Drepturile noastre sunt datorii, pe care ni le impunem; datorii mai largi fa de neam i fa de ar. Femeia na dorete, prin drepturile ce le solicit, independena ru neleas; ea cere tovria dreapt la munc, pentru binele familiei, poporului i rei sale. Ea vrea s aib propria sa cugetare, propria sa judecat, propria sa rspundere. Femeia a evoluat la aceast treapt social, prin instruciunea i cultura sa, pe care a putut s i-o ctige n deceniile din urm. i este o fericire c instruciunea, a dat unei clase de femei aceast seriositate, care i d o nou podoab n menirea vieii sale. Pe lng virtuile frumoase, ce s cereau femeii pn acum, vieaa de astzi i cere trie de caracter i energia d e care are nevoie n lupta pentru existen. Nu mai este n concepia vremurilor trudite ce le trim, educaiunea ppueasc a femeii, acelei femei orientale, care atepta mbrcat n podoabe i pietrii scumpe, s fie alintat i mgulit, visnd fericiri de pe alt lume. Va disprea din rndurile csniciilor, aceast femeie jumtate curtezan, jumtate roab, care ducea vieaa sa indolent n inerie, omornd vremea, umplndu-i capul de lectur monstruoas, iscodind vecinie mijloace pentru a-t mplini golul vieii. Femeia nou, care se va alege din amalgamul nouei plmdeli, va ti s cugete, s judece, s ia parte la sporul de munc, nu numai al familiei sale, ci va trebui s fie tributar i poporului su. Ea va avea, n parte cu soul ei, rspunderea aprrii i susinerii vetrii familiare, i totodat aprrii i susinerii rii sale. Ea va inea la sfinenia i cinstea casei sale, precum va inea la sfinenia i cinstea moiei noastre strmoeti n principiile de a ajuta la ntrirea scumpei noastre patrii prin desvoltarea noastr pur naional i moral. Astfel femeia desrobit de ctuele motenite prin atavism, va transform mijloacele sale de aprare, precum subterfugiile i iretenia, n energii, avnd curajul a purta consecinele aciunilor sale. Cmpul acesta de activitate, ce i se va deschide femeii prin ctigarea drepturilor sale civile i politice, va aduce attea roade n refacerea moral, social i cultural a poporului nostru, nct este incalculabil ajutorul ce-1 va putea d femeia neamului su, i rezultatele ce le vom obinea prin colaborarea sa. In chipul acesta nelegem noi femeile romne emanciparea noastr. B r a o v , Iulie 1920, Mria Baiulescu.