CURS 1

RADIOUL CA MIJLOC DE COMUNICARE

1. Istoria radioului
Este incert cine merita titulatura onorifica de parinte al radioului. rimele studii
despre undele electroma!netice le"a reali#at fi#icianul James Cler$ Ma%&ell. El a ela'orat
pe la mi(locul sec. al )I)"lea teoria sa despre unde electroma!netice* teorie pe care +einric,
+ert# a-ea sa o confirme mai tar#iu* printr"o demostratie din anul 1../.
Dar* se -or'este cel mai mult despre 0u!liemo Marc,ese Marconi* din 1olo!na* ca
despre parintele radioului. In 1.23 el incepea e%perimentele de utili#are a undelor radio
pentru transmisiunile fara fir. Marconi nu a e%perimentat cu -oci sau mu#ica* ci cu semnale
morse. In 1.22 a reusit prin in-entia sa sa tra-erse#e Canalul Manecii si* doi ani mai tar#iu*
Atlanticul de Nord.
ana in 124/* pe undele radio nu s"a au#it decat tiuitul semnalelor morse.
In A(unul Craciunului din 124/* Re!inald 5essenden are o incercare de a demonstra
ca si -ocile sunt transmise. Incercarile din la'oratorul din Massac,uetts* desi nu tocmai
reusite acustic* au putut fi receptionate la o distanta de cate-a sute de $ilometri.
6n 124.* la aris* Lee De5orest reali#ea#7 o transmisiune radio cu a(utorul unui
fono!raf 8i a unui emi97tor instalat pe turnul Eiffel. Aria de audi'ilitate a semnalului atin!ea
344 de mile. Doi ani mai t:r#iu* tot el pune ;n und7 prima transmisiune <li-e= de pe scena
>eatrului Metropolitan ?atunci au au#it ascult7torii -ocea lui Caruso* f7r7 a fi pre#en9i ;n sal7.
C,arles +errold pune la punct ;n anul 1242* la un cole!iu din California* ;mpreun7 cu
studen9ii* un studio care difu#a 8tiri 8i mu#ic7* iar ;n 1213* la e%po#i9ia de la San 5rancisco* el
reali#ea#7 o transmisiune a unui pro!ram de peste / ore pentru -i#itatori.
In perioada de pionierat a radioului* armata este cea care a folosit cel mai mult aceasta
noua descoperire. >e,nica s"a de#-oltat rapid si s"a a(uns in situatia de a se putea reali#a
transmisiuni radio de catre oricine.
Economia pri-ata este cea care a pus lucrurile in miscare.
6n 1212 in!inerul american Da-id Sarnoff a a-ut ideea difu#7rii 8i producerii pentru
cet79eni* a unor pro!rame radio utilitare. rima transmisie ;n SUA are loc ;n noiem'rie 12@4
8i a a-ut un predominant caracter electoral.
rimul post de radio* ;n sensul modern al cu-:ntului* pe teritoriul SUA este ;nfiin9at
;n 12@@ de acela8i profesor C. +errold* la sf:r8itul anului 12@1. ia9a radiofonic7 se de#-olt7
aici. entru o comparatie* in 12@A* cand in 0ermania era receptionat pentru prima data un
pro!ram de radio in acceptiunea de asta#i* in Statele Unite ale Americii erau de(a peste o sut7
de mii Balte surse -or'esc de peste un milionC de ascultatori.
rima reclama platita la radio a fost difu#ata in anul 12@@* de catre un post ne&"
Dor$e#. Ea a-ea durara de 14 minute si a fost comandata de o firma imo'iliara din Eueens.
Inca de la inceput a fost introdusa ta%a radio. De pilda* in 0ermania* fiecare cetatean
care o'tinea de la ministerul postelor o apro'are pentru construirea si utili#area unei statii de
radio"receptie* a-ea dreptul sa asculte radioul. >a%a de atunci* ec,i-ala cu F ore de munca*
iar 'anii erau incasati de factorul postal. >a%a era mare si multi ascultau pro!ramele la
ne!ruG.. Nimic nou su' soareH....
Ra#a de emisie* pentru fiecare post re!ional era initial de cca 134 de $m. Unele #one
ramaneau insa neacoperite si tre'uia sa fie re#ol-ata si aceasta pro'lema.
rima sistemati#are a frec-entelor la ni-el European s"a facut prin Ilanul lun!imilor
de unda de la 0ene-a=* intocmit de asociatia mondiala de radioficare la data de 13 noiem'rie
12@/.
In fiecare stat s"a incercat instalarea de emitatoare de mare putere* dar e%istau inca
multe tari care nu dispuneau de fondurile sau de posi'ilitatile te,nice necesare pentru a se
de#-olta in aceasta directie.
Conferinta Mondiala de Radio de la ra!a BCe,iaC si planificarea frec-entelor a intrat
in -i!oare la data de A4 iunie 12@2
Dam in continuare un e%emplu din istoria mass"media care demonstrea#a ce forta
e%traordinara incepuse sa ai'a acest mi(loc de comunicare in masaJ piesa radiofonica
IRa#'oiul lumilor=* dramati#are dupa romanul lui +er'ert 0. Kells* de Orson Kells.
Emisiunea s"a difu#at in seara #ilei de A4 octom'rie 12A.* de postul de radio Colum'ia
BC1SC.
Din / milioane de ascultatori* 1 milion a pornit la drum* 1 milion de oameni panicati.
Emisiunea s"a difu#at in paralel cu o emisiune de mare succes a unui post ri-al* N1C* care
a-ea la acea ora una dintre cele mai populare emisiuni de -arietati cu C,arlie Mc Cart,D.
ersona(ul era de un comic !rosier si smul!ea ,o,ote de ras milioanelor de ascultatori. In
atmosfera tensionata a anului 12A. C,arlie Mc Cart,D ii a(uta pe oameni sa se destinda* pe
cand Orson Kells* nu. De aceea oamenii l"au preferat pe Mc Cart,D.
Dupa ce s"a terminat emisiunea de di-ertisment* N1C"ul a introdus un moment pu'licitar*
platit de un renumit trust al cafelei. Atunci radio ascultatorii au comutat pe lun!imea de unda
a Colum'iei* nimerind in mi(locul Ira#'oiului lumilor=. 5iind -or'a despre o emisiune
reali#ata su' forma unui ma!a#in de actualitati si nee%istand mesa(e de a-erti#are difu#ate
periodic* oamenii au confundat ima!inarul cu realitatea.
Se spune ca !ermanii au aflat de la radio despre i#'ucnirea celui de al doilea Ra#'oi
Mondial. Se pare ca drept prete%t pentru atacul 0ermaniei asupra oloniei a ser-it
inscenarea* in noaptea de A1 au!ust spre 41 sept* 12A2* a unui atac asupra unui post de radio"
cel din 0lei&it#.
Inca din prima #i de ra#'oi a fost pre#entata Idispo#itia referitoare la masurile speciale
pri-ind pro!ramele de radio=. Se introducea cen#ura.
In ciuda sanctiunilor si a 'ruia(elor de tot felul* in timpul ra#'oiului au fost ascultate
cu mare interes pro!ramele de radio clandestineL mai ales pro!ramul difu#at de 11C* cu
cele'rul sau semnal Bprimele F sunete din Simfonia a M"a de 1eet,o-en* in 0ermaniaC era
deose'it de ascultat* mai ales ca erau transmise numele soldatilor !ermani ca#uti in mainile
aliatilor. entru cei de acasa aceste informatii erau e%treme de importante.
Am citat aceste momente memora'ile din istoria radioului pentru ca ilustrea#a cel mai
'ine forta pe care o are comunicarea prin acest canal media.
Asta#i radioul a fost detronat de tele-i#iune* din punct de -edere al fortei de impact emotional
asupra oamenilor.
@. RADIOUL ROMANESC
Radioul romanesc a luat fiinta la data de 1 noiem'rie 12@..
rima emisiune radio* oficiala* a de'utat prin cu-antul unui mare fi#ician roman* profesorul
Dra!omir +urmu#escu* care* ulterior* a de-enit presedinte al Consiliului de Administratie al
Societatii de Difu#iune Radiotelefonica.
Momentului inau!ural i"a fost dedicata poe#ia NUn suflet nouN* scrisa si citita la microfon* cu
acest prile(* de scriitorul +oria 5urtuna* ulterior reali#ator si director de pro!rame.
Inainte de 12@.* e%ista o ade-arata miscare pro"radiofonie. rincipalul prota!onist al acestei
miscari era profesorul Dra!omir +urmu#escu* cel care* in martie 12@3* infiintase Asociatia
prietenilor radiofoniei.
La @@ decem'rie 12@O* Jurnalul nr. @213 al Consiliului de Ministri* declara* la art.@*
constituita Societatea de Difu#iune Radiotelefonica din Romania.
Adunarea !enerala a Societatii de Difu#iune Radiotelefonica are loc la data de 1O ianuarie
12@.. Cea mai mare parte a capitalului de participare apartinea statului.
In martie 12@.* se face inre!istrarea oficiala la tri'unal.
In acest mod* cadrul le!al de functionare este complet indeplinit.
Anii premierelor
1 noiem'rie 12@.. rimul semnal radiofonic lansat in eter.
Drumul era desc,isH Mu#ica* poe#ia* informatia* in !eneral* puteau sa"si croiasca drum spre
mintea si inima ascultatorilor.
La data de 1. decem'rie 12@.* este semnalata prima transmisiune umoristica.
In 12@2* pot fi ascultate la radioJ
prima emisiune pentru cei mici* Ora copiilor B1@ ianuarieCL
prima transmisiune de teatru cu poemul liric O toamna* de Alfred Mosoiu B@A ianuarieCL
prima transmisiune directa de la Opera Romana cu Aida de 0iuseppe Merdi B1F aprilieCL
prima transmisiune directa de la Ateneul Roman B@. octom'rieC.
In 12A4 de'utea#aJ Uni-ersitatea Radio* continand conferinte tinute de presti!ioase
personalitati ale intelectualitatii romanesti* din perioada inter'elicaL emisiunile Ora satenilor si
Ora scolarilor. Este transmis pentru prima oara un mitin! a-iaticG
Radioul si rolul sau
Cu prile(ul inau!urarii* la data de 11 fe'ruarie 12A@* a studioului mare* din strada 0eneral
1ert,elot* Ministrul Lucrarilor u'lice si Comunicatiilor a definit* in discursul sau* rolul
radioului pu'lic* astfelJ NGun fel de Uni-ersitate pentru toata lumea* in care utilul si
instructi-ul tre'uie sa fie impletite in mod di'aciN. De asemenea* mai afirma ca N..*reteaua
radiofonica e%istenta este numai un inceputN* iar Nopera de educatie sistemica a maselor cere o
e-olutie de pro!ram si o amplificare de mi(loace. Statul este dator sa intelea!a acest proces.N
NUtilul si instructi-ulN nu eliminau* insa* elementul de di-ertisment. Se tinea cont si de acesta.
E-olutii si etape
12@."12AO
Numarul orelor de pro!ram sporeste considera'il.
De la A43* in 12@.* datorita intrarii in functiune a postului de emisie de 1@ PK de la 1aneasa*
se a(un!e* in 12@2* la un total de @@44 de ore de pro!ram.
Depasindu"se unele dificultati te,nice* numarul de ore de emisie creste in fiecare anJ @@/F in
12A1L @2A/ in 12A@ L A@34 in 12AAL A31O in 12AF.
In 12@2* ponderea pro!ramelor mu#icale era de O4Q
La data de @1 martie 12A4* se reali#ea#a prima transmisie a unei opere dintr"un studio al
Radiodifu#iunii B1ar'ierul din Se-illa de RossiniC.
In 12A1 sunt construite primele sali de auditie BstudiouriC* in imo'ilul din strada 0eneral
1ert,elot* nr /4. Acestora le urmea#a* in anul 12A@* studioul mare* inau!urat la 11 fe'ruarie.
rimele cursuri de lim'a !emana si france#a sunt transmise in fe'ruarie 12@2* iar primele
emisiuni in lim'i straine Bfrance#a* !ermanaC* niste Nminiaturi de emisiuni -or'iteN care
faceau referire la specificul romanesc* sunt difu#ate in 12A@
11 iunie 12AA " prima transmisie a unui meci de fot'al internationalJ Romania " Iu!osla-ia.
@4 fe'ruarie 12AO " se lansea#a* la radio* Maria >anase* neintrecuta repre#entanta a cantecului
popular romanesc
Societatea Romana de Radiodifu#iune este trecuta de la A1 decem'rie 12AO* in su'ordinea
directa a resedintiei Consiliului de Ministri
12A."12FF
Un Decret"le!e promul!at de re!ele Carol al II"lea* la @. au!ust 12A.* pre-edea ca toate
institutiile pu'lice* cu caracter propa!andistic* sa treaca su' directa supra-e!,ere a
Su'secretariatului de Stat al resei si ropa!andei.
In pofida perioadei nefa-ora'ile* radioul isi mentine rolul a-ut inca de la infiintare* adica
acela de informare si de raspandire a culturii. El face* in continuare* au#ite -ocile unor
importante personalitatiJ Nicolae Ior!a* Masile M. Moiculescu* Ce#ar etrescu* Constantin C.
0iurescu* Ion illat* Ioan etro-ici* Mircea Eliade* Mi,ail Ralea* Adrian Maniu* Constantin
Radulescu Motru* Nicolae Noica* amfil Seicaru* Dumitru Almas si altii* pre#enti la
microfon.
>itluri de emisiuni produse in aceasta perioadaJ Ora Marii 1ritanii* Ora 0ermaniei* Ora
5rantei* Ora Italiei.
In pro!ramul emisiunilor din anul 12A.* partea -or'ita detine un procent de @@* AO Q* iar
mu#ica* 3@*A@ Q.
Un rol important s"a acordat studiourilor locale. In 12A.* in Consiliul de Administratie al
Societatii de Radiodifu#iune* au fost discutate pro'leme pri-ind Radio 1asara'ia* infiintarea
unui studiou la Iasi* construirea unui studiou la Clu( si a altuia la >imisoara.
La . octom'rie 12A2* a fost dat in folosinta Radio 1asara'ia* cu un pro!ram propriu de
emisiuni in lim'a romana si in lim'a rusa* iar la @ noiem'rie 12F1* Radio Moldo-a de la Iasi.
Numarul a'onatilor la ni-elul anului 12A. era de @OF A1F iar in 12A2 de A12 F4..
1@ fe'ruarie 12A2 " a fost lansata o emisiune romaneasca pentru America* despre care se
afirma* in re-ista NRadio Uni-ersulN* ca a fost NconceputaG ca mi(loc de propa!anda pentru
participarea Romaniei la E%po#itia Uni-ersala de la Ne& Ror$N. In pro!ram* printre altele* au
putut fi ascultateJ oema romana de 0eor!e Enescu* o melodie populara in interpretarea
Mariei >anase* orc,estra lui 0ri!oras Dinicu* interpretand o ,ora caracteristica* arii populare
romanesti* in interpretarea Malentinei Cretoiu >assian si a lui 0. 5olescu. In editia din 12
fe'ruarie a re-istei NRadio " Ade-arulN* emisiunea a fost apreciata ca fiind un Ne-eniment
epocalN.
Numarul de a'onati la A1 decem'rie 12F@ era de @.A.242
In perioada dictaturii lui Antonescu* asa cum afirma si Eu!en Deni#e* autorul Istoriei
Societatii Romane de Radiodifu#iune* Nradioul a-ea o misiune psi,olo!ica si de
propa!andaGN. ropa!anda se manifesta si in domeniul mu#ical unde se promo-a cu
precadere folclorul si compo#itiile romanesti.
12F1"emisiuni noiJ Ora ostaseasca !ermano"romanaL ora ostaseasca italo"romanaL Orase
romanestiL >ransil-anenii si cultura romana s.a.
Creste importanta emitatoarelor in domeniul undelor scurte. rincipalele posturi care intra in
functiune in perioada fe'ruarie " decem'rie 12FA BMoldo-ita* Do'ro!ea* Ar!es* 0loria*
iatra* Carpati* 1uce!i* OltC isi do-edesc utilitatea in au!ust 12FF* cand* pentru cate-a #ile*
posturile mari de la 1aneasa si 1od nu -or mai putea emite.
In conditii de ra#'oi* desi e-acuarea si dispersarea componentelor Societatii de
Radiodifu#iune s"a produs incepand cu data de @@ aprilie 12FF* difu#area pro!ramelor a fost
asi!urata fara intrerupere* c,iar si in momentele !rele din au!ust 12FF.
@A au!ust 12FF ? La radio* se difu#ea#7 ;n direct mesa(ul re!elui Mi,ai I c7tre 9ar7* prin care
anun9a ;ncetarea ostilit79ilor armatei rom:ne ;mpotri-a Uniunii So-ietice* trecerea de partea
Alia9ilor* 8i era pre#entat7 proclamatia !u-ernului. E-enimentul este e%trem de important* el
marc:nd ;nceputul so-ieti#7rii Rom:niei.
@F au!ust " sediul Societatii Romane de Radiodifu#iune este distrus de un 'om'ardament
!erman.
12F3"12..
E-enimentele politice care se succed cu repe#iciune la finalul ra#'oiului afectea#a structurile
si acti-itatea institutiei. Se fac sc,im'ari politice la conducere.
Noul Re!ulament de or!ani#are si functionare a Societatii Romane de Radiodifu#iune*
mentionea#a e%istenta unei su'directii !enerale de pro!rame* cu o directie politica* una
culturala si alta mu#icala. Deose'irea fata de Re!ulamentul anterior este politi#area.
Coordonata politica de-ine determinanta pentru toate emisiunile.
11 iunie 12F. " se produce etati#area Societatii Romane de Radiodifu#iune.
12.2 ? @@ decem'rie. La radio este pre#entat apelul re-olu9ionarilor care au p7truns ;n
studiourile de emisie* anun9:nd c7 dictatorul Nicolae Ceau8escu a fu!it.
Decem'rie 12.2 a insemnat pentru Radiodifu#iune si pentru societatea romaneasca* un
moment de rascruce si un e%amen pe care l"a trecut* de altfel* incercand prin serio#itate*
promptitudine si o'iecti-itate sa recasti!e simpatia pu'licului ascultator* simpatie pierduta
inainte de acest an.
A>ELIERJ Auditii emisiuni radio* o'ser-atii !enerale