INTRODUCERE

Fenomenul financiar are o istorie de milenii. Ins i in prezent el este un misteriu pe care ncearc
s-1 descifreze oamenii.

Gndirea financiar, care s-a format in principal pe parcursul ultimelor sute de ani, are in arsenalul
sau diverse teorii menite s explice fenomenul financiar.

Pornind de la faptul c specialitii in materie pn in prezent n-au un punct de vedere unic asupra
conceptului de finane i c nsei finanele i modific permanent coninutul lor, in lucrarea "dat s-
a fcut ncercarea de a expune concepia predominant in prezent privind finanele i funciile lor.

In acest scop, s-a pornit de la ilustrarea economiei prin fluxurile de mrfuri i bani i desprinderea
din sistemul relaiilor de producie a unui grup de relaii specifice - relaiile financiare sau finanele.

In continuare s-a urmrit scopul de a arta necesitatea, apariia i evoluia finanelor pe parcursul
dezvoltrii societii umane.

O deosebit atenie a fost acordat explicrii esenei categoriei finane, descrierii funciilor
finanelor etc.

In ncheiere se expune un punct de vedere asupra rolului finanelor in economiile moderne.

n vederea recapitulrii i nsuirii mai eficiente a materialului, in lucrare este prevzut un rezumat
respectiv i un ir de ntrebri de verificare.

Pentru nelegerea ct mai profund a lucrurilor descrise, este prezentat i un glosar, care conine
tratarea termenilor cheie.

In anexe sunt expuse diverse opinii ale unor economiti asupra conceptului, finane, funciilor
finanelor, termenului finane etc.

Fiind contieni de posibilele neajunsuri, sperm c lucrarea dat va nlesni ntructva munca de
cunoatere.










1. Fluxurile financiare in economie






Sistemele economice contemporane sunt destul de complicate, posed un numr important de
subsisteme, mecanisme, elemente i funcioneaz in corespundere cu anumite legi economice.
Pentru ilustrarea celor mai importante elemente i conexiuni din economie, vom apela la modelul
sistemului economic, cunoscut i sub denumirea de circulaia veniturilor si produselor.

Acest model are mai multe versiuni, ce se deosebesc prin gradul de reflectare a realitii. Vom analiza
unul ct mai complex, de tipul celui reprezentat n schema l. Modelul ilustreaz fluxurile de produse
i venituri, care trec prin pieele de mrfuri i resurse, fluxurile de economii i investiii, care trec prin
pieele de capital, fluxurile de bunuri i bani spre i de la economiile strine. Un rol central in model
revine guvernului, care reglementeaz i dirijeaz repartiia financiar public. Pe diagram sunt
artate trei legturi financiare principale a guvernului cu sistemul economic. Prima - prin propotite
care se deplaseaz de la menage la guvern, i transferte, care se deplaseaz invers - de la guvern la
menage. A doua - achiziiile guvernamentale, in rezultatul crora mijloacele se deplaseaz de la
guvern pe piaa produselor. Dac achiziiile guvernamentale depesc impozitele nete (diferena
dintre impozite i transferte), apare deficitul bugetar i guvernul este nevoit s ia mprumut pe
pieele de capital. In cazul cnd impozitele nete depesc achiziiile guvernamentale, se va forma un
flux de mijloace de la guvern la pieele de capital. mprumuturile de stat exprim esena legturii a
treia din diagrama analizat.

Dup cum se observ, n sistemul economic un loc important i un rol deosebit revine repartiiei
financiare, care alctuiete un domeniu vast i specific. Prin repartiia financiar public se manifest
esena fenomenului financiar: formarea fondurilor de resurse financiare publice din acumulrile,
veniturile, patrimoniul obinut de anumite persoane fizice i n urma activitilor economice prin
intermediul diferitelor instrumente speciale i canalizarea lor la dispoziia persoanelor fizice l
juridice implicate in realizarea funciilor i scopurilor statului. O variant de reprezentare schematic
a repartiiei financiare este prezentat n schema 2.

Schema indicat detaliaz componentele principale ale procesului de repartiie. Bunurile, care pot s
se gseasc sub diferite forme materiale i valorice (produse, avere, venituri, etc.), se afl n posesia
anumitor deintori (ntreprinderi, ceteni, etc.). O parte din aceste bunuri, prin relaii specifice
(impozite, taxe, mprumuturi, etc.), directate spre autoritile publice, sunt transferate la fondurile
financiare publice (buget de stat, fonduri extrabugetare, etc.). Prin intermediul relaiilor de aceeai
natur, ins directate de la puterea public (pli pentru achiziii, subvenii, etc.) resursele financiare
sunt transferate persoanelor fizice i juridice implicate in exercitarea funciilor statului (nvmnt,
sntate, aprare, etc.) sau aflate sub ocrotirea lui (pensionari, invalizi, etc.). Relaiile prin
intermediul crora se realizeaz repartiia financiar de asemenea sunt numite financiare i ocup
rolul cheie in feno-menul financiar.





2. Finanele n sistemul relaiilor de producie







Relaiile de producie obiectiv apar i se formeaz intre oameni in procesul de producie, distribuie,
schimb i - consum de bunuri materiale. Ele constituie o parte a ansamblului relaiilor sociale.
Relaiile de producie posed un caracter obiectiv i sunt determinate de nivelul de dezvoltare i
caracterul forelor de producie. Ele reprezint totalitatea de relaii materiale dintre oameni in
procesul produciei sociale i deplasrii produsului de la producere la consuni. Baza relaiilor de
producie o alctuiesc relaiile de proprietate, ce in de posesia, utilizarea, dispunerea i nstrinarea
bunurilor.

O alt parte a relaiilor de producie sunt relaiile organizaionale, care se formeaz in procesul de
munc i sunt cauzate de particularitile lui tehnologice i organizatorice. De exemplu, relaiile
dintre productorii legai de diviziunea tehnologic a procesului de producie, relaiile dintre
specialiti in cadrul procesului tehnologic i organizatoric unic etc.

Un ansamblu deosebit al relaiilor de producie alctuiesc relaiile economice. Ele exprim relaiile
dintre oameni, care se stabilesc in procesul de producere a bunurilor materiale i spirituale, de
distribuie a lor in conformitate cu aportul sub cele mai diverse forme (munc fizic, intelectual,
capital, terenuri de pmnt etc.) dat la crearea valorilor, de consum in scop personal sau de
producie. Relaiile economice dezvoltate permit de a stimula creterea produciei, de a regla
proporiile economice, de a depi tendinele negative i situaiile de criz din economie. Aceste
posibiliti largi se datoreaz varietii relaiilor economice, diversitii formelor de manifestare i
flexibilitii lor.

La rndul lor, relaiile economice sunt foarte diverse i formeaz ansambluri separate de relaii. Spre
exemplu, trocul - schimb direct de mrfuri. Ins cel mai vast domeniu ii alctuiesc relaiile bani
(banii).

Lor le revine un rol deosebit in economie in vederea evalurii valorice, transmitere' informaiei ce
reflect cuantumul mrfurilor i serviciilor, efecturii plailor, de toate genurile, formrii fondurilor
de mijloace bneti etc.

Relaiile bani de asemenea sunt eterogene. O sfer specific in care funcioneaz banii - efectuarea
diferitelor pli, transferuri de bani n scopul formrii si utilizrii veniturilor, acumulrilor fondurilor
de resurse bneti - se afl in afara schimburilor economice. Aceast parte a relaiilor bani, care are
funcia de a deplasa i a acumula mijloacele bneti in diferite fonduri, alctuiesc domeniul relaiilor
financiare.

Relaiile financiare,in aa mod, sunt o parte component a relaiilor economice, manifestate prin
in-termediul banilor, in vederea formarii veniturilor, acumulrilor i fondurilor de mijloace bneti i
utilizrii lor n scopuri sociale i economice.

n schema 3 este reprezentat locul relaiilor financiare in componena relaiilor de producie.
Relaiile financiare ce exist in economiile contemporane sunt foarte diverse, alctuiesc .sfere i
verigi separate, ptrund In toate domeniile activitii economice i sociale. De menionat c ele sunt
influenate de dinamica vieii social-economice att cantitativ ct i calitativ.





3. Necesitatea i apariia finanelor






In condiiile primei faze a societii omeneti, numit de majoritatea cercettorilor istorici comuna
gentilic, nu exista proprietate privat, mprirea societii in pturi, stat, organe de constrngere i
altele. Deci nu era necesitate de a cuta mijloace materiale pentru funcionarea autoritilor publice.

La o anumita etap de dezvoltare a forelor de producie, s-au produs dou diviziuni mari ale muncii:
divizarea agriculturii in dou ramuri - cultivarea plantelor i vitritul, i desprinderea de la agricultur
a meteugriei. In urma acestor diviziuni sociale a muncii, a crescut productivitatea ei, ce a condus la
apariia surplusului de produse folosit pentru schimb. Schimbul de produse a cptat treptat caracter
regulat. n procesul schimbului de mrfuri a aprut echivalentul general - banii. Aceste procese,
paralel cu altele, au contribuit la apariia proprietii private asupra vitelor, pmntului, altor
mijloace de producie i asupra roadelor muncii. O dat cu dezvoltarea produciei, din comun s-a
separat familia individual.

Iniial, in comuna gentilic predomina gospodria natural, dar deja la stadiul ei superior au cptat
dezvoltare relaiile marf - bani. La diferite popoare In calitate de bani se foloseau diverse obiecte:
pene de psri, scoici, filde, sare, gru, vite, diamante, aur etc.

In perioada de descompunere a societii primitive acumulrile de bunuri, pe de o parte, i marea
necesitate a lor, pe de alta parte, a condus la apariia mprumutului, care iniial exista sub form de
cam trie. De regul sracii mprumutau la bogai. La nceput mprumuturile erau naturale, dar o
dat cu dezvoltarea relaiilor marf - bani tot mai frecvent au nceput s capete form bneasc.
Aceasta, de fapt, a condus la o nou diviziune a muncii - apariia negustoriei (comerului). Dup cea
de a treia diviziune a muncii se lrgete circulaia bneasc, se ncepe baterea monedelor, capt
rspndire mprumuturile cmtreti. Cmtria, la rndul su, a contribuit la descompunerea
ornduirii primitive. Dup cum se vede, marfa, banii i creditul au aprut in faza superioar a
ornduirii primitive.

De rnd cu dezvoltarea forelor de producie, schimbului i proprietii private, apar surplusul de
produse i surplusul de munc. Aceasta a creat condiii pentru exploatarea muncii strine i
diviziunea societii in grupe sociale. Apare necesitatea de organe de constrngere i conducere, in
aa mod, la un anumit grad de dezvoltare a omenirii, a aprut prima societate organizat i dirijat
de o autoritate public - suitul sclavagist, care a substituit ornduirea primitiv.

Societatea s-a dispersat in grupe mari - stpni de sclavi i sclavi. In afara lor, existau rani liberi i
meteugari. Ins, in urma dezvoltrii i extinderii produciei sclavagiste, ranii i meteugarii
treptat se ruinau i, din cauza datoriilor, completau rndurile sclavilor sau al lumpenilor . Munca avea
caracter vdit forat. Stpnul de sclavi nsuea integral produsul, in afar de partea absolut
necesar - sclavului pentru existena sa. Exploatarea era aspr i grosolan dup forma.

Puterea public, care sta asupra societii, avea impus in obligaiunile sale de ctre grupurile sociale
dominante anumite funcii in domeniul ordinii publice, aprrii, organizrii etc. Exercitarea funciilor
enumerate necesitau cheltuieli publice. Acoperirea lor generat cutarea diferitelor surse de
venituri publice i forme de prelevare a lor in posesiune guvernatorilor si, in cele din urm, apariia
relaiilor social-economice cu coninut nou.

Aadar, paralel cu apariia statului apare o nou grup de relaii economice, necunoscute pn atunci
- relaiile financiare.

Prin urmare, la o anumit etap de dezvoltare a societii umane - dup apariia banilor i
organizarea societii in form de stat - relaiile de producie sau completat cu o nou form -
relaiile financiare. Aceste relaii sunt rezultatul legturilor stabilite i interaciunilor produse ntre
puterea public i supuii si n vederea procurrii i utilizrii mijloacelor necesare pentru
exercitarea funciilor proprii statului.





4. Retrospectiva istoric asupra evoluiei finanelor

4.1. Finanele in statul sclavagist






CHELTUIELI PUBLICE. Cheltuielile statului sclavagist erau diverse. Una dintre cele mai importante
speze o constituia ntreinerea puterii publice i curii regale.

Mijloace importante se cheltuiau pentru ntreinerea armatelor i campaniilor militare. Despre
dimensiunile acestor cheltuieli se poate judeca dup numrul rz-boaielor ncontinue, subjugarea
popoarelor, formarea statelor mari ((Egipt, Persia, Sparta, Macedonia, Im-periul Roman etc.), care
pretindeau dominaia mondial. Ele creau, ntreineau, narmau colosale armate terestre i marine,
inclusiv de mercenari. Cheltuieli mari se cereau i la construcia de ceti, corbii fortificaii etc.

In condiiile gospodriei naturale cheltuielile aveau caracter natural, dar o dat cu dezvoltarea
gospodriei - marf si a banilor, mai cu seam in Grecia i Roma, capt form bneasc. In Imperiul
Roman militarii primeau solda in bani.

Cheltuieli mari necesitau construcia i dotarea construciilor publice: apeducte, canale ele irigare,
stvilare, zgazuri, drumuri, poduri etc., pentru ce se efectuau colosale lucrri de pmnt,
transportri de materiale la distane mari. In acea perioada, cnd lucrrile erau ndeplinite manual,
edificarea construciilor necesitau mii de lucrtori.

Alt gen de cheltuieli erau acelea pentru religie: construcia de templuri, piramide, organizarea
srbtorilor religioase si altele.

Cheltuieli se efectuau pentru primirea i ntreinerea solilor, rscumprarea prizonierilor, pentru
cadouri i mite. Alte speze speciale erau prevzute pentru "pine i spectacole". Munca ieftin a
sclavilor a condus la ruinarea ranilor i meteugarilor liberi. Strzile Atenei i Romei erau pline de
oameni fr ocupaie i flmnzi care cereau pine i distracii. Autoritile publice pentru inerea lor
in supunere le acorda sprijin material.

VENITURILE PUBLICE. Veniturile In teniei proveneau din patrimoniul statului i din impozite.

n statele sclavagiste antice forma tipic de conducere era monarhia absolut.

Unul din veniturile statului era cel provenit de la pmnturile statului. Statul organiza si conducea
singur lucrrile, de cultivare a pmntului sau ii da In arend. Existau contribuii prin munc:
strngerea roadei, construcia drumurilor etc. Munca robilor era folosit i pe latifundiile statului, la
construcia cldirilor publice, cetilor. Cetenii liberi acordau contribuie prin munc, prin
participarea la construcia de canale de irigaie, palate, temple etc. O contribuie personal era i
participarea cetenilor la companiile militare.

Acumularea resurselor i folosirea lor in acea perioad se efectua cu precdere in form natural.
Colectrile naturale constau din alimente, furaje, muniie pentru armat etc.

ns o dat cu dezvoltarea - relaiilor marf bani, cretea ponderea banilor att in volumul de
venituri ct i in cel de cheltuieli, iar p parte din colectri se vindeau special pentru acumularea
banilor.

IMPOZITELE. Iniial se percepeau in form natural, i ulterior au cptat treptat forma bneasc.
Procesul a fost de lung durat i dificil. Spre exemplu, in Imperiul Roman de dou ori a euat
ncercarea de a percepe impozitele sub forma bneasc.

Dezvoltarea produciei marf a accelerat dezvoltarea banilor i rspndirea formei bneti a
impozitelor. In statele antice relaiile financiare aveau un grad nalt de dezvoltare. Existau impozite
directe i indirecte. Ctre impozitele directe se refereau impozitul funciar, impozitul pe animale i
psri. Impozite generale pe persoane nu erau. In timpul rzboaielor toi cetenii erau supui
impozitului pe avere. Impo-zitele indirecte erau prezente sub forma impozitului pe comer i taxelor
vamale.

n Imperiul Roman existau impozite pe sclavi, sau mai exact pe preul de vnzare sau cumprare a
sclavului. In timpul mprailor de pe preul unui sclav vndut se pltea sub form de impozit 4 %, iar
de pe un sclav eliberat - 5 %. In timpul mpratului August, pentru vinderea unui obiect, se percepea
un impozit general de 1 % de la pre. n timpul rzboiului de la ceteni se percepea un impozit de pe
avere extraordinar numit "tributum civicum". Toi cetenii plteau impozit pentru motenire in
mrime de 5 la sut.

Statul sclavagist obinea venituri de pe urma przii de rzboi, confiscrii avuiei cetenilor rilor
cucerite, birurilor pltite regulat in natur i bani.

n caz de necesitate, statul lua mprumuturi de la biserici, etc., pe care, n multe cazuri, nu le
rambursa.

Pentru cptarea veniturilor statul apela la stricarea monedelor, rechiziii, predarea obligatorie a
pinii la 4, pre fix etc.





4.2. Finanele n statul feudal






CHELTUIELILE PUBLICE. Cele mai importante chel-tuieli efectuate de statul feudal erau cele cu
caracter militar, modificndu-se de la o perioad la alta i de la o ar la alta. Cheltuielile publice
pentru scopuri militare in rile europene in sec. XVII-XVIII alctuiau de la 25 pn la 75 % din totalul
cheltuielilor publice. Mijloacele erau folosite pentru perfecionarea tehnicii militare, construcia
fortificaiilor, angajarea mercenarilor, rscumprarea prizonierilor etc.

Din resurse financiare publice importante mijloace se foloseau la ntreinerea curii regale, la
petrecerea balurilor, pentru obiecte de lux, ntreinerea ambasadelor i solilor.

Din mijloacele statului sunt ntreinui i artitii apropiai de curte, se acord un oarecare sprijin
nvmntului public i ocrotirii sntii.

VENITURILE PUBLICE. In statul feodal veniturile publice se formau in principal din contribuiile
personale i colectrile naturale. De asemenea veniturile proveneau i de la. regiile monarhului in
exploatarea zcmintelor, pescuit, baterea monedelor, producerea prafului de puc etc. Veniturile
publice proveneau din diferite taxe - pentru judecat, pentru folosirea porturilor i locurilor de
depozitare etc. Veniturile se formau i de pe urma vinderii titlurilor i posturilor, confiscrilor,
amenzilor, contribuiilor, birurilor, mprumuturilor. Existau in acea perioad de asemenea impozite
pe avere, pe comer,taxe vamale, accize.

Prestaiile, in dependen de caracterul lor, se fceau sub form natural sau bneasc.





4.3.Finanele n statul capitalist







Dup descompunerea feudalismului i dezvoltarea capitalismului, un rol din ce in ce mai mare capt
cheltuielile i veniturile statului sub form bneasc. n aceast perioad se produce separarea
vistieriei statului de la proprietatea monarhului.


Datorit proceselor de democratizare, cheltuielile i veniturile publice au cptat transparena, s-a
nceput ntocmirea bugetului public, s-a stabilit con-trolul din partea organelor puterii de stat asupra
finanelor publice, s-a nceput elaborarea legislaiei financiare.


CHELTUIELILE PUBLICE. In statul capitalist, datorit realitilor epocii, de asemenea predominau
cheltuielile militare. Desele rzboaie, mai ales cele de cucerire l remprire a coloniilor, dezvoltarea
rapid a tiinei i tehnicii militare, predominarea gndirii imperiale au cutat ponderea sporita a
cheltuielilor pentru scopuri militare.


Totodat, sub influena burgeziei, au sporit cheltuielile pentru obiective i scopuri economice
(alocri bugetare, subvenii, subsidii etc.), formarea infrastructurii economiei naionale etc.


In aceast perioad se ivesc i se dezvolt cheltuielile publice pentru scopuri sociale (nvmnt
public, cultur, ocrotirea sntii), inclusiv protecia sociala.


Modificarea sistemului . de dirijare a statului a condus la creterea cheltuielilor pentru serviciile
publice generale (ntreinerea organelor legislative, executive, judectoreti, de ordine public etc.).


VENITURILE PUBLICE. Noua ornduire economica a condus i la modificri eseniale in sistema de
resurse financiare a statului, Locul principal in veni-turile publice revenea impozitelor, care au
evoluat in direcia diversificrii obiectelor de impunere (venituri personale, salariu, profit, dobnd,
dividende), creterea numrului contribuabililor (muncitori, industriai, bancheri, brokeri, liber
profesioniti), rspndirii impunerii indirecte (taxe de consumaie) etc.


n aceast perioad au nceput s fie practicate pe larg mprumuturile de stat.




1. Tratarea termenului "finane"







In prezent termenul "finane" este acceptat univoc de economitii contemporani i utilizat in
absoluta majoritate a limbilor vorbite pe glob. Acest termen, reflectnd specificul limbii respective -
finance (eng., fran.), finanzen (germ.), (rus.) etc. - este ntlnit in limbajul economic din
diferite ri.


Cuvntul "finane" i are originea in latina medieval -"finatio","financia", care erau folosite pentru
a marca plile, sfritul termenului de plat i/sau o sum de bani (anexa 1). Derivatele acestui
cuvnt cu nelesul respectiv s-au folosit in diferite perioade in diferite ri.


Cuvintele din latina veche "figo" (a scoate, a stoarce) i "finis" (sfrit, capt, hotar) au generat
termenul "finare", care era iniial folosit pentru redarea plaii rentei i plii birului. Mai trziu acest
termen se folosea pentru exprimarea plilor conform deciziei judiciare, conform sentinei, plilor
obligatorii pentru servicii i plilor contribuiilor. Aadar, "termenul contemporan "finane Ta
apariia sa in limbajul economic era tratat ca pia i/sau sfritul termenului de plat.


In limba latin medieval la cuvntul "financia" s-a adugat i cuvntul "pecuniare" (bnesc), cea ce
poate servi drept argument c "financia" putea s exprime operaiuni i fr caracter bnesc.


Pentru prima oar cu sensul de "plat in bani" termenul "financia" a nceput s se foloseasc in
secolul al XIH-lea in Italia, unde un ir de orae - Florena, Veneia, Genua - erau cele mai mari centre
europene de comer i activitate bancar.


n Frana, ncepnd cu secolul al XVI-lea, termenul "finance" a nceput s fie subneles ca totalitatea
patrimoniului de stat.


In Germania din secolul ai XVIII-lea termenul "finanz" se folosea pentru redarea patrimoniului public.


Cuvntul spaniol "hacienda", care nseamn "finane", provine de la cuvntul arab "chasena" -
vistierie.


O dat cu dezvoltarea intens In secolele al XV-lea - XVII-lea a activitilor bneti, bancare, de burs,
trezorerie etc. se cristalizeaz specificul termenului "finane" (schema 4).


In aa mod, termenul "finane", avnd originea latin i evolund pe parcursul a sute de ani, in
prezent ocup un loc central in tiina i practica economic i este folosit pentru identificarea unui
ntreg fenomen economic, inclusiv prile lui componente, realizat in procesul activitii umane.






2. Finane - categorie economic






Finane este o categorie economic general. Pentru apariia oricrei categorii economice sunt
necesare anumite condiii economice care formeaz un "mediu ambiant" de dezvoltare a ei. Aa
mediu ambiant pentru finane sunt relaiile marf - bani. Producerea urnirilor pentru schimb,
folosirea banilor pentru me-seria schimbului, cptarea de ctre bani a valorii proprii au format
mediul ambiant economic respectiv, in care a fost posibil apariia finanelor ca relaii de transfer a
valorii. Finanele nu pot s existe in afara relaiilor marf - bani.

Evident c apariia finanelor a fost cauzat de anumite necesiti. Principala cauz in aceast ordine
de idei, const in crearea in urma activitii economice a produsului intern brut care, pentru
funcionarea normal a societii, trebuie s fie repartizat intre toate sferele de activitate uman i
intre toi membrii societii. Funcia de repartiie valoric revine pe seama finanelor.

Evident c, pentru apariia finanelor era necesar i existena unor anumite circumstane. Una din
principalele circumstane de apariie i funcionare a finanelor este prezena subiecilor procesului
de repartiie - statui (guvernul), persoanele juridice, persoanele fizice etc. Guvernul organizeaz i
dirijeaz funcionarea finanelor (schema 5).

Avnd in vedere condiiile economice, cauzele i necesitile, circumstanele de apariie i
funcionare, putem conchide c finanele sunt relaii economice ce in de formarea, distribuirea i
utilizarea fondurilor bneti pe baza produsului intern brut.

Pornind de la acest concept, vom remarca faptul c de-a lungul anilor concepiile despre finane au
evoluat continuu (anexa 2). i in prezent concepiile specialitilor despre finane nu coincid. Astfel
economitii trateaz finanele ca:

a) fonduri bneti (aflate la dispoziia persoanelor fizice, juridice, organelor locale i centrale a
administraiei publice, organismelor internaionale etc.);

b) prghii i instrumente de intervenie a guvernului in economie (impozite, taxe, alocaii bugetare,
mprumuturi, subvenii etc.);

c) metode de gestionare a acumulrilor bneti (procedee i tehnici de administrare a mijloacelor
bneti aflate la dispoziia menagelor, agenilor economici, guvernului etc.);

d) acte juridice (lege, decret, dispoziie autorizat sau contractuala etc. ce reglementeaz procesul de
repartiie financiar);

e) relaii sociale, de natur economic, care apar in procesul constituirii fondurilor publice i private
de: resurse bneti i repartizrii acestora n scopul satisfacerii diverselor necesiti individuale, de
producie, sociale, politice etc. (schema 6).

Gndirea economic contemporan, bazndu-se pe tratarea larg a conceptului finane, a lrgit
considerabil domeniul de aplicare a lui i mai ales in activitile monetare, creditare, bancare, de
asigurare operaiile cu hrtii de valoare etc.

In literatura de specialitate, avnd ca baz conceptul finane, se folosesc expresele - finane private,
finane ale ntreprinderilor, finane publice, finane internaionale etc. De fapt fiecare din ele
alctuiesc un domeniul separat al fenomenului financiar.





3. Coninutul economic al finanelor publice






Pentru satisfacerea cerinelor generale ale societii, este necesar constituirea unor importante
fonduri bneti la dispoziia autoritilor publice. Sursa principal de mijloace este produsul intern
brut. Formarea fondurilor se efectueaz prin transferul valorii de la persoanele fizice i juridice la
dispoziia organelor administraiei de stat centrale i locale. Ulterior, din aceste fonduri se acoper
cheltuielile publice prin transferarea valorii la diveri beneficiari, care livreaz bunuri i presteaz
servicii statului (schema 2). In aa mod, au loc fluxuri de resurse bneti ctre i de la fondurile
financiare publice, ceea ce genereaz anumite raporturi Intre participanii la acest proces. Aceste
raporturi, exprimate in form bneasc, in limbajul economic se numesc relaii financiare sau finane.

Relaiile financiare prin esena lor reprezint un transfer de valoare. Transferul de valoare, ce st la
baza relaiilor, are un ir de particulariti, printre care doua principale.

In primul rnd, transferul respectiv se efectueaz sub form bneasc. In aa mod relaiile financiare
se manifest numai prin bani.

In al doilea rnd, transferul se efectueaz fr contraprestaie direct. Aceasta conduce la concluzia
c prin relaiile financiare se produce o cedare definitiv i fr contraprestaie de putere de
cumprare.

Aadar, relaiile economice, realizate prin intermediul banilor, care apar in procesul repartiiei in
legtur cu satisfacerea nevoilor colective ale societii constituie finanele publice.

Existena finanelor publice este indisolubil legat de existena, statului i de folosirea banilor i a
formelor valorice de repartiie a P.I.B.

Este necesar de a marca faptul c in condiiile actuale conceptul de relaii financiare s-a lrgit,
incluznd noi tipuri de relaii economice realizate prin bani.

Astfel, conceptul contemporan finane publice include:

a) relaiile care exprima un transfer de resurse bneti fr contraprestaie i cu titlu nerambursabil;

b) relaiile care exprim un mprumut de resurse bneti pe o perioad de timp determinat, pentru
o anumit dobnda (creditul); c) relaii care exprim un transfer de resurse bneti obligatoriu sau
facultativ n schimbul unei contraprestaii care depinde de producerea unui eveniment aleatoriu
(asigurri) etc. (schema 7).

Conceptul contemporan al finanelor publice nu mai presupune un simplu mijloc de asigurare a
aco-peririi cheltuielilor statului, ci, nainte de toate, - un mijloc de intervenie in economie.





4. Funciile finanelor publice






Finanele publice au aprut i exist pentru realizarea unor obiective concrete, exact stabilite, care
nu pot fi realizate pe alta cale sau cu alte mijloace. Ele i exercit destinata social prin funciile sale,
i anume - funcia de repartiie i funcia de control (schema 8).





4.1 Funcia de repartiie






Resursele care alimenteaz fondurile publice, in majoritatea lor covritoare, provin din produsul
intern brut i ntr-o mai mic msur - din avuia naional i din transferurile din strintate (schema
2).

Veniturile fondurilor financiare publice mbrac forme diferite, i anume: impozite, taxe, contribuii
pentru asigurri sociale, amenzi, penaliti, revedene, chirii, venituri de la valorificarea unor bunuri,
patrimoniul public sau fr stpn, mprumuturi de stat primite, rambursri de mprumuturi de stat
acordate, dobnzi aferente mprumuturilor acordate, donaii, ajutoare i alte transferuri primite.

Mijloacele financiare, transferate prin canalele enu-merate mai sus, sunt acumulate ntr-un ir de
fonduri publice financiare - bugetul administraiei centrale, bugetele locale, bugetul asigurrilor
sociale de stat, fonduri extrabugetare, guvernamentale, speciale etc.

Cheltuielile din fondurile financiare publice capt diferite forme, i anume: plata salariilor,,
procurarea materialelor, plata serviciilor, investiii capitale, subvenii i subsidii, pensii, burse,
indemnizaii, mprumuturi de stat acordate, dobnzi aferente la mprumuturile primite, donaii,
ajutoare i alte transferuri.

Prin aceste canale financiare se transfer mijloace bneti pentru realizarea obiectivelor guvernului
in domeniul nvmntului, sntii, culturii, produciei sociale, gospodriei comunale, economiei
naionale, administraiei de stat, ordinii publice, aprrii, deservirii datoriei publice etc.

Prin urmare, constituirea i utilizarea fondurilor financiare publice este un proces unitar i continuu
care se realizeaz datorita funciei de repartiie a finanelor publice.





8.2 Funcia de control






Concomitent cu funcia de repartiie, finanele exercit i funcia de control. Aceast funcie apare ca
rezultat ai capacitii finanelor de a reflecta cantitativ transferurile de bani.

Funcia de control este o nsuire a finanelor de a servi drept mijloc de control asupra distribuiei
valorice a produsului intern brut. Se manifest aceast funcie in procesul de formare i utilizare a
fondurilor de mijloace bneti.

Datorit funciei de control, este posibil verificarea exactitii i oportunitii vrsmintelor in
fondurile bneti, plenitudinii mobilizrii mijloacelor bneti, utilizrii ntemeiate i eficiente a
acumulrilor bneti etc.

Datorita nsuirilor i funciilor pe care le exercit finanele este posibil aprecierea corespunderii
proceselor de repartiie valoric, legilor economice i actelor juridice in vigoare.

Aciunea funciei de control cuprinde toate fazele procesului de reproducie social.

Prin finane se dimensioneaz, evalueaz i controleaz cheltuielile, rezultatele i eficiena
activitilor respective. In acest scop se folosesc diveri indici financiari printre care principalii sunt
costurile, cheltuielile, veniturile, ncasrile, profitul, rentabilitatea etc. Finanele furnizeaz
informaie referitor la mrimea consumului, schimburilor, creterii economice, alocrilor in
nvmnt, ocrotirea sntii, securitate social etc., datorit crui fapt procesul de formare a
proporiilor macroeconomice se gsete sub controlul i influena activ a guvernului.

In aa mod, rolul funciei de control a finanelor in activitatea economic se manifest prin faptul c
finanele: a) exercit controlul asupra distribuiei valorice a resurselor i formrii proporiilor
economice; b) permit aciunea activ asupra eficienei utilizrii tuturor resurselor din economie; c)
efectueaz controlul asupra respectrii legislaiei financiare in vigoare i disciplinei financiare etc.

Funcia de control a finanelor se realizeaz n procesul activitii practice prin efectuarea controlului
financiar.

* * *

In pofida istoriei lungi de existen a fenomenului financiar, a conceptului finane si a instrumentelor
financiare practice de lucru, esena lor nu este definitiv studiat i dezvluit. Sarcina de cunoatere
deplin a esenei finanelor se complic prin faptul c ea se gsete ascuns sub diverse forme
exterioare de manifestare a ei, in care diferite evenimente financiare apar la suprafaa vieii
economice si sociale.

Evident c aceast situaie motiveaz apariia problemelor de discuie i existena multitudinii de
opinii asupra componentelor i elementelor lui (Anexa 3).

Ctre problemele de discuie se refer i cea a funciilor finanelor. Muli economiti consider c
finanele exercit dou funcii - de repartiie i control. ns in literatura de specialitate se ntlnesc
afirmaii c finanele, in afar de cele dou nominalizate, mai posed i alte funcii: de producie, de
stimulare, de reglementare etc.

Fiind de acord cu necesitatea cercetrii problemei funciilor finanelor, este important de a meniona
c rezultatele cercetrilor tiinifice vor depinde n multe privine de exactitatea i precizia
determinrii obiectului de cercetare. Spre exemplu, poate conduce la rezultate greite substituirea
problemei funciilor finanelor prin problema rolului lor in producia social, deoarece acestea fiind
aspecte interconexionate, totui sunt probleme diferite. Desigur, finanele au un rol foarte important
In producia social, cu ajutorul lor poate fi stimulat utilizarea efectiv a factorilor de producie,
reglementate proporiile valorice, asigurat economisirea etc.

ns identificarea acestor rezultate, cptate datorit funcionrii finanelor, cu funciile lor nu este
corect. Deoarece funcia este mod de exprimare a esenei categoriei economice; de aceea ea
acioneaz ntotdeauna ntr-un anumit cadru al acelor relaii economice care constituie esena
categoriei respective. Dac efectele aciunii se extind asupra obiectelor ce se afl in afara cadrului
relaiilor economice ce alctuiesc esena categoriei date, aceasta se refer nu la funciile categoriei,
ci la rolul ei, la rezultatele concrete obinute in urma valorificrii funciilor.

Unii economiti consider c finanele au trei funcii: formarea fondurilor (veniturilor) bneti,
utilizarea fondurilor (veniturilor) bneti i funcia de control. Fr a nega in principiu aceast schem
de ilustrare a funciilor finanelor, menionm c primele dou exist in mod real ns fiecare din ele
exprim aciunea unor elemente separate a relaiilor financiare (impozite, subsidii) i nu a finanelor
integral. Pe de alt parte, ele mai mult amintesc mecanismul de realizare a funciei de repartiie,
dect un mod independent de funcionare a categoriei finane.

Persistarea problemelor de discuie motiveaz necesitatea elaborrii in continuare a aspectelor
teoretice ale funciilor finanelor. Cunoaterea mai. profund a proprietilor finanelor va permite
elaborarea metodelor de mai bun utilizare a lor in activitatea economic, implementarea
instrumentelor financiare noi in practica de gospodrire, asigurarea echilibrului financiar i creterii
economice.





5. Rolul finanelor n economiile moderne







Mecanismele de funcionare a economiilor modeme se bazeaz pe principiile de pia. n rile
dezvoltare din punct de vedere economic aplicarea acestor prin-cipii s-a produs pe parcursul unei
perioade de doua secole, ce-a permis formarea i perfecionarea ulterioar a unui sistem de relaii
social-economice efectivi n acest sistem un rol deosebit revine relaiilor financiare.

Sistemul financiar (relaii, metode de lucru, organe cu funcii in finane, legislaie financiar) are un
grad nalt de dezvoltare. La baza funcionrii lui sunt puse principii tiinifice i democratice de lucru.

Finanele sunt folosite nu numai n scopul tradiional - acumularea mijloacelor i folosirea lor pentru
exercitarea funciilor guvernului. Autoritile publice folosesc finanele i in scopul influenrii
proceselor economice , corectrii ciclului economic, nlturrii dezechilibrelor economice. In
perioadele de intensificare a activitilor economice (supranclzire a eco-nomiei), prin diferite
msuri financiare (majorri fiscale s.a.), se normalizeaz situaia, iar in perioada de recesiune, prin
faciliti fiscale i prin alocaii bugetare, se asigur relansarea economiei (schema 9).

n prezent unui ir de state, inclusiv Republicii Moldova, le este caracteristic economia de tranziie -
economia in procesul de trecere de la sistemul administrativ de comand i planificat, centralizat la
sistemul cu caracteristici de pia. n aceast perioad se reface cardinal i sistemul financiar. A fost
lrgit zona de aciune a finanelor (sfera social, privatizarea etc.), aplicate noi instrumente
financiare (impozite, taxe, subsidii, subvenii etc. ), reformat cadrul instituional (serviciul fiscal,
Garda financiar, Fondul Social etc.), elaborat i aprobat noul drept financiar i alte aciuni.

n economiile de tranziie pe seama resurselor financiare publice se finaneaz diverse aciuni
orientate spre crearea de noi locuri de munc, recalificarea omerilor i plasarea lor in cmpul de
munc, pre-pensionarea celora care nu-i mai gsesc plasament din cauza vrstei naintate i
ajutorarea celor care i-au pierdut locul de munc etc. Finanele sunt utilizate pe larg in procesul de
privatizare i reorganizare a patrimoniului public. Un coninut nou, datorit, in primul rnd, primirii
in organismele financiare internaionale, capt i relaiile valutar-financiare internaionale.

Aadar, in economiile moderne finanele publice sunt utilizate in scopul realizrii unei dezvoltri
economice i sociale pe ct se poate de accelerate i pe ct posibil ntr-un cadru echilibrat.




REZUMAT




1.Modelul economic "Circulaia veniturilor i produselor" ilustreaz fluxurile de venituri i produse,
care trec prin pieele de mrfuri i resurse, fluxurile de economii i investiii, care trec prin pieele de
capital, fluxurile de mrfuri i bani spre i dinspre economiile strine.
2.Guvernul are trei legturi financiare cu sistemul economic: a) cu menajele - prin impozite i
transferuri; cu piaa produselor - prin achiziii guvernamentale; cu piaa de capital - prin mprumuturi
de stat.
3.Fenomenul financiar se manifest prin repartiia financiara.
4.Esena repartiiei financiare publice - formarea fondurilor de resurse financiare publice din
acumulrile, veniturile, patrimoniul obinut in urma activitii economice de anumite persoane fizice
i juridice prin intermediul diferitelor instrumente speciale i punerea lor la dispoziia persoanelor
fizice i juridice implicate in realizarea funciilor i scopurilor statului.
5.Relaiile de producie reprezint totalitatea relaiilor materiale ce apar intre oameni in procesul
produciei sociale i deplasrii bunurilor de la pro ducere la consum.
6.Relaiile economice sunt relaiile care se stabilesc intre oameni in procesul de producere, repartiie,
schimb i consum al bunurilor.
7.Relaiile financiare sunt o component a relaiilor economice, manifestate prin intermediul banilor
n vederea formrii veniturilor, acumulrilor i fondurilor de mijloace bneti i utilizrii lor pentru
scopuri sociale i economice.
8.La o anumit etap de dezvoltare a societii umane - dup apariia banilor i organizarea societii
in forma de stat - relaiile de producie s-au completat cu o nou form - relaii financiare.
9.Cheltuielile publice in statul sclavagist se fceau mai cu seam pentru: ntreinerea armatei,
ducerea rzboaielor, nlarea construciilor publice (apeducte,drumuri, canale, poduri etc.),
construcia templelor, ntreinerea curii etc.
10.Veniturile statului sclavagist In temei se formau din: veniturile de la pmnturile statului,
contribuiile de munc, contribuiile personale (participarea cetenilor la companiile militare),
impozitele pe pmnt, animale, psri, pe avere, pe sclavi, prada de rzboi, biruri de la rile cucerite.
11.Cheltuielile publice in perioada feudalismului includeau: ntreinerea i dotarea armatei,
ntreinerea curii regale, ambasadelor i solilor, unele cercetri tiinifice, aciuni In nvmnt,
sntate, cultur etc.
12.Veniturile statului feudal se formau din: contribuii personale, colectri naturale, taxe (pentru
judecat, folosirea porturilor etc.), impozite (pe avere, comer etc.), taxe vamale, accize, ncasri de
la regiile monarhului (producerea armamentului, baterea monedelor, explorarea zcmintelor etc.),
vinderea titlurilor, confiscri, biruri, amenzi i altele.
13.In statul capitalist cheltuielile publice cuprindeau: scopuri militare, obiective economice, msuri
de ordin sociale, justiie, arbitraj, notariat, ordinea public etc.
14.Veniturile statului capitalist proveneau din: impozite directe reale (pe avere, pmnt, cldiri etc.)
i personale (pe salariu, beneficiu, dobnd etc.), taxe de consumaie, mprumuturi de stat i altele.
15.Termenul "finane" are mai multe interpretri privind proveniena sa. Cea mai rspndit afirm
c el i are originea n latina medieval - "finatio", "financia" - care erau folosite pentru a marca
plile, sfritul termenului de plat i/sau o sum de bani.
16.Finanele - relaii economice ce in de formarea, distribuia i utilizarea fondurilor bneti pe baza
produsului intern brut.
17.Finane publice . - relaii economice realizate prin intermediul banilor, care apar in procesul
repartiiei produsului intern brut In legtur cu satisfacerea nevoilor colective ale societii.
18.Finanele publice i ndeplinesc misiunea social prin funciile pe care le au: funcia de repartiie
i funcia de control.
19.Datorit funciei de repartiie a finanelor publice, se produce constituirea i utilizarea fondurilor
financiare publice.
20.Funcia de control este o nsuire a finanelor de a servi ca mijloc de control asupra distribuiei
valorice a produsului intern brut.
21.Datorit funciei de control, este posibil verificarea exactitii i oportunitii vrsmintelor la
fondurile bneti, utilizrii ntemeiate i eficiente a acumulrilor bneti.
22.In mecanismele de funcionare a economiilor moderne finanelor le revine un rol deosebit de
important.
23.Finanele publice sunt folosite in scopul tradiional - acumularea mijloacelor i folosirea lor la
exercitarea funciilor guvernului.
24.Finanele publice sunt folosite de autoritile publice pentru influenarea proceselor economice,
corectarea ciclului economic. nlturarea perturbrilor i dezechilibrelor economice.
25.n economiile de tranziie a fost lrgit zona de aciune a finanelor publice, -reformat cadrul lor
instituional, elaborat noul drept financiar, deblocat mecanismul lor de funcionare.





NTREBRI DE VERIFICARE




1.Ce ilustreaz modelul economic numit "Circulaia veniturilor i produselor"?
2.Care este rolul i locul guvernului in sistemul economic?
3.Care este esena i cum se realizeaz repartiia financiar public?
4.Ce prezint relaiile de producie?
5.Care este domeniul relaiilor economice?
6.Ce sunt banii?
7.In ce const esena relaiilor financiare?
8.Care este locul relaiilor financiare in ansamblul relaiilor de producie?
9.Care a fost mediul economic i social ce a condus la apariia relaiilor financiare?
10.Prin ce se explic necesitatea relaiilor financiare?
11.In ce scopuri se foloseau resursele financiare ale statului sclavagist?
12.Din ce venituri se formau fondurile financiare ale statului sclavagist?
13.Care era destinaia cheltuielilor publice in feudalism?
14.Din ce venituri se constituiau mijloacele statului feudal?
15.Prin ce se caracterizeaz componena cheltuielilor publice in statul capitalist?
16.Care sunt principalele tipuri de venituri publice in capitalism?
17.Care este originea cuvntului "finane"?
18.Prin ce se caracterizeaz condiiile economice care au condus la apariia categoriei finane?
19.Care a fost cauza principal ce a motivat apariia finanelor?
20.Care au fost circumstanele ce au provocat apariia finanelor?
21.Ce reprezint finanele ca categorie economic?
22.Cum sunt tratate finanele de economitii contemporani?
23.Pentru ce sunt necesare finanele publice?
24.Cum se definesc finanele publice?
25.Ce include conceptul contemporan "Finane publice"?
26.Prin ce se manifest misiunea social a finanelor publice?
27.Care sunt obiectele repartiiei financiare i n posesia cui se afl?
28.Care sunt principalele tipuri de venituri publice?
29.Care sunt principalele tipuri de fonduri financiare publice?
30.Care sunt principalele genuri de cheltuieli publice?
31.Cine sunt beneficiarii care acoper cheltuielile publice?
32.n ce scopuri se folosesc fondurile financiare publice?
33.In ce const esena funciei de repartiie a finanelor publice?
34.Datorit cror proprieti, finanele publice exercit funcia de control?
35.In ce const esena funciei de control a finanelor publice?
36.Care activiti economice i financiare se efectueaz datorit funciei de control a finanelor
publice?
37.Care este rolul finanelor n mecanismele economice contemporane?
38.Care este scopul tradiional al finanelor publice?
39.In ce scopuri folosesc autoritile publice finanele in condiiile actuale?
40.Care este rolul finanelor publice in economia de tranziie?





GLOSAR





Achiziii guvernamentale


- bunurile materiale i serviciile procurate din contul cheltuieli publice de stat pentru exercitarea
funciilor sale.


Amend


- sanciune economic, de regul in form bneasc, aplicat asupra unei persoane fizice sau juridice
pentru neexercitarea prevederilor actelor normative sau neonorarea obligaiunilor sale.


Asigurri


- sistem de relaii economico-sociale prin care se creeaz in comun, de ctre persoane fizice si
juridice ameninate de anumite riscuri, a unui fond de mijloace bneti din care se compenseaz
daunele i se satisfac alte cerine economico-financiare probabile imprevizibile.


Bani


- mijloc de plat a mrfurilor i serviciilor, mijloc de msur a valorii i mijloc de acumulare a valorii.


Beneficiu


- (profit) excedent al veniturilor asupra chel-tuielilor.


Categorie economic

- expresie general, abstract (teoretica) a relaiilor de producie obiectiv existente; a diferitelor
manifestri, caracteristici, laturi.


Cmtrie


- acordarea mprumutului n bani cu condiia plii unei dobnzi mari.


Cheltuieli publice


- relaii economico-sociale sub form bneasc, care se manifest intre stat pe de o parte, si
persoane fizice i juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizrii i utilizrii resurselor financiare ale
statului in scopul ndeplinirii funciilor acestuia.


Ciclul economic


- fluctuaia volumului de producie, nivelului veniturilor i ocupaiei la scara economiei naionale.

Circulaia veniturilor i produselor


- flux de mrfuri i servicii cu care se schimb firmele i menajele, echilibrat cu un flux corespunztor
de pli bneti, efectuate n calitate de compensare pentru mrfuri i servicii.


Contribuie


- (in limba latin "contributio") - plile pe care ar nvingtoare le percepea de la ara nvins!"


Control financiar


- o form a controlului din partea organelor de resort asupra procesului de formare i utilizare a
fondurilor de mijloace bneti.


Cost


- expresie valoric (cuantumul) a cheltuielilor de producie i desfacere.


Credit


- (ia limba latin "creditum" - mprumut, datorie) mprumut, de regul in bani, cu condiia
rambursrii i pltirii dobnzii, acordrii cruia apar anumite relaii economice intre creditor i
debitor.


Cretere economic


- noiune ce se folosete pentru marcarea procesului de cretere a produsului naional global
(P.N.G.)


Dobnda

- sum de bani pltit de ctre debitor creditorului pentru un mprumut bnesc.


Economie de tranziie

- economie a crei mecanism de funcionare bazat pe conducerea administrativ i planificarea
centralizat se afl pe cale de transformare pe baza principiilor de pia.


Economii


- parte a veniturilor menajelor folosit pentru formarea acumulrilor sub form de bani in numerar,
depozite in bnci sau pentru procurarea hrtiilor de valoare.


Eficien


- sistem de apreciere a activitilor pe baza metodei costuri - avantaje sau costuri eficacitate prin
raportul efectului la efort.


Flux

- proces economic, care deruleaz ncontinuu in timp i msurat in uniti pentru o anumit
perioad.


Fondul Social


- sistem financiar-bancar extrabugetar de stat al Republicii Moldova, care se ocup de ncasare,
reproducerea lrgit i folosirea mijloacelor bneti pentru asigurrile de stat, asistena social,
precum

i pentru utilizarea braelor de munc.


Fore de producie

- sistemul om - mijloace de producie, care in rezultatul interaciunii cu natura, realizeaz procesul
de producie.


Funcie


- manifestare exterioar a cruiva obiect n sistemul dat de relaii. Referitor la categoria economic
funciile nseamn manifestarea esenei ei in aciune, procedee specifice de exprimare a nsuirilor
proprii categoriei date. Funcia depinde de esen i indic destinaia social a categoriei respective.


Garda financiar


- organ de control financiar specializat (operativ i inopinat), militarizat, de tip extracazarm.


Gospodrie natural

- tip de gospodrie in care producia are scopul satisfacerii necesitilor proprii a productorului.


Impozit


- form de prelevare a unei pri din veniturile sau averea persoanelor fizice i juridice la dispoziia
statului n vederea acoperirii cheltuielilor sale.


Impozite nete


- diferena dintre veniturile guvernului, cptate de la perceperea impozitelor i plile de transfert
ale guvernului.


Investiii capitale


- alocri de bani pentru procurarea bunurilor capitale (echipament de producie, cldiri pentru
producie etc.)


mprumut de stat

- credit primit de stat de la persoanele fizice i juridice rezidente (intern) sau de la alte state sau
organisme financiare internaionale (extern).


Marf


- produsul muncii confecionat pentru vnzare.


Menaj


- (in limba englez "household") - termen, care in literatura economic nseamn o unitate
economic independent. Persoanele care intr n menaj se folosesc de venitul cptat in comun.
Menajul poate s fie i dintr-o singur persoan. La nivel microeconomic noiunea menaj este
opus noiunii "firm". Menajele propun resurse i cumpr obiecte de consum.


Penalitate


- amend stabilit in obligaiunea unei persoane fizice sau juridice in conformitate cu Hotrrea sau
sentina organelor judiciare.


Piaa

- 1. Ansamblul relaiilor social-economice in domeniul schimbului, prin intermediul crora se produce
realizarea mrfurilor i serviciilor.


- 2- Orice acorduri cu ajutorul crora cumprtorii i vnztorii mrfii intr in contact cu prilejul
cumprrii - vinderii acestei mrfi.


- 3. Locuri specializate, unde vnztorii i cumprtorii se ntlnesc pentru efectuarea tranzaciilor.

Pli de transfert

- toate plile, efectuate de guvern (in numele statului) menajelor (pensii, indemnizaii de omaj,
diferite ajutoare etc.) care nu reprezint careva compensri pentru serviciile curente in munca
acordat statului.


Privatizare

- (in limba latin "privatus" - privat) - transmiterea proprietii de stat sau municipale (terenuri de
pmnt, ntreprinderi industriale, bnci,

mijloace de transport i comunicaie, aciuni, valori etc.) contra pia sau fr contraprestare n
proprietate privat.


Produsul intern brut (P.I.B.)


- cuantumul volumului produciei, create de factorii de producie, indiferent de faptul cui aparin,
(rezidenilor sau nerezidenilor), pe teritoriul rii date intr-o perioad de timp.

Produsul naional global (P.N.G.)


- cuantumul volumului produciei, create de factorii de producie ai economiei date, indiferent de
locul unde funcioneaz (in ar sau in strintate), intr-o perioad dat de timp.


Proprietate


- sistem de relaii obiective ce apar ntre oameni i caracterizeaz nsuirea i posesia mijloacelor de
producie i mrfurile de larg consum.


Regii


- (din limba latin "regalis" - regal) dreptul monopolist a puterii' supreme In rile Europei feudale
(mprat, rege, ar i prin darul lor - feudalii mari) la primirea unor anumite genuri de venituri.
Principalele regii erau: baterea monetelor, extracia zcmintelor, srii, silvicol etc.


Relaii de producie


- relaii ce se stabilesc in mod obiectiv ntre oameni in procesul producerii, repartizrii, schimbului i
consumului bunurilor.


Rentabilitate

- indice de eficien economic, determinat prin raportul beneficiului la cheltuieli, exprimat In
procente.


Resurse financiare


- mijloace bneti (fonduri bneti) aflate la dispoziia diferitor deintori (guvern, persoane fizice i
juridice).


Securitate social


- sistem de protecie material a populaiei, ce include asistena i asigurarea social.


Sfera social


- ansamblul domeniilor de activitate uman legate de satisfacerea nevoilor social-culturale ale
populaiei (nvmnt, sntate, cultur, art etc.).


Stat


- principala instituie a sistemului politic a societii, ce efectueaz meninerea ordinii, dirijarea
societii, aprarea rii, protecia social i economic a cetenilor.


Subsidie

- (in limba latin "subsidium" - susinere, sprijin, aiutor) - ajutor, indemnizaie, cu precdere in form
bneasc, acordate de administraia central din contul bugetului sau organelor administraiei
locale, persoanelor fizice i juridice, altor state.



Venitul naional

- venitul sumar, cptat de menaje, inclusiv suma total a salariului, rentei dobnzii i profitului.


Venituri publice


- relaii economico - sociale in form bneasc, care se manifest intre stat, pe de o parte, i
persoane fizice i juridice, pe de alt parte, cu ocazia formrii fondurilor financiare ale statului.