Povestea lui Harap-Alb

Ion Creanga
Basm cult
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult, publicat in revista Convorbiri literare in 1877.
Basmul cult este o specie narativa ampla,cu personaje numeroase,purtatoare ale unor valori simbolice,cu actiune
implicand abulosul si supranaturalul si supusa unor actiuni conventionale, care inatisea!a parcurgerea drumului
maturi!arii de catre erou. Conlictul dintre bine si rau se inc"eie prin victoria ortelor binelui.
Personajele sunt individuali!ate prin atributele e#terioare si prin limbaj. $eperele temporale si spatiale sunt
vagi,sunt pre!ente cliseele compo!itionale,numerele si obiectele magice, stilul este elaborat, se imbina naratiunea cu
dialogul si cu descrierea.
%aratiunea la persoana a & a este reali!ata de un narrator omniscient, dar nu si obiectiv. Basmul cult
presupune imbinarea naratiunii cu dialogul si cu descrierea. %aratiunea este dramati!ata prin dialog,are ritm alert,
reali!at prin reducerea digresiunilor si a descrierilor.
'ialogul are o dubla unctie, ca in teatru( sustine evolutia actiunii si caracteri!area personajelor.
)ema basmului este triumul binelui asupra raului.*otivele narrative speciic sunt superioritatea
me!inului,calatoria,supunerea prin viclesug,muncile,demascarea rauacatorului,pedeapsa si casatoria. Actiunea se
desasoara linear,succesiunea secventelor este redata prin inlantuire.
+u!iunea dintre real si abulous se reali!ea!a inca din incipit. $eperele spatiale sugerea!a diicultatea
aventurii eroului,care trebuie sa ajunga de la un capat al lumii la celalalt , in plan simbolic- de la imaturitate la
maturitate..
In basm sunt pre!ente clisee compo!itionale si ormule tipice. +ormula initiala / Amu cica era odata0 si
ormula inala / 1i a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca- cine se duce acolo be si mananca. Iar pe la noi,
cine are bani bea si mananca, iara cine nu, se uita si rabda. / sunt conventii care marc"ea!a intrarea si iesirea din
abulous. +ormulele mediane / 1i merg ei o !i, si merg doua, si merg patru!eci si noua / reali!ea!a trecerea de la o
secventa narativa la alta si intretin suspansul.
Parcurgerea drumului maturi!arii de catre erou, presupune un lant de momente ale subiectului. 2 situatie
initiala de ec"ilibru, e#po!itiunea., o parte pregatitoare, un moment care dereglea!a ec"ilibrul initial, intriga., aparitia
donatorilor si a ajutoarelor, actiunea reparatorie3trecerea probelor, reacerea ec"ilibrului initial si rasplata
eroului, de!nodamantul..
Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spiritual si
modiicarea statutului social al protagonistului.
Cartea primita de la Imparatul 4erde,care neavand decat ete, are nevoie de un mostenitor la tron, motivul
imparatului ara urmasi. este actorul perturbator al situatiei initiale si determina parcurgerea drumului initiatic de catre
cel mai bun dintre ii craiului , motivul superioritatii me!inului..
)recerea podului este o etapa pregatitoare. 'rept rasplata pentru milostenia aratata 1intei 'uminici,
deg"i!ata in cersetoare, me!inul primeste saturi de la aceasta sa ia / calul, armele si "ainele0 cu care tatal sau a ost
mire prntru a i!bandi.
)recerea podului este urmata de ratacirea in padurea labirint,simbol ambivalent,loc al mortii si al regenerarii.
Cum are nevoie de un initiator, cele trei aparitii ale 1panului il determina pe me!in sa incalce satul parintesc
si sa se tocmeasca ca sluga a 1panului. Inca naiv, ii marturiseste ce l5a satuit tatal si coboara in antana ara a se
mai gandi la urmari.
Coborarea in antana are, in plan simbolic,semniicatia grotei, spatiu al nasterii si al regenerarii. Personajul
intra in antana naiv ecior de crai, pentru a deveni Harap-Alb,rob al 1panului.6uramantul din antana impune si
conditia eliberarii si de asemenea sarsitul initierii.
Ajunsi la curtea Imparatului 4erde,1panul il supune la trei probe ( aducerea salatilor din 7radina
8rsului,aducerea pielii cerbului si a etei Imparatului $os pentru casatoria 1panului. Primele doua probe la trece cu
ajutorul 1intei 'uminici, insa a & a proba presupune o alta etapa a initierii, este mai comple#a si necesita mai multe
ajutoare.
'rept rasplata pentru bunatatea sa,pimeste in dar de la craiasa urnicilor si de la craiasa albinelor o aripa.
'e asemenea, iind prietenos si comunicativ, isi gaseste ajutoare in personajele "imerice( 7erila,
+laman!ila,1etila,2c"ila si Pasari-9ati-9ungila.
9a curtea Imparatului $os,Harap-Alb este supus la doua serii de probe, iind ajutat de personajele "imerice
cu puteri supranaturale( casa de arama cu ajutorul lui 7erila, ospatul pantagruelic cu ajutorul lui 1etila si +laman!ila
si alegerea macului de nisip cu ajutorul urnicilor.
Alte trei probe se leaga doar de ata, pa!irea nocturna si pierderea etei, transormata in pasare cu ajutorul
lui 2c"ila si Pasari-9ati-9ungila, iar g"icitul etei cu ajutorul albinei ,motivul dublului..
Ajunsi la curtea Imparatului 4erde, ata il demasca pe 1pan,care il acu!a pe Harap-Alb ca a divulgat
secretul si ii taie capul. In elul acesta il de!leaga de juramant,semn ca initierea este inc"eiata. 'ecapitarea eroului
este ultima treapa si inalul initierii, avand semniicatia coborarii in Inern sau a mortii initiatice. :roul reintra in posesia
palosului si primeste recompensa, pe ata Imparatului $os si Imparatia. %unta si sc"imbarea statutului social
conirma maturi!area eroului. 'e!nodamantul consta in reacerea ec"ilibrului si rasplata eroului.
In basm sunt pre!ente numerele magice &,1;,;<, semne ale totalitatii.
Pesonajele sunt purtatoare ale unor valori simbolice( binele si raul in diversele lor iposta!e. Conlictul dintre
bine si rau se inc"eie prin victoria ortelor binelui.
*odalitatile nararii sunt povestirea si repre!entarea. Povestirea aptelor este uneori insotita de relectii sau
comentariile naratorului.
$egistrele stilistice popular,oral si regional conera originalitate limbajului, care diera de cel al naratorului
popular prin speciicul intergrarii termenilor si al modului de e#primare.
9imbajul cuprinde termini si e#presii populare, regionalisme onetice sau le#icale, !iceri tipice, eruditia
paremiologica, recventa proverbelor sau a !icatorilor..
Placerea !icerii, jovialitatea se relecta in mijloacele lingvistice de reali!are a umorului, precum( ironia,
porecle si apelative caricaturale , Bu!ila., diminutive cu valoare augumentativa , bu!isoare,bauturica., caracteri!ari
pitoresti , portretrul lui 7erila., scene comice precum cearta dintre 7erila si ceilalti in casa de arma, dar si e#presii
populare / 'a-i cu cinstea, sa peara rusinea. /.
2ralitatea stilului se reali!ea!a prin dierite mijloace, precum e#presii narative tipice , si atunci, si apoi.,
e#primarea aectiva in propo!itii interrogative si e#clamative, dativul etic, insearea de ra!e ritmate , portretul lui
2c"ila. sau versuri populare / 'e-ar sti omul ce-ar pati3 'inainte s-ar pa!i= / .
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga, este un basm cult avand ca paticularitati relectarea conceptiei despre lume
a scriitorului, umani!area antasticului, individuali!area pesonajelor, umorul si speciicul limbajului. Insa, asemenea
basmului popular, pune in evidenta idealul de dreptate si de adevar, de cinste, iind /o oglindire> a vietii in moduri
abuloase.0 , 7eorge Calinescu.