CURS 12

ASAMBLRI SUDATE
12~1~ Generalitati
Asamblarile sudate sunt executate prin operatia tehnologica numita sudare, care
consta ill impreunarea directa adouapiesemetalice sau nemetaliee (materiale plastice), din
materiale identice sau similare, rarafolosirea altor elemente intermediare, ill conditiile:
- enaducerea laplasticizare asuprafetelor alaturate (cu sau lara sursadecaldura);
- enScHI taraadaos dematerial eu compozitie corespunzatoare;
.-eu sau taraexistenta unei forte exterioare.
In general ill eadrul unei suduri realizate printr-o tehnologie desudare apare 0noua
notiune amaterialelor (sau proprietate) numita sudabilitate. Sudabilitatea otelurilor este 0
caractenstica complexa care determina in conditii desudare date- aptitudinea lor tehnica
pentn: (1realiza anumite imbinari sau capacitatea unui metal de afi sudat in conditii de
fabricat-e i.npuse, intr-o constructie conceputa corespunzator si de a se comporta
satisfacator 111 exploatarea pentru care a fost destinata. Sudabilitatea conceputa astfel
depinde at2f deproprietatile otelului cat ~idealti factor indiferent dematerialul debaza:
- comportarea la sudare - posibilitatea de arealiza imbinari sudabile fara defecte
prin folosirea unei anumite tehnologi.
- siguranta la sudare - insusirea imbinarilor sudate a carui material a suferit
influenta unei anumite tehnologii de sudare, supusa solicitarilor de a nu-si altera
inacceptabil caracteristicile tehnice.
ingeneralla sudarea adouamateriale identice apar urmatoarele zonecaracteristice:
Figura I
1
Domenii deaplicare: inindustria constructiilor demasini si aconstructiilor.
Avantajele asamblarilor sudate SlIDtlegate de aspecte economice (manoperii si
material), tehnologice si deexploatare.
Din punct de vedere al materialului: Constructiile sudate prezinta fata de cele
nituite, tunate ~i forjate, 0serie de avantaje care conduc la economii de material si de
manopera. Economia demetalla constructiile sudate este de 15-20%fata deconstructiile
nituite si depana la400/0fatadecele turnate (prin folosirea integrala asectiunii (care nu
este slabita) - lipsesc elementele intermediare care due la cresterea greutatii (suruburi,
nituri)). Posibilitatea aplicarii locale ale unor tratamente pentru materiale rezistente la
uzura.
Din punct de vedere al manoperei - economie de timp la executare, operatii
pregatitoare mai putin costisitoare, eliminarea aproape completa arebuturilor (freevente la
tumare).
Tehnologic: utilaje ieftine, eliminarea modelelor la turnare, reducerea zgomotului,
posibilitatea realizarii pieselor careprin altemetode nu sepot realiza.
Conduit de exploatare: preiau convenabil solicitarile datorate fluxului continuu a
liniilor deforta, posibilitate derigidizare usoara, etanseitate, siguranta inexploatare.
Dezavantaje: calitatea sudarii depinde de calificarea ~i atentia personalului ce
executa sudura, depozitia si mediul in care selucreaza, de calitatea aparaturii. In sudura
pot apare tensiuni remanente care due ladeformatic, controlul sudurii implicand personal
specializat.
Preincalzirea pieselor ce se sudeaza actioneaza favorabil, reducand pericolul
aparitiei fisurilor. Serecomanda catemperatura depreincalzire safiestabilita infunctie de
continutul decarbon echivalent calculat curelatia:
Mn N
i
Mo c; C
u
c, =C+6+15+4+5+13 (0/0]
si anume, daca C
e
<0,45% nu este necesara preincalzirea; daca
C
e
=0,45...0.60% temperatura de preincalzire Op =100...200(; daca C
e
>0.60%
temperatura depreincalzire Op =200...250C.
12.2. Clasificarea sudurilor
Clasificare sudurilor sefacedupaurmatoarele criterii:
a. in functie de energia utilizatii la sudare distingem:
I. energie termochimica (cu gaze, cu electrod fuzibil, aluminotermica);
2. energie elcctrotermica (cu are, prinpresiune, prin inductie, etc.);
2
3. energie mecanica (sudare larece, prin explozie, prin ultrasunetc);
4. energie tennica nespecifica (forjare, sudare prin aer cald sau prin elemente
mcalzite');
5.energie radianta (sudarea prinradiatii - Maser-Laser).
b. Din punct de vedere constructiv imbiniirile sudate pot fi:
- cap lacap (cu margini inV, inY sau U, inK sau X)
- incolt
- inT (pe0parte, bilaterala, inadancime (inK))
- prin suprapunere (frontal a, laterala combinata)
- cu eclise
- incruce
- ingaura
c. Dupapozitia cordonului desudura sedisting:
- suduri orizontale petableorizontale (rezistenta 100%).;
- suduri verticale petable orizontale (rezistenta 90%);
- suduri orizontale petableverticale (rezistenta 85%);
- suduri peste cap - peplafon, petavan (rezistenta 800/0).
12.3. Principii decalcul aimbinarilor sudate
In calculul sudurilor se aplica principiile generale de rezistenta materialelor.
Deoarece caracteristicile mecanice alecusaturii sudate, precum ~i alematerialului din zona
influentata termic sun definite de cele ale materialului inainte de sudare, rezistentele
admisibile lasolicitari statice sealeg in functie de rezistenta admisibila a materialului de
baza.
aas =q J . aa
Tas =q J T
a
sau
aas =ko . kl . aa
aa - tensiunea admisibila normala pentru materialul debaza;
ko - coeficient decalitate caretinecont deconditiile incare s-aefectuat sudare si de
rigurozitatea controlului; ko =1 pentru sudura de rezistenta buna, calitate ~i un control
riguros; astfel ko =0,75 ... 1.
kl - coeficient care tine seama de modul de comportare a cusaturii in exploatare,
legat deforma sectiunii si feIul solicitarii;
Exemple: pentru cusaturi cap lacap solicitate latractiune kl =0,75, lacompresiune
kl =0,85 ... OJ 9; lalncovoiere kl =0,1; laforfecare kl =0,65. Pentru cusaturi decolt si
toate tipurile desolicitare kl =0,65
3
Tabel 1 Clasificarea sudurilor constructiv
~
\
'.
,.
,-, _ .. '- ..- .... _ ... _ -
". .. / -
L',/>;:/'d,oY )
pe 0parte
bilateral a
Imbinari cap lacap
in T
f ..

~ ....l....
. - ~;
in adancime (in
K)
frontal a
lateral a
combinata
prm suprapunere
cu ec1ise
in cruce
in gaura
1mbinari in colt
4
12.4. Fortele si momentele de caleul
Fortele si momentele care actioneaza asupra sudurilor se majoreaza cu 0serie de
coeficienti, astfel:
(Un calcul ajutator trebuie sa ia in considerare, masura in care sarcinile sunt
cunoscute inadevarata lor marime, socurile, )
Fe =Pi . P2 . P3 . F
Me =Pi . P2 . f33 . M
Fe, Me - fortele si momentele decalcul pentru suduri;
F, M - fortele si momentele nominale;
Pi - coeficient legat deprecizia cunoasterii marimii fortelor, Pi =1... 1,3.;
{ J 2 - coeficient cetine seama deinfluenta socurilor, pz =1... 3.
{ J 3 - coeficient de importanta a sudurii, 1,2... 1,3 este valoarea maxima in care
mperea piesei prezinta pericol pentru viataomului.
12.5. CaJcuJul sudurilor
Rezistenta imbinarilor sudate este influentata de 0 serie de factori ca: felul
materialului debaza sau deadaos, forma si dimensiunile imbinarii, procedeul deImbinare,
clasa deexecutie etc.
In general, existenta unui cordon de sudura conduce la 0distributie uniforma a
eforturilor unitare, respectiv la0concentrare deeforturi unitare incusatura desudura ~i in
zona adiacenta ei, reducandu-se astfel rezistenta imbinarii, in general in cazul solicitarilor
variabile.
I. Suduri cap Iacap
a. Calcul sudurii supuse lasolicitarea detractiune (figura 2)
I
1 ..t:
.~- r-
I
Figura 2
Aria decalcul asudurii:
A =al
s s
5
is =i- 2a
ls - lungimea utila (portanta) asudurii;
a - grosimea sudurii.
l - lungimea pecare sesudeazamaterialele debaza.
Pentru calcule curente a =t (ornarire a lui a nu contribuie la marirea efortului
unitar al cusaturii).
Pentru 0sudura cap lacap dreapta, solicitata latractiune efortul unitar efectiv vafi:
F
(Jts =A<(J as
s
b. Calcul sudurii supuse Ia moment Incovoietor este efectuat dupa relatiile din
rezistenta materialelor (figura 3).
a Z
2
unde Ws =_s
6
M' H' l ,
.~~.
Figura 3
in cazul solicitarii simultane aimbinarii latractiune si incovoicrc sefaceinsumarea
eforturilor unitare. Astfel:
F 6 M
L
c. Calculul sudurii cap lacap inclinata fatadeforta(figura 4)
Fsin a.
FCOSQ
Figura 4
in cordonul desudura apar solicitarile (J ts ~i Ts:
Fsina(p ". d )
(J ts = entm mtin ere
a Z
s
F cosa
Ts = (pentru forfecare)
a-t;
6
unde:
Is =I- 2a
I
I'=- -
sina
Insumand, dupa ipoteza aIV-aderupere, eforturile unitare axiale si celetangentiale,
rezulta:
(J es = (J ts +3T~ <(J as
(J es - efortul unitar insudura.
II. Suduri de colt
a. Ca1culul sudurii decolt frontale
~
c: '$ .J '- I'M. ' . t'.';.'" ..@ ' .'.:.' . . .It.' .." . .. ti .. '... J J... ...... ..
..... ~~>'.""" ' .... ~..... I Z
'lJ ~ H. U '~=x:~
'<' i-Y ~
O J , -
,-
F,
a b
Figura 5
La aceste imbinari, marginile pieselor desudat sesuprapun. Sudura sepoate aplica
launcapat - monofrontal (pe0parte) - sau laambele capete - bifrontal (fig. 5asi b).
Suprafata exterioara acusaturii poate fi: dreapta, concava sau convexa (figura 6).
Figura 6
Grosimea cusaturii sudate a semascara pe planul bisector al cusaturi; de forma si
marimea ei depinde capaeitatea derezistenta aimbinarii carevafi:
-la cusaturi eu suprafata plana a =t . cos 450~ 0,7 . t;
-la cusaturi cu suprafata concava a ~ O/ S t;
- lacusaturi eu suprafata convexa a ~ t:
7
Forma suprafetei exterioare conditioneaza comportarea imbinarii ill exploatare.
Astfel, sudurile cu suprafata exterioara plana sunt mai economice si mai elastice dedit cele
convexe, iar cele concave sunt superioare celor plane din punct devedere economic sau
elastic dar au 0 sectiune activa mai redusa, Cu toate acestea sudurile cu suprafete
exterioare concave sunt preferabile ill cazul cand imbinarea este supusa la solicitari
variabile.
Efortul unitar ill sudura lasolicitari simple, caill figura 5, sedetermina curelatiile:
Ts =..! ....- . =F pentru suduramonofrontala;
a Z
s
O,7tZ
s
Ts =~ = F pentru sudurabifrontala;
2 a'Z
s
1,4tZ
s
Pentru 0sudura frontal asolicitata simultan laintindere si incovoiere, caill figura 7,
relatiile decalcul sunt:
Ts ~ as
F 6 M .
Ts = + l2 pentru sudura monofrontala;
O,7tZ
s
O,7tZ
s
F 6 M
Ts = + l2 pentru suduramonofrontala;
l,4'U
s
1,4tZ
s
Figura 7
b. Caleulul sudurii decolt laterale (longitudinale)
In general cusatura sudata se realizeaza pe intreaga lungime de suprapunere a
pieselor. Efortul unitar deforfecare la0irnbinare caInfigura 8, vafi:
F F
T =- = <T (x)
s 2'a'Z l4.t.Z - as
s , s
Diagrama solicitarilor din figura 8 arata ca eforturile unitare nu sunt repartizate
uniform de-alungul cusaturii, cums-aconsiderat incaleul si cavalorile eforturilor unitare
obtinute cu relatia (x) sunt valori medii. Intrucat raportul dintre valorile unitare maxime si
cele millime creste cu lungimea tesanmi, acest raport se limiteaza Ia lmax <50. t. in
8
cazul 'incare I rezultat din calcul este mai mare dedit lungimea pe care sepot suprapune
piesele, se recurge la completarea cusaturii prin sudare frontala sau 'in gauri (circulare,
ovale etc.) ca 'infigurile 9 sau 10. Sudarea se poate face fie prin umplerea gaurilor cu
material deadaos, fieprinrealizarea unei cusaturi peperimetrul gaurii .
.......... ".
Figura 9 Figura 10
In ipoteza ca cele dona cusaturi sunt solicitate de un moment Incovoietor (ca in
figura 11), calculul simplificat, pentru cusaturi Ill.care l <40. t, sefacecurelatiile:
M
i
<F(b +t)
M
F=_l_
b+t
F M
i
T
s
=- - =- - - - -
a . l (b +t) .a . is
)& #.... ,
r'ff..,
Figura 11
Incazul actiunii simultane aunui moment Mi, caillfigura figura 11si a unei forteF
cainfigura 8,calculul simplificat sefaceprin insumarea efecteIor:
9
F M
TS=----':--+ ! 1 <Tas
2 . a. Is - (b +t) .a' Is
c. Calcul imbinarilor ill T, cu cusaturi decolt
Imbinarile sepot realiza cu cusaturi monolaterale, bilaterale sau pe toata periferia
(fig. 12, 13).
F
> ."
Figura 12 Figura 13
Calculul sau verificare imbinarilor seface dupaaceleasi principii cares-au aplicat la
sudurile decolt, culuareainconsiderare asolicitarilor provocate defortele F1 si F
2
.
c1. Calcul sudurii decolt ill T monolaterala, cainfigura 12. Cu notatiile dinfigura,
relatiile decalcuI vor fi:
F1 =F2 =F . cos 45 ~0,7 . F
Fi O,7F " . d
Ts1=- =~ - pentru intm ere.
ai, a-ls
F2'm F2- m " .
Ts2 =w.-= a2 .1s - pentru mcovoiere.
s -
6
F2 O,7F f rf
Ts3=- =- - pentru 0 ecare.
al
s
al
s
Tes =.j(T
S
1 +TS2)2 +3T~ <Tas pentru efortul unitar echivalent.
c2. Calcul sudurii decolt inT bilaterala, caillfigura 13. 0prima constatare este ca,
datorita sudurii peambele laturi ~i afaptului cafortele F1 si F2 sunt egale si simetrice, nu
apare incovoiere in cusaturi. 0 alta constatare este ca fortele F1 si F2 solicita simultan
fiecare cusatura laintindere, respectiv laforfecare, astfel caill sectiunile fiecarei cusaturi
sunt prezente atat solicitarile deintindere cat si cele deforfecare. Fortele si solicitarile de
imbinare sedetermina ell relatiile:
10
F =2Fl . cos45
F F
F- F- - -
1 - 2 - 2. cos45 - .J 2
Efortul unitar deintindere dat deforta Fl' respectiv F2' ill sectiunea AI B', respectiv
AB, vor fi:
F2 F
T -a --------
fs - ts - a' ls - .J 2. a . ls
Efortul unitar echivalent ill sudura vafi:
Tes =.J al +3T~ <Tas
Pentru calcule depredimensionare sepoateutiliza relatia I s =2-
2aZ
s
c3. Calcul sudurilor ill T solicitate laincovoiere
Laimbinare caill figura 14a, relatiile decalcul vor fi:
Mi 6FL " .
ais =- =--2 - pentru mCOVOlere;
Ws 2aZ
s
F
Ts =-- - pentru forfecare; (xl)
2aZ
s
iar conditia derezistenta vafi:
Tes = ai~ +3T~ <Tas
a
Figua 14
Daca fortaar actionaperpendicular peimbinare (fig. ISb) relatiile decalcul vor fi:
M
i
FL 6FL
ais =ltt's = ls . [(h +2a)3 - h
3
] ~ ls . (h +2a)2 <Tas
6 (h +2a)
Efortul unitar de forfecare dat de F, ca forta taietoare, s-a calculat cu relatia (x1),
fiind aceeasi inambele planuri, caurmare conditia derezistenta vafi:
11