Constipatia

Majoritatea persoanelor considera ca sunt constipati atunci cand, de fapt, activitatea tubului digestiv
este normala, impresia generala a oamenilor este aceea de a avea un scaun in fiecare zi. In mod
obisnuit, numarul de scaune considerat a fi in limitele normalului variaza intre un scaun la una sau doua
zile. Aproape fiecare individ poate avea scaune mai rare decat in mod obisnuit, in majoritatea cazurilor
constipatia fiind temporara si nu este grava. Intelegand cauzele producerii ei, prevenirea si tratamentul
vor ajuta pe multi sa gaseasca ameliorarea.
Cauze
Cauzele cele mai frecvente ale constipatiei sunt:

Insuficiente fibre alimentare in dieta - Fibrele alimentare se gasesc in mod obisnuit in legume, fructe si
cereale sau derivate ale acestora. Fibrele - atat cele solubile cat si cele insolubile - reprezinta partea
fructului, legumei sau a cerealelor pe care organismul nu o poate digera. Fibrele solubile se dizolva in
apa cu usurinta si devin in intestine o textura moale, fina, asemanatoare cu un gel. Fibrele insolubile trec
prin intestine aproape neschimbate. Cantitatea si textura fina a fibrei impiedica aparitia scaunelor tari si
uscate care sunt dificil de eliminat. Persoanele care consuma multe alimente bogate in fibre sunt mai
putin probabil sa ajunga constipati.

Cea mai frecventa cauza de constipatie este dieta saraca in fibre alimentare si bogata in grasimi
provenite din branza, oua si carne. Populatia consuma in medie o cantitate de 5-14 gr de fibre pe zi,
insuficient in comparatie cu 20-35 gr, cantitatea recomandata. Atat copii cat si adultii consuma o
cantitate prea mare de mancare rafinata si gata preparata din care fibrele naturale au fost
indepartate. Dietele de slabire sunt, de obicei, foarte sarace in fibre alimentare. O dieta scazuta in fibre
joaca, de asemenea, un rol cheie in aparitia constipatiei la adultii in varsta, care aleg din comoditate o
hrana saraca in fibre. De asemenea, dificultatile cu mestecatul si inghititul mancarii pot forta oamenii
mai in varsta sa consume mancare moale, gata preparata dar saraca in fibre.


Alimentatie cu prea putine lichide - Lichidele de orice fel (apa, supele, ciorbele, sucurile, etc.) cresc
fluiditatea continutului colonului si dau volum materiilor fecale, facandu-le mai fine si mai usor de
eliminat. Oamenii care au tendinta spre constipatie, ar trebui sa bea suficienta lichide in fiecare zi -
minimum 2l. Lichidele care contin cofeina, ca bauturile tip cola, cafeaua dar si alcoolul nu au rol de a
accelera eliminarea materiilor fecale.

Lipsa de exercitiu fizic "leneveste" activitatea colonului si poate duce la constipatie prin incetinirea
activitatii intestinale. Constipatia apare adesea dupa un accident sau in timpul unei boli, cand persoana
respectiva trebuie sa stea imobilizata la pat.

Medicamentele care incetinesc miscarile colonului si pot genera sau accentua tendinta la constipatie si
alte afectiuni care pot determina constipatie sunt:
- medicamentele pentru durere (in special narcoticele)
- medicamentele antiacide gastrice care contin aluminiu si calciu
- medicamentele antihipertensive (blocante de calciului)
- medicamente antiparkinsoniene
- medicamente antispastice
- medicamente antidepresive
- suplimente cu fier
- medicamente diuretice
- medicamente anticonvulsivante
- schimbari in viata obisnuita cum este cazul calatoriilor
- abuzul de laxative
- stari fiziologice - graviditatea sau imbatranirea
- amanarea repetata a nevoii de a merge la toaleta
- bolile obisnuite cu repaus prelungit la pat
- boli ale colonului sau rectului - inclusiv cancerele
- constipatia cronica idiopatica (de cauza necunoscuta).


Schimbarile din viata de zi cu zi - Pe parcursul graviditatii, femeile pot fi constipate din cauza
schimbarilor hormonale sau datorita compresiunii exercitate de uter asupra colonului.
Inaintarea in varsta poate de asemenea sa afecteze activitatea colonului, pentru ca un metabolism mai
lent conduce la o scadere a motilitatii intestinale. De asemenea, constipatia poate apare si in timpul
calatoriilor datorita modificarilor dietei si rutinei zilnice.


Abuzul de laxative - Miturile constipatiei au condus la folosirea abuziva a laxativelor. Acest obicei este
mult mai comun printre oamenii care sunt preocupati sa aiba scaun zilnic. Laxativele nu sunt de obicei
necesare, utilizarea lor putand deveni efectul unei obisnuinte. In timp, laxativele pot sa afecteze celulele
nervoase din colon si sa altereze capacitatea naturala de contractie a colonului. Pentru acelasi motiv,
folosirea regulata a clismelor poate de asemenea sa conduca la o pierdere a functionarii normale a
intestinelor.

Ignorarea nevoii de a merge la toaleta - Ignorarea pe moment a acestei necesitati poate conduce, in
timp, laconstipatie.




Afectiuni si boli tipice
Afectiunile care pot determina constipatie sunt disfunctiile neurologice, metabolice si endocrine si
afectiunile sistemice care includ si organele digestive. Aceste dereglari pot incetini miscarea materiilor
fecale prin colon, rect sau anus.
Printre bolile care pot cauza constipatie se numara:
- Scleroza multipla
- Boala Parkinson
- Pseudo-obstructia intestinala idiopatica cronica
- Accidentele vasculare cerebrale
- Traumatisme ale coloanei vertebrale
- Diabetul zaharat
- Bolile glandei tioride - hiper- si hipotiroidia
- Hipercalcemia
- Uremia
- Sindromul Down.
Bolile sistemice cu afectarea tubului digestiv care pot determina constipatie sunt:
- Lupusul eritematos sistemic
- Sclerodermia
- Amiloidoza.

Investigatii

Studiul tranzitului colorectal - Acest test, rezervat celor cu constipatie cronica, arata timpul necesar
alimentelor pentru a tranzita tubul digestiv. Pacientul inghite o substanta radio-opaca, al carei tranzit
poate fi urmarit pe un monitor timp de 3 la 7 zile, dupa ce capsula este inghitita. Pacientul urmeaza o
dieta bogata in fibre pe parcursul acestui test.

Irigografia - Permite vizualizarea colonului, putand evidentia obstructiile intestinale sau modificari ale
mucoasei acestuia.

Sigmoidoscopia sau colonoscopia - Consta in examinarea rectului si a partii de jos a colonului
(sigmoidul). Examenul intregului colon se numeste colonoscopie. Pentru aceste explorari se utilizeaza un
tub lung si flexibil cu un bec si o mini-camera de luat vederi la capat numit colonoscop. Pacientului i se
da un sedativ usor inainte de examinare. Daca se observa vreo anormalitate, medicul poate face biopsia
formatiunii respective.
Tratament Cu toate ca tratamentul depinde de cauza, severitate si durata, in cele mai multe cazuri
dieta si schimbarile stilului de viata pot ajuta usurarea simptomelor de constipatie si prevenirea ei.



Laxativele - Majoritatea oamenilor cu constipatie usoara nu au nevoie de laxative. Oricum, pentru cei
care au facut schimbari in dieta si in stilul de viata fara o ameliorare a constipatiei, medicul poate
recomanda laxativele sau clisma dar pentru o perioada limitata de timp. Aceste tratamente pot ajuta
intestinele "lenese". La copii, tratamentele cu laxative pe termen scurt, cu ajutorul restabilirii
obiceiurilor normale ale colonului, previn constipatia. Medicul ar trebui sa stie cand pacientul are nevoie
de laxative si care sunt cele potrivite. Laxativele luate pe cale orala se gasesc sub forma de lichid,
tablete, guma, pudra si granule, modalitatea lor de actiune fiind diferita.
Pacientii care sunt dependenti de laxative trebuie sa reduca treptat folosirea lor. Medicul trebuie sa
supravegheze acest proces. La majoritatea oamenilor, eliminarea uzului de laxative readuce colonului
abilitatea naturala de contractie.

Alte tratamente - Tratamentul se poate adresa unei cauze specifice. De exemplu, medicul poate
recomanda incetarea tratamentului sau internarea pentru efectuarea unei operatii care sa corecteze o
problema anorectala, ca de exemplu,prolapsul rectal.
Persoanele care sufera de constipatie cronica, cauzata de o disfunctie anorectala pot folosi reactii
naturale pentru a reeduca muschii care controleaza contractiile intestinale. Biofeedback-ul implica
folosirea unui senzor care sa monitorizeze activitatea musculara care in acelasi timp poate fi urmarita pe
ecranul unui computer permitand evaluarea corecta a functiilor organismului.
Complicatii
Uneori, constipatia poate duce la complicatii:
- hemoroizi
- fisuri anale
- hernii abdominale
- prolaps rectal.