C

CCO
OOM
MMP
PPA
AAR
RRA
AA
I
IIE
EE
N
NNT
TTR
RRE
EE M
MMI
IIS
SST
TTI
IIC
CCA
AA L
LLU
UUI
II F
FFR
RRA
AAN
NNC
CCI
IIS
SSC
CC D
DDE
EE A
AAS
SSS
SSI
IIS
SSI
II

I
II C
CCE
EEA
AA A
AA S
SSF
FF
N
NNT
TTU
UUL
LLU
UUI
II S
SSE
EER
RRA
AAF
FFI
IIM
MM D
DDE
EE S
SSA
AAR
RRO
OOV
VV

n
nn t
tti
ii m
mmp
ppu
uul
ll r
rru
uug
gg
c
cci
ii u
uun
nni
ii i
ii ,
,,
n
nna
aai
ii n
nnt
tte
eea
aa m
mme
eea
aa s
ss-
--a
aau
uu i
ii v
vvi
ii t
tt d
ddo
oou
uu
l
ll u
uum
mmi
ii n
nni
ii
d
dde
eeo
oos
sse
eeb
bbi
ii t
tte
ee

n
nnt
ttr
rr-
--u
uun
nna
aa l
ll -
--a
aam
mm r
rre
eec
ccu
uun
nno
oos
ssc
ccu
uut
tt p
ppe
ee C
CCr
rre
eea
aat
tt o
oor
rr,
,,
n
nn c
cce
eea
aal
ll a
aal
ll t
tt
m
mm-
--
a
aam
mm v
vv
z
zzu
uut
tt p
ppe
ee m
mmi
ii n
nne
ee.
.. (
((F
FFr
rra
aan
nnc
cci
ii s
ssc
cc v
vvo
oor
rrb
bbi
ii n
nnd
dd d
dde
ees
ssp
ppr
rre
ee r
rru
uug
gg
c
cci
ii u
uun
nne
eea
aa s
ssa
aa)
))

E
EEl
ll [
[[n
nne
eev
vvo
ooi
ii t
tt o
oor
rru
uul
ll S
SSe
eer
rrg
ggh
hhi
ii e
ee]
]] s
sse
ee g
gg
n
nnd
dde
eea
aa c
cc
e
ees
sst
tt e
ee a
aas
sse
eem
mme
een
nne
eea
aa u
uun
nne
eei
ii
l
ll u
uum
mm
n
nn
r
rri
ii s
ssi
ii ,
,, c
ccu
uu c
cc
t
tt s
sse
ee g
gg
n
nnd
dde
eea
aa m
mma
aai
ii m
mmu
uul
ll t
tt l
ll a
aa a
aac
cce
eea
aas
sst
tta
aa,
,, c
ccu
uu a
aat
tt
t
tt s
ssi
ii m
mmt
tte
eea
aa
m
mma
aai
ii m
mmu
uul
ll t
tt o
oo s
ssl
ll
b
bbi
ii r
rre
ee,
,, o
oo p
ppr
rre
eef
ff a
aac
cce
eer
rre
ee a
aa l
ll u
uum
mmi
ii n
nni
ii i
ii d
ddu
uuh
hho
oov
vvn
nni
ii c
cce
ees
sst
tti
ii a
aa
a
aad
dde
eev
vv
r
rru
uul
ll u
uui
ii
n
nn s
ssi
ii n
nne
eea
aa s
ssa
aa.
.. (
(( L
LL.
.. N
NN.
.. T
TTo
ool
ll s
sst
tt o
ooi
ii ,
,,
P
PP
r
rri
ii n
nnt
tt e
eel
ll e
ee S
SSe
eer
rrg
ggh
hhi
ii e
ee
)
))

C
CCe
eei
ii c
ccu
uu a
aad
dde
eev
vv
r
rra
aat
tt c
ccu
uur
rr
t
tti
ii t
tti
ii s
sse
ee v
vv
d
dd p
ppe
ee s
ssi
ii n
nne
ee n
nne
eev
vvr
rre
eed
ddn
nni
ii c
cci
ii d
dde
ee
D
DDu
uum
mmn
nne
eez
zze
eeu
uu.
.. (
(( S
SSf
ff .
.. I
IIs
ssa
aaa
aac
cc S
SSi
ii r
rru
uul
ll )
))


2 22 2
Cercetnd datele biografice ale lui Francisc din Assisi, un lucru
vrednic de atentie legat de mistica acestui ascet romano-catolic este
manifestarea stigmatelor pe trupul su. Romano-catolicii vd aceast
manifestare aparte ca fiind pecetea Duhului Sfnt. n cazul lui Francisc,
aceste stigmate au luat pe trupul su forma semnelor suferintelor lui
Hristos.
Stigmatele lui Francisc nu reprezint un fenomen rar printre
nevoitorii din lumea romano-catolic. n general, stigmatele par s fie o
trstur a misticii romano-catolice, att nainte de Francisc, ct si dup
el. De pild, Peter Damian vorbeste despre un clugr care avea pe
trupul su o imagine a Sfintei Cruci. Cezar din Geisterbach povesteste
despre un novice pe a crui frunte se putea vedea urma unui cruci. [1]
De asemenea, exist multe informatii care arat c dup moartea lui
Francisc au aprut mai mult stigmate care au fost cercetate de mai multi
cercettori, n special n vremurile noastre. Potrivit spuselor lui V.
Guerier, aceste fenomene arunc ele nsele o lumin asupra originii lor.
Multe au fcut obiectul unei cercetri atente, fiind descrise n amanunt,
asa cum este cazul Veronici Giuliani (1660-1727) care s-a aflat sub
ngrijirea unui doctor; al Luisei Lato (1850-1883) descris de dr.
Varleman, [2] si al Madelainei N. (1910) descris de Janat. [3]
n cazul lui Francisc din Assisi, trebuie artat c Biserica
romano-catolic a artat o mare cinstire fat de stigmatele lui.
Fenomenul a fost primit ca o mare minune. La doi ani de la moartea sa,
Papa l-a sanctificat pe Francisc. Principalul motiv al beatificrii au fost
stigmatele miraculoase de pe trupul lui, care au fost acceptate ca dovad
a sfinteniei. Acest lucru prezint un interes deosebit pentru crestinii
ortodocsi, dat fiind c nu exist nimic de felul acesta n vietile sfintilor
Bisericii Ortodoxe unul dintre acestia fiind si Serafim din Sarov, un
sfnt din Rusia.
Trebuie artat aici c relatrile istorice despre stigmatele lui
Francisc nu ridic nici un semn de ndoial n lumea cercettorilor. n
aceast privint, se face trimitere la Sabbatier care a cercetat viata lui
Francisc si ndeosebi stigmatele sale. Sabbatier a ajuns la concluzia c
stigmatele erau fr ndoial adevrate. Sabbatier a ncercat s gseasc

3 33 3
o explicatie a stigmatelor n domeniul necercetat al patologiei psihice
undeva ntre psihologie si fiziologie. [4]
nainte de a formula o explicatie a stigmatelor lui Francisc din
punctul de vedere al misticii ortodoxe scopul principal al acestei
lucrri vom cerceta stigmatele ca fenomen fiziologic, dat fiind c
aceast abordare va contribui cu informatii importante la o ulterioar
apreciere ortodox a misticii sfntului romano-catolic.
Guerier include n lucrarea sa despre Francisc constatrile
stiintifice ale lui G. Dumas, care a studiat procesul aparitiei stigmatelor
din punct de vedere psiho-somatic. [5] Iat mai jos concluziile la care a
ajuns Dumas n legtur cu stigmaticii:
1. Trebuie s recunoastem sinceritatea stigmaticilor, precum si
faptul c stigmatele apar de la sine, adic nu sunt rni auto-pricinuite
n timp ce persoana se afl ntr-o stare de inconstient.
2. Rnile stigmaticilor sunt privite ca fenomene legate de
sistemul circulator (vasele de snge) si reprezint efecte ale sugestiei
mintale asupra digestiei, circulatiei sngelui si secretiei glandulare.
Aceasta poate duce la rni la nivelul pielii.
3. Rnile stigmaticilor apar n timp ce ei sunt ntr-o stare
extatic, care apare atunci cnd cineva este cuprins de un anume fel de
imagine pe care o contempl, cedndu-i controlul.
4. Stigmatele apar nu numai ca rezultat al nchipuirii pasive a
unei rni pe propriul trup, dar, potrivit mrturiei acestora, si atunci
cnd nchipuirea este nsotit de lucrarea activ a imaginii nssi cel
mai adesea asemenea unei raze sau sulite ascutite care iese din rana
contemplat si care ptrunde n trupul stigmaticului. Deseori, aceasta se
petrece treptat si nu de la prima vedenie, pn ntr-acolo nct
imaginea contemplat n timpul rpirii mistice dobndeste un control
total asupra individului aflat n contemplatie.
Dumas a stabilit urmtoarele criterii generale pentru aparitia
stigmatelor: toti stigmaticii sufer o durere insuportabil n prtile
afectate ale trupului, indiferent de forma pe care o iau stigmatele
urma unei cruci pe umr, urme de spini pe cap sau, n cazul lui Francisc

4 44 4
din Assisi, rni pe mini, picioare si coast. Alturi de durere, ei simt o
mare desftare la gndul c sunt vrednici s sufere mpreun cu Iisus, s
poarte, asa cum a fcut El, pcate de care nu sunt vinovati. [6] (Desigur,
aceasta se leag de dogma romano-catolic a satisfacerii divine,
nvttur strin Bisericii Ortodoxe.) [7]
Generalizrile lui Dumas sunt foarte interesante pentru c
implic faptul c n procesul aparitiei stigmatelor, separat de stare
emotional produs (o nltare emotional a inimii), un important rol
este jucat si de a) un element mintal; b) o nchipuire mintal care
implic o suferint aparte; c)auto-sugestie, cum ar fi o serie de
impulsuri mintale si voite n sensul prelurii suferintelor prezentate n
nchipuire; d) sentimente fizice durere si, n fine, e) aparitia semnelor
(a rnilor) stigmatele.
Observatiile lui Dumas cuprind niste factori mai mult dect
emotionali (pe care William James i consider a fi sursa misticismului)
[8] care joac un rol egal, dac nu chiar mai mare n aparitia
stigmatelor. Acestia pot fi ordonati astfel:
1. O intens munc de nchipuire mintal,
2. Sugestie,
3. Sentimente senzuale,
4. Manifestri fiziologice.
Semnificatia acestora o vom prezenta mai trziu.
Redm mai jos o scurt analiz stiintific privind stigmatele n
general, cu date specifice legate de extazul si vedeniile Francisc, asa
cum apar ele n lucrarea Fioretti, ceea ce ne va ajuta s ntelegem
temeiul vedeniilor, precum si o descriere a fenomenului.
Stigmatele lui Francisc din Assisi, datorate vedeniilor sale, sunt
urmare a unei anumite rugciuni. Este vorba de o rugciune puternic
prin care acesta cerea s simt si el patimile lui Hristos, n trupul si n
sufletul su. n rugciunea sa, Francisc dorea s aib parte de acele
suferinte nu numai n sufletul su, ci si n trupul su. Astfel, predndu-
se pe sine unei rugciuni extatice, el nu renunta la trup, ci chema

5 55 5
asupra-i niste simtminte pmntesti, adic trupesti cu alte cuvinte o
suferint fizic.
Rugciunea lui Francisc nu a rmas fr rspuns. Cronicile spun
c Francisc s-a simtit cu totul transformat n Hristos. Aceast
preschimbare nu era numai n duh, ci si n trup; nu numai la nivelul
simtmintelor duhovnicesti si psihologice, ci si la nivelul celor trupesti.
Cum se petrecea de fapt vedenia?
nti de toate, ntr-un fel destul de neasteptat pentru el,
Francisc vzu ceva pe care l-a zugrvit ca minunat: un serafim cu sase
aripi, asemenea celui nftisat de Prorocul Isaia, coborndu-se din cer la
el. (ntia parte a vedeniei). Apoi, dup ce serafimul se apropie,
Francisc, nsetat dup Iisus si simtindu-se transformat n Hristos,
ncepu s-l vad pe Hristos n serafim, pironit pe o cruce. Potrivit
cronicarului, acest serafim veni asa de aproape de sfnt, nct Francisc
putu zri deslusit pe serafim chipul Celui rstignit. (A doua parte a
vedeniei). Francisc recunoscu chipul lui Hristos n serafim atunci cnd
Acesta se cobor la el. [9] Atunci simti patimile lui Hristos pe trupul
su, dorinta lui de a le simti fiind mplinit. (A treia parte a vedeniei).
ncepur apoi s apar stigmate pe trupul su. Se prea c rugciunea
lui nfocat si struitoare primea n cele din urm rspuns. (A patra
parte a vedeniei).
Complexitatea uimitoare a vedeniei lui Francisc este ceva
deosebit. Peste vedenia de nceput a serafimului care, aparent, se
pogora din cer la Francisc, ncepe s apar o alt imagine cea dup
care nseta cel mai mult Francisc, anume imaginea lui Hristos cel
rstignit. Felul n care se desfsoar aceste vedenii ne las sentimentul
c cea dinti vedenie (cea a serafimului), att de brusc si neasteptat,
depsea hotarele nchipuirii lui Francisc care dorea s-l vad pe Hristos
cel rstignit si s simt ptimirile Lui. n felul acesta, putem ntelege
cum a reusit o conceptie att de complex cuprinznd ambele vedenii,
ambele chipuri, serafimul si Hristos s-si gseasc loc n starea de
constient a lui Francisc.
Experienta lui Francisc din Assisi este deosebit si de un mare
interes pentru crestinii ortodocsi, deoarece, asa cum am artat mai sus,

6 66 6
nu ntlnim nimic de felul acesta n traditia Bisericii Ortodoxe, cu
lungul ei sir de nevoitori, si nici n istoria tririlor mistice. De fapt,
toate lucrurile de care a avut parte Francisc prin stigmatele sale
reprezint chiar acele manifestri mpotriva crora ne-au prevenit, n
repetate rnduri, Printii Bisericii!
Amintind felul n care nevoitorii Bisericii Ortodoxe ntelegeau
cea mai nalt rugciune duhovniceasc, dup cum este nftisat n
Filocalie, trebuie subliniat c ei priveau aceast rugciune n contextul
nevointelor lor personale, ca o lucrare sinergetic (omul mpreun-
lucrnd cu Dumnezeu) pentru dobndirea desprinderii nu doar de
cele trupesti sau simtitoare, ci si de gndurile ntelegtoare.
Aceast desprindere este o nltare duhovniceasc nemijlocit a omului
ctre Dumnezeu, atunci cnd nsusi Sfntul Duh se roag pentru
nevoitor cu suspinuri negrite. [10] De pild, Sf. Isaac Sirul,
n ndrumrile sale, spune c sufletul care iubeste pe Dumnezeu, ntru
Dumnezeu si numai ntru Dnsul si afl pacea. Slobozeste-te mai nti
de toate legturile cele dinafar, apoi inima ta se va putea lipi de
Dumnezeu; cci lipirea de Dumnezeu vine dup deprtarea de lume.
[11] Cel mai vdit ndemn este cel al Sfntului Nil Sinaitul, care atrage
atentia asupra presupusei experieri a Dumnezeirii de care a avut parte
Francisc. n Cuvnt despre rugciune, el previne: S nu doresti, nici s
cauti vreun chip sau nftisare la vremea rugciunii. S nu tnjesti dup
vedenii ale simturilor sau dup ngeri sau puteri sau dup Hristos, cci
ti vei pierde mintea, lund lupul drept pstor si nchinndu-te
vrjmasilor draci. nceputul rtcirii mintii este slava desart, care face
mintea s ncerce si s-si nchipuie Dumnezeirea n oarescare chip sau
nftisare [12]
Rugciunea extatic a lui Francisc a primit rspuns ns,
potrivit cuvintelor Sfintilor Isaac si Nil, n chip vdit nu de la Hristos.
Cronica spune c Francisc s-a simtit cu totul transformat n Hristos,
preschimbat nu doar n duh, dar si n trup, adic nu numai la nivelul
tririlor duhovnicesti si mintale, ci si la nivelul celor trupesti. n vreme
ce Francisc era pe deplin ncredintat c fusese nltat ctre Logosul

7 77 7
dumnezeiesc, aparitia tririlor trupesti nu poate, dup Sfntul Isaac, s
vin de la o putere duhovniceste bun.
Tririle trupesti ale lui Francisc pot fi explicate ca fiind
lucrarea nchipuirii mintii sale, care lucra odat cu extazul spiritual.
Este greu de spus, n acest caz, ce anume predomina n rtcirea lui
Francisc: mndria lui religioas sau psihismul (nchipuirea mintal); n
orice caz, psihismul era destul de puternic. Acest lucru este adeverit de
aspectele neobisnuitei vedenii pe care a avut-o Francisc dup ce s-a
simtit preschimbat cu totul n Iisus, fiind un caz foarte grav
de plani (nselare sau rtcire), ce-si are rdcinile, dup Sfntul Nil, n
slava desart.
Caracterul exagerat al exaltrii lui Francisc, care se poate vedea
din descrierea vedeniei sale, reiese si mai limpede atunci cnd o
asemnm cu mreata vedere a lui Hristos avut de Sf. Serafim din
Sarov, atunci cnd slujea ca diacon n Joia Mare. [13]
Spre deosebire de Francisc, Sf. Serafim nu a cutat s se simt
preschimbat n Iisus, prin rugciuni si nevointe. El se ruga simplu si
adnc, plngndu-si pcatele. n timpul rugciunii, ca urmare a
deosebitelor sale lucrri de nevoint, a crescut ntr-nsul puterea
tainic a Harului, pe care n-a simtit-o si nici n-a constientizat-o.
Aflndu-se n fata prestolului (altarului) cu inim fierbinte, precum n
cuvintele lui Ilie din Ekdik sufletul, deprtndu-se de toate cele din
afar, se uneste cu rugciunea, iar acea rugciune, asemenea unei vpi
care cuprinde sufletul asa cum focul nvluie fierul, descoper cele
nfricosate, [14] Sf. Serafim s-a vzut deodat n fata tainicei Puteri
Dumnezeiesti. Sf. Serafim nu si-a nchipuit, nici n-a visat, nici nu si-a
dorit o asemenea vedenie. ns atunci cnd aceasta s-a petrecut, a fost
att de uimit, nct i-au trebuit dou ceasuri ca s-si vin n fire. Mai
trziu, a povestit nsusi ce i s-a ntmplat. Mai nti, s-a minunat
vznd o lumin mai presus de fire, asemenea soarelui. Apoi l-a vzut
pe Fiul Omului n slav, strlucind mai puternic dect soarele, cu
lumin negrit si nconjurat de puterile ceresti asemenea unui roi de
albine. Venind prin poarta de apus (a altarului), Hristos s-a oprit n

8 88 8
fata amvonului si, ridicndu-si minile, i-a binecuvntat pe cei ce
slujeau si pe cei ce se rugau. Apoi vedenia a disprut.
Pentru studiul nostru, ne vom opri asupra ctorva aspecte din
relatarea vedeniei Sfntului Serafim. Mai nti, spre deosebire de
rugciunea lui Francisc, rugciunea Sfntului Serafim nu cuprinde
nimic care s sugereze, nici mcar pe alocuri, c si-ar fi dorit vreun
semn vzut al prezentei dumnezeiesti. Cu att mai putin se gndea c ar
fi fost vrednic de a se preschimba n Iisus, asa cum se ruga Francisc.
Principala trstur a rugciunii Sfntului era o smerenie adnc,
artat prin mrturisirea cu glas tare a pctoseniei, urmat de o
pocint adnc. ntelesul acestui lucru, asa cum au artat n
nenumrate rnduri Printii Bisericii, este c smerenia adevrat l
pzeste pe om s nu cad n slav desart.
Un al doilea aspect profund al rugciunii Sfntului Serafim este
faptul c el nu cere nici o artare cereasc din partea lui Dumnezeu. n
afar de pocinta lui, n rugciune nu se mai gseste nimic din afar
vreun gnd sau vreo nchipuire. Desigur, aceasta corespunde pocintei
Sfntului, din cuvintele sale vdindu-se c niciodat nu s-a gndit c ar
fi atins cumva vreun nivel de vrednicie cnd, n ciuda pcatelor sale, s
poat cere lucruri sfinte. Dac ar fi gndit despre sine n acest fel, ar fi
alunecat usor n nselare. Rugciunea Sfntului Serafim era menit,
dimpotriv, tocmai pentru ceea ce nvrednicit de artarea
dumnezeiasc. Sf. Maxim Mrturisitorul, n ntia Sut despre Dragoste,
spune asa: Cel ce nu a dobndit nc cunostinta lui Dumnezeu nsuflat
de dragoste, cuget lucruri nalte despre cele ce face dup Dumnezeu.
Dar omul ce a primit acestea rosteste si el n inim cuvintele
strmosului nostru Avraam, cnd i s-a artat Dumnezeu Eu sunt
pmnt si cenus (Facerea 18:27).
Potrivit vedeniei Sfntului Serafim, trebuie remarcat c cea mai
nalt stare duhovniceasc, dobndit n felul artat de nevoitorii
Filocaliei, se iveste n inima omului n afara sferelor mintale si
simtitoare, si, prin urmare, n afara sferei nchipuirii mintale. Avva
Evagrie, n ale sale Scrieri despre Viata Fptuitoare Ctre Anatolie,
spune:

9 99 9
Mintea nu va vedea locul lui Dumnezeu n ea, dect dac se
ridic deasupra tuturor gndurilor despre cele lumesti si zidite; si nu se
poate ridica deasupra lor dect dac se slobozeste de patimile care o
leag de cele simtite si de gndurile tulburtoare despre acestea. Se va
slobozi de patimi cu ajutorul bunelor-svrsiri si de gndurile simple cu
ajutorul cugetrii duhovnicesti; dar le va goni pn si pe ele atunci cnd
i se va arta acea lumin care, la rugciunii, arat locul lui Dumnezeu.
[16]
De obicei, experierea unirii tainice a omului cu Dumnezeu este,
asadar, foarte greu de exprimat n cuvinte omenesti. Se ntmpl totusi
ca acei oameni ce si-au lucrat desptimirea s primeasc vedenii, dar n
marea lor parte aceste vedenii sunt trectoare si se arat omului ascuns
al inimii ele vin din luntru. Sf. Isaac Sirul spune: De esti curat, cerul
este ntru tine; si ntru tine vei vedea ngeri, si cu ei si n ei, pe Domnul
ngerilor. [17] Printii Bisericii Ortodoxe nvat c toate aceste triri
sunt dincolo de orice asteptare a celui smerit, pentru c nevointa si
smerenia sa l fac s se simt nevrednic.
ntorcndu-ne la vedenia Sfntului Serafim, se poate vedea c a
avut urmtoarele trsturi:
1. Simplitate;
2. Pocint;
3. Smerenie;
4. O vedenie neobisnuit, dincolo de cele simtite si rationale;
5. nltare sau cutremurare duhovniceasc.
Accentund acest din urm aspect, Sf. Isaac, pomenit mai sus,
explic: ivirea unei vedenii mai presus de constiint, druit de
Puterea de Sus, este primit de suflet n el netrupeste, dintr-odat si
pe neasteptate; este descoperit si artat dinluntru pentru c, dup
cuvintele lui Hristos, mprtia cerurilor nluntrul vostru este
Aceast vedere nluntrul icoanei, ntiprit n mintea ascuns (mintea
cea de sus) se arat pe sine fr nici un gnd despre ea. [18]

1 11 10 00 0
Din cele de mai sus, dac e s facem o comparatie ntre cele
dou vedenii si ntre ce au trit Francisc si Sf. Serafim prin acestea,
gsim o mare deosebire ntre mistica celor doi. Mistica Sfntului
Serafim apare ca o nltare cu totul duhovniceasc, ceva druit
nevoitorului, asemenea unui dar al unei vedenii duhovnicesti, ca o
luminare de sus a mintii sale, [19] n timp ce trirea spiritual a lui
Francisc este o mistic nscut din voia sa si ntunecat evident de
propria nchipuire si propriile simtiri.
O alt deosebire ntre cei doi este relatia diferit pe care si-o
exprim fat de Hristos. Spre deosebire de Sf. Serafim, care trieste
puterea duhovniceasc a lui Hristos n inima sa si l primeste pe Hristos
n inim, Francisc primeste n nchipuirea sa simtiri ndeosebi din viata
pmnteasc a lui Hristos. Francisc intr n aspectul exterior al
patimilor lui Hristos. Aceast trire a venit la el la Monte La Verna ca
din afar.
n acelasi timp cu dorinta lui foarte puternic de a tri patimile
lui Hristos, exist si hotrrea sa de a imita si alte aspecte pmntesti
ale vietii lui Iisus. Nu numai ca si-a trimis proprii apostoli n diferite
prti ale pmntului ca s propovduiasc, dndu-le aceleasi porunci pe
care le-a dat Mntuitorul apostolilor Si, [20] dar chiar a nchipuit
naintea ucenicilor si, nu cu mult nainte de moartea sa, nssi Cina
cea de Tain. A refcut, scrie biograful su, acea mas sfnt pe care
Domnul a servit-o cu ucenicii Si pentru ultima oar. [21] Aceast
fapt nu poate fi ndrepttit de viata sa spiritual, orict de ct de
aspr a fost nevointa lui sau oricte virtuti ar fi lucrat. Este cel mai
limpede semn, din punct de vedere ortodox, al severittii cderii sale n
nselare duhovniceasc.
nainte de a merge mai departe, trebuie s artm pe scurt ce
nseamn aceast stare numit plani. n termeni generali, potrivit
Mitropolitului Antonie Hrapovitki, plani (prelest, n limba rus)
[nselarea sau rtcirea, n limbajul ascetic romnesc, n.tr.] apare de
obicei atunci cnd diavolul l amgeste pe un om, fcndu-l s cread c
a primit vedenii dumnezeiesti (sau alte daruri ale Harului). Apoi cel
viclean i ntunec mereu mintea, ncredintndu-l de nchipuita sa

1 11 11 11 1
sfintenie, si i fgduieste puterea de a lucra minuni. Cel viclean l
poart pe un astfel de nevoitor n vrf de munte sau pe acoperisul unei
biserici, si i arat un car de foc sau un alt lucru minunat care s-l duc
n ceruri. Cel nselat pseste nainte (primind nchipuirea) si se
prvleste n hu, fiind sortit pierii fr de pocint. [22]
Ceea ce reiese din aceast scurt prezentare a nselrii este
faptul c omul care trieste astfel de lucruri cade de regul ntr-o form
de mndrie, de obicei slav desart, de unde si nchipuirea c a ajuns la
o asa nltime nct crede c nu mai trebuie s vegheze asupra
primejdiei pcatului sau a hulei mpotriva lui Dumnezeu. Cu adevrat,
acesta este un pcat drcesc si, prin definitie, cel mai greu de dat n
vileag de unde si importanta si struintei nencetate a scrierilor
duhovnicesti pe ascultarea si smerenia n nevoint pn n cea din urm
clip a vietii pmntesti.
Am artat deja mai sus c vedenia lui Francisc cuprinde semne
vdite ale nselrii duhovnicesti. Ceea ce rmne este, asadar, o
descriere a lucrrii si faptelor lui Francisc, care arat msura misticii
sale. Prezentnd cteva aspecte ale vietii lui Francisc si comparndu-le
cu aspecte din viata Sfntului Serafim din Sarov, vom putea trage o
concluzie final privind mistica acestor doi nevoitori. Trebuie artat
aici c evenimentele descrise reprezint caracteristici generale ale celor
doi.
Scrie n Fioretti c odat Francisc nu a reusit s tin un post asa
cum se cuvenea, din pricina unei boli. Acest lucru l-a frmntat ntr-
atta, nct s-a hotrt s se pociasc si s se pedepseasc singur.
Cronicarul scrie:
a poruncit oamenilor s se strng pe o ulit din Assisi,
pentru o predic. Cnd a ncheiat predica, le-a spus acestora s nu plece
nici unul, pn ce nu se va ntoarce; s-a dus n catedral cu multi frati si
cu Petru din Catani, si i-a spus lui Petru s fac ce-i va zice, potrivit
votului ascultrii si fr mpotrivire. Acesta din urm i-a rspuns c nu
poate si c nu trebuie s doreasc sau s fac nimic mpotriva voii lui [a
lui Francisc]. Atunci Francisc si-a dat jos haina si i-a poruncit lui Petru
s-i pun o frnghie la gt si s-l trag afar, pe jumtate gol, naintea

1 11 12 22 2
multimii creia i predicase. Francisc i-a poruncit unui alt frate s
umple o cup cu trn si, urcndu-se n locul unde predicase, s-i
verse trna pe cap. Acesta ns nu l-a ascultat, fiindc era foarte
tulburat de asa porunc. ns fratele Petru a apucat frnghia si a nceput
s-l trag pe Francisc dup el, asa cum i poruncise acesta. El nsusi
plngea cu amar n timpul acesta, iar ceilalti frati erau scldati n
lacrimi de mil si durere. Cnd Francisc a ajuns astfel, pe jumtate gol,
naintea multimii din locul unde predicase, le-a spus: Voi si toti cei ce
ati prsit lumea dup pilda mea si urmati calea vietii fratilor, spuneti
despre mine c sunt sfnt, dar m ciesc naintea Domnului si a voastr
pentru c n vremea bolii mele am mncat carne si mncare cu
carne. [23]
Desigur, pcatul lui Francisc nu era att de mare nct s merite
asemenea form extrem de cint, dar aceasta era o trstur constant
a evlaviei lui Francisc. Se strduia s idealizeze orice lucru pe care era
silit s-l fac; se strduia s idealizeze chiar si lucrarea de nevoint a
pocintei.
Idealizarea de ctre Francisc a faptelor crestine de nevoint se
poate vedea si din atitudinea lui atunci cnd fcea milostenie.
Semnificativ este felul n care se purta Francisc cu cersetorii. n ochii
lui, acestia erau niste fpturi de o foarte nalt tinut, fat de ceilalti
oameni. Potrivit nvtturii mistice romano-catolice, un cersetor este
purttorul unei misiuni sfinte, fiind icoana lui Hristos cel srman si
pribeag. De aceea, prin nvtturile sale, Francisc si silea ucenicii s
cerseasc. [24]
n fine, nflcrarea idealist a lui Francisc se poate vedea si din
retririle de ctre el a patimilor pmntesti ale lui Hristos. n biografia
lui Francisc st scris c mbtat fiind de dragoste si mil pentru
Hristos, fericitul Francisc a luat odat de jos o bucat de lemn. Tinnd-
o cu mna stng, si freca dreapta de ea, asemenea unui arcus pe o
vioar, n timp ce murmura un cntec frantuzesc despre Domnul Iisus
Hristos. Cntecul l fcu s plng de mil fat de patimile lui Hristos si,
cu cele mai adnci suspine, czu n meditatie, privind n tria
cerului [25]

1 11 13 33 3
Nu este nici o ndoial, dup cum si biografii lui Francisc
dovedesc n mod eufemistic, c acest important ntemeietor al
Ordinului Franciscanilor era foarte teatral n actele sale de pocint,
artnd destul de vdit c i lipseste si cea mai elementar trezvie,
necesar unei vieti de nevoint ce caut dobndirea adevratei
smerenii. De fapt, ori de cte ori sunt prezentate n Fioretti momentele
de smerenie ale lui Francisc, acestora nu le lipseste niciodat
presupunerea c i vorbeste Dumnezeu, de pild prin gura fratelui Leon,
[26] sau faptul c se crede ales de Dumnezeu s vad n tot locul binele
si rul, atunci cnd este cercetat de fratele Masseo pentru smerenia sa.
[27] Este adevrat c Francisc si nftiseaz rutatea si pctosenia, dar
aceste mrturisiri sunt lipsite de preri de ru sau de vreun alt semn c
s-ar socoti nevrednic naintea lui Dumnezeu. Desi vorbea adesea despre
smerenie si le ddea franciscanilor nvtturi n aceast privint, el
nsusi s-a smerit n foarte putine momente din viata sa, desi aceste
momente singulare au fost deosebite; ns, chiar si asa, a existat
ntotdeauna un element de exagerare si de melodram. Nimic nu poate
fi mai lmuritor n aceast privint dect propriile cuvinte ctre fratii
de mnstire. La un moment dat, le-a spus ucenicilor: Nu vd la mine
nici un pcat pentru care s nu fi fcut mrturisire si pocint. Cci
Domnul, n mila Sa, mi-a dat darul de a vedea deslusit n rugciune cu
ce i-am gresit sau plcut. [28] Evident, aceste cuvinte sunt foarte
departe de adevrata smerenie. Ele seamn mai degrab cu vorbirea
omului multumit de sine (fariseul) care, n pild, sttea n templu, n
timp ce vamesul sttea umil ntr-un colt, rugndu-l pe Dumnezeu cu
smerenie adevrat: Dumnezeule, milostiv fii mie, pctosului.
Atunci cnd punem alturi faptele de smerenie ale lui
Francisc cu lupta de o mie de zile a Sfntului Serafim de pe stnc,
vedem o mare deosebire. Acolo, luptndu-se cu patimile, [29] Sf.
Serafim striga cu cuvintele vamesului, iarsi si iarsi: Dumnezeule,
milostiv fii mie, pctosului. Nu este nimic exaltat aici, nici o
nftisare ostentativ. Sf. Serafim se refer, pur si simplu, la singurele
lucruri care i-au mai rmas pentru a dobndi iertarea, adic a.
recunoasterea patimilor sale; b. cint pentru starea sa duhovniceasc
rea; c. nevoia de a birui patimile; d. constientizarea neputintei si

1 11 14 44 4
nevredniciei sale de a face singur aceasta; e. chemarea sincer si
arztoare a milei Domnului.
Chiar si n ultimii ani ai vietii, dup ce Sf. Serafim a avut parte
de multe experiente duhovnicesti mai presus de fire precum si de o
prtsie nemijlocit cu Dumnezeu, el nu a czut niciodat n
multumirea de sine sau n ngduint fat de sine. Se poate vedea
aceasta din deja cunoscuta discutie cu N. Motovilov,[30] precum si din
discutia cu monahul Ioan, atunci cnd acestia au avut parte, prin Harul
Domnului, de o lumin neobisnuit. ntr-adevr, Sf. Serafim nici nu a
putut descrie mai apoi acea trire luminoas. De asemenea, se stie prea
bine c Sf. Serafim primise deosebitul dar al nainte-vederii, ca si pe cel
al prorociei. Inimile oamenilor care veneau la el i se artau asemenea
unei crti deschise, dar niciodat nu si-a stricat aceste minunate daruri
primite prin asumarea vreunei importante sau prin vreo ngduint.
Cuvintele si faptele sale (opuse celor ale lui Francisc din Assisi acesta
credea c si-a ispsit pcatele si c acum este bineplcut lui Dumnezeu)
sunt pe potriva nvtturilor nevoitorilor Filocalici, despre omul smerit.
Iat cuvintele Sfntului Isaac Sirul:
Cei cu adevrat curati cuget ntotdeauna n inima lor c sunt
nevrednici de Dumnezeu. Si c sunt cu adevrat curtiti se vede din
faptul c se vd pe sine vrednici de plns si nevrednici de grija lui
Dumnezeu, si mrturisesc aceasta ntr-ascuns si pe fat, si fac acestea
prin Sfntul Duh, astfel c nu rmn fr de griji si nevoint, care le
sunt de folos ct timp petrec n aceast viat. [31]
Miscrile sufletesti ale lui Francisc ctre smerenie, asemenea
ntmplrii descrise mai sus si care a avut loc n piata din Assisi, erau n
general momente rare. De obicei smerenia lui aprea nu ca un
sentiment, ci ca o recunoastere rational a slabelor lui puteri n
comparatie cu puterea dumnezeiasc a lui Hristos. Aceasta se vede
deslusit din vedenia pe care a avut-o pe Monte La Verna, cnd dou
lumini deosebite dup cum spune cronica s-au ivit naintea lui
Francisc: una n care l-a recunoscut pe Creator, iar cealalt n care s-a
recunoscut pe sine. Si n acea clip, vznd acestea, el s-a rugat:
Doamne! Ce sunt eu naintea ta? Ce nsemntate am eu, un vierme

1 11 15 55 5
nensemnat al pmntului, sluga ta nensemnat, pe lng puterea Ta?
Prin aceast recunoastere, Francisc, n acea clip, era cufundat n
contemplarea n care a zrit adncimea nebnuit a milei dumnezeiesti
si prpastia nimicniciei sale.
Inutil s-o mai spunem, aceast prim relatare a celor dou
lumini deosebite arat caracterul cognitiv al cererii sale adresate
ulterior lui Dumnezeu care, n esent, reprezint o comparatie foarte
ndrzneat. Apare deci o contradictie grav n relatare, care nu poate fi
comparat n nici un fel cu lucidele relatri scripturistice sau patristice
despre smerenie.
Smerenia Sfntului Serafim, asa cum am artat, nu era o vedere
rational a pcatelor sale, ci o trire profund si statornic. n
nvtturile sale, att cele vorbite ct si cele scrise, nu se arat nicieri
c el se compara cu Dumnezeirea, trgnd astfel concluzii despre starea
sa duhovniceasc. El s-a preocupat nencetat de o singur miscare
sufleteasc: cea dat de nevrednicia sa, care duce la zdrobirea inimii.
Theofan Zvortul, un nevoitor rus din Biserica Ortodox, a vorbit
astfel despre aceasta: Domnul l primeste doar pe omul care se apropie
de El cu un simtmnt al pctoseniei. Astfel, El respinge pe toti cei
care se apropie de El cu un simtmnt de curtie. [32]
Dac, n urma celor de mai sus, ar trebui s tragem acum o
concluzie despre smerenia lui Francisc n temeiul nvtturilor ascetice
pentru monahi privitoare la smerenie, din Filocalie, atunci misticul
latin nu pare s fie o pild de smerenie crestin. La gndul c i
bineplcea lui Dumnezeu, el aduga, n bun parte, si gndul curtiei
proprii. n cadrul acestui studiu ortodox asupra misticii lui Francisc, se
poate spune acelasi lucru si despre cele relatate n romanul lui Lev
Tolstoi, Printele Serghie: El [nevoitorul Serghie] se gndea c este
asemenea unei lumnri si, cu ct se gndea mai mult la aceasta, cu att
mai mult simtea o slbire, o preschimbare a luminii duhovnicesti a
adevrului ntr-nsul. [33]
Amintindu-ne de ndemnul Sfntului Nil, amintit mai sus,
aceast trist cercetare a roadelor duhovnicesti ale ascetismului lui
Francisc este un corolar; o nselare premergtoare celei deosebit de

1 11 16 66 6
grave pe care a avut-o pe Monte La Verna, unde a vestit c si el a
devenit un mare lumintor.
Astfel, gndul lui Francisc c si el era tot o lumin, c a
primit darul de a sti cum s se fac bineplcut lui Dumnezeu, este
combtut de cuvintele printelui vietii de nevoint, Antonie cel Mare,
care nvat c dac omul nu are cea mai adnc smerenie, o smerire din
toat inima, din tot sufletul si trupul su, atunci nu va mosteni
mprtia lui Dumnezeu. [34] Aceste cuvinte ale Sfntului Antonie
arat c numai smerenia adnc poate scoate afar gndul viclean care
duce la nltarea de sine si la multumirea de sine. Numai aceast
smerenie, ptrunznd n trupul si sngele nevoitorului, poate, potrivit
duhului nvtturii nevoitorilor crestin ortodocsi, s-l mntuiasc de
legturile ptimase ale cugetului mndru.
Smerenia este singura putere care poate lega mintea de jos cu
miscrile ei ptimase [35], furind n sufletul omului acel pmnt bun
pentru cresterea nestnjenit a mintii de sus [36] si ducnd, apoi, prin
Harul Domnului, la cea mai nalt treapt a vietii de nevoint
cunoasterea lui Dumnezeu.
Omul ntelept ntru smerenie, spune Sf. Isaac Sirul, este
izvorul tainelor veacului ce va s fie. [37]












1 11 17 77 7
NCHEIERE
Pricina de cpti care a nimicit viata ascetic a lui Francisc
poate fi atribuit strii fundamentale a Bisericii romano-catolice, n
care a crescut si a fost nvtat acesta. Date fiind acele vremuri si starea
Bisericii Romane n ansamblu, adevrata smerenie nu se putea ivi n
sufletul oamenilor. Vicarul lui Hristos pe pmnt, cu ale sale pretentii
de autoritate duhovniceasc si temporal, era un reprezentant al
mndriei duhovnicesti. Nu se poate nchipui o mndrie mai mare dect
gndul infailibilittii (negreselniciei) personale [38]. Aceast cdere nu
putea s nu afecteze spiritualitatea lui Francisc si, n general,
spiritualitatea romano-catolicilor. Asemenea Papei, si Francisc suferea
de mndrie. Acest lucru se poate vedea din cuvntul su de desprtire
ctre franciscani, atunci cnd a rostit: Acum m cheam Dumnezeu, si
v iert pe toti, fratilor, att pe cei de aproape, ct si pe cei de departe,
de toate greselile si ruttile, si v sterg pcatele att ct mi st n
putere. [39]
Aceste cuvinte arat c pe patul de moarte, Francisc nsusi se
simtea destul de puternic ca s ierte pcatele, asemenea Papei. Se stie c
iertarea pcatelor, n afara Tainei Spovedaniei si a mprtsaniei, era un
atribut exclusiv papal [40]. Asumarea de ctre Francisc a acestui
prerogativ trebuie s se fi fcut pe temeiul credintei n sfintenia
proprie.
Spre deosebire de el, nevoitorii sfintei Ortodoxii nu si-au
ngduit niciodat s-si atribuie dreptul de a ierta pcate. Toti au murit
cu gndul proprii pctosenii si cu ndejdea c Dumnezeu, n mila Sa,
le va ierta pcatele. Este de ajuns s ne amintim cuvintele marelui
nevoitor din Thivaida veacului al cincilea, Sfntul Sisoe. nconjurat de
fratii strnsi lng patul su de moarte, el prea s vorbeasc cu fpturi
nevzute, dup cum spune cronica; fratii l-au ntrebat: Printe, spune-
ne cu cine vorbesti? Sf. Sisoe a rspuns: Sunt ngerii care au venit s
m ia, dar m rog de ei s mi mai lase rgaz de pocint. Atunci cnd
fratii, stiind c Sisoe era desvrsit n virtuti, au rspuns Tu nu ai

1 11 18 88 8
nevoie de pocint, printe, Sfntul le-a zis: Adevrat v spun, nici nu
stiu dac am pus nceput pocintei. [41]
n sfrsit, asa cum am artat mai sus, mistica lui Francisc din
Assisi arat c acest mult-cinstit ntemeietor al Ordinului
Franciscanilor si-a trit viata ntr-o nselare crescnd, ncepnd din
clipa n care a auzit porunca de a nnoi biserica romano-catolic, n
vedenia lui Hristos cel rstignit avut pe Monte La Verna, si pn n
ceasul mortii sale. Orict de uimitor le-ar putea prea unora, el a avut
multe trsturi specifice lui Antihrist, care se va arta si el feciorelnic,
virtuos, foarte moral, plin de dragoste si mil, si care va fi privit ca
sfnt (ba chiar ca Dumnezeu) de ctre cei care au nlocuit Sfnta
Predanie a Bisericii cu un romantism carnal.
Lucrul trist este faptul c dobndirea unei adevrate legturi
duhovnicesti cu Hristos nu a fost niciodat posibil pentru Francisc,
cci, aflndu-se n afara Bisericii lui Hristos, i era cu neputint s
primeasc Harul dumnezeiesc sau vreunul dintre darurile Sfntului
Duh. Darurile sale, ns, au venit de la un alt duh.














1 11 19 99 9
N NN NOTE
T TT Trimiterile sunt n mare parte ctre editiile rimiterile sunt n mare parte ctre editiile rimiterile sunt n mare parte ctre editiile rimiterile sunt n mare parte ctre editiile
n limba n limba n limba n limba englez a lucrrilor me englez a lucrrilor me englez a lucrrilor me englez a lucrrilor mentionate. ntionate. ntionate. ntionate.
1. Guerier, V., 1. Guerier, V., 1. Guerier, V., 1. Guerier, V., Francisc Francisc Francisc Francisc, pag. 312 , pag. 312 , pag. 312 , pag. 312- -- -313. 313. 313. 313.
2. Luisa Lato, n vrst de 17 ani, avnd de 2. Luisa Lato, n vrst de 17 ani, avnd de 2. Luisa Lato, n vrst de 17 ani, avnd de 2. Luisa Lato, n vrst de 17 ani, avnd de
obicei o sntate bun, cdea n fiecare zi de obicei o sntate bun, cdea n fiecare zi de obicei o sntate bun, cdea n fiecare zi de obicei o sntate bun, cdea n fiecare zi de
vineri ntr vineri ntr vineri ntr vineri ntr- -- -un extaz; i curgea snge din un extaz; i curgea snge din un extaz; i curgea snge din un extaz; i curgea snge din
coast si pe palmele si picioarele ei apreau coast si pe palmele si picioarele ei apreau coast si pe palmele si picioarele ei apreau coast si pe palmele si picioarele ei apreau
rni de felul celor de pe rni de felul celor de pe rni de felul celor de pe rni de felul celor de pe trupul trupul trupul trupul
Mntuitorului, asa cum sunt ele Mntuitorului, asa cum sunt ele Mntuitorului, asa cum sunt ele Mntuitorului, asa cum sunt ele
reprezentate pe crucifixe. reprezentate pe crucifixe. reprezentate pe crucifixe. reprezentate pe crucifixe.
3. Guerier, pag. 314 3. Guerier, pag. 314 3. Guerier, pag. 314 3. Guerier, pag. 314- -- -315. 315. 315. 315.
4. 4. 4. 4. Ibid Ibid Ibid Ibid., pag. 308. ., pag. 308. ., pag. 308. ., pag. 308.
5. Dumas, G., La Stigmatisation chez les 5. Dumas, G., La Stigmatisation chez les 5. Dumas, G., La Stigmatisation chez les 5. Dumas, G., La Stigmatisation chez les
mystiques cretiens, mystiques cretiens, mystiques cretiens, mystiques cretiens, Revue Revue Revue Revue des des des des deux deux deux deux
Mondes Mondes Mondes Mondes, 1 May 1907; in Guerier, pag. 315 , 1 May 1907; in Guerier, pag. 315 , 1 May 1907; in Guerier, pag. 315 , 1 May 1907; in Guerier, pag. 315- -- -
317. 317. 317. 317.
6. Guerier, pag. 315 6. Guerier, pag. 315 6. Guerier, pag. 315 6. Guerier, pag. 315. .. .
7. Potrivit ortodocsilor, Crucea nu a fost 7. Potrivit ortodocsilor, Crucea nu a fost 7. Potrivit ortodocsilor, Crucea nu a fost 7. Potrivit ortodocsilor, Crucea nu a fost
o oo o necesitate necesitate necesitate necesitate impus lui Dumnezeu si nici impus lui Dumnezeu si nici impus lui Dumnezeu si nici impus lui Dumnezeu si nici
sngele Fiului Su unul sngele Fiului Su unul sngele Fiului Su unul sngele Fiului Su unul- -- -nscut un izvor de nscut un izvor de nscut un izvor de nscut un izvor de
multumire pentru Dumnezeu Tatl, asa cum multumire pentru Dumnezeu Tatl, asa cum multumire pentru Dumnezeu Tatl, asa cum multumire pentru Dumnezeu Tatl, asa cum
nvat scolasticii latini. Ideea de mplinire a nvat scolasticii latini. Ideea de mplinire a nvat scolasticii latini. Ideea de mplinire a nvat scolasticii latini. Ideea de mplinire a
drepttii divine a lui Dumnezeu nu a drepttii divine a lui Dumnezeu nu a drepttii divine a lui Dumnezeu nu a drepttii divine a lui Dumnezeu nu apare pare pare pare
nicieri n Scriptur si nici n scrierile nicieri n Scriptur si nici n scrierile nicieri n Scriptur si nici n scrierile nicieri n Scriptur si nici n scrierile
Sfintilor Printi, ci este o nscocire a lui Sfintilor Printi, ci este o nscocire a lui Sfintilor Printi, ci este o nscocire a lui Sfintilor Printi, ci este o nscocire a lui
Anselm de Canterbury (pe la anul Anselm de Canterbury (pe la anul Anselm de Canterbury (pe la anul Anselm de Canterbury (pe la anul
1100) 1100) 1100) 1100), ,, , dezvoltat dezvoltat dezvoltat dezvoltat apoi apoi apoi apoi de Toma dAquino de Toma dAquino de Toma dAquino de Toma dAquino
pentru a deveni nvttura soteriologic pentru a deveni nvttura soteriologic pentru a deveni nvttura soteriologic pentru a deveni nvttura soteriologic
oficial n Apus (spre comparatie, a se vedea oficial n Apus (spre comparatie, a se vedea oficial n Apus (spre comparatie, a se vedea oficial n Apus (spre comparatie, a se vedea
Ath Ath Ath Athanasie cel Mare, anasie cel Mare, anasie cel Mare, anasie cel Mare, ntruparea ntruparea ntruparea ntruparea Cuvntului Cuvntului Cuvntului Cuvntului
lui lui lui lui Dumnezeu Dumnezeu Dumnezeu Dumnezeu). ). ). ).
8. Este evident din comparatia fcut n 8. Este evident din comparatia fcut n 8. Este evident din comparatia fcut n 8. Este evident din comparatia fcut n
aceast scriere c mistica din Biserica aceast scriere c mistica din Biserica aceast scriere c mistica din Biserica aceast scriere c mistica din Biserica
Ortodox se afl dincolo de toate cele Ortodox se afl dincolo de toate cele Ortodox se afl dincolo de toate cele Ortodox se afl dincolo de toate cele
sufletesti si rationale. n viata ascetic, sufletesti si rationale. n viata ascetic, sufletesti si rationale. n viata ascetic, sufletesti si rationale. n viata ascetic,
norma pentru aceasta o reprezint norma pentru aceasta o reprezint norma pentru aceasta o reprezint norma pentru aceasta o reprezint
de de de desptimirea sau desprinderea de toate sptimirea sau desprinderea de toate sptimirea sau desprinderea de toate sptimirea sau desprinderea de toate
nevoile, tririle si chiar gndurile, fie ele nevoile, tririle si chiar gndurile, fie ele nevoile, tririle si chiar gndurile, fie ele nevoile, tririle si chiar gndurile, fie ele
bune sau rele (vezi Avva Evagrie ctre bune sau rele (vezi Avva Evagrie ctre bune sau rele (vezi Avva Evagrie ctre bune sau rele (vezi Avva Evagrie ctre
Anatolie, citat mai sus, pag. 9). Anatolie, citat mai sus, pag. 9). Anatolie, citat mai sus, pag. 9). Anatolie, citat mai sus, pag. 9).
9. Vezi viata Sfntului Isaac Zvortul de 9. Vezi viata Sfntului Isaac Zvortul de 9. Vezi viata Sfntului Isaac Zvortul de 9. Vezi viata Sfntului Isaac Zvortul de
la Pesterile Pecerska, la Pesterile Pecerska, la Pesterile Pecerska, la Pesterile Pecerska, Gods Gods Gods Gods Fools Fools Fools Fools. Synaxis . Synaxis . Synaxis . Synaxis
Press, Chill Press, Chill Press, Chill Press, Chilliwack, B.C., Canada, 1976, pag. iwack, B.C., Canada, 1976, pag. iwack, B.C., Canada, 1976, pag. iwack, B.C., Canada, 1976, pag.
21. 21. 21. 21.
10. 10. 10. 10. Hiper Hiper Hiper Hiper- -- -constiinta constiinta constiinta constiinta, pag. 292 , pag. 292 , pag. 292 , pag. 292- -- -293, editia a 293, editia a 293, editia a 293, editia a
doua. doua. doua. doua.
11. Kadloubovsky, E. and Palmer, G., 11. Kadloubovsky, E. and Palmer, G., 11. Kadloubovsky, E. and Palmer, G., 11. Kadloubovsky, E. and Palmer, G., Early Early Early Early
Fathers Fathers Fathers Fathers from from from from the the the the Philokalia Philokalia Philokalia Philokalia, St Isaac of , St Isaac of , St Isaac of , St Isaac of
Syria, Directions on Spiritual Training, Syria, Directions on Spiritual Training, Syria, Directions on Spiritual Training, Syria, Directions on Spiritual Training,
Faber and Faber, Londra, 1959. (mentionat Faber and Faber, Londra, 1959. (mentionat Faber and Faber, Londra, 1959. (mentionat Faber and Faber, Londra, 1959. (mentionat
mai departe ca mai departe ca mai departe ca mai departe ca Early Early Early Early Fathers Fathers Fathers Fathers). ). ). ).
12. 12. 12. 12. Early Early Early Early Fathers Fathers Fathers Fathers, pag. 140, par. 114, 115, , pag. 140, par. 114, 115, , pag. 140, par. 114, 115, , pag. 140, par. 114, 115,
116. 116. 116. 116.
13. 13. 13. 13. Sfntul Sfntul Sfntul Sfntul Serafim Serafim Serafim Serafim de de de de Sarov Sarov Sarov Sarov, pag. 61 , pag. 61 , pag. 61 , pag. 61- -- -62 62 62 62
(editia rus), citat n notele traduse din (editia rus), citat n notele traduse din (editia rus), citat n notele traduse din (editia rus), citat n notele traduse din
rus, vezi mai sus. rus, vezi mai sus. rus, vezi mai sus. rus, vezi mai sus.
14. 14. 14. 14. Filocalia Filocalia Filocalia Filocalia, Vol 3, pag. 322, par. 103 (ed. , Vol 3, pag. 322, par. 103 (ed. , Vol 3, pag. 322, par. 103 (ed. , Vol 3, pag. 322, par. 103 (ed.
greceasc). greceasc). greceasc). greceasc).
15. 15. 15. 15. Early Early Early Early Fa Fa Fa Fathers thers thers thers, ,, , pag. 297, 47. pag. 297, 47. pag. 297, 47. pag. 297, 47.
16. 16. 16. 16. Op. Op. Op. Op. cit. cit. cit. cit., pag. 105, par. 71. , pag. 105, par. 71. , pag. 105, par. 71. , pag. 105, par. 71.
17. 17. 17. 17. Works Works Works Works of of of of St. St. St. St. Isaac Isaac Isaac Isaac the the the the Syrian Syrian Syrian Syrian, editia a , editia a , editia a , editia a
treia, predica 8, pag. 37. treia, predica 8, pag. 37. treia, predica 8, pag. 37. treia, predica 8, pag. 37.
18. 18. 18. 18. Filocalia Filocalia Filocalia Filocalia, Vol 2, pag. 467, par. 49. , Vol 2, pag. 467, par. 49. , Vol 2, pag. 467, par. 49. , Vol 2, pag. 467, par. 49.
Trebuie s mentionm aici c acest cuvnt al Trebuie s mentionm aici c acest cuvnt al Trebuie s mentionm aici c acest cuvnt al Trebuie s mentionm aici c acest cuvnt al
lui Isaac Sirul lui Isaac Sirul lui Isaac Sirul lui Isaac Sirul n sensul c o vedenie este n sensul c o vedenie este n sensul c o vedenie este n sensul c o vedenie este
neasteptat neasteptat neasteptat neasteptat nu trebuie nteles ca o regul nu trebuie nteles ca o regul nu trebuie nteles ca o regul nu trebuie nteles ca o regul
absolut pentru toate aceste vedenii. Ca absolut pentru toate aceste vedenii. Ca absolut pentru toate aceste vedenii. Ca absolut pentru toate aceste vedenii. Ca
exceptie, unii asceti sfinti au avut vedenii exceptie, unii asceti sfinti au avut vedenii exceptie, unii asceti sfinti au avut vedenii exceptie, unii asceti sfinti au avut vedenii
neobisnuite pe care ns le neobisnuite pe care ns le neobisnuite pe care ns le neobisnuite pe care ns le- -- -au putut au putut au putut au putut

2 22 20 00 0
anticipa; au avut un fel de presentiment anticipa; au avut un fel de presentiment anticipa; au avut un fel de presentiment anticipa; au avut un fel de presentiment
asemenea unei proorocii negndite, o asemenea unei proorocii negndite, o asemenea unei proorocii negndite, o asemenea unei proorocii negndite, o
proorocie proorocie proorocie proorocie despre un lucru iminent. Un despre un lucru iminent. Un despre un lucru iminent. Un despre un lucru iminent. Un
asemenea lucru i s asemenea lucru i s asemenea lucru i s asemenea lucru i s- -- -a ntmplat Sfntului a ntmplat Sfntului a ntmplat Sfntului a ntmplat Sfntului
Serghie din Radonej la sfrsitul vietii. Serghie din Radonej la sfrsitul vietii. Serghie din Radonej la sfrsitul vietii. Serghie din Radonej la sfrsitul vietii.
ntmplarea este descris n detaliu n ntmplarea este descris n detaliu n ntmplarea este descris n detaliu n ntmplarea este descris n detaliu n
lucrarea ruseasc lucrarea ruseasc lucrarea ruseasc lucrarea ruseasc Hiperconstiinta Hiperconstiinta Hiperconstiinta Hiperconstiinta, pag. 377 , pag. 377 , pag. 377 , pag. 377
(Bibliografia nu i (Bibliografia nu i (Bibliografia nu i (Bibliografia nu i- -- -a fost disponibil a fost disponibil a fost disponibil a fost disponibil
autorului. Citatul prov autorului. Citatul prov autorului. Citatul prov autorului. Citatul provine din notele traduse ine din notele traduse ine din notele traduse ine din notele traduse
din rus, vezi mai sus.) din rus, vezi mai sus.) din rus, vezi mai sus.) din rus, vezi mai sus.)
19. Vezi nota 13, cap. 1, pag. 13 19. Vezi nota 13, cap. 1, pag. 13 19. Vezi nota 13, cap. 1, pag. 13 19. Vezi nota 13, cap. 1, pag. 13- -- -22. 22. 22. 22.
20. Mergeti cte doi n toate prtile 20. Mergeti cte doi n toate prtile 20. Mergeti cte doi n toate prtile 20. Mergeti cte doi n toate prtile
pmntului, propovduind pacea oamenilor pmntului, propovduind pacea oamenilor pmntului, propovduind pacea oamenilor pmntului, propovduind pacea oamenilor
si iertarea pcatelor. Guerier, pag. 27 (conf. si iertarea pcatelor. Guerier, pag. 27 (conf. si iertarea pcatelor. Guerier, pag. 27 (conf. si iertarea pcatelor. Guerier, pag. 27 (conf.
Marcu 6:7 Marcu 6:7 Marcu 6:7 Marcu 6:7- -- -12.) 12.) 12.) 12.)
21. Guerier, pag. 115. 21. Guerier, pag. 115. 21. Guerier, pag. 115. 21. Guerier, pag. 115.
22. 22. 22. 22. Antonie Hrapovitki, Antonie Hrapovitki, Antonie Hrapovitki, Antonie Hrapovitki, Mrturisire: Mrturisire: Mrturisire: Mrturisire:
Lecturi Lecturi Lecturi Lecturi despre despre despre despre taina taina taina taina pocintei pocintei pocintei pocintei. Holy Trinity . Holy Trinity . Holy Trinity . Holy Trinity
Monastery Press, Jordanville, N.Y., 1975. Monastery Press, Jordanville, N.Y., 1975. Monastery Press, Jordanville, N.Y., 1975. Monastery Press, Jordanville, N.Y., 1975.
23. Guerier, pag. 127 (sublinierea noastr). 23. Guerier, pag. 127 (sublinierea noastr). 23. Guerier, pag. 127 (sublinierea noastr). 23. Guerier, pag. 127 (sublinierea noastr).
24. 24. 24. 24. Op. Op. Op. Op. cit. cit. cit. cit., pag. 129. , pag. 129. , pag. 129. , pag. 129.
25. 25. 25. 25. Op. Op. Op. Op. cit. cit. cit. cit., pag. 103 , pag. 103 , pag. 103 , pag. 103- -- -104. 104. 104. 104.
26. Brown, Raphael, 26. Brown, Raphael, 26. Brown, Raphael, 26. Brown, Raphael, The The The The Little Little Little Little Flowers Flowers Flowers Flowers of of of of
St. St. St. St. Francisc Francisc Francisc Francisc. Image Books, Garden City, . Image Books, Garden City, . Image Books, Garden City, . Image Books, Garden City,
N.Y., 1958, pag. 60. N.Y., 1958, pag. 60. N.Y., 1958, pag. 60. N.Y., 1958, pag. 60.
27. 27. 27. 27. Ibid. Ibid. Ibid. Ibid., pag. 63. , pag. 63. , pag. 63. , pag. 63.
28. Guerier, pag. 124. 28. Guerier, pag. 124. 28. Guerier, pag. 124. 28. Guerier, pag. 124.
29. Cuvntul patimi, folosit aici, semnific 29. Cuvntul patimi, folosit aici, semnific 29. Cuvntul patimi, folosit aici, semnific 29. Cuvntul patimi, folosit aici, semnific
toate impulsurile contra toate impulsurile contra toate impulsurile contra toate impulsurile contra- -- -naturale ale omului naturale ale omului naturale ale omului naturale ale omului
(mndrie, desertciune, invidie, ur, (mndrie, desertciune, invidie, ur, (mndrie, desertciune, invidie, ur, (mndrie, desertciune, invidie, ur,
lcomie, gelozie s.a. lcomie, gelozie s.a. lcomie, gelozie s.a. lcomie, gelozie s.a.) care provin din ) care provin din ) care provin din ) care provin din
neascultarea si din cderea strmosilor neascultarea si din cderea strmosilor neascultarea si din cderea strmosilor neascultarea si din cderea strmosilor
Adam si Eva. Adam si Eva. Adam si Eva. Adam si Eva.
30. Motovilov, N.A., 30. Motovilov, N.A., 30. Motovilov, N.A., 30. Motovilov, N.A., A AA A Conversation Conversation Conversation Conversation of of of of St. St. St. St.
Serafim Serafim Serafim Serafim. St Nectarios Press, Seattle, 1973 . St Nectarios Press, Seattle, 1973 . St Nectarios Press, Seattle, 1973 . St Nectarios Press, Seattle, 1973
(retiprit). (retiprit). (retiprit). (retiprit).
31. 31. 31. 31. Works Works Works Works of of of of St. St. St. St. Isaac Isaac Isaac Isaac the the the the Syrian Syrian Syrian Syrian, editia a , editia a , editia a , editia a
3 33 3- -- -a, predica 36, pag. 155. a, predica 36, pag. 155. a, predica 36, pag. 155. a, predica 36, pag. 155.
32. 32. 32. 32. Collected Collected Collected Collected Letters Letters Letters Letters of of of of Bishop Bishop Bishop Bishop Theophan Theophan Theophan Theophan, , , ,
partea a doua, Scrisoarea 261, pag. 103. partea a doua, Scrisoarea 261, pag. 103. partea a doua, Scrisoarea 261, pag. 103. partea a doua, Scrisoarea 261, pag. 103.
33. 33. 33. 33. Posthumus Posthumus Posthumus Posthumus Artistic Artistic Artistic Artistic Works Works Works Works of of of of L. L. L. L.
Tolstoy Tolstoy Tolstoy Tolstoy, Vol 2, pag. 30. , Vol 2, pag. 30. , Vol 2, pag. 30. , Vol 2, pag. 30.
34. 34. 34. 34. Filocalia Filocalia Filocalia Filocalia, Vol 1, pag. 33. , Vol 1, pag. 33. , Vol 1, pag. 33. , Vol 1, pag. 33.
35. 35. 35. 35. Hiper Hiper Hiper Hiper- -- -constiinta constiinta constiinta constiinta, Despre patimile , Despre patimile , Despre patimile , Despre patimile
mintii, editia a 2 mintii, editia a 2 mintii, editia a 2 mintii, editia a 2- -- -a, pag. 65 a, pag. 65 a, pag. 65 a, pag. 65- -- -74. 74. 74. 74.
36. Vezi mai sus, Despre 36. Vezi mai sus, Despre 36. Vezi mai sus, Despre 36. Vezi mai sus, Despre mintea de jos si mintea de jos si mintea de jos si mintea de jos si
mintea de sus, pag. 6 mintea de sus, pag. 6 mintea de sus, pag. 6 mintea de sus, pag. 6- -- -23. 23. 23. 23.
37. 37. 37. 37. Works Works Works Works of of of of St. St. St. St. Isaac Isaac Isaac Isaac the the the the Syrian Syrian Syrian Syrian, pag. 37. , pag. 37. , pag. 37. , pag. 37.
38. Compar cu Dostoevsky, 38. Compar cu Dostoevsky, 38. Compar cu Dostoevsky, 38. Compar cu Dostoevsky, Marele Marele Marele Marele
Inchizitor Inchizitor Inchizitor Inchizitor n n n n Fratii Fratii Fratii Fratii Karamazov. Karamazov. Karamazov. Karamazov.
39. Sabbatier, pag. 352. 39. Sabbatier, pag. 352. 39. Sabbatier, pag. 352. 39. Sabbatier, pag. 352.
40. n secolul 15 Luther a protestat 40. n secolul 15 Luther a protestat 40. n secolul 15 Luther a protestat 40. n secolul 15 Luther a protestat
mpotriva acestei prerogative exprimat mpotriva acestei prerogative exprimat mpotriva acestei prerogative exprimat mpotriva acestei prerogative exprimat prin prin prin prin
acordarea de indulgente. acordarea de indulgente. acordarea de indulgente. acordarea de indulgente.
41. 41. 41. 41. Lives Lives Lives Lives of of of of Saints Saints Saints Saints, Book 11, pag. 119 , Book 11, pag. 119 , Book 11, pag. 119 , Book 11, pag. 119- -- -120. 120. 120. 120.
Articolul de mai sus a fost publicat initial n revista revista revista revista Synaxis: Synaxis: Synaxis: Synaxis:
Orthodox Orthodox Orthodox Orthodox Christian Christian Christian Christian Theology Theology Theology Theology in in in in the the the the 20th 20th 20th 20th Century Century Century Century, Vol. 2, pag. 39-56,
sub semntura lui George Macris (acum plecat la Domnul), care a fost
preot n Biserica Ortodox Rus din Afara Granitelor, n Portland,
Oregon. Revista Revista Revista Revista Synaxis Synaxis Synaxis Synaxiseste publicat de mnstirea mnstirea mnstirea mnstirea Noul Noul Noul Noul Ostrog Ostrog Ostrog Ostrog din
Canada.