Terry Prachett

Trilogia nomilor 1
Camionul

Despre Nomi si despre Timp
Nomii sunt mici. n general, creaturile mici nu traiesc prea
mult. Dar poate ca traiesc ntr-un ritm mai rapid.
Sa va eplic.
!na dintre cele mai e"emere "iinte de pe planeta Pam#nt
este musculita de otet. Traieste doar o $i. Cele mai
longevive
"iinte sunt ar%orii se&uoia, dintre care unii au patru mii si
sapte sute de ani si sunt nca n picioare.
'sta pare trist pentru musculitele de otet. (mportant este
nsa nu c#t de lunga ti este viata cu adevarat, ci c#t de
lunga
ti se pare.
Pentru o musculita de otet, o singura ora poate dura c#t un
veac. Pro%a%il ca musculitele de otet mai %atr#ne se aduna
si
se pl#ng ca viata din acest minut nici nu se compara cu cea
trecuta, cea de c#teva minute %une, c#nd lumea ntreaga
era
t#nara, Soarele parea mult mai luminos, iar larvele se
comportau cuviincios. n schim%, copacii care nu sunt deloc
renumiti pentru iuteala lor poate ca de-a%ia daca au timp sa
o%serve "elul n care cerul clipeste ntre noapte si $i, nainte
sa
se usuce si sa "ie m#ncati de cari.
) un "el de relativitate. Cu c#t traiesti ntr-un ritm mai
rapid, cu at#t timpul se dilata. Pentru un nom, un an durea$a
c#t $ece ani pentru un om. Tineti minte* Dar nu "iti ngri+orati.
,iindca nici ei nu sunt. Nici macar nu stiu.
(. -ai nt#i a "ost .ocul.
((. Si ,ratii 'rnold /din 10123 au venit la "ata .ocului si
au va$ut ca are Potential.
(((. Pentru ca era la Strada -are.
(4. Da, era la ndem#na si pentru auto%u$e.
4. Si ,ratii 'rnold /din 10123 au spus5 6Sa "ie aici un
-aga$in si sa "ie un -aga$in asa cum lumea nu a mai
va$ut*6
4(. Si "ie ca lungimea lui sa tina de pe Strada Palmer
p#na la hala de peste, iar latimea (ui, de la Strada -are
tocmai p#na la Soseaua Disraeli.
4((. Si sa "ie nalt de peste cinci eta+e, plus me$anin, si
sa ai%a li"turi7 si sa mai "ie ,ocuri )terne n Camera
Ca$anelor de la su%sol si deasupra tuturor eta+elor sa "ie
Conta%ilitatea, care sa puna toate lucrurile n ordine.
4(((. (ar toate astea tre%uie sa se uneasca n ceea ce va
"i cunoscut de toata lumea ca ,ratii 'rnold /din 101235
6Toate -ar"urile su% un singur acoperis.6 Si-o sa "ie
numit5 -aga$inul ,ratii 'rnold /din 10123.
(8. Si asta a "ost.
8. Si ,ratii 'rnold /din 10123 au mpartit -aga$inul n
raioanele de ,eronerie, Corsetarie, 9alanterie si altele,
numite dupa ceea ce vindeau, si i-au creat pe oameni ca sa
le umple cu Toate -ar"urile. Si ,ratii 'rnold /din 10123 au
spus5 6Sa "ie camioane, colorate n rosu si auriu, si "ie ca
ele sa stra%ata stra$ile, pentru ca toata lumea sa stie ca
,ratii 'rnold /din 10123 o"era Toate -ar"urile.
8(. Si sa mai "ie Sacul lui -os Craciun si :educerile de
(arna, si Chilipirurile 4erii, si Saptam#na 6napoi la
scoala6, toate la timpul potrivit.
8((. Si a%ia dupa toate astea, n -aga$in au venit
nomii, ca sa ram#na aici de-a pururi.
/Din Cartea nomului, ntemeierea (-8(((.3
(.
'ceasta este povestea Camionului. Dar e si povestea Caii
Critice.
'ceasta este povestea unui camion care huruia prin ;rasul
'dormit si apoi la tara, peste c#mpuri, dar#m#nd st#lpii "eli-
narelor si %alanganindu-se de pe-o parte pe alta, "ac#nd sa
se
$guduie vitrinele maga$inelor si oprindu-se pe un c#mp,
dupa
ce politia l-a urmarit. (ar c#nd oamenii nervosi s-au ntors la
masina lor si au raportat5 6'sculta* 'sculti< Nu l conduce
nimeni*6, a devenit povestea Camionului, care a pornit din
nou, s-a departat de oamenii mpietriti de uimire si a
disparut
n noapte.
Dar povestea nu s-a oprit aici.
Si nici nu a nceput aici.
Ploua de$matat. Ploua rapaitor. Ploua cu "elul acela de
ploaie care e cu mult mai uda dec#t ploaia normala, cu "elul
acela de ploaie care cade n stropi mari, cu "leoscuri, cu "elul
acela de ploaie care e mai degra%a o mare verticala, cu
gauri
n ea.
Ploaia tatua cutiile vechi de ham%urgeri si pungile de
cipsuri din cosul de nuiele care i o"ereau lui -as=lin o
ascun$atoare temporara.
Priviti-l* !d. n"rigurat. ,oarte ngri+orat. Si nalt de $ece
centimetri.
9hena de gunoi era de o%icei un %un teren de v#natoare,
chiar si iarna. 'deseori se mai gaseau c#teva cipsuri reci n
punga lor si uneori chiar un os de pui. ; data sau de doua
ori
gasise chiar un so%olan. !ltima data c#nd gasise un
so%olan
"usese cu adevarat o $i %una, pentru ca m#ncasera din el o
saptam#na ntreaga. Pro%lema era ca te cam saturai de
so%olan dupa a treia m%ucatura din a treia $i.
-as=lin cerceta parcarea camioanelor.
Si iata-l cum vine, eact la timp, "ac#ndu-si loc printre
tom%eroane si "r#n#nd cu un "#s#it.
4a$use camionul asta venind n "iecare marti si miercuri
dimineata, n ultimele patru saptam#ni. -asurase cu gri+a
pau$a pe care si-o lua so"erul.
'veau eact trei minute. Pentru cineva de marimea unui
nom, asta e cu putin mai mult dec#t o +umatate de ora.
Se lasa sa alunece n +os pe o h#rtie unsuroasa care at#rna
p#na la pam#nt si "ugi spre tu"isurile de la marginea parcului
unde asteptau 9rimma si %atr#nii.
. ' venit* spuse el. >aideti*
Se ridicara cu greu, o"t#nd si %odoganind. Trecuse prin
asta de $eci de ori. Stia ca nu avea nici un sens sa strige. (-
ar
"i suparat, i-ar "i nedumerit si atunci ei ar "i %odoganit si mai
mult. ?odoganeau cipsurile reci chiar si c#nd 9rimma le
ncal$ea. Se pl#ngeau si de so%olani. Se g#ndise serios de
c#teva ori sa plece singur, dar nu avusese cura+. 'veau
nevoie
de el. 'veau nevoie de cineva pe care sa-l %odoganeasca.
Dar erau prea nceti. Se simtea pe punctul de a i$%ucni n
lacrimi.
Se ntoarse catre 9rimma.
. >ai, da-le un ghiont, ia ceva* N-o sa se urneasca
niciodata*
)a si agita m#inile.
. Sunt n"ricosati. Du-te tu, iar eu o sa-i aduc.
Nu era timp de cearta. -as=lin alerga napoi peste noroiul
lipicios din parc, desir#nd "r#nghia cu ancora. i luase o
saptam#na ca sa "aca acel c#rlig, dintr-un capat de s#rma
desprins dintr-un gard, si eersase mai multe $ile. nv#rtea
de+a ancora deasupra capului c#nd a a+uns l#nga roata
camionului.
C#rligul se prinse de prelata mult deasupra lui chiar de la a
doua ncercare. Trase o data sau de doua ori si apoi,
spri+inindu-se cu picioarele pe canelurile cauciucului, se
ridica.
-ai "acuse asta si nainte. Da, o mai "acuse de trei sau
patru ori. Se strecura pe su% prelata grea n ntunericul de
dincolo, trag#nd cu el "r#nghia si leg#nd-o c#t de str#ns
putea
n +urul altor "r#nghii care erau groase c#t %ratul lui.
'poi se urca din nou pe margine si, slava Domnului, o va$u
pe 9rimma cum i m#na pe %atr#ni peste pelu$a. i putea
au$i
pl#ng#ndu-se de %alti.
-as=lin tremura de nera%dare. Parea ca durea$a ore
ntregi. .e eplicase de milioane de ori, dar ei nu "usesera
ridi-
cati n camioane c#nd erau copii si spuneau ca nu nteleg
de
ce tre%uie sa nceapa la %atr#nete o asemenea aventura.
?unica -or=ie insista ca toti %ar%atii sa se uite n alta parte
ca sa nu i priveasca su% "uste. 'poi %atr#nul Torrit ncepu
sa
se smiorcaie at#t de tare, nc#t -as=lin tre%ui sa-l co%oare
din
nou pentru ca 9rimma sa-l poata lega la ochi. Dupa ce i-a
urcat pe c#tiva dintre ei, lucrurile n-au mai stat chiar at#t de
rau, deoarece l puteau a+uta la trasul "r#nghiei. Dar timpul
gonea ne%uneste.
Pe 9rimma a ridicat-o ultima. )ra usoara. Cu totii erau
usori, de alt"el. .a urma urmei, nu man#nci so%olani chiar n
"iecare $i. !imitor. !rcasera cu totii n camion. .ucrase cu
urechile ciulite, p#ndind sunetul pasilor pe caldar#m si
i$%itura usii so"erului, dar nu au$ise nimic.
. ) %ine, spuse el, tremur#nd de o%oseala. 'sta este. 'cum
mai tre%uie doar sa pornim...
. 'm scapat ;%iectul, spuse %atr#nul Torrit. ;%iectul* .-
am scapat. 'i va$ut< .-am scapat l#nga roata c#nd ma lega
la
ochi. Du-te si adu-l, %aiete*
-as=lin l privi ngro$it. 'poi si scoase capul pe su%
prelata si, da, era acolo, departe, pe caldar#m. !n cu% mic
si
negru.
;%iectul.
Statea ntr-o %alta, desi asta nu l a"ecta ;%iectul. Nimic nu
a"ecta o%iectul. Nici macar "ocul.
Si atunci au$i sunetul unor pasi pe caldar#m.
. Nu mai e timp, sopti el. Chiar nu mai e timp.
. Nu putem pleca "ara el, spuse 9rimma.
. ?a %inenteles ca putem, este doar un, un... o%iect. Nu
vom avea nevoie de vechitura asta unde mergem noi.
(mediat dupa ce spuse aceste cuvinte i paru rau si "u uimit
ca %u$ele lui rostisera asemenea vor%e. 9rimma l privea
speriata. ?unica -or=ie se ridica n picioare.
. Sa "ii iertat* latra ea. Ce lucru groa$nic ai $is* Spune-i tu,
Torrit, l ghionti ea pe Torrit n coaste.
. Daca nu luam ;%iectul cu noi, atunci nu merg nici eu,
spuse Torrit hotar#t. Nu e...
. ti vor%este se"ul tau, l ntrerupse %unica -or=ie. 'sa ca
"a ce ti se spune* Tronc* Ce idee mai e si asta, sa-l lasi aici<
'r
"i indecent* Nu ar "i %ine* Du-te si adu-l imediat*
-as=lin se hol%a tacut spre noroiul lipicios si apoi cu o
miscare disperata arunca "unia peste margine. Co%or.
Ploaia se trans"ormase n lapovita. 4#ntul l %iciuia n timp
ce co%ora n gra%a pe l#nga marele arc al rotii, ateri$#nd
ntr-o
%alta. Se ntinse si cauta ;%iectul... Si atunci, camionul
porni.
-ai nt#i a "ost un huruit at#t de $gomotos, nc#t a trecu
dincolo de sunet si a devenit un $id de $gomot. 'poi a "ost o
eplo$ie de a%ur puturos si o vi%ratie care a scuturat
pam#ntul
Se apuca repede de "unie si striga la ei sa-l traga n sus
nsa ca nici macar el nu-si putea au$i vocea. Totusi, 9rimma
sau altcineva si daduse seama, pentru ca eact c#nd
marea
roata ncepu sa se nv#rteasca, "unia se ncorda si-si simti
picioarele ridicate din noroi.
Se %alangani nainte si napoi, n timp ce, cu o ncetineala
dureroasa, l trasera p#na deasupra rotii. '%ia daca trecuse
c#tiva centimetri peste roata si capul i "u scuturat de un
$gomot ca de ciocan si de o ceata neagra si necacioasa.
6Nu mi-e "rica6, si spuse. 6'sta e cu mult mai rau dec#t
orice-am n"runtat p#na acum, dar nu e nspaim#ntator6
. ) prea teri%il ca sa "ie n"ricosator.
Se simtea de parca ar "i "ost ntr-o gaoace mica si calda,
departe de $gomot si de v#nt. 6; sa mor6, g#ndi el, 6numai
din
cau$a acestui ;%iect, care nu ne-a a+utat niciodata si n nici
un "el, din cau$a a ceva care e pur si simplu o vechitura, am
sa mor si am sa merg n :ai. -a ntre% daca %atr#nul Torrit
are dreptate c#nd spune ce se nt#mpla c#nd mori. ) cam
drastic sa "ie nevoie sa mori ca sa te convingi. --am uitat la
cer n "iecare noapte timp de ani ntregi si nu am va$ut
niciodata nomi acolo sus...6
Dar nu conta, totul trecea pe l#nga el. Nu era real... Niste
m#ini l prinsera de la su%suori si-l trasera n spatiul linistit
de su% prelata si, destul de greu, smulsera ;%iectul de la
pieptul sau.
n spatele camionului, care accelera, draperii de ploaie
cenusii cadeau peste c#mpurile pustii.
Si n tot tinutul nu mai era nici un nom.
,usesera mult mai multi, n vremurile n care nu parea sa
"i plouat at#t de mult. -as=lin si putea aminti cel putin
patru$eci. Dar se construise autostrada7 p#r#ul "usese nca-
tusat n tevi pe su% pam#nt si cele mai apropiate vi$uine
"usesera astupate. Nomii traisera dintotdeauna n colturile
lumii si, deodata, nu prea mai erau destule colturi pentru ei.
Numarul lor ncepuse sa scada. n mare parte, asta se
datora unor cau$e naturale. Si, c#nd ai opt centimetri, o
cau$a
naturala poate "i orice are dinti, e iute si n"ometat. 'tunci,
Pyrrince, care era de departe cel mai cura+os, a condus o
epe-
ditie disperata peste drum, ntr-o noapte, ca sa investighe$e
padurile de pe cealalta parte. Nu s-au mai ntors niciodata.
!nii spuneau ca "usesera m#ncati de soimi, altii $iceau ca-i
omor#se un camion. !nii spuneau chiar ca reusisera sa
parcurga doar +umatate de drum si erau acum surghiuniti n
re$ervatia centrala dintre liniile nes"#rsite de masini.
'poi s-a construit ca"eneaua, un pic mai +os, de-a lungul
drumului. ntr-un "el, era o m%unatatire. Depinde de cum o
priveai. Daca cipsurile aruncate si ramasitele vinete de pui
puteau "i considerate hrana, atunci se putea spune ca
deodata
toata lumea avea ce sa man#nce.
Si apoi a "ost primavara si, c#nd a privit n+ur, -as=lin a
constatat ca nu mai ramasesera dec#t $ece, iar opt dintr ei
erau at#t de %atr#ni, nc#t nu prea mai aveau mare lucru de
asteptat de la viata. ?atr#nul Torrit avea aproape $ece ani.
,usese o vara ngro$itoare. 9rimma i organi$ase ntr-o
ceata pe cei care ramasesera sprinteni, cu care "ace raiduri
de
noapte la ghenele de gunoi. (ar -as=lin ncerca sa v#ne$e.
' v#na de unul singur era ca si cum ar "i murit un pic de
"iecare data. -a+oritatea lucrurilor pe care le v#nai te v#nau
si
ele pe tine. Si chiar daca aveai noroc si omorai ceva, cum
puteai sa-l cari acasa< Durase doua $ile c#nd cu so%olanul,
inclusiv o noapte n care veghease ca sa alunge alte vietati.
@ece v#natori soli$i ar "i putut "ace orice5 sa "ure miere sa
prinda soareci n capcane, sa v#ne$e c#rtite, orice, n timp
ce
un v#nator singur, lipsit de cineva care sa-i pa$easca
spatele
n iar%a nalta, era pur si simplu o invitatie la gust pentru
orice avea colti si gheare.
Pentru a avea destula m#ncare, era nevoie de mul v#natori
sanatosi. Dar pentru a avea multi v#natori sanatos aveai
nevoie de m#ncare ndea+uns. )ra un cerc vicios. A; sa "ie
mai
%ine la toamna6, spusese 9rimma, %anda+#ndu-i %ratul, n
locul n care l ntepase o viespe. 6; sa "ie ciuperci si "ructe
de
padure, si alune, si de toate.6
)i %ine, nu "usesera ciuperci si plouase at#t de mult, incat
ma+oritatea "ructelor de padure putre$isera nainte de a se
coace. Totusi, "usesera multe alune. Cel mai apropiat alun
era
la o distanta de +umatate de $i. -as=lin putea cara
douaspre$ece alune, daca le scotea din coa+a si le tragea
dupa
el ntr-o punga de h#rtie gasita la ghena. i lua o $i ntreaga,
risca sa "ie prins de ulii si hrana a+ungea doar pentru $iua
urmatoare.
'poi s-a pra%usit acoperisul vi$uinei, din cau$a ploii care
nu mai contenea. 'tunci "usese aproape placut sa
hoinareasca
pe-a"ara. )ra mai %ine dec#t sa-i asculte %odoganind despre
"aptul ca el nu "acuse la timp reparatiile necesare. 'aaa, si
mai era si "ocul* 'veai nevoie de un "oc la gura vi$uinei
deopotriva pentru a gati si pentru a-i alunga pe pradatorii de
noapte. ?unica -or=ie a adormit ntr-o $i si l-a lasat sa se
stinga. ,apta era at#t de grava, nc#t p#na si ea a avut
%unul-
simt de a se simti +enata.
C#nd -as=lin s-a ntors n noaptea aceea a privit la grama-
+oara de cenusa timp ndelungat, si apoi si-a n"ipt sulita n
pam#nt si a nceput sa r#da. Si a r#s p#na a nceput sa
pl#nga. Nu a putut sa-i n"runte. ' tre%uit sa plece si sa stea
a"ara, unde, p#na la urma, 9rimma i-a adus ceai de ur$ica
ntr-o scoica. Ceai rece de ur$ica.
. Sunt cu totii "oarte suparati din cau$a "ocului, spusese
ea. -as=lin a r#s sec.
. Da, mi dau seama, i-am au$it. 6Tre%uie sa-mi mai aduc
un chistoc, %aiete, nu mai am tutun6 si 6Nu prea mai
m#ncam
peste n ultimul vreme, ar tre%ui sa-ti "aci timp sa te duci la
r#u6, si 6)u, eu, eu si iarasi eu* Numai la asta se g#ndesc
tinerii. Pe vremea mea...6
9rimma o"tase.
. Se straduiesc, sa stii. Dar, pur si simplu, nu-si dau
seama. )istau sute dintre ai nostri c#nd ei erau tineri.
. ; sa ne ia c#teva $ile sa aprindem "ocul, spuse -as=lin.
'veau o lentila de ochelari7 era nevoie nsa de o $i ntreaga
si "oarte nsorita ca sa aprinda "ocul. Privea "ara tinta n
noroiul de su% picioare.
. -i-a a+uns, $ise el linistit. ; sa plec*
. Dar avem nevoie de tine*
. Si eu am nevoie de mine. Ce "el de viata e asta<
. Dar o sa moara daca pleci*
. ; sa moara oricum, spuse -as=lin.
. 'i $is un lucru "oarte rautacios.
. Da, dar adevarat. ;ricine moare p#na la urma. Si noi
vom muri p#na la urma. !ita-te la tine* ti petreci tot timpul
spal#nd, "ac#nd ordine, gatind si "ugind dupa ei. 'i aproape
trei ani* ) timpul sa ai si tu viata ta.
. ?unica -or=ie a "ost "oarte %una cu mine c#nd am "ost
mica, spuse 9rimma, mpaciuitor. Si tu o sa "ii %atr#n ntr-o
$i.
. Cre$i< Si cine o sa-si $dreleasca atunci degetele p#na la
os ca sa ai%a gri+a de mine<
-as=lin simtea ca devine din ce n ce mai "urios. )ra sigur
ca avea dreptate, dar inima i spunea ca se nseala, ceea ce
agrava lucrurile.
Se g#ndise multa vreme la toate acestea si, de "iecare data,
se simtise suparat si nemplinit. Toti cei destepti, cei
ndra$neti, cei cura+osi plecasera de mult, ntr-un "el sau
altul.
6?atr#ne -as=lin6, i spusesera, 6amic de nade+de, sa ai
gri+a
de %atr#ni si ne vom ntoarce nainte de a-ti da tu seama ca
am plecat, imediat ce vom gasi un loc mai %un6. De "iecare
data c#nd se g#ndea la asta, -as=lin se indigna ne el
nsusi,
pentru ca ramasese, si pe ei, "iindca plecasera. ntotdeauna
ceda, asta era neca$ul. ; stia. (ndi"erent ce hotar#re lua la
nceput, ntotdeauna apuca pe calea minimei re$istente.
9rimma se hol%a la el.
-as=lin ridica din umeri.
. ?ine, %ine, o sa vina cu noi, spuse el.
. Stii ca nu o sa vina, vor%i ea. Sunt prea %atr#ni. 'u
crescut aici. .e place aici.
. .e place aici c#nd suntem noi sa-i slugarim, mormai
-as=lin.
'tunci au lasat-o asa. 'poi au avut nuci la cina. Nuca lui
-as=lin a "ost viermanoasa.
n seara aceea a iesit din vi$uina si a stat pe %anca,
tin#ndu-si %ar%ia n palme si privind din nou la autostrada.
)ra un suvoi de lumini rosii si al%e. n interiorul acelor
cutii se a"lau oameni care-si vedeau de tre%urile lor misteri-
oase. -ereu gra%iti sa-si "aca tre%urile, care vor "i "ost
acestea.
'r "i pus pariu ca ei nu man#nca so%olani. ;amenilor le era
usor. -ari si nceti, "ara a "i nevoiti sa traiasca n vi$uini
umede, astept#nd ca %a%ele nat#nge sa lase "ocul sa se
stinga.
Nu aveau niciodata viermi n nuci. Se duceau oriunde
voiau si "aceau ce le placea. ntreaga lume era a lor.
Si toata noaptea conduceau la st#nga si la dreapta n
camioanele acelea mici, cu luminite. Nu dormeau niciodata<
Tre%uie ca eista o multime de oameni. Poate chiar c#teva
sute.
4isase sa plece cu un camion. )le se opreau adeseori la
ca"enea. 'r "i "ost usor, sau ar "i "ost aproape usor, sa
gasesti
modalitatea de-a te urca ntr-unul. )rau curate si lucitoare,
deci se duceau undeva unde era mai %ine dec#t aici. Si, la
urma urmei, care era alternativa< ;ricum n-o mai duceau
p#na la iarna, aici, n"runt#nd vremea rea din c#mpie... Nici
nu ndra$nea sa se g#ndeasca.
?inenteles ca nu o "acuse niciodata. P#na la urma nu
"acea nimic cu adevarat. 4isa doar la luminile cele
"#s#itoare.
Si, deasupra luminilor care se gra%eau, stelele.
Torrit spunea ca stelele sunt "oarte importante. n acele
momente -as=lin nu era nsa de acord. Nu puteau "i
m#ncate.
Nici nu luminau cine stie ce. Daca te g#ndeai %ine, stelele
erau
destul de ne"olositoare...
Cineva tipa.
Trupul lui -as=lin sari n picioare cu mult nainte ca
mintea lui sa se "i g#ndit la asta si sprinta silentios printre
tu"isurile uscate.
'colo, cu capul v#r#t n vi$uina si cu coada "lutur#nd
%ucuroasa spre stele, se a"la o vulpe. ; recunoscuse
imediat
deoarece, c#nd, aproape ca se stersese de ea, de c#teva
ori.
!ndeva nauntrul capului lui -as=lin, %ucatica din el care
era cu adevarat el nsusi . %atr#nul Torrit ar "i avut cu
siguranta multe de spus despre aceasta %ucatica . era tero-
ri$ata va$#ndu-se ridic#nd lancea, care se gasea nca n
pam#nt, acolo unde o n"ipsese, si ntep#nd vulpea c#t de
tare
putea ntr-un picior din spate.
Se au$i un scheunat n"undat si animalul, cu spume de
"urie la %ot se trase napoi ntorc#nd o "ata diavoleasca spre
atacatorul sau. Doi ochi gal%eni si stralucitori se concentrara
asupra lui -as=lin, care statea cumpanindu-si sulita. )ra
unul din acele momente n care timpul ncetinea si totul
parea
dintr-o data cu mult mai real. Pro%a%il c#nd stii ca urmea$a
sa mori, simturile se ascut ca sa prinda c#t mai multe detalii
at#ta vreme c#t mai au oca$ia...
4ulpea avea s#nge n +urul %otului.
-as=lin simti cum nauntrul lui creste "uria, ca un urias
%alon de sapun. n general, nu avea prea multe, dar
animalul
acela i lua p#na si %ruma aceea nenorocita de avere si de
semeni carora se o%isnuise sa le $ica viata.
C#nd lim%a rosie a vulpii se prelinse a"ara, stiu ca avea
doua alternative5 sa "uga, sau sa piara. 'sa ca ataca. Sulita
$%#rn#i din m#na lui, $%ur#nd ca o pasare si n"ig#ndu-se n
%u$a vulpii. 'nimalul tipa si si duse la%ele la rana, iar
-as=lin alerga, alerga peste noroi, m#nat de energia "uriei
sale, si apoi sari si se prinse %ine de %lana roscata, se
arunca
n sus pe coastele vulpii, ateri$a calare pe g#tul ei si,
scot#ndu-si cutitul de piatra, ncepu sa n+unghie, sa
n+unghie, de parca ar "i vrut sa omoare, atunci si de"initiv,
tot
ce era str#m% n lumea lui.
4ulpea scheuna din nou si o lua la goana. Daca ar "i "ost
capa%il sa g#ndeasca, -as=lin si-ar "i dat seama ca
pumnalul
lui nu "acea dec#t sa o $dreleasca pe vulpe, care nu era
nsa
prea o%isnuita ca pr#n$ul sa riposte$e cu at#ta "urie. 'cum,
singurul ei g#nd era sa "uga. ; apuca pe carare si, cu capul
n
+os, o $%ughi spre luminile autostra$ii.
-as=lin ncepu sa g#ndeasca din nou. ,or"ota tra"icului i
umplu urechile. si dadu drumul n iar%a nalta, las#nd
animalul sa "uga spre as"alt. 'teri$a cu o %u"nitura si se
rosto-
goli, pier$#ndu-si tot aerul din plam#ni...
si amintea ce s-a nt#mplat dupa aceea. i ramasese n
memorie mult timp, mult dupa ce va$use at#tea lucruri
stranii, nc#t amintirea aceea sa nu mai ai%a loc n capul lui.
4ulpea, mpietrita ca o statuie n "asciculul de lumina,
m#r#ia s"idator, ncerc#nd sa sperie $ece tone de metal
care se
ndreptau spre ea, cu o suta doua$eci de =ilometri pe ora. '
"ost nt#i o %u"nitura, o "#s#iala si apoi ntuneric.
-as=lin statu cu "ata n +os n noroiul rece vreme nde-
lungata. Pe urma, tem#ndu-se de ceea ce urma sa vada,
ncer-
c#nd sa nu-si imagine$e, se ridica n picioare si se t#r
napoi
spre ceea ce mai ramasese din caminul sau.
9rimma astepta la gura vi$uinii, tin#nd n m#na o nuia de
parca ar "i "ost un ciomag. 'proape ca-l scalpa pe -as=lin
c#nd acesta se ti din ntuneric si se lasa sa cada pe %anca,
ntinse o m#na e$itanta si mpinse %atul.
. Nu stiam unde te-ai dus, spuse ea cu o voce aproape
isterica. 'm au$it doar $gomotele si at#t. 'r "i tre%uit sa "ii
aici, "iindca i-a luat pe domnul -ert si pe doamna Coom. Si
sapa, si...
Se opri, par#nd ca se nmoaie.
. Da, multumesc, spuse -as=lin rece. Nu am patit nimic.
-ultumesc "oarte mult.
. Ce< Ce s-a nt#mplat<
; ignora si se strecura n ntunericul vi$uinii ca sa se
ntinda. i au$ea pe %atr#ni susotind, dar el se cu"unda ntr-
un
somn ad#nc, plin de cosmaruri.
6'r "i tre%uit sa "iu aici6, g#ndi -as=lin. 6)i se %a$ea$a pe
mine. Plecam. Cu totii.6
'tunci "usese o idee %una.
'cum, lucrurile pareau sa stea un pic alt"el.
Nomii se nghesuiau ntr-un colt al marelui spatiu ntu-
necat dinauntrul camionului. Taceau. Nu prea era loc de
gala-
gie. >uruitul motorului umplea aerul de la un capat la altul al
remorcii. !neori scadea n intensitate si apoi ncepea iarasi.
Din c#nd n c#nd, camion icnea.
9rimma se t#r peste podeaua care tremura.
. C#t durea$a sa a+ungem acolo< se interesa ea.
. !nde< ntre%a -as=lin.
. 'colo unde mergem.
. >a%ar n-am.
. Da dar, stii, le e "oame.
ntotdeauna le era "oame.
-as=lin privi de$nada+duit spre p#lcul de %atr#ni. !nul sau
doi dintre ei se uitau la el cu speranta.
. Nu pot sa "ac nimic, spuse el. Si mie mi-e "oame, dar nu
e nimic aici. Camionul e gol.
. ?unica -or=ie se supara tare c#nd sare peste o masa,
spuse 9rimma.
-as=lin i arunca o privire lunga, goala. 'poi se t#r p#na
la grup si se ase$a ntre Torrit si %atr#na.
Nu prea vor%ise cu ei. C#nd era mic, ei erau uriasi si nu
era trea%a lui, apoi "usese v#nator printre v#natori. (ar anul
trecut, "usese "ie n cautarea hranei, "ie cu"undat n somn,
dupa epeditii o%ositoare. Stia, totusi, de ce Torrit era se"ul
tri%ului. )ra normal sa "ie asa, deoarece era cel mai %atr#n.
Cei mai %atr#ni erau ntotdeauna se"i, pentru ca ast"el sa nu
eiste certuri. :egula asta nu se aplica si la "emei, desigur,
ntruc#t toata lumea stia ca un asemenea lucru ar "i "ost de
neconceput7 p#na si %unica -or=ie era destul de "erma n
legatura cu asta. Ceea ce parea un pic ciudat, "iindca l trata
pe Torrit ca pe un idiot, iar %atr#nul nu lua niciodata vreo
deci$ie "ara sa traga cu coada ochiului spre ea. -as=lin o"ta,
hol%#ndu-se la genunchii lui.
. !ite ce e, nu prea stiu c#t de mult... ncepu el.
. Nu-ti "ace gri+i din pricina mea, %aiete, spuse %unica
-or=ie, care parea sa-si "i revenit. Toate astea sunt destul
de
interesante, asa-i<
. Dar ar putea dura veacuri, $ise -as=lin. Nu stiam ca o
sa dure$e at#t. ' "ost o idee ne%uneasca...
?atr#na ndrepta spre el un deget noduros.
. Tinere, eu am supravietuit Cumplitei (erni din 10BC. '
"ost nspaim#ntator. Tu nu ai ce sa-mi spui mie despre
"oame,
9rimma e o "ata %una, dar si "ace prea multe gri+i.
. Dar nu stiu nici macar ncotro ne ndreptam, i$%ucni
-as=lin. mi pare rau*
Torrit, care statea cu ;%iectul pe genunchii ososi, i arunca
o privire "urisata.
. 'vem ;%iectul, $ise el. ; sa ne arate Calea. Da, da, asa o
sa "aca.
-as=lin si nghiti nodul din g#t. )ra caraghios cum Torrit
stia ntotdeauna ce voia ;%iectul. )ra pur si simplu un lucru
patratos si negru, dar avea pareri "oarte %ine de"inite asupra
importantei meseior regulate si asupra "elului n care tre%uie
sa asculti ntotdeauna de spusele celor mai %atr#ni. Parea
sa
ai%a o solutie pentru orice pro%lema.
. Si unde ne duce Calea asta< ntre%a -as=lin.
. Stii prea %ine* n :ai*
. ;, da* eclama -as=lin.
Se hol%a la ;%iect, aproape convins ca nu-i spunea a%solut
nimic %atr#nului Torrit. Stia ca avea au$ul %un si nu-l au$ise
niciodata spun#nd ceva. Nu "acea nimic si nici nu se
miscase
vreodata. Singurul lucru pe care l "acea era sa "ie negru si
patratos. .a asta se pricepea*
. Numai urm#nd toate nvataturile pe care ni le da
;%iectul putem "i siguri ca vom a+unge n :ai, grai Torrit, pe
un ton usor nesigur, ca si cum vor%ele astea le-ar "i au$it cu
multa vreme nainte si nu le-ar "i nteles pe deplin nici atunci.
. Da, ma rog, admise -as=lin, ridic#ndu-se pe podeaua
tremuratoare si ndrept#ndu-se spre prelata.
'poi se stoarse de ultima ramasita de cura+ si si strecura
capul pe su% marginea prelatei.
Nu era nimic, n a"ara de ceturi, lumini... si mirosuri
ciudate.
Totul mergea prost, desi paruse at#t de logic n noaptea
aceea, acum o saptam#na. Cre$use ca o sa mearga mai
%ine.
,usese at#t de evident. Dar era ciudat. ?atr#nii protestasera
atunci, c#nd lucrurile nu erau chiar dupa vrerea lor, dar
acum, c#nd totul parea ca merge rau, ei mani"estau
oarecare
voiosi.
Nomii erau mult mai complicati dec#t n aparenta. Poate ca
;%iectul ar "i putut eplica asta, daca ar "i stiut cum sa-l
ntre%e.
Camionul coti, co%or n ntuneric si apoi, "ara veste, se
opri. Se tre$i ca se uita ntr-un spatiu iluminat si imens, plin
de camioane si de oameni. si trase capul napoi repede si
se
gra%i spre Torrit.
. ..., "acu el.
. Da, %aiete<
. :aiul. -erg si oamenii acolo<
?atr#nul nom clatina din cap.
. :aiul oamenilor< se ntre%a el. -ai mult de un :ai,
adica< Nu, sunt convins ca numai nomii merg n :ai.
. )sti a%solut convins<
. ,ireste, spuse Torrit hotar#t. Se poate, se poate sa ai%a si
ei :aiurile lor. Nu stiu asta. Dar altele dec#t al nostru, poti sa
"ii sigur.
. ;"*
Torrit se hol%a din nou la ;%iect.
. Ne-am oprit, constata el. !nde suntem<
-as=lin privi n ntuneric.
. Cred ca ar "i mai %ine sa a"lu, spuse el.
'"ara se au$eau un suierat si $vonul departat al vocilor
umane. .uminile se stinsera. Se au$i mai nt#i un huruit,
apoi
un clic si dupa aceea tacere.

Dupa o vreme, din spatele unuia dintre camioane ra$%atu
un $gomot sla%. ; "unie, nu mai groasa dec#t un "ir de ata,
se
desira p#na c#nd atinse podeaua murdara de ulei a
gara+ului.
Trecu un minut. 'poi, co%or#nd cu mare gri+a si pun#nd o
m#na su% cealalta, o "iinta mica straluci de-a lungul "r#nghiei
si ca$u pe podea. Statu mpietrita c#teva secunde dupa
ateri$are, misc#ndu-si doar ochii.
Nu era chiar om. 'vea, desigur, numarul corect de %rate si
de picioare, celelalte parti aditionale ca ochii, nasul si asa
mai
departe se a"lau la locul lor, dar silueta care mergea peste
podeaua ntunecata parea mai degra%a o caramida cu
picioa-
re. Nomii sunt at#t de grasuni, nc#t un luptator +apone$ de
sumo ar putea parea pe +umatate mort de "oame pe l#nga
ei7
iar "elul n care se misca nomul acela arata ca e un dur.
De "apt, -as=lin era mai nspaim#ntat dec#t "usese
vreodata. '+unsese ntr-un loc n care nu recunostea nimic,
cu
eceptia mirosului atotputernic, pe care a+unsese sa-l
asocie$e
cu oamenii si n special cu camioanele. /Torrit i spusese ca
eista o apa de "oc pe care o %eau camioanele si din acel
moment -as=lin stiuse ca %atr#nul nom nne%unise. N-avea
nici un sens. 'pa nu ardea.3
De "apt, nimic nu avea nici un sens. Cutii imense stralu-
ceau deasupra lui. )rau %ucati imense de metal ce pareau
"acute de m#na oamenilor. '+unsesera cu siguranta ntr-un
colt din :aiul omenesc. ,iindca oamenilor le placea tare
mult
metalul.
Trecu pe l#nga un chistoc de tigara si si nota n minte sa-l
adune pentru Torrit.
-ai erau si alte camioane. Si toate erau tacute. -as=lin
decise ca se a"la ntr-un cui% al camioanelor. Ceea ce
nsemna,
pro%a%il, ca singura m#ncare care ar "i putut "i gasita acolo
era m#ncarea camioanelor.
Se destinse un pic si se ghemui la temelia unui $id, su% o
%anca, nalta de parca ar "i "ost o casa. Peste tot se vedeau
"#sii de h#rtie u$ata si, condus de un miros mai puternic
dec#t toate, gasi un cotor ntreg de mar. Devenise ca"eniu,
dar era nca destul de %un.
l arunca pe umar si se ntoarse.
!n so%olan l privea g#nditor, st#nd pe la%ele din spate.
)ra considera%il mai mare si mai dolo"an dec#t cei cu care
nomii se luptau pentru resturile de la ghena de gunoi.
'nimalul se lasa pe toate cele patru la%e si ncepu sa
tropaie n directia lui.
-as=lin se simti ceva mai sigur pe el. Toate acele "orme
ntunecate si %utoaie, si mirosuri ciudate l copleseau,
desigur, dar stia "oarte %ine ce e un so%olan si cum tre%uie
sa se comporte n pre$enta lui.
.asa cotorul +os, si aduse lancea n po$itie de atac si, cu
gri+a, tinti un punct a"lat eact ntre ochii creaturii.
Doua lucruri se nt#mplara deodata.
-as=lin o%serva ca so%olanul avea un guler mic si rosu.
Si o voce spuse5
. Nu* -i-a luat o multime de timp sa-l antrene$* Pentru
numele $eitei ?elsug de Chilipiruri* De unde ati venit<
Strainul era nom. Cel putin asa presupunea -as=lin, p#na
una alta. 'vea naltimea unui nom si se misca eact ca un
nom.
Dar hainele...
Culoarea de %a$a pentru hainele de "iecare $i ale unui nom
este cenusiul. ) de %un-simt. 9rimma stia cinci$eci de "eluri
de a "ace vopsele din plante sal%atice si toate dadeau
hainelor, daca stateai mai %ine sa te uiti, o culoare care, n
esenta, era cenusie. C#teodata, gal%en-cenusiu, c#teodata,
maro-cenusiu, c#teodata, chiar verde-cenusiu, dar
ntotdeauna cenusiu. Si asta, pentru ca orice nom care s-ar
"i ncumetat sa poarte un rosu vesel sau un al%astru mai
nastrusnic ar "i avut pesemne o speranta de viata de
maimum o +umatate de ora nainte de a i se nt#mpla ceva
care sa implice un stomac si un proces digestiv. Si nu
neaparat ale lui...
Totusi, nomul acela arata ca un curcu%eu. Purta haine viu
colorate, dintr-un material at#t de "in, nc#t arata precum
am%ala+ele cipsurilor, o centura ncrustata cu cio%uri de
sticla, ci$me de piele si o palarie la care avea o pana. n
timp ce vor%ea, si lovea usor piciorul cu o cravasa de piele,
care se dovedi a "i unealta cu care si conducea so%olanul.
. )i, eclama el, raspunde-mi*
. 'm co%or#t din camion, spuse -as=lin precipitat, urma-
rind so%olanul.
'cesta se oprise din scarpinatul urechilor, asa ca-l privi
lung si se ascunsese n spatele stap#nului sau.
. Si ce "aceai acolo< :aspunde-mi*
-as=lin se ndrepta si $ise5
. Calatoream.
Nomul se hol%a la el.
. Ce nseamna sa calatoresti<
. Sa te misti, eplica -as=lin. ntelegi< Sa vii dintr-un loc
si sa te duci n alt loc.
Cuvintele parura sa ai%a un e"ect straniu asupra strai-
nului. Nu deveni ntru totul politicos, dar si m%l#n$i tonul5
. 4rei sa-mi spui ca vii din )terior< l iscodi el.
. Da.
. Dar este imposi%il*
. Cre$i< ntre%a -as=lin, ngri+orat.
. n )terior nu e nimic.
. 'sa-i< mi pare rau, spuse -as=lin. Dar se pare ca noi
am venit de-acolo. ) vreo pro%lema<
. 4rei sa spui, chiar din )terior< insista nomul,
apropiindu-se.
. Da, cred ca da. Nu am g#ndit niciodata n "elul asta.
. Si cum e<
. Ce<
. )teriorul. Cum e<
-as=lin l privi inter$is.
. )i %ine, spuse el, e asaaa... mare...
. Da...
. Si... aaa... e "oarte mult...
. Da, da<
. Cu, stii tu, lucruri n el...
. ) adevarat ca tavanul este at#t de sus, nc#t nici nu-l
poti vedea< se interesa nomul, care parea ca uitase de sine
din
cau$a emotiei.
. Nu stiu. Ce e ala un tavan< ntre%a -as=lin.
. 'sta... spuse nomul, arat#nd n sus spre un acoperis
ntunecat de grin$i si um%re.
. ;, n-am mai va$ut niciodata asa ceva, $ise -as=lin. n
)terior e al%astru sau cenusiu, cu chestii al%e care plutesc
n+ur.
. Si... si peretii sunt "oarte departe, si eista un "el de
covor verde care creste pe pam#nt< ntre%a nomul, sarind
de
pe un picior pe altul.
. Nu stiu, recunoscu -as=lin, din ce n ce mai ncurcat. Ce
e ala un covor<
Nomul trase aer n piept si-i ntinse m#na.
. !au* Numele meu e 'ngalo. 'ngalo de -ercerie. >a, ha,
ha* Dar asta nu nseamna desigur nimic pentru tine. Si asta
e
?o%o.
So%olanul paru ca r#n+este. -as=lin nu mai au$ise
niciodata ca unui so%olan sa i se spuna n vreun "el, cu
eceptia, pro%a%il, a momentelor n care ti era "oame si-i
spuneai 6cina6.
. )u sunt -as=lin. ;are pot sa co%oare si ceilalti< ' "ost o
calatorie lunga...
. ?inenteles* Toti sunteti din )terior< Tatalui meu nu o
sa-i vina sa creada.
. mi pare rau, $ise -as=lin. Nu nteleg. Ce-i asa de spe-
cial< 'm "ost n )terior, acum suntem n (nterior.
'ngalo l ignora. Se hol%a la ceilalti, care co%orau cu
greutate de-a lungul s"orii, %om%anind.
. Sunt si %atr#ni* constata 'ngalo. Si arata eact ca noi.
Nu au nici macar capete tuguiate sau chestii din astea.
. !ra* !ite un ntelept* spuse sarcastic %unica -or=ie,
sterg#ndu-i lui 'ngalo r#n+etul de pe "ata.
. Doamna, rosti el pe un ton de gheata, stiti cu cine
vor%iti<
. Cu cineva care nu e prea %atr#n ca sa o ncase$e la
poponeata, spuse %unica -or=ie. Daca as mai avea v#rsta
ta,
"lacaias, as arata cu mult mai %ine dec#t tine. 'u$i* Capete
tuguiate*
9ura lui 'ngalo se deschise si se nchise "ara vor%e. 'poi
rosti5
. ) uimitor* De "apt, Dorcas a $is ca desi eista posi%i-
litatea eistentei vietii n a"ara -aga$inului, aceasta nu ar "i
asa cum o cunoastem noi. 4a rog, va rog, urmati-ma cu totii*
si aruncara priviri mirate n timp ce 'ngalo se gra%ea spre
marginea cui%ului de camioane, dar l urmara. Nu prea
aveau
alternative.
. mi aduc aminte c#nd taica-tau a stat odata o $i ntreaga
a"ara si l-a %atut soarele n cap. Tot asa, vor%ea prostii,
eact
ca asta, spuse %unica -or=ie cu un glas soptit.
Torrit parea ca a+unge la o conclu$ie. 'steptara politicos.
. Socotesc, vor%i el ntr-un t#r$iu, socotesc ca ar "i tre%uit
sa-i m#ncam so%olanul.
. Taci nai%ii din gura* l admonesta %unica -or=ie, "ara sa
g#ndeasca prea mult.
. )u sunt se"ul. )u sunt* Nu ai voie sa vor%esti asa cu un
se", se pl#nse Torrit.
. ?inenteles ca esti se"ul, riposta %unica -or=ie, cine a
spus ca nu esti< Nu am spus niciodata ca nu ai "i se"ul. )sti
se"ul.
. Da, accepta Torrit.
. Si acum taci din gura* $ise %unica.
-as=lin l %atu pe 'ngalo pe umar.
. !nde este locul asta, n care ne a"lam< ntre%a el.
'ngalo se opri chiar l#nga un $id ce se ridica p#na sus de
tot, dispar#nd n ntuneric.
. Chiar nu stii<
. Ne-am g#ndit, %ine, mai mult am sperat, ca locul n care
merg camioanele ar putea "i %un si pentru noi, preci$a
9rimma.
. Pai v-ati g#ndit %ine* spuse 'ngalo cu m#ndrie. 'sta este
cel mai %un loc n care se poate trai. 'ici e -aga$inul.
D.
8(((. Si n -aga$in nu era nici Noapte, nici @i, ci numai
;ra Deschiderii si ;ra nchiderii. Ploaienu cadea si nici
ninsoare.
8(4. Si toti nomii se ngrasau si se nmulteau pe
masura ce anii treceau,si-si petreceau timpul n :ivalitati
si n :a$%oaie -ici, :aion contra :aion, si uitara tot ce
stiusera despre )terior.
84. Pentru ca, nu-i asa, ,ratii 'rnold /din 10123
pusesera toate lucrurile su% un singur acoperis.
84(. (ar cei care spuneau ca poate nu era vor%a chiar de
toate lucrurile erau nghiontiti si ironi$ati cu cru$ime.
84((. (ar alti nomi spuneau5 6Si chiar daca ar eista un
)terior, ce ar putea contine si sa ne "ie noua de vreun
"olos< 'ici avem puterea )lectricitatii, avem 'limentara si
tot "elul de Distractii.6
84(((. Si asa anotimpurile au devenit mai %l#nde dec#t
atingerea Pernelor din :aionul de Plapumarie /eta+ul E3.
8(8. Si toate astea p#na c#nd un Strain a venit de-a"ara
strig#nd cu voce puternica5 6!au, uau*6

/Din Cartea nomului, )ta+ul 2, vers. 8(((-8(8.3
Se nsiruisera unul n spatele celuilalt si mergeau privind
n sus si cu gura deschisa a mirare. 'ngalo se opri l#nga o
gaura din perete si le "acu semn gra%it sa intre.
. Pe-aici* spuse el.
?unica -or=ie str#m%a din nas.
. Dar e o gaura de so%olan* Nu-mi ceri sa intru ntr-o
gaura de so%olan, nu-i asa< Se ntoarse spre Torrit. mi cere
sa
intru ntr-o gaura de so%olan. )u nu intru ntr-o gaura de
so%olan*
. De ce nu< ntre%a 'ngalo.
. ,iindca e o gaura de so%olan.
. 'sa pare, $ise 'ngalo. ) doar o intrare camu"lata, at#ta
tot.
. So%olanul tau tocmai a intrat acolo* spuse %unica -or=ie
pe un ton trium"ator. 'm si eu ochi. )ste o gaura de
so%olan*
'ngalo o privi rugator pe 9rimma si se apleca pentru a
putea intra n gaura. )a si v#r capul sa vada unde s-a dus.
. Nu cred ca e o gaura de so%olan, %unico, spuse ea cu un
glas soptit.
. Si de ce, ma rog<
. Pentru ca nauntru sunt scari* !ite* Si luminite*
' "ost un urcus lung. Tre%uira sa se opreasca de c#teva ori
ca sa-i astepte pe %atr#ni, iar Torrit tre%ui sa "ie a+utat
aproape tot drumul. Sus, scarile se terminau cu un "el de
usa,
ceva mai decenta care dadea
-as=lin nu va$use mai mult de patru$eci de nomi laolalta
nici macar atunci c#nd "usese t#nar. Dar acolo se gaseau cu
mult mai multi. Si era m#ncare. Nu o recunostea, dar tre%uie
sa "i "ost m#ncare. .a urma urmei, nomii o m#ncau. !n
spatiu
cam de doua ori mai nalt dec#t el se ntindea p#na hat
departe. >rana era stivuita n grame$i ordonate, cu intervale
ntre ele, n care se nghesuiau nomii. Nici unul nu parea sa
dea prea mare atentie micului grup ce se strecura timid n
spatele lui 'ngalo, a carui tru"ie parea sa "i revenit.
-ulti nomi purtau so%olani n lesa. C#teva "emei aveau
soareci, care tropaiau ascultatori n urma lor, iar -as=lin
au$i
vag cum %unica -or=ie si %ol%oroseste de$apro%area.
Si-l mai au$i si pe Torrit spun#nd cu emotie5
. Stiu ce e chestia asta, e %r#n$a* 'm gasit odata un
sandvis cu %r#n$a la ghena de gunoi, n vara lui FBG, ti
amintesti<
?unica -or=ie l nghionti n coaste.
. Taci din gura* i ordona ea. Doar nu vrei sa ne "aci de r#s
n "ata at#tor nomi< Comporta-te ca un se". ,ii demn*
Nici unul nu era nsa n stare sa paseasca prea demn.
-ergeau ntr-o tacere morm#ntala. ,ructele si legumele
erau
ase$ate n spatele unor mese lungi, la care nomii le
prelucrau
cu destoinicie. Si mai erau multe lucruri pe care nu puteau
de"el sa le recunoasca. Desi -as=lin nu voia sa-si arate
ignoranta, curio$itatea nvinse p#na la urma.
. Ce e chestia aia de-acolo< ntre%a el, arat#nd cu degetul.
. ) un c#rnat, spuse 'ngalo. 'i m#ncat vreodata<
. n ultima vreme nu, rosti -as=lin un "el de adevar.
. 'stea sunt curmale, $ise 'ngalo. (ar asta e o %anana. Nu
cred ca ai mai va$ut vreodata o %anana, asa-i<
-as=lin deschise gura sa raspunda, dar %unica -or=ie i-o
lua nainte5
. ) cam mititica, pu"ni ea. Chiar minuscula, n comparatie
cu cele de la noi, de-acasa.
. Chiar asa< ntre%a 'ngalo, %anuitor.
. Da, raspunse %unica, ncep#nd sa se ncal$easca. Tare
prapadita* Pai alea pe care le aveam noi acasa... /,acu o
pau$a
si privi %anana care se ntindea ntre doua stative
precum o canoe, misc#ndu-si %u$ele repede n timp ce
g#ndea.3 Pai, $ise ea pe un ton trium"ator, a%ia daca
reuseam
sa le scoatem din pam#nt*
l tintui pe 'ngalo cu o privire victorioasa, iar celalalt
ncerca sa-i sustina cautatura, dar renunta.
. )i, li se adresa el pe un ton vag si privind n alta parte,
puteti sa m#ncati c#t vreti* Spuneti-le nomilor de serviciu sa
treaca totul n contul -erceriei, va rog. Dar nu spuneti
nimanui ca ati venit din )terior. 4reau sa "ie o surpri$a.
Se isca o m%ul$eala generala n directia m#ncarii. Chiar si
%unica -or=ie, care se comporta de parca ar "i hoinarit la
nt#mplare, pre"ac#ndu-se surprinsa sa vada n "ata ei o
pra+itura, ncepu sa man#nce cu entu$iasm.
Numai -as=lin ramase pe loc, n ciuda pl#ngerilor urgente
pe care i le adresa stomacul sau. Nu era sigur nici macar ca
ncepuse sa nteleaga cum stateau lucrurile n -aga$in, dar
avea sen$atia o%scura ca, daca nu o sa-i n"runte cu
demnitate
pe nomii de-aici, ar putea s"#rsi prin a "ace lucruri de care sa
nu "ie pe deplin satis"acut.
. Nu ti-e "oame< ntre%a 'ngalo.
. ?a da, recunoscu -as=lin. Dar nu man#nc. De unde vine
toata m#ncarea asta<
. ', o luam de la oameni, $ise 'ngalo pe un ton superior.
Stii, s tare prosti*
. Da, dar nu se supara<
. )i cred ca le-o "ura so%olanii. .uam cu noi c#h-c#h de
so%olan. -a rog, "amiliile de la 'limentara se ocupa cu asta,
se corecta 'ngalo. Doar rareori i lasa si pe altii sa mearga
cu
ei. n orice ca$, oamenii cred ca so%olanii sunt de vina.
-as=lin ridica o spr#nceana.
. C#h-c#h<
. )i, stii tu, spuse 'ngalo. Caca.
-as=lin trase aer n piept.
. Si o iau de %una< l iscodi nencre$ator.
. Ti-am $is ca-s "oarte prosti.
?aiatul l conduse pe -as=lin.
. Tre%uie sa vii sa-l ve$i pe tata* ?inenteles ca o sa intrati
n "amilia -ercerie.
-as=lin si privi tri%ul. Nomii se rasp#ndisera la mai multe
mese. Torrit tinea o %ucata de %r#n$a mai mare dec#t capul
sau, %unica -or=ie investiga o %anana de parca ar "i "ost
eplo$i%il si nici macar 9rimma nu i dadea vreo atentie.
-as=lin se simti pierdut. Stia la ce se pricepe5 sa ia urma
unui so%olan n c#mpie, sa-l do%oare dintr-o singura lovitura
de lance si sa-l aduca acasa. Si aproape ca ar "i "ost "ericit
daca, pe vremea c#nd erau acasa, ai lui i-ar "i spus macar o
data5 6?ravo, ai "acut o trea%a %una*6
'vea sentimentul ca nu tre%uie sa v#ne$i o %anana.
. Tatal tau< ntre%a el.
. Da, Ducele de -ercerie, raspunse 'ngalo cu m#ndrie.
'parator al -e$aninului si 'utocrat al Cantinei Personalului.
. ) trei oameni deodata< se interesa -as=lin, nedumerit.
. 'stea sunt titlurile lui. -a rog, c#teva. ) aproape cel mai
puternic nom din -aga$in. Chiar, voi acolo n )terior aveti
tati<
-as=lin g#ndi ca e distractiv. 'ngalo era o otreapa
necivili$ata, cu eceptia momentelor n care vor%ea despre
)terior si devenea un %aiat ager.
. 'm avut unul odata, spuse el, las#ndu-l pe celalalt sa
nteleaga ca nu vrea sa continue su%iectul.
. Cred ca ai avut multe aventuri.
-as=lin se g#ndi la c#teva lucruri care i se nt#mplasera
/sau, mai %ine $is, erau c#t pe ce sa i se nt#mple3 n ultima
vreme.
. Da, admise el.
. Cred ca te distrai la greu.
6Distractie<6 se g#ndi -as=lin. Nu era un cuv#nt prea
"amiliar. Pesemne ca se re"erea la momentele n care "ugea
pe
poteci des"undate cu un %ot n"ometat pe urmele lui.
. 4oi v#nati< ntre%a el.
. So%olani, uneori. n camera ca$anelor. Desigur, tre%uie
sa-i mai rarim.
l scarpina pe ?o%o dupa ureche.
. Si-i m#ncati<
'ngalo l privi cu oroare.
. Sa m#ncam so%olani<
-as=lin privi lung spre grame$ile de m#ncare.
. Nu, cred ca nu. Stii, nu mi-am dat seama niciodata ca
eista at#tia nomi pe lume. C#ti sunteti aici<
'ngalo i spuse.
. Doua ce< ntre%a -as=lin.
'ngalo repeta.
. Nu pari prea impresionat, constata el, va$#nd epresia
neschim%ata a "etei lui -as=lin.
-as=lin se uita staruitor la v#r"ul lancii sale. )ra o %ucata
de cremene pe care o gasise pe c#mp si pe care o "iase la
capatul unui %at dupa ce se chinuise "oarte mult sa
despleteasca un "ir de s#rma dintr-un gard. 'cum, lancea
aceea parea singurul lucru cunoscut ntr-o lumea plina de
mistere.
. Nu stiu ce sa $ic. Ce e aia o mie<
Ducele Cido de -ercerie, care era, de asemenea, .ord
Protector al Scarii :ulante, 'parator ale -e$aninului si Duce
de Te+ghea, nv#rti ;%iectul n m#ini, cu ncetineala. 'poi l
dadu deoparte.
. ,oarte amu$ant, spuse el.
Nomii stateau adunati si priveau nedumeriti spre el, n
palatul Ducelui, a"lat su% podeaua :aionului de Plapumarie.
Ducele purta armura si nu parea de"el amu$at.
. 'sa deci, veniti din )terior< Si chiar va asteptati sa va
cred<
. Tata, eu... ncepu 'ngalo.
. Tu sa taci* Cunosti "oarte %ine preceptul ,ratilor 'rnold
/din 101235 6Totul su% un singur acoperis.6 Totul* Deci nu
poate eista nici un )terior. Deci, voi nu veniti de-acolo.
Sunteti din vreun colt al -aga$inului. De la Corsetarie. Sau
poate de la :aionul pentru Copii. .ocurile alea n-au "ost
niciodata eplorate cu adevarat.
. Nu, noi suntem... ncepu -as=lin.
Ducele ridica o m#na.
. 'sculta-ma, vor%i el s"redelindu-l cu privirea pe -as=lin,
nu va aduc nici o vina. ,iul meu e un "lacau impresiona%il.
Nu
am nici o ndoiala ca el v-a convins sa veniti la mine. )ste
%inenteles prea dornic sa se uite la camioane si asculta "el
de
"el de prostioare. De aceea, creierul i se n"ier%#nta uneori.
'cum, ce sa $ic< Surit un nom re$ona%il, spuse el privindu-i
de$apro%ator. Si ntotdeauna este loc pentru un tip voinic ca
tine n 9arda -erceriei. 'sa ca hai sa uitam povestea asta,
vrei<
. Dar noi chiar venim de-a"ara* insista -as=lin.
. Nu eista nici un )terior* riposta Ducele. Cu eceptia
desigur, a momentul n care moare un nom %un si care a
dus
o viata cumsecade. 'tunci eista un )terior unde el merg
sa
traiasca pe vecie. >ai, lasa* l %atu el pe -as=lin pe umar.
.asa palavrageala asta prosteasca si a+uta-ne n ncercarea
care ne asteapta.
. ?ine, dar de ce<
. Doar nu vrei ca ,eroneria sa ne cucereasca raionul<*
striga Ducele.
-as=lin privi spre 'ngalo, care scutura puternic din cap.
. Nu, cred ca nu. Doar sunteti cu totii nomi* Si e de
m#ncare pentru toti. Sa-ti pier$i tot timpul n %atalii mi se par
prosteste.
Cu coada ochiului l va$u pe 'ngalo cum si prinde capul n
m#ini.
Ducele se nrosi.
. Prosteste, spui<
-as=lin ncercase sa "ie politicos, dar "usese adus n
situatia de a vor%i cinstit. Si o "acuse pentru ca nu se simtea
destul de destept ca sa se descurce cu minciunile.
. )i %ine, ncepu el.
. N-ai au$it niciodata de onoare< ntre%a Ducele.
-as=lin re"lecta o clipa si apoi clatina din cap.
. ,eroneria vrea sa cucereasca tot -aga$inul, spuse iute
'ngalo. 'sta ar "i groa$nic, iar cei de la 9alanterie sunt
aproape la "el de rai.
. De ce< ntre%a -as=lin.
. De ce< l ng#na Ducele. Pentru ca au "ost dintotdeauna
dusmanii nostri. (ar acum puteti sa plecati, adauga el.
. !nde<
. .a ,eronerie, la 9alanterie. Sau la Papetarie, "iindca
pareti genul lor. Sau duceti-va napoi n )terior, ce-mi
pasa<
spuse Ducele sarcastic.
. 4rem sa ne returnati ;%iectul, $ise -as=lin cu d#r$enie
n glas.
Ducele l ridica si i-l arunca.
. mi pare rau, spuse 'ngalo c#nd se departara ndea+uns.
'r "i tre%uit sa va previn ca tata se supara usor.
. Ce-ti nevoie aveai sa-l superi< ntre%a 9rimma "urioasa.
Daca tot tre%uie sa ne alaturam cuiva, de ce nu lui< Ce-o sa
se
nt#mple cu noi acum<
. ' "ost "oarte nepoliticos, remarca %unica -or=ie cu
"ermitate.
. Da, si nici macar n-a au$it de ;%iect, preci$a Torrit. Ce
gro$avie* Sau de )terior* )i %ine, eu m-am nascut si am
trait
acolo. N-am trait n splendoare, dar...
ncepura sa se ciorovaiasca. Ceea ce se nt#mpla destul de
des.
-as=lin se uita la ei. 'poi privi n +os. Paseau pe un "el de
iar%a scurta si uscata despre care 'ngalo spusese ca se
cheama -ocheta. 'lta chestie "urata din -aga$in.
'r "i vrut sa spuna ca e ridicol. De ce oare imediat dupa ce
un nom are tot ce-i tre%uie de m#ncat si de %aut ncepe o
g#lceava cu alti nomi< Simtea ca nu se poate ca viata de
nom
sa se re$ume doar la certuri. Tre%uia sa mai "ie ceva.
Si ar "i vrut sa mai spuna... 6Daca oamenii sunt at#t de
prosti, cum se "ace ca au construit -aga$inul si
camioanele<
Daca noi suntem at#t de destepti, atunci ei ar tre%ui sa "ure
de la noi, si nu invers. Poate ca sunt mari si nceti. Dar erau
destul de destepti.6
Si ar mai "i vrut sa adauge ca nu l-ar "i surprins deloc daca
ar "i "ost cel putin la "el de inteligenti ca so%olanii, de
eemplu.
Dar nu apuca sa rosteasca nimic din toate astea, pentru
ca, n timp ce se g#ndea, ochii i ca$ura pe ;%iect, str#ns la
piept de Torrit. )ra constient ca n minte tre%uia sa-i vina un
g#nd important. si "acu loc n cap si astepta politicos sa
vada
ce idee urmea$a sa-i vina, si c#nd era gata-gata sa a"le,
9rimma i rupse "irul ideilor adres#ndu-se lui 'ngalo5
. Ce se nt#mpla cu nomii care nu apartin nici unui :aion<
. 4ietile lor sunt triste, spuse 'ngalo. Tre%uie sa se
descurce si ei cum pot.
'ngalo o privi de parca era gata sa i$%ucneasca n lacrimi si
continua.
. Sa stiti ca eu unul va cred. Tata $ice nsa ca nu e %ine sa
te uiti la camioane. Cica ti pot sugera g#nduri
necuviincioase.
)i %ine, eu le-am privit luni n sir. !neori, se ntorc ude.
)teriorul nu e numai un vis, acolo se nt#mpla "el de "el de
lucruri. !ite, de ce nu mai stati si voi un pic prin prea+ma<
Sunt sigur ca o sa se ra$g#ndeasca.
-aga$inul era mare. -as=lin cre$use ca mare "usese
Camionul. -aga$inul era nsa mai mare. Parea sa se ntinda
la
in"init, un la%irint de podele, pereti si scari lungi si
o%ositoare.
Nomii se gra%eau sau hoinareau pe l#nga ei merg#nd n
trea%a
lor si pareau ca nici ei nu se mai s"#rsesc. De "apt, cuv#ntul
6mare6 era prea mic. -aga$inul avea nevoie de un cuv#nt
cu
totul nou.
ntr-un "el straniu, era mai mare chiar dec#t )teriorul.
)teriorul era at#t de mare, nc#t nu-l vedeai cu adevarat.
Nu
avea margini si nici v#r", asa ca nu te puteai g#ndi n
general
ca are o marime. Pur si simplu, eista. n schim%, -aga$inul
avea margini si acoperis, si ele erau at#t de departe, nc#t l
"aceau sa para cu adevarat mare. n timp ce-l urmau pe
'ngalo, -as=lin se hotar si decise sa o in"orme$e nt#i pe
9rimma.
. )u ma duc napoi, spuse el.
)a se hol%a.
. Dar de-a%ia am a+uns. De ce...
. Nu stiu. Totul e pe dos aici. -a simt nelalocul meu. -a
tot g#ndesc ca daca o sa mai stau multa vreme pe-aici, nu o
sa mai cred ca eista ceva n )teriorul n care m-am
nascut.
C#nd reusesc sa va aran+e$ undeva, am sa plec din nou.
Poti
sa vii si tu daca vrei, adauga el, desi nu esti o%ligata.
. Dar e cald aici* Si e at#ta m#ncare*
. Ti-am spus ca nu ti pot eplica. -a simt de parca am "i
p#nditi n permanenta.
(nstinctiv, ea se uita repede n sus, la tavanul ce se a"la la
c#tiva centimetri deasupra lor. 'casa, daca te p#ndea ceva,
asta nsemna ca erai privit de o vietate care tocmai se
pregatea
sa ia masa. si aminti si r#se nervos.
. Nu "i prostut, spuse 9rimma.
. Pur si simplu, nu ma simt n siguranta, i raspunse
-as=lin cu asprime.
. 4rei sa $ici ca te simti nepo"tit, $ise 9rimma cu calm.
. Ce<
. Nu-i ciudat< Ti-ai petrecut toata viata slugarind pentru
toti si %rusc nu mai tre%uie sa o "aci. ) un sentiment straniu,
nu-i asa< spuse ea, "r#ng#ndu-si m#inile.
-as=lin si trecu degetele peste legaturile sulitei sale.
6Ciudat6, g#ndi el, 6n-am cre$ut ca si altcineva se poate
simti
la "el6. si amintea vag de ceea ce "acea 9rimma n vi$uina5
era
ocupata sa spele, sa le organi$e$e pe "emeile mai n v#rsta
sau
ncerca sa gateasca ceea ce "usese el n stare sa t#r#ie
p#na
acasa. ?i$ar. Cum pot sa-ti lipseasca asemenea lucruri<
si dadu seama ca se oprisera cu totii. Podeaua se ntindea
mult naintea lor, luminata discret de luminite "iate n lemn
din loc n loc. ,eroneria cerea "oarte mult pentru lumini, le
spusese 'ngalo, si n-ar "i lasat niciodata pe altcineva sa a"le
secretele prin care controla curentul electric. )ra unul dintre
lucrurile care i "acea at#t de puternici pe cei de la ,eronerie.
. 'cesta este hotarul teritoriului -erceriei. Deocamdata,
preci$a 'ngalo. 'colo e Papetaria. Deocamdata, relatiile
noastre cu ei sunt cam reci. )i, dar sunt convins ca o sa
gasiti
un :aion care sa va accepte, adauga el privind spre
9rimma.
. 4om "i uniti, $ise %unica -or=ie.
i arunca o privire dominatoare lui -as=lin, se ntoarse si,
cu un gest imperial, i "acu semn lui 'ngalo.
. Pleaca, "lacaias* -as=lin, drepti* nainte, mars*
. Cine te cre$i sa $ici nainte mars< ntre%a Torrit. )u sunt
se"ul. ) trea%a mea sa dau ordine.
. ?ine, admise %unica -or=ie. 'tunci, da-le*
?u$ele lui Torrit se agitara o clipa "ara vor%e.
. Da, reusi el sa articule$e. nainte, mars*
.ui -as=lin i se lungi "alca.
. !nde< ntre%a el, n timp ce %atr#na i ndemna n lungul
coridorului.
. ; sa gasim noi un locsor. 'm supravietuit -arii (erni din
10BC, da, da, spuse %unica -or=ie cu hotar#re. Ce
neo%ra$at
Ducele ala* )ra c#t pe-aci sa-i $ic vreo doua* N-ar "i re$istat
prea mult n -area (arna. 'scultati la mine*
. Nici o nenorocire nu se va a%ate asupra noastra daca i
dam .ui ascultare, spuse Torrit %at#nd usor cu palma n
;%iect.
-as=lin se opri. 9ata, era hotar#t, se saturase.
. Si ce anume spune ;%iectul< ntre%a el taios. Dar eact*
Ce $ice ca tre%uie sa "acem acum< >ai, spune-mi*
Torrit parea disperat.
. 'aa... ncepu el. )ste... aaa... ) clar ca... Daca vom "i
uniti si vom mentine...
. (nvente$i acum toate astea...
. Cum ndra$nesti sa-i vor%esti asa< ntre%a 9rimma, dar
-as=lin si tr#nti sulita pe podea.
. )i %ine, m-am saturat* tipa el. ;%iectul spune asta,
;%iectul spune aia, ;%iectul spune tot "elul de lucruri
%inecuv#ntate, cu eceptia celor care ar putea "i "olositoare.
. ;%iectul a "ost pastrat din generatie n generatie timp de
sute de ani, preci$a 9rimma. ) "oarte important.
. De ce<
9rimma privi spre Torrit. ?atr#nul si linse %u$ele n
tacere.
. Ne arata... ncepu ea, cu "ata "oarte palida.
. -uta-ma mai aproape de electricitate.
. ;%iectul pare sa "ie pentru voi mai important dec#t
telurile noastre, marturisi -as=lin.
. -ai aproape de electricitate.
Neput#nd sa-si opreasca tremurai m#inilor, Torrit privi
spre ;%iect.
n locul supra"etelor sle"uite si negre erau acum niste
luminite care dansau. Sute. De "apt, se g#ndi -as=lin,
m#ndru ca stie ce nsemna cuv#ntul respectiv, erau pro%a%il
mii.
. Cine a spus asta< ntre%a el.
;%iectul scapa din m%ratisarea lui Torrit si ateri$a pe
podea, unde luminile sale stralucira ca o mie de autostra$i
noaptea. Nomii erau nspaim#ntati.
. ;%iectul chiar vor%este, declara -as=lin.
Torrit si "lutura m#inile.
. Nu asa, nu asa* Nu tre%uie sa vor%easca cu voce tare* N-
a mai "acut asta p#na acum.
. -ai aproape de electricitate.
. 4rea electricitate, $ise -as=lin.
. Da, dar eu n-am de g#nd sa-l ating.
-as=lin e$ita putin si apoi, "olosindu-si lancea cu gri+a,
mpinse ;%iectul pe podea, p#na ce a+unse su% ca%lurile
electrice.
. ;are cum vor%este< Ca doar nu are gura* ntre%a
9rimma.
;%iectul ncepu sa toarca. ,orme colorate licareau pe "etele
lui mai iute dec#t le puteau urmari ochii lui -as=lin.
-a+oritatea erau rosii. Torrit ca$u n genunchi.
. ) suparat* spuse el pe un ton pl#ngaret. N-ar "i tre%uit sa
m#ncam so%olani, n-ar "i tre%uit sa venim aici, n-ar "i
tre%uit...
-as=lin ngenunche si el. 'tinse $onele luminoase, cu gri+a
la nceput, dar acestea nu erau "ier%inti.
'vu din nou sen$atia aceea stranie n care mintea lui dorea
anumite g#nduri "ara a avea cuvintele potrivite.
. C#nd ti-a mai vor%it ultima data ;%iectul< ntre%a el n
soapta. Stii tu, c#nd spunea ca tre%uie sa traim
cumsecade...
Torrit i privi terori$at.
. N-a mai vor%it, raspunse el.
. Dar $iceai...
. ' "acut-o, a "acut-o* %ol%orosi Torrit. C#nd %atr#nul
4oo$el mi l-a transmis, mi-a spus ca o%isnuia sa ne dea
s"aturi, dar tot el mi-a spus ca acum multe sute de ani pur si
simplu s-a oprit.
. Ce< sari %unica -or=ie. Toti anii astia ne-ai turnat
numai %aliverne, ca ;%iectul spune asta, ca ;%iectul spune
ailalta, ca ;%iectul spune nai%a stie ce...
Torrit arata n"ricosat, ca un animal prins n capcana.
. )i %ine< ntre%a "emeia amenintator.
. 'aa... "acu Torrit. 'aa... %atr#nul 4oo$el mi-a spus ca
tre%uie sa ma g#ndesc la ceea ce ar tre%ui sa $ica ;%iectul.
Si
apoi sa repet si eu. ntr-un "el tre%uia sa ma asigur ca tri%ul
meu o ia pe calea cea %una si sa-i a+ut sa a+unga n :ai. )l
"oarte important sa a+ungi n :ai. (ar ;%iectul ne poate a+uta
sa a+ungem acolo, eplica el. 'sta e cel mai important lucru.
. Ce< ntre%a %unica.
. Numai at#ta mi-a $is. Dar a mers, nu<
-as=lin ignora cearta celor doi. .uminile colorate se
miscau pe o%iect, urm#nd sa%loane hipnotice. Simti c#
tre%uie
neaparat sa a"le ce nseamna. ,iindca era sigur nsemnau
ceva.
!neori, n vremurile %une de odinioara, c#nd nu tre%uia sa
v#ne$e n "iecare $i, o%isnuia sa se urce pe un mal de
pam#nt
p#na ce a+ungea sa vada parcarea camioanelor. )ra acolo
un
panou mare si al%astru pe care eistau niste "orme mici si
desene. Si sticlele de plastic, si cutiile, si $iarele e pline de
"orme si de po$e. si amintea discutia controversat n
legatura
cu cutiile "ripturilor de pui pe care se a"la po$a unui om
%atr#n, cu "avoritii mari. C#tiva nomi insistasera ca aceea
era
po$a m#ncarii, dar -as=lin avea o presimtire ca oamenii nu
si
m#ncau %atr#nii. Tre%uie sa "i "ost ceva mai comple. Poate
ca
%atr#nii "aceau puii... ;%iectul murmura din nou5
. ; mie cinci sute de ani au trecut.
-as=lin privi spre ceilalti.
. 4or%este-i* i ordona %unica lui Torrit.
?atr#nul dadu napoi.
. Nu eu, nu eu. >a%ar n-am ce sa $ic.
. Da, sigur, i$%ucni %unica. Dar nu e asta trea%a unui se"<
. ; mie cinci sute de ani au trecut, repeta ;%iectul.
-as=lin se cutremura. Se parea ca era trea%a lui sa
vor%easca.
. 'u trecut... de c#nd< ntre%a el.
;%iectul lasa impresia ca se g#ndeste din greu. ntr-un
t#r$iu spuse5
. -ai cunoasteti ntelesul cuvintelor 6navigare spatiala6 si
6Computer de ?ord6<
. Nu, raspunse -as=lin cu sinceritate. Nici unul dintre ele.
,ormele luminoase se miscara pe "etele ;%iectului.
. 'tunci, mai stiti ceva despre calatoria interstelara<
. Nu.
Cu%ul i dadu impresia lui -as=lin ca e "oarte de$amagit de
el.
. Dar macar mai stiti ca veniti dintr-un loc de departe<
ntre%a ;%iectul.
. ', da. Stim asta.
. !n loc de dincolo de .una.
. 'aa... e$ita -as=lin.
Calatoria durase mult, era posi%il sa "i trecut dincolo de
.una. )l unul o va$use la ori$ont de multe ori. Si era sigur
ca
mersesera n camion cu mult mai departe dec#t linia ori-
$ontului.
. Da, admise el. Pro%a%il.
. Cuvintele si chiar lim%a se schim%a o data cu trecerea
timpului, spuse ;%iectul ntelegator.
. Serios< ntre%a -as=lin politicos.
. Cum se cheama planeta asta<
. Nici planeta nu stiu ce nseamna, raspunse -as=lin.
. ) un corp astronomic.
-as=lin privi inter$is.
. Care e numele acestui loc<
. Se numeste... -aga$inul.
. -aga$inul.
.uminile se miscara ca si cum ;%iectul ar "i g#ndit din
noii.
. Tinere, n-am che" sa stau aici toata $iulica n timp ce tu
vor%esti prostii cu ;%iectul, $ise %unica -or=ie. 'cum este
nevoie sa ne hotar#m ncotro s-o apucam si ce avem de
"acut.
. 'sa e, sustinu Torrit cu ncredere.
. 4a mai amintiti macar ca sunteti nau"ragiati<
. )u sunt -as=lin, $ise -as=lin. Pe 6nau"ragiat6 asta nu-l
cunosc.
.uminile se schim%ara din nou. -ai t#r$iu, c#nd a+unsese
sa se "amiliari$e$e mai %ine cu ;%iectul, -as=lin capatase
convingerea ca modelele acelea erau "elul n care o"ta
;%iectul.
. Scopul meu este sa va servesc si sa va ndrum, adauga
;%iectul.
. 4e$i< spuse Torrit, care se simtea un pic dat la o parte.
'm avut dreptate.
-as=lin se apropie de cutie.
. Dar ai cam tacut n ultima vreme, asa-i< spuse el.
;%iectul hurui.
. 'm "acut asta ca sa-mi pot mentine energia interna. 'cum
nsa pot "olosi electricitatea am%ientala.
. Ceea ce-i gro$av, spuse 9rimma.
. 4rei sa $ici ca %ei lumina< ntre%a -as=lin.
. Deocamdata e o eplicatie satis"acatoare.
. Si atunci de ce n-ai vor%it mai devreme<
. 'scultam.
. 'ha*
. Si acum astept instructiuni.
. Ce vrea de la noi< ntre%a nedumerita 9rimma.
. Cred ca vrea sa-i spunem ce anume sa "aca, raspunse
-as=lin care statea n genunchi si privea luminile. Ce stii sa
"aci< ntre%a el.
. Pot transla, calcula, triangula, asimila, corela si etrapola.
. Nu cred ca avem nevoie de chestiile astea, $ise -as=lin.
'vem nevoie< se adresa el celorlalti.
?unica -or=ie paru ca se g#ndeste serios.
. Nu, nu, spuse ea ntr-un t#r$iu. Nu cred ca vrem asa
ceva. -ai degra%a as vrea nc-o %anana.
. Cred ca ceea ce vrem cu adevarat cu totii este sa mergem
acasa si sa "im n siguranta, preci$a -as=lin.
. Sa mergem acasa.
. 'sa e.
. Si sa "im n siguranta.
. Da.
-ai t#r$iu, aceste cuvinte au devenit unul dintre cele mai
"aimoase citate ale (storiei nomilor. 'u "ost predate n
scoala.
'u "ost cioplite n piatra. Si s-a speci"icat ca n vremea n
care
au "ost rostite nimeni nu si-a dat seama c#t de importante
erau.
Tot ceea ce s-a nt#mplat a "ost ca ;%iectul a spus5
. ncep calculul.
Si atunci, toate luminitele s-au stins, cu eceptia uneia
mici si ver$i care a nceput sa clipeasca.
. Ce %ine ca s-a oprit* eclama 9rimma. Ce voce ori%ila*
'cum oare ce-o sa "acem<
. Pai, daca e sa ne luam dupa %aiatul ala, 'ngalo, $ise
%unica, vom trai o viata tare trista.
E.
(. Si desi nu o stiau, adusesera cu ei ;%iectul, care s-a
tre$it n pre$enta )lectricitatii si numai el singur
cunostea istoria.
((. ,iindca nomii aveau doar amintirile Carnii pe c#nd
;%iectul avea o memorie de Siliciu, care e din piatra
nepieritoare, n timp ce memoria nomilor se spul%era
precum pra"ul n v#nt.
(((. Si i-au dat (nstructiuni, desi nu au stiut-o.
(4. )ra, spuneau ei, o cutie din care i$vora o voce
ciudata
4. Dar ;%iectul ncepuse sa calcule$e cum sa-i "aca pe
toti nomii sa traiasca n siguranta.
4(. Si ;%iectul a mai nceput sa calcule$e cum sa-i duca
pe toti nomii acasa.
4((. Tocmai p#na acasa.
/Din Cartea nomului, -e$aninul, vers. (-4((.3
)ra usor sa te pier$i pe su% podele. ; puteai "ace "ara e"ort.
)ra un la%irint de pereti si ca%luri cu munti de pra" care
ncepeau chiar de l#nga poteci. De "apt, asa cum spusese si
Torrit, nu se ratacisera, ci erau mai degra%a $apaciti7 eistau
carari peste tot, dar nici un indicator care sa-i lamureasca
ncotro duc. C#teodata se mai intersectau cu c#te un nom,
care nu le dadea nsa nici o atentie, merg#nd gra%it n
trea%a
lui. Se oprira ntr-un alcov "ormat de doi pereti imensi de
lemn
n care lumina era la "el de di"u$a ca si pe coridoare. n
-aga$in, nu parea sa eiste $i si noapte, ca a"ara. Dar era
mai
multa galagie. !rechile lor percepeau un "el de %ocanit a"lat
undeva la mare departare, dar care nu se oprea niciodata.
C#teva luminite pulsau pe supra"ata ;%iectului, caruia i
crescuse un lucru mai micut, n "orma de cana, ce se
nv#rtea
"oarte ncet pe el.
. N-ar tre%ui sa ne ndreptam spre 'limentara< ntre%a
Torrit cu speranta.
. Cred ca ar tre%ui sa intri direct n :aionul ala, spuse
-as=lin. Dar nu se poate ca 'limentara sa "ie singurul loc n
care sa se gaseasca de m#ncare.
. 'cum e mult mai multa galagie dec#t atunci c#nd am
venit prima data, $ise %unica -or=ie. Ce harmalaie*
-as=lin privi n+ur. 4a$u un mic spatiu gol n t#mplarie,
prin care se strecurau c#teva ra$e de lumina puternica. Se
ndrepta spre el si apoi si puse ochiul peste crapatura.
. ;* o"ta el pierit.
. Ce e< ntre%a 9rimma.
. ;ameni. -ai multi oameni dec#t ai va$ut vreodata.
Crapatura se a"la n locul n care tavanul se unea cu
peretele unei ncaperi aproape la "el de mari ca si cui%ul
camioanelor si care era, ntr-adevar, plina de oameni. -aga-
$inul se deschisese.
Nomii stiusera dintotdeauna ca oamenii traiau ntr-un ritm
"oarte lent. -as=lin aproape ca se ciocnise de ei o data sau
de
doua ori, pe c#nd v#na, si stia ca putea sa se ascunda n
spatele vreunui o%iect cu mult nainte ca "etele lor mari si
proaste sa ntoarca ochii spre el.
Spatiul de dedesu%t era plin de oameni, care mergeau cu
pasi nceti, %alanganiti, si care urlau unul la altul cu voci
nede"inite Si groase.
Nomii privira "ascinati.
. Ce-s chestiile-alea pe care le tin< ntre%a 9rimma.
Seamana nitel cu ;%iectul.
. >a%ar n-am, raspunse -as=lin.
. !ite, le iau n m#ini, apoi dau ceva celuilalt om, le pun
ntr-o sacosa si pleaca. 'i spune aproape ca si dau seama
de
ceea ce "ac, ca s#nt constienti.
. Nu* s ca "urnicile, spuse Torrit pe un ton superior. Par
inteligenti, dar va garante$ ca daca i anali$e$i mai %ine nu
gasesti la ei nimic care sa "ie cu adevarat desteptaciune.
. Construiesc, totusi, "elurite chestii, spuse -as=lin.
. Si pasarile o "ac, "lacaule.
. Da, dar...
. ;amenii seamana un pic cu coto"enele. Dintotdeauna am
spus asta. .e plac lucrurile care stralucesc.
. >mm*
-as=lin decise sa nu insiste. Nu te puteai certa cu adevarat
cu mos Torrit. Dec#t daca nu erai cumva %unica -or=ie.
Parea
ca su% teasta lui nu ncape dec#t un numar "i de idei, iar
atunci c#nd una dintre ele prindea radacini, n-o mai puteai
clinti. Dar -as=lin ar "i vrut sa-l ntre%e5 daca ei sunt at#t de
prosti, de ce noi ne ascundem de ei si traim su% dusumelele
lor<
?rusc i veni o idee. :idica ;%iectul.
. ;%iectule...
Nu se nt#mpla nimic. 'poi vocea aceea su%tirica se au$i
din nou5
. Calculul nsarcinarii prioritare suspendat. Ce doriti<
. Stii ce sunt oamenii< ntre%a -as=lin.
. Da. :eiau calculul nsarcinarii prioritare.
-as=lin privi inter$is spre ceilalti.
. ;%iectule...
. Calculul nsarcinarii prioritare suspendat. Ce doriti<
. Te-am rugat sa-mi vor%esti despre oameni, repeta
-as=lin.
. Nu. --ai ntre%at5 6Stii ce sunt oamenii<6 :aspunsul meu a
"ost corect din toate punctele de vedere.
. ?ine. Spune-mi atunci ce sunt oamenii.
. ;amenii sunt locuitorii indigeni ai lumii pe care voi o
numiti acum -aga$inul. :eiau calculul nsarcinarii prioritare.
. 4e$i, grai Torrit pe un ton ntelept, ti-am spus. Sunt indi-
geni. Destepti, poate, dar indigenii. Sunt o adunatura de in-
digeni. )$ita putin apoi se corecta5 indigsenisti. Dar oare noi
suntem indigeni<
. nsarcinarea prioritara ntrerupta. Nu. nsarcinarea
prioritara reluata.
. ,ireste ca nu, raspunse Torrit cu "ermitate. 'vem si noi
m#ndria noastra*
-as=lin deschise gura sa ntre%e ce nseamna indigeni.
Stia ca nu stie si era convins ca nici Torrit nu stia. Si, dupa
ce
dorise sa ntre%e o multime de lucruri, dar nainte de-a o
"ace,
stia ca tre%uie sa se g#ndeasca la cuvintele pe care le va
"olosi.
6Nu stiu destule cuvinte6, g#ndi el. 6!nele lucruri nu pot "i
g#ndite dec#t daca stii cuvintele potrivite.6
Nu reusi nsa sa-si duca g#ndurile p#na la capat, deoarece
au$i o voce n spatele sau.
. s niste "iinte ciudate si puternice, asa-i< Si-s "oarte
ocupati n ultima vreme. -a ntre% ce i-o "i apucat.
4or%ise un nom %atr#n, mai degra%a ndesat si m%racat cu
haine mohor#te, ceea ce era neo%isnuit n -aga$in. De "apt,
cea mai mare piesa de m%racaminte era un sort urias, ale
carui %u$unare se %alanganeau n mod misterios.
. Ne p#ndeai< ntre%a %unica -or=ie.
Strainul clatina din cap.
. 4in aici destul de des ca sa ma uit la oameni, eplica el.
) un loc %un si, de o%icei, nu e nimeni pe-aici. Din ce :aion
sunteti<
. Din nici unul, spuse -as=lin.
. Suntem... persoane, spuse si %unica.
. Si nu suntem indigeni, adauga Torrit cu iuteala.
Strainul r#n+i si sari de pe stinghia de lemn pe care
statuse.
. -isto asta* spuse el. Tre%uie sa "iti aia noi, despre care
am au$it. Sunteti din )terior<
Strainul si ntinse m#na. -as=lin privi cu %agare de
seama.
. Po"tim< ntre%a el politicos.
Strainul $#m%i.
. Tre%uie sa-mi iei m#na si sa o scuturi, spuse el.
. Serios< De ce<
. 'sa-i traditia* Numele meu este Dorcas de .icatese.
Strainul i arunca lui -as=lin un $#m%et "ugar.
. Tu l stii pe-al tau<
-as=lin l ignora.
. Cum adica, te uiti la oameni<
. i privesc. i studie$. Da, asta "ac. Poti a"la multe despre
viitor daca te uiti la oameni.
. 'sa cum poti prevesti vremea< se interesa -as=lin.
. 4remea, desigur, vremea, r#n+i nomul. Cred ca voi stiti
totul despre vreme. ) o chestie importanta<
. 'i au$it de vreme< ntre%a Torrit.
. >mm, numai din .egende.
Dorcas l masura din cap p#na n picioare.
. 'm cre$ut, totusi, ca voi astia din )terior ar tre%ui sa
aveti o alta "orma. 4iata, da, dar nu asa cum o cunoastem
noi.
>ai, veniti cu mine* ; sa va arat ce vreau sa spun.
-as=lin si roti capul usor, privind spatiul pra"uit de su%
podele. '+unge. Se saturase. )ra prea cald, aerul era prea
uscat, toata lumea l lua de prost, iar acum a"lase ca nici
"orma corpului sau nu era corespun$atoare.
. )i %ine, ncepu el cu hotar#re.
Dar de su% %rat, au$i ;%iectul cum spune5
. 4om avea nevoie de persoana asta.
. Pe legea mea, $ise Dorcas, ce radio micut* .e "ac din ce n
ce mai mici.
,ara cr#cnire, nomii se supusera poruncii ;%iectului.
Dorcas i conduse spre un put. -are, patrat, ad#nc si
ntunecat. C#teva ca%luri, mai groase dec#t talia unui nom,
dispareau undeva n ad#ncime.
. .ocuiesti aici< ntre%a 9rimma.
Dorcas "o+gai n ntuneric. !n clic. !ndeva deasupra, ceva
porni cu un %ang si ncepu sa scoata un sunet puternic.
. Nu, nu, raspunse el. -i-a luat ani ntregi sa ma
dumeresc, dar am reusit. 'sta e un "el de podea pe o "unie.
-erge n sus si n +os. Cu oameni n ea. Si atunci m-am
g#ndit
ca, de vreme ce nu ntineresc, iar scarile astea mi
nenorocesc
picioarele, tre%uie sa nteleg cum "unctionea$a. ) "oarte
simplu. Normal, alt"el oamenii n-ar sti cum sa-l "oloseasca.
Dati-va napoi, va rog*
Ceva imens si negru co%or prin put si se opri la c#tiva
centimetri deasupra capetelor lor. Se au$ira clinchete si
%u"ni-
turi, dar si sunetul "amiliar de acum al oamenilor nendem#-
natici care mergeau pe deasupra lor.
Su% podeaua li"tului at#rna un cos de s#rma, legat cu "ire
su%tiri de lita.
. Daca voi credeti, spuse %unica -or=ie, ca o sa ma urc
ntr-un cui% din asta de s#rme, care at#rna de o lita su%tire,
nseamna ca ma credeti...
. ) sigur< ntre%a si -as=lin.
. -ai mult sau mai putin, raspunse Dorcas repede, sarind
n cos si "ac#ndu-si de trea%a cu un snop de ntrerupatoare
mici.
. 9ra%iti-va, va rog* Pe-aici, doamna*
. 'aa, c#t de mult si c#t de putin este sigura chestia asta,
continua -as=lin sa e$ite, n timp ce %unica, uimita ca i se
spusese doamna, urca "ara gri+a.
. )i %ine, sunt convins ca nu aveti ce pati n ca%ina mea.
Ca%ina de sus nsa e "acuta de oameni, si deci se poate
nt#mpla orice. (nclusiv sa cada peste noi. Tineti-va %ine, va
rog* !rcam.
Se au$i un clic deasupra lor si simtira cu totii un soc,
imediat ce ncepura sa urce.
. ,ain, nu< $ise Dorcas. 'm muncit de m-am spetit ca sa
scurtcircuite$ ntrerupatoarele oamenilor. Teoretic, ar tre%ui
sa-si dea seama. Daca apasa %utonul ca sa mearga n +os,
dar
eu doresc sa urc, atunci li"tul o ia n sus. ; vreme chiar m-
am
temut ca oamenii se vor ntre%a de ce li"turile lor merg n sus
si n +os, asa... de ne%une, dar mi-am "acut gri+i degea%a.
!ite,
am a+uns*
.i"tul se opri cu o noua smucitura, aduc#nd cosul nomi-lor
la acelasi nivel cu o alta gaura de su% podea.
. )lectrocasnice, spuse Dorcas, misc#ndu-si maiestuos
m#na. ) un locsor despre care mi place sa cred ca e al
meu.
Nimeni nu ma deran+ea$a aici, nici macar '%atele. )u sunt
singurul care stiu cum "unctionea$a toate chestiile astea.
Parea o mparatie a "irelor. Stra%ateau podeaua n toate
directiile, n manunchiuri uriase. n centrul ncaperii, c#tiva
nomi tineri de$mem%rau ceva.
. ) un radio, preci$a Dorcas. ; chestie uimitoare. ncer-
cam sa ne dam seama cum de poate sa vor%easca.
'poi se gra%i spre o gramada mare de h#rtie, trase o "oaie
spre el si o ntinse s"ios spre -as=lin.
Pe ea era desenat un con ro$, cu ceva par n v#r". Nomii nu
va$usera niciodata un lima. Daca l-ar "i va$ut nsa, ar "i
stiut
ca desenul arata eact ca un asemenea melc. Cu eceptia
parului, desigur.
. Simpatic, remarca -as=lin, nesigur. Ce repre$inta<
. 'aa, cam asa-mi imaginam eu ca ar tre%ui sa arate un
locuitor al )teriorului, ntelegi<
. Ce< Cu capete tuguiate<
. Din cau$a ploii, stii< .egendele vechi, care vor%esc de
vremurile dinaintea -aga$inului, pomenesc de Ploaie. 'pa
care cade din cer tot timpul... Si apa tre%uie sa se scurga.
(ar
"orma asta mai are si avanta+ul ca 4#ntul nu o rastoarna. Nu
am avut dec#t povestile astea vechi ca sa ma ghide$...
. Dar n-are nici macar ochi.
Dorcas puse degetul pe desen.
. ?a da, are, numai ca sunt "oarte mici. Si ascunsi su% par
ca sa nu "ie or%iti de Soare. 'sta e o lumina mare si
stralucitoare care se a"la pe cer, adauga Dorcas plin de
solicitudine.
. -da, o stim, spuse -as=lin.
. Ce tot spune< ntre%a Torrit.
. Spune ca ar "i tre%uit sa arati iac-asa, $ise %unica -or=ie
cu sarcasm.
. Capul meu nu-i asa de ascutit.
. Cred ca te-ai nselat putin, spuse -as=lin cu ncetineala.
?a chiar "oarte tare... Dar n-a "ost nimeni curios sa mearga
si
sa vada<
. 'm va$ut usa cea mare deschisa o data, $ise Dorcas. 'ia
de +os, din gara+. Dar a"ara nu era dec#t o lumina al%a si
or%itoare.
. Da, cred ca asa pare daca-ti petreci toata viata n semi
ntunericul asta, constata -as=lin.
Dorcas ncaleca pe o papiota desirata.
. Tre%uie sa-mi povestiti totul, spuse el. Tot ce va puteti
aminti despre )terior.
Pe ;%iect ncepu sa pulse$e o luminita verde.
Dupa o vreme, unul dintre nomii mai tineri aduse c#te ceva
de m#ncare. 'poi vor%ira, se certara, contra$ic#ndu-se
violent
c#teodata, n timp ce Dorcas asculta si punea ntre%ari.
)ra, dupa cum le spusese, inventator. -ai ales de lucruri
care aveau legatura cu electricitatea. n primii ani, c#nd
nomii
au nceput sa-si %age nasul printre ca%lurile -aga$inului,
multi "usesera ucisi. 'cum gasisera modalitati mai sigure de
a
se "olosi de electricitate, dar ea constituia nca un mister, si
nu
erau prea multi aceia care ndra$neau sa se apropie de ea.
Datorita priceperii sale, se"ii marilor "amilii, si chiar si '%atele
Papetariei, l lasau n pace. 6ntotdeauna e %ine sa te pricepi
la
lucruri pe care altii nu pot sau nu vor sa le "ac6, $icea
Dorcas.
)ra lasat n pace si de aceea putea, uneori, sa-si rosteasca
cu
voce tare nedumeririle despre )terior. 't#ta vreme c#t nu o
"acea totusi cu o voce prea rasunatoare.
. N-o sa pot sa retin toate astea* o"ta el. Cum se chema
cealalta lumina, cea care aparea dupa ;ra nchiderii<
Pardon,
%oaptea, vreau sa $ic.
. Noaptea, l corecta -as=lin. Se numeste .una.
. .una, spuse Dorcas, rostogolindu-si cuv#ntul prin gura.
Si $iceti ca nu era la "el de stralucitoare precum Soarele,
nu<
Ciudat. 'r "i "ost mai logic ca lumina cea mai stralucitoare s-
o
aveti noaptea, si nu $iua, c#nd oricum puteti vedea cu
usurinta. ?anuiesc ca nu stiti de ce se produce ncurcatura
asta*
. Pur si simplu se nt#mpla, spuse -as=lin.
. 's da orice sa pot vedea cu ochii mei. ;%isnuiam sa merg
sa ma uit la camioane c#nd eram "lacau. Dar n-am avut
niciodata cura+ul sa ma urc ntr-unui.
Se trase mai aproape.
. Presupun ca ,ratii 'rnold /din 10123 ne-apus n -aga$in
pentru a descoperi niste lucruri. Pentru a nvata despre ele.
'lt"el, de ce mai avem creier< 4oi ce credeti<
-as=lin se simtea "latat ca era ntre%at si dadu sa
raspunda, dar "u ntrerupt nainte de a spune ceva.
. Tot vor%iti de ,ratii 'rnold /din 10123, dar nimeni nu
spune cine e asta.
Dorcas se lasa pe spate si vor%i pe un ton solemn5
. )l a creat -aga$inul. n 1012. Conta%ilitatea, Camera
Ca$anelor, Pivnita, Casieria si toate celelalte. 'sta nu poate
nimeni nega. 4reau sa $ic, ma g#ndesc, ca au "ost, totusi,
"acute de cineva... Dar le spun mereu nomilor ca asta nu
nseamna ca nu tre%uie sa ne mai g#ndim la...
.umina verde de pe supra"ata ;%iectului se stinse, iar
ceasca aceea care se nv#rtea n +urul lui disparu. Scoase
un
sunet "#rn#it, eact genul acela de sunet pe care te astepti
sa-l
au$i de la o masina care-si drege glasul.
. -onitori$e$ comunicatiile tele"onice, spuse ;%iectul.
Nomii se uitara unul la altul.
. Ce dragut din partea ta, $ise 9rimma. Nu-i asa ca e
dragut din partea lui, -as=lin<
. Tre%uie sa mpartasesc urgent c#teva in"ormatii liderilor
acestei comunitati. Sunteti n cunostinta de cau$a ca traiti
ntr-
un ansam%lu construit si care are o viata limitata<
. ,ascinant* constata Dorcas. Toate cuvintele astea* Poti
crede uneori ca esti c#t pe-aci sa le ntelegi. 'colo sus .
arata
el cu degetul catre tavan ., eista chestii care sunt eact ca
asta. :adiouri le $ice. !nele au si imagini. !imitor*
. )ste de o importanta vitala sa comunic in"ormatii cruciale
liderilor comunitatii, re"eritoare la distrugerea iminenta a
acestui
arte"act, intona ;%iectul.
. mi pare rau, $ise -as=lin, poti sa mai ncerci o data<
. Nu sesi$ati pericolul din spusele mele < ntre%a ;%iectul.
. Nu stiu ce nseamna 6sesi$ati6.
. .im%a s-a schim%at n "eluri pe care eu nu le nteleg,
eplica ;%iectul.
-as=lin avea ntiparita pe "ata o epresie din care ;%iectul
ar "i putut ntelege ca ncerca sa-i "ie de a+utor.
. -a voi stradui sa-mi clari"ic a"irmatiile, intona ;%iectul.
C#teva luminite clipira.
. ,oarte %ine, spuse -as=lin.
. -agaoaia, asta, -aga$inul, el o sa %ang-%ang peste mai
mult tic-tac, murmura ;%iectul pe un ton ncre$ator.
Nomii privira din nou unii la altii. Pe "etele lor nu licarea
nici o sc#nteie de ntelegere.
;%iectul si drese din nou vocea5
. Cunoasteti semni"icatia cuv#ntului 6distrus 6<
. Da, desigur, spuse Dorcas.
. 'sta o sa i se nt#mple -aga$inului. n doua$eci si una de
$ile.
G.
(.4ai si amar de voi, ,eronerie si -ercerie7 vai si amar
de voi, 9alanterie si De .icatese7 vai si amar de voi,
:aionul Copiilor si chiar si de voi, %anditilor din
Corsetarie* 4ai si amar p#na si de voi, Papetarie*
((.,iindca -aga$inul nu e dec#t un loc n interiorul
)teriorului.
(((.4ai si amar de voi, "iindca ,ratii 'rnold /din 10123
au pus la cale !ltima .ichidare5 Totul Tre%uie Sa Plece.
(4.Dar si-au r#s de el si i-au spus5 6)sti din )terior.
Nici macar nu eisti.6
/Din Cartea nomului, nlauntrul mar"urilor, vers. (-(4.3
Deasupra lor, oamenii tropaiau prin ceea ce era viata lor
nceata si de nenteles. -ai +os, acolo unde $arva oamenilor
era atenuata de Pardoseala si de -ocheta, trans"ormata
ntr-
un murmur departat, nomii se gra%eau printr-un pasa+
pra"uit.
. Nu cred ca la asta se re"erea, spuse %unica -or=ie. .ocul
asta e prea mare. .ocuri asa de mari ca asta nu pot "i
distruse. N-are nici un sens.
. 4-am $is eu, nu-i asa ca v-am $is< i$%ucni si Torrit, care
parea ntotdeauna nviorat si chiar nveselit de orice veste
despre vreun cataclism. 4-am spus dintotdeauna ca
;%iectul
stie "el de "el de lucruri. Si sa nu-mi $ici sa tac*
. Si de ce tre%uie sa "ugim< ntre%a -as=lin. Doua$eci si
una de $ile nseamna o gramada de timp.
. Nu si n politica, spuse Dorcas cu tristete.
. Credeam ca suntem n -aga$in, nu n politica.
Dorcas se opri at#t de %rusc, nc#t %unica -or=ie l lovi n
spate.
. !ite ce e, spuse el cu o ra%dare pe care si-o impunea cu
greu. Ce credeti ca ar tre%ui sa "aca nomii daca... aaa...
-aga$inul este distrus<
. Sa mearga n )terior... ncepu -as=lin.
. Dar cei mai multi dintre ei nici macar nu cred ca
)teriorul eista cu adevarat. Nici macar eu nu sunt sigur,
desi am o minte etrem de inteligenta si de patrun$atoare.
Nu avem unde sa mergem, ntelegi<
. Sunt %ucati enorme de )terior...
. Da, dar numai daca cre$i n el.
. Nu, chiar se a"la acolo.
. -i-e teama ca ai mei sunt mai complicati dec#t va
nchipuiti. Tre%uie sa mergem sa-l vedem pe '%ate. ) un
tiran
%atr#n si ngro$itor, desigur, dar n "elul lui este destul de
destept. Si, pro%a%il, cel mai %ine ar "i sa nu atragem atentia
asupra noastra, adauga el. n general, eu sunt lasat n pace,
dar nu e prea ntelept sa hoinaresti n a"ara :aionului tau
"ara
un motiv ntemeiat. Si, de vreme ce voi nici macar nu aveti
vreun raion...
:idica din umeri si reusi, cu aceasta miscare simpla, sa
sugere$e toate lucrurile neplacute care li se puteau nt#mpla
hoinarilor "ara de raion.
,olosira din nou li"tul, care i-a dus ntr-o $ona pra"uita,
luminata sla% de %ecuri chioare, distantate unul de altul.
.ocul parea sa "ie pustiu. Dupa larma de la celelalte raioane,
acum era o liniste suparatoare. 6-ai multa liniste6, g#ndi
-as=lin, 6dec#t n c#mpie6. De "apt, era %ine sa "ie tacuti.
)ra
posi%il ca n spatiile acelea de su% podele sa eiste nomi.
Se trasera mai aproape unul de altul.
. Ce luminite dragute* spuse 9rimma pentru a alunga
tacerea. De marimea unui nom. Si, uite, sunt de di"erite
culori.
(ar unele clipesc*
. ,uram cutii ntregi cu chestii din astea n "iecare an, n
prea+ma .unii Cadourilor, $ise Dorcas, "ara sa priveasca n
+ur.
;amenii le agata n pomi.
. De ce<
. ntrea%a-ma ca sa te-ntre%* Presupun ca vor sa le vada
mai %ine si de-aia le pun mai sus. Nu poti sti niciodata ce
trece prin capul unui om, spuse Dorcas.
. nseamna ca stiti ce sunt pomii, interveni -as=lin. Nu
credeam ca aveti pomi n -aga$in.
. ,ireste ca stiu, $ise Dorcas. Sunt niste chestii mari si
ver$i, care au lipite pe ele ace de plastic. (ar unii sunt "acutii
numai din %eteala. Nu mai ncapi de ei n .una cadourilor.
. Cei pe care-i aveam noi n )terior sunt imensi, gesticula
-as=lin. Si au "run$e din alea care cad n "iecare an.
Dorcas l privi str#m%.
. Ce vrei sa spui prin 6cad n "iecare an6<
. Se ncretesc si cad.
Ceilalti nomi l apro%ara, pe -as=lin. n ultimul timp se
nt#mplasera o multime de lucruri despre a caror natura nul
erau "oarte siguri. Dar erau eperti n ceea ce se nt#mpla
cu
"run$ele n "iecare an.
. Si asta se petrece n "iecare an< ntre%a Dorcas.
. Da.
. Serios< ,ascinant* Si cine le n"ige la loc<
. Nimeni, raspunse -as=lin. Pur si simplu apar din nou, la
un moment dat.
. 'sa, singure<
Nomii apro%ara. C#nd eista numai un singur lucru de
care esti sigur, te agati de el cu disperare.
. 'sa se pare, spuse -as=lin. Nu ne-am dat seama de ce
se nt#mpla. ,run$ele apar pur si simplu.
Nomul din -aga$in se scarpina n crestet.
. Stiu si eu ce sa $ic< -ie mi se pare a "i un management
tare de"icitar. Sunteti siguri ca...
Deodata se tre$ira ncon+urati de niste "ete "ioroase.
'parusera de nicaieri. Chiar n "ata lor aparu un nom
%ar%os,
cu un petic negru peste un ochi si un cutit ntre dinti.
. ;, Doamne* eclama Dorcas.
. Cine-s astia< sopti -as=lin.
. ?anditi. 'u "ost dintotdeauna o pro%lema aici, la
Corsetarie, spuse Dorcas, ridic#nd din m#ini.
. Ce nseamna %anditi< ntre%a -as=lin, "ara sa clipeasca.
. Ce e Corsetaria< ntre%a si 9rimma.
Dorcas arata cu degetul n sus.
. ) deasupra noastra. ) un :aion. Nimeni nu e cu adeva-
rat interesat sa-l stap#neasca, pentru ca nu contine nimic
"olositor. Daca va puteti nchipui asa ceva, toate lucrurile
sunt
ro$, adauga el. C#teodata, elasticul...
. ...'Ferea hau iassa, spuse se"ul %anditilor pe un ton
rastit.
. Po"tim< $ise 9rimma.
. 'hm +iss aFerea hau iassa.
. Cred ca e din cau$a cutitului, remarca -as=lin. Poate ca
o sa te ntelegem mai %ine daca-ti scoti cutitul din gura.
?anditul se hol%a la el cu singurul ochi %un si si scoase
lama cutitului dintre dinti.
. 'm $is, averea sau viata, repeta el.
-as=lin se uita ntre%ator la Dorcas. ?atr#nul nom "lutura
panicat din m#ini.
. 4rea sa-i dati tot ceea ce aveti. N-o sa va omoare, %ine
nteles. Dar pot "i destul de suparatori.
Nomii din )terior se adunara la s"at. Nu se mai nt#lnisera
cu asa ceva. Notiunea de "urt era noua pentru ei. 'casa nu
aveau de la cine "ura. De "apt, nici nu aveau ce anume sa
"ure.
. Nu nteleg lim%a noastra< ntre%a %anditul.
Dorcas l privi $#m%ind "ortat.
. Tre%uie sa-i ierti, sunt noi pe-aici.
-as=lin se ntoarse spre %anditi si spuse5
. Ne-am hotar#t. Daca tot nu are asa mare importanta
pentru voi, averea sau viata, noi ne-am decis sa pastram
ceea
ce avem. mi pare rau.
-as=lin $#m%i larg catre Dorcas si %andit. 'cesta din urma
$#m%i si el. Sau, cel putin, deschise gura, arat#ndu-si o
multime de dinti.
. 'aa, ncepu Dorcas, nu prea poti sa spui asta. Nu ai cum
sa $ici ca nu vrei sa "ii +e"uit.
4a$#nd totala nedumerire de pe "ata lui -as=lin, el repeta5
. 6He"uiti6 nseamna ca vi se vor lua lucrurile. Nu poti sa
spui ca pur si simplu nu vrei sa ti se nt#mple chestia asta.
. De ce< ntre%a 9rimma.
. ,iindca... %atr#nul nom e$ita. Nici eu nu stiu. Cred ca
asa e traditia.
Se"ul %anditilor si trecu cutitul dintr-o m#na n alta.
. !ite cum o sa "acem, spuse el, "iindca sunteti noi pe-aici,
nu o sa va pricinuim prea mult rau. Pe ei*
Doi %anditi o apucara pe %unica -or=ie.
'sta se dovedi a "i o mare greseala. -#na ei dreapta, grea
si
osoasa, "ulgera cu repe$iciune n doua perechi de palme
rasunatoare.
. :usine* i$%ucni ea, n vreme ce nomii se trageau n
laturi, tin#ndu-se de urechi.
!n %andit care ncercase sa-l imo%ili$e$e pe Torrit se tre$i
cu un cot ascutit n stomac. 'ltul "lutura un cutit catre
9rimma, care i prinse nsa ncheietura. Cutitul ca$u, iar
%anditul a+unse n genunchi %ol%orosind +alnic.
-as=lin se apropie un pic, l apuca $dravan de camasa pe
se"ul %anditilor si, cu o singura m#na, l ridica de la podea.
. Nu-s prea sigur ca nteleg o%iceiul asta, marturisi el. Dar
nomii n-ar tre%ui sa-i loveasca pe alti nomi, nu cre$i<
. 'hahahaha, a spus se"ul, temator.
. Cred ca cea mai %una idee ar "i sa va duceti de unde ati
venit.
i dadu drumul. ?anditul cotro%ai pe podea dupa cutit, i
mai arunca lui -as=lin o privire n"ricosata si o rupse la "uga.
:estul %andei se gra%i sa-l a+unga si disparu repede.
-as=lin se ntoarse spre Dorcas, care se cutremura de r#s.
. Ce-a "ost asta<
Dorcas se spri+ini de un perete.
. 4oi chiar nu stiti< ntre%a el.
. Nu, rosti -as=lin, ra%dator. De-aia te-am si ntre%at.
. Cei de la Corsetarie sunt %anditi. (au lucruri care nu le
apartin. Si se ascund acolo pentru ca nimeni nu-si %ate
capul
sa-i t#rasca a"ara. De o%icei, se multumesc doar sa
n"ricose$e
trecatorii. Sunt o pacoste cu care ne-am o%isnuit.
. Si ala de ce avea cutitul n gura< ntre%a 9rimma.
. Ca sa-l "aca sa para mai dur, mai rau.
. )u cred ca arata ca un prost, spuse 9rimma pe un ton
plat.
. Si o sa simta dosul palmelor mele, daca mai vine ncoace,
adauga %unica -or=ie pe un ton ra$%oinic.
. Nu cred ca o sa se ntoarca. Cred ca au "ost "oarte socati
c#nd au "ost loviti.
Dorcas r#se.
. Stiti, de "apt, a%ia astept sa vad ce e"ect veti avea asupra
'%atelui. Nu cred ca vreun nom din -aga$in a mai va$ut
ceva
ca voi. ; sa "iti ca... Cum spuneai ca se cheama chestia aia
care se gaseste din %elsug n )terior<
. 'er proaspat, raspunse -as=lin.
. Da, ca aerul proaspat.
ntr-un t#r$iu, a+unsera la Papetarie.
. 6-ergeti la Papetarie sau mergeti n )terior6, spusese
Ducele, las#nd sa se nteleaga ca el unul nu vedea o
di"erenta
prea mare ntre cele doua variante. Si nu era nici o ndoiala
ca
si celelalte "amilii i dispretuiau pe cei de la Papetarie,
despre
care recunosteau, totusi, ca au puteri n"ricosatoare. Stiau
sa
citeasca si sa scrie. ;ricine poate sa spuna ce e scris pe o
%ucata de h#rtie este un pic n"ricosator.
ntelegeau si mesa+ele pe care ,ratii 'rnold /din 10123 le
punea pe cer.
Cu toate astea, e tare greu sa vor%esti cu cineva care crede
ca nu eisti cu adevarat.
-as=lin cre$use ca Torrit e %atr#n. Dar '%atele arata at#t
de %atr#n, nc#t tre%uie sa "i "ost martor chiar la nasterea
Timpului, caruia tre%uie ca i-a dat un %r#nci, ca sa se
porneasca. -ergea cu a+utorul a doua %ete, urmat
ndeaproape de doi nomi mai tineri, care interveneau daca
avea nevoie de spri+in. ,ata lui era o adunatura stranie de
riduri dintre care i priveau* doi ochi precum doua gauri
negre
si taioase.
Nomii din )terior se nghesuira n spatele lui -as=lin asa
cum "aceau atunci c#nd erau ngri+orati.
Sala de primire a '%atelui era un spatiu cu peretii acoperiti
de lam%riuri, a"lata l#nga un li"t. Din c#nd n c#nd, acesta
trecea huruind si st#rnind pra"ul.
Cu a+utorul celor doi, '%atele a+unse la scaun si se ase$a
cu ncetineala. 'poi se apleca n "ata.
. ', spuse el, De .icatese, nu-i asa< 'ti mai inventat ceva
n ultimul timp<
. Nu n ultima vreme, naltimea voastra, spuse Dorcas.
naltimea voastra, am onoarea sa va pre$int...
. Nu pot sa vad pe nimeni, rosti '%atele ncetisor.
. Cred ca e or%, sopti %unica -or=ie.
. Si nici nu pot sa aud pe nimeni, $ise '%atele.
. .iniste* s#s#i Dorcas. Cineva i-a spus despre voi. Nu vrea
sa va vada*
. naltimea 4oastra, vor%i el cu glas puternic, ntorc#ndu-
se spre '%ate. 'duc vesti. -aga$inul va "i demolat.
4estea nu avu e"ectul pe care l asteptase -as=lin. Preotii
Papetariei, a"lati n spatele '%atelui, susotira ntre ei, dar
%atr#nul a%ia daca schita un $#m%et.
. 4ai noua* se t#ngui el. Si c#nd se va petrece acest
cumplit eveniment<
. n doua$eci si una de $ile, naltimea ta.
. )i %ine, spuse '%atele cu o voce ama%ila, du-te acum n
tre%urile tale si, dupa aceea, vino sa ne povestesti cum a
"ost.
Preotii r#n+ira.
. naltimea Ta, nu e timp...
'%atele ridica o m#na noduroasa.
. Sunt convins ca stii o multime de lucruri despre
)lectricitate, Dorcas, dar tre%uie sa stii ca de "iecare data
c#nd
este c#te o .ichidare De Stocuri cei mai impresiona%ili dintre
noi se gra%esc sa spuna5 6S"#rsitul -aga$inului e aproape.6
.ucru straniu, nsa viata merge ntotdeauna mai departe.
-as=lin simti cum l s"redeleste privirea '%atelui. Pentru
cineva care era invi$i%il parea sa atraga destul de mult
atentia.
. naltimea Ta, e mai mult dec#t at#t, $ise Dorcas cu
hotar#re.
. 'aa*< Ti-a vor%it )lectricitatea< ntre%a '%atele %at+o-
coritor.
Dorcas l nghionti n coaste pe -as=lin.
. 'cum* spuse el.
-as=lin nainta si puse ;%iectul pe podea.
. 'cum* sopti el din nou.
. -a a"lu cumva n pre$enta liderilor comunitatii< ntre%a
;%iectul.
. Sa $icem ca mai %ine de-at#ta nu se poate, spuse Dorcas.
'%atele se $g#ia la cutia Neagra.
. ; sa "olosesc cuvinte simple, intona ;%iectul. )u sunt um
computer de navigare si nregistrare a $%orului. !n
computer
este o masina care g#ndeste. 9#ndesc... computer...
g#ndesc,
ntelegeti< Computerul g#ndeste... ,olosesc )lectricitatea.
!neori, )lectricitatea poarta cu ea mesa+e. )u pot au$i
mesa+ele.
)u pot ntelege mesa+ele. !neori, mesa+ele merg prin "ire
care se
numesc ca%luri tele"onice. !neori, ele se ndreapta spre alte
computere. )ista un computer n -aga$in. .e plateste
oamenilor salariile si l pot au$i cum g#ndeste. Si g#ndeste
asa5
6n cur#nd n-o sa mai "ie -aga$in, n-o sa mai "ie state de
plata
si nici conta%ilitate.6 (ar prin ca%lurile tele"onice ei spun5 6'lo,
Demolarea S:.< Putem discuta ultimele detalii ale
demolarii<
Toate mar"urile vor "i evacuate n doua$eci si una de $ile6.
. ,oarte amu$ant, spuse '%atele. Cum l-ai "acut<
. Nu eu l-am "acut, naltimea 4oastra, persoanele astea l-
au adus aici.
. Care persoane< ntre%a '%atele, privind prin -as=lin.
. ;are ce se nt#mpla daca ma duc si-l trag de nas<
ntre%a %unica -or=ie, soptind cu m#nie.
. ; sa "ie tare dureros, $ise Dorcas.
. 'sta-i %una*
. ; sa "ie dureros pentru tine...
'%atele se ridica n picioare cu greutate.
. Sunt un nom ngaduitor, spuse el. Speculatiile despre
lucrurile din )terior nu ma deran+ea$a, %a chiar as spune
ca
repre$inta un ecelent eercitiu intelectual. Ce-ar "i un nom
daca nu si-ar mai lasa din c#nd n c#nd mintea sa
hoinareasca< Dar nu pot tolera insistenta cu care voi
sustineti
ca aceasta este realitatea. Si va "olositi de +ucarii din astea
smecherite... /Se apleca n "ata si si ase$a un %aston peste
;%iect, care ncepu sa %#$#ie.3 ) intolera%il* Nu eista nimic
n
)terior si nimeni nu traieste acolo* 'u$i, ce enormitate*
4iata
n alte -aga$ine* 'm ncheiat audienta. Plecati*
. :e$ist la apasarea a a doua mii cinci sute de tone, spuse
;%iectul, desi nimeni nu-i acorda prea multa atentie.
. '"ara, a"ara* striga '%atele, iar -as=lin va$u ca tremura.
)ra ceva ciudat n legatura cu -aga$inul. n urma cu
numai c#teva $ile nu eistau "oarte multe lucruri care sa se
ceara a "i cunoscute, si ele aveau legatura n special cu
creaturile mari si n"ometate, si cu "elul n care tre%uia sa le
ocolesti. Torrit $icea ca asta se cheama 6stiinta
supravietuirii6.
'cum nsa -as=lin ncepea sa nteleaga ca mai eista un "el
de stiinta, constituita din lucrurile pe care era necesar sa le
ntelegi ca sa supravietuiesti printre alti nomi. .ucruri
precum
gri+a cu care tre%uie sa le spui nomilor lucruri pe care nu vor
sa le auda sau "aptul ca simplul g#nd ca s-ar putea sa
greseasca i "ace pe unii "oarte "uriosi.
C#tiva dintre soldatii Papetariei se gra%ira sa-i scoata pe
usa a"ara. Si reusira sa o "aca destul de repede, "ara ca
vreunul dintre ei sa atinga pe cineva din tri%ul lui -as=lin
sau
macar sa-i priveasca n "ata. !nii dintre ei se trasera nsa
deoparte de l#nga Torrit atunci c#nd %atr#nul ridica ;%iectul
ca sa-l str#nga protector la piept.
P#na la urma, ra%darea %unicii -or=ie, despre care se stia
ca nu "usese niciodata prea lunga, se termina pe
neasteptate.
)a l apuca pe cel mai apropiat calugar de rasa neagra si-l
ridica de la pam#nt p#na c#nd nasurile lor a+unsera la
acelasi
nivel. ;chii calugarului se ncrucisara ncerc#nd cu
disperare
sa nu o vada. )a l s"redeli nsa ntre coaste.
. mi simti degetul< ntre%a %unica. l simti< ;are chiar nu
sunt aici<
. (ndigeni* spuse sc#r%it Torrit.
Calugarul re$olva pro%lema o"t#nd usurel si lesin#nd.
. >ai sa plecam repede de-aici, spuse Dorcas, gra%it. Cred
ca ntre a nu vedea pe cineva si a "i sigur ca acel cineva nu
mai eista e o distanta tare mica.
. Nu nteleg, $ise 9rimma. Cum se poate sa nu ne vada<
. Stiu ca suntem din )terior, preci$a -as=lin.
. Dar alti nomi ne pot vedea, spuse 9rimma, ridic#nd
vocea.
-as=lin nu o nvinuia. Chiar si el se simtea un pic nesigur.
. Cred ca toate astea se nt#mpla pentru ca ei nu stiu sau
nu cred ca suntem cu adevarat din )terior.
. Nu eu sunt din )terior, sari Torrit. )i sunt din (nterior.
. Dar asta nseamna ca '%atele chiar crede ca suntem din
)terior, $ise 9rimma. 'sta nseamna ca, de "apt, crede ca
suntem aici, dar nu ne poate vedea. Ce sens au toate
astea<
. 'sta e natura nomana, interveni Dorcas.
. Si cu ce ne a+uta asta< ntre%a %unica -or=ie cu tristete.
Peste trei saptam#ni, si ei, cu totii, vor "i din )terior. 'sta-i
adevarul. 4a tre%ui sa-si traiasca restul vietilor "ara sa se
vada
unii pe altii. ;are cum o sa "ie atunci< ?unica -or=ie si
ridica
nasul n sus si $ise5 ;, scu$ati-ma, Domnule '%ate, "iindca
v-
am dar#mat si am calcat peste dumneavoastra, dar nu v-am
va$ut si de aceea...
. Sunt sigur ca daca ne-ar asculta macar o clipa ar
ntelege ce pericol ne paste, spuse -as=lin.
. Nu. )u am gresit, $ise Dorcas, trag#nd cu sutul ntr-o
gramada de pra". )u am "ost prost cre$#nd ca o sa
nteleaga
Papetaria niciodata nu a "ost sensi%ila la ideile noi.
. Scu$ati-ma, spuse o voce sla%a, din spatele lor.
Se ntoarsera si va$ura un mem%ru al suitei de la
Papetarie. )ra t#nar, %ucalat, cu parul cret, iar pe "ata avea
ntiparit o epresie de ngri+orare. De "apt, era de-a dreptul
speriat si si mor"olea ntre degete coltul rasei de calugar.
. Cu mine aveti trea%a< ntre%a Dorcas.
. 'aa, eu... aaa... doream sa vor%esc cu... aaa... cei din
)terior, grai micutul, aleg#ndu-si vor%ele cu gri+a si
schit#nd
un gest n directia lui Torrit si a %unicii -or=ie.
. Se pare ca tu ve$i mai vine dec#t restul alor tai, spuse
-as=lin.
. 'aa... da, spuse calugarul, privind napoi pe coridor.
'aa... as vrea sa va vor%esc. !ndeva unde sa "im numai
noi.
Se ngramadira n spatele unei grin$i.
. )i %ine< ntre%a -as=lin.
. Chestia aia... aaa... care vor%ea, ncepu calugarul de la
Papetarie. Chiar cre$i ce spune<
. )u cred ca nu poate sa $ica minciuni.
. Da, dar ce e ea< ) un "el de radio<
-as=lin l privi ntre%ator pe Dorcas.
. :adioul e un lucru care "ace $gomote, eplica Dorcas
ncetisor.
. Da, admise -as=lin si apoi ncepu sa clatine din cap. Nu
stiu ce sa $ic. 'vem ;%iectul de "oarte mult timp. )l $ice ca
a
venit mpreuna cu nomii dintr-un loc ndepartat, cu multa
vreme n urma. l avem de generatii ntregi. Nu-i asa, Torrit<
?atr#nul apro%a cu "ermitate.
. naintea mea l-a avut tata, care l avea de la tatal lui,
care l avea de la tatal lui, care l avea de la "ratele lui, care l
primise de la unchiul lui... enumera el.
Calugarul de la Papetarie se scarpina n cap.
. )ste "oarte ngri+orator. ;amenii se comporta ntr-adevar
"oarte ciudat. !nele lucruri se schim%a n -aga$in. Sunt
semne pe care nu le-am mai va$ut. Chiar si '%atele e ngri-
+orat "iindca nu si sa seama ce asteapta de la noi ,ratii
'rnold
/din 10123. 'sa ca...
Calugarul si nete$i rasa si continua vor%ind repede5
. )u sunt asistentul '%atelui. -a numesc 9urder si, n
general, cam tre%uie sa "ac lucrurile pe care el nu le mai
poate
"ace singur. 'sa ca...
. Ce< ntre%a -as=lin.
. 'ti putea veni cu mine< 4a rog*
. ) si m#ncare acolo unde ne duci< se interesa %unica
-or=ie, care ntotdeauna stia sa-si de"ineasca prioritatile.
. Cu siguranta o sa punem pe cineva sa ne aduca,
raspunse 9urder si ncepu sa-si croiasca drum napoi prin
la%irintul de "ire si coridoare.
. !rmati-ma, va rog. 4a rog*
2.
(. Si totusi unii au spus5 6'm va$ut noile Semne ale lui
,ratii 'rnold /din 10123 n -aga$in si suntem ngri+orati
"iindca nu le putem patrunde.6
((.Pentru ca acesta este anotimpul n care ar tre%ui sa
"ie .una Cadourilor si totusi Semnele nu sunt Semnele
.unii Cadourilor.
(((.Si nici cele ale :educerilor din (anuarie, ale
Saptam#nii 6napoi la Scoala6, si nici -odele De
Primavara, sau Chilipirurile 4erii, sau alte semne pe care
le stim.
(4.Toate semnele spun5 6.ichidare De stoc.6 Suntem
"oarte ngri+orati.
/Din Cartea nomului, @ilele Pl#ngerii, vers. (-(4.3
9urder i conduse ad#nc n teritoriul Papetariei. Peste te
domnea un miros apasator. (ci-colo erau teancuri alcatuite
din
niste o%iecte despre care lui -as=lin i se spusese ca sunt
carti. Nu ntelegea pe deplin la ce "oloseau, dar Dorcas le
considera n mod evident "oarte importante.
. !ita-te la ele* spuse el. Contin o multime de lucruri
importante, pe care le-am putea "olosi, dar Papetaria le
pa$este, de parca ar "i...
. De parca ar "i ceva care tre%uie %ine pa$it*
. Da, da, eact asa. Se uita mereu cu luare-aminte n ele.
)i $ic ca citesc. Dar nu nteleg nimic.
Se au$i un s"#r#it dinspre ;%iect, care statea n %ratele lui
Torrit. (mediat se aprinsera c#teva luminite.
. Cartile sunt depo$ite de cunostinte< ntre%a ;%iectul.
. 'sa se spune, apro%a Dorcas.
. ;%tinerea cartilor este atunci de o importanta vitala,
anunta ;%iectul.
. Papetaria nu le da la nimeni, spuse Dorcas. Se $ice ca,
daca nu stii sa le citesti, ti pot in"lama creierul.
. Pe-aici, va rog* i ghida 9urder, deschi$#nd o usa din
placa+.
nauntru i astepta cineva care statea cu spatele la ei,
ase$at con"orta%il pe o gramada de perne.
. ', 9urder, %ine ca ai venit*
Desi nu se ntorsese spre ei, nomii l recunoscura pe
'%ate. -as=lin i reprosa lui 9urder5
. ' "ost destul de rau si prima data, de ce tre%uie sa ne
umilesti n continuare<
9urder l privi av#nd pe "ata o epresie care parea sa
spuna5 6Crede-ma, nu e nici o alta cale.6
. 'i aran+at sa ni se aduca de m#ncare, 9urder< Se
in"orma '%atele.
. naltimea 4oastra, eu tocmai...
. ,a-o acum*
. Da, naltimea 4oastra.
9urder i arunca lui -as=lin o privire disperata si disparu.
Nomii stateau de$orientati ntre%#ndu-se ce avea sa
urme$e.
ntr-un t#r$iu, '%atele spuse5
. 'm aproape cincispre$ece ani. Sunt mai %atr#n chiar si
dec#t unele raioane din -aga$in. 'm va$ut multe lucruri
ciudate si cur#nd o sa ma nalt la ,ratii 'rnold /din 10123 cu
speranta ca voi "i rasplatit "iindca am "ost un nom %un si
cucernic. Sunt at#t de %atr#n, nc#t eista nomi care cred
ca,
ntr-un "el, eu sunt -aga$inul nsusi si se tem ca, atunci
c#nd
voi muri, se va s"#rsi si -aga$inul. (ar voi mi spuneti acum
ca
eact asa se va nt#mpla. Cine e se"ul vostru<
-as=lin privi spre Torrit, dar toti ceilalti se uitau la el.
. )i %ine... eu. Cred. Temporar.
. Da, da, asa e, $ise Torrit usurat. Temporar l "ac se".
,iindca, n mod normal, eu sunt se"ul.
'%atele apro%a.
. ; deci$ie "oarte nteleapta, spuse el, "ac#nd ca "ata lui
Torrit sa se lumine$e. 4ino aici cu cutia aia vor%itoare, se
adresa '%atele lui -as=lin. Pe ceilalti va rog sa plecati. Sa vi
se aduca m#ncare. 4a rog, mergeti si asteptati.
. 'aa..., nu, spuse -as=lin.
Dupa o pau$a, '%atele ntre%a cu glas moale5
. De ce<
. ,iindca... aaa... noi suntem mpreuna. Nimic nu ne
despartit niciodata.
. Solidaritatea e un sentiment lauda%il. Cu timpul ve a"la
nsa ca viata nu da ntotdeauna atentie sentimentelor >ai,
de
ce ti-e "rica< Nu ti-as putea "ace vreun rau.
. :am#i cu el, -as=lin, spuse 9rimma. 4om "i si noi pe-
aproape. N-avea gri+a.
-as=lin accepta cu su"letul ndoit. Dupa ce nomii pleca
'%atele se ntoarse cu "ata spre el. Privit de aproape pa
chiar
mai %atr#n dec#t l va$use mai nainte. ,ata lui nu era ridata,
ci era ea nsasi un rid imens. 6Pro%a%il ca era un %ar%at n
toata "irea c#nd s-a nascut Torrit6, si spuse -as=lin. Destul
de %atr#n ca sa "ie %unicul %unicii -or=ie.6
'%atele $#m%i cu greutate, de parca $#m%etul i-ar "i "ost
eplicat c#ndva pe vremuri, dar el nu avusese niciodat
oca$ia
sa eerse$e.
. Cred ca numele tau e -as=lin, rosti el.
-as=lin nu putea nega asta.
. Si, totusi, nu nteleg. -a poti vedea* 'cum $ece minute
spuneai ca nici macar nu eist, iar acum mi vor%esti.
. Nu e nimic ciudat aici, spuse. '%atele. 'cum $ece minute
eram ntr-un cadru o"icial. Doar nu voiai sa-i las pe toti sa
creada ca toata viata mea m-am nselat. De generatii %une,
a%atii neaga eistenta )teriorului. Nu pot sa $ic asa,
netam-
nesam, ca s-au nselat. .umea ar crede c-am nne%unit.
. Serios< "acu -as=lin.
. Da, da, asa e n politica. '%atii nu pot sa-si schim%e
mereu parerile. ; sa a"li asta mai t#r$iu. Cel mai important
lucru la un conducator nu este sa ai%a sau nu dreptate, ci sa
para convins. 'lt"el, ceilalti n-ar sti ce sa mai creada.
?inenteles, de cele mai multe ori e %ine si sa ai dreptate,
spuse '%atele, las#ndu-se pe spate. ;dinioara au eistat
ra$%oaie teri%ile n maga$in. :a$%oaie teri%ile n vremuri
teri%ile. Nomi mpotriva nomilor. Dar asta a "ost cu decenii n
urma, %inenteles. Se gasea mereu c#te un nom care sa
creada
ca "amilia lui era aceea care tre%uia sa conduca -aga$inul.
?atalia .i"tului de mar"a, Campania din -aga$ia de ?unuri
de
.arg consum, ngro$itoarele ra$%oaie ale -e$aninului... Dar
asta e de+a trecut. Si stii de ce<
. Nu, recunoscu -as=lin.
. Noi, Papetaria, am pus capat acestor orori. Prin siretenie,
%un-simt si diplomatie, i-am "acut pe toti sa nteleaga ca
,ratii
'rnold /din 10123 a lasat nomii n -aga$in, pentru ca
acestia
sa traiasca n pace. Presupun#nd ca v-as "i dat dreptate n
"ata
tuturor, ce-ar "i spus lumea< -osneagul a luat-o ra$na*
'%atele se neca dar continua imediat5 Si apoi s-ar "i ntre%at
daca nu cumva noi, Papetaria, ne-am nselat n toata
vremea
asta. 'r "i intrat n panica. Si asta, "ireste, nu poate "i permis.
Nomii tre%uie tinuti laolalta. ,iindca alt"el vor "olosi chiar si
cea mai mica oca$ie sa se s"adeasca.
. 'sa e, admise -as=lin. Si ntotdeauna vor da vina pe tine
si te vor ntre%a ce e de "acut.
. 'i o%servat, nu-i asa< spuse '%atele, $#m%ind. -i se
pare ca ai toate calitatile necesare unui lider.
. Nu prea cred.
. )act asta si aveam n vedere. Nu vrei sa "ii se". Nici eu
nu am vrut sa "iu '%ate. /?atr#nul %atu usurel cu degetele n
%aston si apoi privi taios spre -as=lin.3 Nomii sunt mai
complicati dec#t ti poti imagina la v#rsta ta, spuse el. )
important sa tii minte chestia asta.
. 'sa o sa "ac, promite -as=lin, "ara a sti ce alt raspuns ar
"i tre%uit sa dea.
. Nu cre$i n ,ratii 'rnold /din 10123, nu-i asa< spuse
'%atele, mai mult ca o a"irmatie dec#t ca o ntre%are.
. )u... aaa...
. )u l-am va$ut. C#nd eram "oarte t#nar. 'm urcat tocmai
p#na la Conta%ilitate, m-am ascuns si l-am va$ut cum scrie
la
%irou.
. Si<
. 'vea %ar%a.
. Si<
'%atele ciocani din nou cu degetele n %aston. Parea ia o
hotar#re importanta. Deodata ntre%a5
. !nde era casa voastra<
-as=lin i povesti. n mod ciudat, pe masura ce istorise i se
parea ca nu "usese chiar at#t de rau. Parca "usesera multe
veri
dec#t ierni, mai multe alune dec#t so%olani, avusesera
%anane
sau energie electrica, sau mochete. (ar amintirea lui pareau
sa
"i ramas mai putina ume$eala si cea dec#t eistasera n
realitate. '%atele asculta politicos.
. ' "ost cu mult mai %ine c#nd eram mai multi, marturisi
-as=lin privindu-si "i picioarele. Puteti veni si voi sa stati,
c#nd -aga$inul va "i demo...lucrat.
'%atele r#se.
. Nu sunt sigur ca mi-as gasi locul acolo. Nu sunt sigur
nici macar ca vreau sa cred n )teriorul vostru. Pare
periculos si nghetat. ;ricum, eu o sa plec ntr-o calatorie
mult
mai misterioasa. Si acum te rog sa ma scu$i. Tre%uie sa ma
odihnesc.
?atu cu %astonul n podea, iar 9urder aparu ca prin
minune.
. (a-l pe -as=lin si educa-l un pic, $ise '%atele. Si apoi
ntoarceti-va napoi aici. .asati-mi nsa cutia neagra, va rog.
4reau sa a"lu mai multe despre ea. Puneti-o pe dusumea*
-as=lin se eecuta, iar '%atele mpunse ;%iectul cu
%astonul.
. Cutie neagra, spuse el, ce esti si care sunt scopurile tale<
. )u sunt computerul de navigare si nregistrare a $%orului
navei spatiale .e%ada. 'm multe "unctii. ,unctia mea
prioritara,
n acest moment, este sa-i ghide$ si sa-i s"atuiesc pe nomii
care
au nau"ragiat c#nd nava lor de cercetare s-a pra%usit aici, cu
cincispre$ece mii de ani n urma.
. -ereu spune chestii din astea, ncerca -as=lin sa-l
+usti"ice pe ;%iect.
. Cine sunt acesti nomi< ntre%a '%atele, impertur%a%il.
. Toti nomii.
. Si asta e singurul tau scop<
. -i s-a mai dat, de asemenea, nsarcinarea de a-i "eri pe
nomi de pericole si de a-i duce acasa.
. ,oarte interesant, remarca '%atele, privind spre cei doi.
4oi plecati de-acum* ordona el. 'rata-i un pic lumea,
9urder,
"iindca dupa aceea o sa am pentru voi doi o nsarcinare.
6)duca-l un pic6, spusese '%atele.
Se re"erise pro%a%il la "aptul ca tre%uia sa nceapa cu
Cartea nomului, care era alcatuita din %ucati de h#rtie
cusute ntr-un teanc si pline de semne %i$are.
. ;amenii o "olosesc pentru tigari, spuse 9urder si citi apoi
primele doua versete.
'scultara n tacere si, ntr-un t#r$iu, %unica -or=ie spuse5
. Deci, ,ratii 'rnold...
. ... /din 10123, se gra%i 9urder sa complete$e.
. -a rog, accepta %unica -or=ie. ' construit el oare
-aga$inul numai pentru nomi<
. 'aa... daaaaa..., spuse 9urder nesigur.
. Si atunci ce-a "ost nainte pe locul asta< l iscodi %unica.
. .ocul, raspunse 9urder, par#nd usor +enat. Stiti, '%atele
sustine ca nu eista nimic n a"ara -aga$inului.
. Dar noi venim...
. )l spune ca povestile despre )terior sunt doar vise.
. Deci, c#nd i-am povestit despre locul n care am trait
p#na acum, el si %atea +oc de mine ascult#ndu-ma< ntre%a
-as=lin.
. )ste adesea "oarte greu sa spui ce crede '%atele cu
adevarat. Parerea mea este ca el crede n primul r#nd n
'%atii
dinaintea lui.
. Dar tu ne cre$i, asa-i< ntre%a 9rimma.
9urder apro%a din cap e$itant.
. --am ntre%at adesea unde se duc camioanele si de unde
vin oamenii. '%atele se enervea$a "oarte tare nsa c#nd
aduc
vor%a despre asta. Si mai e un lucru5 se pare ca se apropie
un
anotimp nou. 'sta nseamna cu siguranta ceva. !nii dintre
noi i urmarim de multa vreme pe oameni si stim ca atunci
c#nd vine un anotimp nou, se nt#mpla "el de "el lucruri
neo%isnuite.
. Cum poti vor%i despre anotimpuri c#nd nici macar nu
stii ce e vremea< ntre%a -as=lin.
. 4remea nu are nici o legatura cu anotimpurile. !ite, o
sa-i duca cineva pe %atr#nii tai +os, la 'limentara, iar eu o
sa-
ti arat. ) "oarte ciudat, dar... /,ata lui 9urder se trans"orma
ntr-un ta%lou al de$nade+dii...3 Sper ca ,ratii 'rnold /din
10123
nu vor cu adevarat sa distruga -aga$inul*
C.
(((. Si ,ratii 'rnold /din 10123 au poruncit5 6Sa apara
semnele, asa nc#t toata lumea sa stie "unctionarea
regulata a -aga$inului.6
(4. (ar pe scarile miscatoare semnul va "i5 6C#inii si
carucioarele tre%uie ridicate n m#ini.6
4. Si ,ratii 'rnold /din 10123 s-au m#niat amarnic,
pentru ca multi nu aveau nici c#ini si nici carucioare ca sa
le ridice n m#ini.
4(. Si pe usile li"tului semnul sa "ie5 6'scensor pentru
$ece persoane.6
4((. Si ,ratii 'rnold /din 10123 s-au m#niat amarnic,
"iindca uneori li"turile nu duceau dec#t doi sau trei
oameni.
4(((. Si atunci ,ratii 'rnold /din 10123 au spus5
6;amenii sunt prosti si nu nteleg semnele.6
/Din Cartea nomului, :egulamentele, vers. (((-4(((.3
' "ost o calatorie lunga prin lumea agitata care se ntindea
su% podeaua -aga$inului.
'"lara cur#nd ca nomii de la Papetarie puteau merge unde
doresc. Celelalte :aioane nu se temeau de ei, deoarece.
Papetaria nu era cu adevarat un :aion. -acar si pentru
"aptul ca nu aveau "emei si copii.
. Deci nomii vin la voi de %unavoie, spuse -as=lin.
. Nu, suntem alesi, l corecta 9urder. C#tiva %aieti
inteligenti vin la noi n "iecare an din "iecare :aion. C#nd
a+ungi nsa la Papetarie, tre%uie sa uiti de :aionul tau natal
si
sa te pui n slu+%a ntregului -aga$in.
. Si atunci "emeile de ce nu pot veni la Papetarie< ntre%a
9rimma.
. ,iindca e %ine cunoscut "aptul ca "emeile nu pot citi,
raspunse 9urder. Nu e vina lor, desigur. Se pare ca li se
ncinge creierul prea tare. 'sa e soiul lor, ntelegi< 'sa le e
dat.
. -isto* "acu 9rimma.
-as=lin trase cu ochiul la ea. ; mai au$ise vor%ind pe
tonul acela dulce si inocent. )ra semn clar ca n scurt timp
9urder avea sa dea de %elea.
?elea sau nu, e"ectul pe care 9urder l avea asupra nomilor
era uimitor. Toti se trageau n laturi si se aplecau usor atunci
c#nd trecea pe l#nga ei, iar unul sau doi l aratara cu
respect
copiilor pe care i purtau cu ei. P#na si gar$ile de la granitele
dintre :aioane si atingeau coi"urile cu m#inile, ntr-un gest
de
nenteles, dar plin de respect.
Simteau n +urul lor viata trepidanta a -aga$inului.
-as=lin se g#ndi ca erau acolo mii de nomi si ca el nu-si
putea nici macar nchipui ci"re at#t de mari. )ra o ntreaga
lume, alcatuita din nomi.
si amintea cum v#na singur, alerg#nd printre %ra$dele
c#mpului cel mare de l#nga autostrada. Nu eista altceva r
+ur dec#t pam#nt si %uruieni, care se ntindeau c#t vedeai
cui
ochii. Cerul ntreg era un castron rasturnat, care l avea pe
el
n centru. n -aga$in, -as=lin simtea nsa ca, daca s-ar "i
ntors %rusc, ar "i lovit pe cineva. Se ntre%a cum ar "i "ost sa
se "i nascut aici, "ara sa stie despre )terior. Sa nu-i "i "osti
niciodata "rig, sa nu "i "ost niciodata ud, sa nu-i "i "osti
niciodata "rica. 4iata din -aga$in te putea lesne o%isnui cu
g#ndul ca era imposi%il sa eisti si alt"el dec#t acolo.
)ra constient ca urcasera o panta lina printr-un alt put,
sapat n haul din care era constituit -aga$inul. )ra noapte,
;ra nchiderii. Dar pe cer erau lumini stralucitoare carora
stia
nsa ca tre%uie sa nvete sa le spuna Tavan.
. Suntem n :aionul -erceriei, $ise 9urder. 4e$i semnul
ala, de-acolo de sus<
. -as=lin scruta n departare si apro%a din cap. l putea
vedea. )ra compus din desene rosii pe un "ond al%.
. 'r "i tre%uit sa scrie pe el 6.una Cadourilor6, spuse
9urder. 'sta este anotimpul potrivit, pentru ca e dupa
6Sapta-
m#na napoi .a Scoala6 si nainte de 6-oda De Primavara6
spune 9urder si ngusta ochii iar %u$ele i se miscara tacut
pret de o clipa. n schim% le spune5 6!ltimele reduceri6. Ne
tot
ntre%am ce poate sa nsemne asta.
. 'm si eu o idee, interveni 9rimma pe un ton sarcastic.
)ste doar o idee mica, stii< -a astept ca ideile mari sa "aca
sa
eplode$e %ietul meu cap de "emeie. Dar oare nu nseamna
ca totul va "i redus p#na la urma<
. ;, nu poate sa ai%a o semni"icatie at#t de simpla.
Semnele tre%uie talmacite, eplica 9urder. ;data, au spus
64#n$are "ulger6 si n-am va$ut sa "i v#ndut vreun "ulger.
. Dar celelalte semne ce sugerea$a< ntre%a -as=lin,
speriat de ntelesul teri"iant pe care l daduse 9rimma
primului semn.
. 'la de-acolo nseamna 6.ichidare6, raspunse 9urder. Dar
asta se nt#mpla n "iecare an. )ste "elul lui ,ratii 'rnold /din
10123 de a ne spune ca tre%uie sa avem vieti cucernice,
"iindca
vom muri cu totii ntr-o %una $i. Si mai sunt si alea de-
acolo...
/9urder avea o "ata solemna.3 Nimeni nu le mai da cre$are.
Cu
ani n urma nsa s-au purtat ra$%oaie din cau$a lor. Sunt
nsa
o superstitie prosteasca. )u unul cel putin nu cred ca eista
un monstru di"orm numit 6Pret Promotional6, care %#ntuie
noaptea prin -aga$in, caut#ndu-i pe pacatosi. ) o chestie
din
asta, de speriat copiii o%ra$nici. /9urder si musca %u$a de
sus.3 Si mai e un lucru, spuse el. 4e$i chestiile alea de l#nga
perete< Se numesc ra"turi. !neori, oamenii iau lucruri de pe
ele, alteori pun lucruri acolo. n ultimul timp nsa nu "ac dec#t
sa ia de-acolo lucrurile.
!nele ra"turi erau goale.
-as=lin nu era prea o%isnuit cu su%tilitatile comporta-
mentului omenesc. ;amenii erau oameni, eact la "el cum
vacile erau vaci. )ra evident ca, dintr-un motiv oarecare,
oamenii nu erau la "el ca vacile, dar el nu reusise niciodata
sa-
l descopere. Daca eista vreo urma de ratiune n ceea ce
"aceau oamenii, el unul nu se simtea n stare sa o
desluseasc<
. .ichidare, spuse el.
. Da, dar nu... lichidare... $ise 9urder, nuuu lichidare
aia... Doar nu cre$i ca nseamna cu adevarat lichidare. Sunt
sigur ca ,ratii 'rnold /din 10123 nu ar ngadui o asemenea
gro$avie.
. De unde sa stiu eu< spuse -as=lin. Nu am au$it de el
dec#t c#nd am venit aici.
. ', da, $ise 9urder cu o voce sla%a. Nu aveati cum sa
au$iti de ei n )terior, tre%uie sa "i "ost interesant si %ine
acolo.
9rimma i lua m#na lui -as=lin si o str#nse usor.
. Si aici e "rumos, spuse ea cu ncredere. Stii ca si ceilalti
sunt de parerea asta. ) cald, sunt alimente uimitoare si asta
e
%ine, desi au ideile astea ciudate despre creierul "emeilor.
9rimma se ntoarse spre 9urder.
. De ce nu-l ntre%i pe ,ratii 'rnold /din 10123 ce se
nt#mpla<
. Nu cred ca tre%uie sa "acem asta, $ise precipitat 9urder.
. De ce nu< ) logic, daca el e se"ul... spuse -as=lin. -acar
l-ai va$ut vreodata pe ,ratii 'rnold /din 10123<
. '%atele l-a va$ut o data. C#nd era t#nar, s-a dus p#na la
Conta%ilitate. Nu prea vor%este nsa despre asta.
-as=lin se g#ndi "oarte mult la toate astea pe drum napoi.
'casa nu avusesera nici religie si nici politica. .umea era
pur i
si simplu prea mare ca sa te mai complici si cu ast"el de
lucruri. 'vea nsa ndoieli serioase cu privire la ,ratii 'rnold
/din 10123. .a urma urmei, daca a construit -aga$inul
pentru
nomi, de ce oare nu l-o "i "acut pe masura lor< Se g#ndi nsa
ca nu era momentul sa puna asemenea ntre%ari.
Cre$use dintotdeauna ca, daca te g#ndesti ndea+uns la un
lucru, nu se poate sa nu-l ntelegi. 4#ntul, de eemplu. 'ni
ntregi l-a nedumerit, p#na c#nd si-a dat seama ca era
produs
de copacii care si "luturau "run$ele.
Ceilalti din grup se a"lau l#nga camera '%atelui. .i se
adusese de m#ncare. ?unica -or=ie tocmai eplica unor
calugari de la Papetarie ca ananasul pe care l m#ncasera
nu
era nici la +umatate "ata de cele pe care le prindea acasa.
Torrit l privi din spatele unui dara% imens de p#ine.
. Toata lumea te cauta, $ise el. (ndividul asta, '%atele, vrea
sa-ti vor%easca. P#inea de-aici e moale, nu tre%uie sa scuipi
pe
ea ca pe p#inea pe care o aveam ac...
. Niciodata sa nu mai a"irmi asemenea lucruri, se repe$i
%unica, nsu"letita pe data de dragoste pentru "osta lor
vi$uina.
. Dar e adevarat* protesta Torrit. Nu am mai m#ncat
niciodata chestii asa de %une* !ita-te numai la carnatii astia,
la halcile astea de carne... Nu tre%uie sa le omori mai nt#i
sau
sa le aduni de la ghena de gunoi.
i va$u pe ceilalti cum l privesc de$apro%ator si se nrosi.
. Taci odata, %atr#n smintit* l mustra %unica -or=ie.
. -acar aici nu ne man#nca vulpile, $ise Torrit. 'sa ca pe
doamna Coom si pe %atr#nul meu prieten -ert.
Privirea "urioasa a %atr#nei si "acu e"ectul n cele din
urma. ,ata lui Torrit se al%i.
. Traiul nostru n-a "ost numai lapte si miere, sopti el, d#nd
din cap. Numai asta ncerc sa spun.
. Ce vrea sa $ica< ntre%a 9urder cu seninatate.
. Nimic, nimic, se gra%i %unica sa raspunda.
. ;* se ntoarse 9urder spre -as=lin. )u stiu ce e o vulpe.
Pot citi cartile oamenilor. Destul de %ine. ;data am citit o
carte care se chema Prietenii nostri cu %lana... Da, cred ca
asa
ceva. 64#nator agil si "rumos, vulpea se hraneste cu hoituri,
"ructe si ro$atoare mici. )a...6 mi pare rau, am gresit cu
ceva<
Torrit se necase cu p#inea, iar ceilalti l loveau cu palmele
n spate. -as=lin l apuca pe t#narul calugar de la Papetarie
si-l trase repede un pic mai departe.
. 'm gresit cu ceva< ntre%a 9urder.
. ntr-un "el, raspunse -as=lin. >ai mai %ine sa mergem la
'%ate* Cred ca vrea sa ne vada.
?atr#nul nom sedea nemiscat, cu ;%iectul n poala
$g#indu-se n gol. Nu le dadu nici o atentie c#nd intrara,
data
sau de doua ori, degetele lui noduroase ciocanira pe
supra"ata
neagra a ;%iectului.
. naltimea 4oastra, $ise 9urder dupa o vreme.
. mm<
. 'ti vrut sa ne vedeti, naltimea 4oastra*
. ', spuse '%atele vag. T#narul 9urder*
. Da, naltimea 4oastra.
. ?ine.
'poi se lasa iarasi linistea. 9urder tusi
politicos.
. 'ti vrut sa ne vedeti, naltimea 4oastra< repeta el.
. Da, apro%a ncet '%atele. Desigur, tu de-acolo* Tu, ala cu
lancea*
. )u< ntre%a -as=lin.
. Da. 'i vor%it vreodata cu acest o%iect<
. Cu ;%iectul< )i, ntr-un "el. 4or%este ciudat si e greu sa-l
ntelegi.
. Cu mine a vor%it. -i-a spus ca a "ost "acut de nomi, cu
multa vreme n urma. -an#nca )lectricitate. @ice ca poate
au$i tot "elul de chestii electrice. -i-a spus I '%atele privi
lung
n poala sa . mi-a spus ca l-a au$it pe ,ratii 'rnold /din
10123
cum planuieste sa demole$e -aga$inul. ) o unealta
diavoleasca, vor%este despre stele si sustine ca si noi am
veniti
de-acolo, n $%or. Dar... mai vor%este si de lucruri stranii. Si
ma ntre% de aceea daca nu o "i vreun mesager al Directiei,
trimis sa ne previna. Sau poate ca e o capcana ntinsa de
Pret
Promotional. 'sa ca . '%atele mpunse ;%iectul cu un deget
noduros . tre%uie sa-l ntre%am pe ,ratii 'rnold /din 10123.
Tre%uie sa a"lam adevarul.
. Dar naltimea 4oastra, i$%ucni 9urder, sunteti prea...
vreau sa $ic ca nu ar "i %ine sa mergeti tocmai p#na la
ultimul
eta+ din nou. ) o calatorie gro$av de periculoasa.
. 'sa e, %aiete. De aceea vei merge tu n locul meu. Tu poti
citi lim%a omeneasca si-l poti lua si pe prietenul tau
ra$%oinic,
cu lancea lui cu tot, ca sa te nsoteasca.
9urder ca$u n genunchi.
. naltimea 4oastra* Sa merg la.Directie* Nu stiu daca sunt
destul de vrednic...
4ocea i se pierdu, g#tuita de emotie. '%atele
apro%a din cap.
. Nimeni nu e destul de vrednic. Suntem condamnati.
.ichidare* 'cum plecati si "ie ca ?elsug de Chilipiruri sa
veghe$e asupra voastra.
. Cine e ?elsug de Chilipiruri* ntre%a -as=lin imediat
dupa ce iesira din camera '%atelui.
. ) o $#na a -aga$inului, spuse 9urder, care nca tremu-
ra. ) inamicul n"ricosatorului Pret Promotional, care %#ntuie
noaptea pe coridoare cu sa%ia lui de lumina ca sa prinda
nomii cei rai.
. Daca e at#t de sal%atic, e %ine ca nu cre$i n el, $ise
-as=lin.
. ?inenteles ca nu, l apro%a 9urder.
. Dar ti cam clantanesc dintii.
. 'sta, "iindca dintii mei cred n el, ca si genunchii, ca si
stomacul. Numai mintea mea nu crede. Dar restul trupului
meu e luat la vale de superstitii. Si acum scu$a-ma, ma duc
sa-mi adun lucrurile. ) "oarte important sa plecam imediat.
. De ce< ntre%a -as=lin.
. Pentru ca, daca mai stam un pic, o sa "iu prea speriat ca
sa ma mai pot urni din loc.
'%atele se ase$a din nou n +iltul sau ncapator.
. -ai povesteste-mi o data, spuse el, cum am a+uns aici. 'i
pomenit ceva de o culoare. -ov, parca era.
. -aro, intona ;%iectul.
. ', da, o chestie care $%ura.
. ; nava galactica de supraveghere, preci$a ;%iectul.
. Despre care mi-ai spus ca s-a stricat.
. ' "ost o de"ectiune la un motor. Nu ne-am mai putut
ntoarce la nava-mama. Cum se poate sa "i uitat< n primii
ani
am reusit sa comunicam cu oamenii, dar meta%olismul
di"erit si
perceptia timpului au "acut contactul imposi%il p#na la urma.
.a
nceput, s-a sperat ca oamenii pot "i nvatati sa acumule$e
destula stiinta ca sa ne construiasca o nava noua, dar
suntprea
nceti. P#na la urma a tre%uit sa-i nvatam chestiuni
elementare
precum -etalurgia. n speranta ca vor nceta sa se mai %ata
unul cu altul si ca vor deveni interesati de calatoria spatiala.
. -etal !rgie. '%atele rosti cuv#ntul n "el si chip5 -etal
!rgie. !rgia pe care o provoaca metalele. /'sta parea un
atri%ut omenesc, si de aceea apro%a usor din cap.3 (-ai mai
nvata o chestie. -i-ai mai spus ceva, ncepea cu 6l6.
;%iectul parea ca e$ita, dar nvata destul de repede cur sa
se nteleaga cu nomii.
. ;laritul, $ise ;%iectul, nesigur.
. Da, asa. ; .aritul. ) o chestie importanta, nu<
. ) "undamentala pentru civili$atie.
. Si asta ce nseamna<
. nseamna... da.
'%atele asculta n tacere tot ceea ce vor%ea ;%iectul. Pe
l#nga el se scurgeau cuvinte stranii precum 6planete6 si
6electronica6. Nu stia ce semni"icatie au, dar sunau tare
%ine.
Nomii i-au nvatat pe oameni. Nomii au venit de la "oartg
mare
distanta, de l#nga o stea ndepartata.
'%atelui nu i se parea chiar surprin$ator. n ultima vreme
nu prea mai iesise din locuinta lui. Dar va$use stelele n
tinerete. n "iecare an, n timpul anotimpului .unii Cadourilor
apareau stele mai n toate :aioanele. !nele erau mari, cu
ra$e
si %eteala, iar altele mai mici si mai multe. ,usese
ntotdeauna "oarte impresionat de ele. ( se parea normal ele
sa
"i apartinut nomilor, odinioara. ?inenteles, nu puteau "i
va$ute tot timpul. Deci eista pro%a%il o maga$ie mare
undeva, n care erau tinute stelele.
;%iectul era de acord. -aga$ia se numea 69alaie6 si se
a"la undeva deasupra Conta%ilitatii.
Si mai erau si 6'ni-lumina6. '%atele va$use aproape
cincispre$ece ani trec#nd si toti i se parusera destul de
ntunecati, plini de pro%leme, ncarcati de responsa%ilitati.
Niste ani mai luminosi ar "i "ost desigur %inecuv#ntati.
@#m%ea, apro%a usor din cap si adormi, ascult#nd cum
;%iectul povestea, si povestea, si povestea...
J.
88(. Si atunci ,ratii 'rnold /din 10123 a spus5 6,ie
acesta semnul pe care vi-l dau.6
88((. 6Daca mar"a pe care o doriti nu este epusa, va
rugam sa ntre%ati.6
/Din Cartea nomului, :egulamentele, vers. 88(-88((.3
. Nu putem s-o luam cu noi.
. De ce nu< replica -as=lin.
. Pentru ca... pentru ca e periculos.
. )i si< ntre%a -as=lin, uit#ndu-se la 9rimma, care a"isa
o epresie nen"ricata.
. ,etele nu tre%uie duse n nici un loc periculos, spuse
9urder, de parca ar "i recitat o regula.
-as=lin avu din nou sentimentul acela ciudat, cu car
aproape ca se o%isnuise dupa ce a+unsese n -aga$in.
Nomii
de aici vor%eau, adica si deschideau si si nchideau gurile
iar
"iecare cuv#nt era rostit clar si putea "i nteles, dar c#nd
asam%lai vor%ele ntr-o "ra$a, ele nu mai aveau nici un sens.
Cel mai %ine era sa nu le dai nici o atentie. 'casa, daca nu
tre%uia ca "emeile sa mearga ntr-un loc periculos, atunci" n-
aveau che" sa mearga nicaieri.
. ?a am sa vin, spuse 9rimma. Ce pericol tre%uie sa
n"runtam< Poate Protomonial ala si...
. Si ,ratii 'rnold /din 10123 nsusi, preci$a 9urder cu
nervo$itate.
. ; sa vin, indi"erent de ce $ici tu. Ceilalti nu au nevoie de
mine, si oricum nu e mare lucru de "acut pe-aici, riposta
9rimma. Ce pot sa patesc< Doar n-o sa mi se nt#mple ceva
teri%il, adauga ea sarcastic, cum ar "i sa ma puna cineva sa
citesc, ca sa mi se rascoaca creierul, de eemplu.
. )i, sunt sigur ca n-am "olosit... ncepu 9urder cu voce
sla%a.
. Nu cred ca voi astia de la Papetarie va spalati singuri
i$menele, spuse 9rimma. Sau ca va c#rpiti ciorapii. Pun
pariu...
. ?ine, %ine* dadu 9urder napoi. Dar nu tre%uie nici sa
ram#i n urma si nici sa ne stai n cale. (ar deci$iile le vom
lua
noi.
Calugarul privi cu disperare spre -as=lin.
. Si tu sa-i spui sa nu ne stea n cale.
. )u< ntre%a -as=lin. Niciodata nu am putut sa-i impun
ceva.
Calatoria era mai putin impresionanta dec#t se astepta-
sera. '%atele pomenise de scari care se misca, de galeti
pline
cu "oc si de coridoare lungi, "ara nici un ascun$is care sa
poata "i "olosit la nevoie.
Pro%a%il ca, ntre timp, Dorcas nvatase sa "oloseasca
li"turile. '+unsera numai p#na n :aionul de >aine si Hucarii
pentru ?e%elusi, dar locuitorii acestui raion, pe care toata
lumea i numea ?e%elusari, erau prietenosi si se adaptasera
%ine vietii de la eta+ele superioare. 'cestia i primeau
ntotdeauna cu caldura pe putinii calatori care aduceau cu ei
povesti despre lumea de dedesu%t.
. Nu stiu nici macar sa "oloseasca 'limentara, spuse
9urder. si procura provi$iile de la Cantina Personalului. Se
hranesc mai ales cu ceai si %iscuiti. Si cu iaurt.
. Ce ciudat* se minuna 9rimma.
. Sunt "oarte %uni, "oarte ndatoritori si "oarte tacuti. )
drept ca-s un pic cam mistici, dar cred ca li se trage de la
amestecul de iaurt cu ceai.
. )u ma tot ntre% nsa de caldarile acelea de "oc, $ise
-as=lin.
. 'aa..., spuse 9urder, credem ca %atr#nul '%ate ar "i
putut sa... ) de presupus ca memoria lui... .a urma urmei,
este etrem de %atr#n...
. Nu tre%uie sa ne eplici, replica 9rimma. Si %atr#nul
Torrit mai toarna povesti din c#nd n c#nd.
. Pro%lema e ca mintea lui nu mai este la "el de ascutita ca
pe vremuri, spuse 9urder.
-as=lin tacu. .ui i se parea ca daca mintea '%atelui ei
acum usor tocita, pe vremuri "usese pro%a%il at#t de ascutit
nc#t putea sa despice "irul n patru.
?e%elusarii i ndrumara pe caile cele mai sigure prir care
puteau "i stra%atute regiunile necunoscute de su% podele.
'ici
sus traiau destul de putini nomi. Cei mai mult dintre ei
pre"erau eta+ele in"erioare, care erau mai populate.
)ra aproape ca a"ara. Sla%e adieri de v#nt spul%erau
pra"ul, cre#nd somoioage gri7 nu era nici o lumina, cu
eceptia
ra$elor "irave care se strecurau prin vreo crapatura ciudata.
n
cele mai ntunecate locuri, ghidul lor "usese nevoit sa aprinc
chiar chi%rituri. )ra un nom "oarte scund, care $#m%ea timid
si se cu"unda n tacere c#nd 9rimma ncerca sa-i
vor%easca.
. !nde mergem< ntre%a -as=lin, privind napoi la urmele
pe care le lasau n stratul ad#nc de pra".
. Catre scarile miscatoare, raspunse 9urder.
. -iscatoare< Si cum se misca< Se rup parti din -aga$in
si apoi se misca<
9urder chicoti cu un aer superior.
. )i, lasa, lucrurile astea sunt noi pentru tine. Nu tre%uie
sa te superi "iindca nu ntelegi totul chiar de la nceput.
. Se misca sau nu< se interesa si 9rimma.
. ; sa vedeti. Sunt singurele pe care le "olosim. ) destul de
periculos, pentru ca tre%uie sa stam la supra"ata. Nu ca n
li"turi.
?e%elusarul cel scund le arata cu degetul un punct din
departare, se nclina scurt si "ara vor%e si se gra%i sa plece.
9urder i conduse printr-o crapatura ngusta din dusu-
meaua veche ntr-un loc stralucitor si gol, si apoi pe scara
miscatoare.
-as=lin o privi hipnoti$at. Scarile rasareau din dusumea,
sc#rt#ind chinuit si apoi ncepeau sa se miste catre naltime.
. !au* eclama el.
Nu era cine stie ce cugetare, dar nu se putuse g#ndi la
nimic mai destept.
. ?e%elusarii re"u$a sa se apropie de ele, eplica 9urder. )i
cred ca scarile sunt %#ntuite de spirite.
. Nici nu-i de mirare, eplica 9rimma, tremur#nd.
. )i, e doar o superstitie, spuse 9urder. /,ata i se al%ise,
iar glasul i tremura.3 Nu avem de ce sa ne temem, %ol%orosi
el.
-as=lin l privi cu atentie.
. 'i mai "ost vreodata pe-aici<
. Da, de milioane de ori. Destul de des, $ise 9urder,
prin$#nd un pliu al rasei sale ntre degete si ncep#nd sa-l
mor"oleasca.
. Deci, ce "acem acum<
9urder ncerca sa vor%easca ncet, dar cuvintele ncepura
sa-i iasa din gura din ce n ce mai repede, parca "ara sa-i
dea
ascultare5
. ?e%elusarii spun ca ,ratii 'rnold /din 10123 asteapta n
capul scarilor, stiti voi, atunci c#nd nomii mor.
9rimma privi g#nditoare scarile care se ridicau si tremura
din nou. 'poi se arunca nainte.
. Ce "aci< ntre%a -as=lin.
. 4reau sa vad daca au dreptate* 'lt"el o sa stam aici toata
$iua.
-as=lin "ugi dupa ea. 9urder si nghiti nodul din g#t, privi
napoi, si se gra%i sa-i a+unga.
-as=lin o va$u pe 9rimma alerg#nd spre pragul ridicat al
unei scari si apoi podeaua de su% ea ncepu sa urce %rusc,
o
data cu 9rimma, care se %alanganea, ncerc#nd sa-si
pastre$e
echili%rul. (mediat, si podeaua de su% el ncepu sa se ridice
n
urma ei, cu un pas mai n spate.
. Sari de acolo* tipa el. Nu ne putem ncrede ntr-o podea
care se misca asa, singura.
,ata palida a "etei se iti peste marginea scarii.
. Si ce re$olvam cu asta<
. Putem sta sa ne s"atuim.
9rimma ncepu sa r#da.
. !nde sa stam< (a uita-te n +os.
-as=lin privi ntr-acolo. )ra de+a cu c#teva trepte mai sus.
n departare, va$u silueta lui 9urder care si lua inima n
dinti
si sari si el pe o treapta...
,ratii 'rnold /din 10123 nu astepta la capatul scarilor. 'colo
era, pur si simplu, un coridor lung si maro, cu "oarte multe
usi. Pe unele dintre ele "usesera pictate cuvinte. 9rima l
astepta acolo sus, iar -as=lin i "acu amenintator din deget
n
timp ce sarea de pe scara lui, care se mpaturi misterios
disparu n dusumea.
. Sa nu mai "aci niciodata asa ceva* striga el.
. Daca n-as "i "acut-o, am "i stat si acum acolo +os 9urder
o cam %agase pe m#neca, r#se 9rimma.
. Dar aici sus ar "i putut "i tot "elul de pericole.
. (a $i unul* spuse 9rimma amu$ata.
. )i %ine, ar "i putut "i... /-as=lin e$ita o clipa.3 Nu asta e
pro%lema, pro%lema e ca...
?rusc, treapta lui 9urder l rostogoli pe calugarul de la
Papetarie p#na la picioarele lor. l ridicara cu greutate.
. (aca* spuse 9rimma %ucuroasa. Suntem aici si totul n
regula.
9urder se hol%a n +ur. 'poi tusi si si nete$i hainele.
. -i-am pierdut echili%rul, spuse el. Scarile aste
miscatoare sunt di"icile la nceput, dar p#na la urma te
o%isnuiesti cu ele. /Tusi din nou si privi n lungul coridorului.3
>ai mai %ine sa mergem*
Cei trei nomi pornira printre sirurile de usi.
. ;are n spatele vreuneia nu s-o "i ascun$#nd cumva Pret
Promotional< ntre%a 9rimma.
n mod ciudat, numele acela suna parca mai amenintator
n pustietatea coridorului.
. Nu, nu, spuse 9urder. ?#ntuie mai mult prin maga$ii si
n su%sol. Scruta usa cea mai apropiata. Pe asta scrie
Salarii,
remarca el.
. Si asta e-de %ine< ntre%a 9rimma, hol%#ndu-se si ea la
cuv#ntul scris pe "urnir.
. >a%ar n-am*
-as=lin ncerca sa le acopere spatele ntorc#ndu-se ncet
ca sa poata vedea tot coridorul. )ra prea epus. Nu eista
nici
un ungher, nici un o%iect dupa care sa te poti ascunde.
'rata
spre un sir de o%iecte gigantice si rosii ce at#rnau la
+umatatea
peretelui opus. 9urder i sopti ca sunt galeti.
. Stiu pentru ca am va$ut po$e de-ale lor n cartea Colin si
Susan merg la pla+.
. Si ce scrie pe ele<
9urder trase aer n piept.
. ,oc, $ise el. ;, '%atele avea dreptate* 9aleti de "oc.
. ,oc n galeti< ntre%a -as=lin. 9aleti de "oc< Nu vad nici
o "lacara.
. Pro%a%il, "iindca "lacarile sunt nauntru. Poate ca galeata
e doar o nvelitoare. n pastaile de "asole se gaseste
"asolea, iar
n %orcanele de gem se gaseste gemul. n galetile de "oc
tre%uie
deci sa "ie "oc, $ise 9urder, sovailenic. >aideti*
9rimma privi si ea cu atentie cuv#ntul. ?u$ele i se miscara
ncet, de parca l-ar "i repetat n g#nd. 'poi se gra%i sa-i
a+unga
pe ceilalti doi.
ntr-un t#r$iu, a+unsera la capatul coridorului. 'colo era o
usa care avea sticla n+umatatea ei superioara. 9urder se
hol%a la ea.
. 4ad niste cuvinte, anunta 9rimma. Citeste-le tu, te rog,
"iindca eu ar "i mai %ine sa nu ma uit la ele, adauga ea pe un
ton mieros, ca nu cumva sa-mi eplode$e creierul.
9urder nghiti cu greutate.
. Scrie5 A,ratii 'rnold /din 10123 D>K ?utterhLaite,
Director 9eneral.6
. Si o "i acolo< ntre%a 9rimma.
. Daca sunt "asole n pastai si "oc n galeti de "oc..., spuse
-as=lin, plin de solicitudine. !ite, usa nu e nchisa. Nu vrei
sa ma duc si sa arunc o privire<
9urder accepta teri"iat. -as=lin stra%atu coridorul, se lipi
de usa si o mpinse p#na c#nd %ratele ncepura sa-l doara si
ntr-un t#r$iu, usa $v#cni putin.
nauntru era ntuneric, dar licarirea sla%a a luminii de pe
coridor care trecea prin sticla usii i permitea sa vada ca
intrase ntr-o camera mare. Covorul era mult mai gros si-i
amintea de drumurile lui prin iar%a deasa. C#tiva metri mai
ncolo se gasea un o%iect dreptunghiular din lemn7 va$u si
un
scaun n spatele lui. Pro%a%il ca acolo statea ,ratii 'rnold
/din
10123.
. !nde esti, ,ratii 'rnold /din 10123, sopti el.
C#teva minute mai t#r$iu, ceilalti doi se au$ira strigati
ncetisor. Speriati, se itira de dupa usa.
. !nde esti< ntre%a 9rimma soptit.
. 'ici sus, se au$i vocea lui -as=lin. Pe chestia asta mare
din lemn. Sunt niste iesituri pe care va puteti catara. 'ici
sunt
tot "elul de lucruri. ,iti atenti nsa la covor. S-ar putea sa "ie
animale sal%atice prin el. Daca asteptati un pic o sa va a+ut
sa
urcati.
si croira cu greu drum prin covorul gros si astept tematori
su% piscul de lemn.
. )u un %irou, le comunica 9urder ncet. .a -o%ila sunt o
multime. ?iroul nostru e pentru con"ortul vostru.
. ;are ce "ace acolo sus< ntre%a 9rimma. 'ud nisti
clinchete.
. -o%ila ie"tina si "oarte selecta pentru oameni care se
respecta, rosti 9urder de parca articularea cuvintelor i-ar dat
un soi ciudat de placere. -o%ilier de ste+ar pentru orice
%u$unar.
. Ce tot %ol%orosesti acolo<
. Pardon, astea sunt chestiile pe care ,ratii 'rnold /din
10123 le scrie pe semne. Nu stiu de ce, dar ma simt %ine
c#nd
le rostesc.
. ;are ce-o "i chestia aia de-acolo<
9urder privi n directia n care arata 9rimma.
. 'la< ) un scaun. )presia succesului tau n a"aceri.
. Pare sa-i ncapa pe oameni, spuse ea g#nditoare.
. Cred ca oamenii stau acolo c#nd ,ratii 'rnold /din 10123
le da instructiuni.
. >mm* "acu ea.
De sus se au$ea n continuare clinchetul acela ciudat.
. (ertati-ma, striga -as=lin n +os, mi-a luat ceva vreme
p#na sa le asam%le$*
9urder privi n sus si va$u un lant lucitor, care at#rna
acum p#na la pam#nt.
. 'gra"e pentru h#rtie, spuse el uimit. Nu m-as "i g#ndit
niciodata ca pot "i "olosite si asa.
C#nd a+unsera sus, l gasira pe -as=lin ratacind pe
supra"ata lucioasa si mpung#nd lucrurile cu lancea. Pe
%irou
era h#rtie si mai erau niste chestii care lasau semne pe ea,
eplica 9urder pe un ton superior.
. Se pare ca ,ratii 'rnold /din 10123 nu-i prin prea+ma,
spuse -as=lin. S-o "i dus la culcare.
. '%atele mi-a spus ca l-a va$ut aici ntr-o noapte, st#nd
chiar aici la %irou, spuse 9urder. 4eghea asupra
-aga$inului.
. Ce<* Statea n scaunul ala< ntre%a 9rimma.
. Cred ca da.
. ', deci e mare, rosti 9rimma cu ncetineala. Cam c#t un
om<
. Cam asa, accepta 9urder, nesigur.
-ar=lin gasise un ca%lu la "el de gros precum %ratul sau si
l urmarea pe ta%lia %iroului.
. Daca are "orma unui om si marimea unui om, $ise
9rimma, atunci poate ca e...
. >ai sa vedem ce mai gasim pe-aici* o ntrerupse 9urder.
Calugarul se deplasa p#na la un teanc de h#rtii si ncepu
s-o citeasca pe cea de deasupra, "olosindu-se de lumina
sla%a
care venea de pe coridor. Citea "oarte rar, dar vor%ea "oarte
tare5
. 9rupul 'rnco, citi el, compus din 'rnco (nvestitii /!K3,
!nited Television, 'rnco-Schult$ />am%urg '93, .iniile
aeriene
'rnco, Casa de discuri 'rnco, ;rgani$atia 'rnco
/Cinematogra"e S:.3, >oldingul petrolier 'rnco, )ditura
'rnco
si 9rupul Comercial 'rnco.
. !au* eclama 9rimma, "ara sa nteleaga nimic.
. Si mai e..., $ise 9urder emotionat, scrie aici, cu litere mai
mici, care ne sunt adresate pro%a%il noua. 'scultati ce mai
scrie5 9rupul Comercial 'rnco cuprinde Compania de lacuri
si
vopsele 9rimethorpe, .antul de spalatorii KLi=-Klee si... si...
si...
. 'i patit ceva<
. ... ,ratii 'rnold /din 10123.
9urder privi n"ricosat spre 9rimma.
. Ce cre$i ca nseamna toate astea< ?elsug de Chilipiruri sa
ne ai%a n pa$a.
Deodata se "acu lumina. ($%ucni de undeva de sus, al%a si
stralucitoare, asa ca se tre$ira st#nd deasupra unei $one
negre+ delimitate de propriile lor um%re. 9urder privi
nspaim#ntati spre glo%ul stralucitor care aparuse deasupra
lor.
. mi pare rau, cred ca eu sunt de vina, se au$i vocea lui
-as=lin de undeva din um%ra. 'm gasit chestia asta care
semana cu un m#ner, si c#nd am tras de ea, a "acut clic si
s-a
aprins lumina. mi pare rau.
. 'ha, spuse 9urder, e o lumina electrica* ?inenteles. --a
luat prin surprindere, dar m-am dumerit.
-as=lin aparu si el n cercul luminos si se uita la h#rtii.
. Te-am au$it citind, spuse el. 'i descoperit ceva
interesant<
9urder si ndrepta din nou privirea spre h#rtia tiparita.
. n atentia personalului, citi el. Sunt sigur ca per"or-
mantele "inanciare sla%e, din ultimii ani, ale maga$inului nu
constituie un secret pentru nimeni. Cladirea aceasta veche,
odata at#t de adecvata pentru cumparatorul din 1012, nu
mai
corespunde lumii etraordinare a anilor F01 si, asa cum stim
cu totii, aceasta realitate a dus, din ne"ericire, la scaderea
cursului actiunilor noastre la ?ursa si la diminuarea severa a
clientelei, o data cu inaugurarea altor maga$ine din oras.
Sunt
convins de amaraciunea cu care nt#mpinati nchiderea
maga$inului 6.a ,ratii 'rnold6, care, dupa cum stiti, a "ost
punctul de plecare al imperiului 'rnco, dar speram ca ea va
"i
ndulcita de vestea ca grupul nostru are n plan nlocuirea
maga$inului cu un supermar=et 'rnco, situat n Neil
'rmstrong Shopping -ail. -aga$inul se va nchide la
s"#rsitul
lunii si va "i demolat n scurt timp, pentru a "ace loc noului
comple de divertisment 'rnco...
9urder se opri din citit si si prinse capul n m#ini.
. (arasi "olosesc cuvintele alea, spuse -as=lin incet.
nchis, demolat.
. Ce nseamna divertisment< ntre%a 9rimma, dar calu-
garul de la Papetarie o ignora.
-as=lin o apuca usurel de cot.
. mi nchipui ca vrea sa "ie singur, spuse el. /Trase o linie
cu v#r"ul lancii sale peste "oaia de h#rtie, ndoind-o, si apoi o
mpaturi p#na c#nd deveni destul de mica pentru a putea "i
carata.3 Presupun ca '%atele doreste sa vada cu ochii lui
h#rtia asta. N-o sa ne creada niciodata...
Se opri va$#nd ca 9rimma priveste "i undeva deasupra
umarului sau. Se ntoarse si privi prin partea de sticla a usii
ce dadea n coridor. 'colo era o um%ra. n "orma de om. Si
care se marea.
. Ce-o "i aia< vru sa stie 9rimma.
-as=lin ns"aca lancea.
. Cred ca s-ar putea sa "ie Pret Promotional.
,ugira catre 9urder.
. 4ine cineva, sopti -as=lin. :epede, sa mergem pe podea*
. Demolat, murmura 9urder care-si tinea %ratele ncru-
cisate si se clatina de pe un picior pe altul. !ltimele reduceri*
.ichidare de stoc* Suntem condamnati*
. Da, dar nu cre$i ca ne-am putea duce sa "im condamnati
+os pe podea< ntre%a -as=lin.
. Si-a pierdut mintile. ) evident, constata 9rimma. >ai,
copacel* adauga ea cu o voce %i$ar de vesela.
,emeia l ridica de su%suori si-l a+uta sa a+unga p#na la
lantul de agra"e. -as=lin i urma, merg#nd cu spatele ca sa
poata tine usa su% o%servatie.
6Pret Promotionat6, g#ndi -as=lin, 6a "ost atras de lumina.
'r "i tre%uit sa "ie ntuneric, iar el a va$ut lumina. Nu-l voi
putea sa o sting la timp niciodata, si oricum nu mai are
importanta. P#na acum un minut, nici prin cap mi-mi trecea
ca eista %alaurul asta numit PretPromotional, si acum iata-l
ca vine. Ce lume ciudata*6
-as=lin se ascunse n spatele teancului de h#rtii si
astepta. 'u$ea protestele sla%e ale lui 9urder, care se
oprira
%rusc, undeva la nivelul podelei. Pro%a%il ca 9rimma l
lovise
cu ceva. ,ata avea o%iceiul de a actiona cu hotar#re n
timpul
unei cri$e.
!sa ncepu sa se deschida "oarte ncet, las#nd sa se vada o
silueta care arata ca un om m%racat ntr-un costum
al%astru.
-as=lin nu era cine stie ce epert n aprecierea epresiilor
de
pe "ata oamenilor, dar i se paru ca %ar%atul nu era deloc
"ericit. ntr-o m#na tinea un tu% de metal. Dintr-unul dintre
capetele lui i$%ucni deodata o lumina. 6Deci asta e lumina
cea
n"ricosatoare6, g#ndi -as=lin.
Silueta veni mai aproape, misc#ndu-se n "elul acela ncet,
somnam%ulesc, n care se deplasea$a oamenii. Prada unei
curio$itati mai puternice dec#t "rica, -as=lin si scoase capul
de dupa teancul de h#rtii. ;chii i ca$ura pe o "ata rotunda si
rosie, simti rasu"larea omului si privi uimit palaria lui
tuguiata.
'"lase ca oamenii din -aga$in aveau scrise numele pe niste
insigne mici, pentru ca erau at#t de prosti, nc#t nu si le
puteau aminti alt"el. ;mul acesta avea, n schim%, numele
nscris pe palarie. -as=lin scri+eli pe o %ucata de h#rtie
"orma
literelor. P...'...@..'... 'vea si o mustata al%a.
;mul se ndrepta de spate si ncepu sa mearga prin came-
ra. 6Nu-s chiar prosti6, si spuse -as=lin. (ndividul era destul
de destept sa stie ca lumina nu ar "i tre%uit sa "ie aprinsa si
acum voia sa a"le motivul. Putea sa-i vada pe ceilalti, daca
se
uita n directia potrivita. Chiar si un om i-ar "i putut vedea,
p#na la urma.
si pregati lancea. 6;chii6, g#ndi el. 6Tre%uie sa tintesc n
ochi.6
P'@' se plim%a ncet prin camera, eamin#nd dulapurile
si uit#ndu-se pe la colturi. 'poi se ntoarse spre usa. '%ia
atunci -as=lin ndra$ni sa respire, dar, chiar n acel
moment, de undeva de su% el se au$i vocea isterica a lui
9urder5
. ) Pret Promotional* ?elsug de Chilipiruri, apara-ne*
Suntem cu totii...
P'@' se opri. n timp ce se ntorcea, -as=lin o%serva o
epresie de nedumerire ntin$#ndu-i-se ncet pe "ata.
-as=lin se cu"unda si mai ad#nc n um%ra. 9#ndi ca,
daca se a+ungea p#na acolo, o sa poata "ugi cu usurinta.
Ceva de dincolo de usa ncepu sa urle. )ra un $gomot la
"el de puternic ca acela al unui camion. ?ar%atul nu paru
nsa ngri+orat, ci deschise usa sa priveasca a"ara.
Pe coridor era o "emeie umana. 'rata destul de %atr#na,
at#t c#t se pricepea -as=lin, purta un sort ro$, n"lorat, si pa-
puci de casa. Tinea o c#rpa de pra" ntr-o m#na, iar n
cealalta... .a prima vedere, se parea ca "emeia se
mpotriveste
unei chestii ciudate, urlatoare, care arata ca un sac pe roti.
.ucrul acela se tot gra%ea sa plece peste mocheta, dar ea l
tinea $dravan cu m#na de un %at si-l tot tragea napoi.
n timp ce -as=lin privea cu luare aminte scena, "emeia i
dadu un sut. 'paratul urlator se opri, iar P'@' ncepu sa-i
vor%easca. Pentru -as=lin, conversatia suna de parca s-ar "i
certat doi %rotaci.
-as=lin alerga p#na la marginea %iroului si mai mult ca$u
dec#t co%or de-a lungul lantului de agra"e. Ceilalti doi nomi
i
asteptau n um%ra %iroului. ;chii lui 9urder se nv#rteau
ne%uneste7 9rimma i acoperise gura cu o m#na "erma.
. >ai sa plecam de-aici c#t nu-s atenti* le sugera -as=lin.
. Cum< ntre%a 9rimma. )ista o singura usa.
. -m""...
. >ai macar sa ne ascundem ntr-un loc mai %un dec#t
asta*
-as=lin scruta supra"ata imensa a covorului.
. !ite, hai n dulapul ala de-acolo*
. -m"", mm""*
. Si cu el ce "acem< !ite ce e, spuse -as=lin privindu-l pe
9urder n ochi, sa nu ncepi din nou sa strigi ca suntem
condamnati. 'lt"el o sa "ie nevoie sa te adormim din nou. mi
pare rau.
. -m""*
. Promiti<
. -m""l
. ?ine. Poti sa-i dai drumul*
. )ra ?elsug de Chilipiruri, sopti 9urder emotionat.
9rimma privi spre -as=lin.
. Sa-i nchid gura din nou< ntre%a ea.
. Poate sa spuna ce doreste, at#ta vreme c#t o "ace n
soapta, ncuviinta -as=lin. Pro%a%il ca asa se simte el %ine.
)
un pic socat.
. ?elsug de Chilipiruri a venit sa ne apere* Cu uriasul ei
Suge Su"lete.
9urder ridica o spr#nceana a nedumerire.
. )ra un aspirator, nu-i asa< ntotdeauna am cre$ut ca e
ceva magic. Si, de "apt, era doar un aspirator. Sunt o
multime
la )lectrocasnice. Cu )trasuctiune pentru curatenie p#na la
ur$eala.
. ?un. ,rumos. Dar cum iesim noi de-aici<
Dupa c#teva minute de cercetari pe su% dulapuri, gasira o
crapatura n dusumea destul de mare, nc#t sa se strecoare,
cu greutate, prin ea. Drumul napoi a durat aproape o +uma-
tate de $i, n parte si "iindca 9urder se ase$a deodata pe +os
si
i$%ucnea n lacrimi, dar mai ales pentru ca a tre%uit sa
co%oare chiar prin perete. .ocul era str#mt, plin de ca%luri si
de "el de "el de %ucati de lemn, puse de ?e%elusari pentru a
usura drumul, dar, cu toate acestea, era o ncercare destul
de
serioasa. 'u a+uns t#r$iu su% podeaua :aionului De >aine
si
Hucarii Pentru ?e%elusi. 9urder reusise sa-si revina si ceru
de
m#ncare si o calau$a. Cu greu, a+unsera napoi la Papetarie.
Tocmai la timp.
?unica -or=ie si ridica privirile spre ei, c#nd i au$i
intr#nd n camera '%atelui. Statea l#nga pat, spri+inindu-si
m#inile pe genunchi.
. Sa nu "aceti $gomot* le porunci ea. ) "oarte %olnav.
Spune ca moare. Si presupun ca stie ce vor%este.
. De ce moare< ntre%a -as=in.
. -oare pentru ca a "ost n viata prea multa vreme, spuse
%unica.
?atr#nul sedea chircit ntre perne si parea chiar mai mic
dec#t si amintea -as=lin. Str#ngea ;%iectul cu m#inile sale
su%tiri, ca niste gheare.
?atr#nul se uita la -as=lin si, cu mare greu, l chema mai
aproape.
. Tre%uie sa stai linistit* i porunci %unica -or=ie. Nu
poate sa spuna mai nimic, %ietul de el.
'%atele apuca ncet urechea lui -as=lin si o trase spre
gura sa.
. ) o "emeie adevarata, sopti el. Sunt sigur ca are multe
calitati. Dar, te rog, trimite-o de-aici nainte sa-mi mai dea
din
medicamentul ei.
-as=lin cunostea leacurile %unicii -or=ie, preparate din
ier%uri si radacini care, n mod normal, erau otravitoare.
Dupa
ce luai o picatura de sirop mpotriva durerilor de stomac, erai
a%solut sigur ca nu te vei mai pl#nge niciodata de durere de
stomac. )ra ca un "el de vindecare.
. Nu pot s-o trimit, dar pot s-o rog.
,emeia iesi din ncapere strig#nd peste umar instructiuni
pentru pregatirea unei alte potiuni. 9urder ngenunche l#nga
pat.
. N-o sa muriti, nu-i asa, naltimea 4oastra*
. ?a %inenteles c-o sa mor. Toata lumea moare. P#na la
urma, asta e chichire$ul suprem al vietii, sopti '%atele. .-ai
va$ut pe ,ratii 'rnold /din 10123<
. )u... aaa... e$ita 9urder. 'm descoperit niste Scrieri,
naltimea 4oastra. ) adevarat, si ele spun ca -aga$inul va "i
demolat. 'sta nseamna s"#rsitul tuturor lucrurilor, naltimea
4oastra, ce-o sa ne "acem<
. ; sa "iti nevoiti sa plecati, rosti '%atele.
9urder arata n"ricosat.
. Dar ati spus ntotdeauna ca )teriorul e doar un vis.
. Da, iar tu nu m-ai cre$ut niciodata pe deplin. Si poate ca
m-am nselat. T#narul ala cu lancea, mai e aici< Nu mai vad
asa %ine...
-as=lin nainta.
. 'h, iata-te* $ise %atr#nul nom. Cutia asta a ta...
. Da< vor%i -as=lin.
. -i-a comunicat tot "elul de lucruri. -i-a aratat po$e.
-aga$inul e mult mai mare dec#t mi-am imaginat. )ista un
loc n care se tin stelele, si nu numai acelea pe care le
at#rna
n .una Cadourilor, ci sute de asemenea luminite. .ocul ala
se
numeste !nivers. Si noi am trait acolo, aproape ca-l
stap#neam n totalitate, era casa noastra. Pe vremuri nu
traiam su% podeaua nimanui. Cred ca ,ratii 'rnold /din
10123
ne ndeamna sa mergem din nou acolo.
ntinse doua degete al%e si-l pisca pe -as=lin de %rat cu o
"orta surprin$atoare.
. Nu spun ca esti %inecuv#ntat cu desteptaciune, adauga
el. De "apt, presupun ca esti genul ala de erou prost care
a+unge sa "ie se" c#nd chestia asta nu implica nici o glorie.
Dar
ve$i lucrurile cu limpe$ime. Du-i acasa* Du-i pe toti acasa*
'%atele se pra%usi napoi pe perne si nchise ochii.
. Cum sa parasim -aga$inul, naltimea 4oastra< ntre%a
9urder. Suntem c#teva mii, avem %atr#ni si copii, unde
putem
sa ne ducem< n )terior sunt vulpi, mi-a $is mie -as=lin, si
v#nt, si "oame, si apa care cade n picaturi din cer*
9rimma se apropie si apuca ncheietura %atr#nului nom.
. -a aude< ntre%a 9urder.
. Poate, raspunse 9rimma. Pro%a%il. nsa nu-ti va putea
raspunde, pentru ca e mort.
. Dar nu poate muri, a "ost dintotdeauna cu noi, $ise
9urder, $dro%it. Cred ca te nseli. naltimea 4oastra,
naltimea
4oastra*
-as=lin lua ;%iectul din m#inile inerte ale '%atelui chiar
n momentul n care, adusi de strigatele lui -as=lin, o
multime de calugari de la Papetarie navalira n camera.
. ;%iect, spuse -as=lin, trec#nd ncet de partea cealalta a
patului.
. Te aud.
. ' murit<
. Nu detecte$ semne de viata.
. Ce nseamna asta<
. nseamna... da.
. ;* eclama -as=lin g#nditor. )u credeam ca poti muri
numai daca te man#nca sau te striveste ceva. Nu-mi nchi-
puiam ca viata poate sa se opreasca, pur si simplu.
;%iectul nu se gra%i sa-i o"ere vreo in"ormatie.
. 'i idee ce-ar tre%ui sa "acem acum< ntre%a -as=lin.
9urder are dreptate, nomii nu vor lasa de %unavoie at#ta
caldura si at#ta m#ncare. Poate ca doar cei tineri vor
intentiona sa se aventure$e. Dar, daca vrem sa
supravietuim
n )terior, tre%uie sa "im multi. Stiu ce vor%esc. Si ce-ar
urma sa le $ic acum5 mi pare rau, dar tre%uie sa lasati toate
%ogatiile astea si sa mergeti cu mine<
. Nu, raspunse ;%iectul.
-as=lin nu mai "usese niciodata la o nmorm#ntare. De
"apt, nu mai va$use niciodata un nom care sa moara de
%atr#nete. Stia ca nomii pot sa "ie m#ncati, sa nu se mai
ntoarca dintr-o epeditie, dar nu au$ise de nici unul care sa
se s"#rseasca pur si simplu.
4oi unde va ngropati mortii< ntre%a 9urder.
. De o%icei, n nevastuici si vulpi, raspunse el. Dar nu se
a%tinu sa adauge5 Stii tu, v#natorii aceia agili si "rumosi.
(ata nsa cum si luau ramas %un nomii din -aga$in de la
mortii lor5
Trupul %atr#nului '%ate a "ost m%racat ntr-un costum de
gala, cu o haina verde si o palarie rosie, tuguiata. ?ar%a lui
al%a a "ost pieptanata cu gri+a, iar corpul a "ost lasat n tihna,
pe pat, n timp ce 9urder citea slu+%a.
. Dupa cum ti-a "ost vrerea, ,ratii 'rnold /din 10123, l-ai
luat pe "ratele nostru si l-ai dus n marele :aion al 9radina-
ritului, dincolo de Conta%ilitate. 'colo unde se gasesc
9ardul
4iu (deal, C#mpul De ,lori !imitoare si ,#nt#na 4ietii
4esnice.
n 4as De Polietilena !sor De -ontat Cu 9resiei Pentru
-argini
se va odihni pe vecie, asa ca noi o sa-i dam darurile pe care
un
nom tre%uie sa le ai%a cu el pe ultimul drum.
Contele de ,eronerie pasi nainte5
. )u i dau >#rletul Trudei Cinstite, spuse el, ase$#nd un
o%iect l#nga nomul mort.
. (ar eu, spuse Ducele de Papetarie, i aduc !ndita
Sperantei.
'lti nomi de seama adusera si ei numeroase lucruri57
Tara%oanta C#rmuirii ntelepte, Panerul 4ietii. -oartea n
-aga$in era destul de complicata, se g#ndi -as=lin.
9rimma
si su"la nasul chiar c#nd 9urder termina slu+%a, iar nomii
luara trupul '%atelui si ncepura sa-l duca spre su%sol, asa
cum aveau sa a"le mai t#r$iu, si la (ncinerator. Toate astea
se
a"lau +os, pe tar#murile lui Pret Promotional, P'@', unde
acesta salasluia noaptea si, dupa cum spunea legenda, si
%ea
ceaiul ori%il.
. ) cam n"ricosator, remarca %unica -or=ie n timp ce
stateau cu totii oarecum de$orientati dupa ceremonie. C#nd
eram eu t#nara, persoanele moarte erau ngropate. n
pam#nt.
. Pam#nt< vru sa a"le 9urder.
. !n "el de podea, eplica %unica -or=ie.
. Si dupa aia< insista 9urder.
,emeia l privi nedumerita.
. Ce, dupa aia<
. !nde se duceau dupa aia< mai ntre%a o data ra%dator
9urder.
. Sa se duca< Nu cred ca mai mergeau undeva. Stii, mortii
nu prea se plim%a de "elul lor.
. n -aga$in, spuse 9urder ncet, de parca i-ar "i eplicat
ceva unui copil retardat, c#nd un nom moare, daca a avut o
viata cucernica, ,ratii 'rnold /din 10123 l trimite sa ne mai
vada o data, nainte de a merge ntr-un .oc cu 4erdeata.
. Cum se poate...< ncepu %unica -or=ie.
. Numai partea lor launtrica se ntoarce, vreau sa $ic, o
ntrerupse 9urder. Partea din tine care "ace sa "ii cu
adevarat
tu nsuti.
Nomii din )terior l privira politicos, astept#nd ca vor%ele
lui sa se nchege si sa capete sens. 9urder o"ta.
. ?ine, ncuviinta el. ; sa trimit pe cineva sa va arate.
'u "ost dusi la :aionul de 9radinarit. 6!n loc straniu*6 si
spuse -as=lin. (dentic cu lumea de a"ara, doar ca toate
partile
neplacute ale )teriorului "usesera eliminate. Singura lumina
era stralucirea vaga a sorilor din (nterior, care stateau
aprinsi
mereu. Nici pomeneala de v#nt sau de ploaie, si nici nu
aveau
sa vina vreodata, dupa cum presimtea el. )ista si iar%a, dar
era doar pictata pe niste saci ver$i n care "usesera n"ipte
%etisoare cu h#rtii. )rau adevarate piscuri cladite din
pachete
cu seminte, "iecare purt#nd o po$a pe care -as=lin o
suspecta
de a nu "i tocmai reala. n po$e eistau "lori care nu
semanau
nsa cu vreuna pe care s-o "i va$ut si el.
. 'sa arata si )teriorul< ntre%a t#narul preot care i
calau$ea. Se spune, se $ice... aaa... 'm au$it ca ati "ost
acolo.
!m%la vor%a ca ati va$ut )teriorul, $ise el cu speranta n
glas.
. '"ara era mai mult verde si mai mult maro, spuse
-as=lin pe un ton indi"erent.
. Si "lori< ntre%a preotul.
. -da, erau niste "lori, apro%a -as=lin. Dar nu aratau asa.
. )u am sadit odata niste "lori ca astea, spuse Torrit, si
apoi tacu, ceea ce era tare neo%isnuit pentru el.
'u ocolit cutia imensa a unei masini de tuns iar%a si apoi i-
au va$ut. )rau nomi. nalti, %ucalati, gnomi. Pitici de gradina
rumeni n o%ra+i. !nii aveau h#rlete si undite, altii mpingeau
tara%oante viu colorate. Si r#n+eau cu totii. Tri%ul privi n
liniste c#tva vreme. 'poi, 9rimma spuse "oarte ncet5
. :espingator*
. Nu, se gra%i preotul sa o contra$ica. ) minunat* ,ratii
'rnold /din 10123 te trimite napoi destept si nou-nout, iar
apoi
tu parasesti -aga$inul si te duci n .ocul cu 4erdeata.
. Dar nu e nici o "emeie, remarca %unica -or=ie. De "apt,
mi se pare a "i o %inecuv#ntare.
. )i %ine, spuse preotul, par#nd usor +enat, chestiunea
asta a "ost ntotdeauna una discuta%ila, nu suntem siguri,
dar
credem ca...
. Si nu arata n nici un "el, $ise %unica -or=ie. 'u toti
aceeasi "ata.
. )i %ine, n ntelepciunea...
. Pe mine n-o sa ma ve$i ntorc#ndu-ma n halul asta,
insista %unica -or=ie. Daca risc sa ma ntorc asa, mai %ine
nu
mai mor.
Preotul era aproape sa i$%ucneasca n lacrimi.
. Nu se poate...
. )u am va$ut o data unul ca asta.
4or%ise %atr#nul Torrit. )ra pam#ntiu la "ata si tremura.
. Taci din gura* i porunci %unica -or=ie. N-ai va$ut nimic.
. ?a da, se ncapat#na Torrit. C#nd eram mititel, %unicul
Dimpo ne-a luat pe c#tiva dintre noi dincolo de c#mpuri si de
padure, si am a+uns la niste case mari, din piatra, unde
oamenii traiau $i de $i. )i aveau n "ata caselor c#mpuri mai
mici, pline de "lori, precum cele de-aici cu iar%a scurta, si
mai
aveau si ia$uri cu pesti portocalii. 'colo l-am va$ut pe unul
din astia. Sedea pe o piatra, cu undita ntinsa l#nga un
asemenea ia$.
. Nu-i adevarat* l contra$ise %unica -or=ie din o%isnu-
inta.
. ?a e cum va $ic, sustinu Torrit. Si mi-l aduc aminte pe
%unicul spun#nd5 6'sta nu e viata. Sa stai a"ara pe orice
vreme, pasarile sa-si "aca nevoile pe palaria ta si c#inii sa te
ude mereu.6 Ne-a spus ca ala era un nom urias care "usese
mpietrit, pentru ca statuse prea mult "ara sa prinda peste. Si
a mai $is5 6Ce moarte* 'sta nu-i pentru mine, %aieti, eu
vreau
sa mor repede*6 Si imediat o pisica a sarit pe el. 'sta v-am
$is
asa, ca sa vedeti ce e viata nomului.
. Ce s-a nt#mplat dupa aceea< se interesa -as=lin.
. 'm mpuns-o %inisor cu lancile, l-am ridicat si am "ugit
de ne-am cac... 'm "ugit "oarte repede, se corecta imediat
%atr#nul, privind epresia consternata a %unicii -or=ie.
. Nu, nu, striga preotul, nu e asa deloc*
Si apoi ncepu sa pl#nga.
?unica -or=ie e$ita un moment si apoi l %atu usurel pe
umar.
. .asa, lasa, nu-l lua n seama. Ne%unul asta %atr#n
spune orice-i trece prin cap.
. )u nu... ncepu Torrit, dar privirea %unicii -or=ie l
mpietri ca pe nomul urias din povestea lui.
Drumul de ntoarcere l-au "acut ncet, ncerc#nd sa-si
scoata din minte imaginile nomilor de piatra. Torrit mergea
mai n spate, mormaind ca o "urtuna ndepartata.
. 'm va$ut, sa stiti ca am va$ut, sopti el. )ra o chestie
mare si r#n+ita, care statea pe o ciuperca de piatra, vopsita
n
rosu cu puncte al%e. 'm va$ut. Dar nu m-am mai ntors
acolo,
"iindca am spus ntotdeauna ca pa$a %una trece prime+dia
rea.
Dar am va$ut.
Parea un lucru de la sine nteles pentru toata lumea ca
9urder avea sa "ie noul '%ate. ?atr#nul '%ate lasase
instructiuni precise. Nu avea cum sa "ie nici o discutie.
Singurul care se mpotrivea era, de "apt, 9urder. 6De ce
eu<6 ntre%a el pe toata lumea. 6N-am vrut niciodata sa
conduc pe nimeni. Si, oricum... stiti... . si co%ora el vocea .,
uneori am ndoieli. Sunt sigur ca %atr#nul '%ate stia asta si
de aceea nu-mi dau seama cum a putut el sa creada ca
sunt
n stare de asa ceva.6
-as=lin nu spunea nimic. i venise n minte nsa ca
'%atele se putea sa "i avut un tel %ine de"init7 poate ca era
momentul pentru nitica ndoiala. Poate ca era momentul ca
,ratii 'rnold /din 10123 sa "ie privit ntr-un alt "el.
Se gaseau pe una dintre laturile unei sali mari de su%
podea, pe care Papetaria o "olosea pentru ntrunirile impor-
tante . era singurul loc din -aga$in, n a"ara de 'limentara,
unde luptele erau strict inter$ise. Capii "amiliilor, conducatorii
:aioanelor si ai Su%raioanelor, se m%ul$eau cu totii spre
aceasta ncapere. Nu aveau voie sa poarte arme, "iindca le-
ar
"i "olosit ca sa-si taie capetele unul altuia.
Chiar si ideea de conlucrare ar "i "ost imposi%ila n lipsa
Papetariei. )ra realmente ciudat. Papetaria nu avea cu
adevarat putere, dar toate "amiliile aveau nevoie de calugari,
si
nici una dintre ele nu se temea de ei. 'sa nc#t Papetaria
supravietuise si, ntr-un "el "oarte discret, a+unsese sa
conduca -aga$inul. !n nom de la -ercerie nu ar "i "ost de
acord cu nimic din ce-ar "i putut spune cineva de la
,eronerie,
nici macar cu niste principii generale, dar cu totii erau
dispusi
sa. asculte daca le vor%ea un preot de la Papetarie, pentru
ca
toata lumea stia ca el va "i ntotdeauna neutru.
-as=lin se ntoarse spre 9urder.
. Tre%uie sa vor%im cu cineva de la ,eronerie. )i
controlea$a )lectricitatea. Si stap#nesc Cui%ul Camioanelor.
. !ite-l acolo pe Contele de ,eronerie, spuse 9urder,
arat#nd cu degetul. (ndividul ala sla%, cu mustata. Nu e prea
religios. Si nici nu stie prea multe despre )lectricitate.
. Dar mi-ai $is ca...
. :aionul ,eroneriei stie. '+utoarele, servitorii si repara-
torii. Dar nu cei precum Contele. Pe ,ratii 'rnold /din 10123*
$#m%i 9urder. Doar nu cre$i ca Ducele de -ercerie atinge
vreodata vreun "oar"ece. Sau ca ?aroneasa De .icatese se
duce
chiar ea sa mparta m#ncarea<
9urder privi pie$is spre -as=lin.
. 'i un plan, nu-i asa<
. Da, un "el de plan.
. Si ce vrei sa le $ici<
-as=lin %atu din degete a%sent pe capatul lancei.
. 'devarul. 'm sa le spun ca pot sa paraseasca -aga$inul
si sa ia cu ei tot ce au nevoie. Cred ca e posi%il.
9urder si "reca %ar%ia.
. >mm* "acu el. Presupun ca e posi%il, daca toata lumea se
ncarca cu m#ncare si cu lucruri. Dar provi$iile astea se vor
termina cur#nd si, oricum, nu poti lua cu tine de pilda
)lectricitatea. )a traieste n "ire...
. C#ti preoti de la Papetarie pot citi !mana< ntre%a
-as=lin, "ara sa-i dea prea multa atentie.
. Cu totii citim c#te un pic, desigur, raspunse 9urder. Dar
numai patru dintre noi suntem cu adevarat %uni la citit.
. Nu cred ca o sa "ie de a+uns, preci$a -as=lin.
. )i, e destul de greu sa nveti sa citesti, si nu toata lumea
poate sa o "aca. Dar ce-ai de g#nd<
. -a g#ndesc la o cale de a scoate pe toata lumea din
-aga$in. Pe toata lumea. Si sa luam cu noi si toate lucrurile
de care vom avea vreodata nevoie, spuse -as=lin.
. Dar o sa "ie striviti su% o asemenea greutate.
. Nu chiar. Cea mai mare parte a ceea ce vom cara nu
c#ntareste nimic.
9urder parea ngri+orat.
. Nu cumva asta e un plan ne%unesc de-al lui Dorcas<
. Nu.
-as=lin se simtea pe cale sa eplode$e. Capul nu i era
ndea+uns de mare pentru a retine toate lucrurile pe care i le
spusese ;%iectul.
Si era at#t de singur* '%atele stiuse desigur, si murise cu
ochii plini de stele, dar nici macar el nu ntelesese. 9alaia*
?atr#nul cre$use ca e pur si simplu, o ncapere mare
deasupra -aga$inului, cel mai mare :aion din toate<
Pro%a%il,
nici 9urder nu ar putea sa nteleaga, "iindca-si traise toata
viata su% un acoperis. Nu-si putea imagina marimea
distantelor despre care vor%ea ;%iectul.
-as=lin simti o unda de m#ndrie. Nomii din -aga$in nu
aveau cum sa nteleaga ce spune ;%iectul, deoarece nu
traisera n )terior. Pentru ei, cea mai mare distanta posi%ila
era cea de la un capat la altul al -aga$inului.
Nu vor reusi sa accepte nicic#nd ca stelele, de eemplu,
erau mult mai departe. Chiar si daca ai "i putut alerga p#na
la
ele, ar "i "ost pro%a%il nevoie de saptam#ni ntregi ca sa le
a+unga.
Tre%uia sa-i conduca cu multa ntelegere si multa
ntelepciune.
Stelele* 'cum vreme ndelungata, nomii calatorisera de la
o stea la alta, m%arcati n nave construite de ei si care erau
at#t de mari, nc#t camioanele pareau minuscule pe l#nga
ele.
Si una dintre navele astea, care eplora o stea gal%ena de
la
marginea 9alaiei trimisese o nava mai mica sa ateri$e$e
pe
lumea oamenilor.
Ceva mersese prost. -as=lin nu ntelesese partea asta a
povestii, cu eceptia "aptului ca "orta care determina
miscarea
navei era uriasa. Sute de nomi supravietuisera accidentului.
!nul din ei gasise ;%iectul scormonind prin epava. Nu
"olosea la nimic daca nu-i dadeai sa man#nce )lectricitate,
dar nomii l pastrasera pentru ca "usese masinaria care
c#rmea nava.
Si, dupa scurgerea generatiilor, nomii uitara tot, cu
eceptia "aptului ca ;%iectul era "oarte important.
-as=lin simtea ca p#na si numai g#ndurile astea
a+ungeau pentru a umple un cap. Dar mai eista o
in"ormatie.
'ceea care-i "acea s#ngele sa clocoteasca si degetele sa
tremure.
De o cov#rsitoare importanta era nsa "aptul ca nava cea
mare, cea care putea $%ura de la o stea la alta, se a"la nca
pe
undeva sus. )ra mentinuta n "unctiune de masinarii precum
;%iectul, care asteptau ra%datoare ntoarcerea nomilor.
Pentru ele, timpul nu nsemna nimic. )rau masini care
stergeau pe +os n coridoare, masini care pregateau hrana,
masini care priveau spre stele si altele care numarau orele
si
minutele n pustietatea ntunecata a navei.
Si ar "i asteptat pe vecie. Nu stiau ce e timpul, at#ta doar
ca l numarau. 'r "i putut astepta p#na c#nd Soarele s-ar "i
racit si .una ar "i murit, repar#nd cu gri+a nava si pastr#nd-o
pregatita pentru ntoarcerea nomilor. Ca sa-i duca 'casa.
6Si n timp ce masinile asteptau6, g#ndi -as=lin, 6noi am
uitat totul si despre ele, si despre noi, si am trait n gauri din
pam#nt6.
Stia ce are de "acut. Parea %inenteles o sarcina aproape
imposi%ila. )ra nsa o%isnuit cu greutatile. Sa t#rasti un
so%olan tocmai din padure p#na la vi$uina paruse, la
vremea
ei, o sarcina imposi%ila. Dar nu era imposi%il sa tragi so%o-
lanul c#te putin, apoi sa te odihnesti, apoi sa-l mai tragi
putin... Se impunea ca sarcinile imposi%ile sa "ie sparte ntr-
un numar de sarcini ngro$itor de grele, care la r#ndul lor, sa
"ie rupte n grupuri de sarcini "oarte grele, care sa "ie
mpartite
n chestii complicate, si apoi...
Pro%a%il ca sarcina cea mai grea era nsa aceea de a-i "ace
pe nomi sa nteleaga ce "usesera odata si ca ar putea
deveni
din nou ceea ce au "ost.
'vea un plan. De "apt, "usese la nceput planul ;%iectului,
dar el l rasucise at#ta n minte, nc#t simtea acum ca-i
apartine. )ra pro%a%il un plan imposi%il de ndeplinit. Dar n-
avea de unde sa stie asta at#ta vreme c#t nu ncerca.
9urder l
privea cu luare aminte.
. 'aa... planul asta... ncepu -as=lin.
. Da< se gra%i 9urder.
. '%atele mi-a spus ca Papetaria a ncercat sa-i "aca pe
nomi sa coopere$e, sa nu se mai ciorovaiasca.
. 'sta a "ost ntotdeauna dorinta noastra.
. Planul meu implica o unire din partea lor.
. 'sta e %ine.
. Dar nu prea cred ca o sa-ti placa.
. 'sta nu e drept* De ce "aci asemenea presupuneri<
. Cred ca o sa r#$i.
. Singura modalitate de a a"la ce parere am este sa ma
in"orme$i.
Si -as=lin si epuse planul. C#nd 9urder si reveni nsal
din soc, ncepu sa r#da, "ara sa se mai poata opri. !it#ndu-
se
nsa la "ata lui -as=lin, hohotele de r#s ncetara %rusc.
. Doar n-ai vor%it serios*
. >ai s-o luam alt"el, spuse -as=lin. 'i un plan mai %un<
; sa ma spri+ini<
. Dar cum o sa... Cum o sa poata nomii sa creada ca e
posi%il sa... ncepu 9urder.
. ; sa gasim solutii pentru toate. Cu a+utorul lui ,ratii
'rnold /din 10123, desigur, se gra%i -as=lin sa adauge cu
diplomatie.
. Da, da, desigur, spuse 9urder cu glas moale, ncerc#nd
sa-si adune g#ndurile. ,iindca sunt noul '%ate, tre%uie sa tin
o cuv#ntare. 'sta se asteapta de la mine. ; sa vor%im
despre
lucrurile astea mai t#r$iu. Tu poti re"lecta la tot ce mi-ai
spus,
odihnindu-te n mpre+urimile minunate ale...
-as=lin clatina din cap. .ui 9urder i se puse un nod n
g#t.
. 'cum< ntre%a el.
. Da. 'cum. Tre%uie sa le comunicam chiar acum.
B.
(. Si reunitu-s-au conducatorii nomilor n 'dunare. Si
'%atele 9urder le-a spus5 6.uati aminte la cuvintele celui
din )terior.6
((. Si c#tiva s-au m#niat gro$av si au spus5 6De ce sa
luam aminte< Doar e din )terior*6.
(((. Dar '%atele 9urder le-a $is5 6,iindca asa a "ost vre-
rea %atr#nului '%ate. Si pentru ca asta e si voia mea*6
(4. Si atunci ei au mormait, dar l-au ascultat.
4. (ar cel din )terior a spus5 6'm un plan n legatura
cu $vonurile despre demolare.6
4(. Sa nu ne comportam ca viermii de lemn care "ug de
su% o %uturuga ntoarsa, ci ca un popor cura+os si li%er, n
vremuri glorioase de a"lare a Caii.
4((. (ar ei l-au ntrerupt ntre%#nd5 6Ce sunt viermii de
lemn<6 Si atunci cel din )terior a $is5 6n regula.
So%olani.6
4(((. Sa luam cu noi lucrurile de care avem nevoie ca sa
ne ncepem viata noua din )terior, nu ntr-un alt
-aga$in, ci su% cerul li%er. Sa-i luam cu noi pe toti nomii,
pe cei %atr#ni si pe copiii mici, dar si toata m#ncarea,
materialele si in"ormatiile de care vom avea vreodata
nevoie.
(8. Si ei au spus5 6Toate<6 (ar el le-a raspuns5 6Toate.6 .
Si atunci i-au replicat cu ocara5 6'sa ceva nu se poate.6
/Din Cartea nomului, )ta+ul E, vers. (-(8.3
. ?a putem* eclama -as=lin. Putem, daca "uram un
camion.
n ncapere se asternu o liniste deplina. Contele De ,ero-
nerie ridica o spr#nceana.
. 'dica o chestie din aia mare si ur#t mirositoare, care are
roti la "iecare colt< ntre%a el.
. Da, raspunse -as=lin, simtind ca ncepe sa se
nroseasca, "iindca toti ochii erau atintiti asupra sa.
. Nomul asta e un prost, i$%ucni Ducele De -ercerie7
Chiar daca -aga$inul ar "i n pericol, desi eu unul nu vad
nici
un motiv, va spun, nici un motiv pentru a-i da cre$are, ideea
lui n-are nici o noima.
. 4edeti dumneavoastra, spuse -as=lin, care ncepuse sa
se nroseasca, e "oarte mult loc ntr-un camion, putem sa-i
luam pe toti, putem "ura carti care sa ne nvete cum sa
"acem
unele lucruri...
. ?u$ele ti se misca, lim%a ti se %alanganeste, dar cuvinte
nu rostesti, spuse Ducele.
C#tiva nomi din +urul lui r#sera nervos. Cu coada ochiului,
-as=lin l va$u si pe 'ngalo st#nd l#nga tatal sau, cu "ata
radiind de un sentiment ciudat.
. Nu vreau sa aduc atingere memoriei "ostului '%ate,
spuse e$itant unul dintre lor$ii mai putin importanti, dar am
au$it ca sunt si alte -aga$ine n )terior. -a g#ndesc ca si-i
noi tre%uie sa "i trait undeva nainte de -aga$in. /nghiti cu
greutate.3 Ceea ce vreau sa $ic e ca tre%uie sa ne g#ndim
asa5
daca -aga$inul a "ost construit n 1012, oare unde am trait
n
101G< Nu vreau sa +ignesc pe nimeni.
. )u nu ma re"er la viata ntr-un alt -aga$in, eplica
-as=lin. )u vor%esc despre viata adevarata, despre traiul n
aer li%er.
. (ar eu nu mai ascult nici o iota din toate prostiile astea.
?atr#nul '%ate a "ost un om ntelept, dar pro%a%il ca la
%atr#nete s-a scr#ntit nitel, spuse Ducele, care se ntoarse si
se napusti cu $gomot a"ara din sala.
Cei mai multi dintre conducatori l urmara. ) drept ca unii
dintre ei erau cam sovaielnici, asa cum o%serva -as=lin7 de
"apt, c#tiva se oprira chiar n +urul iesirii asa nc#t sa poata
pretinde ca erau pe cale sa plece.
:amasesera doar Contele, o "emeie scunda si grasa, pe
care
9urder o recunoscu ca "iind ?aroneasa De .icatese, si
c#tiva
conducatori nesemni"icativi, de la Su%raioane.
Contele privi n+ur cu o epresie teatrala.
. '* eclama el. n s"#rsit, putem respira. Continua, tinere*
. Pai cam asta ar "i, recunoscu -as=lin. Nu pot sa pla-
nuiesc mai multe p#na c#nd nu mai a"lu niste lucruri. De
eemplu, puteti produce )lectricitate< Nu sa o "urati din
-aga$in, ci sa o produceti.
. mi ceri sa-ti de$valui secretele :aionului<
. naltimea 4oastra, spuse 9urder cu glas taios, daca ne
hotar#m asupra acestui pas disperat, este vital sa "im
deschisi
unii "ata de altii si sa ne mpartasim cunostintele.
. 'sa e, adauga si -as=lin.
. Tre%uie sa actionam pentru %inele tuturor nomilor,
spuse 9urder cu "ermitate.
. 'sa e, se gra%i sa adauge si -as=lin. (ata de ce
Papetaria, n ceea ce o priveste, i va nvata sa citeasca pe
toti
nomii care o vor cere.
.inistea ce se lasa "u ntrerupta doar de $gomotele "acute
de 9urder, care ncerca sa nu se nece.
. Cititul... ncepu el.
-as=lin e$ita. Daca tot a+unsese p#na aici, putea sa si
pluse$e. ; va$u pe 9rimma cum l priveste "i.
. Si "emeile vor "i %ine venite sa nvete, a"irma -as=lin.
,u r#ndul Contelui sa para surprins. ?aroneasa, n
schim%, $#m%ea larg. 9urder g#lg#ia n continuare sunete
n"undate.
. Se gasesc tot "elul de carti pe ra"turile de la Papetarie, se
av#nta -as=lin. )ista c#te o carte care sa ne spuna cum
sa
procedam dar, ca sa putem a"la ceea ce ne interesea$a o
sa
avem nevoie de multi nomi care sa le citeasca.
. Cred ca '%atelui i-ar tre%ui o nghititura de apa, o%serva
Contele. ) coplesit, pro%a%il, de spiritul asta nou, de coope-
rare.
. Tinere, interveni si ?aroneasa, ceea ce spui poate sa "ie
adevarat, dar cartile astea ne nvata ele, oare, si cum sa
controlam camioanele<
-as=lin apro%a. Se pregatise pentru ntre%area asta.
9rimma veni n spatele lui trag#nd o carte su%tire, aproape
la
"el de nalta ca si ea. -as=lin o a+uta sa o propteasca n asa
"el
nc#t sa o vada toata lumea.
. ;%servati, astea sunt cuvinte, spuse el m#ndru. .e-am
nvatat de+a. 'ici spune asa5 6Codul 'uto Stra$ii6. Codul
auto
al stra$ii. 're si desene nauntru. Dupa ce nveti codul auto
al
stra$ii, poti sa conduci. Cel putin asa scrie aici, rosti el,
sovaielnic.
. (ar eu am a"lat ce nseamna unele dintre cuvintele din
interior, $ise 9rimma.
. (ar ea a citit unele dintre cuvinte, ncuviinta -as=lin.
Pe "ata ?aronesei se citea interesul pentru succesul "etei.
. Si asta e tot< ntre%a Contele.
. Pai... spuse -as=lin, vadit ngri+orat.
'vea sentimentul o%scur ca lucrurile nu erau at#t de
simple, dar nu i se parea potrivit momentul sa se preocupe
de
detalii care puteau "i solutionate mai t#r$iu. 'sa cum
spusese
si '%atele, cel mai important lucru pentru un se" nu era at#t
sa ai%a sau nu dreptate, ci sa "ie sigur. Daca avea nsa si
dreptate, era, desigur, mult mai %ine.
. '$i de dimineata am "ost si m-am uitat n Cui%ul Cami-
oanelor, n 9ara+, spuse el. Daca te urci destul de sus, se
poate vedea nauntrul lor. Sunt o multime de manete si roti,
si
alte chestii misterioase, dar presupun ca vom putea a"la ce
"ace "iecare. /-as=lin trase aer n piept.3 N-are cum sa "ie
prea
complicat, "iindca, alt"el, oamenii n-ar "i n stare sa le
conduca.
Nici un nom cu mintea ntreaga nu avea cum sa contra$ica
acest argument.
. ,oarte interesant* eclama Contele. Dar pot si eu sa te
ntre% ce doresti de la noi, de "apt<
. C#t mai multi nomi, raspunse -as=lin simplu. Toti nomii
de care va puteti dispensa. Sau mai ales pe aceia de care
nu
va puteti dispensa. Si vor avea nevoie de hrana.
?aroneasa privi spre Conte. 'cesta dadu a"irmativ din cap,
asa nc#t accepta si ea.
. 's vrea doar sa o ntre% pe "ata asta daca se simte %ine,
dupa ce citeste. -a re"er la...
. Pot citi doar c#teva cuvinte, spuse 9rimma repede.
St#nga, Dreapta si ?icicleta.
. Si n-ai simtit asa... o presiune n cap< ntre%a ?aroneasa
pe un ton gri+uliu.
. Nu, doamna.
. >mm* 'sta este etrem de interesant, remarca
?aroneasa, "i#ndu-l pe 9urder cu privirea.
Noul '%ate se ase$ase.
-as=lin se "ram#nta n sinea sa. Cre$use ca va "i di"icil sa
nvete sa controle$e Camionul, sa nvete cum "unctiona
Camionul, sa nvete sa citeasca, dar vedea limpede acum
ca
toate astea nu erau dec#t niste simple ncercari. Daca
munceai destul de mult, tre%uia sa reusesti sa depasesti
asemenea di"icultati. 'vusese nsa dreptate. Cea mai di"icila
parte ram#nea convingerea semenilor sai.
MMM
P#na la urma, au "ost doua$eci si opt.
. Nu-s de a+uns* spuse 9rimma.
. ) un nceput, nu se lasa -as=lin. Cu timpul, o sa vina
mai multi. Tre%uie nvatati sa citeasca. Nu cine stie ce, ci
at#t
c#t sa se descurce. 'poi, cinci dintre cei mai %uni tre%uie sa
"ie nvatati cum sa-i nvete pe altii sa citeasca.
. .a asta cum de te-ai mai g#ndit< ntre%a 9rimma.
. ;%iectul mi-a spus. ) o chestie care se cheama 'nali$a
Caii Critice. nseamna ca ntotdeauna eista ceva cu care
tre%uie sa ncepi. De eemplu, daca vrei sa construiesti o
casa,
tre%uie sa stii cum sa "aci carami$i, dar mai nainte de a "ace
carami$i tre%uie sa stii ce "el de argila sa "olosesti. Si tot
asa.
. Ce e argila<
. Nu stiu.
. Dar carami$ile<
. Nici de ele nu-s prea sigur.
. Dar macar o casa, ce este< ntre%a 9rimma pe un ton
imperativ.
. Nici cu asta nu-s pe deplin lamurit, raspunse -as=lin.
Dar, n orice ca$, e clar ca toate astea sunt "oarte
importante.
'nali$a Caii Critice. Si mai e o chestie. Se cheama
'utodepasire.
. Si asta ce mai e<
. Cred ca nseamna ca tre%uie sa tipi la oameni5 6De ce n-
ai terminat nca trea%a<6 /-as=lin si privi picioarele.3 Cred
ca
o putem pune pe %unica -or=ie responsa%ila cu chestia
asta.
Nu cred ca o sa "ie prea interesata sa nvete sa citeasca,
dar
sunt convins ca la tipat se va descurca "oarte %ine.
. Si eu<
. 4reau sa nveti sa citesti c#t mai %ine.
. De ce<
. Pentru ca tre%uie sa nvatam sa g#ndim, spuse -as=lin.
. Dar stiu sa g#ndesc.
. Stiu si eu< $ise -as=lin. Da, desigur. Simt nsa ca eista
o multime de lucruri pe care nu le putem g#ndi pentru ca nu
cunoastem cuvintele. !ita-te la nomii din -aga$in. )i nu stiu
cum sunt v#ntul si ploaia cu adevarat.
. Da, ai dreptate, am ncercat sa-i povestesc ?aronesei
despre $apada si...
-as=lin ncuviinta din cap.
. .a asta ma re"er. Nu stiu si nu-si dau seama ca nu stiu.
Dar noi ce anume nu stim< Tre%uie sa citim tot ce putem.
.ui
9urder nu prea i convine. )l crede ca numai calugarii de la
Papetarie ar tre%ui sa citeasca. Pro%lema lor este nsa ca nu
ncearca sa nteleaga lucrurile.

9urder "usese "urios.
. Cititul, spuse el. 4rei ca orice prost de nom care vine aici
si o cere pur si simplu sa "ie nvatat sa citeasca si sa
nteleaga
toate cartile noastre< De ce sa nu le de$valuim atunci toate
secretele< De ce sa nu-i nvatam pe toti sa scrie<
. Putem "ace asta mai t#r$iu, $ise -as=lin mieros.
. Ce<
. Nu e chiar asa de grav, sa stii.
9urder %atu cu pumnul n perete.
. Pentru numele lui ,ratii 'rnold /din 10123, de ce nu mi-ai
cerut voie nainte de a "ace propunerea aia<
. -i-ai "i ngaduit<
. Nu.
. Pai ve$i, de-aia nici nu ti-am cerut permisiunea, recu-
noscu -as=lin.
. C#nd am spus ca am sa a+ut, nu ma asteptam la asa
ceva* striga 9urder.
. Ca sa "iu sincer, nici eu nu ma asteptam, raspunse
-as=lin.
Noul '%ate tacu o clipa.
. Ce vrei sa $ici< ntre%a el, apoi.
. Credeam ca o sa ne a+uti, spuse -as=lin simplu.
9urder sovai.
. ?ine, %ine, stii ca acum nu mai pot da napoi. Nu n "ata
tuturor. ,a ceea ce cre$i ca e necesar si ia-ti nomii de care
ai
nevoie.
. ?ine, accepta -as=lin, tu c#nd poti ncepe<
. )u< nsa...
. Tu nsuti ai recunoscut ca esti cel mai %un cititor.
. Da, desigur, asa stau lucrurile, dar...
. ?ine.
P#na la urma se o%isnuisera cu cuv#ntul asta. ?ine.
-as=lin capatase un "el de a-l rosti care indica limpede ca
totul era hotar#t si ca orice discutie ulterioara era "ara sens.
9urder si "lutura m#inile cu disperare.
. Si ce vrei sa "ac<
. C#te carti sunt n total<
. Sute, mii*
. Si stii ce scrie n ele<
9urder l privi inter$is.
. Dar tu stii despre ce vor%esti< ntre%a el.
. Nu, dar vreau sa a"lu.
. Sunt pline de... de... toate. Nici nu ti-ar veni sa cre$i.
Sunt cuvinte pe care nici macar eu nu le nteleg.
. Nu poti gasi si tu o carte care sa-ti indice cum sa ntelegi
cuvintele pe care nu le ntelegi< ntre%a -as=lin.
6'sta este 'nali$a Caii Critice6 g#ndi el. 6ncep sa o aplic si
eu.6
. (deea asta e interesanta, spuse 9urder e$itant.
. 4reau sa a"lu tot ce se poate sti despre Camioane,
)lectricitate si >rana, spuse -as=lin. Si mai vreau sa
gasesc o
carte despre... despre...
. Da<
. )ista vreo carte care sa ne spuna cum pot conduce
nomii un camion construit pentru oameni< ntre%a -as=lin.
. Dar ce, nu stii sa conduci un camion<
. Nu prea. 'm sperat ca asta e o pro%lema care o sa se
re$olve de la sine.
. Dar spuneai ca nu tre%uie dec#t sa nvatam Codul 'uto
al Stra$ii.
. Daaa..., $ise -as=lin nesigur. 'sa scrie si acolo ca
tre%uie sa cunosti Codul 'uto al Stra$ii si apoi poti sa
conduci. Dar nu stiu de ce am sen$atia ca nu e chiar asa de
simplu.
. ?elsug de Chilipiruri sa ne ai%a n pa$a*
. Sper, spuse -as=lin. Sper din tot su"letul.
ntr-un t#r$iu, veni si momentul pentru un test. n 9ara+
era "rig si mirosea de-ti muta nasul. 9rinda pe care mergeau
era "oarte sus si, n eventualitatea unui pas gresit, s-ar "i
putut strivi de podea. -as=lin ncerca sa nu priveasca n +os.
Su% ei se a"la un camion. n 9ara+ parea mult mai mare
dec#t
atunci c#nd se urcasera n el. (mens, rosu si inspaim#ntator.
. Cred ca aici, preci$a el. Suntem chiar deasupra iesiturii
asteia unde sta so"erul.
. Ca%ina, spuse 'ngalo.
. Da, da, ca%ina.
'ngalo "usese o mare surpri$a. 'paruse la Papetarie, cu
"ata congestionata si respir#nd greu, si ceruse sa "ie nvatat
sa
citeasca. Dorea sa nvete despre Camioane. l "ascinau.
6Dar tatal tau e mpotriva ntregului proiect6, spuse
-as=lin. 6'sta nu contea$a6, raspunsese 'ngalo pe un ton
hotar#t. 6Daca voi ati trait acolo, de ce n-as putea si eu<
4reau
sa vad toate lucrurile alea de care mi-ati povestit. 4reau sa
merg n )terior* 4reau sa stiu daca eista cu adevarat*6
Nu "usese prea ager la citit, dar se straduise p#na ce nce-
puse sa-l doara creierul7 apoi, calugarii de la Papetarie i
gasisera c#teva carti cu Camioane pe coperta. 'cum stia
pro%a%il despre Camioane mai mult dec#t oricare alt nom.
Ceea ce nu nsemna totusi mare lucru, asa dupa cum
tre%uia
sa recunoasca -as=lin.
l asculta pe 'ngalo, care %ol%orosea tot "elul de cuvinte n
timp ce ncerca sa se tina pe grinda5
. 4ite$a, schim%ator, volan, stergatoare de par%ri$,
servodirectie, to%a de esapament, acumulator, camionagii.
/:idica ochii si $#m%i catre -as=lin.3 9ata sunt, $ise.
. Tine minte* i spuse -as=lin. Nu au ntotdeauna "erestre
le deschise, asa ca, daca nu poti intra, trage o data de
"r#nghie
si o sa te ridicam napoi.
. ?aga mare*
. Ce<
. 'sa spun so"erii n loc de 6da6, eplica 'ngalo.
. ?ine, ma rog. C#nd a+ungi nauntru, tre%uie sa-ti gasesti
un loc n care sa te ascun$i si de unde sa-l poti privi pe
so"er.
. Da, da. -i-ai mai eplicat asta, spuse 'ngalo nera%dator.
. Da. ?ine. Ti-ai luat tartinele<
'ngalo %atu cu palma peste un pachet care-i at#rna la
cingatoare.
. Si carnetul mi l-am luat. Sunt gata. Calc-o p#nNla "und*
. Ce<
. 'sta nseamna 6Da-i drumul6, n camione$a.
-as=lin privi nedumerit.
. Si tre%uie sa stim lim%a asta pentru a conduce un
camion<
. Sens inter$is, spuse 'ngalo cu m#ndrie.
. Po"tim< ?ine, ca macar tu ntelegi ce spui. 'sta e
principalul.
Dorcas, care era raspun$ator de colacul de "r#nghie, l %atu
pe 'ngalo pe umar.
. )sti sigur ca nu vrei costumul de )terior< ntre%a el plin
de sperante.
. Costumul era n "orma de con, croit dintr-o tesatura grea,
prinsa pe un schelet ca de um%rela, si avea o "erestruica
prin
care se putea privi.
Dorcas insistase sa-l construiasca, pentru a-i prote+a pe
Calatorii n )terior. 6De "apt6, i spusese el lui -as=lin,
6pro%a%il ca voi v-ati adaptat la v#nt si la ploaie si e posi%il
ca
n aceste conditii capetele voastre sa "ie "oarte tari. -ai tari
dec#t ale noastre. Tre%uie sa "im precauti6.
. Nu prea cred ca o sa-l iau, multumesc, spuse 'ngalo
politicos. ) cam greu si, de "apt, nu cred ca am sa ies din
camion n timpul calatoriei.
. ?ine, ncuviinta -as=lin. >ai sa nu mai pierdem vremea*
Sunteti gata cu "r#nghia, %aieti< 9ata, ai plecat, 'ngalo,
spuse
el si apoi, pentru ca era ntotdeauna %ine sa "ii n siguranta
si
nu se stia niciodata la ce-ar "i putut a+uta, adauga cu glas
tare5 ,ratii 'rnold /din 10123 sa te ai%a n pa$a lui*
'ngalo se lasa sa alunece dupa marginea grin$ii si deveni
repede o "orma mica si rotitoare n crepusculul din 9ara+, pe
c#nd ceilalti sla%eau din ce n ce mai mult s"oara. ntre timp,
-as=lin se ruga sa "ie su"icienta, pentru ca nu avusesera
timp
sa o masoare.
Deodata simtira o serie de smuncituri disperate n "r#nghie.
-as=lin privi n +os. 'ngalo era doar o "orma mica, at#rn#nd
undeva departe.
. Daca mi se nt#mpla ceva, nimeni n-are voie sa-l
man#nce pe ?o%o, striga el disperat.
. Nu-ti "ace gri+i, spuse -as=lin. ; sa te ntorci cu %ine.
. Da, stiu. Dar, daca nu ma ntorc, ?o%o tre%uie dus ntr-o
casa onora%ila, striga din nou 'ngalo.
. 'i dreptate. ; casa onora%ila. Da.
. !nde sa nu se man#nce so%olani. Promiti<
. Da, da. !nde nu se man#nca so%olani, accepta -as=lin.
'ngalo nclina din cap, iar ceilalti ncepura sa-l co%oare din
nou. (mediat, 'ngalo a+unse +os si se gra%i de-a lungul
acoperisului nclinat p#na la o portiera a ca%inei. -as=lin
ametea doar privindu-l.
Silueta lui disparu cur#nd. Dupa o vreme, simtira doua
semnale pe s"oara, nsemn#nd ca tre%uie sa-l lase mai +os.
i
dadura drumul, cu mare gri+a. .a scurt timp, simtira trei
semnale . destul de sla%e, dar trei. C#teva secunde mai
t#r$iu, semnalele se repetara.
-as=lin rasu"la usurat.
. 'ngalo a ateri$at, comunica el. Trageti s"oara napoi* ; s-
o lasam aici n ca$ ca... vreau sa $ic pentru momentul n
care
o sa se ntoarca.
-as=lin mai risca nca o privire catre "orma n"ricosatoare a
Camionului. Camioanele plecau, se ntorceau, iar unii dintre
nomi, asa ca Dorcas, credeau ca e vor%a de "apt de
aceleasi
camioane. Plecau ncarcate cu mar"uri si se ntorceau ncar-
cate cu mar"uri, iar motivul pentru care ,ratii 'rnold /din
10123 simtea nevoia sa plim%e mar"urile pe-a"ara nu "usese
nteles de nimeni. Tot ceea ce se stia era ca se ntorceau
ntot-
deauna dupa o $i sau doua petrecute n )terior.
-as=lin privi din nou spre Camionul n care se a"la
eploratorul lor. !nde se va duce< Ce se va nt#mpla cu el<
Ce-o sa vada 'ngalo, nainte de-a se ntoarce< (ar daca nu
se
ntoarce, ce-o sa le spuna -as=lin parintilor lui< Ca cineva
tre%uia sa plece, ca 'ngalo l rugase sa plece, ca tre%uia sa
nteleaga cum era condus un camion, ca totul depindea de
el.
Stia, totusi, ca raspunsurile astea nu aveau sa "ie prea
convingatoare n circumstante triste. Dorcas se ntinse l#nga
el.
. ; sa "ie tare greu sa co%or#m doua mii de nomi n "elul
asta, spuse el.
. Stiu. Tre%uie sa gasim o cale mai %una.
(nventatorul arata cu degetul spre un alt camion.
. ) o treapta acolo, chiar su% usa so"erului. Daca am
putea a+unge la ea ca sa prindem o "r#nghie n +urul
m#nerului...
-as=lin clatina din cap.
. ) prea sus, $ise el. ) un pas mic pentru om, dar un pas
imens pentru nomenire.
0.
4. Si atunci cel din )terior a spus5 6Cei care nu cred n
)terior vor "i convinsi. Pentru ca am trimis pe cineva sa
Dovedeasca.6
4(. Si nomul s-a urcat ntr-un camion, si a plecat n
)terior, n cautarea unei case noi.
4((. Si a "ost multa asteptare, pentru ca el nu s-a mai
ntors.
/Din Cartea nomului, (esirile de mar"uri, vers. 4-4((.3
-as=lin si luase o%iceiul de a dormi ntr-o cutie veche de
panto"i la Papetarie, acolo unde putea a"la putina liniste.
C#nd
se ntoarse nsa n locul acela, descoperi o mica adunare de
nomi care l asteptau. Tineau o carte ntre ei. -as=lin era un
pic de$ilu$ionat de carti. Poate ca toate lucrurile pe care ar "i
tre%uit sa le stie erau scrise ntr-adevar pe undeva, dar era
tare greu sa le gasesti. Poate ca oamenii "acusera cartile n
asa
"el nc#t sa "ie greu sa a"li "el de "el de lucruri. !nele pareau
sa
nu ai%a nici o logica. Sau poate ca aveau o logica, dar ntr-
un
"el ilogic.
l recunoscu pe 4into Pimmie, un nom "oarte t#nar, de la
,eronerie. @#m%i. 4into era unul dintre cei mai s#rguinciosi
si
mai rapi$i cititori, dar nu unul "oarte %un, pentru ca se
am%ala prea tare. 'vea si o vor%a ciudata.
. (-am spart* spuse %aiatul m#ndru.
. Si poti sa-i repari< ntre%a -as=lin disperat.
. Nu, vreau sa $#c c stiu cum sa o%ligam un om s condu-
ca un camion n locul nostru.
-as=lin $#m%i cu condescendenta.
. Ne-am g#ndit si noi la asta, dar nu credem ca o sa
mearga. Daca ne aratam unui om...
. Nu contea$, nu contea$* N-o s ni "aca nimic, pentru c o
s-avem . ci-o s-ti placa asta* ., o s-avem un stol.
4into l privi pe -as=lin precum un c#ine care tocmai a dus
la capat o dresura complicata.
. !n stol, repeta -as=lin ncetisor.
. Da, e n cartea aiasta* arata 4into cu m#ndrie.
-as=lin si ntinse capul sa vada. ncepuse sa di%uiasca
literele, putin c#te putin, dar dupa c#t ntelegea el, cartea
era
despre ;s Tatic la $eci mii de picioare.
. --am prins, spuse el. ) vor%a de tatal oaselor sau de o
multime de panto"i.
. Nu, nu, nu, tre%uie s iei un stol, apoi s-l pui pi so"er pi
stol, s apoi cineva s $#c5 6!iti, i pi stol*6 Si atunci tu spui5
6Du-ni unde vrem sau dac nu, ti trag di pi stol*6 S apoi...
. ?ine, %ine, spuse -as=lin, ced#nd. ,oarte %ine. ) o idee
splendida. ; sa ne g#ndim la ea. ?ravo*
. s distept, asa-i< spuse 4into, sarind de pe un picior pe
altul.
. Da, desigur... 'aa... nu cre$i nsa ca ar "i mai %ine sa
citesti carti ceva mai practice...<
-as=lin e$ita. .a urma urmei, cine stia care carti erau mai
%une.
si deschise cu"arul, i ridica usurel capacul si scoase
;%iectul.
. 'lo* spuse el.
. Te-aud, -as=lin, rosti ;%iectul, st#nd acum pe gramada
de servetele care era patul lui -as=lin.
. Ce e un stol<
Dupa o scurta pau$a, ;%iectul vor%i5
. Stol, grup mare de pasari $%uratoare de acelasi "el. Se
re"era n special la %er$e si r#ndunele.
. Si ce e o %ar$a<
. ?ar$a, gen de pasari migratoare, din ordinul
Ciconii"ormelor, "oarte mari, av#nd saptespre$ece specii.
. ;, si oare poti sa ameninti un om ca o sa vina %ar$a<
. Destul de posi%il.
. Dar oare o "i vreo %ar$a n -aga$in<
. )ista un :aion de 'nimale de Casa< ntre%a ;%iectul,
dupa c#teva secunde de g#ndire.
-as=lin stia ca eista. Tot 4into pomenise de el, c#nd
sugerase sa ia cu ei o turma de porcusori de 9uineea, pe
care
sa-i creasca pentru carne.
. Nu, raspunse -as=lin, nemaidorind alte complicatii.
. 'tunci cred ca sansele de a gasi o %ar$a sunt destul de
mici.
. ;, de "apt e mai %ine asa* /-as=lin se lasa sa cada pe
patul sau.3 Tre%uie sa "im capa%ili sa controlam cu eactitate
locul n care mergem. Tre%uie sa gasim un loc "erit de
oameni.
Dar nu prea departe. !n loc sigur.
. Tre%uie sa cauti un atlas sau o harta.
. Dar cum arata<
. S-ar putea sa ai%a scrise pe ele cuvintele 6atlas6 sau
6harta6.
. ; sa-i spun '%atelui sa caute, murmura -as=lin.
. Tre%uie sa dormi, $ise ;%iectul.
. Toata lumea vrea de la mine "el de "el de lucruri. 'r "i mai
%ine sa "iu ca tine, sa nu dorm niciodata.
. Pentru mine e alt"el.
. mi tre%uie o Cale, marturisi -as=lin. Nu putem "olosi un
stol. Cu totii cred ca eu cunosc calea spre reusita. Dar nu e
asa. Stim eact de ce avem nevoie, dar nu vom putea
ncarca
n Camion toate lucrurile ntr-o singura noapte. )i cred ca eu
amtoate raspunsurile. Dar nu le am. Nu cunosc Calea.
'dormi si visa ca e de marimea unui om. Totul ar "i "ost
at#t de usor, daca ar "i avut marimea unui om*
Trecura doua $ile. Nomii se tot uitau de sus de pe grinda la
intrarea n 9ara+. 'dusesera un telescop mic, de plastic, de
la
:aionul de Hucarii si cu a+utorul lui a"lau lucrurile mai
repede.
'"lara, de pilda, ca usile acelea mari de metal se
deschideau
c#nd un om apasa pe un %uton rosu de l#nga ele. Cum poti
apasa pe un %uton care e de $ece ori mai sus dec#t
crestetul
tau< 'sta era una dintre pro%lemele lui -as=lin, care se
nsiruiau ntr-o lista lunga.
9urder gasi o harta. )ra ntr-o cartulie.
. N-a "ost nici o pro%lema, spuse el. n "iecare an, n
prea+ma .unii Cadourilor, avem %auri ntregi de chestii din
astea. Se cheama . citi literele aurii "oarte ncet ., '9)ND'.
Si uite, are o harta la s"#rsit.
-as=lin se $g#i la paginile mici, acoperite cu gogoloaie
al%astre si rosii. !nele dintre ele aveau nume precum '"rica
sau 'sia.
. Daaa, spuse el. Cred ca asta este. ?ravo* Dar noi oare
unde ne a"lam<
. .ogic, ne a"lam n centrul hartii, preci$a 9urder imediat.
Si apoi Camionul s-a ntors.
'ngalo nsa nu.
-as=lin alerga pe grinda "ara sa se g#ndeasca deloc ca ar
putea cadea. ,etele celorlalti i sugerau tot ceea ce nu ar "i
vrut sa a"le. !n nom t#nar, care tocmai "usese co%or#t si
apoi
ridicat napoi, a%ia si mai tragea rasu"larea.
. 'm ncercat toate "erestrele. Sunt nchise. nauntru n-am
va$ut pe nimeni. )ra "oarte ntuneric.
. )sti sigur ca e camionul %un< ntre%a -as=lin pe se"ul
grupului care supraveghea 9ara+ul.
. Toate camioanele au numere n partea din "ata. 'm "ost
"oarte atent si am tinut minte numarul Camionului cu care a
plecat. Pentru ca atunci c#nd se va ntoarce, n dupa-
amia$a
asta...
. Tre%uie sa aruncam o privire nauntru, spuse -as=lin cu
hotar#re. Sa mearga cineva sa aduca... Nu, o sa dure$e
prea
mult. Co%or#ti-ma pe mine*
. Ce<
. Co%or#ti-ma pe mine* repeta -as=lin. P#na +os pe podea.
. ) un drum lung p#na +os, spuse cu ndoiala unul dintre
nomi.
. Stiu* -ult prea lung ca s-o apuc pe scari. /-as=lin
ntinse capatul s"orii catre doi nomi.3 'r putea "i acolo
nauntru, ranit sau cine stie...
. Nu e vina noastra, $ise un nom. )rau oameni peste tot
c#nd a venit. ' tre%uit sa asteptam.
. Nu e vina nimanui. .uati-o c#tiva pe scari, ca sa ne
nt#lnim acolo +os. Nu "iti suparati, nu e vina nimanui.
6Cu eceptia, poate, a propriei mele persoane6, g#ndi el n
timp ce se cu"unda n ntuneric. Privi silueta imensa si
ntunecata a Camionului cum trece pe l#nga el. 4a$ute de
aproape, camioanele pareau, totusi, ceva mai mici.
Podeaua era unsuroasa, patata cu ulei. 'lerga su% camion
si se pomeni ntr-o lume acoperita de "ire si tevi, mult prea
sus
pentru a "i atinse, dar "ugi p#na la cel mai apropiat %anc de
lucru si se ntoarse cu o %ucata de s#rma pe care, cu mare
di"icultate, o ndoi la un capat ca sa o%tina un c#rlig. Peste o
clipa, se t#ra printre tevi. Nu era "oarte greu. Cea mai mare
parte a %urtii Camionului parea a "i "ormata din tevi si "ire si,
dupa numai un minut, $ari n "ata lui un $id de metal, plin cu
gauri, prin care treceau multe manunchiuri de "ire. )ra
posi%il, cu ceva durere desigur, sa se strecoare printr-o
asemenea deschi$atura.
nauntru se a"la un covor. ; chestie ciudata pentru un
camion. (ci-colo va$u am%ala+ul unor caramele, care pentru
el
erau mari c#t un $iar. .ucruri imense, de "orma unor pedale,
ieseau din niste gauri mi$era%ile, din podea. !ndeva
departe
se gasea un scaun, n spatele unei roti uriase. Pro%a%il ca
era
un "el de m#ner de care se tineau oamenii din Camion,
g#ndi
-as=lin.
. 'ngalo, striga el ncet. Nu se au$i nici un raspuns.
:ataci "ara tel o vreme si aproape ca renuntase sa mai
caute c#nd va$u ceva n mi$eria de su% scaun. !n om ar "i
cre$ut ca e, pur si simplu, un gunoi. -as=lin recunoscu nsa
haina lui 'ngalo.
Cerceta gunoiul cu atentie. si putea imagina pe cineva care
sa "i stat acolo si sa "i privit. Se uita cu atentie n+ur si gasi
nvelitoarea de la un sandvis.
.ua haina cu el7 deocamdata, se parea, ca era singurul
lucru pe care-l putea "ace.
4reo doispre$ece nomi l asteptau cu nera%dare pe podeaua
unsuroasa de su% motor. -as=lin le arata haina si clatina din
cap.
. Nici urma de el. ' "ost acolo, dar nu mai este.
. ;are ce i s-ar "i putut nt#mpla< ntre%a unul dintre
nomii mai n v#rsta.
Cineva din spatele lui vor%i pe un ton sum%ru5
. Poate ca l-a strivit ploaia. Sau poate ca a "ost risipit de
v#ntul "ioros.
. 'sa e, consimti un altul. n )terior ar putea eista
lucruri cu adevarat ngro$itoare.
. Nu, replica -as=lin. 'dica, vreau sa $ic, eista ntr-ade-
var lucruri ngro$itoare, dar...
. Deci... spusera nomii, d#nd din cap.
. ... dar nu de "elul acesta. 'r "i tre%uit sa "ie n deplina
siguranta, daca ar "i ramas n Camion* (-am spus sa nu se
aventure$e...
Deveni %rusc constient de linistea care se asternuse. Nomii
se uitau undeva dincolo de el, la ceva care se a"la n spate.
Ducele De -ercerie statea la c#tiva pasi departare,
mpreuna cu c#tiva soldati. Privi spre -as=lin, care
mpietrise,
si apoi ntinse m#inile "ara sa spuna un cuv#nt.
-as=lin i nm#na haina. Ducele o rasuci de c#teva ori,
cercet#nd-o cu atentie. Tacerea se ntinse precum o coarda,
din ce n ce mai su%tire, p#na c#nd aproape ca ncepu sa
vi%re$e.
. Si doar i-am inter$is sa se duca, spuse Ducele pe un ton
moale. (-am spus ca o sa "ie periculos. '%ia ca asta a "ost o
prostie din partea mea. .-am "acut sa "ie mai hotar#t. /Privi
spre -as=lin.3 )i %ine<
. -hhm< mormai -as=lin.
. ,iul meu mai este n viata<
. Pai, ar putea "i, nu eista vreun motiv pentru care sa nu
"ie.
Ducele ncuviinta d#nd din cap. 6'sta e6, g#ndi -as=lin,
6totul o sa se termine aici6. Ducele privi lung nt#i spre
Camion
si apoi spre gar$ile sale.
. Chestiile astea merg n )terior, nu-i asa<
. Da, desigur. Tot timpul, l apro%a -as=lin.
Ducele scoase un $gomot ciudat, din "undul g#tului.
. Nu eista nimic n )terior, $ise el. )u stiu asta. Dar
%aiatul meu era convins de contrariu. Tu nsa cre$i ca ar
tre%ui sa mergem cu totii n )terior. Si, daca o "acem, o sa-
mi
revad %aiatul<
-as=lin se uita direct n ochii %atr#nului. )rau ca doua
oua care nu se pra+isera nca* Si apoi se g#ndi la marimea
tuturor lucrurilor de-a"ara, n comparatie cu aceea a unui
nom. Stia nsa ca un lider ar "i tre%uit sa pretuiasca mai
presus de toate adevarul si cinstea. (ar daca era sa
vor%easca
cinstit, tre%uia sa recunoasca "aptul ca sansa de a-l gasi pe
'ngalo n )terior nu era mai mare dec#t aceea ca
ntregului
-aga$in sa-i creasca aripi si sa porneasca n $%or7 la "el de
adevarat era nsa si ca...
. ) posi%il, spuse el simtindu-se ngro$itor imediat dupa
aceea.
-as=lin g#ndi ca nu mintise prea mult. )ra, totusi, posi%il.
. ,oarte %ine, accepta Ducele, "ara sa i se clinteasca un
muschi de pe "ata. De ce anume ai nevoie<
. Po"tim<
.ui -as=lin i ca$u "alca.
. Te-am ntre%at5 de ce anume ai nevoie< Ca sa "aci Camio-
nul sa mearga n )terior.
-as=lin "lutura din m#na ntr-un gest am%iguu.
. )i %ine... aaa..., deocamdata, cred ca avem nevoie de
e"ectiv...
. C#ti nomi vrei< i-o taie scurt Ducele.
-as=lin g#ndea cu repe$iciune.
. Cinci$eci, lansa el un numar nerusinat.
. ; sa-i ai imediat.
. Dar..., ncepu -as=lin.
Ducele nu mai avea nsa aceeasi epresie ntiparita pe "ata.
Nu mai parea pierdut si singur si recapatase n"atisarea
suparata.
. Succes* i ura el si se ntoarse apoi pe calc#ie, plec#nd
mpreuna cu suita.
n seara aceea, cinci$eci de gar$i de la -ercerie se
pre$entara tropaind n 9ara+, dar par#nd destul de de$-
orientate. 9urder protesta, nsa -as=lin i nscrise la scoala
de
citit pe toti cei care aveau o sansa c#t de mica de a nvata
vreodata literele.
. Sunt prea multi, protesta 9urder. Si, pentru numele lui
,ratii 'rnold /din 10123, sunt soldati prosti.
. -a asteptam sa-mi spuna ca cinci$eci sunt prea multi si
sa cadem la nvoiala pentru vreo doua$eci si ceva, marturisi
-as=lin. Dar cred, oricum, c-o sa avem nevoie de ei n
cur#nd.
Cititul nu mergea deloc dupa cum se asteptase. (ndiscu-
ta%il, eistau o multime de lucruri "olositoare n carti, dar era
tare greu sa le deose%esti de tot "elul de ciudatenii care
puteau
"i nt#lnite acolo.
'sa "usese si cu "etita din vi$uina iepurelui.
Tot 4into venise si cu ideea respectiva5 6... s a ca$ut prin
gaura aia, s apoi a aparut un iepurii al%, cu un ceas, stiu si
eu c#ti seva dispri iepuri, s apoi ea a gas#t sticluta asta n
care era o chestii cari-a "acut-o mare. 4reau sa $#c, cu
adeva-
rat imensa, s apoi a mai gas#t o chestie care a "acut-o
"oarte
"oarte mica, spusese el, a%ia trag#ndu-si rasu"larea si cu
"ata
stralucindu-i de entu$iasm. Deci tot ceea ce tre%uie s
"acem,
este s gasim o sticluta din aceea care mareste s apoi unul
dintre noi va putea conduce Camionul.6
-as=lin nu ndra$nise sa ignore cu totul aceasta eventu-
alitate. Totul ar "i "ost "oarte usor daca un nom ar "i putut sa
"ie "acut sa capete dimensiunile unui om. )l nsusi se
g#ndise
la lucrul asta de $eci de ori. -erita sa ncerce.
'sa ca si-au petrecut aproape ntreaga noapte caut#nd n
tot -aga$inul sticlute pe care sa scrie5 6?ea-ma.6 ,ie ca
-aga$inul nu continea un asemenea o%iect, /desi 9urder nu
era pregatit sa accepte o asemenea idee, "iindca el credea
ca
-aga$inul avea Toate -ar"urile su% un Singur 'coperis3, "ie
pur
si simplu povestea era o minciuna, "iindca nu gasisera nimic
asemanator. Se parea ca erau o multime de lucruri
neadevarate n carti. )ra greu sa ntelegi de ce ,ratii 'rnold
/din 10123 v#r#se at#tea neadevaruri n carti. 64rea sa-i
puna
la ncercare pe credinciosi6, ncercase 9urder sa-i eplice.
-as=lin luase si el o carte. ncapea per"ect n cutia lui de
panto"i. Se numea Stelele pe ntelesul copiilor si era
compusa
mai ales din po$e ale cerului "acute noaptea. Stia ca erau
reale.
i placea sa se uite la ele c#nd nu avea prea multe lucruri
pe cap. Si acum se uita la ele.
'veau nume5 Sirius, :igel, Ool" E20 sau :oss 12G.
ncerca sa i le spuna si ;%iectului.
. Nu cunosc nici unul dintre numele astea, raspunse
;%iectul.
. Dar eu credeam ca noi venim dintr-o asemenea stea. -i-
ai $is...
. Numele sunt di"erite. Deocamdata, nu le pot identi"ica.
. Dar cum se numea steaua de unde au venit nomii<
ntre%a -as=lin, ntin$#ndu-se n ntuneric.
. Se numea5 Soarele.
. Dar Soarele e aici.
. Toate stelele sunt numite Soarele de catre "iintele care
traiesc pe l#nga ele. 'sta, "iindca le considera importante.
. Si noi am vi$itat multe stele din astea<
. n memoria mea sunt nregistrate noua$eci si patru mii
cinci sute sai$eci si trei de stele vi$itate de nomi.
-as=lin privi n gol, n ntuneric. Numerele mari l puneau
n ncurcatura, iar acesta era unul dintre cele mari mari de
care au$ise vreodata. ?elsug de Chilipiruri* eclama el n
g#nd,
dar se simti st#n+enit si-si corecta g#ndul. 6-aiculita* Toti
sorii
astia, la =ilometri ntregi unul de altul* Si tot ce tre%uie sa "ac
pentru ca sa a+ung la ei este sa pun n miscare un singur
camion*6
Privita din perspectiva asta, pro%lema lor parea ridicola.
11.
8. Si atunci el s-a ntors spun#nd5 6'm mers pe roti si
am va$ut )teriorul6
8(. Si atunci ei l-au ntre%at5 6Ce este )teriorul6
8((. (ar el a raspuns5 6) -are6*
/Din Cartea nomului, Conta%ilitatea, vers. 8-8((.3
n cea de-a patra $i, 'ngalo se ntoarse r#n+ind ca un
ne%un si cu privirea ratacita.
Nomii de garda l adusera n "uga pe 'ngalo n :aion,
sustin#ndu-l, pentru ca a%ia se tinea pe picioare. )rau
urmati
de o ceata galagioasa de nomi mai tineri, care-l priveau
"ascinati pe cel care devenise eroul lor. )ra tras la "ata,
sla%it
si arata de parca nu dormise de ore n sir, dar pasea
m#ndru,
cu o miscare unduioasa si %i$ara, precum un nom care a
mers
cu hotar#re unde nici un nom nu mai "usese p#na atunci. Si
a%ia astepta sa "ie ntre%at despre aventura lui.
. !nde am "ost< !nde am "ost< -ai %ine ntre%ati-ma unde
n-am "ost* 'r tre%ui sa vedeti ce e n )terior.
. !nde< se interesara nomii.
. Peste tot, spuse el, cu o stralucire ciudata n ochi. Si stiti
ceva...
. Ce< sarira nomii n cor.
. 'm va$ut -aga$inul pe dina"ara. 'ngalo si co%or vocea5
)... tare "rumos. 're coloane nalte si "erestre mari, de sticla
colorata.
'ngalo se a"la acum n mi+locul unei adevarate multimi,
care crestea pe masura ce se rasp#ndea vestea ntoarcerii
lui.
. Si ai va$ut toate :aioanele< vru sa stie cineva de la
Papetarie.
. Nu.
. De ce<
. Nu poti vedea :aioanele de-a"ara. -aga$inul este pur si
simplu un o%iect imens. Si, si... /n tacerea care se lasas
su%it,
ncepu sa cotro%aie n %u$unar, n cautarea carnetelului, ce
parea acum cu mult mai gros, ras"oind "e%ril paginile.3 '"ara
e
un semn mare, pe care l-am copiat n carnet pentru ca nu e
n
camione$a si de aceea nu l-am putut ntelege. Dar uite cum
arata*
:idica paginile n sus.
.inistea deveni mai pro"unda. Destul de multi nomi puteau
de+a sa citeasca.
(nscriptia nsemna5 6.(C>(D':).6
'ngalo se duse apoi la culcare, %ol%orosind nca despre
camioane si dealuri, si orase, despre cum erau toate astea,
apoi dormi... Si dormi... Si dormi... timp de mai %ine de doua
ore. -ai t#r$iu, c#nd -as=lin veni sa-l vada, 'ngalo sedea
n
pat, n capul oaselor, cu ochii nca sticlind precurm
diamantele n ovalul palid al "etei.
. Sa nu-l o%osesti* l preveni %unica -or=ie, care se gra%ea
sa ngri+easca pe oricine era destul de sla%it sa i se poata
mpotrivi. ) "oarte slei de puteri, are "e%ra si se plim%a pe-
aici
tot "elul de oameni m%racati n chestiile alea care $ornaie.
Nu
e normal* Pe taica-sau a tre%uit sa-l dau a"ara dupa numai
cinci minute.
. .-ai dat a"ara pe Duce< ntre%a -as=lin. Cum ai reusit<
Nu asculta niciodata de nimeni*
. ; "i "iind el mare si tare n -aga$in, rosti %unica -or=ie
cu un glas satis"acut, dar n in"irmeria mea e o cantitate
negli+a%ila.
. Tre%uie sa-i vor%esc, spuse -as=lin.
. Da, si eu vreau sa vor%esc, $ise 'ngalo, ridic#ndu-se.
4reau sa ma adrese$ tuturor* n )terior sunt de toate*
!nele
dintre lucrurile pe care le-am va$ut...
. Calmea$a-te, %aiete* i ceru %unica -or=ie, mping#ndu-l
cu %l#ndete napoi pe perne. Si sa stii ca nu sunt tocmai de
acord nici cu so%olanii...
?ermudele lui ?o%o se iteau printre asternuturi.
. Dar e "oarte curat si e prietenul meu, $ise 'ngalo. Si ai
spus ca-ti plac so%olanii*
. Carnea de so%olan* Nu so%olanii. Sa nu-l lasi sa se
am%ale$e prea tare, i porunci ea lui -as=lin ridic#nd un
deget
noduros asupra lui.
-as=lin se ase$a pe marginea patului, n timp ce 'ngalo i
vor%ea cu un entu$iasm sal%atic despre lumea de-a"ara,
povestind ca un nom care si petrecuse ntreaga viata cu un
stergar pe ochi, iar acum va$use pentru prima oara. 4or%ea
despre o lumina mare de pe cer, de drumuri pline de
camioa-
ne, de lucruri mari care t#sneau din podea si aveau alte
chestii ver$i deasupra lor...
. Copaci, eplica -as=lin.
. ... de cladiri imense n care mar"urile intrau sau ieseau
carate de camioane. .#nga o ast"el de cladire se ratacise
'ngalo. (esise din ca%ina ca sa mearga p#na la %aie si nu
mai
"usese n stare sa se ntoarca naintea so"erului. 'sa ca s-a
urcat n alt camion si, dupa c#tava vreme, acesta s-a oprit
ntr-un parc imens, n care mai erau si alte camioane. '
nceput sa se uite dupa un alt camion de-al lui ,ratii 'rnold
/din 10123.
. Tre%uie sa "i "ost o ca"enea sau un motel, speci"ica
-as=lin. Noi am trait l#nga asa ceva.
. 'sa se numeste< ntre%a 'ngalo, care nu prea l asculta
pe -as=lin. Pe un semn mare si al%astru erau desenate o
cana, un cutit si o "urculita. n orice ca$, n parcare nu erau
camioane de la noi din -aga$in.
Sau poate "usesera, dar el va$use at#tea tipuri nc#t nu se
putuse hotar. P#na la urma, a nnoptat la marginea parcarii,
hranindu-se cu resturi, p#na c#nd a "ost lovit de un noroc
chior. Si a gasit camionul potrivit. Nu a "ost capa%il sa se
urce
n ca%ina, dar a reusit sa se urce pe un cauciuc si sa
gaseasca
un loc ntunecat, unde a tre%uit sa se tina de ca%luri cu
m#inile si cu genunchii ca sa nu se pra%useasca pe drumul
ce
gonea undeva tare +os. 'ngalo i nm#na carnetelul. )ra
patat
si avea "oile aproape negre.
. C#t pe-aci sa-l odata, se scu$a el. (ar mai t#r$iu era sa-l
man#nc. De "oame ce-mi era.
. Da, dar despre condus, insista -as=lin, care tragea cu
coada ochiului spre %unica -or=ie, din ce n ce mai
nera%datoare. Cum "ac oamenii sa conduca un camion<
'ngalo ncepu sa-si ras"oiasca notitele.
. 'm scris eu pe-aici pe undeva. !ite, aici*
i dadu el carnetul lui -as=lin.
'cesta privi o schita complicata, cu m#nere, sageti si
numere.
. ntorci cheia... unu, doi... apesi %utonul rosu... unu,
doi... apesi pedala numarul unu n +os cu piciorul st#ng,
mpingi m#nerul cel mare la st#nga si n sus... unu, doi... dai
drumul ncetisor la pedala numarul unu, mpingi pedala
numarul doi...
-as=lin se dadu %atut.
. Ce nseamna toate astea< ntre%a el, tem#ndu-se ca stie
de+a raspunsul.
. 'sa se conduce un camion, spuse 'ngalo.
. Dar... aaa... toate pedalele si %utoanele, si m#nerele, si
chestiile astea... rosti -as=lin pe un ton pierit.
. 'i nevoie de toate, spuse 'ngalo cu m#ndrie. (ar apoi,
dupa ce-ai pornit, tre%uie sa schim%i vite$ele si...
. Da, da, nteleg, ncuviinta -as=lin, hol%#ndu-se la
%ucata de h#rtie.
6Cum o sa "acem toate astea<6 se g#ndi el. 'ngalo "usese
"oarte scrupulos. -ai nt#i, c#nd statuse singur n ca%ina,
masurase naltimea a ceea ce el numea Schim%atorul de
4ite$a, care parea "oarte important pentru condus. )ra de
cinci ori mai nalt dec#t un nom. (ar roata aia mare care se
misca si parea si ea sa "ie "oarte importanta era larga c#t
opt
nomi care stau unul pe capul celuilalt.
Si mai aveau nevoie si de chei. -as=lin nu stiuse nimic de
chei. De "apt, nu prea stiuse nimic despre nimic...
. --am descurcat %ine, asa-i< spuse 'ngalo. ) totul scris
acolo.
. Da, da, te-ai descurcat "oarte %ine.
. 'vem noroc ca am scris totul. 'm notat totul si despre
lumina pentru intersectii, si despre claon, continua 'ngalo
cu entu$iasm.
. Da, sunt convins.
. Si despre pedala de mers mai repede, si despre pedala de
mers mai ncet. Totul am notat* Nu pari nsa prea multumit.
. -i-ai dat o multime de lucruri la care sa ma g#ndesc.
'ngalo l trase de m#neca.
. Se spune ca eista numai un singur -aga$in, $ise el
precipitat. Dar nu e asa, pentru ca este at#t de mult )terior,
at#t de mult... )terior. Sunt si alte maga$ine. 'm va$ut
c#teva. 'r putea eista nomi care sa traiasca n ele* ti dai
seama5 viata n alte -aga$ine<* Dar tu stii, desigur, toate
astea.
. ncearca sa mai dormi putin, l s"atui -as=lin, cu cel mai
%l#nd glas de care era n stare.
. C#nd plecam<
. 'vem destul timp, $ise -as=lin. Nu-ti %ate capul.
ncearca sa mai dormi.
C#nd iesi din in"irmerie, nimeri n mi+locul unei dispute.
Ducele se ntorsese cu c#teva gar$i si voia sa-l ia pe 'ngalo
la
-ercerie. Se certa cu %unica -or=ie. -ai %ine-$is, ncerca
sa
se certe.
. Cucoana, te asigur ca va "i ngri+it cum se cuvine* spunea
Ducele.
. >umph, ce stiti voi despre medicina< 'proape ca nu aveti
niciodata vreo %oala* n locule din care vin eu, marturisi ea
cu
m#ndrie, sunt %olnavi, si %olnavi si %olnavi... tot anul. :aceli,
+ulituri, dureri de mate si ntepaturi. 'sta se cheama
eperienta. Cred ca am va$ut mai multi oameni %olnavi
dec#t
ai avut tu mese calde si l mpunse ea pe Duce cu degetul n
stomac . se vede trea%a c-ai avut vreo c#teva*
. Cucoana, o sa pun sa "ii nchisa* urla Ducele.
. Si ce legatura are asta cu %oala< ntre%a ea nepasatoare.
Ducele tocmai deschisese gura sa tipe din nou, c#nd l va$u
pe -as=lin si renunta.
. ,oarte %ine, accepta el. De "apt, ai dreptate. Dar am sa-l
vi$ite$ n "iecare $i.
. Da, dar nu mai mult de doua minute* pu"ni %unica
-or=ie.
. Cinci, se rasti Ducele.
. Trei, se otar %unica -or=ie.
Ca$ura la pace pentru patru minute. Ducele saluta din cap
si apoi l trase pe -as=lin nspre el.
. 'i vor%it cu "iul meu<
. Da, naltimea 4oastra.
. Si ti-a spus ce-a va$ut.
. Da, naltimea 4oastra.
Ducele parea destul de mic. -as=lin se g#ndise ntot-
deauna la el ca la un urias, dar acum si dadea seama ca
era
mai mult um"lat pe dinauntru, de parca nomii i pompau
importanta si autoritate. 'cum, toate astea disparusera.
Ducele parea ngri+orat si nesigur. Si mic.
. ', spuse el privind aproimativ spre urechea st#nga a lui
-as=lin, cred ca ti-am trimis niste nomi, nu-i asa<
. Da.
. Si se comporta %ine<
. Da, naltimea 4oastra.
. Sa-mi spui daca mai ai nevoie de a+utor. De orice "el de
a+utor, preci$a Ducele, co%or#ndu-si vocea p#na la soapta.
l %atu apoi pe -as=lin usor pe umar si pleca.
. Ce-o "i patit< ntre%a -as=lin.
?unica -or=ie ncepu sa str#nga n suluri niste %anda+e cu
gesturi de pro"esionist. Nimeni nu avea nevoie de ele, dar
ea
credea ca e %ine sa "aci provi$ii din orice. Provi$ii
ndestulatoare pentru toata lumea.
. Tre%uie sa se g#ndeasca acum la viata lui si la
schim%ari, $ise ea. Si asta ntotdeauna l ngri+orea$a pe un
nom.
. Nu m-am g#ndit ca o sa "ie at#t de greu* se vaita -as=lin.
. 4rei sa spui ca nu ai nici o idee despre cum am putea
conduce un camion< l iscodi 9urder.
. Nici una, nici una< ntre%a 9rimma.
. )u... aaa..., ei %ine, presupun ca... m-am g#ndit ca... am
sperat ca un camion merge unde vrei tu sa-l duci, spuse
-as=lin. --am g#ndit ca, daca "ac asta pentru oameni, o s-o
"aca si pentru noi. Nu ma asteptam la toate chestiile astea
cu
6'pasa-pedala-trage-m#nerul6. n plus, rotile si pedalele
alea
sunt imense, le-am va$ut cu ochii mei.
-as=lin i privi usor distrat.
. --am g#ndit ncontinuu, spuse el cu amaraciune.
Simtea ca numai n ei doi putea sa ai%a ncredere.
!sa de placa+ se deschise si lasa sa apara o "ata voioasa.
. 'iasta sigur o s v placa, domnule -as=lin* spuse
nomul. 'm mai citit c#ti ceva.
. Nu acum, 4into. Suntem cam ocupati, replica -as=lin.
,ata lui 4into se ntrista %rusc.
. 'i putea macar sa-l asculti, $ise 9rimma. ;ricum, nu
avem nimic mai %un de "acut.
-as=lin si ridica privirile.
. )i %ine, %aiete, vor%i 9urder pe un ton pe care se
straduia sa-l "aca sa para voios, ce idee ti-a mai venit acum<
Sa tragem camionul cu hamsteri sal%atici<
. Nu, nalt#mea 4oastr, spuse 4into.
. 'tunci poate ca ai gasit o cale de a "ace sa-i creasca aripi
Camionului, ca sa $%oare prin cer.
. Nu, nalt#mea 4oastr, am gas#t cartea aiasta . iesti
dispri cum s prin$ oamini. S dac tot nu putem s#-i punim
pi
stol...
-as=lin le ntoarse celorlalti o "ata pe care se putea citi o
disperare %olnavicioasa.
. (-am eplicat ca nu putem "olosi oameni, spuse el. Ti-am
$is, 4into. Nu prea cred ca putem sa-i amenintam pe
oameni
cu %ar$a...
Perseverent, cu mare e"ort, %aiatul deschise cartea.
. 'ri s o po$.
Cei trei privira desenul. n"atisa un om ntins pe pam#nt.
)ra ncon+urat de nomi si acoperit de "r#nghii.
. -aiculita, $ise 9rimma, au carti cu po$e de-ale noastre*
. )i, o stiu pe-asta, rosti 9urder linistit. ) din Calatoriile
lui 9ulliver. ) doar o poveste, nimic nu e real.
. Po$e de-ale noastre ntr-o carte, $ise 9rimma. Cine si-ar
"i putut imagina* 'i va$ut, -as=lin<
-as=lin se hol%a nsa "ara sa spuna un cuv#nt.
. Da, esti un %aiat %un. ?ravo* spuse 9urder cu o voce
care parca venea din departare. -ultumim "oarte mult,
4into,
dar acum te rog sa ne lasi.
-as=lin continua sa se hol%e$e la desen. Deodata gura i se
deschise. Simtea ideile cum i "ier% n cap, ciocnindu-se una
de alta.
. ,r#nghiile, $ise el.
. ) doar un desen, preci$a 9urder.
. ,r#nghiile, 9rimma, "r#nghiile*
. ,r#nghiile<
-as=lin si ridica pumnii n sus si privi insistent spre
tavan. n momente ca acestea, era gata-gata sa creada ca
eista ntr-adevar cineva acolo sus, deasupra ?e%elusarilor,
care veghea asupra lor.
. Stiu cum sa "acem* striga el la ce ceilalti trei, care l
priveau uimiti. 'm gasit Calea, pentru numele lui ,ratii
'rnold
/din 10123, am gasit Calea*
n seara aceea, dupa ;ra nchiderii, c#teva $eci de siluete
mici se "urisara de-a lungul pardoselii 9ara+ului si disparura
su% unul dintre camioanele parcate acolo. Daca cineva ar "i
stat sa asculte, ar "i au$it din c#nd n c#nd c#te un clinchet
micut, o usoara sc#rt#itura sau vreo n+uratura soptita. Dupa
$ece minute erau n ca%ina. Privira cu uimire tot ceea ce-i
ncon+ura7 -as=lin se av#nta p#na la una dintre pedale, care
era mai nalta dec#t el, si o mpinse de pro%a. Nici macar nu
se clinti. '%ia dupa ce mai venira c#tiva nomi reusira sa o
"aca
sa se miste putin.
!nul dintre nomi se tinea deoparte si privea g#nditor
e"orturile celorlalti. )ra Dorcas, ncins cu o centura de care
stateau at#rnate o multime de unelte manu"acturate,
nv#rtind n m#ini mina de creion ce o tinea mereu dupa
ureche, atunci c#nd nu o "olosea.
-as=lin se apropie de el si ntre%a5
. Ce cre$i<
Dorcas se "reca la nas.
. Totul se re$uma la p#rghii si pedale. P#rghiile sunt
lucruri cu adevarat uimitoare. Da-mi o p#rghie destul de
lunga
si un punct de spri+in, si as putea muta din loc chiar si
-aga$inul.
. 'r "i de a+uns sa poti misca macar una dintre pedalele
astea, deocamdata, spuse -as=lin politicos.
. ; sa ncercam, ncuviinta din cap Dorcas.
. n regula, %aieti. 'duceti-o sus*
; stinghie de lemn, care "usese carata tocmai de la :aionul
de Scule, si "acu aparitia n ca%ina. Dorcas ncepu sa se
agite,
masur#nd distantele cu o s"oara, si apoi i puse pe ceilalti sa
"ie$e un capat al acesteia ntr-o crapatura din podeaua de
metal. Patru nomi si-au unit de partea cealalta e"or+urile
p#na
c#nd stinghia a a+uns eact pe pedala.
. ) n regula, %aieti* $ise Dorcas.
Nomii apasara. Pedala co%or p#na la capat n uralele
asistentei.
. Cum ai "acut asta< ntre%a -as=lin.
. Ti-am $is ca astea-s p#rghiile, eplica Dorcas. /Privi n
+os, scarpin#ndu-si %ar%ia.3 4om avea deci nevoie de trei
asemenea p#rghii. 'poi privi n sus la cercul imens al
volanului si ntre%a5 'i vreo idee ce am putea "ace cu asta<
ntre%a el.
. --am g#ndit la "r#nghii, raspunse -as=lin.
. Si cum o sa "acem<
. 're %ratele astea si, daca legam de ele "r#nghiile si
punem echipe la "iecare "r#nghie, am putea sa le nv#rtim
de-o
parte sau de alta, iar Camionul ar merge n ce directie am
dori, spuse -as=lin.
Dorcas scruta volanul, %at#nd usor n podea. Privi din nou
n sus, privi n +os, cu %u$ele misc#ndu-se repede n timp ce
re"lecta.
. Da, dar n-o sa vada pe unde merg, $ise el, ntr-un t#r$iu.
. -a g#ndeam ca ar putea sa stea cineva acolo sus, chiar
n "ata "erestrei celei mari, si sa le dea indicatii cum sa "aca,
spuse -as=lin, uit#ndu-se plin de speranta la nomul mai
%atr#n.
. Tre%uie sa "im atenti, "iindca, asa cum a $is 'ngalo,
chestiile astea sunt galagioase si puternice, a"irma Dorcas,
scarpin#ndu-se din nou n %ar%ie. Sa speram ca vom putea
"ace c#te, ceva. Dar mai e si m#nerul asta mare,
Schim%atorul
de ventu$a...
. Schim%atorul de 4ite$a, l corecta -as=lin.
. Da...
. Tot cu "r#nghii<
. 'sa ma g#ndeam. Tu ce cre$i<
Dorcas trase aer n piept.
. Stiu si eu< Chiar daca vom avea echipe care sa m#nu-
iasca roata si altele care sa traga de Schim%atorul de
4ite$e,
nomi care sa apese pe pedale cu p#rghii si pe cineva care
sa-i
coordone$e de acolo de sus, o sa "ie nevoie de "oarte mult
eercitiu. Presupun#nd ca reusesc sa adun cele
tre%uincioase,
"r#nghiile si restul lucrurilor, oare c#te nopti avem la
dispo$itie
pentru a eersa< ntelegi, nu< 'dica sa ne o%isnuim cu
condusul Camionului.
. (nclusiv noaptea n care plecam<
. Da, ncuviinta Dorcas.
. !na, spuse de gra%a si -as=lin.
Dorcas pu"ni si apoi si ridica privirile n sus, respir#nd cu
greutate.
. ) imposi%il.
. ; sa avem o singura sansa, ntelegi< Daca apare vreo
pro%lema cu echipamentul...
. Nu asta e pro%lema, spuse Dorcas. ?ucatile de lemn si
s"orile le pot pregati p#na m#ine, dar eu ma g#ndeam la
nomi.
'i sa ai nevoie de nomi multi si puternici ca sa "aca toate
astea. (ar ei tre%uie antrenati.
. ?ine, dar tot ce au de "acut este sa traga sau sa mpinga
atunci c#nd li se spune, $ise -as=lin.
Dorcas mormai, las#ndu-i lui -as=lin sen$atia ca tocmai
are de g#nd sa-i dea niste vesti proaste.
. )i %ine, "lacaias, eu am sase ani. Si am va$ut o multime
de lucruri. De aceea stiu, si tre%uie sa-ti mpratasesc si tie,
ca,
daca aduni $ece nomi si le strigi 6Trage*6, patru dintre ei vor
mpinge, iar doi vor spune5 6Po"tim<6 'sa e lumea. 'sta e
natura nomana.
Dorcas $#m%i c#nd va$u epresia de disperare de pe chipul
lui -as=lin.
. 4a tre%ui, spuse el, sa ne gasesti un camion mai mic, ca
sa ne putem antrena.
-as=lin apro%a, iar Dorcas vor%i din nou.
. Si, te-ai g#ndit cum o sa "aci sa urci pe toata lumea n
camion< Doua mii de nomi plus toate lucrurile pe care le
luam
cu noi. Sper ca nu te astepti ca %unicile si %e%elusii sa
at#rne
de "r#nghii sau sa se t#rasca prin gauri*
-as=lin de$apro%a din cap. Dorcas l privea a"is#nd "ata lui
o%isnuita, condescendenta. 6Nomul asta %atr#n stie ce sa
"aca.
Dar, daca o sa-i spun sa lase totul n seama mea, o va "ace,
ca
sa ma slu+easca c#t mai %ine. Din nou 'nali$a Caii Critice*
De
ce tre%uie sa "ie ntotdeauna nomii pro%lema cea mai grea<6
. Dar tu ai vreo idee< ntre%a -as=lin. 's aprecia "oarte
mult a+utorul tau.
Dorcas l privi lung si g#nditor si apoi l %atu pe umar.
. --am uitat prin locul asta, spuse el. Poate ca eista o
cale prin care putem sa ne antrenam si sa re$olvam si
cealalta
pro%lema. 4ino aici m#ine noapte si o sa vedem atunci.
-as=lin ncuviinta.
n timp ce se ntorcea, -as=lin g#ndi nsa ca nu erau
destui. ,oarte multi soldati de la ,eronerie l a+utau, si mai
erau si c#tiva dintre cei veniti de la alte :aioane7 mai eistau
si c#tiva nomi tineri care mai mult se a"lau n trea%a, pentru
ca totul era interesant si neo%isnuit. Desi erau "oarte
preocupati de evenimentele viitoare, pentru restul nomilor
din
-aga$in viata se scurgea aproape "iresc.
De "apt, -aga$inul era chiar mai agitat dec#t de o%icei.
Dintre toti se"ii de :aioane, numai Contele parea interesat
cu
adevarat de ceea ce "aceau ei, iar -as=lin credea ca nici
macar
el nu era convins ca -aga$inul urma sa "ie demolat. ,aptul
ca
soldatii ,eroneriei puteau nvata sa citeasca i suparase pe
cei
de la -ercerie, ceea ce-l amu$ase pe Conte si ar "i putut
eplica si interesul lui pentru ceea ce "acea -as=lin. Nici
macar 9urder nu mai era la "el de sigur ca la nceput.
-as=lin se ntoarse n cutia lui si dormi pret de-o ora.
Teroarea ncepuse.
11.
,uga (a .i"turi.
.i"turilor, ne veti :idica<
,uga (a @iduri.
@idurilor, ne veti 'scunde<
,uga la Camion.
Camionule, ne vei Duce<
Totul n !ltima @i.
/Din Cartea nomului, )odul, cap. (.3
Totul a nceput printr-o liniste care a nlocuit $gomotele.
Nomii erau o%isnuiti cu %ocaniturile si cu murmurul nde-
partat al oamenilor n timpul $ilei, asa nc#t nu le mai %agau
n seama. 'cum nsa, ca ele disparusera, puteau au$i
linistea
stranie si apasatoare. )istau desigur $ile n care oamenii
nu
veneau la -aga$in. De eemplu, ,ratii 'rnold /din 10123 le
dadea uneori c#te o saptam#na de pau$a, cam ntre
"rene$ia
.unii Cadourilor si %uli%aseala de la .ichidarea De (arna
ncepe
'$i. Nomii erau o%isnuiti cu asta, "acea parte din ritmul
linistit
al vietii -aga$inului. Dar aceea nu era o $i potrivita pentru
liniste.
Dupa c#teva ore de liniste, ncetara sa-si mai spuna unul
altuia sa nu se ngri+ore$e, "iindca era pro%a%il o $i mai
speciala sau ceva de genul asta, ca atunci c#nd -aga$inul
"usese nchis pentru o saptam#na pentru reorgani$are, iar
unul sau doi ndra$neti reusisera sa arunce o privire
deasupra
nivelului podelei.
Pustietatea stap#nea chiar si $ona caselor de marcat. Nici
mar"uri nu pareau sa mai "ie prin prea+ma., 'sa e mereu
dupa
o 6lichidare, $iceau ei. 6Si apoi, nainte sa-ti dai seama,
ra"turile se umplu din nou. Nu avem de ce sa ne temem.
)ste
doar o parte a .ucrarii lui ,ratii 'rnold /din 101236. Statura n
liniste, "redonara melodii sau gasira di"erite metode de asi
ocupa mintile ca sa nu se g#ndeasca la lucruri neplacute.
,ara
e"ect nsa.
Dupa aceea, venira oamenii si ncepura sa care putinele
lucruri care mai ramasesera pe ra"turi si pe te+ghele,
stivuindu-le n cutii mari, pe care le duceau +os n 9ara+ le
ncarcau n camioane...
Si apoi ncepura sa demonte$e si parchetul. -as=lin se
tre$i. Nomii l strigau. !ndeva departe se au$eau tipet Toate
astea erau cumva "amiliare.
. Tre$este-te repede, spuse 9urder.
. Ce se nt#mpla< ntre%a -as=lin, casc#nd.
. ;amenii demontea$a -aga$inul.
-as=lin sari direct n picioare.
. Nu se poate. Nu e nca timpul.
. Dar cu toate astea o "ac.
-as=lin ncepu sa se m%race, mai mult lupt#ndu-se cu
hainele. Sari ntr-un picior, ncerc#nd sa-si puna pantalonii,
si
%atu cu celalalt picior n ;%iect.
. >ei, striga el, ai spus ca Demolarea e nca departe*
. Paispre$ece $ile, raspunse ;%iectul.
. Dar a nceput*
. )ste pro%a%il vor%a despre mutarea ultimelor mar"uri si de
lucrarile pregatitoare, l lamuri ;%iectul.
. Da, %ine* Si asta ar tre%ui sa ne "aca sa ne simtim mai
%ine< De ce nu ne-ai $is<
. Nu mi-am dat seama ca nu stiti.
. Pai uite ca nu stiam. Ce ne sugere$i sa "acem acum<
. Sa plecati c#t mai cur#nd posi%il.
-as=lin tresari. Se asteptase sa mai ai%a la dispo$itie nca
doua saptam#ni pentru a re$olva toate pro%lemele. 'r "i
putut
sa adune toate lucrurile pe care sa le ia cu ei. 'r "i putut sa
"aca planuri amanuntite. Chiar si asa, doua saptam#ni era
un
raga$ destul de scurt. 'cum, chiar si g#ndul la o saptam#na
parea o ne%unie.
(ntra n multimea de$organi$ata. Din "ericire, parchetul nu
"usese demontat din nici o $ona locuita, c#tiva dintre
re"ugiati
spun#nd ca, de "apt, doar c#teva placi "usesera demontate,
la
capatul :aionului de 9radinarie, pentru ca oamenii sa poata
a+unge la tevile de apa. Nomii care locuiau n apropiere nu
doreau nsa sa-si asume vreun un risc.
Deodata, de sus, se au$ira $gomote n"undate. C#teva
minute mai t#r$iu, un nom a"lat la capatul puterilor, aduse
vestea ca oamenii str#ngeau covoarele si le luau cu ei.
4estea "acu sa se astearna o liniste nspaim#ntatoare.
-as=lin si dadu seama ca se uitau cu totii la el.
. 'aa... $ise el. Cred ca "iecare ar tre%ui sa ia c#t de multa
m#ncare poate sa care si sa se duca n su%sol, l#nga 9ara+.
. 4rei sa spui ca ar tre%ui, totusi, s-o "acem< ntre%a
9urder.
. Nu prea avem de ales.
. Dar tre%uia... 'i spus ca o sa luam c#t de multe lucruri
putem din -aga$in, ca%luri si unelte, si alte chestii tre%u-
incioase. Si carti* i aminti 9urder.
. ; sa "im norocosi daca o sa ne putem lua pe noi nsine.
Nu mai avem timp*
!n alt mesager veni alerg#nd. )ra unul dintre nomii lui
Dorcas. i sopti ceva la ureche lui -as=lin "ac#ndu-l pe
acesta
sa $#m%easca ciudat.
. )ste oare posi%il ca ,ratii 'rnold /din 10123 sa ne
a%andone$e la ceas de nevoie< ntre%a 9urder.
. Nu prea cred. ?a chiar pare sa ne a+ute, spuse -as=lin.
,iindca..., ei %ine, n-o sa ghiciti niciodata unde ncarca
oamenii toate lucrurile alea.

1D.
(. (ar cel din )terior a spus5 6Slavit "ie numele lui
,ratii 'rnold /din 101236.
((. Pentru ca ne-a trimis un Camion pe care oamenii ni-l
ncarca cu tot "elul de lucruri tre%uincioase nomilor. ) un
semn. Totul tre%uie sa plece. (nclusiv noi.
/Din Cartea nomului, )odul, cap. ((, vers. (-((.3
Humatate de ora mai t#r$iu, -as=lin sedea pe grinda
mpreuna cu Dorcas, privind n +os spre 9ara+.
Nu-l va$use niciodata at#t de aglomerat. ;amenii se t#raul
de-a lungul si de-a latul podelei, car#nd suluri de covoare
sprei remorcile unor camioane. Niste lucruri gal%ene, care
pareau o ncrucisare ntre un camion "oarte mic si un "otoliu
"oarte mare, se agitau printre ei, stivuind cutiile.
Dorcas i dadu telescopul.
. Niste chestii mici, gal%ene si harnice* spuse el pe un ton
de conversatie. 'u "ost aici toata dimineata. Doua camioane
au plecat si de+a s-au ntors pro%a%il ca nu au mers prea
departe.
. Se poate. Deocamdata nu cara dec#t covoare si pe c#tiva
dintre oamenii aceia nghetati de la :aionul de Con"ectii.
-as=lin str#m%a din nas. Daca era sa-l creada pe 9urder,
oamenii aceia mari si ro$ care stateau si la Con"ectii, si la
>aine pentru ?e%elusi, si la 9alanterie, si care nu se miscau
niciodata, erau cei care st#rnisera m#nia lui ,ratii 'rnold
/din
10123. )i "usesera trans"ormati n chestiile acelea ro$ si
ori%ile,
despre care unii nomi spuneau chiar ca se pot demonta.
C#tiva "ilo$o"i ?e%elusari sustineau nsa ca, dimpotriva, ei
erau oameni "oarte %uni, carora ,ratii 'rnold /din 10123 le
permisese sa ram#na n -aga$in de-a pururi, si nu erau
nevoiti sa dispara o data cu ;ra nchiderii. :eligia era o
chestie complicata.
Chiar c#nd se uita -as=lin, usa 9ara+ului se deschise n
sus, iar camionul de l#nga ea porni cu un huruit "antastic si
apoi se puse ncet n miscare spre or%itoarea lumina a $ilei.
. 'vem nevoie de un camion n care sa "ie multe lucruri de
la ,eronerie. Ca%luri, unelte si alte asemenea o%iecte. ;are
m#ncare o mai "i<
. Primul camion care a plecat pare sa "i luat multe lucruri
de la 'limentara, spuse Dorcas.
. 4a tre%ui sa ne descurcam alt"el atunci. Ce-o sa ne "acem
daca ncarca totul n camioane si pleaca< .ucrea$a "oarte
repede chiar si pentru niste oameni, spuse Dorcas ncet.
. Sunt sigur ca nu pot goli -aga$inul ntr-o singura $i,
replica -as=lin.
Dorcas clatina din cap.
. Cine stie<
. 4a tre%ui sa-l mpiedici pe unul dinttre camioane sa
plece, spuse -as=lin.
. Cum< Sa ma arunc n "ata lui<
. n orice "el cre$i cu putinta.
Dorcas $#m%i.
. ; sa gasesc o cale. ?aietii mei se descurca din ce n ce
mai %ine.
n :aionul de ,eronerie curgeau re"ugiati din tot -aga-
$inul, umpl#nd spatiul de su% podele cu un murmur n"ri-
cosat, de conversatii soptite. -ulti l priveau pe -as=lin c#nd
trecea, iar el putea sa vada spaima ntiparita pe "etele lor.
Se g#ndi ca nomii cred ca el i poate a+uta, ca este ultima
lor speranta.
(ar el ha%ar nu avea ce sa "aca. Pesemne ca nimic nu putea
sa mearga, "iindca ar "i avut nevoie de mai mult timp.
ncerca
sa para ncre$ator, si asta-i m%ar%ata pe cei mai multi. Tot
ceea ce doreau sa a"le era ca cineva, undeva, stia ce
tre%uie
"acut. -as=lin se ntre%a cine sa "i "ost acela7 el, cu
siguranta,
nu era.
4esti proaste se adunau de peste tot. ; mare parte a
:aionului de 9radinarie "usese demontata. Cele mai multe
dintre raioanele de haine erau goale. Demontasera
te+ghelele si
de la Cosmetice. Noroc ca nu locuiau prea multi nomi acolo.
Chiar si n locul acela retras, -as=lin putea au$i $gomotele
surde ale oamenilor care munceau.
.a un moment dat, simti ca nu mai re$ista. Prea multi se
uitau "i la el. Se ntoarse la gara+, unde Dorcas spiona+ nca
din postul sau de pe grinda.
. Ce s-a nt#mplat< ntre%a -as=lin.
?atr#nul nom arata spre un camion a"lat chiar su% ei.
. 'sta e cel de care avem nevoie. Se gasesc n el tot "elul de
lucruri, mai ales de la :aionul de :eparatii. Sunt si niste
chestii de la -ercerie, ace si c#te si mai c#te. Toate lucrurile
dupa care mi-ai spus sa ma uit.
. Tre%uie sa-i mpiedicam sa plece* striga -as=lin, agitat.
Dorcas $#m%i.
. -asinaria care ridica usa n-o sa "unctione$e. Nu mai are
sigurante.
. Ce e aia 6sigurante6< ntre%a -as=lin.
Dorcas ridica un %at lung si rosu care statea la picioarele
sale.
. 'sta e una dintre ele.
. .e-ai "urat<
. ' "ost destul de greu, "iindca a tre%uit sa legam un pic de
ata n +urul ei. ' "acut o sc#nteie gro$ava c#nd am scos-o.
. Presupun ca o sa puna alta n loc, spuse -as=lin.
. Pai au si "acut-o, $ise Dorcas, "oarte m#ndru de sine. Nu-
s t#mpiti. Dar n-au re$olvat nimic, pentru ca, dupa ce am
scos
siguranta, %aietii au taiat niste "ire din perete. ' "ost "oarte
periculos, dar oamenilor le vor tre%ui ore ntregi ca sa
repare.
. >mm* Si daca totusi ridica usa<
. N-o sa le "oloseasca la nimic. Camionul n-o sa porneasca.
. De ce<
Dorcas arata n +os. -as=lin privi cu atentie si, dupa o
clipa, va$u doua siluete mici t#snind de su% camion si
cu"und#ndu-se n um%rele de l#nga perete. Carau un
patent.
C#teva momente mai t#r$iu, o silueta solitara se gra%i pe
urmele lor, t#r#nd o %ucata de ca%lu electric.
. Camioanele astea au nevoie de "oarte multe "ire, spuse
Dorcas. (ar asta de +os nu le mai are pe toate. Distractiv, ce
$ici< (ei doar o %ucatica mica si ditamai camionul ram#ne pe
loc. Nu te ngri+ora, stim eact unde sa o punem mai t#r$iu.
De +os se au$i o %u"nitura. !nul dintre oameni daduse un
sut n usa.
. !surel, usurel* $#m%i Dorcas.
. Te-ai g#ndit la toate, nu-i asa< spuse -as=lin pe un ton
admirativ.
. Sper. 4a tre%ui nsa sa "im siguri de asta.
Se ridica si "lutura un steag mare si al%. Din partea opusa
a 9ara+ului, din ntunericul de l#nga $id, se $ari un semnal
similar.
'poi luminile din gara+ se stinsera deodata.
. )lectricitatea asta e un lucru tare "olositor, spuse Dorcas
pe ntuneric.
De +os se au$ea murmurul enervat al oamenilor si apoi o
$ornaiala ngro$itoare, produsa de unul dintre ei, care da-
r#mase ceva. Dupa c#teva mormaieli si mai multe plesnituri,
unul din oameni gasi o usa care dadea a"ara din gara+, iar
ceilalti l urmara.
. Cre$i ca o sa suspecte$e ceva< ntre%a -as=lin.
. Sunt si alti oameni care lucrea$a n -aga$in si vor crede,
pro%a%il, ca e vina lor, $ise Dorcas.
. )lectricitatea asta este un lucru uimitor, spuse -as=lin.
Poti sa o produci< Contele de ,eronerie a "ost "oarte
misterios
c#nd a venit vor%a despre ea.
. Pentru ca e un ignorant, pu"ni Dorcas. Stiu doar cum sa
o "ur. Nu prea reusesc sa nvat sa citesc, dar t#narul 4into a
cautat n carti n locul meu. )l spune ca producerea electri-
citatii e "oarte simpla. Cica ne tre%uie o chestie care se
cheama
6!raniu6. Cred ca e un soi de metal.
. nseamna ca ar tre%ui sa "ie la ,eronerie, $ise -as=lin,
cu optimist.
. Se pare ca nu, replica Dorcas. Nici ;%iectul nu a "ost de
prea mare a+utor. 6-a ndoiesc ca sunteti pregatiti pentru
energia nucleara6, spusese el. 6ncercati mai %ine cu morile
de
v#nt.6
-as=lin termina sa-si adune lucrurile, at#tea c#te erau,
ntr-o punga.
. C#nd plecam, n-o sa ne mai poti vor%i, asa-i< Tre%uie sa
%ei )lectricitate.
. Cam asa ceva.
. Si nu poti sa ne spui de pe-acum unde tre%uie sa ne
ndreptam<
. Nu. Detecte$ totusi activitatea unor emitatoare radio
pentru tra"icul aerian la nord de-aici.
. 'sta e %ine< ntre%a -as=lin, sovailenic.
. nseamna ca acolo sunt masini $%uratoare.
. Si o sa putem $%ura p#na acasa< l iscodi -as=lin.
. Nu. Dar ele ar putea "i urmatorul nostru pas. S-ar putea sa
ne "acilite$e comunicarea cu nava spatiala. -ai nt#i nsa
tre%uie sa calatoriti cu camionul.
. Daca o mai vad si pe asta, n-am sa ma mai ndoiesc
niciodata de nimic, spuse -as=lin, ncre$ator.
Privi cu speranta din nou catre ;%iect, dar o%serva cu
spaima ca luminile acestuia se stingeau una c#te una.
. ;%iectule*
. Dupa ce veti avea succes, o sa vor%im din nou, intona
;%iectul.
. Dar tre%uie sa ne a+uti* striga -as=lin.
. ti sugere$ sa te g#ndesti cu mare atentie la ntelesul
cuv#ntului 6'+utor6, murmura ;%iectul. ;ri sunteti nomi
inteligenti, ori doar niste animalute istete. Tre%uie sa a"lati
singuri se sunteti.
. Ce<
!ltima luminita se stinse.
. ;%iectule...
.uminile ramasera stinse. Cutia mica si neagra i se parea
lui -as=lin tacuta, moarta.
. Dar m-am %a$at pe tine si am sperat ca ai sa ne a+uti la
condus, si cu toate celelalte* Doar n-o sa ma lasi asa.
-as=lin se $g#ia la ;%iect si i se paru ca acesta se ntuneca
si mai tare.
'poi se g#ndi ca pentru ceilalti era simplu. Toti se %a$au pe
el. (ar el nu avea pe cine sa se %a$e$e. Se ntre%a cum se
descurcase %atr#nul '%ate cu asta, cum de re$istase at#ta
timp. 9#ndi ca el era ntotdeauna cel care tre%uie sa "aca
toate
lucrurile si ca nimeni nu se g#ndea cine este el de "apt, sau
ce
vrea el cu adevarat.
!sa de placa+ su%tire se i$%i ntr-o parte, las#nd-o pe
9rimma sa patrunda n ncapere. Se uita la -as=lin si apoi
la
;%iectul care continua sa ram#na ntunecat.
. Te cheama a"ara, spuse ea ncetisor. De ce s-au stins
luminitele de pe ;%iect<
. Pur si simplu, mi-a spus 6la revedere6* -i-a spus ca nu
ma va mai a+uta, se vaita -as=lin. -i-a $is ca tre%uie sa
dovedim ca unele lucruri le putem "ace si singuri si ca ne va
vor%i din nou dupa ce vom avea succes. Ce-o sa ma "ac
acum<
6Stiu de ce am nevoie6 g#ndi el. 6-i-ar placea sa am o
"lanela calduroasa, sa am parte de putina ntelegere, de un
pic
de simpatie. Si de 9rimma. Pe ea te poti %a$a
ntotdeauna..6
. Ce-o sa "aci< ntre%a "ata pe un ton taios. ; sa lasi nai%ii
vaicareala, o sa te ridici si o sa organi$e$i lucrurile*
. Dar...
. Sa pui totul pe roate* Sa "aci planuri noi* Sa dai ordine*
Ce mai astepti< -isca*
. Dar...
. 'cum* sunara vor%ele ei precum plesnetul de %ici.
-as=lin sari n picioare.
. N-ar tre%ui sa-mi vor%esti asa, spuse el iritat. Cred ca n-
ai uitat ca sunt se"*
)a statea cu m#inile n solduri, privindu-l cu atentie.
. ?inenteles ca esti se"ul, spuse ea. Ce, am $is eu ca nu
esti se"ul< Toata lumea stie ca tu esti conducatorul* Si
tocmai
asta ti spun5 mars a"ara si condu*
-as=lin se t#r pe l#nga 9rimma. C#nd a+unse n dreptul
ei, simti o %ataie pe umar.
. Si nvata sa asculti, adauga "ata pe un ton potolit.
. '#a... ce vrei sa spui<
. ;%iectul e un "el de masina g#nditoare, asa-i< Cel putin
asa sustine Dorcas. )i %ine, masinile spun eact ceea ce
g#ndesc.
. Da, presupun ca da, dar...
9rimma i ntoarse un sur#s radios, trium"ator.
. )i %ine, ;%iectul a spus 6dupa ce6. 9#ndeste-te %ine la
asta. 'r "i putut sa spuna 6daca veti avea succes6.

4eni si noaptea. -as=lin credea ca oamenii nu aveau sa
mai plece niciodata. !nul dintre ei, narmat cu o torta si o
cutie cu scule, petrecuse mult timp eamin#nd sigurantele si
veri"ic#nd "irele electrice din su%sol. Plecase cu greu,
mormaind si i$%ind usa n urma lui.
Dupa o vreme, luminile se aprinsera din nou n 9ara+. Se
au$i un murmur n pereti, si apoi o maree ntunecata ra%u"ni
de su% %anci. C#tiva nomi mai tineri, care se a"lau n "ata,
aveau c#rlige de s#rma pe care le aruncara p#na la prelata
camionului. Se urcara apoi pe ca%luri, unul dupa altul, si
ceilalti nomi se nghesuira n urma lor.
!nii dintre ei adusera "ire mai su%tiri, legate la capete, care
si ridicau mi+locul, putin c#te putin, ca un hamac pentru cei
mai %atr#ni...
-as=lin alerga pe su% um%ra "ara de s"#rsit a camionului
p#na la pata de ulei de su% motor, unde echipele lui Dorcas
si
pregateau echipamentul. nsusi Dorcas se a"la n ca%ina,
veri"ic#nd "irele. Se au$i un $gomot ca un $%#rn#it si apoi n
ca%ina camionului se aprinse lumina.
. 'sa* spuse Dorcas. 'cum vedem ce avem de "acut. >ai,
%aieti* >ai sa ne straduim un pic*
C#nd se ntoarse si-l va$u pe -as=lin, dadu sa-si ascunda
m#inile la spate, dar apoi se ra$g#ndi. 'm%ele palme erau
nvelite n ceea ce -as=lin putea vedea acum ca erau un soi
de
manusi de cauciuc.
. )i, $ise Dorcas, nu stiam ca esti aici. !ite, asta este un
secret al meseriei. )lectricitatea nu poate sa stra%ata
cauciucul. -anusile astea nu o lasa sa te muste.
Se apleca apoi sa "aca loc unei echipe de nomi care tragea
o
sipca de lemn, ncerc#nd sa o "ie$e de o parte a schim%a-
torului de vite$a.
. C#t o sa dure$e< striga -as=lin n timp ce o alta echipa
tragea dupa ea un ghem de "ire.
)ra destul de multa harmalaie n ca%ina, "r#nghiile si %u-
catile de lemn misc#ndu-se n toate directiile ntr-un "el
despre
care -as=lin nici nu ndra$nea sa creada ca nu este unul
ordonat.
. Poate ca vreo ora, spuse Dorcas. Si se gra%i sa adauge5
'm putea sa terminam chiar mai repede daca nu ne-ar sta
unii n cale.
-as=lin ncuviinta din cap si porni spre partea din spate a
ca%inei. Camionul era destul de vechi si gasi repede nca o
gaura prin care trecea un manunchi de "ire si prin care,
str#ng#ndu-se nitel, putea trece si un nom. Se t#r a"ara din
ca%ina si apoi gasi o alta gaura care-l duse n spatele
camionului.
Primii nomi care a+unsesera aici trasesera p#na sus capatul
unei %ucati su%tiri de lemn ce se comporta acum ca o
pasarela. Ceilalti nomi urcau de+a pe ea.
-as=lin o pusese pe %unica -or=ie responsa%ila peste $ona
asta. ?atr#na avea un talent natural de a-i m%oldi pe cei
n"ricosati.
. '%rupt< tipa ea la un nom gras care a+unsese la +umatate
si se %locase acolo nspaim#ntat. @ici ca e a%rupt< 'sta-i
doar
o plim%arica* 4rei sa vin sa te-a+ut<
Nu se stie de ce, cuvintele sunara mai mult ca o ame-
nintare, iar nomul se mo%ili$a si aproape ca alerga p#na
sus,
adapostindu-se repede n ntunericul remorcii.
. Spune-le sa ncerce sa-si gaseasca ceva moale ca sa se
ntinda, o s"atui -as=lin. S-ar putea sa "ie o calatorie
anevoioasa. Si trimite toti nomii mai puternici spre ca%ina. ;
sa avem nevoie de ntregul a+utor pe care ni-l pot da, crede-
ma*
?unica -or=ie consimti si apoi ncepu sa strige la o "amilie
care %loca accesul celorlalti.
-as=lin privi n +os la sirul nes"#rsit de nomi care urcau n
camion, multi dintre ei mpovarati su% greutatea %aga+elor.
)ra ciudat, dar simtea ca si "acuse pe deplin datoria. Totul
ticaia precum... precum... precum ceva care ticaie. ,ie urma
sa le mearga toate planurile, "ie sa esue$e. Nomii, "ie vor
putea
actiona mpreuna, "ie nu vor putea.
si aduse aminte de desenul lui 9ulliver. Pro%a%il nu era
real, asa cum spusese 9urder. Cartile aveau de multe ori n
ele lucruri care nu erau tocmai reale. Dar se simtea %ine
g#ndind ca nomii puteau "i cu totii de acord asupra unui
lucru
ndea+uns de mult timp pentru a "i precum piticii din carte...
. )i, o sa "ie %ine, spuse -as=lin, nesigur.
. Da, destul de %ine, apro%a %unica -or=ie.
. 'r "i o idee %una sa a"lam eact ce se a"la n cutiile astea,
$ise -as=lin, pentru ca... s-ar putea sa "ie nevoie sa le dam
+os
repede c#nd ne oprim si...
. 'sta-i trea%a lui Torrit, spuse prompt %unica -or=ie. Nu-
ti "ace gri+i*
. ;, spuse -as=lin sla% si prea putin convins, atunci e
%ine.
Nu prea mai avea mare lucru de "acut. Se a%atu p#na n
ca%ina, nu din lipsa de ocupatie, ci "iindca inima i %atea ca o
to%a si se simtea tare nelinistit.
Nomii lui Dorcas construisera de+a o plat"orma de lemn
deasupra volanului, chiar n "ata "erestrei celei mari. Dorcas
se
a"la pe podeaua ca%inei, m%oldindu-si echipele.
. ,iti gata* striga el, Dati-mi... vite$a nt#i.
. Pedala +os... doi, trei... intonara n cor nomii de la pedala
de am%reia+.
. Pedala sus... doi, trei... striga echipa de la acceleratie.
. -#ner n sus... doi, trei... se au$ira si nomii din spatele
schim%atorului de vite$a.
. Pedala sus... doi, trei, patru* striga se"ul echipei de la
am%reia+, salut#ndu-l n acelasi timp pe Dorcas, 4ite$a a "ost
schim%ata* mai striga el o data.
. ' "ost ngro$itor. Pur si simplu, ngro$itor, spuse Dorcas.
Ce s-a nt#mplat cu echipa de la acceleratie< Pedala aia
tre%uia sa mearga n +os.
. Ne pare rau, Dorcas.
-as=lin l %atu usor pe umar.
. Da-i nainte, nu te lasa*
Dorcas striga catre ceilalti5
. 4reau ca totul sa mearga "ain "rumos p#na n vite$a a
patra. Da< Ce< ', tu esti*
. Da, eu sunt. S-au urcat aproape toti, spuse -as=lin.
C#nd o sa "iti gata<
. 'stia n-o sa "ie niciodata gata.
. 'oleu*
. 'sa ca putem pleca oric#nd vrei si sa mai eersam pe
masura ce naintam. De alt"el, nu putem ncerca sa cotim
dec#t daca suntem n miscare.
. ; sa mai trimit niste oameni sa va a+ute, adauga
-as=lin.
. Da, per"ect* eclama Dorcas. )act de asta avea nevoie5
mai multi nomi care nu-si pot deose%i st#nga dreapta.
. Dar cum o sa stii n ce parte sa cotesti<
. Prin semnale, spuse Dorcas, ncre$ator.
. Semnale<
. Da, cu stegulete. Nu tre%uie dec#t sa-i transmiti
%aiatului meu de sus de pe plat"orma ce vrei si eu ma uit la
semnalele lui. Daca as "i avut macar o saptam#na la
dispo$itie, cred ca as "i putut construi si un "el de tele"on.
. Stegulete, murmura -as=lin. Si-o sa mearga<
. 'r "i %ine sa mearga. Daca vrei, putem eersa ceva ma
t#r$iu.
Deodata se "acu 6ceva mai t#r$iu6. !ltimii cercetasi
urcasera n remorca. n spatele camionului, cei mai multi
dint
nomi adoptasera o atitudine comoda si stateau ngri+orati
ntuneric.
-as=lin era sus pe plat"orma, cu 'ngalo, 9urder si cu
;%iectul. 9urder stia chiar mai putine despre camioane deci
-as=lin, dar simtisera ca e mai %ine sa-l ai%a cu ei acolo
pentru orice eventualitate. !na peste alta, "urau camionul lui
,ratii 'rnold /din 10123. P#na la urma, cineva va tre%ui sa-i
eplice asta si sa-i dea socoteala. '%atele "usese nsa
neclintit
n privinta lui ?o%o. So%olanul era n remorca alaturi de
ceilalti nomi.
9rimma se a"la si ea pe plat"orma. 9urder o ntre%ase ce
cauta acolo, iar ea l ntre%ase acelasi lucru, la r#ndul ei.
'm#ndoi se uitasera la -as=lin. 6-a a+uta sa citesc6,
spusese
el, simtindu-se usurat.
n ciuda tuturor e"orturilor, nu se prea descurca la citit*
)ra un spil pe care nu-l prea prindea. Pe de alta parte,
9rimma parea sa citeasca "ara ca macar sa se mai
g#ndeasca
la asta. -as=lin si nchipui ca daca creierul "etei eploda,
atunci o "acea pro%a%il n "eluri pe care el nu le putea
percepe.
9rimma dadu din cap si propti Codul 'uto al Stra$ii n "ata
lor.
. Sunt niste chestii care tre%uie "acute nainte de a porni,
spuse el pe un ton sovailenic. -ai nt#i tre%uie sa te uiti n
;go...
. ... oglinda... preci$a 9rimma.
. ... oglinda, asa scrie si aici. ;glinda, $ise -as=lin cu
"ermitate, apoi l privi ntre%ator pe 'ngalo, care ridica din
umeri.
. Nu stiu nimic despre chestia asta, spuse el. So"erul meu
se uita din c#nd n c#nd la ea, dar nu stiu de ce.
. Tre%uie sa ma uit dupa ceva anume< -a re"er la "aptul
ca poate e nevoie sa "ac o str#m%atura anume, sau ceva de
genul asta, $ise -as=lin.
. ;rice ar "i, se cuvine ca lucrurile sa "ie "acute temeinic,
spuse 9urder pe un ton taios si apoi arata n sus. !ite o
oglinda acolo, l#nga tavan*
. Ce loc t#mpit pentru o oglinda* o"ta -as=lin.
:eusi cu mare greutate sa o agate cu un c#rlig si, dupa
e"orturi sustinute, se ridica p#na la nivelul ei.
. 4e$i ceva< striga de +os 9urder.
. Doar "ata mea.
. )i, acum co%oara. Te-ai uitat n oglinda, asta-i princi-
palul.
-as=lin aluneca napoi p#na pe plat"orma care sc#rt#i su%
el. 9rimma arunca o privire n Cod.
. 'poi tre%uie sa-ti semnali$e$i intentiile, l in"orma ea.
'sta e mai simplu. Semnali$ator*
!nul dintre asistentii lui Dorcas pasi n "ata destul de
nesigur, tin#ndu-si cele doua stegulete al%e cu gri+a n +os.
. Da, naltimea voastra, Doamna*
. Spune-i lui Dorcas... /9rimma privi spre ceilalti.3 Spune-i
ca suntem gata de plecare.
. S-avem iertare, $ise 9urder. Daca este cineva ndreptatit
sa anunte c#nd suntem gata de plecare, atunci eu sunt
acela.
4reau sa va "ie "oarte clar ca eu sunt cel care sta%ileste ca
suntem gata. /Privi apoi prosteste spre 9rimma.3 'aa...
suntem gata sa pornim, spuse el.
. 'm nteles... Doamna*
Semnali$atorul si "lutura scurt steagurile. De undeva de
+os %u%ui vocea inginerului5
. 9ata*
. )i %ine, $ise -as=lin, cam asta e.
. Da, ncuviinta 9urder, privind-o "i pe 9rimma. 'm uitat
ceva<
. ; multime de lucruri pro%a%il, raspunse -as=lin.
. ;ricum e prea t#r$iu acum, $ise 9urder.
. Da.
. Da.
. ) %ine, atunci.
. ?ine.
; clipa statura tacuti.
. Dai tu ordinul sau l dau eu< ntre%a -as=lin.
. -a g#ndeam doar daca ar tre%ui sa-i cer lui ,ratii 'rnold
/din 10123 sa veghe$e asupra noastra si sa ne ai%a n pa$a,
raspunse 9urder. Plecam ntr-adevar din -aga$in, dar asta
e
totusi camionul lui. /@#m%i trist si o"ta.3 -i-as dori sa ne "i
dat
vreun semn, sa ne %inecuv#nte$e.
. Noi suntem gata aici +os* striga Dorcas.
-as=lin se apropie de marginea plat"ormei si se ntinse
l#nga %alustrada.
ntreaga podea a ca%inei era acoperita de nomi, care tineau
"r#nghi ncordate sau astept#nd l#nga p#rghiile si m#nerele
lor. )rau a%solut tacuti si stateau oarecum n um%ra, dar
"iecare "ata era ntoarsa n sus, asa nc#t -as=lin privea
acum
la o mare de mutre speriate si emotionate deopotriva. si
"lutura m#na.
. Porniti motorul* striga el, iar vocea i rasuna incredi%il de
tare n tacerea aceea epectativa.
-erse napoi spre par%ri$ si privi gara+ul gol si luminat. Se
mai a"lau acolo c#teva camioane parcate l#nga celalalt $id,
si
unul sau doua dintre cele mici, gal%ene . ncarcatoarele .
ramasesera n mi+loc, unde le lasasera oamenii. '%ia daca-i
venea sa creada ca se g#ndise c#ndva la un Cui% al
Camioa-
nelor* 9ara+, asta era cuv#ntul. Sentimentul pe care l avea
o
data ce nvata un cuv#nt nou era uluitor. Se simtea mai
stap#n. )ra ca si cum a cunoaste denumirea unui lucru ti
o"erea un "el de p#rghie.
Se au$i un $gomot ca un s"orait de undeva din "ata lor si
apoi plat"orma ncepu sa se $guduie, "iind greu pusa la
ncercare de un "el de tunet. Spre deose%ire de tunete nsa,
$gomotul acela nu nceta. Pornise motorul.
-as=lin se agata cu disperare de %alustrada, chiar c#nd
era gata-gata sa "ie maturat de pe ea, si l simti pe 'ngalo
trag#ndu-l de m#neca.
. ntotdeauna se aude asa* tipa el, ncerc#nd sa acopere
$gomotul motorului. ; sa te o%isnuiesti dupa o vreme.
. ?ine, spuse -as=lin, g#ndind ca acela nu era un $gomot.
)ra prea tare pentru a "i numit $gomot. -ai degra%a era un
"el
de aer solid.
. Cred ca ar tre%ui sa ne antrenam putin* Sa ne o%isnuim
putin* Sa-i spun semnali$atorului ca vrem sa ne miscam
nainte si "oarte ncet<
-as=lin apro%a, $#m%ind. Semnali$atorul g#ndi pret de-o
clipa si apoi ncepu sa-si "luture steguletele.
!ndeva +os, Dorcas si striga ordinele. Se au$i un $gomot ca
de r#snita, urmat de un soc puternic, care aproape ca-l
do%or. 'teri$a n patru la%e si se uita la "ata n"ricosata a lui
9urder.
. Ne miscam* striga '%atele. -as=lin privi prin "ereastra
laterala.
. Da, dar stii ceva< striga el, sarind n picioare. Dam cu
spatele.
'ngalo se repe$i la semnali$ator, caruia i scapase unul
dintre stegulete.
. ncet nainte, ti-am $is. ncet nainte. Nu napoi* nainte*
. 'm semnali$at* nainte*
. Dar mergem cu spatele. Semnali$ea$a-le sa mergem
nainte.
Semnali$atorul se repe$i dupa cel de-al doilea steag si
ncepu sa "aca semne echipelor de pe podea.
. Nu, nu le semnali$a nainte, semnali$ea$a-le doar sa
opr... striga -as=lin.
Nu-si termina nsa vor%a. Se au$i un $gomot din capatul
celalalt al camionului. Singurul cuv#nt care ar "i putut reda
$gomotul este 6striveala6, dar chiar si vor%a asta era prea
scurta si prea simpla pentru a descrie sunetul metalic,
complicat si rau, dar si socul care l arunca pe -as=lin din
nou pe %urta. -otorul se opri.
Dupa un timp se stinse si ecoul.
. Pare raaaaau* striga Dorcas de dedesu%t. Dupa aceea l
au$ira vor%ind cu o voce +oasa si amenintatoare echipelor
sale.
-ultumiti< Sunteti multumiti< C#nd am spus sa miscati
schim%atorul de vite$a n sus si n st#nga si apoi n sus chiar
asta am vrut sa $ic, si nu sus-dreapta-sus. 'i<
. Dreapta ta sau dreapta noastra, Dorcas<
. ;ricare dreapta*
. Da, dar...
. Sa nu ma iei pe mine cu dar*
. Da, dar...
-as=lin si cu ceilalti nomi de pe plat"orma se ase$ara,
las#nd cearta sa se des"asoare acolo pe podea. 9urder era
nca
ntins pe sc#nduri.
. Ne-am miscat* soptea el. ,ratii 'rnold /din 10123 avea
dreptate. ) .ichidarea "inala. Totul tre%uie sa plece.
. )u as vrea sa ne mai miscam un pic, daca el nu are,
nimic mpotriva, spuse 'ngalo cu tristete.
. 'lo, voi aia de sus* se au$i vor%a lui Dorcas de%ord#nd de
entu$iasm. 'm avut ceva pro%leme de orientare aici, dar le-
am
re$olvat. Noi suntem gata*
. ;are ar tre%ui sa ma uit din nou n oglinda, ce cre$i< o
ntre%a -as=lin pe 9rimma.
,ata ridica din umeri.
. 4e$i-ti de trea%a, spuse 'ngalo. >ai sa ncercam sa
mergem nai%ii nainte* Si sa pornim c#t mai cur#nd posi%il.
-iros -otorina. Pro%a%il ca am dar#mat niste %utoaie, sau
cam asa ceva.
. Si asta e rau< ntre%a -as=lin.
. 'rde, $ise 'ngalo. 're nevoie doar de o sc#nteie sau o
"lacara mica pentru a i$%ucni.
Cu un urlet puternic, motorul reveni la viata. De data asta,
reusira sa mearga nainte, dupa ce se au$ira mai nt#i niste
h#rs#ituri, si rulara ncet p#na c#nd camionul a+unse lin n
"ata marii usi de metal. Se opri cu o usoara smucitura.
. 'cum as vrea sa ncerc sa iau c#teva cur%e, striga
Dorcas. Sa mai eerse$e nitel %aietii*
. (ar eu cred ca e o idee proasta sa ne mai nv#rtim pe-aici,
spuse 'ngalo gra%it.
. 'i dreptate, admise -as=lin. Cu c#t plecam mai repede
de-aici cu at#t mai %ine. Semnali$ea$a-i lui Dorcas sa
deschida usa.
Semnali$atorul e$ita.
. Nu cred ca am convenit un semnal si pentru asta, spuse
el.
Disperat, -as=lin si scoase din nou capul dincolo de
plat"orma.
. Dorcas*
. Da.
. Deschide usa. Tre%uie sa iesim de-aici urgent*
Dorcas si "acu m#na p#lnie la ureche.
. Po"tim<
. 'm $is sa deschi$i usa* ) urgent*
Dorcas paru ca se g#ndeste o clipa la asta si apoi si ridica
mega"onul.
. ; sa r#$i c#nd o sa-ti spun.
. Ce vrea< ntre%a 9rimma.
. ' $is ca o sa r#dem, raspunse 'ngalo.
. 'sta e %ine.
. >ai* striga -as=lin.
Dar replica lui Dorcas se topi n $gomotul puternic
motorului.
. Ce< striga -as=lin.
. Ce<
. Ce-ai $is<
. 'm spus ca din cau$a vite$ei asteia n care a tre%uit sa
plecam am uitat cu totul de usa.
. Ce-a $is< ntre%a 9urder.
-as=lin se ntoarse si se uita la usa. Dorcas "usese "oarte
m#ndru de "elul n care o %locase. 'cum, chiar ca avea o
n"atisare "oarte %locata. Daca un lucru "ara "ata putea
pareai
rautacios, atunci usa aceea reusea chestia asta de minune.
Tocmai c#nd se ntorcea disperat spre cei din ca%ina va$u
ca
usa mica, de lemn, care ducea n restul -aga$inului se
deschidea ncet, las#nd sa se vada o silueta neclara n
spatele
unui cerc de lumina al%a si stralucitoare. 6Torta aceea
ngro$itoare6, se g#ndi -as=lin.
)ra Pret Promotional.
-as=lin si simti mintea cum ncepe sa "unctione$e "oarte
eact. ) doar un om, nu e nimic n"ricosator. ) doar un om,
care si scrie pe el numele, asta n ca$ ca si-l uita cumva, la
"el
ca si "emelele acelea de om din -aga$in care se numeau7
6Tracy6 sau 6Sharon6 sau 6D-na H.). Oilliams,
supraveghetor6.
) doar P'@'. )l vietuieste aici +os, n camera ca$anelor, si
%ea
ceai. ' au$it $gomotul si a venit sa vada cine l "ace. 'dica
pe
noi.
. ;, nu, sopti 'ngalo n timp ce silueta se deplasa usor de-
a lungul podelei. 4e$i ce are n gura<
. ) o tigara. 'm mai va$ut oameni "olosind tigari. Ce e cu
ea< ntre%a -as=lin.
. ) aprinsa, spuse 'ngalo. Cre$i ca el nu poate simti
mirosul de -otor-ina<
. Si ce se poate nt#mpla daca e aprinsa< ntre%a -as=lin,
care simtea nsa ca nu vrea sa auda raspunsul la aceasta
ntre%are.
. ; sa "aca vuum"""l, spuse 'ngalo.
. Numai vuum"""i
. '+unge un singur vuum""".
;mul veni mai aproape. -as=lin i putea vedea ochii.
;amenii nu erau prea priceputi n a-i vedea pe nomi c#nd
acestia stateau nemiscati. Dar p#na si un om era normal sa
se
ntre%e de ce ncepe un camion sa se plim%e singur prin
gara+
la mie$ul noptii.
6P'@'6 veni p#na l#nga ca%ina si-si ntinse m#na spre
m#nerul portierei. Torta lui straluci prin "ereastra portierei si,
n acel moment, 9urder se ridica tremur#nd de "urie.
. Dispari, su"let pierdut* striga el, de parca ar "i "ost
inspirat de vreo vi$iune. N-ai va$ut Semnele lui ,ratii 'rnold
/din 101235 ,umatul inter$is* (esire*
,ata omului se %oti ntr-o mirare "antastica si apoi, la "el de
ncet precum $%orul unui nor pe cer, "u cuprinsa de o
epresie
de panica. Dadu drumul m#nerului portierei, se ntoarse si
porni nspre usa micuta cu o vite$a "oarte mare pentru un
om,
n timpul ce tigara aprinsa i ca$u din gura si, nv#rtindu-se
n
aer, ca$u ncet pe podea.
-as=lin si 'ngalo privira unul la altul si spusera ntr-un
glas semnali$atorului5
. Cu toata vite$a nainte*
; clipa mai t#r$iu, tot camionul se $gudui n vreme ce
echipele de nomi parcurgeau procesul complicat al
schim%arii
4ite$ei. Camionul ncepu sa mearga nainte.
. :epede, am spus, repede* tipa -as=lin.
. Ce se petrece< ntre%a Dorcas. Ce-o sa "acem cu usa<
. ; sa deschidem usa* ; sa deschidem usa, i raspunse
-as=lin.
. Cum<
. Pai, nu parea prea groasa*
.umea nomilor este "oarte rapida din punctul de vedere al
unui om. )i traiesc at#t de repede, nc#t lucrurile care se
nt#mpla n +urul lor par ca se des"asoara ncet, asa nc#t
camionul paru ca a%ia se t#raste n sus pe rampa si ca
loveste
usa "ara prea multa convingere. Se au$i un %u%uit prelung
dupa care $gomotul metalului s"#siat, un $gomot ca o
$g#rie-
tura pe acoperisul ca%inei si apoi usa disparu de tot, las#nd
locul unui ntuneric punctat din loc n loc de lumini
ndepartate.
. St#nga* .a st#nga* striga 'ngalo.
Camionul coti ncet, se lovi usor de un $id si nainta un pic
pe strada.
. 'sa, asa, acum ndreptati volanul*
; lumina puternica straluci pe caroseria ca%inei. Si apoi, n
urma lor, se au$i un sunet. 4uum""".
1E.
(. Si ,ratii 'rnold /din 10123 a $is5 .ucrarea mea e
n"aptuita.
((. Perdelele, Covoarele, .en+eria, Hucariile, -erceria,
9alanteria, ,eroneria, )lectricele7
(((. Toti peretii, toate podelele, toate tavanele, toate
li"turile, toate scarile mo%ile7
(4. Toate tre%uie sa plece. ) .ichidarea "inala.
/Din Cartea nomului, )odul, cap. E, vers. (-(4.3
-ai t#r$iu, c#nd au "ost scrise urmatoarele capitole ale
Cartii nomului, s-a relatat ca s"#rsitul -aga$inului a nceput
cu o eplo$ie. 'sta nu era chiar adevarat, dar s-a scris asa,
deoarece cuv#ntul 6eplo$ie6 suna mai impresionant. De
"apt,
mingea de "lacari gal%ene si portocalii care s-a rostogolit
a"ara
din 9ara+, purt#nd cu ea ramasitele usii, a "acut un $gomot
de
parca ar "i "ost un c#ine urias care si dregea glasul.
4uum"""*
Nomii nu se a"lau nsa n situatia de a acorda prea mare
atentie unor asemenea amanunte. )rau mult mai preocupati
de celelalte o%iecte, mult mai apropiate de ei, care aproape
i
loveau.
-as=lin se pregatise ndelung pentru a se descurca cu
restul vehiculelor de pe strada. Codul 'uto al Stra$ii spunea
"oarte multe despre chestia asta. )ra "oarte important sa nu
te
ciocnesti de alte vehicule. Ceea ce l ngri+ora nsa pe
-as=lin
era "elul n care toate celelalte masini pareau hotar#te sa se
i$%easca de camion. )le scoteau sunete prelungi, ca
mugetele
unor vaci %olnave, si se napusteau spre ei, "erindu-se a%ia
n
ultima clipa.
. St#nga un pic* striga 'ngalo. 'poi olecuta la dreapta, si
apoi tot nainte.
. ;lecuta< ntre%a semnali$atorul ncet. Nu am nici un
semnal pentru 6olecuta6. N-am putea...
. ncet* 'cum la st#nga un pic. Tre%uie sa mergem pe
partea dreapta a drumului.
9rimma si iti capul dintre "oile Codului 'uto al Stra$ii.
. Pai suntem pe o parte dreapta a drumului*
. Da, dar tre%uie sa mergem pe dreapta partii drepte a
drumului.
-as=lin se uita ncruntat la o pagina din "ata lor.
. Scrie aici ca tre%uie sa aratam consu...
. Consideratie, murmura 9rimma.
. ...consideratie pentru ceilalti participanti la tra"ic, spuse
el.
; smucitura l arunca nainte.
. 'sta ce-a mai "ost< ntre%a -as=lin.
. 'stia am "ost noi care ne-am urcat pe trotuar* St#nga,
st#nga*
-as=lin va$u imaginea "ugara a unei vitrine de maga$in,
"rumos luminata, nainte de momentul n care camionul a
lovit-o din lateral, ricos#nd napoi pe drum ntr-o ploaie de
cio%uri.
. 'cum, st#nga, acum, st#nga* 'cum dreapta, dreapta* Tot
nainte* St#nga, am spus st#nga*
'ngalo privi amalgamul de lumini si de "orme din "ata.
. -ai este un drum aici, $ise el. St#nga, vreau st#nga*
4reau "oarte mult la st#nga. -ult mai mult la st#nga dec#t
acum*
. ) un semn acolo, spuse -as=lin ndatoritor.
. St#nga* scr#sni 'ngalo. 'cum, dreapta, dreapta,
dreaptaaaaaaa*
. 'i $is ca vrei la st#nga* riposta semnali$atorul acu$ator.
. Da, si acum vreau dreapta, mult la dreapta. Pa$ea*
. N-avem nici un semnal pentru...
De data asta nu mai "usese vuum""". )ra clar un %aang.
Camionul lovi un perete, st#rni un suvoi de sc#ntei, aluneca
p#na ntr-un morman de la$i de gunoi si se opri.
)ra liniste, cu eceptia unor "#s#ituri si a unor $gomote,
pine, pine, venite de la motor.
4ocea lui Dorcas se au$i din ntunericul ca%inei, ncet, dar
amenintator.
. N-ati vrea sa ne spuneti noua astora de +os ce nai%a
"aceti acolo voi aia de sus<
. Tre%uie sa ne g#ndim la un mod mai e"icient de a vira,
striga 'ngalo n +os. Si luminile* 'r tre%ui sa "ie un ntre-
rupator pentru lumini, pe-aici pe undeva.
-as=lin sari n picioare. Camionul parea sa "ie %locat ntr-
un drum ngust si ntunecat. Nu se vedea nici o lumina.
l a+uta pe 9urder sa se ridice si i scutura nitel hainele.
'%atele parea nedumerit.
. 'm a+uns< ntre%a el.
. Nu chiar, raspunse -as=lin. Ne-am oprit ca sa... ca sa
mai punem la punct niste chestii. n timp ce ei "ac asta, cred
ca ar "i %ine sa mergem sa vedem ce se-nt#mpla cu ceilalti.
Cred ca sunt destul de ngri+orati. 4ino si tu, 9rimma*
Co%or#ra de pe plat"orma si-i lasara pe 'ngalo si pe Dorcas
prinsi ntr-o cearta despre vira+e, lumini, instructiuni clare, si
mai ales despre cantitatile acestora, pe care ar "i tre%uit sa
si
le dea unul altuia.
n spatele camionului era un vacarm de voci, n care se
amestecau si plansetele copiilor. C#tiva nomi aveau v#natai
din cau$a socurilor, iar %unica -or=ie punea ntre doua atele
piciorul rupt al unui nom care "usese prins su% o cutie ce
ca$use c#nd se lovisera de $id.
. ) un pic mai smucita calatoria asta dec#t cealalta,
comenta ea sec, n timp ce lega un %anda+. De ce ne-am
oprit<
. Tre%uie sa punem la punct c#teva lucruri, spuse
-as=lin, ncerc#nd sa para mai entu$iast dec#t se simtea. ;
sa pornim n cur#nd. 'cum, macar stim la ce sa ne
asteptam.
Privi n ntunericul din lungul camionului si simti
ntre%arile din mintile celorlalti.
. C#t mai stam pe-aici, eu o sa arunc o privire pe-a"ara.
. Pentru ce< l iscodi 9rimma.
. Stii tu, ma uit si eu pe-a"ara, raspunse -as=lin am%iguu.
'poi n nghionti pe 9urder.
. 4rei sa vii< ntre%a el.
. Ce< n )terior< )u<
'%atele parea teri"iat.
. -ai devreme sau mai t#r$iu, tot o sa tre%uiasca sa iesi.
De ce sa n-o "aci acum<
9urder e$ita un moment.
. ; sa putem vedea -aga$inul de-a"ara< ntre%a el apoi,
"rec#ndu-si lim%a peste %u$ele uscate.
. Pro%a%il. Nu cred ca ne-am ndepartat prea mult de el,
spuse -as=lin, adaug#nd toata diplomatia de care se
simtea
n stare.
; echipa de nomi i a+uta sa co%oare prin spatele
camionului si, la scurta vreme, a+unsera pe ceea ce 9urder
ar
"i numit cu siguranta 6podea6. )ra p#cla, si o ploaie "oarte
"ina
cadea alene din cer. -as=lin respira ad#nc. 'sta era aerul
de
)terior. 'er adevarat, cu o unda de racoare n el. -irosea a
proaspat, nu ca si c#nd ar mai "i "ost respirat nainte de mii
de
nomi.
. S-au pornit stropitorile, spuse 9urder.
. Ce s-au pornit<
. Stropitorile* repeta 9urder. Sunt "iate n tavan, n ca$ de
in... se opri si privi n sus. ;, maiculita* eclama el.
. 'i vrut sa spui ca ploua, $ise -as=lin.
. ;, maiculita*
. ) doar apa care curge din cer, spuse -as=lin, care simti
nsa ca tre%uia sa eplice mai mult. ) uda, adauga el, si poti
sa o %ei. Ploaie. Nu tre%uie sa ai capul tuguiat. Se scurge
oricum.
. ;, maiculita*
. Te simti %ine< 9urder tremura.
. Nu eista acoperis, murmura el. Si e asa de mare.
-as=lin l %atu usor pe umar.
. Toate astea sunt noi pentru tine, desigur. Nu tre%uie sa
te ngri+ore$e "aptul ca nu ntelegi chiar totul.
. :#$i de mine pe n"undate, asa-i< spuse 9urder.
. Deloc. Si eu stiu cum e sa-ti "ie "rica.
Ca electrocutat, 9urder si ndrepta spatele.
. ,rica< -ie< Nu "i prost* -a simt "oarte %ine. Sunt un
pic... aaa... surprins. Nu ma asteptam ca )teriorul sa "ie
asa
de... asa de... eterior. 'cum ca mi-am "iat niste repere, ma
simt mult mai %ine. Cu mult mai %ine. Deci asa este... nv#rti
cuv#ntul n +urul lim%ii ca si cum ar "i vrut sa-i simta
dulceata, )teriorul. ) at#t de... mare. 'sta e tot< Sau mai
este<
. -ai e "oarte mult, spuse -as=lin. !nde am trait noi p#na
acum era )terior de la un capat si p#na la celalalt al lumii.
. ;* suspina 9urder sla%. Cred ca o sa ne a+unga at#ta
)terior pentru o %ucata de vreme. ) "oarte %ine.
-as=lin se ntoarse si se uita la camion. )ra aproape n"ipt
ntr-o alee plina de gunoi. .a capatul ei se putea vedea un
"el
de str#mtoare prin care patrundeau luminile stralucitoare ale
unei stra$i ndepartate. n timp ce se uita, pe acolo aparu un
vehicul nvaluit ntr-o lumina al%astra clipitoare. C#nta. Sau
poate nu c#nta, dar el nu se putea g#ndi la nici un alt cuv#nt
mai potrivit.
. Ce ciudat* se mira 9urder.
. Se mai nt#mpla si acasa uneori, $ise -as=lin, g#ndind
ca era "oarte placut ca, dupa at#ta timp, sa redevina acela
care
se pricepe la unele lucruri. 'm mai au$it unele din astea
care
mergeau pe sosea. Ni-no, ni-no, ni-no, N(-N;, N(-N;, N(-
N;*
Cred ca suna asa ca sa-i "aca pe oameni sa se "ereasca din
calea ei.
Se ridicara peste %ordura si privira pe deasupra
trotuarului, nspre colt, chiar c#nd o alta masina c#ntatoare
trecu pe l#nga ei.
. ;, ?elsug de Chilipiruri* eclama 9urder, pun#ndu-si
m#inile la gura.
-aga$inul luase "oc.
,lacarile "luturau la c#teva dintre "erestrele de sus preci
perdelele um"late de v#nt. !n nor de "um se ridica ncet din
acoperis, trans"orm#ndu-se ntr-un st#lp ntunecat care se
n"igea n cerul nnorat.
-aga$inul "acea ultima sa .ichidare de stocuri. )ra un
"inal cu 'rti"icii Pentru Toate ?u$unarele.
De pe stra$ile alaturate, oamenii se napustira n +urul
-aga$inului. De undeva aparusera doua camioane cu scari
deasupral lor. 'ratau de parca ar "i aruncat apa deasupra
cladirii.
-as=lin se uita lung la 9urder, ntre%#ndu-se ce avea sa
"aca '%atele. De "apt, suportase totul mai %ine dec#t s-ar "i
asteptati -as=lin, dar, cu toate acestea, c#nd vor%i, n vocea
lui se simtea un tremur, de parca ar "i ncercat cu greu sa si-
o
controle$e5
. Nu e... nu e deloc asa cum mi-am imaginat.
. Nu< ntre%a -as=lin.
. 'm plecat chiar la timp.
. Da.
9urder tusi, ca si cum avusese o lunga de$%atere cu sine
nsusi si a+unsese la o conclu$ie.
. Totul se datorea$a lui ,ratii 'rnold /din 10123, spuse el cu
hotar#re.
. Po"tim<
9urder se hol%a la "ata lui -as=lin.
. Daca nu te-ar "i adus n -aga$in, noi am "i "ost nca
acolo, spuse el, par#nd din ce n ce mai convins.
. Dar...
-as=lin se opri. Nu avea nici un sens. Daca nu ar "i plecat,
nu ar "i "ost nici un incendiu. Sau poate ar "i "ost. Cine stie<
Poate ca niste "oc din asta se scursese dintr-o galeata de
"oc.
Nu era %ine sa te certi cu 9urder. )istau o multime de
lucruri pe care nomii nu se aratau prea %ucurosi sa le puna
n
discutie. )rau multe mistere.
. ) ciudat, totusi, ca lasa -aga$inul sa arda, constata el.
. Nu l-ar "i lasat, spuse 9urder. )ista stropitori si mai
sunt si chestiile alea speciale, care "ac incendiul sa iasa
a"ara... (esiri pentru incendiu le spune. l lasa nsa sa arda
pentru ca noi nu mai avem nevoie de el.
Se au$i o trosnitura si va$ura cum ntreg ultimul eta+ se
pra%useste n el nsusi.
. S-a dus Conta%ilitatea* spuse -as=lin. Sper ca oamenii
au apucat sa iasa.
. Cine<
. Stii tu. .e-am va$ut numele pe usi5 Salarii, Conta%ili,
Personal, -anager 9eneral.
. Sunt sigur ca ,ratii 'rnold /din 10123 a "acut totul cum se
cuvine, $ise 9urder.
Pe -as=lin l trecu un "ior si apoi l va$u, cu silueta
pro"il#ndu-se n lumina departata a incendiului, pe Pret
Promotional. Nu avea cum sa-l con"unde din cau$a sepcii.
-ai
avea chiar si torta n m#na si era ad#ncit ntr-o conversatie
cu
alti oameni. -as=lin i va$u "ata, c#nd P'@' se ntoarse
spre
el. Parea "oarte "urios.
Si mai parea si "oarte uman. ,ara lumina aceea teri%ila,
"ara um%rele -aga$inului noaptea, Pret Promotional era
doar
un om oarecare. Pe de alta parte...
Nu, g#ndurile astea erau prea complicate* Si, oricum,
aveau tre%uri mult mai importante de "acut.
. >aide, spuse el, hai sa ne ntoarcem* Cred ca ar tre%ui sa
ne departam c#t mai repede de locul asta.
. 'm sa rog pe ,ratii 'rnold /din 10123 sa ne lumine$e
mintile si sa ne calau$easca, spuse 9urder cu ncredere.
. Da, %ine, ncuviinta -as=lin. ) o idee %una. .a urma
urmei, de ce nu< Dar acum chiar tre%uie sa...
. Stii cum nu spunea )l5 Daca nu vedeti lucrul de care aveti
nevoie, va rugam sa-l cereti*
-as=lin l apuca $dravan de %rat. Cu totii aveau nevoie de
c#te ceva, g#ndi el. Si nu se stie niciodata cum tre%uie sa
o%tii
acel lucru.
. Trag de s"oara asta, striga 'ngalo, indic#nd "irul care-i
trecea peste umar si disparea n ntunericul de pe podeaua
ca%inei, si se"ul echipei de virat la st#nga o sa-si dea seama
ca7 vreau sa o luam la st#nga. ,iindca o sa-i "ie legat de
%rat.
(ar astalalt "ir se duce catre echipa de virat la dreapta. n
"elul
asta, n-o sa mai avem nevoie de at#tea semnale, iar Dorcas
o
sa se, poata concentra la pedale si la schim%atorul de
vite$e.
Si la "r#na... Sa recunoastem, adauga el. N-o sa "im
ntotdeauna asa de norocosi, nc#t sa gasim un $id de care
sa
ne ciocnim ca sa ne putem opri.
. Dar luminile< ntre%a -as=lin.
'ngalo ncuviinta din cap.
. Sa se aprinda luminile, i transmise el semnali$atorului.
'm legat niste "ire p#na la ntrerupatoarele...
Se au$i un clic. !n %rat imens de metal ncepu sa se miste
pe par%ri$ ndepart#nd picaturile de ploaie. l privira n
tacere
pret de c#teva clipe.
. )i da, dar nu prea luminea$a, spuse 9rimma.
. 'm gresit ntrerupatorul, murmura 'ngalo.
Semnali$ea$a-le sa lase stergatoarele, dar sa aprinda si
luminile.
De pe podea se au$ira $vonurile unor certuri n"undate si
apoi sesi$ara un alt clic. (mediat, ca%ina se umplu de
sunetul
%ol%orosit al unei voci umane.
. ) n regula, $ise 'ngalo. ) radioul. Dar e drept ca nici
asta nu tine loc de "aruri. Spune-i lui Dorcas...
. Stiu ce-i ala un radio, l ntrerupse 9urder. Nu tre%uie
sa-mi spui ce e ala un radio.
. Da< Si ce e un radio< ntre%a -as=lin, care chiar ha%ar
n-avea.
. Se 4inde Cu Tot Cu ?aterii, raspunse 9urder. Cu '-, ,-,
'uto-:evers, Pret Promotional, ;"erta 4ala%ila n .imita
Stocului.
. 'm si ,um< ntre%a -as=lin.
. Da.
-as=lin privi cu luare aminte, dar nu va$u nici un "um si
pre"era sa nu-l mai deran+e$e pe 9urder, care parea sa
asculte
vocea de la radio...
. ... cel mai mare incendiu din istoria orasului, ce a mo%i-
li$at pompieri care au venit tocmai de la NeLtoLn. n acelasi
timp, politia cauta unul dintre camioanele maga$inului, care
a
"ost va$ut parasind cladirea chiar nainte...
. .uminile* .uminile* ) al treilea ntrerupator, striga
'ngalo.
Dupa c#teva secunde, aleea din "ata lor "u scaldata ntr-o
lumina or%itoare.
. 'r "i tre%uit sa "ie doua, dar unul s-a stricat c#nd am
parasit -aga$inul, $ise 'ngalo. Suntem gata<
... oricine vede acest vehicul este rugat sa contacte$e
politia
din 9rimethorpe la...
. Si nchide radioul* spuse 'ngalo. -ugetele astea ma
calca pe nervi.
. Tare as vrea sa pot ntelege ce vor%esc, $ise -as=lin. Cu
siguranta, oamenii sunt destul de inteligenti, numai ca noi
nu-
i putem ntelege. /Privi spre 'ngalo.3 n regula, sa mergem*
.ucrurile pareau sa "unctione$e mult mai %ine de data
asta. Camionul se "reca de $id un moment, dar se eli%era
imediat si se deplasa ncet pe alee spre luminile de la
capatul
ei. C#nd ca%ina se iti putin dintre $idurile ntunecate, 'ngalo
striga la echipa de "r#na si camionul se opri "ara nici o
smucitura.
. Si acum n ce directie< ntre%a el.
-as=lin nu avea nici o idee. 9urder "run$area paginile
agendei lui 'ngalo. .
. Depinde unde vrem sa mergem, spuse el. Sa ne uitam un
pic la semne5 '"rica, sau poate Canada.
. !ite un semn* arata 'ngalo undeva n "ata lor. Scrie
acolo5 6Centru6. Si mai e o sageata pe care scrie... Se
%#l%#i.
6Sesn... sesn...6
. Sens unic, murmura 9rimma.
. Nu stiu de ce, dar nu mi se pare o idee prea %una sa o
luam spre Centru.
. Nici pe harta nu-l gasesc pe Centru asta, $ise 9urder.
. ; s-o luam deci n partea cealalta, spuse 'ngalo, trag#nd
de o s"oara.
. Dar nici de 6Sens unic6 nu sunt prea sigur, $ise si
-as=lin. Cred ca pe strada asta se circula ntr-un singur
sens.
. Pai da, con"irma 'ngalo cu "ermitate. )act asta "acem si
noi. Circulau ntr-un singur sens. n sensul n care mergem.
Camionul iesi de pe strada laterala si se lovi usor de
%ordura.
. >ai, dati-mi vite$a a doua* striga 'ngalo. Si apasati un
pic mai tare pe pedala de mers repede*
; masina se trase cu greutate din "ata camionului,
claon#nd puternic, dar pentru urechile nomilor sunetul
acela
era mai degra%a similar cu vaietul unei sirene de
transatlantic.
. N-ar tre%ui sa li se dea drumul pe stra$i la asemenea
so"eri, remarca 'ngalo.
'poi se au$i o %u"nitura, iar ramasitele unui st#lp de
iluminat se rasp#ndira n "ata lor.
. Si mai pun si chestii de-astea t#mpite n mi+locul
drumului, adauga el.
. 'du-ti aminte ca tre%uie sa arati consideratie "ata de
participantii la tra"ic, spuse -as=lin cu severitate.
. Pai le arat, nu< )i intra n mine* riposta 'ngalo, "urios.
Ce-a "ost asta<
. Niste tu"isuri cred, $ise -as=lin.
. 4e$i< De ce nai%a pun ei lucruri de-astea n mi+locul
drumului, nu nteleg*
. )u cred, totusi, ca drumul e mai degra%a undeva la
dreapta noastra, spuse si 9urder.
. Da, si asta e o pro%lema* Drumul se tot muta mereu,
adauga 'ngalo, suparat, trag#nd s"oara de virat la dreapta.
)ra aproape mie$ul noptii, iar n 9rimethorpe linistea se
instala imediat dupa lasarea ntunericului. De aceea nu prea
era nimeni pe strada care sa se ciocneasca de camion n
timp
ce acesta trecu de soseaua 'lderman Surley si apoi o
apuca n
sus pe %ulevardul Hohn .ennon, par#nd o silueta imensa si
oarecum neregulata n lumina gal%ena a %ecurilor cu vapori
de sodiu. Ploaia se oprise dar valatuci de ceata se
ncolaceau
deasupra drumului. )ra aproape liniste.
. 'sa, vite$a a treia, spuse 'ngalo, si acum un pic mai
repede* Ce e semnul ala care se apropie<
9rimma si -as=lin se chinuira sa vada.
. Se pare ca e 6Santier6, spuse 9rimma cu o voce
nedumerita.
. Suna %ine. >ai sa mergem un pic mai repede.
. Da, dar... $ise -as=lin, de ce ne spun asta< 4reau sa $ic,
as "i putut ntelege un semn de genul 6Sant '$i6. De ce sa
ne
spuna ca ieri a "ost aici un sant<
. Poate vrea sa ne spuna ca nu au mai pus n el gropi, si
st#lpi, si tu"isuri... i lamuri 'ngalo.
. Poate.
-as=lin se uita cu atentie peste marginea plat"ormei.
. Stop* striga el. ,oarte, "oarte, "oarte mult stooooop*
)chipa de la pedala de "r#nare privi n sus cu consternare,
nsa eecuta ordinul. Cauciucurile urlara, dar $gomotul lor "u
acoperit de larma nomilor aruncati nainte, ca si de
scr#sniturile venite din partea din "ata a camionului si care
erau produse de tot "elul de %ariere si de grame$i de prundis
ce se striveau de ca%ina.
. Tre%uie sa ai un motiv al nai%ii de %un pentru care sa "i
"#cut chestia asta* spuse 'ngalo, dupa ce camionul se opri
n
s"#rsit,
. --am lovit la genunchi* racni si 9urder.
. S-a terminat drumul, spuse -as=lin simplu.
. Cum sa se termine< se rasti 'ngalo. Suntem pe el...
. !ita-te n +os. 'sta e tot. !ita-te, te rog, n +os, insista
-as=lin.
'ngalo veni sa se convinga singur si privi spre drum. 9asi
etrem de interesant "aptul ca soseaua nu se mai a"la acolo.
Se ntoarse apoi spre semnali$ator.
. Se poate, te rog, sa mergem "oarte putin napoi< ntre%a
el ncetisor.
. ;lecuta< ntre%a semnali$atorul.
9rimma se uita si ea la groapa care rasarise n mi+locul
drumului. )ra mare. )ra ad#nca. 4reo c#teva tevi licareau
undeva, n ad#ncime.
. C#teodata, spuse ea, a+ung sa cred ca oamenii nu stiu
nimic despre "olosirea corecta a cuvintelor.
,run$ari Codul, n timp ce camionul dadea napoi de pe
marginea gropii si, dupa ce dar#ma di"erite lucruri, "u adus
pe
iar%a si apoi napoi pe drum.
. ) momentul sa "im mai atenti cu cartea asta, $ise
9rimma. Nu mai putem avea ncredere n ea. 'sa ca o sa
mergem ncet.
. )u conduceam n per"ecta siguranta, se +usti"ica 'ngalo,
suparat. Nu e vina mea ca toate lucrurile ies de-a-
ndoaselea.
. 'i dreptate, deci o sa mergi ncet.
Privira n tacere drumul care se scurgea su% ei. .a un
moment dat, straluci un alt semn.
. 6Sens 9iratoriu6, spuse 'ngalo. Si e desenat si un cerc.
)i< 're cineva vreo idee<
9rimma ras"oia disperata Codul.
. )u am va$ut o data po$a unui 9iratoriu, $ise 9urder.
Poate va este de "olos sa va in"orme$. )ra n cartea
6-ergem la
%#lci6. 9iratoriul e o chestie mare si stralucitoare, plina de
lucruri aurite, n care se nv#rt niste caluti.
. (ar eu sunt sigura ca nu e vor%a despre asta, murmura
9rimma, ntorc#nd paginile gra%ita. Sunt sigura ca am va$ut
pe-aici ceva...
. De aur< ntre%a 'ngalo. 'r tre%ui sa "ie simplu de
reperat. Cred ca putem sa %agam ntr-a treia, spuse el
privind7
pe "uris spre 9rimma.
. 'm nteles, domnule 'ngalo, ncuviinta Semnali$atorul...
. Nu prea vad nici un cal de aur, spuse -as=lin. Nu sunt
tocmai sigur...
. Si ar tre%ui sa "ie si o mu$ica vesela, $ise 9urder,
nc#ntat sa contri%uie si el la %unul mers al epeditiei.
. Si nici n-aud vreun c#ntecel... ncepu -as=lin.
Se au$i mai nt#i un $gomot puternic. Dupa aceea, drumul
se opri, las#nd locul unei movile de pam#nt acoperite de
tu"isuri. Camionul se napusti n sus, si apoi toate rotile sale
parasira pam#ntul. 'teri$a imediat pe partea cealalta a
sensului giratoriu si continua sa mearga putin %alanganindu-
se de pe o %anda pe alta. P#na la urma se opri.
)ra din nou liniste n ca%ina. 'poi cineva tusi.
-as=lin se t#r p#na la marginea plat"ormei si se uita la
"ata lui 9urder, care at#rna n gol.
. Ce s-a nt#mplat< murmura el.
-as=lin l ridica napoi, la loc sigur, si-l scutura putin.
. Cred... ca, desi semnele chiar vor sa spuna ceea ce spun,
ceea ce spun nu este ceea ce vor sa spuna, %odogani el.
9rimma se ridica si ea de su% Cod. 'ngalo, care tocmai se
descurca dintre niste capete de s"oara, se tre$i privind direct
"ata ei "urioasa.
. )sti total idiot, spuse ea. Si mai esti si un maniac al
vite$ei. De ce nu m-asculti<
. Nu ai voie sa-mi vor%esti asa* striga 'ngalo. 9urder, $i ca
nu are voie sa ma porecleasca*
9urder nu-si putea nsa stap#ni genunchii si tremura pe
marginea plat"ormei.
. n ceea ce ma priveste, poate sa te porecleasca cum vrea,
da-i nainte, tinerico*
'ngalo se ntuneca la chip.
. Stai asa* Tu esti ala care ai nceput sa vor%esti despre cai
de aur* N-am va$ut nici un cal de aur* ' va$ut cineva vreun
cal de aur< --a ncurcat tot pomenindu-mi de caii lui de
aur...
9urder l atinti cu un deget.
. Sa nu te adrese$i niciodata cu 6el6... ncepu '%atele.
. Da, dar nici tu sa nu-mi mai spui 6tinerico6 pe tonul ala*
striga 9rimma.
De +os se au$i vocea lui Dorcas5
. N-as vrea sa ntrerup ceva important, dar, daca se mai
nt#mpla vreodata asa ceva, am niste nomi aici care o sa "ie
"oarte "uriosi. 'ti nteles<
. 'm avut doar o mica pro%lema de virare, striga vesel
-as=lin si apoi se ntoarse spre ceilalti. !ite ce e, spuse el
n
soapta, cearta asta tre%uie sa ncete$e. De "iecare data
c#nd
ne lovim de-o pro%lema, ncepem sa ne ciorovaim. Nu e de
%un-simt.
'ngalo pu"ni.
. Ne descurcam "oarte %ine p#na c#nd el...
. 9ura* striga -as=lin pe un ton taios.
Toti l privira cu uimire, "iindca tremura de m#nie.
. --am saturat de voi. -a "aceti de rusine. Nu mi-am
petrecut at#ta timp ncerc#nd sa pun cap la cap toate astea
doar pentru ca un... un... un comitet de virare sa strice totul.
:idicati-va si urniti din nou camionul asta. n spate e o
ncarcatura ntreaga de nomi* Cu totii se %a$ea$a pe noi. 'ti
nteles<
Se privira unul pe altul si se ridicara, disciplinati. 'ngalo
apuca iarasi "irele cu care vira. Semnali$atorul si pregati si
el
steguletele.
. 'aa..., se %#l%#i 'ngalo, cred ca, da, cred ca un piculet
de vite$a nt#i ar "i "oarte nimerita n momentul asta. ,ireste,
daca sunteti cu totii de acord.
. ) o idee %una. Sa mergem, $ise 9urder.
. Cu gri+a, completa 9rimma.
. -ultumesc, spuse 'ngalo, politicos. Tu, -as=lin, esti de
acord<
. >mm, da* Da. ?ine.
Cel putin nu mai eistau cladiri. -otorul camionului torcea
n lungul drumului pustiu si singurul sau "ar decupa o ra$a
al%a n ceata. !nul sau doua vehicule trecura pe l#nga ei pe
partea cealalta a drumului. -as=lin stia ca, n cur#nd, ar "i
tre%uit sa nceapa sa caute un loc n care sa se opreasca.
Tre%uia sa "ie o $ona adapostita, "erita de oameni, dar nu
prea departata de ei, pentru ca era "oarte sigur ca nomii o sa
ai%a nevoie n continuare de o multime de lucruri omenesti.
Spera ca se ndreapta spre nord, desi tre%uia sa
recunoasca,
ca asta ar "ost un noroc imens.
ntr-un moment de o%oseala, accentuata de "uria pe care o
resimtea c#nd si dadea seama ca nu se putea concentra pe
deplin la ceea ce era n "ata lor, va$u silueta incon"unda%ila
a
lui Pret Promotional.
Nu era nici o ndoiala. ;mul statea n mi+locul drumului,
"lutur#ndu-si torta. n spatele acestuia se a"la o masina, care
avea deasupra o lumina al%astra si clipicioasa.
Si ceilalti l o%servasera.
. Pret Promotional* murmura 9urder. ) acolo, n "ata
noastra.
. -ai multa vite$a* porunci 'ngalo cu hotar#re.
. Ce vrei sa "aci< ntre%a -as=lin.
. 4reau sa vad cum se poate pune cu un camion torta aia,
%ol%orosi 'ngalo.
. Nu poti sa "aci asta. Nu poti sa treci cu camionul peste
oameni.
. Dar nu e un om, e Pret Promotional* protesta 'ngalo.
. 're dreptate, spuse si 9rimma. Chiar tu ai spus ca nu
tre%uie sa ne oprim acum.
:epede si "ara vreun cuv#nt, -as=lin apuca de la 'ngalo
"irele, pentru vira+ si trase de unul. Camionul derapa putin,
ndea+uns nsa pentru ca Pret Promotional sa-si arunce torta
si, cu o vite$a respecta%ila pentru un om, sa sara n sant. Se
au$i o %u%uitura n spatele camionului, c#nd acesta lovi
masina, si apoi 'ngalo trase din nou s"orile si i aduse pe
linia
dreapta.
. Nu tre%uia sa "aci asta, spuse el cu ncapat#nare. 'vem
voie sa-l calcam pe Pret Promotional, nu-i asa, 9urder<
. )i, aaa... se %#l%#i 9urder, privindu-l ncurcat pe
-as=lin. Nu-s prea sigur ca era chiar Pret Promotional. 'vea
haine mai nchise la culoare... si masina aia cu lumina
deasupra ei...
. Da, dar avea sapca si torta aceea n"ricosatoare.
Camionul se ciocni de un mal de pam#nt, smulg#nd o
%ra$da mare de iar%a, si apoi ricosa napoi pe drum.
. -a rog, spuse 'ngalo, pe un ton satis"acut, toate astea
au ramas n urma. ,ratii 'rnold /din 10123 a ramas n
-aga$in. Nu mai avem nevoie de el. Nu n )terior.
Desi n ca%ina era "oarte multa galagie, cuvinte lui creara o
tacere stranie.
. 'sa e, sustinu 'ngalo, apar#ndu-se de reprosul mut al
celorlalti. Si Dorcas crede chestia asta, si multi dintre nomii
mai tineri...
. ; sa vedem, $ise 9urder. n orice ca$, eu cred ca, daca
,ratii 'rnold /din 10123 a eistat vreodata undeva, atunci el
eista peste tot.
. Ce vrei sa spui cu asta<
. Nici eu nu-s sigur. Dar suna complicat si tre%uie sa ma
mai g#ndesc. ; sa tin o cuv#ntare mai t#r$iu.
. ?ine, g#ndeste-te* pu"ni 'ngalo. Dar sa nu mai cre$i. Nu
mai contea$a. Sa ma %ata ?elsug de Chilipiruri daca ma
nsel*
adauga el.
-as=lin prinse cu coada ochiului o lumina al%astra.
Deasupra rotilor camionului erau "iate niste oglin$i si, desi
una dintre ele se rupsese de tot, iar cealalta era cio%ita, era
evident cum "unctionau. .umina venea din spatele
camionului.
. ;ricine o "i, ne urmareste, spuse el ngri+orat.
. Si, e si sunetul ala5 ni-no, ni-no... completa 9urder.
. Cred ca ar "i o idee %una sa iesim de pe drumul asta.
'ngalo privi pe o parte si apoi pe cealalta.
. Prea multe santuri si gropi, constata el.
. Nu, ma re"eream la un alt drum pe care sa mergem. Poti
sa "aci asta<
. Nici o pro%lema* )i, ncearca sa ne depaseasca* Ce tupeu*
>a*
Camionul vira violent spre st#nga.
. 's "i vrut sa "i putut sa deschidem "ereastra, spuse
'ngalo. !nul din so"erii pe care i-am urmarit, daca era
clao-
nat de cineva din spate, si "lutura m#na pe geam si striga
"el
de "el de chestii. Cred ca asta ar tre%ui sa "ac si eu.
Dadu din m#na, ridica un deget si tipa5 6... mne$eii...6
. .asa asta. 9aseste alt drum, unul mai mic, spuse
-as=lin. -a ntorc ntr-un minut.
Co%or pe podea, p#na la Dorcas si ai lui. Nu era cine stie
ce activitate pe podea, nomii tre%uind doar sa traga c#te
putin
de volan si sa apese constant pe pedala de mers mai
repede.
-ulti dintre ei stateau +os, ncerc#nd sa se odihneasca.
'tunci
c#nd -as=lin li se alatura, "u primit cu urale.
Dorcas statea si el +os si scria ceva pe o %ucata de h#rtie.
. ', tu esti, spuse el. ) totul n regula acum< 'ti terminat
toate lucrurile de care sa ne ciocnim<
. Suntem urmariti de cineva care vrea sa ne opreasca, $ise
-as=lin,
. 'lt camion<
. ; masina, cred. Cu oameni n ea.
Dorcas si scarpina %ar%ia.
. Si ce vrei de la mine<
. 'i "olosit o chestie ca sa tai "irele de la camion c#nd ai
vrut sa-l opresti, spuse -as=lin.
. Patentul. Ce-i cu el<
. l mai ai<
. Da, dar e nevoie de doi nomi ca sa-l "oloseasca.
. 'tunci o sa mai am nevoie de nca un nom.
-as=lin i comunica lui Dorcas ce avea de g#nd.
?atr#nul l privi cu admiratie, dar clatina din cap.
. N-o sa mearga niciodata, spuse el. Nu avem timp. )ste,
totusi, o idee "rumoasa.
. Dar suntem cu mult mai rapi$i dec#t oamenii. ; putem
"ace, si apoi sa ne ntoarcem n camion nainte ca ei sa
o%serve
ceva.
. >mm* o"ta din greu Dorcas. 4ii si tu<
. Da, aaa..., nu sunt sigur ca nomii care n-au mai "os a"ara
o sa "ie n stare sa se descurce.
Dorcas mai o"ta o data.
. )i %ine, cred ca o sa ncerc si eu chestia asta numit 6aer
proaspat6. -i s-a $is ca e "oarte %una pentru sanatate.*
Daca ar "i eistat cineva sa se uite pe drumul acela de tara
mistuit de ceturi, ar "i va$ut un camion url#nd n timp ce
gonea cu o vite$a cam periculoasa.
'r "i putut sa creada5 6', e un vehicul neo%isnuit, pare sa "i
pierdut c#teva lucruri de care are nevoie, un "ar, un tampon,
si chiar cea mai mare parte a vopselei de pe-o parte, dar s-a
pricopsit cu c#teva lucruri de care nu avea nevoie, precum
c#teva crengi din tu"isuri, are mai multe %otituri dec#t o "oaie
de ta%la ondulata.6 S-ar mai "i putut ntre%a si de ce avea un
semn de 6Santier6 care-i at#rna de m#nerul unei portiere.
Si s-ar "i mirat cu siguranta de ce se oprea. -asina de
Politie din spatele camionului se opri ntr-un stil cu mult mai
spectaculos, sc#rt#ind din roti. Doi oameni aproape ca se
aruncara din ea si alergara catre camion, deschi$#ndu-i
portierele.
Daca spectatorii ar "i "ost capa%ili sa nteleaga !mana, l-ar
"i au$it pe unul din ei spun#nd5 69ata, %aiete, asta e tot
pentru a$i. Dar unde a disparut< Nu e nimic altceva aici
dec#t
o multime de s"ori.6 Si apoi l-ar "i au$it pe celalalt spun#nd5
6Pun pariu ca s-a aruncat si a ntins-o peste c#mp.6
Si n timp ce se petreceau toate, astea, iar politistii scrutau
"ara tragere de inima santurile, rascolindu-le cu lumina
lanternelor lor, spectatorii ar "i putut o%serva doua um%re
"oarte mici alerg#nd de su% "undul camionului si dispar#nd
su% masina de Politie. Se miscau "oarte repede, ca soarecii.
Si
tot ca la soareci, vocile lor erau ascutite, rapide si pitigaiate.
Carau un patent.
C#teva secunde mai t#r$iu, um%rele "ugira napoi. Si
aproape imediat ce disparura su% camion, acesta porni din
nou.
;amenii tipara si alergara napoi la masina lor. n loc sa se
tre$easca la viata, motorul "acu nsa c##rr, c##rr, c##rr.
Dupa un timp, unul dintre ei iesi si-si dadu sapca pe cea"a.
n timp ce camionul se pierdea n ceata, cu singurul lui
stop sting#ndu-se n departare, omul se ase$a n genunchi,
privi su% masina si apoi ridica un pumn plin cu ca%luri taiate
"oarte ngri+it*..
'sta este ceea ce ar "i va$ut spectatorii. De "apt, singurii
spectatori au "ost doua vaci, iar ele n-au nteles mare lucru.
Povestea aproape ca se termina aici.
Doua $ile mai t#r$iu, camionul a "ost gasit ntr-o r#pa,
undeva n a"ara orasului. Si mai ciudat era ca %ateria, toate
ca%lurile electrice, %ecurile si ntrerupatoarele "usesera
"urate.
.a "el si radioul.
(ar ca%ina era plina de s"oara.
1G.
84. Si atunci nomii au spus5 6'cesta este un loc nou7
"ie al nostru pe vecie.6
84(. Si numai cel din )terior nu a spus nimic.
/Din Cartea nomului, )odul, cap. G, vers. 84-84(.3
nainte "usese o cariera de piatra. Nomii stiau asta pentru
ca pe poarta era un semn ruginit5 6Cariera. Pericol. (ntrarea
inter$isa.6 ; gasisera dupa o "uga ne%una de-a lungul
c#mpiilor. 'vusesera noroc. 'sa spunea 'ngalo. i calau$ise
,ratii 'rnold /din 10123. 'sa credea 9urder. Nu contea$a
cum
s-au instalat, cum au gasit c#teva cladiri darapanate, cum
au
eplorat galeriile si movilele de pietris, cum au scapat de
so%olanii. 'sta nu a "ost prea di"icil. Cea mai grea parte a
"ost
sa-i convinga pe cei mai multi dintre nomii mai %atr#ni sa
ias#
a"ara7 se simteau mult mai %ucurosi c#nd aveau un acoperis
deasupra capului. Sau poate o podea. ?unica -or=ie a "ost
de
mare a+utor. (-a "acut sa o priveasca, de nenumarate ori,
cum
se plim%a prin )terior, n"runt#nd n"ricosatorul 'er
Proaspat.
-#ncarea luata din -aga$in nu a tinut o vesnicie. ' aparut
"oametea, iar n c#mpurile alaturate erau o multime de
iepuri.
)rau si legume. Nu "oarte curate si nici prea mari,
%inenteles,
asa cum le lasase ,ratii 'rnold /din 10123 sa "ie n -aga$in,
ci
rasarind din pam#nt, acoperite cu mi$erie si pra". 'u "ost
multe pl#ngeri pe aceasta tema. -usuroaiele de c#rtita care
au aparut pe un c#mp alaturat au "ost re$ultatul primelor
mine eperimentale de carto"i.
Dupa doua eperiente tragice, vulpile au nvatat si ele sa
pastre$e distanta.
Si a mai "ost descoperirea )lectricitatii de catre Dorcas.
Curentul electric mai eista nca n niste "ire care duceau la
una dintre cladirile de$a"ectate. m%l#n$irea lui "ara victime a
"ost nsa o trea%a "oarte grea, care a necesitat cel putin la "el
de multe planuri precum -area So"ereala, o multime de co$i
de matura si manusi de cauciuc. Dupa o meditatie prelunga,
-as=lin a mpins ;%iectul l#nga unul din ca%lurile electrice.
S-au aprins c#teva luminite, dar nu a spus nimic. Simtea ca
;%iectul asculta. l putea au$i ascult#nd.
'poi l-a luat si l-a ntepenit ntr-o crapatura dintr-unul din
$iduri. 'vea sentimentul o%scur ca nu venise nca vremea
sa
"oloseasca ;%iectul. Cu c#t l ignora mai mult, cu at#t
tre%uia
sa se dumereasca singuri ce aveau de "acut. (-ar "i placut
sa-l
poata tre$i mai t#r$iu si sa-i spuna5 6!ite c#te am n"aptuit
de
unii singuri*6
9urder a a"lat destul de repede ca se a"lau, pro%a%il,
undeva n China. Si asa iarna s-a trans"ormat n primavara,
iar primavara a devenit vara.
Dar nu se terminase. -as=lin simtea asta. Statea de pa$a
pe pietrele de deasupra Carierei. 'veau mereu un pa$nic de
serviciu, pentru orice eventualitate. Su% o piatra de l#nga el
era ascunsa una din inventiile lui Dorcas, un ntrerupator
conectat la un "ir care aprindea un %ec dintr-una dintre
galerii. ( se promisese ca n c#teva $ile o sa ai%a si un radio.
Se
putea ca asta sa se nt#mple cur#nd, pentru ca Dorcas avea
acum o multime de ucenici. 'cestia pareau sa petreaca
"oarte
mult timp ntr-una din %aracile darapanate, ncon+urati de
%ucati de ca%lu si par#nd "oarte seriosi.
Serviciul de garda era destul de popular, cel putin n $ilele
cu soare.
'ceasta era casa lor acum. Nomii se instalau din ce n ce
mai %ine, ocup#nd toate colturile, plani"ic#nd, mp#n$indu-
se,
ncep#nd sa apartina Carierei. Cel mai %un era ?o%o.
Disparuse n prima $i si se ntorsese mai apoi, gras si
m#ndru,
n calitate de se" al so%olanilor din Cariera si tata a "oarte
multi so%olanei. Pro%a%il ca aceasta era cau$a pentru care
so%olanii si nomii pareau sa se nteleaga %ine, evit#ndu-se
politicos unii pe altii, "ara sa se man#nce ntre ei.
6So%olanii sunt mai acasa aici dec#t noi6 g#ndi -as=lin.
6'cesta nu e locul nostru. 'partine oamenilor. Deocamdata
au
uitat de el, dar, ntr-o $i, si vor aminti. ; sa se ntoarca, iar
noi va tre%ui sa plecam. 4a tre%ui ntotdeauna sa plecam,
"iindca vom ncerca sa cream lumile noastre mici nauntrul
lumii lor. Pe vremuri aveam totul, iar acum ne consideram
norocosi sa avem doar o mica particica.6 Privi n +os spre
Cariera. ; ve$u pe 9rimma, st#nd n soare, ncon+urata de
c#tiva nomi tineri, pe care-i nvata sa citeasca. 'sta era un
lucru %un. )l nu avea sa devina niciodata prea priceput, dar
copiii pareau nvete "oarte usor.
Cu toate astea, mai eistau pro%leme. ,amiliile din
:aioane, de eemplu. Nu mai aveau raioane pe care sa le
conduc si, de aceea, petreceau o multime de timp
ciorovaindu-
se.
Pareau sa "ie certuri mai mereu si toata lumea astept de la
el sa le solutione$e. Toate se petreceau de parca nomi erau
capa%ili sa actione$e uniti numai c#nd i preocupau lucru cu
adevarat serios.
6Dincolo de .una6 spusese ;%iectul. 64oi ati trait n stele.6
-as=lin se ntinse pe spate ca sa asculte al%inele.
6ntr-o $i o sa ne ntoarcem. ; sa gasim o cale sa a+ungem
la nava aia mare din ceruri si ne vom ntoarce. Dar nu a
venit
nca vremea. 4or "i multe de "acut, dar, din nou, cea mai
grea
parte va "i sa-i "aca pe oameni sa nteleaga. De "iecare data
c#nd urcam o treapta, ne odihnim un pic, ne g#ndim c#t mai
avem p#na n v#r"ul scarii, si ncepem sa ne ciorovaim de la
tot "elul de lucruri.6
Si totusi, chiar si asa, treptele sunt un nceput "oarte %un*
De unde era, putea sa vada la c#tiva =ilometri departare,
peste c#mpuri. Putea sa vada aeroportul, de eemplu.
@iua n care $arisera primul avion decol#nd "usese destul
de nspaim#ntatoare, dar c#tiva nomi si amintira de po$e
din
carti pe care le citisera, si se dovedi ca avioanele nu erau
dec#t
niste camioane construite pentru a "i conduse pe cer. (ar
-as=lin nu eplicase nimanui de ce credea ca merita sa stii
c#t mai multe despre aeroport. Stia ca unii dintre ei au o
%anuiala, dar erau at#tea de "acut, nc#t nimeni nu se
g#ndea
la asta. 'dusese vor%a cu "oarte multa gri+a. Spusese doar
ca e
"oarte important sa a"le c#t mai multe in"ormatii despre
aceasta lume noua. Pentru orice eventualitate. 4or%ise n
asa
"el nc#t nimeni nu ntre%ase5 6n ce eventualitate<6 Si,
oricum,
erau "oarte multi nomi care nu aveau mare lucru de "acut, iar
vremea era "rumoasa.
Condusese o echipa de nomi peste c#mpuri. Calatoria
durase o $i, dar grupul lor numara trei$eci de nomi si nu se
ivisera pro%leme. ,usesera nevoiti chiar sa traverse$e o
strada,
dar gasisera un tunel construit de h#rciogi, iar h#rciogul care
vedea din partea cealalta s-a ntors si a "ugit c#nd s-au
apropiat de el. 4estile rele, ca aceea ca n c#mpie au aparut
nomi narmati, se rasp#ndesc repede.
ntr-un t#r$iu, au gasit gardul de s#rma, au urcat un pic pe
el si au petrecut ore n sir privind avioanele cum ateri$ea$a
si
cum decolea$a.
-as=lin simtise, n timp ce mai "acuse epeditia asta o data
sau de doua ori, ca era ceva "oarte important. 'vioanele
aratau
mari si nspaim#ntatoare, dar asa cre$use odinioara si
despre
camioane. Tre%uia doar sa le cunosti. ; data ce stiai
denumirile, aveai ceva cu care sa lucre$i, un soi de p#rghie,
ntr-o $i, avioanele s-ar putea dovedi "olositoare. ntr-o $i,
nomii s-ar putea sa ai%a nevoie de ele.
Ca sa mai "aca un pas.
Se simtea destul de optimist n privinta asta. 'vusese chiar
un moment glorios n care, desi se certasera si se
ciorovaisera
si ntelesesera lucrurile gresit, nomii reusisera sa duca o
trea%a p#na la capat.
Dorcas privise si el cu atentie avioanele, at#rn#nd pe
gardul de s#rma si c#ntarindu-le din ochi. Si -as=lin l ntre-
%ase5 6Presupun#nd, asa de dragul discutiei, ca ar tre%ui sa
"uram unul din asta, cre$i ca am putea re$olva<6 (ar Dorcas
si
"recase %ar%ia g#nditor. 6N-ar tre%ui sa "ie prea greu de
condus6, spusese el, $#m%ind. 6'u numai trei roti.6

S"#rsit partea (