t*

$
,l
[.
$,
i}]
e:
,!;
ili
'il
a
nall de exemplu cu secretia colului uterin, aceasta din urrnl !n con-
ditii obiqnuitd tiina sterilh. Laboratorul are nevoie de ambele lame,
diirtre care una se coloreaze dupd metoda Gram, iar cealaltil cu albas-
tru de metilen.
In cazul clnd se cere gi lnsdmintarea
prodttsului,, aceasta se va
face diregt la locul
9i
in riromentul iecoltdrii din uretrfl sau colul
Gri". tVieaiite ae ctittgre se vor alege dup[ felul
gfbrmenilor c6u-
t.ti,
io"o.oci,
coci
gram pozitivi baciti dlfterici, eventual ciuperci.
--''-
pintru
prinereaTn eviienl5 a parazitulul Trichomonas vagingli3
E
pot
utittri secretllle r[mase'pe.
m6nuga de cauciuc dupd un tuqeu
vaElnal. Eetn blne ci-Jecrefla
se fie scoai[ la suprafatl din fundurile
d;";il';1f uugi,iutir-i. Condomitent ee
poate face recoltarea cu ans6
de
platinl
si din colul uterin.
-- -fil;..r"iia
recott"t6 se vor face frotlurl, care le.usuce la aer
s"o, dt A exisle pojiUititatea de a fi examlnate lmediat' se vor face
il;i,fr;C
p"o"spita tntre tami
9i.lame16.
Eete blne cq la$q pe care
i6-face iifoltaria
pentru prepaiat proasptrt s[- fle prelncllzlt{' Dacl
secretia este
prea viscoas{,
liqrci
produsul
gblinut
-p-e^vlrful
ansei
re va amesteca cu o
piceturd de ser fiziologic. In- acet mediu mai
ituia proiorJarui ie nihcA mult mai activ gi astfel se recunoaqte cu
rnal mare uflurintd.
RECOTTAREA MATERIALULUI
PENTRU EXAMENE MICOLOGICE
Ciupercile pot parazita
lesuturile
qi organele omului, In prac-
tlc[, de cele mai multe ori, se lntilnesc leziuni micotice pe piele qt
anexele ei.
Recoltarea se face de oblcel ca pentru examene microscopice ql
pentru inslmlnfare. Pentru obfinerea rezultatelor bune, trebuie s[
se evite pe clt posibil recoltarea msterialului din focarele care au foot
tratate cu alifli, substante colorante etc. In aceste cazuri trebuie sE se
spele leziunile cu api
gi strpun, iar prelevarea s[ se facl dupi
?.-3 zrle. Dac[ lns[ recoltarea materialului se face totugi dup[ uti-
lizarea unei afilii, leziunea trebuie tratatl ln prealabil cu un amestec
de eter
gi alcool. Este important ca pentru examene si se recolteze, pe
clt
posibil, numai material
patologlc. Astfel, de pe suprafetele p6-
roase, se vor recolta perii rupfi sau decolorati. Atunci cind leziunile
slnt localizate
pe pielea lipeit[ de p[r, trebuie recoltate mici !rag-
mente de epidernr, scuame, suprafata veziculelor sau a qustulelor, in
speclal ln reglunea periferic[ a focarului, adic[ in zona de dezvoltare
a ciupercii.
fiz
BecoltLrea se face cu o pens[ sau cu un bisturiu steril. Dupl
recoltare, acesta va fi din nou ferit. Bolnavul va fi aqezat in fala
ttnel surse de lumini ln aqa fel lncit si se vadl perii
rupti ln lumina
laterali. Din aceste fire se rup citeva cu o penstr ql se introduc lntr-o
eprubetd sau se invelesc ln hirtie a1b6. Probele se eticheteazd gi se
trimit la laborator.
Firele de p6r lezate de ciupered se rup uneori la nivelul pielii
qi atunci apar ca niqte puncte negre. Acestea pot fi scoase cu un ac
lanceolat sau cu virful bisturiului. EIe pot fi gleite qi ln scuame;
acest caz, recoltarea se face prin raclarea lor.
Pentru examenul micologic aI unghiilor se scoate cu bisturiul
stratul superficial lucios qi apoi se racleazd din portiunile
mai pro-
funde.
Materlalul recoltat trebuie sd fie in cantitate suficientA : cel
puftn 2-3 fire de p6r sau citeva buc6li de scuarne. Ele vor fi pds-
trate ln pachete de hlrtie alb6, etichetate. Din materialul astfel pds-
trat, examenul se poate repeta oricind, deoarece in peri
$i
scuame
ciupercile lqi pdstreazl vitalitatea timp de citiva ani.
R,ECOLTAREA PRODUSELOR PENTRU ANTIBIOGRAMA
I}'atamentul qtiin$ific qi elicace cu chimioterapice qi antibiotice
se bazeazi pe izolarea qi identificarea germenilor ln eauz6 gi stabi-
lirea sensibilitefli lor fat6 de medioamentele respective.
Izolarea germenilor se va face prin culturi din secretiile, excre-
tiilb,
exsudatele qi
tesuturile
bolnavilor. Recoltarea
produselor se
face dupd tehnica descris6 la capitoleh precedente.
Germenil izola{i slnt cultivati in culturi pure qi puqi apoi ln
contact cu dlferite antibiotice qi chimioterapice pentru
a stabili care
dintre aceste substanfe inhibA sau opresc total cregterea coloniilor
de rnicrobi, acestea reprezentind medicamentul cu care trebuie tra-
tat bolnavul.
Asistenta medicalE
joac[
un rol deosebit in problema identificdr:ii
germeniior gi determinarea chimiosensibilitltii, ea avind sarcina de
a recolta ln mod riguros steril ql ln condifii optime materialele nece-
sare din care se vor cultiva qi identifica microbii, Din acest motiv,
ea trebuie str
$in6
seama de citeva probleme, a cdror necunoaEtere
poate s[ pericliteze buna reupit{ a examin6rilor. Astfel :
-
reeoltarea se va face totdeauna inainte de inceperea trata-
mentului antlbiotie;
zfir,
{03
,1;
tl
se astupI cu dopurile 1or. In acelaqi timp se flambeazI pavilionril
acului de punclie qi
apoi se las[ sd picure
lichtdul pe mediiie de cul-
turd, din eprubete, a clror gur[ va fi flambatd, de asemenea, afit ia
scoatere-a dopului, clt qi dupl lnslmlnfare.
Probele recoltate se aqazl imedidt la termostat.
Dac[ lichidul cefalorahidian lnsimlntat pe
medii de cultur6 tre-
buie trimis Ia un laborator ln afar6 de cltrdirea sectiei,* se va avea
grij{ ca In_cursul.transportului sdl se.asigure o temperatur{ de apro-
ximativ 37", clci meningococii slnt foarte sensibili ia variafiitd de
temperaturtr gl se distrug uqor.
Pentru examenul chlmic (clor, glucoz[,
albumine etc.), se trlmit
la laborator cca 100 ml de lichid cefalorahidian, iar pentru ionogr'ami,
(dupd metoda flamfotometricl) I ml.
i
nicor.ranEA sEcREfuLoR ruRULENTL
Recoltarea secretillor purulente
de pe suprafaNa tegumentelor
din pl6gi
supurate, ulceratii, organe genitale, conjunctivl ocular5,
leziuniie cavit$fii bucale, dln conductul auditiv extern etc. se face
fle cu ansa de p1atin6, fie cu o
pipet[ Pasteur. In eele mal multe
eazuri, asistenta trebuie si execute frotiuri din produsul recoltat la
patul bolnavului. Pentru aceasta vor pregdti 2-B larne sterile, o ansl
de platinl gl o lamp4 de splrt. Se sterilizeaz[ ansa prin
incdlzirea la
roqu (fig. 179), se aqteapt[ pufin
s[ se rdceasc6 qi apoi se scoate o
mlc[ porfiuqe de puroi pe ans[. Acest material se va trece pe o
lamd de sticll steril{ qi cu ajutorul ansei se va intinde pe supiafata
ei intr-un strat oubiire gi uniform (ftg. 1S0). Se scrie cu un creion
dermatograf numdrul buletinului de analizI pe laml qi se trimite la
laborator. Este bine s6 se factr din acelagi material[ 2-B frotluri.
Dacd materialul se trimite la laborator pentru diverse examene,
recoltarea Be va face cu
plpeta
Pasteur, produsul fiind apoi trecut ln
eprubete sterile.
Din vezicule, pustule,
ulceratii etc., recoltarea Ee faee, dup[ o
cur{fire
perfectE a suprafefei lor, cu ansa sau cu o pipetd de sub
crusta sau de sub marginea ulcerafiilor.
Din papuli, noduli pi leziuni inflamatoare ale dermulul dac6
epidermul este intact, recoltarea se face prin punclie. Dup! dezln-
fectarea
pielli cu tincturB de iod se puncfioneazd leziunea cu un ac
steril, montat la o serlngi steril6. Se cauti sE se obtlnb serozitaten
plimblnd
acul ln mai multe direc{ii ln derm. Se spalil serlnga cu ser
fiziologie steril
gi
lichidul se introduce lntr-o eprubetil eterili. Sp[la-
400
i
l
l',
,;l
401
rea seringii se poate tace qi eu mediul de culturB steril, pe care se va
face lns6mtntarea.
B,ecoltarea secretiei uretrale $e va face dimineala inainte de
urinare.
Recoltarea secretiilor vaginale, a secreliilor uretrale de Ia femei,
precum gi a secre{iilor din colul uterin se face direct din produsul
irlre se scurge din uretrE sau din coi, cu ajutorul unei anse
de platin6.
Bolnava va fi aqezatE ln pozitie ginecologicl, de preferint[ pe
mas6 corespunz6toare. Se va face toaleta organelor genitale externe
eu apd c6l*J,rt6, evitind orice subetanfA dezinfectantd, inclusiv s4pu-
nul. Se indep4rteazE labiile mari-
9i
lPoi
9J
c9l9
-mtgi
cu mina im-
trr6catd in mBnuql sterile. Se flambeaz[
-'- dup6 tehnica cunoscutd
-
ansa de recoltare qi se efectueaz$ recolt6rile separa-t din vagln, ure-
tr$ gi colul uterin,.flambtnd ansa dupd flecare
produs.
'Este
important ca produsul recoltat dln col sau uretrd si nu vlnl
ln contact cu
peretele'vaginal, care are totdeauna flora sa proprie.
Pentru examin6ri bacteriologic 8e vor fact clte doul frotiuri pe
lrrrne de sticlE pentru fiecare produs recoltat. Pe lame trebue notatA
vizibil
provenienta produsului, pentru a nu confunda secrelia vagi-
!t
Etg. 179.
-
Sterilizara ansei. /r,lg. 1E0,
-
Executarea unul frotlu.
t
t
N
meni sint numite.uroculturi,
urina se va recolta steril pentru
exa_
rnenul bacteriologic
Materiarete
itecesare.
sonda
N6raton, ster'iza*r prin
fierbere qi
unsa cu ulei de vaselin[
sterii;"pilHd;i.,;ii;fi
d;p"Ae.urta,
lampi,
de sptrt,
ser fiziorogig
it*ii
ir"t?-,i"rue,"iri.',,;-;#ii;"
culturtr tn
funcfie,de.germeniic[ututi-
!-re
cvu'
r
Tehnica
recottdrii,
La blrbati
se face f!lr6_ sond[, dup[ o eurlfire
minufioas'
a glandului:F:
lpeid-
ii;ilila;l
;;rdl
iilnoun, apoi
"H:,l",J
?3l'Af ;iilt',
t"ru5"1#:F*
;i#i:;r;;
R
;;Lm"r,rtiltdjr;:;;iiJ:.
rrunDeaza
dup6 ce
ffi :^*ili
!"rft"'TI,rd,T""':"liffifffi
::i",il,:iffi;
flE;i|ilil ii=ii}:fl::t Fit,?dtifi,1rix1t;f;Hi#;ii
llll-:l llllll
sondet in eprubeta
sreritd a cdrei gur[
a rost ttam'Uatr.
llll - lll!ff fl.
rytupU
qi
se trimite la taborator.
Cnntitatea
de
llll _4{lllffi
urin6 necesar{ pentru
uroculrurl este de io_ZO ,nt.
w
*."Jil,Tx
;*?ffi,#:l*x1,ffir
;:nrr,":*
Fts, t?s.- vas
teaztr fErE sondi, dar lnainte de urinare se tace toa-
pentru
recol-
Ieta-meatului
qt a vulvel. Recoltarea se face in vase
tarea urlnll,
sterilizate prrrn
fierbere, In absent. ori.urJ substan{e
pentru
^rmpiedicarea
fermentafiii.
urina .Jr""iatli
Ee p-trstreaz6
li rece
-prne^ce
* ;alransporta
la raborator.
,,""xii!111[:rHui"ffi
rs3$ti#ffi :i,,"T:#H-,'J,3lf
i;
la fetlfe,un
balonap.cu
gft
ffip"
rii"e cu
ajutorul unei benzi de
leucoplast. rhia de. b.und{- aoeziria,
i*ee a. ,br"iii"-ii,
go
em, se
despic{
la mijloc
si-Ia cere a.re L*ti.*itEft.
prtn
desprciltura
din
mtJloc se trece epiubeta,
r"rp..tiu-gr-tut
blilG;ilr,
liriil grijtr
ca
auprafafa
adezrv[
a reucoprastutui
&- iemma rnareetil"i;
sus. cu
cele patru
extrernrttrti
ale benzii,
"r
ir*".ure recipientul
in plica
inghi-
nald, respectiv
regiunea
fesierl
"
.op-ifufor.
l'entru
a preveni
srnulgerea
rlcipientului
de pe
locul fixat gi
mai alea spargerea
rul, este bine ca memurete
i"r."i-*r"
uiu sugaru-
lui sau ccpilului
mic s6 tie imourriz"t"
i";*gili;;;ti,i.
n*"".,
recipientulur
de recoltare
ra rugri r" poatg
lace
qi printr-o
Infiqare
mal.atenl6.copiii
astfel.pregdti[i
treutii. ss fie ooiitrorrij-"rt
mai des
pentru
a lndepdrta
recipibntil
ifieai* aupa urinare.-
898
Recoltarea uiinii pentru
analize curente cu cateter nu trebul
practicatl
decit atunei elnd sondajui a,re qi alte indicafil majore.
Recoltarea urinii la sugar cu vatd hidrofilE qi stbarceiea urte
rioarl a ei nu este recomandat{ fiindc[ vata re]ine numeroase ele
Tegt9
organice ln suspensie din urind, ceea ce'faleificd rezultatel
de laborator.
Pentru recoltarea urinii la copii pe 24 de ore ql
determlnare
dlurezel, se dlurezel, se pot lmprovlza unele
-dispozitive
ajutlt6are. Astfel p
penisul
b[ietilor se poate fixa lnveligul picurItorului
de la un aparr
penisul
b6ietilor se poate fixa lnveligul picurltorului
de la un aparr
de transfuzie al ctrrui tub de material plastic ln prelungire se lhtrc
ducd lntr-un vas colestor. Aceeaql lmprovizatie-se poate face dk
tr-un
tub de centrifugE, care se tr-un
tub de centrifugE, care se g[ure
te la fund ql ge
rotunjer
marginile la flac[r6, prelungindu-l
apci eu un tub de cauciuc sa
rnaterlal
plastic plnd
la vasul colector. Se va avea criid ca tubul d rnaterlal plastic rnaterlal plastic plnd la vasul colector. Se va avea grijd ca tubul d
legiturl sI treacd pe sub coapoa copilului qi nu deasupra.
La fetife se
copilului qi nu deasupra.
chilotii de materiatr pla La fetife se pot transforma chilotii de materiatr plastic in mo
corespunzdtor apliclnd la nivelul organelor genitale externe o pies
In forml de pllnie, prelunglt{ cu un tub pinl la vasul colector.
externe o pies
I colector. Poz:
fia
vasului precum gl igiena 1oca16 trebuie controlate clt mal de
Pentru dozdri hormonale qi reacfil de sarcinl din urln6
ge
recol
teaz6 prima urind de dimineat[ ln sticle curate
gi useate. Este bln
ea bolnava, cu circa o slptdminl Inainte, s6 nu ia preparate de clot
promazinI, iar cu doud zile inainte nici un feI de medicament. C
24 de ore lnainte de recoltare, bolnava va fi supusA unui regim se,
cu cit mai putine lichide,
pentru ca urina sE fie cit mai concentral
ln gonadotrofine.
RECOTTAREA TICHIDULUI CEFATOMHIDIAN,
Lichidul eefalorahidian se recolteazd prin punqrie lombar[, sul
ocrcipitali sau ventricularA,
pentru examen citologic, bacteriologl
biochimic
qi serologlc.
Instrumentele
qi materialele necegare,
precum qi
tehnica reco
tirii slnt aproape aceleaqi ca pentru puneflile rahidiene, In
plus, pet
tru recoltare, se vor preg[ti 2 eprubete sterile, astupate cu dop c
vat6 tnvellt in tifon (penhu a nu 16sa Ecame care ar lmpiedica ev
denfierea vllulul ultdiior format pe peretii- eptubetei), o lamp[ r
spirt. eprubete eu rnedii de cultur[: ser cu bulion, agar-slnge, aga:
sar siu'agar-asclt6, iar pentru punerea ln evidenfd a meningocoeult
mediul Mtller-Hinton.
DupI ce B-au scurs clteva
pic6turi prin acul de punctle se r
recolta lichidul ln cele dou6 eprubete sterile. Eprubetele etichetal
3t
rt:
cantiteti mai mari de substant[ s[ nu se murd[reasc[ para
de cau-
ciuc.-Continutul sondei (dupd lndep{rtarea din rect) se descarcd prin
insuflare cu aceeagi sering[ sau parl eu care s-a flcut recoltdrea.
Recoltarea sub eontrol direct vizual se face prinrtubul
rectosco-
pului cu ajutorul unei anse de platin[.
Este blne ca insdmintarea produsului
recoltat s{ se facl imediat,
chiar la patul bolnavului, cdci numerogi germeni se distrug prin
actiunea antagonist[. a florei de asociatie, Inslmlntarea se face pe
medil solide, ln funclie de felul germenilor
c{utagi : mediul cu selenit
de sodiu, medlul Leifson, mediul cu dezoxicolat'de sodiu et6. ln caz
c[ lnsdmlnfarea nu se poate face pe loc, atunei materialul recoltat se
va desctrrca (in functie de germenii cdutali sau tehnlca utilizatd pen-
tru recoltare) ln recipiente sterile, cu sau f[rd lichtd conservat, se
etlcheteaz6
qi se trimite de urgenfd la laborator. Dac6 trimiterea
totuqi trebuie s[ lntlrzie, atuncl vasele cu produse reco]tate Be vor
fine
la gheat5.
Recoltdrile
pentru punerea ln evidenld a virusurilor din fecale
se fac din ploscl steriil sau direct din rect cu tampoane, dupd teh-
nlca de rnai sus. Dprubetele sterile ln care se
tin
tampoanele contin
0;6 ml solufie nutritiv[ Hanks. DupI ce tamponul a fost scos din
rect se lntroduce in eprubetd, unde este agitat citeva minute cu solu-
tie
nutrltiv6 din fundul acesteia, dupd care lichidul se decanteazE
tntr-o alti eprubet[ steril& lnchis[ cu un dop de cauciuc.
Pentru a preveni distrugerea virusurilor de concurenta florel
mlcrobiene,
peste materia fecald recoltatI din ploscl se adaug{
clteva ptc{turl intr-o solutie de penicilind 200 000 u.t./l0 ml ap6 dis-
ttlatl qi aceeaqi cantitate dintr-o solufie de streptonricin[ 1 g/10 ml
apA distilatd. In acela$i scop (ln cazul recolt[rii cu tampon) se vor
adduga solufiei nutritive din eprubetd lnc[ dinainte de efectuarea
recolt6rii, 100 u.i. penicilin[ pi 25 mg streptomicin[.
Attt fecalele recoltate ca atare. clt qi suspensia de continut rec-
tal ln lichtdul nutritiv se pdstreazd la ghea!6 sau la cqngelator.
Tehntcv tnsdmtnfidrii. Se pune eutia Petri cu capacul in sus pe
mds6, se ridic[ eapacul pe jumltate
cu mlna stingd, in timp ee cu
dreapta se
{ine
tamponul eu care s-au recoltat materiile fecale. Se
$terge
uqor ln zig-zag suprafala mediulul cu tamponul fdrl s6-l
zglrie. Se acoperil apoi cu capacul pe care se noteazft num6rul bule-
tinutui de recoltare ql se trimite imediat ln laborator. Rezultate mai
bune se pot obfine la inslmintare dacl continutul sondei N6laton
se ornogenizeazb in ilchidul conservat qi din acesta se face trecerea
pe mediul de cultur6.
396
Greqeli mai frecvente de recoltare
a materiilor fecale
pe4tru exa
,nune Ui.["rioioiice'Ji*,-
foiosirea
aceleiaqi
ploqti nesierilizate I
nr.i *rfti botna"vi
qi-irimiteref probelor la'laborator
cu inttrziert
*
Pentru
"ro*""i{i-
Aticiiintce, materiile
fecale se.recolteaz
ln vase curate
qi
ut.ri.,"rrina diie
ca vasul s[ nu cgnliqn
urme d
rututrnt" antiseptice-r"u uri"e,-.are
pot falsifica rezultatele.
--
nirir"ineie cele mai des executa{e.din
materii fecale slnt : pune
r.u fn uuia*"ie
"
fiii.ilUi"ii, acizifor bitiari, urobiliari, substantelc
Itoteice,
aciziior organici, amoniacului,
slngelui tr',
,
--
.1,-
'--
-
bentru puneruu' in
"iriaenp
a singelui, bolnavul trebuie
preget
ln modul urmltor : timp a" t".i zile b6lnavul va fi supus.unui
regir
.p".i.t, tiptit de carne,
peqte, le,gume,
caeao.
p[t169"1",
lo!i'],yin
roqt
riegimut va fi atcntuii;d;id'in
lai:te
9i
f6inoase' In_acelaqi timl
boinavui nu va fua
"ici
m"Aicamente
care con-lin fier
9i
nu I se vc
i".. *orar:u
gu.iri.e ,itduodenale,
extraclii dentare sau alte intet
venfii in gur[ sau pe faringe.
'Mateitalul
ae bxaminit se va lua din diferite
-portiuni
ale scau
nului. Dac6 scaunuf eute-contiitent,
probele se vor lua
qi de la supre
ii,te
lr
ar" pt"iu"rirri. T;;b;i; at6rdat6
mare atenlie ca vasul i
care se recolteaz[ ri; ;;-tk il-urme de singe, iar Ia fernei determi
narea si nu se fac6 in timpul rnenstruatiei'
i
necotrlRrA uRlNll.
Exsmenuluriniiddindtca{iiasuprsstIril.funcfionalearinich:
ro,
*
p.r*ii;;tse;p;;4;;-;iiqten!b
unor tulbur6ri
in restul orge
nismului. De aceea,
-dn"Ur"
urinii este o
parte important{ a oric6rt
examen medlcal,
-'..GffiEaie
fi recottat& dintr-o
Atngurl emisiune sau din emlsj
unile coleciate timP de 24 de ore'
perltru
"*o-"ni"1;;;"i;trebuie
recoltatl timp de 24 de orr
La aceasta se aetermine
i eantitatea,
aspectul'
culoarea'
mlrosul
I
densitatea.
-rY
ar----
Pentruerarnenulchhnicsetrlmlteurfurarecoltat6timpde24d
ore sau numai utina-proasplt[
de-.dtmineatl'
care este cea mai cor
centrat6. Indiferent de natura anlizej
cerute, urina se necolteaz6 I
sticle absolut curate]-.ietit"-""
ip6 dtstilata, ca sd nu-i schimt
,compozttia.
cantitatea
preg6tit6
penlru hborator
va fi de 100-150 m
Din'aceist6 cantiiate Le face eedimentul urinar'
Pentru efio?nefle bacteriologice.
Examenul bacteriologlc al urin
fe face pentru depistarea bacilulut Koch, bacilul tific, colibacilului sa
a altor
germeni. ins6mlnfdrile din urin6
pentru clutarea acestor
ger
8g
--
Pentru eaarnene parazitologice
materiile fecale se vor recolta
ln vase curate, tn cantitate ctt mai rnare, in gen;rai-dupi
admints-
[?I":^:illi
qygl-ti"
salin. Examenul coprolosi. p;;irr-f,irazi1i
tre-
DUre repetat de mai multe ori.
seara bolnavul primeqte,un
raxativ
.sau
un pufgativ
saun (nu
ulelos sau glicerin[),
atrlglndu-i-st aienlia ca rn'-riu'a
"..""
s[ nu
ffi
cons.ume- gr6siml,
Scaunul va fl recoltat in ln-
tre-gime-tntr-un
vas perfect curat ql
uscat. Dacit
bolnavul a elimlnat
-in
scau! pariztii,
.;Sti;
lflyis lrtmi{
de asemenea la'Iabordtbr pe"ii.u
roenrutcare.
pentru
aceapta se utilizeaz[
vase
frpi.
uppl^ute. cu.ap[ uqor sdrat6.
parazilii
n, ,o"
fi trimiqi ln hlrtie sau clrpe_ in care se'usucI gi
se altereazI, devenind neindentificabili.
Alcoohii
sau formolul deformeaz{
de asemenea parazitul.
Recoltarea ou6lelor de parhzifi
se pbate
face
$i
prin
raclare. Princlpiul riretodei conitI ln ra-
clg-ea pielii
din vecinItatea orificiului anal. Se
utilizeazd ln special la c6utarea oullor Ae oiiuri
care se depuq ln aceastE regiune. Raclarea se face
eu-o spatuld de os sau cu o-baghet[ de lemn plat6
qi bine lustruittr, care va fi iriprealabil inmiriate
ln-glicerin{_cu ap[ ln p6rfi egdle. Este recorlarr-
dabll ca raclarea s6 se fac* lf2-3 ore aupe-cui-
carea bolnavului sau dlmineala devreme. Bagheta
w,
-
1?6,
-
Tub cu care s-a fdcut raclarea va fi introdusa lntr-o
tff:rr:?i,
,::|fl.,
3pnrbeta curar6 qi trimisE imediat la taborator.
$:Tl^e-.Iia}sr!,r,*!n!:ilL'ilii3:i"*"'fi
lffi3r,rJ,"'ll#i,r;
oepozltutui de sub unghit. Mucusul nazal se recolteazI lntr-un
flacorr mlc.ca-re contlne puftnI apd qt se astupl apoi cu un dop.
-Depozitul
de sub_unghil se recolteazi inmuind toat[ marginea
unghiei cu o solutie de hidrat de sodiu sau potasiu 0,8-lo/s, lupl
care Be cur6f[ capitul proximal
aI unghiei, marginlle gi spatiul de
sub ungh{e cu un tampon de vattr qi cu o pens6-.
Materialul'recol-
tat se intloduce Intr-un flacon mic cu o solulie de hidrat de sodiu
10ls, so astupl, se agit[ bine ql se trimite la laborator.
-
Pentru e*arnenele
bacteriologice, care se fac pentru depista-
rea bacilului.tific,
dizent-griq tuberculos, a vibrionilor holerici, i ger-
menilor toxilnfecfiilor
alirndntare etc., recoltarea se va face'totiiea-
una lnainte
de adnrinistrarea de antibiotice sau chimioteripice. Va-
sele ln care Ee recolteazr materialul vor fi perfect
sterile
ii
uscate,
994
fdr{ nici o substant6 antisepticA. Cantitatea de scaun recoltat
pentrt
coproculturl este de 5-10 g.
Pentru depistarea purt[torilor de germeni din grupul salmone
lelor, recoltarea se va face dup[ administrarea unui purgativ salil
(20-30 g sulfat de magneziu, sulfat de sodiu sau amestecate in p6r1
egale) cale prin efectele colagoge elimind ln tubul digestiv germeni
cantonati ln c6ile biliare, iar de acolo ajung in conflnutul intestinal
eliminindu-se cu materiile fecale.
Tebni,co recoltdril, Recoltarea se poate face din piosci sau rec'!
Dac[ recoltarea se face dln
ploscd, aceasta trebuie sl,fie uscat
qt sieri16. Cu lingura recipientului special de rmoltare sau cu o ba
lneta
ae sticli ie preleveazd clteva mici fragmente de fecale dl:
diferite p6rtl ale scaunului, in special din pirfile cu continut muco
6t
cu puioi.'Daci bolnavul nu are scaun spontan atunci i se face
clism[. dup[ care recoltarea se efectueazE ea mai sus.
R6coltarea directE din rect se face cu tampoane sonde sau cu ans
sub controlul direct vizual prin tubul re6toscopulul.
Tampoanele utilizate
pentru recoltarea continutului rectal slr
rirontate
pe porttampoane prevdzute cu dopuri de caueiuc ql- intrc
duse in epru-bete stelile (fig. L77). Tamponul sterile se introduce I
rect qi prin citeva miqcdri te rotalie se qterge mucoasa rectalE. S
introduce apoi ln eprubetI.
Condifii rnai bune de recoltare se realizeazl cu sondele N6lato
care se
pot
introduce la o profunzime rnai mare. sondele asigur
recoltarea directl din colonul sigmoid, evitlnd utilizarea continutt
lui ampulei rectale
pentru insdmint[ri, unde conditiile de mediu n
slnt favorabile
pentru anumifi
germeni (de exemplu bacilul dizer
teric). Pentru acest scop se utilizeaza sondele nr. 16-18. Sond
tlg, l??,
-
Tampon
pentru recoltarea continutulul rectal.
dupd sterilizare riguroas[, se introduce prin anus pln[ la o distan
de cel pulin 16-2-0 crn 1a adult qi 10-15 cm la copil, apoi se aplit
pe extremitatea liberfl a ei
-
cu ajutorul unei
piese intermediare '
b seringfi cu care se aspir[ ln sond[ continutul eolonului. Aspirt
rea se poate face gi cu o par6 de eauciuc,
qi atunci lntre parl gi sonc
se interpune un balonag de sticltr pentru ca in cazul aspiririi un
3{
Pentru examin[rl virusologice, recoltarea se faee fie prin sufla-
rea puternicI a nasului intr-o cutie Pehi steriltr, fie prin spilarea
nazo-faringian[.
Tehnl,cv,, Sp{l[tura se executi diminea]a, imediad, dup{ trezirea
bolnavului. Bolnavul este aqezat tn pozitie'qezind, cu capul in ex-
tensie forfat6. Sp6ltrtura se executl eu o solutie izotonicS de clorurl
de sodiu ster116, care 6e injecteaz[ ln fosele nazale cu o seringd de
10 ml, al cdrei arnbou se prelungeqte cu un tub subtire de cauciuc
de 2-4 cm. Capltul liber al tubului
-
tliat oblic
-
se irltroduce
lntr-un din nlrile bolnavului ql se injecteazl solufia de sp6l6tur[.
Bolnavul apleac6 imediat capul lnainte qi lastr sd se scurg6 lichidul
lntr-o cutie Petri steril6, de unde se transvazeazl in eprubete eti-
chetate, eu care va fi trimis de urgenfl la laborator.
Dac6 trlmiterea lmediatl a produselor recoltate nu este posi-
bi16, atunci vor fi aEezate fdrb intirziere in ghetar.
RECOLTAREA VARSATURILOR
V[rs[turile ocazlonale ale bolnavilor se strlng ln vase curate
gi la indicatia medicului se trimit la laborator.
RECOLTAREA CONTINUTULUI STOMACAT
Recoltarea contlnutului stomacal se face prin tehnica obiqnuittr
a tubajulul
gastric (vol. II). Pentru provocarea secretiei gastrice in
functie de tehnica cerut[ de medic, se va pregdti o solufle de alcool
5% 300 ml, sau solufie de cofeini 0,20
9/300
ml apl, histamind,
insulitd sau alte substante excitante ale secrefiei stomacale.
RECOTTAREA SUCULUI DUODENAL
Recoltarea sucului duodenal se face prin tubaj duodenal (vezl
vo1. II). Sucul obfinut se trimite la laborator pentru examiniri mor-
fologice, biochimice, prazitologice, bacteriologice gi enzimatice.
Recoltdrile pentru examindrile baeteriologice (bilicultura) se
Iac dlrect pe medil de culturi ln condifii sterile. Bilicultura se face
in general din bila B sau bila C sau din amindoutr. In primul caz se
cerceteaz6 flora microbiand a vezicii'biliare, iar ln al doilea ca4 ger.
menil ce s-ar gdsi eventual in cdile biliare hepatice. Mediile de cul-
turd
(glucoz{ simpl5 lnelinatl, bulion simplu, mediu hiperclorurat,
glucoz& slnge, mediu cu selenit de sodiu, mediul Leifson, medlul
392
Sabouraud), se elibereazE de laborator. Recoltarea se va face deasu'
pra fl[cirii, flambind gura balonului precum qi extremitatea sondei,
in momentul vilrsIril 6ilei
pe mediul de cultur6. Frimele plc[turi
din sondA vor fi aruncate, apoi, fdrl sE se atingA cu sonda de
gura
bglonului, se lasl s[ curgl 6ila dlrect pe mediul de cultur6.- Dupil
telminarria iecoltlrii se inchide balonui qi se aqazl imediat la te]-
mostat sau
ge
trimite !a laborator, bine ambalat,
pentru a
pierde cit
rnai pufin[ c61dur6.
Se'va avea grij[ ca, ln cazul recoltdrii In vederea exgmindrii
bactermtogice,
peitru coitractia vezicii Uitiare gl
4renareq-"continu-
iului ei sE uiitizeaz[ solulie ile sulfat de magneziu sag ulei steril.
----
Recoltarea
pentru reitul analizelor, vezi- capitolul : Explor[ri
functionale ale ficatulul, cdilor biliare gi ale pancreasulul,
RECOTTAREA SUCULUI PANCREATIC
, Se face tubaj duodenal, excetlnd secretla pancreaticl cu eter,
dupd tehnica descrisE le explorarea furtctionall a pancreasului.
i
tEcoLTAREA MATERIILOR FECALE
Reeoltareo matenilor
tecale
se face, fie dupA o defetare spon'
tan[, fie dupd administrarea unor substan$e purgative
FaY
clisme.
Este foarte important ca fecalele trimise pentru analizl de laborator
sd nu fie amestecate cu urinl, bariu (dupi examene radiologice),
grtrsime (provenitd dupd supozitoare sau purgative), sau, qRd (dun6
cltsmel. Dln acest rnotiv, dacd este posibil, se va trimite laloratoru-
lui sc6unul eliminat spontan,
proaspdt, sau cel mai mult la 12 ore
dup6 eliminare ;
ln acest caz scaunul trebuje p[strat
!q
t9q.,
-
Dupi ce bolnavul a urinat, materiile fecale vor fi strlnse ln vase
de sticll sau de tabll smlltuitl,
prevlzute cu capac' sau ln vase Epe-
ciale
pentru acest scop (fig. f76). Acestea slnt niqte tuburl de sticl{
prev[iute cu un dop di plute, de care este fixatl o lingurit[ de tabll,
iare serveqte
pentru recoltarea
gi introducerea materlllor fecale ln
recipient. tuuut este lnchis tntr-o cutie de lemn pentru a fi proteiat
ln timpul transportului.
Nil se admite hlmiterea materiilor feeale ln hirtie, ln cutli de
carton sau de chibrlturi.
Materiile fecale se recolteaztr ln vederea urm6toarelor examene 3
-
Pcnttu etamcnul macroscopic, cind tn vederea determinlrii
cantlt[tii, forrnei, consistentei qtc. se va p[str.a toat[
-cantitatea
de
materif fbeale
(v!zi capitoltil,,supravegherea
bolnavuluia).
893
i'
I
Frotiul laringian se recolteazl de c[tre medic, p6trunzind cu
tamponul pin{ ln laringe sub controlul laringoscopic indirect.
Recoltarea sputel prln spfiliturfr gastric{. Sputa inghititl se
recolteazd din stomac prin spllIturi gastricd,
w
Mateilalele necesare se preg6tesc in stare de
perfecti sterilitate :
-
Bond6 Faucher sau Einhorn;
-
seringl de 20 ml sau o pilnie de sticld
;
-
apfl distilatd bicarbonatatE 2o16 sau ap$ distilati cliduti
(200 ml);
-
un pahar sau borcan pentru colectarea secretiei recoltate.
Tehnica rccoltdri,i,, Se introduce in stomac sonda dimineafa pe
nemincate, dup6 tehnica obignuitl
qi se aplicf, la ea pilnia de sticll
sau seringa pregdtittr. Se introduc ln stomac 200 ml apl distilatl
bicarbonatatl cdldut{, care apoi imediat este evacuatd sau este ex-
trasl cu ajutorul seringii. Lichidul de spdlIturd se colecteazd in pa-
harul sau borcanul steril.
Lichidul recoltat trebuie trimis imediat la laborator, lntruelt
germenii cautati pot fi distruqi dac[ stau mai rnult timp ln contact
cu mediul acid al sucului gastric. DacI recoltarea se face pentru lnsl-
mlnfare qi lichidul trebuie trimis in alt laborator, sucul obtinut poate
fi neutralizat cu bicarbonat de sodiu.
Sonda folosittr trebuie spilattr c1r un
Jet
continuu de ap5 timp
de 24 de ore, montattr pe un tub metalic adaptat la robinet, apoi cu
apil distilatfl gi, in sflrqit, fiart[. Pentru a evita oriee posibilitate
de lnfecfle sau de eroare Ia o nou[ recoltare, se pot utiliza sonde
confectionate din material plastie, care se aruncd dupil lntrebuinfare.
Becoltarea sputoi
prin spIISturI btonpicil. Spilltrtura brongicA
este utilizatd la bolnavi cu tuberculoz[ cavitard care nu expecto-
reazfl, Frin spildtura bronqic6 se pot pune In evidenti bacili incapou-
lati in submucoasd, care nu apar In mod obiqnult in sputa bolnavului.
Tehnica.' se introduc ln recipientul aparatului de aerosoli 5 ml
ser fiziologlc sau 4 ml solutie de teofilin[ 30/o cn 1 ml solutie de strlc-
nind 10,60,
Bolnavul trebule sI inhaleze de elteva ori, prin inspiratti adlnei,
repetate, urmate de expiratii scurte, apoi se face o scurt[ pauz6 de
4-B secunde ql se repetl ptnd la aerosolizarea lntregii cantit6ti de
lichid. Dup{ aceste aspira$ii, bolnavii lncep sd tuqeasc6, chiar dac6
nu au tuqit niciodatI. Sputa expectoratii se recolteazi intr-un vas
steril. Recoltarea sputei trebuie repetatl zilnic ln urmtrtoarele 4 zile,
folosind de fiecare dat6 vase separate.
Secretia brongicfl poate fi recoltati gi direct
prin aspiratie In
tirnpul bronhoscopiei.
390
it
I
I
I
I
RgcoLttREA SECREIEI
$t
A ExSUDATULUI RINoFARINGIAN
,
Pentru recoltarea secreliei gi a exsudatulul faringian se
-vor
pry..-
g6ti:
un tarnpon faringian iau 6 ans[ de platin{, o spatulI lingualf,,
mddti de cultirrE, lame-de microscop, masi[ de protectie pentru asts-
tent6.
Tehnica recoltdrii,, Recoltarea se face dimlneafa
pe nemincate
sau Ia clteva ore dupi mas[, cdci trecerea bolului alirnentpr
prin
cavitatea brrcald qi faringe antreneaz6
$i
o parte a produselor patolo-
gice. Tocmqi din acest motiv, dacd bolnavul a fost tratat cu badl-
joniri
sau gargard cu substan{e antiseptice, recolt[rile care nu pre-
zintl urgent6 trebuie amlnatq pe ziua urmitoare (de exemplu depis-
tarea purtltorilor).
Pe de alt[ parte, manipuldrile ln orofarlnge dup[
mese ar putea declanqa la bolnavi reflexul vomei. Asistenta imbracl
masca de protecfie apoi aqaz{ bolnavul pe un scaun, invitlndu-I
s6 deschidd gura. Copiii trebuie
tinu{i
ln brafe, imobitlzindu-le capul,
miinile ql picioarele, Daci nu vor sd deschid$ gura, Be va apdsa eu
degetele in dreptul molarilor sau 11 se va astupa nasul, introducind
imediat dupfl deschiderea gurii, printre arcadele dentare, un deplr-
tdtor de maxilare. Asistenta va evita s[ se aqeze chiar ln fata bolna-
vului pentru a nu fi stropiti dacd acesta tuqeqte sau varsA. Se apaai
apoi limba
qi se gterge cu un tampon faringian steril depozitul de pe
faringe qi amigdale, dezlipind dactr eete cazul ql o portiune rnicd
din falsa membranl. Gura eprubetei in care Be introduce tamponul
se flambeaz[
-
dupd tehnica utilizat[ la recoltarea sputei. Produsul
obfinut se lntinde pe lame de sticll pentru frotiuri colorate sau se
insdminfeaz[ pe medii de cr,rlture. tnslminlarea pe medii de eulturd
trebuie fdcut[ Ia patul bolnavului. Dac6 acest lucru nu este posibll,
se va trimlte eprubeta cu tamponul clt mai repede la laborator. In
acest caz tamponul trebuie ln prealabil umezit cu ser fiziologic ste-
ril sau cu glicerinI 150/6. Timpul scurs de la recoltare pinf, la insf,-
mintare nu trebuie sE dep6qeascl 5-6 ore.
Rezultate gt mai bune se ob$in folosind anga de platind care $e
poate
insinua ln criptele amigdaliene, sub false membrane, ln margi-
nea qi fundul ulcerafiilor.
Spatula lingual[, preeum gi ansa de piatind, se dezinfecteaz6
irnediat dup6 recoltare.
Recoltarea secfetlei nazale se face eu un tampon mai subfire
montat pe un porttampon de slrm6 uqor indoitl, cu care se
poate
piltrunde
in nazo-faringe respectind in rest aceeagi tehnic6 ca
qi in
cazul recoltBrii ensudatului f arlngian.
391
Aerosollzarea
prealabiltr recolt{rii sputei imbundtdfeqte rezul-
tatele. Bolnavul face o qedinl[ de aerosoli de cel putin 15 minute cu
10-15 ml ser fiziologic sau cu o solu{ie de teofilin6 3ryh qi suUat de
stricnin6 1o16.
Recoltarea tntlmpln6 greu-
t6ti la unii bqlnavii eare lnghit
sputa (mai ales la copii) sau la
acei care nu expoctoreal[. La
aceqtia, recoltarea se face prin
frotiu faringian sau laringian,
sau prin
spdlitur6 stomacali
sau sp6ldtur{ bronqic{. ln caz
de tuse convulsiv5, recoltarea
se va face in timpul acceselor
de tuse, direct pe mediul de cul-
turE Bordet-Gengou ln cutii
Petri. Pldcile cu mediul de cul-
turd vor fi
finute
in timpul
tusei in fata copitului timp de
un nrinut, Ia o distanti de
cca 10 cm.
Singele pentru hemocul-
tur6
ponte fi recoltat qi prin
punc[ie arteriald. Aceast[ me-
todl este recomandatd mai ales
ln endocardita 1ent6.
Mediile de cultur6, folosite
pentru hemoculturA, variazl
llg. L75r_;_Y^"t*:.lj.,nu_":l3re,I^1p:
dup6 microbut pe care-t c6u-
*-
'-f*fi;r;r
lI-irii"iiiii
t6m. In mod obiEnuit se folo-
I
7
tarrlpon-farlnslan.;
..?.r .
spAtulA sesc : bUliOnUl SimplU, bulionul
unsuar!: 8
-
apa dtltuatr ster,&.
glucozat, bulionui iu slnge
pentru streptococi, bulionul-bild sau bild de bou pentru bacili ttfici,
bulionul-ficat
pentru brucele. La nevoie, inslmin[area singelui se
poate face gi in ap{ disttlatd simpli. Cantitatea de slnge necesard
pentru o hemocultur[ este a l0-a parte din cantitatea mediului de
culturd. Aceast[ proporNie
trebuie respgctatd, c5ci in caz contrar, fie
sub actiunea anticorpilor din singe, fie datorii6 numdrului insuficient
de germeni recoltati, culturile
pot rdmine sterile. Daetr ins6min{area
se face pentru rnicrobi anaerobi se mai pregiqte un vas pentru to-
pirea mediilor solide, un termometru pentru controlarea tempera-
turii apei qi un balon cu ulei de vaselinl steril. Uleiul se toarnd
peste
388
mecliul lichid pentru oblinerea conditiilor anaerobe. Insdrnintarea
se
face cu un ac lung sub stratul de ulei.
C e coltar e a sing elui pentttt eiarnerle in! r amio cr obiol,o
qic e . Pentru
exa?nene inframiciobiofogi..
se recolteazh
in-general
.5
ml singe
pi'* p"r.ii"
".noala,-t.ffitind
condiliile cele **"
Tiggoase
ale
It."iriietri'tacteriologice.
ientru pre-venirea coasu!,{rii-t,sf}sele
se
alliUii"'"arl
prin agT[ut" intr-un
'balonaq
eu perle de- sticlE sau se
;1j;i2{- il t;b;i.;?;";rti.".e"i""t!-
i. ireparine
(se clrteqte s'eringa
il; *lri[ A ri"piii,iii'or'*r"ti"
de 6itrat dri sodiu 3,8%
(1 ml
la 9 ml stnge).
-
Uatefaiele recoltate
pentru examene inframicrobiologice
se trl-
mit ie urle;i[-I; f"foiitoi
p.nlrg a fi prelucrute inrediat satt se p[s'
wulie ta
-o
tuimperaturl
sctrLutl de
*4
- -30'
2
sputa
pentru ..;::::'::r:.':r
se reuorteazi'Jimineala
o" ,r.rnirr..te, cind bolnavul o eliminfl in cea mai mare cantitate
;i";il;;6."te-.J resturi de allmente. Inainte de a expectora, bol-
i,u"ri trebuie s[-qi clateasci
gura ql faringele cu a.p6r- Recoltarea
," tr.u in vase d6 stic16 cu gura 1arg6,
pahare,-cutii Petri sau ln
r.oipeio"r.
speciale, avlnd
giij^[ s.tr. nu se murddreasefl exteriorul
,urritui. Acesie vase trebuie ie fie bine spllate, uscate
qi si nu con-
tind substante antiseptice.
Duph felul examenului cerut, poate re'
;;i;"-rpri; riratinata
iau adunatd timp de 24 de ore. 1n ambele ca-
zurl, materialul recoltat trebuie s[ fie spu]6
propriu-zis{ qi nu saliv$
din
gur6.
--
-
fr".ott""ea
sputei prin frotiu faringian gi laringlan, Materiale
necesate:
-tampoanefaringiene(fig.775;1)montate,pepo:ttampoane
de lemn sau sirme md6ite sau crestate la cap[t. capatul celalalt al
sirmei este prevlzut cu un dop de vat6. Tamponul se pune intr-o
eprubetd curat6, uscat6, care se inchide cu dopul
$i
se sterilizeazd
la c[lduri uscat6.
-
spatull iingual{
(fig. 175
;
2)
;
-
ap[ distiiat[ sterild
(fig. 175
;
3)'
Tehiica recottdrii. Se urnezeqte tamponul de vat6
.cu
apl disti-
IatS sterill, apoi cu spatula se apasl limba bolnavului
gi se introduce
i"rnponrt,fn
tarit
ge,'."rtnU bolnavului
sd tuqeascl'
-Spula
eliminata
seprindepetamponuldevatl,seintroduceimediatineprubetd
sterita
gi etichetat6
qi se trimite Ia laborator'
389
iil'
t:
Materialul necesar pentru
recoltare este acelagl ca pentru
orlce
pJrnctie
venoas6, dar
.stlriHzarea ,selingii
treuuie li.rt{ .i, atenfie
gl
mai
^mqre;
se va folosi o sering6 de iucH iu; e;-m-;imontat6
Itl"-!i-p]r-t9n
ste.rilizat[ rntr-o eprubetI
l'?re.
pe
gura
a""stei epru-
bete Be va sprijini seringa, ferind astfel vbful aeuft-il- Flrnr.rrhprq *a,o
bete se va sprijini seringa, astfel vfuful aculul. Eprubeta
rirare
se astup6 ap-oi cu un do-p de vat[ qi
se acoperl cu hliuJ leeatd cu
sfoar6.
_sterilizarea
se fbce la autbelav sair 1i
poupi".r.--r'"--ieo; sfoar6. sterilizarea se fLce la autbelav ;;ii-E
pouiiiJr,'r'u-"ieoE
(fig. 173).
f!9,.!73,
-
Serlng6 pre-
Flg, t|t,
-
Ealon de hemocultur.{,
E6tltd
pentru
lreruocul-
turd.
Rezultate bune se obNin folosind la recoltare un ac firontat c{irect
!a. balonul sau eprubeta cu rnediul de culturtr. Aceste baioane slnt
gtupalg cu un dop de vat6 lnvelit ln tifon.
prin
dop trece un tub
de slicld pe care este montat un tub de eaucluc. La caprtul liber
al tubului de cauciuc este fixat acul de punctie
arrnat cu mandren.
Acul este introdus
!nt1-o
eprubet{ d.e hemolizd printr-un
dop de
vatl. Gltul balonului qi eprubeta de hemoliz6 cuprinzind acul sint
lnvellte ln hlrtie (fig. 174). Totul se steriiizeazl la autoclav.
prin
aceastd metod[ singele, este intrdus direct ln mediul de culturil,
evitindu-se astfei in mare mtrsurA posibiiltatea
de .oniu-irrare
din
exterior.
386
Un alt tip de balon mai perfecfionat
are vid tn interior. In
acesta, sJngeig p6trunde
mai repede. Ei este inchis ermetic cu un dop
{-e
-cagciug
qi are..avantajul cr poate fl transportat ln orice pozttil
f6ri riscui de a v6rsa continutul. Pentru acest scop se pot
utiliza'gt
flacoane R.C,T.
.
Recoltarea se face prin punctie venoas[, respectind toate m6su-
rile,de asepsle. Dezinfectarea pielii
se face cu tincturd de iod, Este
bine dac[ un ajutor
tine
ln mlnl balonul cu mediul de cul.tur6 tn
timpul
lunctiei
qi urmireqte aparifia primei pic[turi de singe in
balon. Balonul cu mediul de culturi se poate agita uqor, pentru
a
agitb o
picdturd de bulion de ertremitafea infeiioar[ i tuUuiut ae
6ticl6, care, atunei clnd cade, indic6 pdtrunderea slngelui tn tubul
de cauciuc.
Cantitatea de singe recoltat se apreciaz6 dup6 numlrul
ilic{-
turilor. In general, AupU tOO-150 de- picdturi se'desprlnde giroul
ql se sqoato acul din ven6. Se lndepdrteaz6 tubul de sticlI din balon,
fXrI a se deplasa dopul de vat6, se astupl gaura rflmas6 f6r[ dop,
se aeoperl cu htrtie, se leagd cu sfoar[ qi se aplicl imediat eticheta
pe balon.
Becoltarea slngelui pentru hemocultur[ cu seringa Luer se faee
numai dac6 nu exist6 baloane astfel pregdtite. Recoltarea ee face
respectlnd conditiile de sterititate. Singele reeoltat se goleqte ln ba-
lonul cu rnediul de cultur[; se scoate acul de la sering6, se flam-
beazh capltul seringii gi gura balonului qi se introduce singele ln
balon, agittndu-se usor ca s6 se amestece cu mediul de culturtr. Se
flambeazd apoi din nou gura balonului, se astupd qi
se trimite la
laborator pentru a fi pus lmediat in termostat.
DacA sputa se recolteazE pentru examene macroscopice, bolnavul
trebuie sb aibl o scuipdtoare cu putin[ solu{ie antisepticl. Se va
explica bolnavului sI nu tnghit6 expectoralia pi s6 nu scuipe in
batlstd, ci numai ln acest vas. DacE cantitatea de sputtr trebuie m[-
suratd, atunci recoltarea se va face lntr-un pahar gradat acoperit.
Pentru examinIri citologice, bacteriologice gi parazitologice, pre-
cum qi pentru prepararea unui autovaccin, sputa recoltat$ proasp6t
tre,buie trimisi la laborator.
Pentru c6utarea bacilului Koch se recolteazE 5-15 mI sput{
proaspilttr, Plstrind sputa mai mult timp, se inmultesc eeilalfi mi-
crobi pi bacilul Koch va fi rnai greu de gdsit. Bolnavul care expecto-
reazd putin poate s[ strlnga sputa timp de 2-3 zile, prevenind
ln-
vechirea acesteia prin pdstrare ln vase lnchise, la rece gi la intuneric.
Vasele vor fi sterile, avlnd grij6 si nu contin5 bacili tuberculoqi,
morti, care sint ql
ei colorabiii.
lat decaucruc
487
jj
I
rl
i
i
anticoagulantului (de obicei 10 mI), lncet, f6rd bule de aer. Se scoate
acul din venE, se adapteazl Ia sering6 acul cel iung, avind grij6 ca in
timpul acestei manipullri sE nu lug6 prstonul gi s[ nu intre aer in
sering6. Se lasd sE se scurgl 1-2 pict[ri de slnge (in
$rubeta
in care
s-au colectat primeie picdturi) pentru a lndeplrta coloana de aer din
0a sirtg?
lun:enul aeulul, apoi se goleqte
seringa sub stratul de ulei de
parafinfl din eprubeta de cen-
trifug5, Cu bagheta de'stlcl[ se
se amestecl singele eu sub-
stanfa anticoagulanti qi se tri-
rnite irnecliat la laborator.
Pentru analiza singelui ar-
terial se va recolta slnge drn
artera humeral6 sau femulari.
Pentru dozarea ureei qi aei-
dului rtric se recolteazl cite
5-(i rnl slnge, l'ArE substanNd
anticoagulantS, Pentru dozarea
indlcanului qi
a reacfiei xantro-
proteice ci[e 10 ml singe, in
concli[ii identice.
PerT lru electroforez{, doza-
rea proteinelor totale, probele
de diproteinemle, dozarea co-
lesterolului total qi esterificat,
a lipidelor totale, calciului, po-
tasiului, sodiului, a fosforului
rnineral, ureei
$l
acidului uric
tttg, I?2,
-
ftecoltqrea de singe sub
se reeolteaz[ clte 5-6 ml stnge
ulei de parafind.
prin punclie venoas[ flr6 anti_
coagulant; pentru
ionograma
dup6 metoda flamfot-r:metricf,, l ml ln aceleaEi condiliuni.
Becoltaroa singelui pentru exarnenc serdbgico. brin examindrile
serologice se cerceteazd prezenfa
anticorpilor in serul bolnavilor. La
baza acestor examintrri lttr proprietatea'an[icorpilor
de a r.eacfiona
cu antigenu! ca^re a provocaf
foimarea lor in organismul urnan. bxa-
menele s-erologice slnt variate, dupl curn
Ei
midul de combinare a
anticorpll'or cu antigenul este variat..
Astfel cunoaqtem reacfii de aglutinare ca : reaclia Widal gi aglu-
tinarea
,,Vi(
tn diagnosti.cul febrei tifoide
$i
paratifoide
;
reaclia
lVeil-Felix pentru tifosul exantematic; reacNii de precipitare sau de
floculare, ca : reacfiile Citochol, Kahn qi Meinike qi reacfia de micro-
384
detlh/i
amastecaf
Epruhbli
tdeparafini
firhtale de oxalat depolaslu
flocularepelam6V.D.R.L.tn{iagP$!|iculsifitisului-;reactiidefixare
, ;ffi;i;fi;"tur"i,
; ;ffi tF
no'fr*t-watuerrnann'
domrea antistrep-
;"ii;il!il';.H-Lo. ;
iiii[ii ae-t'Jmugt"tinare
qi
^
hemaglutinoinhi-
[ri*'"" i.f" utiUzate
ln diagnostictrl gngr
viroze etc'
---
Materialul
pentru recoltarea
slngelul
:
;idaeriai nec&ar
pentru
punclia venoasE;
-
;i,ilbG us@te, sterile, c'u dop-de vatE'
pentru
evita,reaTiffiiir"i't;
vor folosi o se.ringl
qi o eprubetl
uscate sau spllate;ffiiffiiJgic
s[ern
(ln nici un cal cu a1iool sau
eter). Este
,*o,,",f,rf
ca-sticiiria
folostti
pentru recolt[ri in ve-
derea examenelor
,"rir"gi.u
s{ fie
_
rezervat[ numal ln acest scop.
i.r"ft-i"
-["r*e
bune si obtin
prin, recoltarea
directa in epru-
;'"t{';'";;1-f6r6
ii,l"irga.
nira,
'pentru
a evita alterarea,
este ne-
cesar ca serul str ti",.p.Et
aupi coagularea
singelui, trimitindu-I
la
laborator firl
globulJ. ir,
"*-t
iaz, sirigele se lasil si coaguleze ;
dupd
iffi;ft-;;ffi;#;;'.[*g"i
ci' o-uaet'etd
de sticl6 de
peretele
epriUet"i
qi se lasfl la temperiturs.
camenei 30 de minute
pentru a se
il;;;;;Jir*ir.
.rrLdiui; se deoanteazd
apoi serul aspirindu-l
'cu
o pipetl Pasteur rt rite sau se toarnd direct intr-o eprubet6 ouratl,
;.;Aa;i stertlizatE, avina
grije ca in serul dmant'at sd nu ajun86
$i
buc6ft din cheag.
Un ser nehemolizat
are o culoare
gdlbuie qi esf complet trans-
parent. o coloratie roz denot6 c6 serul este hemolizat
sau contine
eritrocite.
Cantitateadesingenecesardpentruexameneserologicevarimd
intre 5
Ei
10 ml.
. r. r .!,- n--
Recoltarea singelui
pontru oxamene
mlcrobiologice'
Pentru exa-
,.nuiu-Lu.i.riofoii..,-tintuf.
trebuie
recoltat
qi tnsdmintat
steril'
il;;;;" in eviden[{l'g.rfr""Uor
microbieni
din slnge,
prin-insdmtn-
iril;;;Jii
a" ;rrir-"r{-pr""ia
nu*.re de hemoculturl.
Hemocul-
tura se executd in ta, de septicemii cu streptococi,
stafilococi,
in'
febra tifoid[ Ei
paratifoid6, brucelozS, lentosoirozl
etc'
Timpulcelmaipotrivitpentru-recoltareesteinorele.dedinain-
tea sau in timpul tiitounufot,
cind
germenii se gdsesc
-ln
slnge tn
numAr mai mare. Se recomandl
ca recoltarea
s[ se'fac[
tnalnte de
u ii art bolnavului medicamente
chlmice
sau antibiotice'
Dacd aceasti recoitare trebuie
ftrcut[ in tirnpul
tratamentului
cu antibiotice
8au chimioterapiee,
atunci se vor solicita
de la labo'
rator medii a" crrrtuia--care
confin substanfe
neutralizante
pentru
sulfamide
qi antiuioiic;';id
paraaminobenzoic'
penicilinaz{'
hidro-
xilaminI, cistein6
qi altele'
38S
25
-
Tchnlca ln8rulrtt bolnavutul
vol' I
eprubet{ sterild nu este in mod obiigatoriu
Ei
curat6 din punct
de
vedere chimic.
Pentru unele examene biochimice se utilizeazd masa total[ a
sinqelui,
pentru altele numai
piasma sau numai serul. ln primele
aof,e- .i,iri, coigularea trebuie lmpiedicat[, in care sc8p se'adaugi
singelui o substanfr anticoagulant5'
Dac6 analiza se face din
6er, s[ngsJs se recolteazE f6r6
anticoagulant,
dup6 tehnica de-
scris[ la recoltarea slngelui pen-
tru examene serologice,
airind
grij[ sE se obtini un ser nehe-
rnolizat. Instrumentele qi
reci-
pientele vor fi spElate cu aph
distilntd. qi
apoi uscate perfeit.
Se va evita utilizarea
-instru-
mentarului umed, spf,lat cu
ser fiziologic.
Antlcoagulan[ii
cei mai fo-
Iositi pentru
examene
chimice
Ftg, 171,
-
Recoltarea slngelqi
in
sint : fluorttra de sodiu, oxalatul
pic&tur.ii groas6.
-
de potasiu
sau amestecul oxalat
NagEDrA(erilendiaminoretraace,"*13"Stll,it!r"i'ff#;11'Tllr':
9*i:_cj1l_l!ii .se
forosesc.mai rar', pentru ce moditic[ il"ilntunr
r"u.-
pa srngerui qi
raportul dintre compozi{ia chimicI a plasmei
Ei
a eie-
'"t:isffi"',ifJH";.0r,
se firrose,lre
.mai
ares ra. recouarea singelui
g^":f3-d?:.1M,.l1ogei. Fluoruia de sodiu p*.iit
"ii"i,ii
+i
i,ihibt
secrelta teueocitara-,
blocind astfel atit coagularla
-cit
+i
iiza glo-
bula$. Se folosesc 2 mg fluorurf
Ue,naf u peniru
f mt sfnde.
oxalatul de notas'iu. se.rolopelii:il
;;;;i;ilruil?lr-ri pcnt*r
dozarea c'lorutui
ftasmaiic
qi
Ci"u"ii," ,si
pentr*
.i&;;il;ca ptl;i
a rezervei
alcaline, in. proporfie
de 2 mg pentru t mt sins;.
-tleparina
ryi-hirudina sint anticoagriidnti ideali, avind' in,edere
ca ele nu modificd
starea fizico-chirnic[
a slngelui. se folosesc i'
proporfie
de 6-i0
unitdti pentru r ,rt sinse, i?-"ecoltorea srnger,,i
pentru
dozarea
constituenfilor
neorganici. In i..*t tur-nu ,n intr.u.tu.
elemente
minerale susceptibile
de
-a
rnodifi.a ,.p"*ir"r",
"t"**rr-
telor lntre globule qi plasm[.
Dup6 recoltare
cu anticoagutrant,
singele se agit6 bine.
-
cantitatea
nqcesarr de stnge, precum qi rnod.r recoltdrii, variaz[
dupd analizele cerute,
382
ffi
Pentru dozarea glucozet
se recolteaze 1-2 ml singe prin punclie
venoasd cu fiuorurd de sodiu, sau direct cu o micropipetd de 0,1 nrl
prin
infeparea pulpei degetului sau a lobului urechii.
-
Peniru d,eierriinarel, sid,eremiel se recotleaze tO ml slnge tntr"o
eprubetI fiartd gi uscatl complet. necolta.ea re ii.. cu ac di platind,
direcl ln eprubetd, fflrf, seringd.
Pentri aozaiba clorurilir se recolteazd 2-g ml singe prin
punctie
venoas[, fdr[ provocare de staz6, direct tntr-o epnibet[ de
centrifuld gradatE care contine substanta anticoagulantfi. Ca dnticoa-
guiant poate fi folositd heparina sau hirudina 6-10 unitfii pentrtr
1 ml slnge sau un amestec in pirfi egale de oxalat dg sodiu qi arnoniu
(1 mg pentru 1 ml singe). Amestecul se agitl ugor.
Pentru dozarea clorului din ser se recolteaz6 singele ln mod obiq-
nuit, Iuindu-se toate precautiile pentru obtinelea unui ser nehem,r-
lizat. Dozarea se face deseori in singele total. In acest caz se recol-
teazd cu o micropipet[ 0,2 ml singe din pulpa degetului. Aceastd re-
coltare este executatd de obicei de asistentul de laborator gi nu de
asistenta medical6.
Pentru dozarea oxigenului, pentru ilozarea rezeruei alcaline gi
pentru determlnarea pH sanguin, singele trebuie ferit de contactul
cu aerul.
Mateilalul necesar,Pe li!g[ cele ardtate pentru punctia venoastr,
se vor mai pregAti urmdtoarele :
-
un oc lung de sering6;
-
o eprubetd sau un alt recipient;
-
o baghetd de sticl6 subtiie;
-
ulei de- parafini steril, cu care se va spdla seringa
;
.
-
o
_eprubetd
de ce-gtrifuge gu ulei de parafinE
li
.substanfd
anticoagulanti : o parte fluorur6 de sodirl neulr6 qt
trei'p641 oxalit
de potasiu neutru. Din acest amestee se folosesc 0,t-0,? m{ pentru
1 ml slnge (tig.l72).
Eprubeta de centrifug[ cu substan]a anticoagulantE
Si cu ulei
de parafin[
eete preg[titd ln laborator de asistentul de iaborator.
Asistenta msdicald trebuie s6 se intereseze gi s{ noteze lnalntea re-
coltdrti qi la preluorea eprubetei care este cantltatea de slnge
necesarS.
.Se
spal6 seringa qi acul cu ulei de parafind
steril, apoi se face
recoltarea din ven[, evitind pe clt posibil provooarea
stazel venoase
qi introduelnd acul f6rf, sjring6. Dac{ aplicarea garoulul
este totuqi
necesaira, aees.ta se lndeprr,teazi
imediat oe acul*a patruns
ln ven6.
Ppimele pic{turi
de singe se colecteaz{
ln eprubeta goaldl
acesta
nu se va folosi. Dupd aceasta se aplic6 la ac seringa uis[ cu ulei de
parafinE qi se aspin[ ,cantitatea
necesartr, de singe] corespunzitoare
383
fi
':
teazf,
pentru obtinerea
globulelor roqii. Se vor evita hemoliza-qi coa-
;"1;;";;fieeiui.
prin
p"unclie venoa'se cu seringa qi agul-
perfect us-
;;t" ."u spElute cu ser fizioiogic, se rec_olteaz6 5-6 ml singe oare se
;r# ffidff-iritr:"" Uaton rofuna sau Erlenmeyer.cura?.j-i
uscat, de
100 ml, ln care s-au
f*
ln-prealabil 5-10. perle de stici6.
Qe
qglt{
t sot- Uintonul timp de- 5-Jo'*inute cu miqceri circulare ;
ln felul
il"-t" rt"l.te-r"'A.fiUrineazd Ei
qu se mai c.oagui"l?^l
;lu.oltarea
tJ-"o"tu
"lecuta
$i
fdrl seringe, direct ln balon-, agittnd
-acesta
in
ii-rripij-i.I;iterit"
Si"g"te de-fiblinat
se trimite imediat la laborator'
""--
p";i*
lrotiut
oaig""fi [i senge se recolteazi
qi se intinde singele
pe
o lam6 de sticll.
""
"
fiiiiii,-fii,e
dezinfectarea regiunii, se inNeap6
pulpa degetultti
qi
se
qterge prima
;Gil"6
de sing-e qY un tampon de vatl uscatE'
S" ; ;'i;ile'perteci
c-u.aie
qi degrEsate, !inin$-o
de. rnarginile lungi'
i; T il E dxtremitatea larnei se atlnge
picatura
-de
singe care s-a
ffi;"il.
lo.uf lnFpdturii. se va avei
glip s5 rlu ajung[-pinl
la
;ffi;;6-ii"tii
"i'ii"i"-"iing[
numai Jicitura
de singe' Se
pune
i;fi";&ilr;;t
i,; oi"*rii'uliita tinisajo
tot de marqjnile,mai
lunsi
si se asaz6 tnaintei ii.ai,rlii-r"U
irn
-unghi
ae ap"oiimativ
45o' Se
ilal=u ;ffi;fipoi-il"E
;il[;*stnLa
lardei ating6
picf,tura" de singe'
;;"""J";; ffift;-$;
rr"err eil se tmpinge apoi tarna ElefuitS
cu o
il$.ft ffffi;t
rnrJ..||file extremit;te-a
piimei larne
(cu singe)'
pin[ ce
pic[tura t. i"tinau fntr-un strat subfiri
qi oPog91'
La aceastf,
ooeratie trebuie
"";#&il'mai
multe regirli:'miqcaiea
trebuie sd
if irliie. ;;;i;rii;f,;irpiiaii."
elementel"or
pe frotiu va fi inegal6 ;
ffi;";;irffi;'iilbuii--apasate
prea tare, deoarece
-multe
celule
iiiiirii," iol
ii-r"^t" in acest fef ; unghiul dintre cele doud lamc
d;Hl;-;
ii. au 4bo, clci dacd esto mai mic elementele albe se lngr[-
*eaesc 1a capdtul frotiului; intinderea frotiului nu trebuie lntre-
rupt6, iar lama
qtefuitI nu trebuie rldicat[ decit atunci cind stngele
s-a epuizat
comPlet.
{In frotiu bine executat nu ajunge la marginea lamei (fig. 170,
b. c) este subtire,
de grosime unifortnfl, transparent
qi ai:e o colgra{ie
gitUuie. Frotiurile nu trebuie fflcute
prea groase, cf,ci elementele
ligurate din singe se suprapun-qi nu mai pot fi recunoscute
ql num6-
rri.. ii.etora ie singe-nu trebuie s[ fie prea mare. ln caz contrar
se egteapt[
pln6 ce ea s-a intins bine ln qantul format in lungul mar-
ginii qlefuiti a lamei, se ridic6 iama q1,efuit6 de pe lama cu picdtura,
Je mut6 marginea ei cu citiva rnilimetri, se aplicd di1 nou pe supra-
fafa lamei
qi se executd lntinderea frotiului
(fig. 170 a)'
Dacd lama nu a fost bine degresata, frotiul va ie.si intrerupt' cu
goluri (ti1,177 d).
380
Dupi intinderea frotiului, se agiti lama pentru a se usca imediat
gi se zgirie pe frotiu cu un ae sau eu un crelon negru numele bolna-
vului qi data recoltIrii. Lama se trimite imediat la laborstor sau, dacl
acest lueru nu este posibil, se pdstreazi la adlpost feriti de rnuqte.
Pentru determi,narea uitezei de se-
dl,mentare o hemntiilor, timpului, de
slngerare
Si,
coagulare gi a grupelor sqn-
guine vezi capitolul
,,Examinf,rile
de la-
borator lb patul bolnavului,
Pentri eramenul tn
Pledturd
groasd,, Slngele se recolteazd sub forrnd
de pic6turf groasE pentru diagnosticul
malariei qi pentru reactia Kudicke-
Steuer in diagnostic'rl tifosului exan-
tematic.
Pentru punerea in eviden{6 a
Plas-
modiilor malariei, recoltarea singelui se
va fape in cursul accesului febril, clnd
num6rul parazitilor din singe este cel
mai mare.
Tehnicd,. Se vor recolta
pe
fiecare
extremitate a lamei cite 2-3 picituri
de singe cit mai apropiate lntre ele. Cu
colful unei lame qlefuite se amestec6
pi-
cdturile, formind o pat6 circulard, eu
diametrul de circa 1 cm (fig. 171). Se continu[ amestecarea pic6tu-
rilor pin{ ce se forrneaz{ un mic cheag, care este semnul unei defi-
brin[ri complete. Uscarea se face ca qt Ip frotiul obignuit de slnge,
prin agitare. Numele bolnavulul sau numdrul buletinului de analizl
se scrie cu un creion dermatograf pe lam6.
Recoltarea singelui pentru celelalte examene hematologlce nu
intri ln cornpetenta asistentei medicale, fiind executatd de asistentul
de laborator.
Becoltarea slngelul pentru oxamene biochimico se face prin
puncfie venoasil, dimineata pe nernlncate, folosind o sering6 curat8,
uscattr
qi sterilizat[. Recoltarea se face fie cu seringa, fie llsind sd
curgd singele singur direct din ac 3n recipient, fie cu recoltoare spe-
ciale. Seringa, acul qi eprubeta trebuie s& fie perfect uscate, c6ci apa
produce hemoliza globulelor roqii.
-
Determin6rile de laborator nu pot avea nici o valoare daci sin-
gele s-a recoltat cu o seringl care continea resturi de substan$e-chi-
mice (g1ucoz6, clor etc.), care vor falsifica rezultatele, O seringE sau
I}
Flg. 170.
-
Intindere corecti
(c
si
b)
Sl
gre$lt6 (c
$i
d) a
frotiului.
I
I
I
,I
iil
il
i
381
7
rf
i
I
i
pe nemincate dupi tehnica obiqnuitd, folosind o seringd sterll[, us-
catE gi curatl (vezi vol. II).
Recoltarea la ad,ult se face obiqnuit din venele plicii cotului :
vena medio-bazilic[
gi medio-cefalictr, iar la sugari g[ copiii mici,
din vena
jugulard,
sau temporald superficiald, eventual din sinusul
longitudinal prin fontanela anterioard. Aceastd tehnic{ este exe-
cutati totdeauna de medic.
tn caz c[ se fac deodatd recoitlri pentru mai multe exilmene,
estir de preferat utilizarea unui ac, clruia i s-a t6iat arnboul,,acesta
fiind lnloouit cu un tub de material plastic fixat etanq de ac. Acr,rl
de
.punctie
sterilizat va fi minuit cu o pens6'Pean steril6 pentru
efectuarea punc{iei. Dup[ p[trunderea acului ln ven6, slngele va
curge prin tubul de material plastic ,pe rind In eprubete
tlnute
sub
capdtul liber al tubului, care la nevoie poate fi inchis cu pensa pinl
se schimb[ eprubetele.
Remltarea singelui, mai ale's daci este nevoie de mai rnulte
prize
de slnge, adesea este destul de laborioas[
,si
poate Ii inso[it6
de pierderi inutile, care murd6resc lenjeria de
porp qi de pat a bol-
navulul. Prezenta slngelui pe suprafata cutanatI precurn qi pe len-
jerie
creeaa6 de multe ori emofii negative bolnavului. Din acest nro-
tiv ee cautd sI se simplifice cit mai rnuit recoltarea singelui venos
prin utlllzarea unor recoltoare speciale, Acestea sint formate ln
esentd dintr-o canuld ascufitH la arnbele capete, un conduc6tor de re-
cipient qi din recipientele de recoltare.
Canulo este prevdzut6 la rnijloc
,cu un filet pe care se lnryurtt-
beazil conducltorul de recipiente. Virful ltti proximal cu care se
intr& ln ven{ este bine asc,u{,it, iar vlrful distal, care va pdtrttnde in
recipiente este prev[zutcu o supapH de cauciuc care se retrage de pe
vlrful acului ln momentul aplicfirii recipientului pe canulil. Virlurile
slnt ap[rate cu clte un man$on de material plastic.
conducfitorul de recipiente are o form6 cilindricil, lnchisl la urr
caplt avind doar un rnic orificiu central
prin care va fi inqurubat
pe ac. Celilalt cap6t rdmine deschis, fiind prev{zut ctt dou[ ure-
chiuge externe, pe care se vor rezema degetele lndex qi mediu ale
asistentei ln timpul recoltdrllor propriu-zise.
Recipientele au formd de eprubete confec{ionate din sticl6'
avind aeeeaqi mlrime, Ele stnt inchise etanq cu dopuri de caucirtc
al c[rui diametru corespunde cu calibrul conducltorutr,ri. In interio-
rul recipientelor existl o presiune nbgativ[, e]e sint amhalate in
stare sterilizat[. Tuburile sint adnotate dup& destinatie, valoetrea
presiunii negative din interiorul lor fiind ln functie de cantitatea de
singe necesarfl pentru analiza respectivtr. Pentru analizele flcute din
378
singe integral, eprubetele conlin
qi cantitatea de substantl anticoa-
sulante corespunzitoare.
-
Tehnico: se pregIteqie braful bolnawlui ca
9i
pentru orice
venepun{ie, apoi se indepdrteazl aplrdtorul de pe vlrful distal al
canulei
qi
se lnSurubeaz{
pe el conducltorul de recipiente, Se tn-
dep[rteaz{ ap6rtrtorul
qi de pe vlr-
ful proximal al canulei
qi se
P6-
trude in ven6 (vezi fig. 169 bis).
Intruclt supapa din ac rbmtne in-
chis{, singele nu apare la supra-
fat6. Se lntroduce in conduc[tor
prima eprubetS, lnchisi, cu doPui
indreptat spre ac, rezemind dege-
tele index gi mediu pe cele doul
urechiuqe ql lmpingind cu policele
fundul eprubetei inainte
pind ce
acul, traverseazi dopul de cauciuc.
In acest moment se deschide su-
papa qi slngele este aspiral in tub
in cantitatea necesar[ pentru ana-
liza respectivi. Se retrage tubul de
pe
ac, ceea ce inchide supapa qi se
inlocuiegte recipientul de recoltare
cu un alt tub. In rnomentul trece-
rii dopului prin ac acesta deschide
din nou supapa
ryi
aqa rnai departe,
putind recolta prin aceeaqi canuld
orice num6r de prize de singe,
flrl ca aceasta s6 apar6
pe supra-
fe[ele lnconjur[toare.
Aparatura confectlonatI dln
rnaterial plastic se ar"unc[ dup6 o
singur6 utilizare, evitind astlel
transmiterea infecfiilor prin ino-
culare.
c) Recoltarea stngelul
prin
puncfii,e afieriald se face dupd teh-
nica descris[ la injecJiile intraar-
teriale. Este o metodl mai rar fo-
lositfl (vezi vol. II).
tlpJrilail aculti
lutirEl
l't'/a lrouna/i
e uttrt/ti
to,tdaclloril lt
tttiy'irob
iatafi
It
prttrut
fietittcafu/ nhodtt
in cotrdacildt
Irig, 169 bis
Singele se recolteaz[ pentru analize hematologice, parazitolo-
gicc, biochimice, serologice qi bacteriolngice.
Reeoltarea singelui pentru examene hematologice
Ei
parazito-
logice. Pentru d,eterminarea rczistenfei globu,lare, singele se reeol-
379
inainte qi dupd intfoducerea
produsului, avind grijS ca dopu.l'scol
s[ nu se atingd ds nimic.
4. Pregltirea qi transportul produselor trebuie f6cute cu mult&
grij6, respectind rdgulile
speciale care vor fi descrise laryfiecare pro-
dus in parte.
E*pedierca matertalului. Produsele recoltate trebuie sE ajung*
in laborator in stare cit mai apropiat6 de aceea ln care au Ibst in
organismul omului. Din acest motiv se va
{ine
seama de urrndtoarele :
-
produsele recoltate vor fi trimise imediat la laborator plntru
a se evita alterarea
i
in timpul trAnsportului se va evita udarea dopr:rilor de rrat6,
aceasta putind
fi dauza suprainfectdrii produsului sau infcctareir
persoanei
care le flsnsport{ i
-
se vB avea grij6 sd nu se schimbe
ibonurile
insofitoarc
;
-
dac6 produsul recoltat trebuie trimis intr-o altl locolitate,
recoltarea se va face ini,r-un vas rezistent, care va fi bine inchis
$i
a,mbalat lntr-o cutie de lemn sau metal. Produsul trebuie cxpedlut
imediat dup[ recoltare
prin po6td sau mai bine cu un curier speiial.
La ambalare
trebuie
sd se
{ind
seams de felul produsului, de dnaliza
cerut6, precum qi de anotimp. Iarna vasele vor fi impachctnte in
vatd, iar vara, unele
produse
vor fi puse in l6dite de lemn cu rume-
gu$ pe fund. Intre rumegug se pun
bucd{ele rnibi de ghea[[, pcntru
evitarea alter6rii materialelor. Pe ambalaj, dac6 este cazul, sc va
scrie,,material infectios".
;
RECOTTAREA SINGELU|-
).
Felul instrurnentelor
gi
materialelor necesare pcntru recoltarea
singelui sint determinate de scopul pentru care se lace recoltaree,
precum ql de locul de unde se va recolta singele. Singele sc. recol-
teaz5 de obicei pentfu exarnindri hematologice, parazitologicc,
bio-
chirnice, serologice, microbiologice qi vlrusologice. Scoprrl pentru
care se face recoltalea, de obicei hot[reqte qi locul de unde se va
face recoltarea. Astiel se poate recolta singe capilar, singe venos,
sau slnge arterial.
a) Pentru examindrile hematologi,ce qi parazitologice curente;
numErarea elemenbelor figurate, formula leucocitar6, dozarca hbmo-
globinei, numdrarea reticulocitelor,
frotiu sanguin pentru examin6ri
parazitologice, pic6htrd groasd,
determinarea timpului de singerare
etc, se poate
utiliza
singele capilar sau din vasele miei, fiind-nece-
sard numai o mic6 cantitate de singe. In aeest scop se vor pregiti
urmdtoarele :
376
.* BC de injecfie sterilizate sau acul Francke. Aceasta functio-
neazi cu ajutonul unui resort de olel care dupd declanqare, ptrtrunrde
rapid in
fesuturi,
f6rl durere, l,a profunzimea pentru care a fost
anterior reglat. Fotrosirea lui s-a restrins mult din cauza pericolullui
de transmitere a hepatitei epidemice, din acest motiv inainte de
utilizare trebuie autoclavat
;
-
pipetele Potain separat pentru globulele roqli qi albe;
'
..r,r--
micropipete pentru determinarea hemogl,obinei
;
/
-
lame de sticl{ foarte bine degresate; dintre .care citeva str fie
cu rnargini qlefuite
;
*
vat& steril[, eter sau alcool, hirtie de filtru.
Daci se urmdreqte determinarea grupelor sanguine, atunci se
vor preglti qi hemotestele necesare.
La recoltarea singelui capilar sinl foarte importante asigurarea
condifiilor de mediu. Temperatura camerei trebuie s6 fie cel pu-
tin
1B-20o pentru
a ovita vazoconstric[ia periferic{. Daci bolnavul
are extremitdtile reci, mina din care se va face recoltarea va fi in-
ctrlzitb lntr-un vas cu apd ca1dil.
La ad'ult, recoltarea se face din pulpa degetelor mijlociu sarr
inelar de la mina sting6, mai pufin expuse la lovituri qi murddrie.
Inteparea va fi f{cutl putin lateral gi nu chiar in rnijlocul pulpei
degetului, deoarece vasctrlariza[ia este aici rnai bogatd. Recoltarea
se poate faco qi din lobul urechii. La sugari qi copii mici recoltarea
se face de pe fala p'antarh a degetului male de la picior.
Teltni,ca rccoltdrii, Locul de unde se Jace recoltarea se poate
masa u$or. Se degreseazd cu un tampon imbibat in eter qi apol se
cleziirfecteaz8 cu alcool supralaNa care va fi intepat[. Pe locul perfect
uscat se lnfige acul la o profunzime de
,2-3
mm, pentru ca si$-
gele sB
ftqneascl
singur, flr[ sS fie necesar[ stoarcerea degetului,
aceast6 manoper{ putlnd falsifica rezultatele, deoarece singele astfel
oblinut este amestecat cu limf[, DacS inNep6lura a {ost prea super-
ficialE este prcferabil s{ fie repetat6.
Se qtergc prin:a picdtur[ de singe cu hirtie de filtru sau cu vatd
useiltfi, iar din urrnltoarea se rccolteazf, pentru analizele cerute.
Daed singerarea s-a oprit
Si
mai este nevoie de singe pentru alte
probe, se va qterge degetul cu o bucatE de tifon qi se va activa cir-
culatia printr-o uqoari frecare. Dupd recoltare se aplicl un tampon
de vat6 imbibat in etcr sau alcool pe regiunea infepatS. Hernoragia
se opfeqte repcde.
b) Recoltarea singelui, prin puncfia uenoasd, se face pentru res-
tul analizelor hernatologice gi parazitologice, pentru analizele bio-
chimice, serologice qi bacteriologice. Recoltarea se practici diminea]a
311