rile do!inante ale i!presionis!"l"i se vor retra)e treptat
doi arti(ti% (i an"!e% Renoir (i De)as.
Ed)ar De)as ;1EC>91M1=< este "n"l dintre pictorii cei !ai &ndr.nei (i !ai ori)inali ai
secol"l"i al 7I79lea. A av"t o via l"n) dar (i di*icil. 0nc de t'nr el &ncepe s9(i piard vederea
(i la +tr'nee devine or+. Datorit +olii sale care evol"a necr"tor este nevoit s prseasc pict"ra
&n "lei% care era !ai delicat (i necesita o o+servaie atent% (i o &nloc"ie(te c" pastel"l% concep"t ca
"n desen &n linii tari% c" creioane colorate% iar &n cele din "r! c" sc"lpt"ra.
Anali.'nd evol"ia &ntre)ii sale cariere% s"nte! *rapai de do" &ns"(iriA !ai &nt'i o
indi*eren total *a de nat"ra care i se prea ca ceva etern (i invaria+il% (i apoi c"rio.itatea
pasionat pentr" o!% pentr" via s"+ toate *or!ele ei. De aici% ca o consecin% *recvena portret"l"i
&n arta l"i De)as% a portret"l"i care devine o cronic a vieii pre.ente.
De)as este &ns i!presionist prin s"+iectele a+ordate. 5si! &n pict"ra sa dansatoare%
scene din teatr" (i !".icani de orchestr% !odiste% 4ochei% scene de circ% spltorese% o serie e-tre!
de +o)at de *e!ei la toalet% p'n (i pensionarele caselor de toleran. De)as este i!presionist (i
prin linia desen"l"i s"% dar el vrea s ne dea (i il".ia rapiditii )est"rilor persona4elor sale. Aici
apare "na dintre deose+irile dintre el (i i!presioni(ti pentr" c el n" vrea s o+in aceast il".ie
printr9o tehnic steno)ra*ic ci% din contra% printr9"n procede" potolit% l"n)% repet'nd"9se%
de.volt'nd"9se pe &ncet"l.
,a"l Ce.anne ;1ECM91MIJ<. Este "na dintre personalitile cele !ai disc"tate din istoria
pict"rii% &n 4"r"l creia s9a constr"it o interesant le)end. At't o!"l Ce.anne% c't (i opera sa%
prec"! (i prerile sale despre art a" *ost s"scepti+ile de cele !ai deose+ite interpretri.
C'tva ti!p% Ce.anne a l"crat c" i!presioni(tii% dar i9a prsit repede l"'nd o atit"dine
critic. Ad!ir'nd *apt"l c acest c"rent artistic l"!inase paleta% n" a)rea sen."alis!"l i!presionist
(i conda!na di.olvarea *or!ei o+iectelor prin tehnica i!presionist. D"!ea e-terioar apare &n
p'n.ele l"i Ce.anne ca o arhitect"r (i n" ca o cea de l"!in.
>E
Consider'nd c l"!ina n" poate *i transp"s &n pict"r% ci doar repre.entat% s")erat ori
apro-i!at prin c"loare% Ce.anne trece la o pict"r reali.at pe ar!onii cro!atice sa" pe opo.iii de
c"lori calde (i reci.
A pictat portrete per*ect &nche)ate% sc"lpt"rale% c" *or!e disciplinat or)ani.ate% peisa4e c"
"n ori.ont ad'nc% !"lt aerate (i c" o co!po.iie solid constr"it% nat"ri !oarte &n care tot"l este
chi+."it (i aran4at ca &ntr9o arhitect"r desv'r(it.
,a"l 5a")"in ;1E>E91MIC<. 2i la 5a")"in% o!"l (i artist"l s"nt insepara+ili. 8iaa l"i a
cptat la "n !o!ent dat o stranie t"rn"r pentr" c 5a")"in s9a re*")iat &n ins"lele ,aci*ic"l"i. S9a
instalat &n Tahiti% &n !i4loc"l indi)enilor% departe de orice e"ropean% iar nat"ra (i oa!enii de aici i9a"
sporit p"terea creatoare.
De la i!presioni(ti% 5a")"in a prel"at l"!inarea paletei dar a evitat re."!area la
sen.aie.
Din p"nct de vedere tehnic% vi.i"nea l"i 5a")"in a *ost !ai !"lt decorativG a &ntre+"inat
c"lori vii pe care le9a &ntins pe s"pra*ee !ari% &n p"ternice contraste.
0n anii 1EM191EMC% c'nd a loc"it &n Tahiti% a redat &n p'n.ele sale inocena o!"l"i si!pl".
A creat persona4e i!o+ile% c" *ee ne!i(cate% statice% c" )est"ri &ncre!enite% prinse parc &n
!o!ent"l &n care )'ndesc% ptr"nse de ceea ce *ac. E-e!pl"A CDnd se cstorete, -astoral
tahitian, emei din Tahiti etc.
8incent van 5o)h ;1E6C91EMI<. 0n sc"rta sa activitate% deoarece a l"crat e*ectiv doar cinci
ani ;1EE691EMI<% el a lsat o oper considera+il% de o !are valoare. A av"t o via a)itat (i plin de
nea4"ns"ri. Opera sa este incontesta+il prod"cia "n"i o! anor!al% prile4 pentr" !"li de a re*lecta
as"pra relaiei dintre )eni" (i ne+"nie.
,ictor"l a acordat o !are i!portan cro!aticii ta+lo"rilor% d'nd o intensitate%
ne!ai&nt'lnit p'n la el% ro("l"i% verdel"i% al+astr"l"i% )al+en"l"i (i portocali"l"i.
Ori)inar din Olanda% vine la ,aris &n 1EEJ (i aici este in*l"enat de )rav"rile 4apone.e (i
de i!presioni(ti. ,lec'nd de la ceea ce vedea% el a e-a)erat *or!ele (i a &ndeprtat detaliile.
Treptat linia ta+lo"rilor sale devine "nd"itoare e-pri!'nd nelini(te (i tea! l"ntric.
/or*olo)ia operei sale se reali.ea. ast*el pe o do!inant de c"r+e #GrDu galben cu chiparoi%
3oaptea >nstelat<. Aceasta este *a.a de creaie a l"i 8an 5o)h &n care se vede apariia c"rent"l"i
e-presionist.
0nspi!'ntat de accesele de epilepsie (i ne+"nie% din ce &n ce !ai dese% la C= de ani% 8an
5o)h s9a sin"cis.
:enrS de To"lo"se9Da"trec ;1EJ>91MI1<. S9a *c"t !ai ales eco"l l"!ii (i al !orav"rilor
pari.iene. ,reoc"pat de desci*rarea *iinei "!ane% el s"rprinde oa!enii &n atit"dini (i c" )est"ri ca
&ntr9"n instantane"% &n ceea ce a" ei !ai caracteristic. A redat actori de ca+arete% actori (i c'ntrei
de ca*e9concert% de circ% !edici% sportivi% aspecte din slile tri+"nalelor% portrete.
A *c"t (i di*erite a*i(e &n tehnica lito)ra*iei *olosind din plin e-periena arti(tilor de
sta!pe 4apone.e.
8II. ARTA UNI8ERSAD 0N ,RI/A
?U/TATE A SECODUDUI AD 779DEA
>M
Da &ncep"t"l secol"l"i al 779lea% &n E"ropa (i !ai ales &n 3rana% se constat &n do!eni"l
artelor tendina de e-pri!are &ntr9"n no" li!+a4 plastic. Ast*el% &n arhitect"r &nc din do"a 4"!tate
al secol"l"i al 7I79lea &ncep"se s se *oloseasc *ier"l ca !aterial de constr"cie. Una din reali.rile
&ndr.nee alct"it din str"ct"r !etalic este Tour Ei,,el, lansat la E-po.iia Universal din 1EEM.
Re&nnoirea artistic din do!eni"l arhitect"rii se o+serv (i la @arcelona% "nde .ntonio
Gaudi, *olosind &ndeose+i liniile c"r+e% constr"ie(te Catedrala !agrada amilia (i casele Guell, 6attlo
(i +ila &ntr9o !anier hiper+aroc.
0n 5er!ania (i A"stria arhitecii protestea. &!potriva "tili.rii e-cesive a liniei c"r+e (i
optea. pentr" *or!e ptrate (i o decoraie si!pl.
N" n"!ai li!+a4"l arhitect"ral este s"p"s trans*or!rii% ci (i cel al pict"rii (i al sc"lpt"rii.
Inventarea plcii *oto)ra*ice ;1ECM< (i apariia *oto)ra*iei in*l"enea. &n !od decisiv evol"ia artei%
deter!in'nd9o la o reconsiderare a raport"l"i s" c" realitatea (i c" act"l i!itaiei. De.voltarea
ind"strial% c"ceririle din do!eni"l (tiinei (i al tehnicii% dar (i sit"aia social (i politic &(i p"n
a!prenta as"pra artei s"p"s ast*el la o contin" re&nnoire. Se a4"n)e la o ne!ai&nt'lnit diversitate
de !i(cri artistice% la o e-plo.ie de cate)orii (i )en"ri.
,rincipalele c"rente artistice din arta "niversal a secol"l"i al 779lea s"nt "r!toareleA
Si!+olis!"l% 5r"p"l Na+is% pict"ra naiv% e-presionis!"l% *ovis!"l% c"+is!"l% *"t"ris!"l%
a+stracionis!"l.
Si!+olis!"l
Teoriile si!+oliste as"pra artei a" apr"t &n di*erite reviste% &ncep'nd din 1EEJ% dintre care
c"nosc"t este simbolismul. At't literat"l% c't (i artist"l plastic n"9(i *ac "n cre. din repre.entarea
4"st a realitii% ci o interpretea. d"p propria lor si!ire.
,rintre pictorii si!+oli(ti a!inti! de 5"stave /orea" ;1E1J91EME<% care a introd"s &n
l"crri o tendin spre *eerie% spre l"!ea eroilor din pove(ti% de s*ini (i de hi!ere% de cost"!aie
+o)at (i de l"!ini c" e*ecte de !ira4% ceea ce *ace s se &ntrevad "n alt c"rent% (i an"!e
s"prarealis!"l.
5r"p"l Na+is ; sa" -ro,eii% a str'ns &n 4"r"l s" "n n"!r &nse!nat de arti(ti care% plec'nd
de la i!presioni(ti% c"ta" o *or!"l decorativ &n art.
Na+is!"l era !ai de)ra+ o )r"pare de prieteni di*ereniai ca *act"r pict"ral.
Repre.entaniA ,ierre @onnard ;1EJ=91M>=<% Edo"ard 8"illard ;1EJE91M>I<% /a"rice
Denis ;1E=I91M>C<. Ter!en"l na+i% care &nsea!n #pro*et$ &n e+raic% le9a *ost atri+"it de poet"l
:enri Ca.alis% cci re*".'nd acade!is!"l% nat"ralis!"l (i i!presionis!"l% ei de.vl"ie "n adevr
sit"at dincolo de si!pla percepie optic a real"l"i. Na+i(tii tratea. s"pra*aa ta+lo"l"i &n tente
plate de c"lori p"re% s"pri!a perspectiva (i necesitatea de a da *r'" li+er sen.aiilor &n ela+orarea
artei lor.
3ovis!"l #,auve Q *iar sl+atic<. Apr"t &ntre anii 1MI691MI=% acest c"rent n" a av"t de
la &ncep"t "n teoretician an"!e (i nici "n pro)ra! precis.
Re*".'nd neoclasicis!"l (i si!+olis!"l% prec"! (i i!presionis!"l% *ovis!"l a*ir!
a"tono!ia c"lorii &n repre.entarea spai"l"i. ,ictorii *ovi(ti a" p"s cel !ai !are pre pe colorit.
3onis!"l #vas c" vopsea ar"ncat &n *aa p"+lic"l"i$ ;Ca!ille /a"clair<% se caracteri.ea. printr9o
distorsi"ne a vol"!elor prin re*"."l c"lorilor *idele realitii (i prin tratarea ta+lo"rilor &n tente plate
de c"lori p"re% vivace% violente% p"se &n contraste p"ternice "nele *a de altele% ca e-presie a
e!oiilor pictor"l"i. Spontaneitatea din ta+lo"rile *ovi(tilor este o aparen deoarece ei reali.ea. o
condensare a sen.aiilor prin *ora constr"ciei.
S"+iect"l principal al ta+lo"rilor *oviste este nat"ra dar n" interpretat &n !aniera
i!presioni(tilor% ci o nat"r !arcat de o!% de(i aceasta n" apare ca atare dec't rareori.
6I
,ict"ra *ovist are "n p"ternic aspect decorativ% n"!r"l plan"rilor este red"s% iar spai"l
(i ad'nci!ea s"nt s")erate prin c"loare.
,ictorii repre.entativi s"nt :enri /atisse% /a"rice de 8la!incK% pentr" o perioad%
AndrF Derain% Rao"l D"*S% 5eor)es Ro"a"lt% Cornelisvan Don)en.
E-presionis!"l
Acest c"rent artistic s9a de.voltat &n 5er!ania &ncep'nd c" 1MI6% &n acela(i ti!p c"
*ovis!"l &n 3rana. Se pare c ter!en"l ca atare a *ost "tili.at pentr" pri!a dat &n 1M1I% la @erlin%
de cele+r"l ne)"stor de ta+lo"ri ,a"l Cassirer% pentr" a cali*ica opera pictor"l"i /a- ,echstein.
Aceast !i(care s9a !ani*estat ca o reacie contra i!presionis!"l"i.
Caracterele artei i!presioniste s9a" accent"at% !ai ales% datorit de.voltrii psiholo)iei
a+isale (i a *iloso*iei iraionaliste.
De aceea% aceast art are o &ncrct"r psiholo)ic pesi!ist% *i)"ra "!an este
desc"!pnit% nelini(tit% re*lect'nd ast*el perioada .+"ci"!at de dinainte de r.+oi.
E-presionis!"l a &n*lorit% !ai ales% &n rile )er!anice (i nordice% dar a e-istat (i "n
e-presionis! latin% "n alt"l slav (i "n"l an)lo9sa-on.
0n 5er!ania a l"at *iin )r"p"l #Die @rYcKe$ ;#,od"l$% 1MI6< la Dresda% *ondat de patr"
st"deni la arhitect"rA Barl9Sch!idt9Rottl"**% Ernst D"dLi) Birchner% 3rit. @leSl (i Erich :ecKel.
Spre deose+ire de *ovis!% acest )r"p s9a &ndreptat spre cercetarea tensi"nilor sociale ale epocii sale.
A(a c"! o indic +ani,estul )r"prii Die @rYcKe% arti(tii !i(crii #)'ndesc .id"l ca .id%
adic &n c"loare$. C"loarea &n tente plate% rareori !od"lat% repre.int *or!a av'nd ca sin)"ra
re*erin sensi+ilitatea artist"l"i (i percepia sa.
Op"s c"rent"l"i e-presionist% a apr"t &n 5er!ania c"rent"l 3oul obiectivism, "nde pictorii
ca"t s respecte !ai !"lt o+iectele% s le interprete.e !ai p"in s"+iectiv.
,ict"ra naivilor. -ictorii naivi n" a" *or!at niciodat "n )r"p. Cei care i9a" pre.entat
&!pre"n s"nt istoricii (i criticii de art.
Arta naiv n" se li!itea. la 3ranaG ea s9a de.voltat &n rile !editeraneeneA &n I")oslavia
c" Ivan 5eneralic% &n 5recia c" Theophilos% &n Un)aria c" CsontvarS% &n 5eor)ia c" ,iros!ani. Dar
3rana a o*erit personaliti de "n *oarte !are talent% c"! ar *i% de e-e!pl"% :enrS Ro"ssea"% .is le
Do"annier #4ameul%, 1E>>91M1I% care a creat o art de o p"ternic ori)inalitate.
Caracteristic artei naivilor este s"*let"l artei pop"lare (i spirit"l naiv &n care &(i concep
arta% decorativis!"l (i% &n )eneral% c"tarea "n"i *el de e-pri!are sincer. Arta lor% co!p"s din
*ranchee (i spontaneitate% prec"! cea a copiilor sa" a +olnavilor !intali% sa" dintr9o interpretare
candid (i !on"!ental de te!e ale)orice (i istorice% a *ost re!arcat (i apreciat de !a4oritatea
arti(tilor epocii. Ta+lo"rile lor a" o *"ncie de evadare% de *als protecie (i de revan( *a de
!onotonia vieii cotidiene.
2coala de la ,aris. 0n 1M1I se constit"ie &n !od spontan ceea ce criticii strini a" n"!it
Gcoala de la -aris, apelativ e-tins "neori la toi arti(tii strini sa" *rance.i care l"cra" la ,aris &ntr9"n
stil *i)"rativ. Aceast den"!ire tre+"ie s *ie re.ervat &ns pictorilor e!i)rani% individ"aliti
p"ternice% sosii &ntre 1MI6 (i 1M1C la ,aris% (i an"!eA .medeo +odigliani ;1EE>91M1I<% Chaim
!outine ;1EM>91M>C<% +oise *isling ;1EM191M6C<% +arc Chagall ;1EE=91ME6<% @ules -ascin ;1EE69
1MCI< (i Tsuguharie ujita ;1EEJ91MJE<. Aceast )eneraie% devenit le)end% a pictorilor +leste!ai%
)r"pai &n /ont!artre (i /ontparnasse% a trit creaia artistic &n cele !ai !ari e-cese.
C"+is!"l. 0ntre anii 1MI=91M1= (i9a" *c"t loc &n arta e"ropean creaiile de art c"+ist%
practicat de "n )r"p de arti(ti pri!ii (i ei c" !"lt ostilitate de p"+lic.
C"+is!"l a c"nosc"t trei etape principale% "na ce.annian% din 1MI= &n 1MIM% "na
analitic% din 1M1I91M11% (i "na sintetic din 1M1C p'n &n 1M1>. 0n pri!a *a.% c"+i(tii (i9
61
a" de.voltat teoria lor despre art plec'nd de la "n pasa4 dintr9o scrisoare a l"i Ce.anne% &n care el
a*ir!a c nat"ra tre+"ie tratat &n pict"r potrivit corp"rilor )eo!etrice de +a. &n care *i)"rile pot
*i redate% (i an"!e% a cilindrilor% c"+"rilor (i con"rilor.
0n *a.a analitic% &ncep'nd s repre.e.inte tridi!ensional o+iectele (i *iinele% pictorii
c"+i(ti le9a" *ra)!entat% red"c'nd"9le la *or!e )eo!etrice si!pli*icate% aran4ate &n cadr"l "nor
plan"ri &nclinate din co!po.iie. ,aleta cro!atic de care s9a" *olosit era li!itat la ca*eni"% verde
(i al+astr".
C"+is!"l sintetic a rea+ilitat c"loarea (i te-t"ra (i a introd"s *or!ele dec"pate (i cola4"l
&n pict"r.
,ri!a creaie c"+ist este ta+lo"l Domnioarele din .vignon al l"i -ablo -icasso ;1EE19
1M=C<. Acest pictor )enial% nsc"t la /ala)a &n Spania% (i9a &ncep"t cariera la no"spre.ece ani% la
,aris% c" l"crri realiste. A "r!at apoi% &ntre 1MI1 (i 1MI>% perioada sa albastr% c'nd pictea.
ta+lo"ri e-presioniste i!pre)nate de !elancolie #!racii la malul mrii, 4iaa, Cele dou surori%. 0ntre
anii 1MI691MIJ traversea. perioada ro), pict'nd l"crri &n care do!in ro."l ;.rlechinii% !altimbanci
cu circul<.
Contri+"ia l"i ,icasso la arta c"+ist este i!ens. El a de*init str"ct"ra *or!al a acest"i
c"rent (i% pe parc"rs"l vieii sale% a contin"at s picte.e &n stil c"+ist% altern'nd"9l c" alte !aniere.
Capodopera sa Guernica il"strea. "n episod din r.+oi"l civil spaniol ;1MC1< (i este "n
o!a)i" ad"s ora("l"i +asc !artir% distr"s &n &ntre)i!e.
Un alt repre.entant al artei c"+iste este Georges 6rac$ue ;1EE191MJC<. 0n l"crarea sa% Case
la Esta$ue% care a *ost vi" criticat% casele s"nt repre.entate a+stract% s"+ *or!e c"+ice% iar paleta de
c"lori este red"s la verde &nchis (i +e4.
Creator% alt"ri de ,icasso% al c"+is!"l"i sintetic% @racX"e a inserat &n pict"rile sale%
litere% note !".icale (i h'rtie lipit.
Un alt n"!e de re*erin al c"+is!"l"i este @uan Gris ;1EE=91M1=<% spaniol de ori)ine
care% &n l"crarea sa /avaboul a introd"s chiar "n *ra)!ent de o)lind. ,ortret"l intit"lat /ocuitorul
din Touraine este reali.at con*or! re)"lilor c"+is!"l"i sintetic. /ai t'r.i"% ?"an 5ris va pre*era
c"lorile so+re speci*ice c"+is!"l"i analitic.
Cele+r" este (i ernand /eger ;1EE191M66< care a *ost in*l"enat de principiile c"+is!"l"i
sintetic. 0n l"crrile sale se vd *or!e !ecanice% ceea ce denot preoc"parea sa pentr" re*lectarea
pro+le!aticii epocii ind"striale. E-cept'nd pict"ra% De)er este (i a"tor"l a n"!eroase vitralii%
!o.aic"ri% sc"lpt"ri policro!e% tapiserii% o+iecte de cera!ic% dar (i decorator"l slii !ari a
,alat"l"i O.N.U. din NeL \orK.
Concepia c"+ist s9a e-tins deopotriv la sc"lpt"r (i arhitect"r. Constr"ind o sc"lpt"r
din *oi de !etal (i s'r! ;Chitara<% ,icasso a !arcat r"pt"ra *a de sc"lpt"ra tradiional.
Ra1mond Duchamp24illon a+stracti.ea. *or!ele eli!in'nd detaliile descriptive (i (le*"ind
supra,eele. Elocvente s"nt sc"lpt"rile sale% emeie ae)at (i Calul2+ajor 9 sinte. &ntre ani!al (i
!a(in.
C"+is!"l a in*l"enat (i concepia despre *or! &n spai"l tridi!ensional &n care operea.
arhitect"ra.
Un"l dintre cei !ai i!portani arhiteci a!ericani ai epocii !oderne% 3ranK DloSd Hri)ht
;1EJ=91M6M< a proiectat a(a9n"!itele Zcase ale preeriei$ care c"prind ele!ente c"+iste (i cldirea
Ro+ie :o"se din Chica)o% concep"t ca o a)lo!erare de +loc"ri a+stracte care '(nesc &n direcii
di*erite.
Din c"+is! s9a" de.voltat alte c"rente artistice printre care or,ismul care accent"ea.
pri!at"l c"lorii &n constr"cia pict"ral (i purismul% care preconi.ea. s redea o+iectele &n
si!plitatea (i a"tenticitatea ei.
3"t"ris!"l
61
Apr"t &n 1MIM% *"t"ris!"l #,uturo Q viitor &n itaian< e-pri! e*ort"rile "nor arti(ti
italieni de a tre.i Italia din apatia politic (i c"lt"ral (i de a o ralia la E"ropa pro)resiv. 0n acest
sens% ei !ilita" pentr" o art care s redea !i(carea% dina!is!"l vieii !oderne. Apolo)ei ai
ora(elor% ai !a(inii (i ai sinte.ei% *"t"ris!"l s9a vr"t% &nainte de toate% art9aci"ne.
Inspirai de *iloso*ia l"i @er)son% pictorii *"t"ri(ti a" &ncercat s redea !i(carea o+iectelor
sa" a oa!enilor &n ti!p (i &n spai"% rec"r)'nd la i!a)ini !"ltiple% ca &n ca."l "n"i *il! privit cadr"
c" cadr".
Cei !ai c"nosc"i repre.entani ai artei *"t"riste s"nt ?mberto 6occioni ;1EEC1M1J<% Gino
!everini, Giacomo 6alla (i Carlo Carra.
Teoretician"l *"t"ris!"l"i este poet"l italian 3ilippo To!!aso /arinetti% a"tor"l
+ani,estului ,uturist care pleda pentr" o art dina!ic.
Estetica *"t"rist lansea. (i ideea "nei sc"lpt"ri spaiale &n care !i(carea este redat prin
&ntinderea vol"!elor.
De(i% iniial% arta r"s de la &ncep"t"l secol"l"i al 779lea a *ost in*l"enat de c"rentele
artistice e"ropene% se a4"n)e la *or!area "nei avan)arde care va deter!ina apariia "nor noi c"rente
artistice. O pri! reacie &!potriva estetis!"l"i (i !anieris!"l"i !i(crii p"r r"se(ti n"!ite D"!ea
Artei o constit"ie a*ir!area "n"i stil pri!itiv r"s edi*icator prin 3atalia Goncearova (i +ihail
/arionov. /oderni(tii r"(i a" prel"at conceptele de +a. din c"+is! (i din *"t"ris! pe care le9a"
&neles (i le9a" prel"crat &ntr9o !anier proprie.
Un"l dintre repre.entanii de !arc ai avan)ardei r"se a *ost *a)imir +alevici ;1E=E9
1MC6< care a &nte!eiat s"pre!atis!"l.
Derivat din c"+is!% aceast orientare artistic reco!and *"rirea "nei arte
a+stracioniste &n care s se "tili.e.e *or!e )eo!etrice si!ple ;drept"n)hi"l% tri"n)hi"l% cerc"l (i
cr"cea<% "!pl"te c" c"loare (i aran4ate pe dia)onal pentr" a s")era ideea de !i(care.
Aplicarea principiilor c"+iste &n sc"lpt"r a d"s la apariia constr"ctivis!"l"i care s9a
e-tins !ai apoi (i as"pra altor do!enii artistice (i a a4"ns prin repre.entani si la @erlin (i la ,aris.
Constr"ctivi(tii a" creat sc"lpt"ri prin asa!+larea a di*erite !ateriale ;le!n% !etal% sticl% !ase
plastice< pe care le le)a" c" s'r!% "neori. ,entr" a accent"a ideea de dina!is!% insera" &n creaiile
lor (i "nele pri !o+ile. Cel !ai proe!inent repre.entant al constr"ctivis!"l"i &n R"sia a *ost
4ladimir Tatlin ;1EM691M6J<.
0n 1M1I% Ale-andr RodcenKo% care *ondase &n 1M1J% &!pre"n c" Tatlin constr"ctivis!"l%
p"+lic -rogramul grupului constructivist% care s"p"ne arta "nor scop"ri practice &n n"!ele a ceea ce
n"!e(te el obiectivism. Cei doi% &n n"!ele "n"i ideal "topic% vor s trans*or!e !"nca &n art (i arta
&n !"nc.
0!potriva s"pre!atis!"l"i (i "tilitaris!"l"i se ridic doi arti(ti% .ntoine -evsner ;1EEJ9
1MJ1< (i *ratele s" 3aum Gabo ;1EMI91M==< care% &n +ani,estul realist din 1M1I% procla! c"tarea
legilor reale ale vieii. Nevoii s prseasc Uni"nea Sovietic% ei se vor alt"ra &n Occident !i(crii
A+stracie9Creaie.
De Sti4l. 0n Olanda apare !i(carea artistic De !tijl care "r!re(te )sirea "nor noi sol"ii
&n arte prin lo)ica c"+is!"l"i.
Un"l din e-ponenii de *r"nte ai acestei !i(cri a *ost ,iet Corneli"s /ondrian ;1E=19
1M>>< care a practicat "n stil nono+iectiv de pict"r% den"!it neoplasticism. 0n p'n.ele sale s"nt
repre.entate raport"ri plastice a*late dincolo de *or!ele schi!+toare ale nat"rii% raport"ri +a.ate pe
verticale (i ori.ontale ;n" (i dia)onale< ce co!parti!entea. ta+lo"l.
,aleta sa coloristic se red"ce la ro("% )al+en (i al+astr"% la care se ada") "neori al+"l%
ne)r"l (i )ri"l. D"crarea sa% Compo)iei >n rou, galben i albastru este alct"it din
6C
c"lori plate disp"se &ntr9o con*i)"raie )eo!etric% repre.entat de o )ril nea)r ce deli!itea.
s"pra*eele prin c"lori pri!are p"re (i al+.
Na(terea a+stracionis!"l"i. ,ict"ra a+stracionist a apr"t si!"ltan &n R"sia% c"
/alevici% (i &n E"ropa% &ndeose+i &n Italia% c" Al+erto /a)netti.
0n anii 1M1I% "n"l dintre principalele centre artistice ale E"ropei este /Ynchen. Aici%
Kasil1 *andins"1 ;1EJJ91M>><% care &(i prsise R"sia natal &n 1EMJ% *ondea. 3oua asociaie a
.rtitilor din +Hnchen ;1MIM<% iar c" "n an !ai t'r.i" reali.ea. propria9i .cuarel abstract (i
p"+lic l"crarea Despre spiritual >n art, &n care e-pri! necesitatea de a l"cra la a+stracti.area
*or!elor.
0n 1M11% BandinsKS (i 3ran. /arc *ondea. )r"p"l Clreul .lbastru.
Sta+ilind "nele analo)ii &ntre pict"r (i !".ic% BandinsKS (i9a intit"lat l"crrile
Compo)iii, 'mprovi)aii, 'mpresiii, individ"ali.'nd"9le printr9o n"!erotare cronolo)ic. 0n ta+lo"rile
sale% acest pictor introd"ce linii ne)re (i *or!e c"lorate (i !odi*ic raport"l *i)"r9*ond.
0ntre 1M1>91M11% BandinsKS se a*l &n R"sia% &ns nep"t'nd"9se aco!oda noilor condiii
de aici% accept s predea teoria (i pict"ra !"ral la 6auhaus, 2coala de Arhitect"r (i Arte Aplicate%
creat &n 1M1M la Hei!ar de arhitect"l Halter 5ropi"s. 0ntr"c't @a"ha"s9"l va *i &nchis &n 1MCC de
ctre na.i(ti% BandinsKS &!pre"n c" elveian"l -aul *lee ;1E=M91M>I< consider a+stracti.area "n
proces esenial &n ela+orarea artei% ceea ce e-plic orientarea acestei (coli ctre *"ncionalis! (i
)eo!etri.area *or!elor.
Ca (i BandinsKS% ,a"l Blee considera c &ntre !".ic (i pict"r e-ist o !are a*initate pe
care &ncerca s o repre.inte &n ta+lo"rile sale. Av'nd o concepie dina!ic despre pict"r% el n" a
l"at &n considerare raport"rile de vol"!% c"loare (i *or! ale o+iectelor reale% sta+ilind raport"ri noi%
)re" de &neles.
Un alt a+stracionist este ceh"l rancis *up"a ;1EE191M6=< c" l"crarea uga >n rou i
albastru (i c" a sa arhitect"r *iloso*ic &n care spai"l este s")erat printr9o si!pl 4"-tap"nere a
"nor +en.i de c"loare.
Dadais!"l
0ntre anii 1M1C91M11 a apr"t o !i(care de idei contestatar &n do!eni"l literar9 artistic.
Den"!irea Dada a *ost dat de ctre poet"l ro!'n Tristan T)ara, la E *e+r"arie 1M1J% la ca*enea"a
4oltaire din NYrich. Acest n"!e a *ost ales deschi.'nd la &nt'!plare "n dicionar (i &nsea!n Clu
de lemn. 0n a*ar de T.ara% printre iniiatorii acest"i c"rent artistic a" *ost (i sc"lptor"l alsacian <ans
.rp, scriitorii )er!ani Richard <Hlsenbec" (i <ugo 6all% prec"! (i pictorii ro!'ni +arcel 'ancu (i
.rthur !egal.
/ani*estri ale dadais!"l"i a" av"t loc aproape conco!itent &n 5er!ania% &n 3rana (i la
NeL \orK.
Dadai(tii &!pin) la e-tre! proces"l de desacrali.are a artei% distr")'nd orice noi"ne de
capodoper artistic. Ei renea) toate nor!ele estetice% distr") *"ncia de !i!esis a artei (i relaia
dintre )'ndire (i e-presie% ren"n'nd la orice or)ani.are a !aterial"l"i artistic. Ad"n'nd tot *el"l de
rest"ri aparin'nd +analei viei cotidiene "r+ane% le co!+in la &nt'!plare% reali.'nd cola4e sa"
asa!+la4e le)ate c" s*ori.
/arcel DYcha!p ;1EE=91MJE<% care a &nte!eiat aripa neL9SorKe. a dadais!"l"i a
pre.entat &n e-po.iii o+iecte +r"te sa" de2a gata, red12made, re.olv'nd ironic (i +r"tal pro+le!a
celei de9a patra di!ensi"ni. Spre e-e!pl"% l"crarea sa intit"lat Cu )gomot secret, este alct"it
dintr9"n )he! de s*oar &ntre do" plci !etalice prinse &n ("r"+"ri l"n)i.
,re.entarea% &ntr9o e-po.iie% a "n"i pi(oar &ntors pe9o parte drept o oper gata ,cut, pe
care a intit"lat9o DntDna ;1M1=< a provocat "n adevrat scandal. DYcha!p a !ai lansat o provocare
desen'nd !"sti (i +ar+i(on pe o reprod"cere a 5iocondei l"i Deonardo.
6>
Ali repre.entani de sea! ai !i(crii dadaiste a" *ost +a0 Ernst% <ans .rp (i +an Ra1.
,ict"ra !eta*i.ic
S"+ acest n"!e este c"nosc"t creaia artistic a pictor"l"i Giorgio de Chirico ;1EEE9
1M=E<.
S9a nsc"t &n 5recia% din prini italieni% a st"diat la /Ynchen *iloso*ia l"i Niet.sche% iar
&n 1M11 &l )si! la ,aris% "nde &i c"noa(te pe ,icasso (i Apollinaire.
,ict"ra l"i Chirico se +a.ea. pe i!a)ini de vis% i!a)ini de !ister (i an)oas &n *aa
nec"nosc"t"l"i. Acestea s"nt redate *oarte s")estiv% de e-e!pl"% &n l"crarea sa +isterul i melancolia
unei str)i. 0n partea in*erioar a ta+lo"l"i se a*l sil"eta &nt"necoas a "nei *ete ce alear) c" "n
cerc% &n partea s"perioar% pe dia)onal% din spatele "nei cldiri apare o "!+r "ria(% a!enintoare.
O creaie artistic ori)inal este cea a pictor"l"i de ori)ine r"s% sta+ilit la ,aris% /arc
Cha)all ;1EE=91ME6<. Acesta a reali.at l"crri de *act"r vistoare% c"! ar *i 4iolonistul, Eu i statul,
.niversarea etc.
S"prarealis!"l
Da 1 dece!+rie 1M1>% &n pri!"l n"!r al revistei /a RAvolution surrAaliste a apr"t
+ani,estul suprarealismului, se!nat de AndrF @reton. Ter!en"l suprarealism este de*init aici ca
Za"to!atis! psihic p"r% prin care ne prop"ne! s e-pri!!% *ie pe cale ver+al% *ie pe cale scris%
*ie prin orice alt !etod% *"ncionarea real a )'ndirii$.
Nsc"t din dadais!% inspirat de psihanali.a l"i 3re"d% in*l"enat (i de artele a*rican (i
oceanic% s"prarealis!"l vrea s redea realitatea vis"l"i (i a dorinei. 0ncerc'nd s desci*re.e
li!+a4"l !eta*oric al incon(tient"l"i% s"prareali(tii a" st"diat (i !ani*estrile artistice ale oa!enilor
anor!ali (i ale copiilor.
0n pri!a perioad s"prarealist ;1M1>91M1E< -icasso, +a0 Ernst, +iro (i +asson
e-peri!entea. *el"rite !od"ri de dicte" a"to!at% pentr" a per!ite e-pri!area li+er a propri"l"i
incon(tient% s"+ in*l"ena alcool"l"i% *oa!ei sa" dro)"rilor. Ast*el ei a4"n) s reali.e.e ta+lo"ri
ireale% a+stracte% care repre.int aspectele nonraionale ale s"+con(tient"l"i.
0ncep'nd din 1M1M &(i *ace apariia o no" )eneraie de s"prareali(ti% c" 9ves Tangu1, RenA
+agritte ;1EME91MJ=<% care &!+in "!or"l ne)r" c" vis"l s"+con(tient (i alt"r realitatea (i reveria.
Cel !ai ren"!it pictor s"prarealist este spaniol"l !alvador Dali ;1MI>91MEJ<% a cr"i oper
se +a.ea. pe propria9i !etod paranoico9critic% de*init ca Z!etod spontan de c"noa(tere
iraional% +a.at pe o+iectivarea critic (i siste!atic a asocierilor (i interpretrilor de *eno!ene
delirante$.
Tot el este (i a"tor"l @urnalului unui geniu, a Declaraiei de independen a imaginaiei i a
drepturilor omului la propria nebunie i a celor Q; de secrete magice. !ecretul nr. RSE T. ,ace aur cu
ajutorul picturii, la propriu i la ,igurat, e0plic de ce .ndrA 6reton l2a poreclit .vida Dollars.
Acest e-trava)ant artist a e-peri!entat tehnicile cele !ai diverse. 0n a*ar de pict"r (i
sc"lpt"r% a creat +i4"terii% dar (i trei co!po.iii holo)ra*ice. A practicat o *or! de s"prarealis!
+a.at pe procedee ilu)ioniste, a+ord'nd s"+iecte *antastice.
@oan +iro ;1EMC91MEC< a repre.entat direcia a+stract a s"prarealis!"l"i% p'n.ele sale
*iind invadate de *or!e plane% or)anice% +iolo)ice sa" de corp"ri o!ene(ti.
Realis!"l
N" toi arti(tii din pri!ele decenii ale secol"l"i al 779lea s9a" preoc"pat &n e-cl"sivitate
de pro+le!ele *or!ale. Unii dintre ei a" considerat arta ca pe "n instr"!ent al criticii sociale.
Ast*el% &n a*ar de arta realist propri"9.is apare arta realist9critic (i arta din rile co!"niste.
66
0ntre arti(tii reali(ti se desprind n"!ele lui !teintein, orain, &ille, +arguet, 4laminc",
Duno1er de !egon)ac, !u)anne 4aladon, +aurice ?trillo, .ndrA Derain.
Ace(ti arti(ti reda" &n pict"rile lor ororile r.+oi"l"i% cri.a econo!ic% social% politic%
dar (i !oral% !i.eria% *oa!ea% viaa str.ii.
Realis!"l !a)ic
Apr"t la !i4loc"l anilor OCI% ca o sinte. &ntre s"prarealis!% pict"r !eta*i.ic (i
realis!% acest stil artistic se caracteri.ea. printr9"n realis! &n care apar o+iecte sa" sit"aii +i.are.
In*l"enai de e-istenialis!"l l"i :"sserl% Niet.sche% :eide))er% repre.entanii acest"i c"rent
respin) realis!"l secol"l"i al 7I79lea% dar (i pe cel conte!poran.
0n Statele Unite% "nde realis!"l prevala as"pra a+stracionis!"l"i% a apr"t o orientare
realist c"nosc"t s"+ n"!ele de regionalism. Un"l dintre cei !ai i!portani pictori re)ionali(ti a
*ost Thomas <art 6enton ;1EEM91M=6<% in*l"enat de tehnica *oto)ra*ic (i de arta naiv.
No"a O+iectivitate
0n 5er!ania% &n opo.iie c" neorealis!"l artei o*iciale% c'iva pictori dadai(ti%
a+stracioni(ti (i e-presioni(ti creea. !i(carea Die 3eue !achlich"eit #3oua (biectivitate%,
/arcai de ororile r.+oi"l"i% ace(ti pictori vor s *ac din arta lor o *or! de l"pt dar (i
"n !i4loc de p"ri*icare% "n catharsis.
Trind intens e-periena d"r (i in"!an a r.+oi"l"i% (tto Di0 practica "n realis! al
detali"l"i% lipsit de orice "r! de ideali.are% &n care &(i e-pri! de.)"st"l &n *aa violenei. 0ncrcate
"neori c" o do. de !or+iditate% pict"rile sale s"nt re."ltat"l e-orci.rii co(!ar"rilor sale. +arele
ora, !cenele nocturne, R)boiul s"nt "nele dintre cele !ai ren"!ite opere ale sale.
Un alt pictor care *"sese (i el rnit &n r.+oi% George Gros) *ace parte din arta sa o critic
necr"toare r.+oi"l"i% practic'nd "n realis! e-tre! de d"r (i &ncrcat de a!+i)"itate.
6J