1.

hidraulice si pneumatice (4)

Acestea convertesc energia mecanica in energie hidraulica sau pneumatica
,si/sau invers.
Aceasta energie poate fi folosita pentru deplasarea fluidului intre punctele
instalatiei sau poate fi folosita pentru actionarea altei masini .
Fluidele cu care opereaza masinile se numesc fluide de lucru . Ele se deosebesc
prin starea de agregare , viscozitate, densitate, provenienta, continut de
suspensii, punct de autoaprindere.
In industria navala se folosesc :
-Apa de mare, apa tehnica, apa potabila, produse petroliere, lichide chimice,
amestecuri ,bitumuri.
-Aer comprimat (lansare si tehnic),aer, gaze de ardere, gaze lichefiate, azot,
CO2, spume.
Conditiile de lucru , pentru toate categoriile sunt presiunea si temperature.
Cele doua component au impact major asupra functionarii masinilor hidraulice.
Ca folosire lichidele sunt :
Cele transportate ca marfa
Cele folosite ca agent ptr instalatiile navale.
Conversia energiei se face prin :
- efect dinamic
- efect static (volumic)
Masinile pot fi convertibile , adica cu reversibilitatea transformarii.
Elementele (marimile ) de conversie ptr fluide sunt debit si sarcina , Q, H.
Elementele mecanice sunt momentul si viteza unghiulara, M, .

Energia specifica a unui fluid poate fi exprimata ca fiind suma energiilor
dinamica si statica.
=
Componenta se regaseste in modificarea cinematicii particulei
Componenta se regaseste in modificarea presiunii statice
Masinile la care conversia se face pe baza componentei dinamice se numesc
masini cu principiu de functionare dinamic .
Masinile la care conversia se face preponderent pe baza componentei statice
se numesc masini cu principiu hidrostatic de functionare .
Functionarea masinilor volumice se face pe baza variatiei ciclice a volumului de
lucru . Pentru cuplarea la aspiratie si refulare se folosesc organe de distributie :
-supape masinile fiind nereversibile
- distribuitoare masinile fiind reversibile

Conversia se face in general in mod continuu. Sunt cazuti cind conversia se face
in timp limitat ,deci pe o distanta scurta sub unghi limitat. Aceste masini se
numesc motoare liniare sau oscilante
Actionarile hidropneumatice sunt impartite in doua categorii :
-Transmiterea puteri la mare distanta
-Cele care Transmit comanda la elemente mecanice ale instalatiei prin
intermediul fluidului energetic .

Pierderile de putere se fac in ambele situatii a generatoarelor si motoarelor :





1. Masini hidraulice cu principiu de functionare dynamic

Aceste masini realizeaza conversia energetic prin modificarea componentei
cinetice a energetice ca urmare a interactiunii intre fluid si rotor.

Cinematica ( de ce e important ptr particularizari)
Se fac urmatoarele ipoteze :
- Fluidul este ideal (omogen, continuu si fara viscozitate)
- Traiectoria particulelor ce strabat rotorul este o linie continuua cu
miscare relativa
- Rotorul are o infinitate de paleti cu grosime zero avind forma liniilor de
current
Miscarea se face in doua sisteme de referinta
-Unul fix cu carcasa
-Altul mobil , solidar cu rotorul
Se foloseste un sistem de referinta in coordinate cilindrice . Versorii
directiilor sunt :
r, u , z.
viteza absoluta raportata la sistemul fix
- viteza relativa a fluidului
viteza de transport a sistemului



Notind cu viteza unghiulara a rotorului , si cu vectorul de pozitie a
punctului P atunci

Viteza absoluta , relative si de transport satisface relatia Coriolis :



Reprezentarea grafica a relatie Coriolis se numeste triunghiul vitezelor.
Unghiul dintre viteza de transport si viteza absoluta se noteaza cu
Suplimentul unghiului dintre viteza de transport si viteza relativa se
noteaza cu .
Tinind cont de relatia Coriolis rezulta ca
=
=u
Trunghiul vitezelor se traseaza pentru masini generatoare si pentru
masini motoare. ( 90)



Modul de realizare a conversiei energetice.
Pornind de la ecuatia Euler in sstem de referinta fix


se obtine ec. :

, pentru doua puncte 1 si 2 de pe linia de current , pentru masini axiale
cu vitezele tangential u1 si u2 se obtine:


Concluzie :
Variatia energiei cinetice , piezometrice , si de pozitie intr-un rotor de
masina centrifuga (membrul sting), are loc pe seama lucrului mecanic
efectuat de fortele centrifuge, in deplasarea radiala a particulelor de la
r1 la r2. Conversia energiei la masinile centrifuge se realizeaza prin
acumularea in rotor a energiei cedate de fortele centrifuge. Particulele
trebuie sa aiba o miscare radiala.

La masinile axiale la punctele care nu au miscare deplasare radiala
,energia acumulata de fluid sub forma cinetica , piezo si geodezica apare
de la lucrul mecanic efectuat prin rotirea vinei de fluid.

Legatura dintre parametric cinematic a pompelor si sarcina . Ecuatia
fundamental a pompelor centrifuge.
Presupunind segmentule de fluid in spatiul dintre doi paleti , se aplica
teorema momentului kinetic .



Se constata ca momentul cinetic este dat doar de component
tangentiala , numai proiectia pe axa Z , ( in raport cu care se produce
miscarea de rotatie).

Simplificind se gaseste ecuatia cuplului :

Puterea mecanica transmisa axului este egala cu puterea hidraulica la
iesirea din pompa .

Se obtine Ec. Euler ce face legatura intre energia specifica primita de
fluid in rotor si parametri cinematici ai particulei ce strabate rotorul .


Relatia de mai sus poarta denumirea de ec. Euler si face legatura intre
energia specifica primita si parametri cinematic ai particulei ce strabate
rotorul.

Metode expermentale de studiu ale masinilor cu principiu dynamic de
functionare

In multe cazuri din considerente de modelare a miscarii fluidului se
recurge in proiectarea pompelor prin metode expermentale .
In acest caz scopul final este asigurarea unui radament maxim .
Proiectarea se face in doua etape , prima consta in dimensionarea in
conditii simplificatoare , apoi se definitiveaza prin experiment.
Acestea aduc corectii pentru o energie disipata mica si randament mare.
Transpunerea de la model la scara naturala se face prin criteriile de
similitudine.
Trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:
1.Asemanarea geometrica a pompelor
2.Asemanare cinematica
3.Respectarea criteriului Re
1. Conditia asemanarii geometrice :



2. Asemanarea cinematicii implica respectarea conditiei ca triunghiul
vitezelor sa fie asemenea model si natura m si n. Aceasta inseamna
satisfacerea criteriului de similitudine Strouhal .

Rezulta prin calcul ca :

Raportul vitezelor este proportional cu si raportul turatiilor.

Deducerea parametrilor debit, sarcina, se face aplicind similitudinea
cinematica.
- Raportul debitelor:
Debitul este dat de viteza radiala a vitezei la iesirea din rotor.
Raportul debitelor este proportional cu si cu raportul turatiilor

- Raportul sarcinilor :
Se considera ec. fundamentala a pompelor :


Daca intrarea in pompa se face radial Cu1=0

Raportul sarcinilor este proportional cu si cu patratul raportului
turatiilor

- Raportul puterilor :
Deoarece P=QH, rezulta direct :

Raportul puterilor este proportional cu si cubul raportului turatiilor.

3. Respectarea criteriului Re cu cel cinematic nu se poate face simultan .
Similitudinea cinematica implica respectarea criteriului Sh.
Re este foarte mare deci identitatea dupa Re se realizeaza automat.
4. Se introduce drept criteriu de comparatie turatia specifica.
Aceasta defineste ca turatia unui model de pompa asemenea
geometric cu modelul din natura care respecta similitudinea Sh, sau
triunghi de viteze asemanator , si care transferind acelasi lichid
realizeaza o sarcina egala cu 1mHO, consumind putera de
1CP,(735W).



Pompe centrifuge
Pompa primeste energia mecanica de la motorul electric si o transmite fluidului
prin intermediul paletilor .
Deplasarea fluidului se face datorita fortelor centrifuge . La iesirea din rotor
particulele au viteze mari , energie cinetica mare . Carcasa are rol de a prelua
energia cinetica fara pierderi la trecerea prin rotor si de a conduce fluidul cu
energia cinetica catre refulare.
Ea transforma energie cintica in energie potential cind refularea este inchisa.
Sensul palelor este avind curbura in spatele sensului de rotatie . Antrenarea
pompelor se poate face electric , cu motoare hidraulice , turbine sau motoare
termice.

Constructia pompelor centrifuge poate fi :
- Cu paleti liberi
- Rotor semideschis
- Rotor inchis

Fenomenul de cavitatie poate fi preintimpinat prin constructia unui
prerotor au a unui rotor extins.
In general in constructiile navale pompele centrifuge sunt verticale cu
prindere de cele mai multe ori pe postament orizontal. O problema
practica reprezinta cuplarea si centrarea pompelor cu tubulatura .
Carcasele pompelor pot si simple si supraetajate.
Masinile centrifuge nu sunt in general autoamorsable. Pentru
functionare este necesara umplerea tubulaturii de aspiratie cu lichid sau
evacuarea aerului pe conducta de aspiratie pina ce fluidul inunda
statorul .
Solutiile in acest sens sunt:
-functionarea inecata,sau
-cu valvula cu retinere
- cu statie de amorsare, incluzind o pompa volumica si un ejector.
- cuplarea pe acelasi arbore pe care este fixat rotorul pompei a unei
pompe cu inel de apa. Pompa este autoamosrsabila si scoate aerul din
tubulatura , raminind cuplata , functionind in paralel cu pompa
principala.
In instalatiile de la bordul navei se utilizeaza des pompele centrifuge in
inst de ballast, santina, Fi-Fi , apa tehnica, sanitara, marfa petroliere, ect.
Pompele pot lucra ca si turbine prin intrarea apei radial si evacuarea
axial (turbina Francis).




Cinematica particulei in rotorul pompei , stabilirea triunghiului vitezelor
la intrarea si iesirea din rotor.
Se definesc vitezele la intrarea 1 si iesirea din rotor 2 parcurse de
debitul Q, I turatie n .
C1 viteza absoluta de intrare in rotor
W1 viteza relative de intrare in rotor
u1 viteza de transport la intrarea in rotor
vitezele de transport se calculeaza cu relatia:

Iar directiile lor sunt tangente la rotor in punctele de intersectie cu
paletul.
Se poate defini modulul vitezei absolute functie de debit si sectiunea de
intrare.

Daca pompa nu are director la intrare vectorul C1 se dispune radial.
Ec . Coriolis in acest caz:

W1 tangenta la palet
Daca nu exista director si este satisfacuta relatia de mai sus unghiul
=90 grade.

Daca exista director atunci alfa e diferit de 90 grade.

Pentru trasarea triunghiului vitezei la iesire :


In caz uzual Cr2=Cr1 , aceasta pentru a evita salturile de viteza radiala,
care ar genera forte de inertie ce conduc la cavitatie. Se impune apoi
unghiul beta 2 de asezare a paletilor .
Pe baza turatiei se calculeaza modulul vitezei de transport :







Reactia rotorului reprezinta raportul dintre sarcina statica si sarcina
totala.
Gradul de reactie este dat de raportul dintre sarcina statica si sarcina
totala.
Se considera expresia sarcinii teoretice realizate de rotor:

In cazul lipsei directorului , la care viteza de intrare este dispusa radial
Cu1=0 , deoarece =90 grade si in acest caz va fi valabil doar triunghiul
vitezelor la iesire .

Din ec de mai sus sarcina este cu atit mai mare cu cit componenta
tangentiala este mai mare . Pentru aceasta se considera triunghiul de
viteze la intrare si iesire . Ec Euler devine :

Din ec de mai sus rezulta ca de la intrare la iesire are loc un transfer de
energie atit dinamic cit si static.

Primul termen este dinamic , iar ultimii doi statici.
Marimea care defineste raportul de energie specifica statica si energie
specifica totala se noteaza cu r si se numeste grad de reactiune a
rotorului.


-Influenta nr finiti de paleti
Pentru ca modelul matematic prezentat sa poata reprezenta fidel
fenomenul fizic este nevoie ca el sa fie corectat.
Prezenta paletilor cu grosime finita modifica triunghiul vitezelor astfel
incit componentele radiale ale vitezelor sunt ecranate de grosimea
nenula a paletilor . In aceste conditii la intrare si la iesire vom avea :



-Datorita grosimii finite a paletilor sectiunile de trecere se micsoreaza
si deci vitezele radiale cresc.
Un alt effect apare datorita miscarii de circulatie a apei intre paleti .
Din aceasta cauza lichidul intre paleti va capata o miscare rotationala.
Pe fata paletului viteza este mica iar pe spate este mai mare . Apare un
fenomen de frinare datorita diferentei de presiune statica .
Modificarea triunghiului de viteza conduce la modificarea unghiului de
intrare si deci la aparitia socurilor . Cinematica particulei se modifica prin
aparitia componenentelor notate cu asterisk.




Efectul este introdus prin intermediul unui coefficient subunitar .


-Definirea caracteriticilor functionale ale pompei centrifuge
Caracteristica functional este data de legatura dintre sarcina H si debitul
Q.
Pentru o pompa ideala din ec .21(3.2.5.2.),

Facind reprezentarea grafica in coordinate HQ, functia este dependenta
de unghiul (W si u)


Din curba Ht infinit se obtine prin scadere Hf(pierderi frecare rotor )
curba Ht reala.
Se considera si pierderile prin soc (delta Hs ) , pe portiunea Q-0 de
pornire prin devierea vinei de lichid . Aceste pierderi se scad din curba H-
Q.
Daca debitul la intrare este inferior debitului nominal Q Qn , atunci
configuratia triunghiului vitezei se modifica.
Din reprezentarea vectoriala regimul de functionare este dat de
parametri (vectorii) , , .
Pentru ca intrarea sa se faca fara soc viteza W trebuie adusa pe directia
paletilor la intrare prin modificarea cu viteza . Aceasta implica
devierea unghiului la valoarea 1.


Din asemanarea triunghiurilor rezulta :



Consideram pierderile prin soc de forma pierderilor locale

Si rezulta:

-Deducerea analitica a expresiei sarcinii
Expresia analitica a caracteristicilor este functia f(Q,H,n) este un
paraboloid hiperbolic.




Facind notatia :


Determinarea s si se face din literature. Expresia sarcinii devine:


Coeficientii K1, k2,k3 reprezinta valori constante pentru pompa data.
Ecuatia de mai sus reprezinta un paraboloid hperbolic .



-Curbele I, II,III sunt curbe de turatie n=ct. ,rezultate din intersectia pinzei
cu plane paralele Q-H.
-Curbele a-a, b-b, c-c, orizontale ,paralele cu planul Q-n sunt linii de
refulare constanta . Acestea sunt hyperbole si a caror asimptote se
intersecteaza pe axa H. Ele definesc comportamentul pompei la o
anumita inaltime de pompare. Modificarea debitului se face prin
reglarea turatiei.
-Parabola H este rezultatul intersectiei cu un plan paralel cu planul H-n.
Aceste parabole indica cum trebuie variata turatia pentru a mentine
debitul contant la diferite inaltimi de pompare .
La unele pompe se defineste un domeniu de functionare n max si n min.
Alegerea regimului se face pe panta descendenta in care regimul este
stabil . Pe panta ascendenta pina in punctul de maxim regimul este
instabil . Se prefer ca panta descendenta sa fie cit mai abrupta astfel incit
pentru variatii mari ale sarcinii sa avem variatii mici de debit. Regimul
nominal trebuie plasat acolo unde randamentul este maxim.
Caracteristicile plane sunt trasate de obicei pentru o singura turatie a
pompei sau o familie de pompe (functie de putere sau turatia axului).

-Determinarea parametrilor functionali ai pompei centrifuge cuplata in
int de tubulatura

Regimul stabil al masinii hidraulice pe o instalatie se face atunci cind se
realizeaza egalitatea debitelor si energiilor cedate de masina si
respective primite.
Problema se rezolva pe cale grafica sau analitica.
-Metoda grafica
Considerind o instalatie cu o configurare geometrica ptr care se
determina sarcina instalatiei :

Conditia de cuplare :




Termenul sQ contine si componenta dinamica .
In regim stationar Qp =Qi deci Hp=Hi
Punctul de intersectie ce rezulta din suprapunerea celor doua
caracteristici defineste punctul de functionare energetic .
Pentru definirea parametrilor pompei cuplata in instalatie se analizeaza
cum aspira pompa.

Punctul N defineste punctul energetic, nedefinind in intregime
ansamblul .
Se defineste graficul Hv=f(Q) pentru pompa si Ha=f(Q) , pentru instalatie
. Se defineste sarcina pe instalatie :

Hc1-p reprezinta caracteristica de cuplare pentru aspiratie a pompei.
Primul termen din membrul drept reprezinta caracteristica de cuplare .

Intersectia Hv admis(Q) cu Ha(Q), reprezinta punctul M.
Daca M este la dreapta punctului N ,rezulta ca sarcina este mai mare
decit cea ceruta si se poate realize umplerea pompei .
Daca M este la stinga punctului N , rezulta ca aspiratia cere o sarcina mai
mare si apa nu mai ajunge la pompa.
-Metoda analitica
Stabilitatea functionarii pompelor centrifuge in instalatii.

Functionarea pompei intr-un punct poate fi in regim stabil sau instabil .
Daca in urma unei perturbatii punctual oscileaza si revine in pozitia initiala regimul
este stabil .
Daca in urma perturbatiei pompa nu revine in parametrii initiali regimul este
instabil .