Trecere in revista

Glanda suprarenala est&o glanda hibrida alcatuita din doua portiuni: corticosuprarenala si
medulosuprarenala. Hormonii suprarenalieni sunt reglatori importanti al meolismului si
au un rol important in adaptarea la stres. Hormonul aldosteron este esential pentru
echilibrul normal al sodiului si al apei. Din cauza ariei extinse de actiune a corticoizilor,
analogii lor sintetici sunt larg utilizati in tratamentul unor tulburari, de la urticarie pana la
artrita.
a) Anatomie
Medulosuprarenala reprezinta aproximativ 2! din greutatea glandei suprare"naliene, dar
proportia este riabila in #unctie de individ. $a deri din celulele neuroectodermale ale
crestei neurale. %ceste celule sunt celulele croma#ine &#eocromocite'
Medulosuprarenala este o componenta a sistemului nervos simpatic &()(', iar celulele
acesteia, #eocromocitele se gasesc in medulosuprarenala, dar si in alte zone ale sistemului
nervos simpatic. (timulii simpatici actioneaza si asupra secretiei hormonilor
medulosuprarenalieni.
%ceasta glanda este omoloaga unui mare ganglion simpatic, #ara elemente
postganglionare. in loc de a #i secretate intr"o sinapsa, asa cum se intampla in terminatiile
postganglionare, catecolaminele a*ung in sange, #iind ast#el hormoni si nu
neurotransmitatori. Medulosuprarenala este inerta de #ibre preganglion"are simpatice care
elibereaza acetilcolina. +elulele croma#ine, ca si celulele postganglionare, elibereaza
noradrenalina cand sunt stimulate. Totusi ele elibereaza si adrenalina. Desi dopamina este
prezenta in medulosuprarenala si serveste ca precursor pentru noradrenalina si adrenalina,
zilnic are loc si o secretie minima de dopamina. ,olul dopaminei medulosuprarenaliene
nu este inca cunoscut. Dopamina este, insa, un neurotransmitator important in sistemul
nervos central &()+'. -rodusul secretor primar al medulosuprarenalei umane este
adrenalina, desi raportul adrenalina.noradrenalina poate ria. +elulele croma#ine sunt
numite ast#el, deoarece contin granule care se coloreaza rapid cu crom. Granulele
croma#ine sunt granule membranar"legate care contin hormonii catecolaminici,
adenozintri#os#atul &%T-' si o proteina: cromagranina. -rin stimulare, aceste granule sunt
transportate la supra#ata celulara prin sistemul microtubuiar & un proces calciu"dependent'
si continutul culelor este eliberat prin exocitoza.
Desi adrenalina circulanta este derita in intregime din medulosuprarenala, doar /! din
noradrenalina provine din medulosuprarenala. ,estul de 0! este eliberat din terminatiile
nervoase si este transmisa in sistemul scular. Deoarece medulosuprarenala nu este singura
sursa a productiei de catecolamina, acest tesut nu este esential pentru viata.
b' Meolismul catecolaminelor
Sinteza catecolaminelor
$tapele sintezei de catecolamine sunt prezentate in ura 0"/.1
+atecolaminele sunt sintetizate din tirozina. $tapa care limiteaza rata sintezei de
catecolamine este conversia tirozinei in dihidroxi#enilalanina &D2-%', reactie care este
catalizata de tirozin"hidroxilaza &(chema 0"2'.
(timularea preganglionara a medulosuprarenalei creste activitatea tirozin"hidroxilazei si
intensi#ica eliberarea la supra#ata celululei a continutului granulelelor croma#ine. (inteza
de catecolamine incepe in citoplasma, deoarece tirozinhidroxilaza este localizata in
citosol, apoi D2-% este transportata activ in granule, unde are loc urmatoarea reactie
enzimatica. $tapa #inala in sinteza de adrenalina este conversia noradrenalinei in
adrenalina, reactie catalizata de o enzima numita #eniletanolamina )"metiltrans#eraza
&-)MT'. -entru ca aceasta este si o enzima citosolica, noradrenalina trebuie sa di#uzeze
a#ara din granule si sa #ie metilata de -)MT in citosol. -rodusul, respectiv adrenalina,
este apoi transportata activ, din nou in granule, unde este depozitata intr"o #orma
complexa, impreuna cu %T- si cromagranina &ca si noradrenalina care ramane in
granule'. ,aportul catecolamine.%T- din granule este in general de 3:4. %numite granule
contin doar noradrenalina, in timp ce altele contin atat noradrenalina cat si adrenalina.
$liberarea celor doua tipuri de granule poate #i controlata independent, ast#el incat
raportul adrenalina.noradrenalina, secretat de medulosu"prarenala poate ria. $nzima
-)MT este indusa de catre cortizol. Debitul sanguin spre medulosuprarenala a trecut de*a
prin corticosuprarenala, #iind ast#el bogat in hormoni adrenocorticosuprarenalieni. 5n
absenta productiei de cortizol, raportul de noradrenatina.adrenalina creste.
Medulosuprarenala si cate regiuni ale creierului reprezinta singurele locuri din organism
unde se sintetizeaza -)MT.
c) Degradarea catecolaminelor
$xista doua enzime primare implicate in degradarea catecolaminelor. %cestea sunt
monoaminoxidaza &M%2' si catecol"2"metiltrans#eraza &+2MT'. Desi M%2 este
enzima predominanta in mitocondriile neuronale, ambele enzime se gasesc in multe alte
tesuturi, inclusiv #icat si rinichi. )oradrenalina este degradat de M%2 si +2MT dupa
preluarea compusului in terminatia presinaptica. %cest mecanism este implicat, de
asemenea in caolismul catecolaminelor circulante suprarenaliene. +atecolaminele
suprarenaliene pot #i si metilate de catre +2MT in #icat sau rinichi. Meolismul
catecolaminelor este prezentat in ura 0"3.
Monoaminoxidaza &M%2' stimuleaza dezaminarea. +atecol"2"metiltrans#eraza &+2MT'
stimuleaza metilarea.
%cidul nilmandelic &6M%' urinar si metane#rina sunt uneori utilizati clinic pentru a
determina nivelul productiei de catecolamina la pacienti. 2 buna parte din 6M%"ul urinar
si metane#rina provin, mai curand, din catecolaminele neuronale decat din cele
suprarenaliene.
d' %ctiunile catecolaminelor
$xista receptori ai si a2, 78 si 72. +ei mai putin importanti sunt 7/ care nu intra in
discutie. %cesti receptori sunt caracterizati in #unctie de puterea relati a di#eritilor
agonisti. %drenalina are un e#ect mai puternic asupra receptorilor 72 decat noradrenalina,
dar ambii hormoni au e#ecte similare asupra receptorilor 9l, ai si a2. %ctiunile celor doua
catecolamine principale sunt di#erite, deoarece actioneaza pe receptori di#eriti, iar
mecanismul hormonal de actiune depinde de receptorul implicat. ,eceptorii ai au
receptori G:"asociati care actioneaza prin suprimarea productiei de %M-c. ,eceptorii 74
si 72 prezinta receptori Gs"asociati, care actioneaza prin stimularea productiei %M-c.
Actiuni meolice
%drenalina este o catecolamina circulanta dominanta care regleaza meolismul, deoarece
noradrenalina circulanta atinge rar nivele pentru care are actiuni meolice semni#icative,
prin receptori 72. )oradrenalina *oaca un rol important in reglarea meolica, ca
neurotransmitator al sistemului nervos simpatic &(chema 0"3'.
+atecolaminele sunt reglatori ma*ori ai glucozei sanguine. $le cresc nivelele de glucoza
serica prin stimularea glicogenolizei si cresterea gluconeogenezei. +atecolaminele scad
transportul insulino"mediat al glucozei in muschi si tesutul adipos, canalizand,
pre#erential, glucoza spre creier. $le stimuleaza in muschi activitatea ciclului +ori, prin
care se intensi#ica glicogenoliza musculara si cresc productia de lactat. ;actatul devine un
substrat gluconeogenetic pentru #icat.
%cesti hormoni activeaza lipaza hormon"sensibila &H(;' in tesutul adipos. %ceasta este o
enzima %M-c"reglata &92' care catalizeaza hidroliza trigliceride"lor depozitate in
adipocit la acizii grasi si glicerol. %cizii grasi sunt eliberati in circulatie, ducand la
cresterea nivelelor serice ale acizilor grasi liberi. %cesti acizi grasi sunt preluati de catre
#icat si meolizati prin 9"oxidare. %cetil"coenzima % &acetil<+o%' este produsa mai rapid
decat poate intra in ciclul acidului tricarboxilic &T+%', ast#el incat nivelul sau creste. in
consecinta, exista o crestere a conversiei acetil<+o% in corpii cetonici, acid acetoacetic,
acidul 9"hidroxibutiric si acetona. Din aceste considerente, catecolaminele sunt hormoni
cetogenici. +atecolaminele pot creste ritmul meolic &e#ect calorigenic' dar pentru acest
e#ect este necesara prezenta hormonilor tiroidieni si a cortizolului.
$#ectele cardiosculare
(timularea ot"receptoare a musculaturii netede sculare produce socon"strictie. in sele
sanguine din muschiul scheletic si #icat se gasesc receptori 92 a caror stimularea produce
sodilatatie. Din acest motiv, desi noradrenalina este un soconstrictor puternic, e#ectele
adrenalinei sunt riabile si depind de doza. %drenalina actioneaza prin receptori a pentru a
produce soconstrictie, dar actioneaza si prin receptori 9 in muschiul scheletic si #icat,
pentru a produce sodilatatie. -rin urmare, adrenalina, spre deosebire de noradrenalina,
scade adesea rezistenta peri#erica.