Sunteți pe pagina 1din 8

Baltagul

M. Sadoveanu
- apare in 1930
- considerat capodopera scriitorului, deoarece concetreaza toate valentele artistice
ale operei:
o sugerarea atmosferei prin detalii pitoresti
o precizia informatiilor despre oameni, locuri, mentalitati, traditii; varietatea
tipurilor umane
1. COMPOZITIE
- romanul contine 16 capitole in 3 parti care respecta strict momentele subiectului
o Partea 1: cap 1-6: exp si intriga
o Partea : cap !-13: desf actiunii
o Partea 3: cap 1"-16: pctul culminant si deznodamant
- cea mai mare parte a romanului e construita pe te#nica retrospectivei si contine
amintirile $itoriei legate de viata cu %ec#ifor;
- un plan al trectului, un plan interior si unul a prezentului, bazat pe observatii
realiste, realizat prin acumulari de fapte si intamplari
- actiune cronologica, secvente legate prin alternanta si inlantuire;
2. SUBIECT
- romanul se desc#ide cu prezentarea locuitorilor din &muntii 'arii de sus(, a
trasaturilor lor de caracter)
- Printr-un artificiu epic prezinta o poveste cosmogonica, pe care obisnuia sa o
spuna %ec#ifor *ipan pe la cumetrii si nunti despre firea muntenilor)
- $itoria *ipan, protagonista romanului traieste in +agura 'arcaului si asteapta pe
sotul ei %ec#ifor *ipan sa se intoarca cu oile de la ,orna) -ntarzierea de !3 de zile
provoaca nelinistea femeii) ,upa ce consulta preotul satului, si pe baba +aranda,
vra.itoarea, se #otaraste sa plece in cautarea sotului ei) / multime de semne rau
prevestitoare o indeamna la drum:
o -l viseaza cu spatele, trecand o apa neagra
o 0ocosul canta cu ciocul spre poarta
- tine post negru, merge sa se inc#ine la icoana facatoare de minuni a 1fintei 2na
de la manastirea 3istrita, pune ordine in gospodarie, pe fata ei +inodora o duce la
manastire, vinde agoniseala pentru a face rost de bani de drum, comanda un
baltag si in cele din urma pleaca cu fiul ei 4#eorg#ita
- urmeaza intocmai drumul parcurs de %ec#ifor, afla din aproape in aproape
amanunte semnificative) -n $atra ,ornei acesta cumparase 300 de oi, si plecase
cu inca ciobani spre 3rosteni, 3orca, 1abasa; la 1u#a a.unsesera numai doi
ciobani, se intoarce, si gaseste in ograda unui gospodar din 1abasa, pe *upu,
cainele lui %ec#ifor) 2fla osemintele lui *ipan in rapa dintre 1u#a si 1abasa)
-ndeplineste datinile de inmormantare, c#eama autoritatile sa constate crima, ii
demasca pe cei doi asasini, 0alistrat 3ogza si -lie 0utui) -n cele din urma, faptasii
marturisesc crima si sunt luati de autoritati) $iata isi poate relua acum cursul &si
le-om lua de coada toata cate am lasat &
3) RELATII TEMPORALE SI SPATIALE
timpul evenimentelor e vag precizat prin repere temporale cu valoare simbolica
&aproape de 1f 2ndrei(, &in postul mare(, &vineri, 10 martie(
Spatiul este satul +agura 'arcaului, zona ,ornelor si a 3istritei) 'raseul urmat
de $itoria contine, in mare parte, toponime reale &3istrita(, &3icaz(, &3orca(;
dar si toponime fictive &+agura 'arcaului( sau &,oi +eri(
4. LIMBAJUL
1adoveanu a notat cu multa precizie limba poporului, pe cea a moldovenilor)
5 considerat unul din marii povestitori moldoveni, ca si 0reanga, de care il
deosebeste stilizarea limba.ului &1tilul ceremonios, grav, sarbatoresc(6' $ianu 7
&2rta prozatorilor romani(8
*imba abunda in ar#aisme si regionalisme care au rolul de a fixa in spatiu si timp
actiunea, dar si functie de caracterizare a persona.elor

9) ARTA NARATIA
:oman realist obiectiv dar si roman mitic
Persoana a ----a
%arator omniscient si ubicuu
Perspectiva &dindarat &
2tasamentul naratorului pentru lumea pe care o evoca este evident 6cap 10: ii
caracterizeaza pe munteni &rabdatori in suferinta(, &placandu-le datinile lor de la
inceput de lume(8
0ea mai mare parte a romanului e construita prin te#nica retrospectivei 6amintirile
$itoriei8, deci un plan al trecutului, un plan interior; dar si unul al prezentului,
realist, realizat prin acumulari de fapte si intamplari)
2 redus descrierea si a pus accent pe actiune prin construirea unor caractere
puternice, variate si pitoresti)
Ro!anul !"t"#
romanul are ca surse de inspiratie idei si motive mitologice romanesti si nu numai;
:oman mioritic : critica literara a observat asemanari si deosebiri intre balada +iorita si
romanul sadovenian
- ASEMANARI$
o sedusa de similitudini, critica a comentat romanul ca pe o dezvoltare epica
a baladei: un cioban pe care altii vor sa-l omoare, prezenta unei femei,
rolul unui animal nazdravan
- %EOSEBIRI$
o romanul a fost scris, nu din perspectiva celui care moare, ci din
perspectiva femeii supravietuitoare care isi concetreaza intreaga energie in
scopul de a gasi si pedepsi pe asasin
o daca in miorita, crima nu a fost efectiv savarsita, si ramane intr-un cadru
familial, in roman, ea a avut loc si provoaca dezec#ilibrul etic, cosmic, pe
care $itoria este c#emata sa-l reinstaureze, pentru ca viata sa poata
continua
o in balada fapta ipotetica nu are urmari, decat in plan liric s;mbolic, in timp
ce in roman actiunea are caracter .ustitiar
o in balada, victima este un tanar adolescent neinsurat, sortit unei morti
timpurii, care isi transfigureaza moartea intr-o nunta de proportii cosmice,
in timp ce in roman, victima e un om matur, insurat, cap de familie, a carui
moarte va da nastere unei &coborari in infern(
M"tul !a&"" #alato&""
- intuind unitatea dintre lumea viilor si a mortilor, 1adoveanu pune la baza
romanului o situatie ar#etipala, mitul marii calatorii) 2cesta se explica in text
printr-o serie de simboluri:
o %ec#ifor *ipan: reprezinta lumea mortilor) 5l intarzie intr-o calatorie reala
de practica oiereasca, care se va transforma intr-o calatorie mitica) 1e arata
in vis $itoriei, comunica din lumea umbrelor in spiritul propriei sale
descoperiri si inmormantari; se integreaza existentei lumii nevii, usurand
astfel integrarea $itoriei si a fiului ei in lumea vie
o $itoria *ipan: reprezinta lumea viilor; convinsa ca barbatul ei e mort,
pleaca pe urmele lui, reconstituie crima, o relateaza la praznic, ii
constrange pe ucigasi; apoi se reintoarce la +agura pentru a relua ciclul
existentei oieresti; in felul acesta, integrarea vietii in urma mortii se
desavarseste
M"tul o'"&"an
- mitul egiptean a lui -sis si /siris este un mit de initiere virila a unui adolescent
obligat sa treaca prin incercari fizice si morale pentru a accede la conditia de ins
matur
- structura initiatica a cartii se vadeste mai ales in metafora drumului: $itoria 6-sis8
il cauta pe %ec#ifor 6/siris8, ii gaseste trupul mort intr-o vagaune pustie cu
a.utorul cainelui devotat *upu 62nubis8 dupa un periplu istovitor si plin de
neprevazut in care a fost insotita de fiul ei 4#eorg#ita 6<orus8) -n absenta tatalui
ucis, fiul o va avea drept calauza pe mama sa, asa cum zeita -sis il ocrotise pe
<orus, initiindu-l in tainele existentei umane si cosmice
Mot"vul d&u!ulu"
- cea mai mare parte a romanului e ocupata de cautarile $itoriei
- prozatorul introduce sugestii si simboluri care dau drumului un sens initiatic:
1) decizia de a pleca e luata dupa o lunga perioada de pregatiri, preotul,
vra.itoarea, postul, tine vinerea neagra, are visul prevestitor de moarte,
merge la icoana facatoare de minuni etc) Pleaca apoi in susul 3istritei, un
drum ascensional si de intoarcere la origini
) +omentul plecarii este s;mbolic) Pornesc primavera, pe 10 martie, intr-o
zi de vineri, la rasaritul soarelui) 2ceasta fixare intr-un timp al
inceputurilor si intr-o zi fasta subliniaza cu insistenta caracterul initiatic
3) granita dintre +agura si lumea necunoscuta spre care se indreapta este apa
3istritei) 'recerea raului este semnificativa pentru debutul unei calatorii
care presupune mari incercari si introducerea intr-o alta ordine a
cunoasterii
") 'oate opririle sunt #otarate de semne ,umnezeiesti) ,e pilda, cand a.unge
la =arcasa, pentru ca se porneste vant din senin, $itoria spune &asta--
porunca sa poposim aici(
9) 1imbolic este si faptul ca pe drum calatorii intalnesc un botez la 3orca, o
nunta la 0ruci, iar in final are loc inmormantarea lui %ec#ifor) 0ele trei
evenimente sugereaza faptul ca drumul este o metafora a vietii
6) drumul are o importanta ma.ora pentru 4#eorg#ita) 2re o functie practica
formativa cu finalitate pedagogica, asigurand maturizarea lui astfel incat
sa poata lua locul celor varstnici) Pe parcursul drumului e supus unor
adevarate probe: lupta cu troianul, infruntarea strainului, priveg#iul,
infaptuirea dreptatii) /rice proces initiatic presupune o moarte simbolica,
adica o coborare in intuneric, in prapastia infernala, unde va fi supus unor
incercari limita) 0oborand, la porunca repetata a mamei in rapa, se
confrunta cu privelistea ingrozitoare a ramasitelor parintelui sau) 1imbolic
el coboara in infern printre spiritele demonice) *asat de paza cateva ore
plange ca un copil si de frica, urca pe mal si vb cu singurele vietati din
prea.ma, cainele si calul) :olul fiului in pedepsirea ucigasilor constituie un
exercitiu initiatic de virilitate, urmat de preluarea responsabilitatilor tatalui
sau) -n momentul confruntarii, 4#eorg#ita &simte in el crescand o putere
mai mare si mai dreapta deca a ucigasului(
T"tlul
- 3altagul e arma .ustitiara, faurita anume, blagoslovita de preot) 3altagul lui
4#eorg#ita nu are decat o functie simbolica si magica, ramanand pur si nepatat de
sange, deoarece lovitura fulgeratoare e data de 4#erog#ita cu un alt baltag, cel al
asasinului insusi)
- 1emnificatia mai larga a titlului se refera la destinul eroilor) ,rumul parcurs de
$itoria este un drum ocolit, asemeni unui labirint, simbolul labirintului
reprezentand regatul mortii
- *abirint 6labris8 este securea cu doua taisuri 7 baltagul; labirintul este deci casa
securii duble, armele cu doua taisuri sugerand dualitatea viata 7 moarte) -n
parcursul sau catre soare, catre cunoastere, in itinerarul ei cosmic, centrul
labirintului este rapa dintre 1u#a si 1abasa unde zac ramasitele lui %ec#ifor;
,rumul labirintic este deci aici un drum de renastere
TEME
*umea ar#aica a satului romanesc de munte si destinul taranului muntean,
pastratorul traditiilor si obiceiurilor, exponent al modului ar#aic de viata)
Prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea ar#aica a pastorilor,
avand in prim plan cautarea si pedepsirea asasinilor lui %ec#ifor;
Monog&a("a 'atulu"
- naratiunea surprinde felul de a fi al muntenilor, organizarea gospodariei, relatiile
interfamiliale si ale comunitatii rurale, traditii si obiceiuri
- trasaturile esentiale ale muntenilor sunt evidentiate inca de la inceputul
romanului:
o traiesc in locuri stramte, intre stanci de piatra, asupra lor se abat
fulgerele,trasnetele si suvoaiele, au insa inima usoara, ca sa fie multumiti
cu ce este a lor, le plac bautura si femeile frumoase) 1unt fapturi aparte,
&de mirare(, imprumutand in caracterul lor trassaturi ale mediului in care
traiesc: &iuti si nestatornici ca apele ca vremea) :abdatori in suferinte ,
fara gri.i in bucurii, placandu-le datinile lor de la inceput de lume, ferindu-
se de alte neamuri si de oamenii de la campie si venind la barlogul lor ca
fiara de codru)(
o 'raiesc dupa mersul naturii, dupa semnele vremii, dupa trans#umanta;
indeletnicirile lor sunt ancestrale: taietori de lemne, oieri, ciobani: &0ei
mai vrednici intemeiaza stanci in munte) 2colo stau cu ,umnezeu si
singuratatile pana ce imputineaza ziua(
o 1atul de munte are o geografie aparte, e risipit pe rapi, sub paduri de brad,
casele sunt din sindrila, cu prispa, si ograda pentru vite si sura; satul are
crasma si biserica
o :elatiile din familie se bazeaza pe traditie: femeia e #arnica iubitoare si
supusa, baiatul trebuie sa devina spri.in, dobandind forta, avere, experienta
de viata, fata se ingri.este de gospodarie si se marita dupa vointa parintilor
o $estimentatia e si ea dupa traditie, camasa alba, catrinta neagra cu varste
rosii, parul impletit in cunun fara broboada
o /amenii sunt credinciosi, dar si superstitiosi; apeleaza la spri.inul
bisericii, dar si la vra.itoare; respecta traditiile, obiceiurile, tin sarbatorile:
o *a 3orca, calatorii dau de o cumetrie unde sunt opriti de oameni &aprinsi
la obraz si care au multa placere sa-- cinsteasca pe drumeti & ; respectand
datina, $itoria intra la le#uza, careia ii pune sub perna ca dar bucatele de
za#ar, iar pe fruntea copilului o #artie de 0 de lei; inc#ina un pa#ar de
bautura catre nanasi si saruta mana preotului
o *a 0ruci au dat de o nunta; nuntasii sunt in sanii, iar barbatii impusca cu
pistoalele asupra brazilor, ca sa alunge iarna, femeile erau imbracate cu
catrinte si bonditi, iar mireasa si drustele aveau capetele impdobite cu
flori; vorniceii opreau pe drumeti si le ofereau de baut) $itoria a primit
plosca si a facut frumoasa urare miresei
o 2cestei atmosfere - se opune prin gravitate si sobrietate inmormantarea lui
%ec#ifor; dupa ce-- descopera trupul, $itoria c#eama pe preot sa--
citeasca si aduce merinde pentru cei ce vor priveg#ea) 'rupul mort e pus
in sicriu, stropit cu vin, sicriul pus intr-un car tras de boi si impodobit cu
cetina; in fata convoiului mergeau praporele, crucea si buciumasii; la
popasuri, preotii inaltau rugaciuni si cantari; dupa inmormantare se
imparte coliva, paine si vin, dupa datina
- desi suntem la inceput de secol >> 6se vorbeste de tren, telefon, autoritati,
subprefect, notar, .andarm8, e o lume care se conduce dupa superstitii dupa traditii
si obiceiuri din vec#ime; romanul imagineaza o lume ar#aica in care se insinueaza
elemente ale civilizatiei noi, corupatoare; actiunea are o determinare precisa a
timpului si a spatiului, dar dimensiunea realista e proiectata pe o coordonata
mitica a existentei pastoresti) :ealul se con.uga cu legendarul si miticul,
proiectand evenimentul realist, contemporan in atmosfera povestii de inceput
cosmogonice
Pe&'ona)e
Ne#*"(o&
- persona.ul absent
- ca si $itoria, nu e decat un exponent al speciei, munteanul oier dintotdeauna,
primavera isi urca turmele la pasune, toamna le duce la iernat, in partile ?i.ei
- la date fixe calendaristice, cumpara si vinde oi si petrece cu tovarasii sai
- din cand in cand are obiceiul sa spuna o poveste pe care o auzise de la un baci
batran despre soarta muntenilor
- nu participa la actiune, e cunoscut din relatarile altor persona.e, insusirile sale sunt
reliefate prin rememorare, e asemeni persona.elor din balade si apare infatisat
intr-o aura legendara
- din relatarile celorlalti apare ca un barbat voinic, cura.os si #arnic, priceput in
mestesugul oieritului, prietenos si petrecaret, nelipsit la nunti si cumetrii
+*eo&g*"ta
- tanar de 1! ani
- novicele care descifreaza caile vietii
- mostenise de la tatal sau numele si unele insusiri alese
- e initiat in tainele vietii de pastor, e ager la minte si stiutor de carte, receptiv la
nou fara a ignora traditia, fire sensibila si meditativa
- din perspectiva acestui persona., cartea este un 3ildungsroman
M"nodo&a
- mai mare decat 4#erog#ita
- e fata de maritat si ii umbla gandul la feciorul dascalului 2ndrei
- se poarta dupa varsta si obiceiurile vremii
- si ea este fixata intr-o sc#ema mitica fiind obligata sa respecte traditia,
oranduielile
"to&"a
- erou reprezentativ, dar si individualizat@
- munteanca de prin partile 'arcaului si a 3istritei
- cucereste inca de la inceput prin frumusetea si prin farmecul fizic
- din caracterizarea directa aflam ca are oc#i caprii, cu gene lungi, par castaniu, si
desi nu mai e tanara, are o frumusete neobisnuita in privire
- portretul ei este la inceput static, persona.ul trece printr-un process de
interiorizare, devine o fiinta launtrica, naratorul punand accent pe profunzimea
trairii interioare
- apoi, portretul devine d;namic, realizandu-se prin acumularea faptelor
6caracterizare indirecta8
- comportamentul femeii e determinat de trei momente: asteptare, calatorie,
praznic) Primele doua o incadreaza in tipare mitice, al treilea in tipare realiste
- ca ,e&'ona) !"t"#, urmareste semnele naturii, isi intocmeste planurile dupa un
calendar stiut din vec#ime, interpreteaza semnele care apar in vis, stie traditiile si
obiceiurile si le respecta cu sfintenie) 'raieste intr-o civilizatie astrala in care
faptele reale sunt reglate dupa mersul astrilor) 0uvintele folosite de narator pentru
orice fapta a $itoriei sunt randuiala si datoria
- daca din perspectiva mitica, $itoria este un persona. contemplativ, in calatoria ei
subordonata unui scop .ustitiar este tenace, voluntara si indar.ita) 0a persona.
realist, $itoria se evidentiaza prin actiune si comportare: simt practic, abitilitati de
negustor, luciditate, inteligenta, stapanire de sine) ,in aceasta perspectiva, prin
tenacitatea investigatiei de adevarat detectiv, romanul are o trama politista) -n
acelasi timp, ea este si eroina unui roman de dragoste: &2sa-- fusese drag in
tinerete *ipan, asa-- era drag si acum, cand avea copii cat dansii
- critica literara a incercat sa o incadreze intr-o tipologie: 4eorge 0alinescu o
considera un &<amlet feminin(, o eroina tragica dominata de statornicie,
consecventa in lupta ei impotriva unui destin implacabil
- Perpessicius o numeste o 2ntigona moderna, deoarece este apriga, voluntara,
iluminata, face un act .ustitiar si aplica un mandat etic
- 0ritica mai noua vede in ea un :obinson pentru ca are eroismul de a infrunta
singura o realitate noua, care trebuie cunoscuta si cucerita@
- 5roina se integreaza asadar unei caracteorologii stravec#i, bine configurate in
literatura universala) 0u toate acestea, ea ramane un exponent al speciei ce
ilustreaza automatismul vietii pastoresti, exponent al unei civilizatii ar#aice
- Trasatura definitorie:
o taranul patriarc#al, pastrator al traditiei
o asculta semnele naturii si stie sa le interpreteze, se conduce dupa un cod
moral milenar; respecta obiceiurile stravec#i
o doua scene semnificative:
1) cap 10: la &0ruci( intalneste o nunta) $itoria a inc#inat plosca si a
inc#inat miresei 7 &$itoria a primit plosca si a facut frumoasa
urare miresei) 2rata vesela fata si limba ascutita, desi s-ar fi
cuvenit sa fie scarbita(
) cap 19-16: cand indeplineste cu sfintenie toate obiceiurile de
inmormantare 7 c#eama preot sa citeasca, imparte merinde pentru
priveg#i, dupa inmormantare imparte paine coliva si vin dupa
datina)
Punct de vedere asupra persona.ului: desi reprezinta taranul traditional se abate
de la imaginea femeii supuse, neputincioase, care depinde in totalitate de barbat,
caruia ii este inferioara; dimpotriva ea este o munteanca apriga, putenica,
voluntara, inteligenta si intuitiva, care actioneaza in numele unui deziderat moral
si .ustitiar)