CURS 16- CADASTRU IFIM

Cerinte si procedee referitoare la masurarea distantelor

Masurarea distantelor pentru stabilirea dimensiunilor laturilor si suprafetelor este
considerata, din cauza simplitatii operatiei in sine, ca fiind si de cea mai mica importanta
tehnica. De aceea, minimalizandu-se acuratetea necesara in masurarea acestui
element de baza, se fac adesea erori in cuantificarea suprafetelor.
Urgentele impuse in executarea unor masuratori cadastrale si eterogenitatea, din
punct de vedere profesional, a personalului implicat, au condus adesea la practicarea,
fara discernamant, a unor procedee si mijloace arhaice in masuratorile de parcelare
(pasul omenesc, compasul de lemn, roata) si la enorme greutati generate de refaceri
ulterioare.
Distantele determinate si utilizate in cadastrul general sunt masurate direct si
indirect.
1. Procedeul masurarii directe
In acest procedeu se pot utiliza urmatoarele instrumente:
a. Instrumente de precizie mica:
-lantul cu zale
-roata
-ruleta de panza
b. Instrumente de precizie medie:
-panglica de otel
-ruleta de otel
-firul de otel
Aceste instrumente sunt considerate de precizie medie intrucat asigura o precizie de
3 cm la 1001T,1distanta.
-e.Inetrumente eeprecizie mare:
-firul de invar
Acest instrument este utilizat, de regula, pentru masurarea bazelor.qeodezice.
Tehnica masurarii directe o reprezinta crearea aliniamentului care se masoara,
asigurarea vizibilitatii intre punctele succesive si masurarea corecta a distantei. Este
esential sa se puna accentul pe respectare riguroasa a metodologiei de masurare
corecta a distantelor si conditionarea de admitere la receptie a lucrarilor daca
indeplinesc urmatoarele cerinte:
-- 16/1 -
- instrumentele de masurare a distantelor au fost etalonate, inainte de utilizare, sau, cel
putin, comparate cu un instrument similar verificat de organele de metrologie;
. - s-au aplicat corectiile de metru etalon si corectiile de temperatura
Formulele pentru calculul acestor corectii, Ce (corectia de metru etalon) respectiv C.
(corectia de temperatura) sunt urmatoarele:
C
' dlll
=-e-
e d . '
I
c = O 6(1' - T). d fi)
.; +, o d
. I
in care notatiile au urmatoarele specificati i:
e -diferenta fata de etalon;
T -temperatura mediului ambiant;
Te -temperatura la care s-a facut gradarea instrumentului de masurat (de regula +20
o
C);
dm -distanta masurata;
dj. -lungimea instrumentului de masurat distante (ruleta, panglica, fir).
I
In anumite situatii se aplica si corectii de tensionare a instrumentului de masurat si
anume, atunci cand conditiile din teren impun o intindere cu o tensiune mai mare decat
cea aplicata instrumentului in momentul gradarii. Formula de calcul este urmatoarea:
C, =1000 . d.(p _p)
I K l' o
s
in care:
CI -corectia de tensionare (intindere);
d, -lungimea instrumentului de masurat distante;
K -coeficientul de elasticitate a otelului din care este confectionat instrumentul de
'masurat distante;
s -sectiunea instrumentului de masurat distante;
Po -tensiunea care a fost aplicata in momentul gradariiinstrumentului de masurat
distante;
P -tensiunea (in kg.) care se aplica, la masuratoare, la capatul instrumentului de
masurat distante si citita pe dinamometrul utilizat.
- 16/2 -
In graficul de mai jos sunt reprezentate valori ale abaterilor suprafetelor afectate de
temperaturi ale mediului ambiant de 38
0
C, respectiv 30
0
C pentru instrumente de
masurat distante in lungime de dj = 50m
30
20
./
1/
1./
V
/'
,r
d, :;CI
rn
..,." ,
~
di
ty~
-=-7
re:
V 50
-~-'
./
T
r-" ') (::::~
'Y~
l/
.,./
. \1._)
1/~
V'
~
V
t i C )
50
40
10
01 2 4 6 7
8 ~~10 '11 12
Urmarind graficul, se poate constata ca la T =38C, neintroducerea corectiei CI duce la
I
erori in calculul suprafetelor de cea. 1m
2
la 1000m
2
masurati, ceea ce, in cazul valorii
mari de intrebuintare a imobilului, are o importanta deosebita.
, Abaterile maxirne admise de tolerante, la masurarea directa a distantei ar, pentru
laturile masurate dus-intors, in extravilan, sunt date de relatia:
T =( 0 , 0 0 4 J D + D J
. 7500 '
iar in intravilan:
T = +O, 0 0 3J j5
in care:
T -toleranta in m
~D'-Iungimea totala masurata in m.
Pentru terenurile care au pante cuprinse intre 5
G
-1OG, toleranta se majoreaza cu 35%,
intre 10
G
-15
G
, toleranta se majoreaza cu 70%, iar la pante de peste 15
G
toleranta se
majoreaza cu 100% (se dubleaza).
Masurarea directa a distantelor poate fi efectuata pe terenuri putin accidentate. Pentru
celelalte tipuri de terenuri, lungimile se masoara indirect.
- 16/3 -
2. Procedeul masurarii indirecte a distantelor
O distanta determinata indirect se obtine in functie de o baza, de marime fixa sau
variabila, pe care o ai la punctul vizat sau in aparat. Instrumentele de masurat cu baza
in punctul vizat formeaza grupa tahimetrelor (21.) iar cele cu baza in aparat formeaza
grupa telemetrelor (2.2.). Tahimetrele, la randul lor, sunt stadimetrice si autoreductoare.
2.1.1 Masurarea stadimetrica a distantelor
Masuratorile se executa cu tahimetre si mire gradate. Principiul stadimetriei se bazeaza
pe asemanarea a doua triunghi uri formate de ocular, mira si firele reticulare
stadimetrice.
Distanta determinata indirect este data de relatia:
D=d .H
h
In care:
o - distanta intre aparat si mira;
d - distanta de la ocular la firele reticulare;
h - distanta dintre firele reticulare stadimetrice;
H - valoare citita pe mira la firele stadimetrice.
Raportul d/h este fix si este dat de constructorul aparatului, avand de regula valoarea
100 (constanta stadimetrica).
Distanta cu care se lucreaza este distanta redusa la orizont si este data de relatia:
d=Kl-lsinfz. in care:
K - constanta stadimetrica;
H - diferenta intre valorile citite pe mira la firul stadimetric de sus si de jos al aparatului;
z - unghiul zenital (vertical) citit. )
......2:1.2 Masurarea" 'para'lactica a distantelor'
Masurarea indirecta a distantelor se realizeaza cu teodolite pe mire de lungime (baza)
fixa, de regula 2 m, masurandu-se unghiul la capetele mirei (bazei). In aceasta situatie
distanta masurata indirect va fi direct calculata ca distanta redusa la orizont, data de
relatia:
d =ctg rp
2
unde <p este unghiul dat de citirile la capetele mirei pentru lungimea mirei de 2 m.
- 16/4-
2.2 Masurarea electornaqnetica a distantelor
Distantele pot fi masurate indirect cu instrumente ce folosesc undele din spectrul
electromagnetic, ca mijloc purtator al semnalului de masurare. In prezent s-au realizat
modele care permit masurarea distantelor si directiilor (valori unghiulare) denumite
tahimetre electronice I
2.2.1 Principiul masurarii distantelor prin unde
Distanta de masurat are la un capat o unitate electronica dotata cu un emitator de unde,
iar la celalalt capat are un reflector care returneaza unda transmisa de emitator. La
receptia in unitatea electronica undele prezinta o intirziere de 2t, care reprezinta timpul
necesar parcurgerii distantei dus-intors cu viteza v intr-un mediu omogen, astfel ca
D=vt. Viteza de grup a undelor electromagnetice v se calculeaza cu relatia v=c/r, unde
c=299792,5 km/s si reprezinta viteza in vid, iar r este indicele de refractie a undelor in
mediul de propagare, influentat de presiunea, temperatura si umiditatea aerului, precum
si de lungimea de unda.
2.2.2 Clasificarea instrumentelor de masurare a distantelor prin unde
a) dupa milocul purtator al informatiei:
- aparate ce utilizeaza radiatii din spectrul vizibil (telemetre electrooptice) ce asigura o
precizie de (11cm+2.10-
6
0);
- aparate ce utilizeaza microunde radio (radiotelemetre) care asigura o precizie de
,
(3 cm +2.10-
6
D).
b) dupa metoda de masurare
- telemetre cu impulsuri prin care se masoara direct timpul de propagare;
- telemetre fazice care se bazeaza pe masurarea diferentei de faza.
e) dupa tipul modulatiei
- rnodulatia de frecventa - telemetre;
- modulatia de amplitudine - geodimetre.
d) dupa distanta
- aparate de tip radar cu microunde sau laser pentru masurarea distantelor cosmi.ce
(V. L. B. 1.);
- aparate pentru distante geodezice;
- aparate pentru masurarea distantelor necesare cadastrului;
- echipamente complexe cu destinatii speciale.
2.2.3:lnstrumente de masurare a distantelor prin unde
Dupa functionalitatea si principiile constructive, aceste aparate se pot grupa in trei
categorii: instrumente pentru masurarea numai a distantelor, sisteme modulare si
- 16/5-
tahimetre electronice.
a) Instrumente pentru masurarea numai a distantelor
Aceste modele au o functionalitate unilaterala si sunt folosite la toate tipurile de lucrari.
-Aparate utilizate in retelele geodezice de ord.1 pentru distante de pana la 60 km -
geodimetre NASM 2 si AGA 8, care asigura o precizie de (:1:5 cm+2.10-
6
D).
-Aparate utilizate in cadastru, avand o raza de actiune de pana la 2 km-EOK, EOT sau
distomatul DI 10.
(
-Aparate utilizate pentru lucrari speciale, care asigura precizia firului de invar -
mecometrul ME 3000.
Aceste aparate sunt putin folosite in lucrarile curente pentru ca ele furnizeaza un singur
element geometric -distanta.
b) Sisteme modulare
Echipamentul complex format din teodolit, un dispozitiv de masurare si un carnet de
teren electronic reunite in cadrul unui sistem modular, compatibile intre ele, reusesc in
final sa dea informatiile necesare cadastrului.
-Teodolitele pot fi optice, electronice sau digitale.
-Dispozitivele de masurare a distantelor, denumite distomate sau telemetre se
monteaza de obicei pe luneta, pe furcile alidadei sau in sistem azimutal pe o ambaza
speciala. Ele se diferentiaza in special dupa distanta maxima pe care o pot masura in
conditii ob,isnuite, pentru distante diferite folosindu-se seturile respective de prisrne.
-Carnetul electronic de teren este o componenta de baza a sistemului modulat, de fapt
un terminal pentru achizitionarea, prelucrarea si transferul datelor. Datele receptionate
sunt supuse unor corectii precum corectia de prisma, de temperatura, de presiune
atmosferica,de curbura si refractie, etc. Uitlizarea carnetului electronic de teren previne
pierderea de date in mod accidental, inregistrarea este sigura, fara greseli si se asigura
o economie de timp de aprox. 30%. Iesirea datelor este asigurata, printr-o ihterfata
_adecvata, printransmiterea directa la calculator, imprimanta sau plottere.
e) Tahimetre electronice
Aceste echipamente sunt denumite si stati i totale, reunind in cadrul unei singure unitati
portabile, de dimensiunile si aspectul unui teodolit optic, componentele necesare
masurarii electronice a directiilor (valori unghiulare) si distantelor din teren, combinate
cu programe si medii de memorare a datelor.
Componenta de baza a statiei totale este sistemul microprocesor cu functii multiple;
- 76/6-
J
avand in structura sa un dispozitiv de comanda care declanseaza rularea si executarea
instructiunilor separat, un dispozitiv de calcul care executa operatiunile logice si un
registru de lucru (RAM) care permite stocarea datelor si reciti rea lor. In plus,
microprocesorul controleaza permanent elementele de deservire a aparatului.
Panoul de control cuprinde tastatura cu comenzile de lucru si control inscrise, operatiile
de masurare precum si afisajul, care este cu cristale lichide. In acelasi timp instrumentul
se poate cupla cu un carnet de teren, care preia toate functiile statiei totale si poate
prelucra automat datele masurate dupa programe implementate ce asigura si functia de
circulatie bidirectionala a datelor spre sau dinspre calculator.
Singurul element de decizie al operatorului este punctul asupra caruia se fac
masuratorile, vizarea corecta a lui si codificarea unica a lui.
- 16/7-
CURS 17- CADASTRU IFIM
Automatizarea I~crarilor cadastrale
- partea l-a -
Generalitati
Toate hartile si planurile cadastrale sunt redate in forma grafica obisnuita, la
diferite scari si realizate cu diferite precizii, in functie de metodele folosite. Tendinta
actuala este folosirea tuturor datelor sub forma digitala. Prin urmare exprimarea planului
cadastral sub forma digitala este motivul automatizarii lucrarilor cadastrale.
Planul digital este un ansamblu de date numerice in care informatiile geometrice
si semantice ale terenului sunt codificate numeric. Acestea se constituie intr-o baza de
date cadastrale relationala, fiind manipulate pe baza a trei modele complementare:
-modelul " raster" , care este o simpla reprezentare numerica, precum o imagine binara,
obtinuta la scanarea harti lor si planurilor grafice existente;
-modelul " spaghett" , care corespunde hartilor si planurilor rezultatein urmaerqrtizarii
(vectorizarii) acestora in format vectorial;
c
-modelul " topologic" , care corespunde hartilor si planurilor numerice in care, pe langa
datele terenului, reprezentate digit81, se adauga relatiile topologica dintre obiectele care
alcatuiesc terenul. Acest model incorporeaza pentru o harta sau un plan, sub forma
vectoriala, trei seturi de date:
a) identificatori ai caracteristicilor terenului de reprezentat in harta sau planul
vectorial, care corespund geometriei lui si care se impart in trei tipuri generice: obiecte
punct, obiecte linie si obiecte suprafata;
b) atribute tematice ale caracteristicilor, care sunt organizate intr-o schema de
clasificare ierarhica;
c) date spatiale, care descriu structura geometrica a harti lor sau planurilor
vactoriale si-care se prezinta.sub trei aspecte: ralatiiletopologice dintre obieote, forma si
marimea obiectelor, pozitia IOf, data de perechile de coordonate X,Y.
Obiectele terenului, reprezentate pe hartile sau planurile digitale, definite de cele
,
trei seturi de date, pot fi grupate dupa criterii logice, care se constituie in straturi de
date, ca de exemplu: limitele parcelelor, cladirile, retelele electrice, etc.
Autornatlzarea complexa este calitatea principala a unui cadastru modern,
aceasta insemnand obtinerea numai de date digitale in absolut toate fazele lucrarilor de
cadastru.
-17/1-
In figura de mai jos se prezinta schema unui sistem automat de cadastru general.
Bmea dedale /1.--------1
geo-topoglttfica -,
Sistem autom at de cad-astm
general si publicitate imobiliara
----~------------ \,
---
Frel ucr arefi
datelor
Date fotogram metri ce
digitale
Plan
cadastral
Principalele faze tehnologice se refera la culegerea, prelucrarea si redactarea
datelor, in vederea obtinerii unei banci de date cadastrale pe o unitate administrativ-
teritoriala.
Sistemul automat permite organizarea datelor pe fisiere independente si include
o modalitate de descriere a tuturor informatiilor pornind de la planul cadastral digital si
terminand cu datele necesare registrelor cadastrale. Toate aceste fisiere sunt legate
relational in scopul de a forma in final o banca de date cadastrale, corespunzatoare
scopului urmarit.
Conceptia unei banci de date cadastrale impune realizarea automatizarii pe faze
tehnologice, de la culegere si prelucrare pana la reprezentarea si folosirea acestor date.
--'Inmod practic, datele cadastrale se pot culege si se pot prelucra in sistemul
automat in patru moduri, separat sau combinat si anume: (1) date ale statiilor totale, (2)
\
date GPS, (3) date fotogrammetrice, (4) date digitizate sau date scanate si vectorizate,
ca in figura de mai jos.
- 17/2 -
Culegl~rea
si ptel~~area
datelor cu/pentru
statiil e tot.al e
~
--------" " -
Cul eger ea
si prelucrarea
datel or
fotogr ammetri ," I
1
Culegeuil si prelucrarea
dat.el O I prin digttizare
sau scener e-vect.orizare
Banca de date cadastral e
pentru unitate a admini;;trativ-t.etit,Q1'jala
J
-------------------- ---~---------
~- - - - ~~- - ~ ~- - ~~- - - - - - ~
Planul'! cadastr al e
digi ta! e
Date si inform atii
cadastoral e
Trebuie mentionat ca datele fotogrammetrice aduse in format digital se refera
numai la aparatele analogice si analitice, deoarece in prezent nu dispunen) inca de
aparate fotogrammetrice digitale.
Oricare ar fi metoda de culegere si prelucrare, datele trebuie sa fie aduse in
banca de date cu aceleasi caracteristici (format si atribute tematice).
Banca de date cadastrale a unei unitati administrativ-teritoriale se compune din
doua tipuri de date: date digitale, care reprezinta forma si dimensiunile parcelei si date
descriptive, sau atributele alocate parcelei. In final, aceste doua tipuri de date trebuie
corelate relational pe baza unui atribut comun, care, in cazul cadastrului general, poate
fi proprietarul, numarul cadastral al parcelei, adresa, etc. Realizarea acestei corelari nu
este posibila fara obtinerea tuturor planselor aferente zonei de lucru.
Forma si dimensiunile planselor sunt stabilite pentru intreaga gama de scari (1:500
pana la 1:100000) care se incadreaza in formatele standard Ao, Al, A2.
Automatizarea complexa presupune obtinerea unui plan cadastral digital, cu date
specifice sub forma digitala. Avantajele formei digitale sunt multiple si mentionam
cateva dintre ele:
-datele stocate pentru planul digital sunt sigure si pot fi conservate pe suporturi
magnetice, urmand a fi afisate ori de cite ori dorim si la orice scara de desen,
- 17/3-
- planurile digitale permit ca pentru orice fel de lucrare sa se poata lua o decizie
adecvata (ex.: necesaitatea actualizarilor),
- fisierele cadastrale pot fi usor folosite fiind capabile sa raspunda la toate
interogarile solicitate, intr-un timp foarte scurt.
1. Date culese si prelucrate cu ajutorul statiilor totale
Statiile totale, intr-o definitie pe intelesul tuturor, sunt practic niste aparate topo-
geodezice inzestrate cu calitatea de a putea prezenta datele de teren in forma digitala.
Ele au fost construite de diverse firme de specialitate, din care cele mai renumite ca
fiabilitate si pret sunt din Germania, Elvetia si J aponia. Echipamentul hardware si
software este specific fiecarei firme in ceea ce priveste programele adecvate
masuratorilor si prelucrarilor si editarii produsului final, ce sunt combinate in mod
eficient, ca in figura de mai jos:
II
C orectiil e datelor masurate
II
"
l'
vr,
T
'l
L ~:pens~~1
Uni t.ati
I I
Date initiale
II
Cuplare
I
1 J
.1
..
\
Masurere
P r o g r a me
$Pecial a
coatdonate
l'
li
1
S t . a b i l i r e
1
r
.1,
Editare
I Date I
I
Transfer
::
Interfata 1
1 1 1
"
li
II
Memoria de date
II
. -, ..~._,
Ordonarea programelor este asigurata de programul fixare care stabileste optiunile, de
exemplu pentru punctele marcate, tabelele de calcul, pozitia virgulei si programul
cuplare pentru compensare, iluminare, masurare automata a datelor meteo, etc.
Un exemplu de statie totala adecvata lucrarilor cadastrale este statia totala
TC600 a firmei Leica, ce permite o serie de operatiuni, dupa cum urmeaza:
- 17/4-
- calculul unghiului de orientare pe baza directiilor masurate catre puncte de
coordonate cunoscute,
- calculul coordonatelor unui punct pe baza datelor masurate si inmagazinarea
acestuia,
- calculul distantelor, diferentelor de nivel si orientarii dintre doua puncte,
- calculul elementelor polare (pozitie si inaltime) de la coordonatele unui punct
inmagazinate si datele punctului de statie,
- calculul coordonatelor punctului de statie, de la coordonatele initiale, introduse
manual la tastatura, existente in memoria aparatului
Memoria interna poate inmagazina pana la 2000 de blocuri de masuratori sau
coordonatele a 4000 de puncte. Datele inmagazinate sunt usor de transferat on-line in
orice calculator cu ajutorul unei interfete. Pentru calculul coordonatelor, statiile totale
dispun de un-set de functiuni geometrice, practic 11functii geometrice, ce sunt activate
prin rnenu. Functiile geometrice ce se gasesc sunt corespunzatoare operatiilor
fundamentale ce se intalnesc in practica. Infinal se obtin coordonatele X, Y, Zale
tuturor punctelor ce ne intereseaza, precum si atributele tipologice ale acestora ce sunt
folosite in continuare pentru redactarea lucrarilor cadastrale.
Sistemul informational grafic de teren este un sistem de tip baza de data GIS
care poate culege date prin intermediul unri interfete seriale si cu ajutorul caruia se
realizeaza direct harta suprafetei ridicate, folosind programele implementate in sistem.
- 17/5 -
CURS 19 ..IFIM
Etape de lucru pentru realizarea Cadastrului General
Generalitati
Realizarea cadastrului general la nivelul teritoriului administrativ de referinta
care este comuna (orasul sau municipiul) impune parcurgerea unor etape de lucrari ale
caror volume si complexitate se stabilesc in functie de urmatoarele situatii:
- vechimea si calitatea planurilor topografice existente in zona, precum si starea
pe teren a marcajelor punctelor din reteaua geodezica;
- vechimea si calitatea documentatii lor privitoare la sistemele mai vechi de
evidenta a imobilelor (parcela de teren cu sau fara constructii - evidenta funciara,
I
evidenta imobiliar-edilitara, etc.); .
~marimea suprafetei totale si situarea comunei (ses, deal, munte, etc.) precum si
numarul si suprafata localitatilor apartinatoare, etc.
Succesiune aetapelor de lucru
-etape de lucrari:
1.lntocmirea proiectului tehnic pentru
intreaga lucrare, pe baza analizelor la
teren, analizarii lucrarilor existente si a
marimii si complexitatii teritoriului
2.Delimitarea si marcarea cu borne a
hotarelor teritoriului admininistrativ, a
perimetrelor intravilanelor si a altor
destinatii care ocupa suprafete mari
3.Determinarea, dupa caz, a punctelor
geodezice de indesire, pentru reteaua de
sprijin necesara ridicarilor topografice sau
reperajului fotoqrarnrnetric
4.Executarea masuratorilor de teren des-
tinate intocmirii de noi planuri cadastrale
sau de actualizare a celor obtinute prin
selectarea si extragerea continutului din
alte categorii de planuri
5.Calcule la etapele 3. si 4. (dupa caz)
-operatiuni specifice:
- Lucrari de teren si birou
- Lucrari de teren
- Lucrari de teren si calcule
a.integrale prin masuratori c1asice
cu sau fara folosirea aparaturii
automate (electrooptice)
b.de reperaj si descifrare fotogram-
metrica pentru planuri noi
c.de completare si actualizare a
planurilor existente
- Calcule pentru determinarea re-
telelor de sprijin si indesire (in
cazul planurilor sc.1:500, 1:2000)
6.Executarea originalelor de teren pe
baza noilor masuratori sau, prin deri-
varea din planul topografic de baza
7.ldentificarea la teren a proprietarilor si
categoriilor de folosinta ale terenurilor
8.Numerotarea cadastrala si echipa rea
planurilor cu simbolurile categoriilor
de folosinta actualizate
9.Calculul suprafetelor
10.lncarcarea fisierelor de date si orga-
nizarea bazei de date a cadastrului
general pentru teritoriul administrativ
11.Redactarea registrelor cadastrale cu
ajutorul mijloacelor de prelucrare auto-
mata a datelor si a dispozitivelor de
listare a datelor de iesire
12.Carto-editarea (Ia scara de baza) a
planurilor cadastrale si multiplicarea
in numarul de exemplare necesar
pentru utilizatori '
13.Carto-editarea planului cadastral de
ansamblu al teritoriului administrativ
si multiplicarea in numarul necesar
a.realizarea originalelor de teren pe
baza masuratorilor de la 4a. si 4c.
sau
b.realizarea originalelor de teren prin
metode fotogrammetrice sau deri-
vare pentru zone din extravilan
a.pe baza copiilor tiparite ale planu-
rilor cadastrale derivate
b.pe baza copiilor dupa originalul de
teren si, dupa caz, a fotogrammelor
c.pe baza actelor de proprietate
a.din coordonate obtinute din masu-
ratori clasice si/sau
. b.din coordonate obtinute din masu-
ratori fotogrammetrice analitice sau
c.din masuratori grafice pe plan prin
digitizare, planimetrare, etc.
a.in sistem of line
b.in sistem on line
a.registrul cadastral al proprietarilor
b.registrul cadastral al parcelelor
c.indexul alfabetic al proprietarilor
d.registrul corpurilor de proprietate
e.fisa centralizatoare pe proprietari
si categorii de folosinta
(
In functie de situatiile particulare, este posibil ca unele dintre etape sau parti ale
etapelor de lucrari sa se execute simultan, de ex.: etapele 3 cu 4, 4 cu 7, 4a. cu 5, 4a.
cu 9a., etc.
Dintre etapele mentionate, rezulta ca cele de la pozitiile 3-6 se refera in special la
lucrarile geodezice si topo-fotoqrarnrnetrice menite a asigura baza topografica necesara
executarii lucrarilor cadastrale din fazele urmatoare. In continuare se vor analiza
etapele care cuprind integral sau partial lucrarile cu specific cadastral si in special cele
de la punctele 1,2 si 7-11.
In cazul folosirii planurilor derivate din planul de baza (pentru zonele extravilane)
sau a planurilor cadastrale mai vechi care se pot actualiza, volumele de lucrari de la
etapele 3-6 se vor diminua in functie de vechimea si gradul de actualizare a lucrarilor
vechi.
Proiectul tehnic al lucrarilor de introducere a Cadastrului General
Proiectul tehnic constitue documentatia necesara in primul rand institutiei care
organizeaza, conduce, indruma, controleaza si dispune de fondurile necesare realizarii
Cadastrului General, ca organ de specialitate tutelar. Avand in vedere ca lucrari ca:
determinarea de noi puncte geodezice, aerofotografierea, intocmirea de noi planuri
cadastrale pe cale fotogrammetrica, carto-editarea, etc. si care impune organizarea lor
pe doua sau mai multe teritorii administrative adiacente, proiectul tehnic este intocmit
de executant, de regula castigator al licitatiei.
Continutul cadru al proiectelor tehnice si proiectelor de executie precum si
conditiile de avizare si receptionare a lucrarilor se stabilesc prin regulamentele (norme
tehnice) elaborate de ANCPI (fost ONCGC). In principiu, proiectele tehnice contin un
memoriu tehnic, in care se prezinta situatia tuturor lucrarilor mai vechi existente in zona
si posibilitatile de utilizare,conform normelor tehnice ,o antemasuratoare a volumelor de
lucrari, ce se incadreaza in valoarea licitatiei, precum si programul de desfasurare al
lucrarilor contractate.
Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative si marcarea hotarelor
Delimitarea cadastrala - denumita si hotarnicie - cuprinde ansamblul de lucrari
cadastrale prin care se stabilesc, in cadru oficial, liniile de hotare ale teritoriilor
administrative nominalizate de legea privind impartirea administrativa a Romaniei.
Delimitarea cadastrala si marcarea pe teren a hotarelor se executa in mod
obligatoriu la inceputul lucrarilor de introducere a cadastrului general si uneori si
inaintea lucrarilor de actualizare si vizeaza intinderea unitatilor administrativ-teritoriale.
Trasarea si marcarea pe teren a hotarelor nationale ale Romaniei intra in competenta
altor institutii si se utilizeaza ca atare in cadastrul general - la judetele aflate la granita
cu tarile vecine.
Dupa irnportana lor din punct de vedere cadastral, hotarele se clasifica astfel:
- hotare ale unitatilor administrativ-teritoricUe, comunale, ale intravilanelor (rurale,
orasenesti, municipale) si judetene; ,
- hotare ale terenurilor cu diferite destinatii (unitati agricole, paduri, ape, transporturi
etc.);
- hotare ale terenurilor persoanelor particulare (proprietarilor persoane fizice).
Asa cum s-a aratat, obiectul delimitarii cadastrale il constituie stabilirea hotarelor
unitatilor administrativ-teritoriale, iar delimitarile terenurilor pe destinatii sau ale
proprietarilor persoane fizice se fac la etapa a 7-a de pe schema (identificarea la teren a
proprietarilor imobilelor).
Precizari la unele notiuni
- Intravilanul este partea din teritoriul administrativ comunal sau orasenesc in
care sunt grupate - mai mult sau mai putin dens - locuintele si anexele gospodaresti ale
locuitorilor, constructiile social-culturala, aqro-zootehnice, intreprinderile industriale,
depozite, amenajarile sportive, retelele edilitare si comerciale de deservire, garile,
autogarile, etc. Intr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai
multe intravilane satesti (localitati).
- Extravilanul este restul teritoriului delimitat de hotarele unitatii administrativ-
teritoriale comunale sau oraseneasca. Extravilanul se subdivide in trupuri, tarlale si
parcele , iar intravilanul se subdivide in cartiere (zone), cvartale si parcele (irnobile).
- Trupul este suprafata de teren dintr-un teritoriu administrativ care are o singura
destinatie si un singur posesor (proprietar) si este inconjurat din toate partile de alti
posesori. Trupul este definit in principal de statutul sau juridic si nu de categoria de
folosinta a terenului sau alte caracterizari cadastrale (exemplu: suprafetele de padure
compacte in zonele de ses sau de fanete in zonele de deal si de munte, suprafete
agricole importante de vii si livezi izolate, in interiorul altor categorii de folosinta, etc.).
- Tarlaua este suparfata de teren delimitata de om sau natura (de drumuri,
canaturi, imprejmuiri artificiale permanente, cursuri de apa, limite de paduri, creste sau
fire de vai, etc.) formand contururi inchise si putand avea mai multi proprietari si mai
multe categorii de folosinta a terenului.
Tarlaua este o notiune cadastrala specifica, in sensul ca are o mare importanta
in localizarea in spatiu si pe planul cadastral a imobilelor si in operatiunile de calcul. .
- Cvartalul are aceeasi semnificatie ca si tarlaua, numai ca localizarea se refera
la intravilane, delimitarea facandu-se in special de strazi sau ulite.
- Imobilul, notiune proprie mai ales intravilanelor reprezinta gruparea mai multor
parcele alipite, cu sau fara constructii, apartinand aceluiasi proprietar (de exemplu,
suprafetele ocupate cu constructiile de locuit si anexe, curtea, gradina de legume, via,
livada).
- Partida cadastrala reprezinta totalul imobilelor apartinand unui proprietar de pe
acelasi teritoriu administrativ comunal sau orasenesc. Partida cadastrala se inscrie in
aceeasi carte funciara.
Lucrarile etapei de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative sunt:
- lucrarile pregatitoare;
- lucrarile de stabilire a liniilor de hotar si de materializare in teren a punctelor de
hotar;
- lucrarile de intocmire a documentelor de delimitare cadastrala.
Lucrarile pregatitoare
Lucrarile pregatitoare (preliminare) constau din: culegerea datelor si informatiilor
cu privire la documentatii mai vechi si cu privire la situarea si marimea teritoriului,
legatura cu organele administratiei locale si conducerile institutiilor care gestioneaza
terenurile cu diferite destinatii, formarea comisiilor si colectivelor de lucru cu participarea
reprezentantilor locali, precum si organizarea problemelor administrativ-gospodaresti
legate de asigurarea spatiului de lucru, de cazare, depozitare a materialelor, etc.
potrivit prevederilor legii, primarii au obligatia de a asigura delegatilor cadastrali
birouri, spatii de cazare, sprijin in angajarea sezoniera a personalului auxiliar pentru
. efectuarea masuratorilor de teren si de a instiinta prin afisare sau alte mijloace de
publicitate, pe proprietarii de terenuri, sa se prezinte in persoana sau prin mandatari,
pentru a da lamuriri privitoare la identificarea si limita proprietatilor. De asemenea, tot
prin lege se prevede:
" Delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comunelor, oraselor si
municipiilor se vor face potrivit legii (actualmente Legea 2/1968) de catre comisia
stabilita in acest scop prin ordinul prefectului. Aceeasi comisie va delimita si marca
perimetrele terenurilor ce apartin persoanelor fizice si juridice detinatoare de suprafete
de teren, precum si limita intravilanelor stabilite, in conditiile legii, in prezenta
proprietarilor. Din comisie vor face parte primarul, secretarul consiliului local, delegatul
Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara judetean si, dupa caz, delegatul directiei
generale de amenajare a teritoriului si urbanism " .
Comisia - prin grija delegatului O.C.P.1. judetean - stabileste programul de lucru
si incunostiinteaza primariile comunelor vecine convocandu-Ie sa participe cu delegati la
actiunea de delimitare a hotarelor. .
In cazul cand teritoriul administrativ care se delimiteaza este limitrof cu unul sau
mai multe teritorii administrative din alte judete, atunci incunostiintarile se fac atat
primariilor vecine cat si O.C.P.1. din judetele respective pentru a trimite delegati la
lucrarile de delimitare.
Pe baza programului de lucru stabilit si comunicat, comisia comunala se
intilneste cu delegatii comunelor vecine in punctul de hotar initial (de plecare) ales
pentru fiecare comuna vecina. De regula, identificarea hotarului incepe dintr-un punct
de intersectie a trei sau mai multe hotare.
Este de la sine inteles ca printre operatiile pregatitoare intra si procurarea unui
rand de copii dupa planurile topografice sau cadastrale din cele mai recente editii
existente, referitoare la zona respectiva.
Lucrarile de stabilire a liniilor de hotar si de marcare pe teren a punctelor de hotar
Stabilirea liniilor de hotar consta in parcurgerea pe teren, de catre membrii
comisiei impreuna cu delegatii comunei vecine, a intregului hotar care desparte cele
doua teritorii, stabilind atat traseul exact, cat si punctele caracteristice care se
amplaseaza apoi pe planul topografic sau cadastral, direct la teren. In acest scop,
comisia are misiunea de a selecta acele puncte de hotar care nu pot da nastere la
confuzii de interpretare si care sa defineasca cat mai sigur si precis sinuozitatile si
schimbarile de aliniamente. In cazul cand hotarul a fost delimitat cu ocazia introducerii
cadastrului in comuna vecina se face confruntarea cu documentatia adusa de delegatul
O.C.P.1. si se clarifica pe cat este posibil pe loc eventualele diferente.
Dupa stabilirea cu acordul membrilor comisiei, a locului punctului de hotar,
acesta se marcheaza imediat, la inceput cu pichet din lemn si sant inconjurator, iar
ulterior, inaintea trecerii la etapele urmatoare de determinare a coordonatelor (etapele 3
si 4 din schema), cu borna din beton armat sau piatra masiva si materializare in subsol.
Dupa marcarea pe teren a punctului de hotar, acesta se amplaseaza pe copia planului
sau a hartii topografice, se traseaza linia catre punctul anterior, se scrie distanta de la
punctul anterior, precum si categoriile de folosinta din apropierea punctului de hotar.
Toate punctele stabilite pe linia de hotar, atat cele noi cat si cele vechi ramase
valabile, se numeroteaza cu cifre arabe, numarul 1atribuindu-se punctului de trei hotare
de la care a inceput delimitarea teritoriului in cauza.
De regula, distantele dintre punctele de hotar marcate pe teren trebuie sa fie in
medie de 1K rrl chiar daca traseele in linie dreapta depasesc aceasta distanta. Cand
hotarul este format din axul unui drum, cale ferata, curs de apa, etc. pe care nu se pot
instala borne de hotar, atunci acestea se amplaseaza pe una din laturile acestor
'obiective consemnandu-se pe planul topografic distantele pana la ax.
Cand hotarul tarverseaza o sosea, cale ferata, canal de mare deschidere (peste
20 m), curs de apa sau lac cu latime mai mare de 20 mse marcheaza pe teren si pe
plan ambele laturi ale acestor detalii liniare. De asemenea cand hotarul traverseaza in
linie dreapta o padure, se marcheaza punctele de intrare si iesire din padure.
In ansamblul lucrarilor de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative poate
aparea, dupa caz si necesitatea lucrarilor de rectificare a hotarelor, de dezmembrari sau
de comasari ale caror executie a fost descrisa la cursul respectiv.
Documente de delimitare cadastrala
Lucrarile de delimitare cadastrala el teritoriilor administrative si de marcare a
hotarelor se finalizeaza prin intocmirea " dosarului de delimitare" care trebuie sa contina
urmatoarele parti:
- nota de prezentare si informare asupra lucrarilor;
- procesele verbale de delimitare;
- schita generala a hotarelor;
- calcule si explicatii privitoare la rectifica rea hotarelor sau desmembrari, daca au
fost efectuate cu ocazia delimitarii;
- copii ale scrisorilor de convocare 9reprezentantilor din comunele vecine.
Nota de prezentare a lucrarilor se intocmeste de catre delegatul cadastral si
curpinde datele asupra desfasurarii intregii lucrari de delimitare incepand cu lucrarile
pregatitoare si terminand -oucele Ele-marca re-pe-teren a tuturor punctelor-de- hotar--
inclusiv explicatiile de motivare, dupa caz, a rectificarii unor portiuni a liniilor vechi de
hotar, de desmenbrari de suprafete situate la hotarele teritoriului administrativ sau de
litigii ramase nerezolvate la nivelul comisiei comunale.
, Procesele verbale de delimitare se intocmesc separat pentru fiecare comuna
vecina, in trei exemplare, continand descrierea traseelor liniilor si a punctelor de hotar,
semnaturile membrilor comisiei si a delegatilor din comuna vecina, pe care se aplica
stampila prirnariilor celor doua comune, precum si data la care a fost incheiat
documentul.
Schita generala a hotarelor se intocmeste la scara 1:25.000 sau 1:50.000, in
functie de marimea teritoriului, sinuozitatea hotarului si complexitatea elementelor de
identificare. Se foloseste ca baza copia planului topografic sau cadastral cu insemnarile
facute la teren. -
Schita generala trebuie sa aibe urmatorul continut minimal:
- pozitia punctelor, numarul lor de ordine, distantele dintre puncte si semnul
conventional al bornei cu care a fost marcat (materializat) si liniile de hotar;
- denumirea comunelor vecine (scrisa intre punctele de intersectie a hotarelor);
- categoriile de folosinta si precizarea destinatiilor lerenurilor pe ambele parti ale
hotarului;
- localitatile componente ale comunei (orasului, municipiului);
- caile de comunicatii si cursurile de apa principale;
- hotarele padurilor, baltilor, iazurilor.
In cazul cand hotarul cu una dintre comunele vecine a fost delimitat anterior,
punctele de hotar vor primi cate doua numere scrise sub forma de fractie, astfel: la
numarator numerele de ordine ale punctelor de hotar din schita comunei ce se
delimiteaza, iar la numitor numerele de ordine (ale acelorasi puncte) de pe schita
- comunei vecine. Rezulta ca in acest caz, punctele de trei hotare vor putea avea la
numitor doua numere, cate unul pentru fiecare comuna vecina.
Dosarul de delimitare se intocmeste in doua exemplare dintre care un exemplar
pentru O.C.P.I. si unul pentru primaria comunei in care au inceput lucrarile de
introducere a cadastrului general. Un exemplar din procesul verbal de delimitare se
transmite primariei din comuna vecina care a luat parte cu delegat la lucrarea de
" dellmitare.
In figura ce urmeaza se prezinta un exemplu de schita generala de delimitare a
unui teritoriu administrativ comunal.
o
O I
ti
~.
l;-
iSI'
I" j,
_o,
A
SiA'l Pttdbl'l'
(J 81lrl'l(l din ,1..,1'1
Prin instructiunile tehnice privind executarea lucrarilor de cadastru general 'se fac
precizari detaliate cu privire la conditiile tehnice de executare a lucrarilor de delimitare a
hotarelor teritoriilor administrative, forma si continutul formularelor tipizate, etc.
Masuratorile topografice si determinarea coordonatelor tuturor punctelor de hotar
se efectueaza ca lucrari separate sau inglobate la etapele urmatoare de lucrari (etapa 3
sau 4 din schema).
CURS 20 - IFIM
Etape de lucru pentru realizarea Cadastrului General
.- partea a II-a -
Reteaua geodezica pentru lucrarile de Cadastru General
Asa cum s-a aratat, reteaua geodezica de ordin superior a tarii noastre (referinta)
satisface pe deplin ca precizie si densitate nevoile specifice ale lucrarilor de cadastru general,
ca retea de sprijin, chiar si in cazul oraselor, cu conditia ca la indesirea acestor retele cu noi
puncte de ordinul Vsa se aplice cu strictete normele tehnice pentru introducerea cadastrului
general elaborate de ANCPI (fost ONCGC), iar in cazurile limita, determinate de deformatiile
specifice proiectiei stereografice - 1970, sa se adopte sisteme de proiectie derivate din sistemul
stereografic - 1970, adica sisteme de proiectie stereografica locala ( cu plan secant paralel la
planul secant al proiectiei stereo-1970, conform metodologiei prezentate la cursul respectiv),
Reteaua geodezica de indesire si ridicare
Reteaua geodezica de indesire si ridicare se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea
de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului
general. j
In configuratia retelei geodezice de indesire si de ridicare vor fi incluse cel putin 4 puncte
din reteaua geodezica de sprijin, astfel incat acestea sa incadreze reteaua. Reteaua se poate
executa prin urmatoarele metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, trianguratie-trilateratie,
retele de drumuiri poligonornetrice, intersectii, retrointersectii, sau tehnologii GPS. In cazul in
care determinarile se fac cu echipamente GPS, la proiectarea retelei se va tine seama de
urmatoarele:
- reteaua trebuie sa se sprijine pe minimum 6 puncte din reteaua geodezica de
sprijin (3 puncte din reteaua de triangulatie si 3 puncte din reteaua de nivelment);
- punctele din reteaua de sprijin vor trebui sa fie uniform repartizate, atat in
interiorul retelei de indesire si ridicare cat si la marginea ei;
- toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorui a minimum 3 vectori;
- se vor determina punctele de legatura dublu-stationate in sesiuni diferite.
Numarul minim de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cu utilizarea a r receptoare se
calculeaza cu relatia: s=(p-n)/(r-n) pentru n ~1 , unde n este numarul punctelor de legatura intre
sesiuni.
Daca un punct este stationat de m ori, atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu
relatia: s=m.p/r.
Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere, prin incadrarea in
configuratia lor a cel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Abaterea medie standard
de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa depaseasca 5 cm in pozitie planimetrica.
in care:
- n este numarul de puncte din retea,
- Qxx ,Qyy elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor
(coeficientilor de pondere) a necunoscutelor, corespunza-toare coordonatelor X si
respectiv Yale punctului i,
- So este abaterea standard a unitatii de pondere.
Dupa compensarea ca retea libera, se vor determina coordonatele
2tP/I
.. "
punctelor din reteaua de indesire si ridicare in sistemul stereo 70, printr-o transformare Helmert,
cu ajutorul punctelor din reteaua geodezica se Sprijin.
Abaterea standard de determinare a unui punct compensat, intr-o retea constransa, nu
trebuie sa depaseasca 10cm in intravilan si 25cm in extravilan si se calculeaza cu
relatiile:
s, = so~Qxx
Sy = so~Qyy
Punctele din reteaua de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1punctl 5 kmp,
in extravilan si 1punctl kmp in intravilan. Densitatea puntelor retelei de ridicare se stabileste in
functie de scopul lucrarilor si scara de redactare a planurilor cadastrale astfel incat sa se
asigure determinarea punctelor ce delimiteaza teritoriile administrative respective cat si a celor
ce definesc imobilele si bunurile imobile.
Materializarea pe teren a punctelor se face, functie de configuratia terenului, acoperirea
lui si densitatea lui, cu borne, repere si marci standardizate, avizate saLI omologate de ANCPI
(fost ONCGC), asigurand o densitate de cel putin 1punctl kmp in zona de ses, 1punctl2kmp
in zone colinare si 1punctl 51<mpin zone de munte. In intravilan (in zonele asfaltate sau
betonate) materializarea se poate face si cu picheti metalici cu diametrul de 25 mm, batuti la
.nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minimum 4 puncte/krnp. Din fiecare punct
materializat se vor asigura vizibilitati catre cel putin doua puncte din reteaua geodezica de
indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin.
I
Executarea masuratorilor de teren destinate intocmirii de noi planuri topo-
cadastrale sau de actualizare a planurilor topo-cadastrale
Generalitati - precizari la unele notiuni
.', Planul topografic se defineste ca fiind o reprezentare grafica la o anumita scara a unei
portiuni mici de teren cuprinzand de regula si relieful, avand un continut orientat spre un singur
domeniu de utilizare.
- Planul topografic de baza al tarii este realizat intr-un sistem unitar, acopera intreg
teritoriul tarii si este reprezentat cartografic cu acelasi continut si aceeasi precizie.
- Planul topo-cadastral repezinta acel plan topografic ce contine numai reprezentari
(date) planimetrice specifice cadastrului.
- Planul topo-cadastral, derivat al planului topografic de baza al tarii, este acel plan ce
contine reprezentari, selectate, necesare intocmirii planului cadastral.
- Planul cadastral are la baza planul topo-cadastral echipat cu datele si codurile
cadastrale cum 'sunt: numerele cadastrale ale parcelelor, simbolurile categoriilor de folosinta si
calitatii terenurilor, denumirile unitatilor cadastrale, etc. '
Masuratorile de teren destinate intocmirii de noi
planuri iopo-cadastrale
Categoriile de masuratori depind de gradul de complexitate, scara planului si metodele
d . t . I lui tf I
e In ocrmre a pianu UI, as e:
Caracteristica Scara Metoda de Categorii de masuratori
zonei planului realizare de teren
,
a planului
Extravilan, zone 1:5000 Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric si
ses si montane descifrarea topografica a
fotogramelor
Extravilan, zone 1:2000 Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric si
limitrofe descifrarea topografica a
localitatilor fotogramelor
Extravilan, zone 1:2000 Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric,
colinare si (1: 1000) descifra re topografica a
monta ne fotogramelor si completari
cu masuratori topografice
Intravilane sate 1: 2000 Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric,
(1: 1000) descifrare topografica a
fotogramelor si completari
cu masuratori topografice
Intravilane sedii 1: 1000 Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric,
de comune +topografica descifrare topografica a
fotogramelor si completari
cu masuratori topografice
Orase 1: 1000 Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric,
,
+topografica descifrare topografica a
fotogramelor si completari
cu masuratori topografice
Municipii si 1: 1000 Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric,
capitale de judete (1: 500) +topografica descifrare topografica a
fotogramelor si completari
cu masuratori topografice
Numai Numai masuratori
topografica topografice
Conditiile tehnice de calitate si continutul topografic al planurilor cadastrale este
reglementat prin-normele elaborate de ANCPI (fost ONCGC).
Masuratorile de teren destinate actualizarii planurilor topo-cadastrale
Actualizarea planurilor topo-cadastrale se organizeaza ca o etapa independenta de
celelalte etape de lucrari sau simultan cu etapa de identificare la teren .a proprietarilor
imobilelor. Elementul hotarator in alegerea modului de organizare il constitue volumul de
modificari produse de la data ultimei actuaiizari. .:
Astfel,este unanim acceptat ca,daca modificarile afecteaza peste10-15%
din continutul planului, este rational ca actualizarea sa fie organizata ca o etapa independenta
de etapa identificarii proprietarilor, cu urmatoarele mentiuni:
- daca modificarile depasesc 40% (50%,) din continutul planului topo-cadastral, se va
executa un plan topo-cadastral nou;
- in cazul cand volumul de modificari este cuprins intre 10% (15%) si
40% (50%), actualizarea se executa prin metode fotogrammetrice mai ales pentru scarile
1:5000 si 1: 2000 si in zonele cu relief pronuntat, urmand ca masuratorile de teren sa se
limiteze la determinarea reperilor fotogrammetrici, descifrarea topografica a fotogramelor,
masuratorile de completare;
- in cazul planurilor topo cadastrale executate prin metode topografice c1asice,
actualizarea se executa tot prin masuratori topografice pentru a se pastra omogenitatea calitatii
acestor planuri.
Dupa aplicarea Legii 18/1991, planurile topo-cadastrale de pe o suprafata de cca. 8 miI.
ha trebuiesc actualizate integral intru-cat densitatile de contururi parcelare a crescut foarte mult,
modificand complet aspectul teritoriului.
Tot cu prilejul aplicarii Legii 18/1991 s-a putut face constatarea ca, scara 1: 2000 este
mica pentru cerintele Cadastrului General, la cea mai mare parte a localitatilor satesti.
-UJ ( 3
Recomandari privind procedee de lucru la actualizarea planurilor topo-cadastrale:
Scara
planulu
i
Procedee de
lucru
Relief
teren
Zona lucru Suprafata Procent
de lucrat modificare
>15% 1: 5000
sau
1: 2000
>9000ha
terit. izolat
Topografice Extravilan
Ses
15- 50% Fotogrammetrice
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - -
>15% 1:5000
sau
1: 2000
Topogr(fotogram) <9000ha
grup terit.
administr.
Deal
15- 50% Fotogrammetrice
>10% 1: 2000 T opografice Intravilane
satesti Ses
10- 40% 1: 1000 Fotogram(topogr)
>10% 1:2000 Topografice
Deal
10- 40% 1: 1000 Fotoqrarmtopoqr)
>10% Ses si
deal
Topografice Orase
1: 1000
- - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - -
10- 40% Topogr+Fotogra
1 : 500 Ses si Topografice
deal
Identificarea peteren a propietarilor si a categoriilor de folosinta
Desfasurarea operatiunilor de identificare apropietarilor imobilelor
Operatiunile de la aceasta etapa se executa numai prin parcurgerea si examinarea la
teren a fiecarei parcele din cadrul fiecarui imobil, avand la indemana planul topo-cadastral.
Din motive economice, atunci cand modificarile sunt mici, odata cu identificarea
proprietarilor se executa si eventualele masuratori de actualizare.
Operatiunile de identificare a proprietarilor se efectueaza intotdeauna in prezenta
reprezentantului primariei locale, care trebuie sa cunoasca bine situatia proprietate - proprietar.
Operatiunile constau din:
-dupa stabilirea proprietarului imobilului, se scrie pe copia de lucru a planului topo-
cadastraI in mijlocul fiecarei parcele, un numar de ordine si initiala numelui proprietarului;
- in caietul repertoar se scrie la litera respectiva numarul de ordine si numerotarea data
parcelei, urmate de: numele, prenumele tatalui proprietarului si prenumele, situatia juridica,
codul grupei de proprietari, numarul foii de plan; pentru strainasi se inscrie adresa de domiciliu;
- situatia juridica se inscrie pe baza titlului de proprietate sau a altor acte doveditoare,
precum si din relatarile vecinilor, avandu- se in vedere ca, potrivit legii, dreptul real de
proprietate se certifica prin inscrierea la cartea funciara;
- la proprietatile apartinand femeilor casatorite sau vaduve se inscrie intotdeauna si
numele de familie avut anterior casatoriei;
- la imobilele ai caror proprietari sunt decedati, iar mostenitorii nu au reglementat
drepturile de mostenire, se inscrie, in afara numelui de familie al detinatorilor aflati pe
proprietate, cuvantul " mostenitor" , urmat de numele si prenumele decedatului;
- in cazul parcelelor proprietate indiviza a mai multor proprietari, acesti a se inscriu in
caietul repertoar cu numele, prenumele tatalui, prenumele, mentionandu- se la fiecare
procentele la care au dreptul in proprietatea respectiva;
-in cazul terenurilor care apartin persoanelor juridice operatiunile de identificare se fac
numai in prezenta reprezentantilor acestora precum si a celor vecine.
In cazul identificarilor din intravilane operatiunile au unele particularitati si anume:
J 1 J /4
-numerele de ordine care se inscriu pe planul topo-cadastral se dau de la 1la n, in cadrul
fie cvartalului, fie parcelelor, fie imobilelor, astfel incat sistemul de numerotare stabilit sa fie
aplicat la intreg intravilanul;
-in cazul in care se dau numere de ordine imobilelor in cadrul cvartalelor, atunci parcelele
se numeroteaza de la 1la n in cadrul fiecarui imobil cu numere fractionare: la numarator se
inscrie numarul imobilului iar la numitor al numarul parcelei;
-Ia strada se inscrie in afara conturului, numarul postal al imobilului;
,-pentru cladirile care fac obiectul proprietatilor pe etaje sau pe apartamente, in caietul
repertoar se inscrie fiecare proprietar in ordine alfabetica precizandu-se si numarul fisei cladirii;
-pentru fiecare cladire cu mai multe apartamente se intocmeste cate o fisa in care
inscrierea proprietarilor se face in ordinea etajelor si a apartamentelor;
-pe planul topo-cadastral se inscrie, langa indicele de cartare, numarul de ordine dat fisei
cladirii.
Precizarile privind identificarea proprietarilor imobilelor si continutul formularisticii sunt cuprinse
in normele tehnice elaborate de ANCPI (fost ONCGC).
Stabilirea categorii/or de folosinta ale terenurilor
Asa cum s-a aratat la cursul respectiv, terenurile sunt impartite in zece categorii de
folosinta, indiferent de destinatia lor.
Simbolul categoriei de folosinta se scrie pe teren, la fata locului, pe copia planului topo-
cadastral, in interiorul fiecarei parcele (inaintea numarului parcelei) precum si la rubrica
rezervata din caietul repertoar.
Nu sunt admise preluarile de date dupa evidentele cadastrale vechi.
Clasificarea constructiilor se face dupa felul materialelor de constructie si structura de
rezistenta, numarul etajelor, destinatie, folosindu-se in acest scop notatiile denumite indici de
cartare.
lndicele de cartare se inscrie in centrul de figura al constructiei. Intabelul de mai jos sunt
mentionati indici de cartare folositi in prezent pentru cartarea cadastrala a constructiilor:
Categoria constructiei Indici de Categoria Indici de
cartare constructiei cartare
a. Constructii de locuinte, b. Constructii anexa
social-culturale si industriale gospodaresti
Cu cadre si placi de beton A Magazii din zid m
sau schelet metalic
Caramida sau din piatra cu B Garaje din zid . gj
plansee din lemn
Din lemn C Grajduri din zid Qr
Din piatra, pamant sau D Sura din zid su
chirpici
! Poiata din zidarie po
Sere sr
Suprafetele minime de teren care se pot evidentia pe planurile cadastrale sunt: 100m
2
pentru scara 1:5000; 40m
2
pentru scara 1:2000; 20m
2
pentru scara 1:1000 si 10m
2
pentru scara
1:500, cu conditia ca [atimea lor sa fie de minim 2,5mm la scara planului (pentru a exista
posibilitatea scrierii in interior).
Parcelele sub marimile mentionate nu se numeroteaza iar suprafetele lor se considera
inglobate in cele ale parcelelor alaturate cu folpsinte apropiate apartinand aceluiasi proprietar.
Fac exceptie de la aceasta regula constructiile cu caracter permanent (in special cele cu indici
de cartare A, B, C, O si SP) la scarile 1:1000 si 1:500, care primesc numere chiar daca ocupa
suprafete sub valorile minime aratate mai inainte.
~/f
Cadastru
CURS 21 - IFIM
Etape de lucru pentru realizarea Cadastrului Generali
- partea a III-a -
Numerotarea cadastrala si elaborarea originalelor de intocmire a planurilor'
cadastrale
Generalitati
Numerotarea cadastrala este lucrarea prin care se stabileste pozitia in teritoriu a
fiecarei parcele, legatura dintre planul cadastral si registrele cadastrale, ce faciliteaza
sisternatizarea tuturor parcelelor pe anumite grupe care definesc straturile' (Iayerele) de
prelucrare a .datelor (pe tarlale, pe suprafata extravilanului, pe suprafata fiecarui intravilan
cornponent, pe suprafata totala a intravilanelor si in final pe suprafata totala a teritoriului
administrativ comunal, orasenesc sau municipal], Numarul G aciastm\ impreU\\ cu simbolul
categoriei de folosinta si situatia juridica creeaza posibilitatea unor evidente necesare
fiecarui strat (Iayer) al bancii de date, supuse prelucrarilor complexe.
Numerotarea cadastrala este o lucrare de birou care consta in a acorda si a scrie
pe planul cadastral a cate unui numarde ordine pentru fiecare taria (cvartal - intravilan) si
fiecare imobil. Aceste numere de ordine (numere cadastrale), se inscriu cu caracter
riedefinitiv, alaturi de simbolurile cateqoriilor de folosinta ale terenurilor. Nu trebuie
.confundata numerotarea cadastrala la aceasta etapa cu numerotarea de la identificarea
proprietarilor (atunci cand aceasta operatiune a avut loc) intrucat acestea se fac pentru
scopuri si in conditii diferite si nu este posibil ca una sa o inlocuiasca pe cealalta.
Numerotarea cadastrala a extravilanului unui teritoriu administrativ
Numerotarea cadastrala se face mai intai pentru tarlale, incepand cu tarlaua nr.1
din partea de NV a teritoriului administrativ si continuandu-se din aproape in aproape in
ordinea normala (sens crescator) a numerelor. Contururile tarlalelor trebuie sa fie bine
definite pe teren si pe planul cadastral de limite artificiale sau naturale (cai de comunicatii,
ape curgatoare, canale, forme naturale ale reliefului, limite de paduri sau exploatatii
agricole, etc.) astfel incat sa poata fi usor de identificat si delimitat.
Inscrierea pe plan a numarului cadastral al tarlalei se face in zona centrala cu cifre
bloc filiforme cu inaltimea de 5mm, iar al imobilului, in centrul de figura al acesteia, cu cifre
bloc filiforme cu inaltimea de 2mm.
Dintre regulile generale care se aplica la numerotarea cadastrala a imobilelor, se
: ? ' I j ;
Cadastru
mentioneaza urmatoarele:
- numerotarea cadastrala incepe cu imobilul nr.1 din tarlaua nr.1, iar ultimul numar
de imobil trebuie sa se gaseasca in ultima taria, incluzandu-se in aceasta numerotare
si detaliile liniare care separa tarlalele (drumurile, canalele, etc.);
- apele curgatoare primesc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor, iar
celelalte detalii liniare se numeroteaza pe fiecare tronson rezultat din intretaierea cu
alte detalii liniare, respectandu-se urmatoarea ordine:
- caile ferate intretaiate de ape;
-drumurile nationale intretaiate de ape si cai ferate;
- drumurile judetene intretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale;
- drumurile comunale intretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale;
r drumurile de exploatare intretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale si drumuri
comunale;
- digurile de aparare si canalele mari au prioritate dupa apele curgatore atunci cand
nu sun paralele cu caile de comunicatie.
Numerotarea cadastra/a aintravilanului unui teritoriu administrativ
In intravilan, numerotareacadastrala incepe cu cea a cvartalelor SI. anume cu
cvartalul nr.1, situat in partea de NV a localitatii si continua cu numerotarea imobilelor
de la 1 la"n" in cadrul fiecarui cvartal. Numerotarea cadastrala a parcelelor se face de
la 1 la "n" in cadrul fiecarui imobil.
Conform exemplului dat in figura de mai jos, nr. 65 al imobilului se scrie numai o
singura data pe plan (cifre cu inaltimea de 3mm), iar numerele cadastrale ale
parcelelor se scriu in mijlocul fiecarei parcele (cifre cu inaltimea de 2mm) impreuna cu
simbolurile categoriilor de folosinta, sub forma fractionara.
Strazile si celelalte detalii liniare care delimiteaza cvartalele se numeroteaza
separat si formeaza cvartalul "zero", iar ordinea de numerotare a acestora trebuie sa
respecte regula de la subcapitolul anterior. Pentru bulevardele si strazile principale se
atribuie un singur numar pe toata lungimea lor, iar la intersectia cu alte strazi,
suprafata de intersectie se atribuie celei mai importante.
Sistemul de numerotare cadastrala a parcelelor in cadrul imobilului, ca si in cazul
intravilanelor, se aplica uneori si in cazul numerotarii cadastrale din extravilan, atunci
cand proprietatile sunt fragmentate in multe parcele avand categorii de folosinta
diferite. In acest caz, intreg sistemul de numerotare din extravilan trebuie sa-I urmeze
!
pe cel specific intravilanelor, nefiind posibil a se folosi ambele sisteme pentru
extravilan.
.21/2.
Cadastru
I
I
I
--------1
,~ ~ , 1
Ce 66/2 I (66') I
I <: : 1
1C66! 1l 6 ~. .!1 1 1
~ ILV 66/41
I I
,A. 66/5
c 280 J C 282 )
De 32 C 284 )
Calculul suprafetelor
Suprafata reprezinta insusirea de baza a entitatii cadastrale primare, care este
parcela si care, alaturi de celelalte insusiri, (categoria de folosinta, calitatea, situatia
[urtdicaJ ocalizarea in teritoriu), ii confera posibilitatea intrarii in procesul de prelucrare
a datelor pe diferite nivele (imobil, cvartal, localitate, destinatie, teritoriu administrativ,
etc.). In cadastru se foloseste pentru parcela. numai suprafata redusa la un plan de
referinta, corectandu-se, deci, masuratorile efectuate pe suprafata denivelata a
terenului, asa cum s-a aratat intr-un curs anterior.
Procedeele de culegere prin masuratori a datelor primare pentru calculul
. suprafetelor au fost aratate intr-unul din cursurile precedente, la fel si procedeele de
calcul. Valorile cele mai probabile ale suprafetelor nu se stabilesc direct din datele de
masuratori initiale, ci in urma calculelor de constrangere in reteaua de sprijin
geodezica. Aceasta incadrare se efectueaza prin corectarea in operatia de
compensare a suprafetelor brute, in urmatoarele trepte:
- compensarea suprafetelor tarlalelor (cvartalelor) in cadrul suprafetei masivului sau
suprafetei intravilanului deduse din coordonatele geodezice sau suprafetele foilor de
plan;
- compensarea suprafetelor imobilelor in cadrul suprafetei tarlalei (cvartalului);
I
- compensarea suprafetelor parcelelor in cadrul suprafetelor imobilelor.
In instructiunile tehnice este prezentat procesul tehnologic de efectuare a calculelor
de' compensare a suprafetelor si formularistica de inscriere a datelor. In conditiile
actuale de dotare a unitatilor de cadastru cu mijloace moderne de prelucrare a datelor,
calculele suprafetelor se efectueaza in sistem inlantuit (an-line).
Unul dintre sistemele de automatizare a prelucrarii datelor de masuratori grafice
21/3
Cadastru
(efectuate pe planurile cadastrale) se compune din: calculator PC, digitizor etalonat
(eroare grafica 0.1 mm) si imprimanta grafica. La acest sistem, prin soft, se
controleaza operatiunea de digitizare a contururilor si punctelor cadastrale, calculele
I
partiale pentru inchiderea pe suprafetele (punctele) de referinta de. compensare la
1. '
nivelul suprafetelor elementare (punctelor) si operatiunile de stocare, in final, a datelor
pe medii magnetice in vederea prelucrarii ulterioare pentru redactarea automata a
registrelor cadastrale.
Astfel de sisteme de prelucrare automata in regim on-line sunt folosite si in cazul
introducerii, ca date initiale, masuratorile efectuate la aparatele fotogrammetrice, iar
cand in configuratie sunt incluse si plottere, se creeaza posibilitatea ca in final, alaturi
. de fisele suprafetelor, sa se obtina si planul cadastral la scara dorita.
Documentul care se inticmeste in finalul operatiunii de calcul al suprafetelor,
indiferent de metodologiile folosite (clasica sau cu mijloace de prelucrare automata),
trebuie sa fie unitar din punct de vedere al continutului, intrucat el sta la baza
registrelor cadastrale (vezi tabelul de mai jos) ..
Continutul fiseisuprafetelor pe numere cadastrale
Suprafete partiale pe categorii de folosinta (ha)
.-
::J
:2
ro
t:
ro
>
~
~
ro
Q) ~ ~
i!!
~
ro ro
~
ro
ro
L:
~ ~
!Il Proprietar
!fi
o..
!fi ro ro
ro ro c (Detinator)
o
"O ::J
:E
ro
ti
~ ~
. ! '!
~
(J
ro o..
Q J Q J
. i i >
U U Q) ro .~
!Il
"O
~
"O
"O C
ro ro TI
(J
C ro
ro
t
:~
"O "O
:Q
::J
S ro ro
E
>
'
ro ro
Ci .
CI CI
.~ il
il ro
o Q.
o Ol
Q J
"2
::J
2
Q)
ro o
2
::J
ro
Q J
"O
2
c
ro
.!Il
ro
ro i!!
"O
ro
ro .2
ro ro
ro
c Q J
U e
ro ro
E E E
ii
::J Q J
"O ::J "O
t
o.
o
!fi
E
C
.3
ro
(fi c
Q)
ro "O Q J
ro
c
o..
D
ro Q)
::J ::J ::J ro ro > ro
Q.
o ::J Q) ::J ::J ::J
Z Z Z i i )
~
Q. .
LL :> ::J
Q. .
u o o z (fJ (fJ u z :2:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Prin Legea cadastrului si publicitatii imobiliare se stabilesc documentele principale
ale cadastrulul general. Documentele care se intocmesc la nivel de comuna, oras sau
municipiu sunt:
a. registrul cadastral al parcelelor;
b. indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;
c. registrul cadastral al proprietarilor;
d. registrul imobilelor;
,.
e. fisele centralizatoare ale partidelor cadastrale pe proprietari si categorii de folosinta.
Baza de date poate fi redactata si arhivata si sub forma de inregistrari pe suporturi
2/4
Cadastru
magnetice cu efect juridic echivalent.
Alaturi de documentele oficiale mentionate, mai trebuie adaugat planul cadastral
care reprezinta documentul care face legatura intre teren si registre.
Prin aceste prevederi se reglementeaza atat categoriile de documente principale,
cat si faptul ca bazele de date realizate cu mijloace de prelucrare automata vor avea
efect juridic echivalent cu cele realizate pe cale clasica, ceea ce are o importanta
,
deosebita in inlesnirea automatizarii intregului proces de organizare a bancilor de date,
atat pentru cadastrul general cat si pentru catrile funciare.
Asa cum s-a aratat, banca de date a cadastrului general judetean, se aduna intr-un
singur loc (oficiul judetean de cadastru si publicitate imobiliara) unde este stocat
intregul volum de informatii de ordin cantitativ, calitativ si juridic al imobilelor unitatilor
administrativ-teritoriale. judetene, componente. Bancile de date, printr-un sistem soft
adecvat, pot fi accesate selectiv, solicitandu-se: date pentru proprietarii de imobile,
balante ale fondului funciar, etc.
Sistemul de prelucrare automata a datelor care a fost folosit pentru fondul funciar,
desi a fost proiectat si realizat inainte de 1990, poate oferi sugestii pentru un sistem
.modernizat de organizare a bancilor de date ale cadastrului general in conditiile folosirii
noilor facilitati in stocarea informatiilor pe medii magnetice performante si in utilizarea
noilor limbaje de programare. Sistemul era format din urmatoarele trei subsisteme:
- subsistemLiI "cadastru'' care prelucra datele la nivelul teritoriului administrativ,
orasenesc sau municipal, avand ca unitate elementara de lucru parcela si care realiza
listarile pentru registrele cadastrale; \
- subsistemul "funciar" care prelucra datele la nivel de judet, avand ca unitate de
lucru categoria de destinatiea terenurilor, centralizandu-se fondul funciar al judetului
. .
dupa destinatie;,
- subsistemul "MAIA" care prelucra datele sistemului "funciar", la nivel de judet,
intccrnind rapoarte de sinteza, precum si balante ale fondului funciar, pe tara, destinate
institutiilor centrale de statistica si prognoza.
Documentele cu datele de intrare in procesul de prelucrare pentru subsistemul
"cadastru" erau urmatoarele:
- fisa teritoriului administrativ;
- fisa suprafetelor pe foi de plan;
- indexul posesorilor;
- fisa suprafetelor pe numere cadastrale.
Documentele cu datele de iesire ale acestui subsistem, erau:
- registrul cadstrai al parcelelor; Of
- registrul cadastral al proprietarilor; ..2///
Cadastru
- indexul alfabetic al posesorilor;
- fisa centralizatoare pe grupe de posesori, categorii si subcategorii de folosinta;
..
- fisa proprietarilor strainasi (cu domiciliul pe alte teritorii administrative).
Facand o comparatie cu denumirile documentelor prevazute de Legea cadastrului
SI publicitatii imobiliare, se poate constata ca ele sunt asemanatoare, iar al cincelea
document prevazut pentru cadastrul general (registrul imobilelor) s-a impus din
necesitate pentru intravilan si in alte zone cu densitate mare de parcele, continutul de
detaliu suferind modificari fata de cel folosit la registrele cadastrului funciar.
Cartoeditarea planurilor cadastrale
Asa cum s-a aratat anterior, planurile cadastrale se executa dupa echiparea planurilor
topo-cadastrale cutoate datele specifice cadastrului dintre care cele mai importante sunt:
- hotarele teritoriului administrativ continand punctele de hotar cu numerotarile
actualizate, hotarele Intravilanelor componente, a exploatatiilor agricole sia asociatii lor
care au in administrare suprafete mari d,e terenuri (silvice, de transporturi, qospodarirea
apelor, miniere, etc.), precum si a imobilelor apartinand persoanelor fizice cu parcelele
subinscrise pe categorii de folosinta; \
" J
- simbolurile de identificare a categoriilor si subcategoriilor de folosinta a
terenurilor;
- numerotarea cadastrala a tarlalelor (cvartalelor), a parcelelor SI, dupa caz, a
imobilelor;
..
- inscrierea datelor de identificare a proprietarilor;
- schemele de dispunere a foilor de plan;
-jnscrierea datelor de executare a lucrarilor de cadastru (introducere sau aducere la
zi), etc.
Indiferent de metoda folosita la intocmirea planului topo-cadastral (fotogrammetrica
sau topografica) originalele de intocmire ale planului cadastral trebuie imprimate pe suport
nedeformabiL Cartografierea in forma definitiva se face dupa intocmirea registrelor
cadastrale, pentru a exista posibilltatea corectarii eventualelor omisiuni la operatiunile
anterioare,
Planul cadastral de ansamblu
Pentru a avea la dispozitie o imagine de ansamblu a teritoriului administrativ si a se
evita operatiunea anevoioasa de asamblare a tuturor foilor planurilor cadastrale
componente atunci cand este necesar a se analiza probleme de ordin general, s-a recurs
la masura introducerii printre documentele cadastrului si a planului cadastral de ansamblu.
Planul cadastral de ansamblu cuprinde intreg teritoriul administrativ in cel mult patru foi si
: 2 / 1 6
Cadastru
se intocmeste la scarile 1:10.000, 1:25.000 sau 1:50.000, prin micsorarea
corespunzatoare a foilor planului cadastral.
In lucrarile. de carte-editare a planului cadastral ,se efectueaza o selectare SI
generalizare a elementelor de continut ale planurilor cadastrale, astfel incat continutul
planului cadastral de ansamblu sa fie usor de citit si urmarit.
Dintre elementele principale de continut ale planului cadastral .de ansamblu se
subliniaza urmatoarele: hotarele administrative si pozitia bornelor de hotar, limitele
intravilanelor cu denumirile lor, apele curgatoare si Iacurile, padurile, delimitarea si
numerotarea cadastrala a tuturor tarlalelor, delimitarea exploatatiilor agricole si islazurilor,
in intravilane delimitarile cvartalelor cu numerele cadastrale, terenurile apartinand
domeriiului public (parcuri, terenuri de sport, cimitire), sediile primariei, scolilor, oficiilor:
, politiei si ale altor institutii publice. r
Nu se trec pe planurile cadastrale dJ ansamblu parcelele si imobilele persoanelor
fizice, dar in contururile tarlalelor si cvartalelor se inscriu cifrele de inceput si sfarsit ale
parcelelor (imobilelor) cuprinse:
Deosebitde continutul aratat, planul cadastral de ansamblu trebuie sa mai contina
urmatoarele:
- denumirea teritoriului administrativ si a judetului (pe prima plansa, in partea de sus cu
litere avand inaltimea de 15 mm, iar pe celelalte planse in partea de jos, cu litere avand
inaltimea de 3rnrn):
- scara de intocmire (scrisa pe toate plansele in partea de jos cu litere de 3 mm
inaltime);
- schema de dispunere a foilor de planului cadastral de ansamblu dar si a foilor
planurilor cadastrale componente, hasurandu-se caroul de pe schema care se refera la
foaia in cauza a planului cadastral de ansamblu;
- directia nordului geografic (in cazul cand reteaua cartografica nu este orientata spre
nordul geografic);
-denumirea institutiei care a intocmit planul cadastral de ansamblu.
Conditiile pentru transmiterea la beneficiari a documentatiilor cadastrului general
Pentru asigurarea calitatii la parametrii stabiliti de instructiunile tehnice oficiale, pe
parcursul executarii lucrarilor se organizeaza verificarea interna in cadrul unitatii de
cadastru, iar dupa parcurgerea tuturor etapelor se efectueaza avizarea de catre comisia
, interna de avizare.
Inainte de efectuarea receptiei la finalul lucrarilor, se face afisarea la sediul
primariei a foilor registrului proprietarilor, urmand ca intr-un anumit termen (30-60 zile) pe
baza eventualelorcontestatii sa se corecteze unele date pe baza de motivatii bine
. 2 / / 1 -
Cadastru
justificate.
Daca se constana diferente intre suprafetele inscrise in actele de proprietate SI
situatia rezultata din masuratorile cadastrale, consiliile comunale, orasenesti sau
municipale sunt abilitate, potrivit legii, sa instiinteze proprietarii interesati, in vederea
actualizarii actelor de proprietate.
Receptia lucrarilor de cadastru general se face la sediul primariei - dupa rezolvarea
contestatiilor in termenul legal - de catre comisia de receptie formata din reprezentanti ai
oficiului judetean de cadastru si publicitate imobiliara, ai primariei, administratiei financiare,
a organului central de cadastru si publicitate imobiliara si, dupa caz, a regiilor sau
societatilor care detin mari suprafete de terenuri pe raza administrativa (agricultura,
silvicultura, etc.), intocrnindu-se pentru aceasta "procesul verbal de receptie a lucrarilor de
cadastru general"- partea tehnica.
Dupa efectuarea receptiei lucrarilor de cadastru general, unitatea de cadastru pune
la dispozitia primariei registrele cadastrale enumerate in Legea cadastrului si publicitatii
imobiliare, precum si copii dupa foile planurilor cadastrale la scara mare si dupa planul
cadastral de ansamblu iar la birourile de carte funciara transmite, potrivit legii, fisele
centralizatoare cu partidele cadastrale pe proprietari si categorii de folosinta .
. In legatura cu obligativitatea folosirii datelor reale ale cadastrului general pe
teritoriul Romaniei, este necesar a arata ca, potrivit Legii cadastrului si publicitatii
imobiliare, "folosirea in documentele oficiale a altor date cu privire la proprietari, terenuri
sau constructii, decat celeinscrise in documentele cadastrului general, constituie
contraventie si se sanctioneaza cu amenda". Aceasta prevedere atrage cu sine
obligativitatea inlocuirii datelor cu care se mai lucreaza in prezent l'a reqistrele agricole,
. . 1:
registrele de taxe si impozite, evidentele serviciilor de autorizari in constructii, etc. cu date
din cadastrulgeneral aduse la zi.
! . . . -_-------------------------
CURS 22 - IFIM
Intretinerea lucrarilor de Cadastru G eneral
Necesitatea si caile de realizare a intretinerii Cadastrului G eneral
Intretinerea lucrarilor de cadastru general reprezinta ansamblul de operatiuni,
prin care, documentele cadastrale sunt puse de acord cu modificarile survenite pe teren
de la data intoducerii cadastrului sau de la ultima actualizare a acestuia. Lucrarile de
intretinere ocupa un loc important in activitatea unitatilor de cadastru, geodezie si
cartografie judetene intrucat prin aceste lucrari se asigura una dintre cerintele de baza
ale documentelor cadastrului general si anume, aceea de reflectare permanenta a
realitatii din teren.
Din punct de vedere al modului de organizare, intretinerea lucrarilor de cadastru
general se face pe doua cai si anume, prin tinerea la zi sistematic - cotidian si prin
aducerea la zi periodica, conform a1.3,Art.13 din Legea 7/1996 (Legea cadastrului si
publicitatii imobiliare) periodicitatea este de cel mult 6 ani, cand se va parcurge in mod'
obligatoriu intregul teritoriu administrativ si se va confrunta continutul planurilor si al
"
registrelor cadastrale cu situatia reala din teren si se vor inregistra toate elementele
modificatoare.
Pana la introducerea Cadastrului G eneral pe un teritoriu administrativ sau in
perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi
prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatii lor de amplasament si
delimitare a imobilelor, elaborate, in acest scop, de persoane fizice si juridice autorizate
si receptionate de acp/.
Tinerea la zi sistematic (cotidian) a documentatiilor Cadastrului G eneral
Tinerea la zi sistematica se efectueaza pe baza actelor juridicecare
reglementeaza circulatia terenurilor (schimburi, desmembrari prin vanzari-cumparari,
partajari, etc.) sau a aprobarilor de schimbare a categoriilor de folosinta.
Potrivit prevederilor Legii fondului funci~ r nr. 18/1991 si legii privind Cadastrul
G eneral, Oficiile de cadastru si publicitate imobiliara judetene au atribu,tii de organe
avizatoaresau aprobatoare in problemele schimburilor de terenuri, ocuparea temporara
sau definitiva a terenurilor agricole, circulatia terenurilor intre persoanele fizice,
. schimbarea categoriilor de folosinta si a hotarelor, etc., dar mai cu seama de furnizare a
datelor necesare inscrierii in cartea funciara:
Recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor si documentelor rezultate in urma
aplicarii Legii fondului funciar se va realiza de executantul lucrarii numai daca acestea
corespund din punct de vedere al calitatii si respecta prevederile din normele tehnice
elaborate de ANCPI.
In paralel cu exercitarea acestor atributii, sunt create conditii pentru organizarea
unui sistem de evidenta a modificarilor care se produc la imobilele izolate sau in zone "
cuprinzand grupuri de parcele si imobile pe baza de acte aprobatorii, in perioadele
dintre operatiile de aducere la zi. In acest scop este posibil a se organiza eate un
registru in care sa se inscrie modificarile pentru fiecare intravilan sipentru extravilan
insotite de mapa cu documenetele si schitele care au stat la baza aprobarilor ce vor
impune ulterior operarea de modificari in registrele si planurile cadastrale.
O importanta aparte trebuie acordata pentru modificarile generate de inscrierile
la cartile funciare. De fapt, in cadrul relatiilor speciale dintre cadastru si cartea funciara
este posibila o comunicare fluenta a inscrisurilor care necesita operarea de modificari in
documentatia cadastrului general.
Este recomandabil ca operarea in documente a modificarilor sa se faca numai la
etapele de aducere la zi care au loc la 3-4 ani, cand de regula se realizeaza noi editii
ale registrelor cadastrale. Operarea la aceste intervale este recomandata si pentru
evitarea deteriorarii documentelor cadastrale - in special a planurilor cadastrale - daca
s-ar manipula si corecta zilnic. Desigur ca si in bazele de date - care de regula sunt
prevazute si cu functii de actualizare - se pot opera imediat modificarile de tinere la zi
sistematica in fisiere, dar redactarea noilor editii ale registrelor cadastrale destinate
primatriilor trebuie facuta dupa etapa de aducere la zi (dupa vizualizarea situatiei din
teren si actualizarea planurilor cadstrale).
Aducerea la zi periodica (Ia 3-4ani) a documentatiilor cadastrului general
Pentru realizarea Cadastrului G eneral, OCPI pune la dispozitia executantului
lucrarilor documentele cadastrale existente inzona de lucru, fie sub forma analogica (pe
,
suport hartie), fie sub forma digitala.
Operatiile de aducere la zi se executa in trei faze distincte si anume:
a. Faza de pregatire si analizare a datelor din registrele si mapele deti nere la zi
I
sistematica, notarea pe copiile planurilor cadstrale a parcelelor in care trebuie facute
verificarile, analizarea documenetelor de investitii pentru lucrari aplicate pe teren.
b. Faza lucrarilor de teren, care cuprinde:
- recunoasterea terenului, mai intai i~ zonele cu procente mari de modificari si
stabilirea - dupa caz- a categoriilor de Iuerari necesare, inculsiv fotogrammetrice pentru
aia.
~------~--------------------------------
care ar urma sa se execute aerofotografieri si respectiv lucrarile de repera] si descifrare
a fotogramelor;
- intocmirea proiectului tehnic (in cazul lucrarilor complexe), a programelor de
lucru si obtinerea aprobarii acestora;
- executarea lucrarilor de masuratori topografice, mai intai in zonele cu modificari
mari;
- executarea lucrarilor de protectie a marcajelor punctelor de hotar si geodezice.
c. Faza lucrarilor de birou, acre cuprinde:
- calculele topografice - dupa caz;
- operarea tuturor modificarilor planimetrice si a categorii lor de folosinta pe
originalele planurilor cadastrale, cu respectarea regulilor de reprezentare a elementelor
disparute si a celor aparute pe teren;
- completarea sau actualizarea numerotarii cadastrale;
- intocmirea referatului de sinteza.
Inainte de operarea modificarilor pentru actualizarea planurilor planurilor
cadastrale existente, acestea se transforma, de catre executantullucrarilor, in forma
digitala. Modificarile constatate in urma lucrarilor de actualizare vor fi facute direct pe
planul digital obtinut. Planurile cadastrale noi se realizeaza in forma digitala.
In referatul de sinteza care se inainteaza primariei se mentioneaza toate cazurile
de modificari care au avut loc fara baze legale si listele cu punctele de hotar si
geodezice ale caror marcaje au fost deteriorate, lucrarile de refacere sau protectie,
precum si eventualele masuri pentru sanctionarea persoanelor vinovate pentru abateri
,
de la prevederile legale.
Prin instructiunile tehnice de lucru elaborate de organul central de cadastru se
precizeaza in detaliu modul de operare pe planurile si in registrele cadastrale, a
modificarilor in cazul disparitiei, sau a adaugirilor elementelor de continut planimetrice, a
schimbarii numerelor cadastrale, categoriilor de folosinta ale terenurilor, etc.
CUR 23 - IFIM
Sisteme de cadastru pe domenii de activitate economica
Generalitati
Pentru rezolvarea numeroaselor probleme cu caracter tehnic, economic si de
conducere din domeniile care isi desfasoara activitatea pe suprafete mari de teren si la
care situatiile lucrarilor de investitii si productie raspandite in teritoriu trebuie cunoscute
ca functionalitate, dinamica si randamente la intervale de timp bine stabilite, este
absolut necesara o evidenta de tip cadastral.
In acest scop, Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, prevede urmatoarele:
"Ministerele, alte institutii centrale de stat, regiile autonome si alte persoane juridice
organizeaza cadastrul pe domeniile de activitate economica: agricol, forestier, apelor,
industrial, extractiv, irnobiliar-edilitar, transporturilor rutiere, feroviare, navale, aeriene,
turismului, zonelor protejate naturale si construite, celor cu risc ridicat de calamitati
naturale ori supuse poluarii si degradarii si altele."
Dupa cum rezulta din textul prezentat, se considera ca"fiind oportuna
organizarea cadastrelor de specialitate pe grupe de destinatie ale terenurilor, asa cum
au fost definite de Legea fondului funciar, iar pentru racordarea la Cadastrul G eneral,
Legea nr.7/1996, Legea cadastrului si publicitatii imobiliare prevede urmatoarele:
"Cadastrele pe domenii de activitate economica sunt subsisteme de evidenta si
inventariere sistematica a imobilelor sub aspect tehnic si economic, cu respectarea
normelor tehnice elaborate de ANCPI (fost ONCG C) si a datelor de baza din Cadastrul
G eneral, privind suprafata, categoria de folosinta si proprietarul.
Titularii cadastrelor ... executa, in functie de domeniul specific de activitate,
lucrari geodezice, topografice, fotogrammetrice, cartografice si altele pentru
satisfacerea nevoilor proprii. Titularii cadastrelor pe domenii de activitate economica, cu
exceptia MApN, MI, si SRI, vor pune, cu titlu gratuit, la dispozitia ANCPI (fost ONCG C)
datele cerute pentru alcatuirea si actualizarea cadastrului."
Potrivit celor citate din lege, se are in vedere ca la alcatuirea Cadastrului G eneral
sa se foloseasca si unele din cadastrele pe domenii de activitate economica in ideea
inlesnirii lucrarilor de introducere, dar mai ales de tinere la zi a Cadastrului G eneral. Nu
se poate insa alcatui Cadastrul G eneral numai pe baza datelor din cadastrele pe
domenii de activitate economica.
Cadastruf agricol
Pentru a putea sa devina eficiente, societatile comerciale de stat si private din
agricultura, precum si asociatiile proprietarilor agricoli sunt obliqate sa intreprinda in
permanenta masuri de modernizare si specializare a productiei, dar si de folosire
rationala a suprafetelor de teren destinate culturilor agricole, a spatiilor de productie si
depozitare" constructiilor hidroameliorative si de protectie a solului, etc.. Aceste cerinte
impun cunoasterea amanuntita din punct de vedere cantitativ si calitativa pamantului
care formeaza capitalul fix de cea mai mare valoare, precum si a lucrarilor de investitii,
de productie, de protectie, etc. ceea ce se realizeaza prin cadastrul agricol.
Executarea cadastrului agricol, alaturi de Cadastrul G eneral, se justifica numai
atunci cand complexitatea dispunerii in teritoriu si valorile obiectivelor de investitii si
productie raspandite in perimetrele unitatilor agricole impun o detaliere a continutului de
date din documentatiile Cadastrului G eneral (a planurilor si registrelor C.G .), ca de
exemplu in societatile de productie si cercetare viticole, in cele pomicole, in perimetrele
cu lucrari hidroameliorative pentru orezarii si culturi de legume, sere, etc..
Spre deosebire de Cadastrul G eneral, care se organizeaza pe teritorii
administrative, cadastrul agricol se organizeaza numai pe unitati agricole. Din punct de
. t 3 / !
vedere oficial, documentele cadastrului agricol produc date valabile numai pentru
beneficiarul si executantul acestora, iar nu pentru autoritatile administrativ-teritoriale
locale si centrale care folosesc numai datele Cadastrului G eneral.
Pentru intocmirea proiectelor de organizare a teritoriului pe unitati agricole
existenta prealabila a cadastrului agricol se impune de la sine, dupa cum, actualizarea
cadastrului cadastrului agricol se impune ca necesitate dupa terminarea aplicarii pe
teren a proiectelor de organizarea teritoriului.
Pentru exemplificarea deosebirilor dintre continutul datelor reprezentate pe
planurile cadastrale ale cadastrului agricol si ale C.G ., in figura de mai jos este aratata
aceeasi portiune de teren dintr-o unitate agricola cu profil viticol (se. 1:5000, respectiv
1:2000).
c Scor O : 500(
, ~
_~~~'(,:O.'5 v.. \
')/C. l 1 \ 1110.11 \ I \ \ . \\
\ \ \' .3
\\ \\ 'uvs , Q. l oi S \ I:(/V~ ~
,\ q/vs ,1 J ~ ~ ~ 18/0. 1<
'~/V\, ~. _. _--'O 11/Q.17 17/0. 15 ,- __
11/ 18/0.\0 19/0. 12 ,10~ -- +:":": \ P/V8
0. 1 _' _- \ \ p/V7 PI"6 \ -
- \ PIV7 _ - - \- . \\
<IH P/v7 ,PIV7 '. \ __ . - -19/0 W \ J O/0. 21 ~
Ve \ f91.,- -'- -"\ 26/0.10271 \ \
,
\ _- - - 1 25/0. 1J \ \ 0. 05 _. _~ \\
. -; ii/' r l l /0. 10 \ . <:0. 11 \ __ \- -, \ "'H \
/, 11 \ \ \_.- \ \I~' ,0. \ "IV! \ -b-
. _ .. - \ "' 1/V7 \ ._.: : ; : : : : .: : : : --
l' 0. 07, _-- I , "-/V7 \ Ce\. _---~
o >: .... ,- 'C~~'-
"IVi, .. r v \ ., \ ~~
_~ -'~ \10
b. Scar'a ,1: 2000
l ~genda Central i zoforul 50i uri l or
19/0.15 -Numarul oor cetei si
sopr otef o
____ -Directia r crvdur ilor
-s oi ur i
R-Riesling i\olion
P-Perla de Csabo
M-Musal de l1amburg
-V3-Var5\0 ;:>Ion\a\ie\
~ -Sediul unila\ii
-Sedii de ferme
o -Bazi ne
=-Dr um de exploalare
__ -Dr um vi ti cot
Svpro t.
Numarul
Soiut
l ho]
por-cel el or
Rtesling
'Rl 0. 66' 12-16
ilnlinn
Perla de
IPI 0. 880
27. 28
r ~nhn
17-21
Muscal de
0. 920
29. 30
l-jomburg
'MI 22-26
upr otctc
l.92 c
\ 101010
. 1 1 ('~(l 'l cl r~l Il t:nLru (';,tl ;"l l 'ui a~l 'j,ul
Purtl,unC' re pan ., ~ .'
Scarile de intocmire ale planurilor topografice destinate cadastrului agricol sunt
de regula mai mari decat ale celor utilizate (pentru aceeasi zona) la Cadastrul G eneral.
Se foloseste de regula scara 1:2000, iar in cazuri speciale, scara 1:1000. Continutul
planurilor topografice pentru cadastrul agricol se completeaza de regula cu relieful
terenului prin curbe de nivel. i
Obligativitatea racordarii cu C.G . se refera in principal la corespondenta
perimetrului unitatii agricole, a contururilor tarlalelor si a parcelelor, a drumurilor clasate
si de exploatare agricola, precum si a catedoriilor de folosinta ale terenurilor. In cadrul
. 23/~
acestor elemente, cadastrul agricol are libertatea de a detalia patrimoniul funciar pe
subcategorii de folosinta si in cadrul acestora pe categorii de culturi, soiuri, lucrari de in
vestitii si de productie specifice, lucrari de cartare agrochimica, etc..
Cadastrul imobiliar-edilitar
Scopul cadastrului imobiliar-edilitar consta in constituirea bazelor de date urbane
necesare si pentru gestiunea localitati lor. Culegerea unor date si informatii privind
actualizarea tehnica, economica si juridica preluate din C.G . si completarea lor in ceea
ce priveste:
- delimitarea conform legii a teritoriului administrativ ce urmeaza a fi cadastrat si
marcarea limitei intravilanului localitati lor;
- actualizarea sau intocmirea planului topografic sau cadastral care va constitui
suportul de baza al lucrarilor de cadastru; . .
- identificarea proprietarilor de terenuri si ai corpurilor de cladiri;
- completarea datelor continute in "Fisa bunului imobil" cu:
- caracteristicile functionale ale cladirilor;
I
- existenta dotarilor edilitare [a nivel de parcela si la nivel de corp de
cladire;
- inscrieri de date declarative.
Culegerea unor date si informatii de detaliu privind caracteristicile constructive
ale cladirilor si, la cerere, elemente suplimentare privind caracteristicile geotehnice ale
terenului, in scopul evaluarii pe criterii tehnice a terenurilor si cladirilor, precum si
furnizarea unor informatii necesare stabilirii pretului minim de concesionare al
terenurilor in conformitate cu prevederile legale.
De regula, continutul principal topografic al planurilor cadastrale ale cadastrului
imobiiiar se obtine prin derivare din planurile C.G ., sau din planurile generale (de baza)
ale oraselor care sunt de obicei la scara 1:500 sau 1:1000 si numai in lipsa acestora se
executa planuri topografice noi.
Inventarierea tehnica imoboliara a cladirilor consta din analizarea cantitativa si
calitativa a fiecarei constructii si precizarea caracteristicilor de baza in fisa tehnica a
constructiei si pe planul cadastral. In acest scop sunt stabilite simbolurile si indicii de
cartare (dupa destinatie, dupa felul materialelor de constructie si structurilor de
rezistenta, numarul de etaje, instalatiile din dotare, etc.).
Invetarierea zestrei edilitare a localitatii consta in masurarea pe teren si
reprezentarea pe planurile cadastrale si in registrele cadastrale a pozitiei si
caracteristicilor tehnice a tuturor retelelor subterane si supraterane de alimentare cu
apa (potabila si industriala), canalizare, de termoficare, gaze naturale, electrice,
telefonice, etc. In cadrulinventarierii intra si caile de rulare a mijloacelor de transport
electrice, constructiile la suprafata de indentificare a instalatiilor subterane (caminele de
vizitare), transformatoarele electrice, statiile de pompare si de punere sub presiune si
alte constructii si instalatii care fac parte din dotarea edilitara de interes public.
Exigentele asupra preciziei masuratorilor pentru culegerea datelor primare ale
cadastrului imobiliar-edilitar sunt in legatura directa cu densitatea si complexitatea
continutului acestor date din teren. Si in cazul cadastrului imobiliar-edilitar este
necesara si obligatorie incadrarea datelor de masuratori in cele de referinta ale
cadastrului general.
Se intelege ca datele si informatiile privind suprafata, categoria de folosinta si
proprietarul unei parcele sunt cele existente in cadastrul general de unde trebuie
preluare sl mentinute ca atare.
Daca cu ocazia lucrarilor care se efectueaza pentru cadastrul imobiliar, se
constata ca datele preluate din cadastrul general referitoare la suprafata, categorie de
folosinta sau proprietar nu sunt actuale sau sunt eronate, ele necorespunzand realitatii
din teren, acestea trebuie aduse la cunostinta oficiului judetean de cadastru, geodezie
si cartografie care va.hotara conform instructiunilor proprii, dat-elesi informatiile
. 23/3
definitive care se inregistreaza in cadastrul imobiliar sau vor corecta in mod
corespunzator aceste date in Cadastrul G eneral.
In aceasta situatie, datele si informatiile obtinute in urma lucrarilor de teren se vor
inscrie in cadastrul imobil iar, insa cu caracter nedifinitiv, asa cum prevede art. 61 din
Legea nr. 7/1996, considerandu-se pentru aceasta zona cadastrul general nedefinitivat.
Datele privind cadastrul imobiliar trebuie sa reflecte situatia fondului construit
existent in limitele intravilanului localitatii.
Cadastrul forestier
In prezent, pentru suprafata totala de cea. 7 miI. ha cat reprezinta fondul forestier
al tarii, este organizat un sistem de evidenta a terenurilor pe baza de masuratori grafice
efectuate pe planurile topografice la scarile 1:5000 si 1:10000. Specificul acestui sistem
de evidenta consta in faptul ca el se realizeaza sau se aduce la zi concomitent cu
rezolvarea proiectelor de amenajari silvice (a amenajamentelor). De aceea, rezultatele
unor faze specifice masuratorilor cadastrale se regasesc in piesele proiectelor de
amenajari silvice, cum sunt cele cuprinse in partile referitoare la:
- formarea si numerotarea parcelei;
- delimitarea parcelei;
- delimitarea fondului forestier;
- evidenta pe trupuri de padure;
- evidenta miscarilor suprafetelor din fondul forestier;
- situatia suprafetelor pe grupe functionale si cat.egorii de folosinte, inclusiv
enclava, etc..
Intru-cat amenajamentele silvice se revizuesc si se actualizeaza la 10 ani, se
asigura implicit si o actualizare periodica a partii referitoare la evidenta terenurilor chiar
daca pentru aceasta din urma intervalul este prea mare.
Din cauza ca proiectele amenajamentelor se intocmesc pe ocoale silvice
netinandu-se seama de delimitarile adrrnistrativ-teritoriale, racordarea sau
circumscrierea datelor din sistemul de evidenta silvica la C.G . se fac conform normelor
elaborate de titularul cadastrului de specialitate si avizate de ANCPI (fost ONCG C).
Deci, sistemul de evidenta a terenurilor din fondul forestier se adapteaza
cerintelor C.G . astfel incat alaturi de proiectele de amenajamente silvice sa se realizeze
si cadastrul silvic dupa o metodologie avizata de ANCPI (fost ONCG C).
Cadastrul apelor
Cadastrul apelor este organizat ca un sistem de inventariere si de ordonare
sistematica a caracteristici Iar morfometrice si hidrologice ale cursurilor, de apa, precum
si a obiectivelor de pe cursurile de apa in legatura cu acestea.
Cadastrul apelor nu realizeaza o evidenta cadastrala a suprafetelor terenurilor
aflate permanent sub ape pe teritorii administrative, problemele legate de cadastrul pe
domeniul de activitate economica si de C.G . fiind initiate de Legea apelor, nr.i07/1996.
Astfel, al.(5) al Art.35 din legea amintita prevede ca "Fondul national de date de
gospodarire a apelor, precum si evidenta apelor ce apartin domeniului public sunt
incluse in Cadastrul apelor, cu exceptia apelor geotermale. Modul de organizare a
Cadastrului apelor se stabileste de Ministerul Apelor, Padurilor Protectiei Mediului, iar
tinerea la zi a acestuia se asigura de Regia Autonoma "Apele Romane". ", iar al.(1) al
Art.36 prevede ca "Unitatile si instalatiile autonome care furnizeaza informatii
hidrologice, hidrogeologice si meteorologice specifice gospodaririi apelor, precum si
informatii privind caracteristicile cantitative si calitative ale resurselor de apa formeaza
reteaua nationala de observatii pentru gospodari rea apelor." Art.39 din Legea nr.i 07/99
prevede ca "Delimitarea albii lor minore se realizeaza de Regia Autonoma "Apele
Romane" impreuna cu autoritatea de cadastru si cu detinatorii terenurilor riverane."
Aceasta prevedere este un element al C.G . si face legatura, alaturi de celelalte
prevederi ale Legii 7/96, cu cadastrul apelor.
Q.
8
11t .
In tara noastra, cadastrul apelor a fost organizat, in anul 1958, ca o inventariere
necesara pentru intocmirea planurilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice
si programului national de amenajare al apelor din Romania. In prima etapa, cadastrul
apelor a realizat o inventariere primara si ordonarea sistematica a caracteristici lor
morfometrice si hidrografice ale cursurilor de apa. Pentru aceasta s-a facut mai intai o
codificare, in cadrul a 15 bazine hidrografice de ordinul I a tuturor afluentilor (pana la cei
de ordinul sase inclusiv) care indeplinesc conditiile ca lungimea minima sa fie de 5 km.,
iar suprafata minima a bazinului de receptie de 10 km.patrati.
Prima codificare (terminata in anul 1964) a cuprins un numar de 4295 cursuri de
apa, reprezentand o retea hidrografica de 66029 krn., iar pe baza acestei codificari si a
datelor morfohidrografice a fost intocmit (in perioada 1962-1964) primul atlas al
cadastrului apelor din Romania.
Un alt obiectiv al cadastrului apelor il reprezinta "axele cadastrale ale apelor".
Acestea au fost realizate pe principalele cursuri de ape si au fost materializate pe teren
printr-un numar total de cea. 20000 de borne de beton, unele dintre ele fiind inglobate in
reteaua nivelmentului de precizie al tarii.
Cel de al treilea obiectiv realizat este acela de inventariere scriptica si grafica pe
harti la scari medii (1:50000 - 1:100000) a obiectivelor de pe cursurile de apa sau in
legatura cu acestea.
Datele de sinteza referitoare la evidenta tuturor cursurilor de ape codificate si a
obiectivelor aflate pe acestea (fara a se urmari in sens cadastral suprafetele ocupate)
sunt cuprinse in atlasul cadastrului apelor din Romania.
Editia a II-a a atlasului cadastrului apelor a fost elaborat in perioada 1986-1990
de catre o echipa de specialisti multidisciplinara din mai multe institutii de cercetare
centrale si locale. Aceasta editie a atlasului se compune din doua'volume si anume:
- Volumul 1, contine partea scriptica cu datele rnorfo-hidroloqice pe bazirre
hidroloqice, caracterizari, grafice, analize si sinteze pe unitati hidrografice mari si un
index alfabetic al cursurilor de ape cu trimiteri la cod si foaia de harta.
- Volumul 2 contine 130 de planse ale hartilor hidrografice la scara 1:100000
continand datele morfologice, topografice isi hidrografice privitoare la cea. 5000 cursuri
de apa si cea. 10000 de bazine hidroqrafice intr-o retea in lungime de cea. 67000 km.
Sistemul de evidenta al apelor, astfel realizat, poate fi integrat cu usurinta in C.G .
conform normelor elaboborate de ANCPI (fost ONCG C).
Curs 24 - CADASTRU IFIM
Partea economica a Cadastrului G eneral
Scopul si necesitatea Partii economice a C.G .
Asa cum s-a aratat, prin activitatea de C.G . se urmaresc doua scopuri principale
si anume:
a) furnizarea catre institutiile juridice si proprietarii de imobile, a datelor cu privire
la partea cantitativa a drepturilor reale de proprietate, si
b) furnizarea catre administratiile financiare a datelor cu privire la partea calitativa
a imobilelor, in vederea stabilirii juste a obligatiilor fiscale.
Furnizarea de date statistice si de ~ inteza institutiilor administratiei publice
centrale si locale, cat si institutiilor de cercetare-dezvoltare este subsidiara celor doua
scopuri principale mentionate ..
Partea economica a C.G . cuprinde un ansamblu de metodologii de stabilire a
valorii economice a imobilelor. Aceste metodologii se numesc de bonitare cadastrala,
astfel se poate vorbi de bonitarea cadastrala a terenurilor agricole sau si/vice, bonitarea
cadastrala a cladirilor, bonitarea cadastrala a drumurilor, etc.
Expresia "bonitare" deriva de la expresia din limba latina "bonitas", care
inseamna preturi sau evaluare, iar prin bonitarea terenurilor sau a constructiilor se
intelege aprecierea calitativa a acestora, din punct de vedere economic.
Prin metodologiile de bonitare cadastrala , de ex., a terenurilor agricole se poate
stabili in mod stiintific, pe perioade mari de timp, valoarea productiilor si a veniturilor
nete cadastrale, evitandu-se consecintele Unor aproximari dupa date incerte.
Bonitarea cadastrala aterenurilor
Intre metodele cunoscute de bonitare cadastrala a terenurilor agricole se numara
si cea care foloseste drept criteriu, impartirea terenurilor, dupa gradul de fertilitate, in
cinci clase de calitate.
Legea impozitului pe venitul agricol utilizeaza drept criteriu de stabilire a valorii
impozitelor pe principiul impartirii teritoriului tarii in cinci zone agrogeografice.
Fertilitatea este cea mai importanta proprietate a solului si este definita de totali-
tatea insusirilor fizice, chimice si biologice, care asigura plantelor cantitatile de
substante nutritive in timpul perioadei de vegetatie. toate terenurile cultivate au o
fertilitate naturala si una artificiala.
Fertilitatea naturala se formeaza in procesul de geneza a solului sub actiunea
biocumulativa din diferitele zone biochimice. Astfel, diferitele formatii vegetale au dus la
24(1
acumulari diferite de substante nutritive si de aceea soiurile au fertilitati naturale(poten-
tiale) mai mari sau mai mici.
Fertilitatea artificiala sau culturala se realizeaza ca rezultat pl interventiei omului
in evolutia naturala a solului prin masuri agroameliorative.
Intrucat la baza fertilitatii artificiale sta totusi fertilitatea naturala (potentiala), in
practica ele nu se pot separa intrucat ele definesc impreuna fertilitatea economica a
solului, care constituie factorul principal al bonitarii cadastrale a terenurilor agricole.
La incadrarea terenurilor agricole in cele cinci clase de calitate prin metoda
mentionata, s-au avut in vedere urmatoarele insusiri de baza: grosimea profilului de sol,
grosimea orizontului de humus, textura si continutul de schelet, valoarea reactiei pH,
gradele de podzolire, saraturare, eroziune, alunecare si inundare, formele de relief,
natura si insusirile rocilor-mama, adancimea apelor freatice si compozitia chimica a
acestora, precum si interventia omului cu lucrari de imbunatatiri funciare. Toate aceste
insusiri sunt considerate ca un tot unitar, fiecare dintre ele influentandu-le pe celelalte,
iar totalitatea lor influentand fiecare insusire in parte.
Potrivit criteriului de impartire a solurilor in cinci clase dupa gradul de fertilitate,
acestea sunt:
Clasa 1:soiurile cu fertilitate foarte buna.
Clasa a II-a: soiurile cu fertilitate buna.
Clasa a III-a: soiurile cu fertilitate mijlocie.
Clasa a IV-a: soiurile cu fertilitate slaba.
Clasa a V-a: soiurile cu fertilitate foarte slaba.
Clasele de fertilitate se pot recunoaste dupa urmatoarele insusiri principale:
- Terenurile din clasa Ide fertilitate sunt acelea care se preteaza la orice
I
categorie de folosinta agricola, nu necesita lucrari de imbunatatiri funciare, sunt soiuri
profunde care au un orizont de humus bine dezvoltat (peste 50cm grosime), cu o
textura luto-nisipoasa sau lutoasa, fara continut de schelet, reactia neutra slab acida si
I
slab alcalina, nu se manifesta nici un proces de degradare ca podzolire. saraturare,
eroziune sau mlastinizare, iar inundatiile se petrec in medie o data la 8-10ani, terenul
este in intregime mecanizabil (pante sub 5) si situat in campie, lunci, terase, vai largi
coluvionare dar fara exces de apa. )
- Terenurile din clasa a II-a de fertilitate sunt pretabile la toate plantele cultivate,
au orizontul de hurnus mai putin dezvoltat, textura variaza de la nisip-Iutos pana la lut-
argilos, reactia este slab acida, neutra sau alcalina, prezinta uneori procese incipiente
de podzolire, salinizare, eroziune sau mlastinizare, terenul este putin inclinat (pante
intre 5 - 10), sursa de apa este satisfacatoare (din precipitatii sau din freatic).
- Terenurile din clasa a III-a de fertilitate sunt acelea in care incep sa apara
procese evidente de degradare, pretabilitatea pentru arabil este diminuata, orizontul de
VI /2-.
r
humus este slab dezvoltat, textura variaza de la nisip nisip-Iutos pana la argilo-Iutos, iar
reactia pH variaza de la acida la alcalina, inundarea de poate produce o data la 4-6 ani,
relieful este colinar, iar drenajul solului este nesatisfacator.
,'1 ,
-Terenurile din clasa a IV-a de fertilitate sunt acelea la care procesele de
I
degradare se manifesta puternic, folosirea ca arabil este foarte redusa, se preteaza la
plantatii de vii, pomi si pajisti, in marea lor majoritate necesita lucrari de imbunatatiri
funciare, in special de combatere a eroziunii.
- Terenurile din clasa a V-a de fertilitate contin rocile ajunse la suprafata, au in
general conditii nefavorabile pentru dezvoltarea plantelor (nu se folosesc ca arabil decat
in conditii fortuite) cele mai potrivite folosinte sunt pasunile, fanetele, uneori livezile,
necesita lucrari de combatere a eroziunii sau lucrari hidroameliorative cand se afla pe .
turbarii, mlastini sau in zone cu inundatii de lunga durata, etc.
Bonitatea terenurilor agricole in ansamblul ei se bazeaza nu numai pe fertilitate a
solului - care fara indoiala reprezinta factorul cel mai important - ci are in vedere si
factorii de clima, relief si hidrologie.
Ocerinta esentiala care conditioneaza realizarea lucrarilor de bonitare a
terenurilor agricole este aceea a existentei si deci a utilizarii cartarilor pedolodice. Fara
studiile de cartare pedologica executate de specialisti in pedologie nu se pot realiza
lucrarile de bonitare cadastrala, dupa cum fara analize de evaluare a calitatii
constructiilor, executate de specialisti in domeniul constructiilor nu se pot realiza lucrari
de bonitare a cladirilor.
Pentru lucrarile de bonitare cadastrala a terenurilor este necesar ca pe planul
cadastral adus la zi sa se transpuna si limitele unitatilor de sol preluate din planul de
cartare pedologica existent la dosarul lucrarii de cartare pedologica (stationara).
Etapele lucrarilor de bonitare
Potrivit metodei de bonitare mentionate, fiecare din cele cinci clase de calitate
primeste cate 20 de puncte (note de bonitare), dupa cum rezulta din tabelul de mai jos.
Clasa de calitate Note de bonitare Caracteristicile claselor
(de fertilitate) de calitate
I 81 - 100 foarte buna
,
II 61 - 80 buna
III 41 - 60 mijlocie
IV 21 - 40 slaba
V 1- 20 foarte slaba
Acordarea punctelor (notelor) pentru factorii luati in consideratie (sol, clima, relief
si hidrologie) se face pe baza caracteristicilor extrase din studiile agropedologice,
climatologice si hidrologice aflate in dosarul lucrarii de cartare a solului.
a. Pentru soiuri se foloseste sistemul de punctaj conceput de Institutul de
cercetari Pedologice si Agrochimice al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, valabil
pentru soiurile existente in Romania (141 denumiri de soiuri) de exemplu: 7 puncte
pentru profunzimea solului; O- 7 puncte pentru textura solului; O- 7 puncte pentru
grosimea stratului de humus; O- 5 puncte roca de solidificare; O- 7 continut in humus;
7 puncte saturatia in baze; 5 puncte continut in saruri nocive; O- 5 puncte starea de
culturalizare. Rezulta in total 50 de puncte care se repartizeaza pe cele cinci categorii
de folosinta agricole.
b. Pentru conditiile de clima se folosesc hartile climatologice si datele locale din
care se extrag: temperatura medie anuala si volumele precipitatiilor anuale in cadrul
unui interval de 20 de puncte, considerandu-se ca aceste conditii pot influenta
scaderea favorabilitatii celorlalti factori naturali (de sol, de relief si conditii hidrologice),
chiar daca ar fi favorabile.
c. Pentru conditiile de relief se foloseste o schema cu un punctaj in intervalul
15, stabilit in functie de panta medie din fiecare parcela, dupa cum se observa in tabelul
de mai jos.
Caracterizarea reliefului Punctaje
,
Arabil Pasuni Fanete Vii Livezi
Teren plan drenat 15 15 15 5 10
3 - 5
10 15 15 10 15
5 - 10
O 10 10 15 15
10 - 15
-10 5 5 15 10
15 - 25
-15 O -10 -5 O
> 25 -20 -10 -15 -10 -10
d. Pentru conditiile hidrologice se foloseste o schema in care se acorda pana la
15 puncte, stabilite in functie de aportul apei din subsol (in functie de nivelul panzei
freatice) ca in tabelul urmator.
Nivelul panzei freatice (m) Punctaje
Arabil Pasuni Fanete Vii Livezi
peste 10 O O -5 5 5
6- 10 5 O O 10 10
4-6 10 5 5 15 15
4-2,5 10 10 10 10 5
2,5-1,5 10 15 15 -10 -10
1,5-1 5 10 15 -15 -15
1-0,7 -5 O 10 -15 -15
0,7-0,3 -10 -5 10 -15 -15
sub 0,3 -15 -15 O -15 -15
Pentru ca nota definitiva de incadrare in clasa de bonitare a parcelei sa
corespunda cat mai bine cu situatia din teren in sensul ca aceasta sa reflecte si
distanta, precum si starea drumurilor pana la locul de comercializare I depozitare al
produselor (Ia piata sau depozit), se aplica o corectie a sumei totale a punctajelor ca in
urmatorul tabel.
Starea drumurilor I Punctaje
Distanta in krn
Asfalt Piatra Pamant Desfundat
Nisipos Noroios
0-2,5 O O -1 -2 -3
2,6 -5 O -1 -2 -3
-4
5,1-7 -1 -1 -2
-4
-5
7,1-10 -1 -2 -3 -5 -6
10,1-15 -2 -3
-4
-6 -7
15,1-20 -3
-4
-5 -7 -9
>20
-4
-5 -6 -8 -10,.
Calculul notei medii de bonitare
Nota medie de bonitare pe o parcela sau un grup de parcele (taria) se obtine prin
insumarea notelor de bonitare atribuite ceor patru factori (sol, clima, relief, hidrologie),
dupa care se scad punctele de corectie datorita lungimii si starii drumurilor.
Trebuie subliniat faptul ca, de regula, conturul topografic al parcelei nu coincide
cu cel al unitatii de sol. De aceea, o parcela topografica poate sa cuprinda doua sau
lIt jf
mai multe subparcele (fictive), fiecare facand parte din unitati de sol diferite pentru care
trebuie sa li se calculeze numarul de puncte care dau nota de bonitare, iar nota medie
I
de bonitare a parcelei se calculeaza din suma notelor subparcelelor impartita la numarul
acestor subparcele (atunci cand suprafetele subparcelelor sunt egale). Dar cum, de
regula, suprafetele subparcelelor apartinand de unitati diferite de sol nu sunt egale,
media se calculeaza dupa aplicarea ponderilor in cadrul fiecarei parcele sau imobil.
Inscrierea datelor primare de masuratori ale subparcelelor (pe planul cadastral
care contine si limitele unitatilor de sol) se face in formulare de lucru, in care se
calculeaza si mediile ponderate ale notelor de bonitare pentru fiecare parcela sau imobil
care are numar cadastral. In final notele de bonitare medii atribuite parcelelor si/sau
imobilelor se inscriu in registrele cadastrale la rubricile special rezervate.
Modul de inscriere prescurtat si sintetic a datelor de bonitare, a totalurilor si a
datelor finale se explica in instructiunile tehnice de lucru.
Venitul net cadastral
Modul de calculare avenitului net cadastral
Venitul net cadastral (VN) s-ar putea defini ca fiind diferenta dintre valoarea
productiei globale (VPG ) si valoarea totala a cheltuielilor de productie (materiale si cu
munca vie) (VCP) raportate la unitatea de suprafata.
VN =VPG -VCP
Notiunea de venit net in agricultura este folosita cel mai mult pentru stabilirea
gradului de eficienta inclusiv a profitului dupa realizarea productiei. Pentru evaluarea
anticipata pe o perioada indelungata a productiei si deci a venitului se calculeaza venitul
net cadastral bazat pe bonitarea cadastrala a terenurilor dupa criterii stiintifice care au
in vedere factorii de baza: solul, clima, relieful terenului si regimul hidrologic.
Pentru calcularea venitului net cadastral pe o parcela sau imobil se calculeaza
mai intai venitul pe un punct mediu ce defineste nota medie de bonitare (VNc) prin
impartirea valorii productiei globale realizata pe suprafata (VPG c) la numarul total de
puncte (NPc) al imobilului.
VNc =VPG c I NPc
Tot astfel, venitul net cadastral pentru un punct mediu aferent numai unei
anumite categorii de folosinta (VNf) va fi calculat cu relatia:
VNf =VPG f I NPf
Venitul net cadastral mediu la 1 ha, raportat la intreaga suprafata a imobilului va
rezulta din produsul dintre venitul mediu pe un punct si numarul de puncte aferente unui
hectar, iar venitul net cadastral mediu la 1 ha raportat numai la parcele cu o anumita
M IG
categorie de folosinta va rezulta din produsul dintre venitul pe un punct raportat la
suprafata parcelei respective si numarul de puncte aferente acelei categorii de folosinta.
Venitul net cadastral si normele de venit agricol impozabile ca baza pentru
calculul impozitului pe venitul agricol
Calcularea impozitului pe venitul agricol luandu-se ca baza venitul net cadastral
constituie modalitatea cea mai apropiata de adevar (cea mai echitabila). De aceea,
aceasta modalitate se aplica in toata tarile din vestul Europei, precum si in alte tari.
Dar, aplicarea metodologiei de stabilire a venitului net cadastral necesita
existenta prealabila a cadastrului general, precum si a cartarilor pedologice. In tara
noastra lucrarile de cadastru general sunt la inceput, iar cele de cartare pedologica sunt
realizate numai partial si au o vechime foarte mare. De aceea, prin Legea privind
impozitul pe venitul agricol (Legea nr. 34/1994) se stabileste ca impozitul sa se
calculeze nu pe baza venitului net cadastral ci pe baza unor norme de venit stabilite
apriori pe cinci zone agrogeografice de fertilitate pentru categoria de folosinta arabil si
cinci zone de favorabilitate pentru categoriile de folosinta: vii, livezi, pasuni si fanete
(anexa la Legea nr. 34/1994). Metodologia pentru calcularea de catre organele fiscale a
impozitului agricol cu ajutorul normelor de venit agricol mentionate este stabilita prin
instructiunile emise de Ministerul Finantelor.
Desigur ca intre rezultatele obtinute prin aplicarea metodologiei de calculare a
venitului agricol (respectiva impozitului pe venitul agricol) pe baza bonitarii cadastrale si
cea bazata pe normele mentionate pot exista diferente substantiale, dar, asa cum s-a
aratat mai inainte, situatia fortuita determinata de lipsa cadastrului general si a cartarilor
pedologice a condus la aplicarea ultimei metodologii.
r
Trebuie insa subliniat ca sunt numeroase situatii cand calitatea masuratorilor
cadastrale ca si cea a cartarilor pedologice existente corespunde exigentelor calcularii
venitului net cadastral pe baza bonitarii cadastrale, chiar daca lucrarile cadastrului
.' .
. .
general si pedoloqice nu acopera inca intreaga suprafata a teritoiului administrativ
comunal (este cazul terenurilor apartinand statiunilor de cercetari agricole, societatilor
agricole cu capital de stat sau mixte, unele asociatii agricole) la care s-ar putea efectua
bonitarea cadastrala si calcula ca atare pe baze obiective venitul net cadastral conform
metodologiilor aratate.
Curs 25 +Curs 26 - CADASTRU IFIM
Notiuni de drept funciar
Principii generale
Fondul funciar al Romaniei este constituit din terenurile de orice fel, indiferent de
destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute, respectiv, de domeniul public ori privat
din care fac parte.
In functie de destinatie, terenurile se impart in: terenuri cu destinatie agricola,
terenuri cu destinatie forestiera, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din
intravilan si terenuri cu destinatii specia le.
Terenurile mentionate mai sus sunt detinute de diferite persoane fizice si juridice.
Prin detinatorii de terenuri se inteleg titularii dreptului de proprietate, al altor
drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesori
ori detinatori precari.
Proprietatea privata asupra terenurilor, sau alte drepturi reale poate avea ca
titulari persoane fizice si juridice, iar terenurile care apartin domeniului public sunt,
proprietatea statului. ' ,
Domeniul public este de interes national si local.
Terenurile care fac parte din domeniul public national sunt in proprietatea
exclusiva a statului, iar terenurile care fac parte din domeniul public local, apartin in
proprietatea comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor.
Terenurile din domeniul public national sunt administrate de catre organele
statului prevazute de lege, iar cele din domeniul public de interes local sunt administrate
de consiliile locale cornunale, orasenesti, municipale, dupa caz, sau de catre
prefecturile judetene.
Prin denumirea de terenuri din domeniul public se intelege ca acestea sunt
destinate unei utilitati publice.
Astfel, apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de
interes public, piete, cai de comunicatii, retele stradale si parcuri publice, porturi si
aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera, albiile riurilor si fluviilor, lacurilor de
interes public, fundurile apelor maritime interioare ai al marii teritoriale, tarmurile Marii
Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezevatii naturale si parcuri nationale,
monumentele, ansamblurile si,situriie arheologice si istorice, monumentele naturii,
terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte folosinte, care potrivit legii, sunt de
domeniu public care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public.
Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil iar
dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil.
Terenurile din domeniul privat al statului si respectiv al comunelor, oraselor,
municipiilor si judetelor sunt altele decat cele din domeniul public, si mentionate mai
sus, care au intrat in proprietatea statului prin modurile prevazute de lege, fiind supuse
normelor juridice de drept comun, daca prin lege nu se dispune altfel.
Dreptul de proprietate asupra terenurilor, precum si celelalte drepturi reale se
inregistreaza in documentele cadastrului general si de publicitate imobiliara prevazute
de lege.
, ,
Dreptul de proprietate
Potrivit Codului civil: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a
dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege".
Pentru a putea constitui exercitiul unor drepturi, actele persoanei trebuie sa fie
recunoscute, sau sa nu fie interzise de lege, intrucat un act contrar legii nu se poate
constitui, din punct de vedere juridic, exercitiul unui drept.
Dreptul subiectiv este o prerogativa a activitatii individuale, in virtutea caruia
subiectul unui raport juridic poate actiona in limitele permise de lege.
Drepturile civile ale persoanelor fizice si juridice, in raport cu sfera persoanelor
obligate si in functie de continutul obligatiilor corespunzatoare, sunt:
- drepturi absolute;
- drepturi relative.
Drepturile absolute sunt acele drepturi carora le corespunde obligatia generala
negativa a tuturor persoanelor de a se abtine de la incalcarea lor.
Din categoria drepturilor absolute fac parte: drepturile personale nepatrimoniale,
cum sunt dreptul la nume, dreptul la integritatea persoanei, la onoare, etc.; drepturi ce
deriva din raporturile de familie; drepturile de autor si inventator; dreptul de proprietate
precum si celelalte drepturi reale.
Drepturile relative sunt acele drepturi carora le corespunde obligatia uneia sau a
unor persoane determinate, de a da, de a savarsi sau de a se abtine de la anumite acte
saufapte juridice.
Aceste drepturi opereaza numai in privinta subiectului obligat sau a subiectelor
obligate. '
Acestea sunt toate drepturile ce se nasc din contracte.
Oalta clasificare a drepturilor se poate face dupa continutul lor economic, astfel:
- drepturi patrimoniale;
- drepturi nepatrimoniale.
Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un continut economic, oferind
posibilitatea unei evaluari banesti.
Drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au un continut economic,
cum sunt cele legate de persoana omului:
Drepturile patrimoniale se impart iri:
- drepturi reale;
- drepturi de creanta.
Drepturile reale sunt acele drepturi patrimoniale pe care titularii lor le exercita
direct asupralucrurilor, fara concursul altor persoane.
Drepturile reale se impart la randul lor in:
- drepturi reale principale;
- drepturi reale accesorii.
Din categoria drepturilor reale principale fac parte: dreptul de proprietare, dreptul
de superficie, dreptul de uzufruct, uz si abitatie, dreptul de servitute.
Din categoria drepturilor reale accesorii fac parte: ipoteca, privilegiile si amanetul.
Sunt denumite drepturi reale accesorii deoarece servesc drept garantie reala
unor drepturi de creanta.
Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale in baza carora subiectul
, activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor ca acesta sa dea, sa
faca sau sa nu faca ceva.
Drepturile civile ale persoanelor fizice si juridice sunt recunoscute, ocrotite si
garantate atat de Constitutie cat si de Codul civil, in scopul satisfacerii intereselor
acestora in acord cu interesul general al statului.
Despre bunuri
Pentru ca un lucru sa devina bun, in sens juridic, trebuie sa prezinte utilitate si sa
fie apt de apropiere. I
In sens economic, prin cuvantul bun se desemneaza orice lucru util.
In sens juridic, prin cuvintul bun, sunt indicate lucruri care pot face in acelasi timp
obiectul unei apropieri individuale ori colective si care pot fi exprimate intr-o valoare
baneasca.
Bunurile se clasifica dupa trei criterii:
- dupa destinatia economica;
- dupa insusiri fizice;
- dupa modul cum se infaptuieste circulatia lor economica.
~.r r 2'/:t
Dupa destinatia economica bunurile pot fi:
- mijloace de productie
- obiecte de consum individual.
Mijloacele de productie servesc in procesul de productie un timp mai indelungat
si acestea sunt: pamantul, cladirile destinate productiei, masinile, utilajele cu care se
actioneaza asupra obiectului muncii.
Tot in aceasta clasificare se includ si obiecte ale muncii precum materia prima,
combustibilul, etc.
Obiectele de consum individual indeplinesc nevoile materiale si culturale ale
beneficiarilor: imbracaminte, alimente, carti, obiecte de uz casnic si gospodaresc, etc.
In cadrul clasificarii bunurilor dupa criteriul insusirilor fizice acestea pot fi:
- bunuri consumabile si bunuri neconsumabile;
- bunuri fungibile si bunuri nefungibile;
- bunuri certe si bunuri in genere;
- bunuri divizibile si bunuri indivizibile;
- bunuri principale si bunuri accesorii;
- bunuri nemiscatoare si bunuri miscatoare;
- bunuri corporale si bunuri incorpora le.
Sunt consumabile bunurile care se consuma la prima lor intrebuintare (alimente,
combustibil, etc.)
Sunt neconsumabile bunurile apte de intrebuintari succesive, fara a se distruge
material sau pierde juridic (cladiri, haine, mobila, etc.)
Bunurile fungibile sunt cele care, aflate intr-un raport de echivalenta, se pot
schimba unele cu altele, cu prilejul platii sau executarii unei obligatii (bilete de banca,
moneda metalica, etc.). Fungibilitatea presupune un raport de echivalenta intre bunuri,
in puterea caruta acestea pot servi unul in locul altuia la indeplinirea obligatiilor.
Raportul de echivalenta se stabileste prin cantarire, numarare, masurare.
Bunurile nefungibile sunt cele care avand individualitate proprie, determinata de
calitatile intrinseci, nu se pot inlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor. Raportul,
de echivalenta intre asemenea bunuri lipseste, de exemplu, un tablou facut de un pictor
este un bun nefunqibil. .:
Bunurile certe sunt cele care fiind determinate individual, se deosebesc de alte
bunuri prin caracterele lor generice (o anumita casa sau un anumit cal).
Individualizarea bunurilor in genere (de gen) nu se poate face decat prin
cantarire, numarare ori masurare. \
Importanta deosebirii bunurilor incerta si de genere se manifesta in legatura cu
stabilirea momentului cand se considera transmisa proprietatea si cu problema riscului
lucrului.
In privinta bunurilor incerte, dreptul de proprietate se transfera in principiu, prin
simplul acord de vointa al partilor, pe cand bunurile in genere sunt transmise in
proprietatea dobanditorului numai in momentul in care a avut loc individualizarea lor.
Cand obiectul raportului juridic este un corp cert, riscul trece asupra
diobanditorului chiar din momentul stabilirii acestui raport juridic.
Daca bunul in genere nu a fost individualizat, riscul ramane asupra vanzatorului.
Bunurile divizibile sunt cele care, din punct de vedere material sau intelectual, se
pot imparti, fara ca prin aceasta sa-si piarda valoarea economica (stofa, alimente).
Bunurile indivizibile odata impartite inlatura posibilitatea de a mai fi folosite (un
animal).
Aceasta distinctie prezinta interes la partaj, in cazul caruia bunurile indivizibile
urmeaza, de regula, sa fie atribuite unui singur copartas, precum si in materia
executarii, cand obiectul obligatiei, fiind indivizibil, executarea sa poate fi ceruta unuia
singur dintre codebitori.
Bunurile principale au o existenta de sine statatoare, o destinatie economica
proprie si un regim juridic independent (o casa).
m !1..G /3
,
,
Bunurile accesorii sunt I,egateprin destinatia lor economica de alte bunuri, carora
sunt menite sa le serveasca (telecomenda televizorului, arcusul de la vioara).
Bunurile nemiscatoare, in grupa carora intra toate bunurile care au o asezare fixa
si stabila, sunt: pamantul, cladirile si in general ce este legat de sol. '
Bunurile miscatoare nu au o astfel de asezare fixa si stabila putandu-se misca
dintr-un loc in altul fie prin forta proprie, fie cu energie straina.
In categoria bunurilor nemiscatoare prin obiectul la care se aplica intra, uzufructul
asupra bunurilor imobile, servitutile si actiunile care tind la revendicarea unui imobil.
Intr-o interpretare larga, din aceasta grupa fac parte si:
- toata celeilalte drepturi reale, cand au ca obiect un imobil;
- creantele imobiliare (cand imobilul vandut nu este delimitat in momentul
vanzarii si deci proprietatea nu a fost transferata asupra cumparatorului, care ramane
creditor imobiliar pana la delimitare);
" - actiunile care urmaresc valorificarea drepturilor reale imobiliare, precum si
actiunile care tind-sa desfiinteze un act ce are ca obiect un lucru imobil (actiunea in
revendicare imobiliara, actiunea confesorie de servitute, actiunile posesorii, actiunea in
nulitate, actiunea in rezolutiune si actiunea in revocarea unei donatii).
Bunurile sunt miscatoare nu numai prin natura lor ci si prin:
- determinarea legii;
- prin anticipatie.
Categora bunurilor miscatoare prin determinarea legii este consacrata si contine:
drepturile reale mobiliare, creantele mobiliare si actiunile mobiliare.
In grupa bunurilor mobile prin anticipatie intra bunurile imobile prin natura lor
care, pentru a satisface un interes determinat al proprietarului, pierd caracterul lor
imobiliar. De pilda, desi recolta inainte de a fi culeasa nu este separata de fond, totusi'
fiind destinata a fi culeasa, nimic nu se opune ca prin conventie partile sa o presupuna
astfel inainte de separare naturala. In acest caz recolta devine mobil prin anticipatie.
Diviziunea bunurilor in imobile si mobile are originea in dreptul roman unde
valoarea economica avea rolul unui criteriu important.
Particularitatile ce deosebesc regimul juridic al bunurilor mobile de bunurile
imobile sunt:
- regimul publicitatii instrainarilor si constituirii de drepturi reale este. propriu, in
principiu, numai imobilelor;
- numai bunurile imobile pot face in principiu obiectul unei garantii ipotecare,
bunurile mobile putand fi obiect de gaj, fiecare din aceste garantii reale fiind supusa
unor conditii speciale si producand efecte deosebite;
- procedura executarii silite cunoaste reguli deosebite pentru fiecare categorie de
bunuri;
- distinctia bunurilor in imobile si mobile gaseste interes si in ce priveste regulile
din materia posesiunii. Uzucapiunea si actiunile posesorii au ca obiect numai bunurile
imobile;
- daca obiectul in litigiu este un bun imobil, competenta instantei de judecata e
determinata de situatia lui, iar daca este un bun mobil, competenta apartine instantei de
la domiciliul paratului, dar si in raport de valoarea imobilului;
- imobilele aflate in cuprinsul tarii, apartinand persoanelor straine, sunt supuse
legii teritoriale; cu privire la irnobile, conflictul legilor in spatiu se rezeolva in favoarea
principiului personalitatii;
- codul familiei contine reguli diferite, fondate pe aceasta diviziune cand este
vorba de actele de dispozitie.
Bunurile corporale au o existenta materiala, o forma concreta, lizibila si cazand
sub simturile noastre (masa, casa).
Bunurile incorporale au o existenta abstracta adica nu au o forma materiala
concreta.
In aceasta categorie figureaza toate drepturile de creanta, precum si toate
drepturile reale, cu exceptia dreptului de proprietate, care confundandu-se cu obiectul
asupra caruia poarta, este trecut in randurile bunurilor corporale.
Interesul practic al acestei distinctii se pune in legatura cu domeniul de aplicare a
actiunii in revendicare. Numai bunurile corporale pot fi, in principiu, revendicate.
Din punct de vedere al circulatiei economice bunurile pot fi:
- bunuri proprietate de stat, din care, o parte reprezinta proprietate publica de
interes national, proprietate publica de interes local, aflate in administrarea consiliilor
locale, si bunuri in proprietate privata.
Tot in proprietatea statului sunt cuprinse unele bunuri care prezinta un anumit
pericol: arme, substante explozibile, otravuri si altele care pot fi instrainate in conditii
speciale cu aprobarea organelor de stat competente.
- bunuri proprietate privata a persoanelor fizice, a unor asociatii cu personalitate
juridica cu sau fara activitate economica.
Moduri de dobandire a dreptului de proprietate
Prin modurile de dobandire a dreptului de proprietate se inteleg acele mijloace
juridice cum sunt faptele si actele juridice de dobandire atat a dreptului de proprietate
cat si a celorlalte drepturi reale.
In normele juridice de drept civil sunt prevazute moduri generale de dobandire a
dreptului de proprietate si moduri specifice de dobandire, care sunt prevazute in alte
acte normative. .
Dreptul de proprietate se dobandeste si se transmite prin succesiune, prin legate,
prin conventie si prin traditiune, iar proprietatea se mai dobandeste si prin accesiune
sau incorporatiune, prin prescriptie, prin lege si prin ocupatiune .
.!
Criterii de clasificare a modurilor de dobandire a dreptului de proprietate
A. Dupa intinderea dobandirii: universale, cu titlu universal si cu titlu particular;
B. Moduri originare si derivate.
C. Moduri de dobandire intre vii si moduri de dobandire pentru cauza de moarte.
Moduri de dobandire originare
A. Accesiunea. Accesiunea este dreptul in virtutea caruia proprietarul
. dobandeste tot ceea ce se uneste sau se incorporeaza, in mod natural sau artificial, la
lucrul sau.
1. Aooesiunea imobiliara naturala, care poate izvori din:
1a. adaugirile de teren provocate prin actiunea apei sau prin avulsiune (ruperea
unor mari portiuni de pamant smulse brusc prin actiunea apelor si alipite la alt
proprietar).
In acest din urma caz, adaugirile de pamant raman proprietarului la care s-au
alipit, afara de cazul in care nu au fost revendicatein termen de un an de proprietarul
fondului de la care s-au dezlipit, iar in cazul statului, erevendicarea este inprescriptivila
(proprietatea publica);
1b. fixarea pe fond a unor animale si zburatoare salbatice. .
In aceste cazuri este vorba de porumbei, albine, iepuri de casa, adica de animale
care nu sunt nici ou totul salbatice nici cu totul domestice si traiesc in libertate in fondul
unde se stabilesc.
2. Accesiunea imobiliara artificiala. Toate constructiile, plantatiile si lucrarile
aflate pe un fond sunt ale proprietarului acelLi fond.
Cand aceste lucrari sunt efectuate de o persoana, alta decat proprietarul, i se
recunoaste acesteia dreptul de a fi despagubita.
3. Accesiunee mobiliara. Acest mod de dobandire a proprietatii intervine atunci
cand lucrurile mobile apartin la doi proprietari diferiti, iar prin unirea lucrurilor ia nastere
un lucru mobil nou, caz in care lucrul nou apartine proprietarului lucrului cel mai
)JfU/l~ .
important dintre ~ Ie reunite, cu obligatia de a-I despagubi pe proprietarul lucrului cel
mai putin important.
B. Posesia de buna credinta
Lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiei lor, fara sa fie trebuinta de
vreo curgere de timp.
Deci, simpla posesie a bunului mobil s-a considerat ca valoreaza titlu de
proprietate. In sens juridic, cuvantul prescriptie inseamna o perioada de timp, un
termen, dupa implinirea caruia se poate afirma despre prescriere.
c. Uzucapiunea
Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva este un mod originar de dobandire a
proprietatii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite.
1. Conditiile uzucapiunii sunt:
1a. posesiunea sa fie utila, adica neviciata;
1b. posesorul sa posede cu vointa de a fi proprietar;
1c. sa posede lucrul in timpul prevazut de lege.
Toate bunurile imobiliare pot fi dobandite prin uzucapiune, cu exceptia acelora
scoase din circuitul civil general (bunurile proprietate publica).
2. Termenul cerut pentru realizarea uzucapiunii este:
- 30 de ani, chiar cand posesorul este de rea credinta si nu poseda pe baza unui
just titlu;
- 10 - 20 ani, cand posesorul poseda un bun imobil pe baza unui just titlu si este
de buna credinta.
Orice act juridic translativ de proprietate precum vanzarea, donatia, etc., cand
emana de la altul decat adevaratul proprietar constituie un just titlu.
Hotararea judecatoreasca serveste ca just titlu cand are un caracter atributiv de
drepturi (ordonanta de adjudecare).
Buna-credinta este in aceasta materie un element distinct de just titlu. Ea consta
in credinta posesorului ca cel de la care a dobandit imobilul avea toateinsusirirle cerute
de lege spre a-i putea transmite proprietatea.
In materia uzucapiunii, buna credinta se cere a exista numai in momentul
trasmiterii imobilului si ea se prezuma totdeauna, sarcina probei relei-credinte incumba
adversarului.
Calculul termenului uzucapiunii de 10-20 ani se face in functie de faptul daca
adevaratul proprietar locuieste sau nu in circumscriptia aceluiasi tribunal in acre se afla
lucrul nemiscator.
Termenul va fi de 10 ani in prima ipoteza si de 20 de ani in a doua situatie.
Atunci cand proprietarul ar locui o parte din timp in acelasi judet, iar restul de
timp in alt judet, un an de prezenta valoreaza doi ani de absenta.
3. Pentru a completa presctiptie posesorul poate sa unasca posesiunea sa cu
cea a autorului sau.
J onctiunea este posibila in urmatoarele trei situatii:
3a. posesiunea actuala este de aceeasi natura cu cea anterioara;
3b. daca posesorul actual este de rea credinta, iar autorul sau este de buna
credinta termenul prescriptiei nu va putea fi decat de 30 de ani, din care se va putea
scadea numarul de ani cat a posedat autorul sau de buna credinta;
3c. daca posesorul actual este de buna credinta, iar autorul sau de rea credinta;
4. I ntreruperea preseriptiei aehizifive consta in aparitia unui fapt care inlatura
permanenta posesiunii si in actiunea proprietarului, facand inutil timpul ce s-a scurs.
5. Suspendarea preseriptiei achizitive, opreste cursul prescriptiei pe timpul cat
dureaza, fara insa a sterge pentru trecut.
Efectele suspendarii constau in aceea ca impiedica vremelnic curgerea
prescriptiei, facand ineficace posesiunea realizata pe timpul cat dureaza cauza care a
provocat suspendarea.
I
6. Efectele uzucapiunii. Efectul cel mai important al uzucapiunii este de a
transforma pe posesor in proprietar cu efect retroactiv, chiar din ziua in care a inceput
sa posede.
In sistemul de carte funciara uzucapiunea este admisa in urmatoarele situatii:
6a. cand s-a facut intabularea unui drept pe baza unui titlu nevalabil, in care caz
titularul inscris in cartea funciara, daca partea este de buna credinta in momentul
intabularii, dobandeste un drept inatacabil dupa o posesiune de 10 ani;
6b. cand proprietarul inscris in cartea funciara fiind decedat, o persoana poseda
cu buna credinta un imobil timp de 20 de ani, socotiti dupa decesul acelui proprietar.
Uzucapiunea produce efectele in acest sistem numai de la data cand dreptul
dobandit prin uzucapiune s-a inscris in favoarea persoanei in temeiul unei hotarari
judecatoresti.
D. Moduri derivate de dobandire a proprietatii.
Dezmembramintele dreptului de proprietate
Principii generale
Dintre drepturile reale principale, cel mai important este dreptul de proprietate,
intrucat confera titularuiul sau deplinatatea puterilor incluse in cele trei atribute:
- posesia;
- folosinta;
- dispozitia.
Dezmembramintele dreptului de proprietate se impart in doua categorii:
- o parte din dezmembraminte sunt recunoscute unei persoane determinate si
dispar odata cu aceasta;
- alta parte sunt create in beneficiul proprietarului unui lucru (servituti) acestea
existand in interesul fondului (servitutile reale). '
Dezmembramintele sunt compatibile numai cu dreptul de proprietate privata si nu
cu dreptul de proprietate publica.
Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie, dreptul de
uz, dreptul de abitatie, dreptul de uzufruct si dreptul de servitute.
Dreptul de superficie
Dreptul de superficie consta in dreptul de proprietar pe care il are o persoana,
denumita superficiar, asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii ce se afla pe un teren,
care apartine unui alt proprietar, precum si in dreptul de folosinta asupra terenului pe
care se gaseste constructia, plantatia sau orice alta lucrare.
Dreptul de superficie este un drept real prin specificul sau, avand particularitatile
sale proprii.
Superficiarul exercita asupra constructiei sau a plantatiei atributele dreptului de
proprietate.
A. Modul de dobandire a dreptului de superficie.
Dreptul de superficie se poate dobandi:
a. prin acte juridice cu titlu oneros sau gratuit;
b. prin uzucapiune in aceleasi conditii cu dreptul de proprietate.
8. Caracterele dreptului de superficie sunt:
a. este un drept real imobiliar, fiindca nu poate purta decat asupra lucrurilor
nemiscatoare;
b. poate purta asupra tuturor constructiilor, plantatiilor sau lucrarilor aflate pe
teren, fiind in acest caz complet, dar poate purta si 'asupra unei parti din aceste, cand
, este incomplet;
c. acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului, de care
este distinct; proprietarul terenului nu poate cere incetarea situatiei create prin
constituirea dreptului de superficie, situatie care dainuie in conditiile stabilite prin actul
de constituire a dreptului de superficie.
Aceasta inseamna ca nu se poate pune niciodata problema impartirii, caci nu
este vorba de indiviziune, ci de proprietati distincte;
d. este un drept real perpetuu;
e. nu se stinge prin neuz timp de 30 de ani;
f. poate fi grevat cu sarcini in masura compatibilitatii acestora cu continutul
propriu al dreptului de superficie precum: uzufruct, abitatie, servituti, privilegii imobiliare
si ipoteci.
Dreptul de uz
Dreptul de uz este un drept de uzufruct mai restrans, care da putinta titularului
sau de a se folosi de bunul altuia si chiar de a culege o parte din fructe in limita
trebuintelor uzuarului si a familiei sale.
Uzuarul nu poate vinde sau inchiria dreptul sau de folosinta. De asemenea, el nu
poate greva cu sarcini dreptul sau de uz.
Dreptul de abitatie
Abitatia este un drept real de uz aplicat la casa de locuit.
Acestui drept i se aplica aceleasi reguli ca si dreptului de uz.
Dreptul de abitatie este strict personal care nu poate fi cedat si ipotecat altei
persoane.
Daca, insa, casa este prea mare pentru nevoile sale, titularul dreptului de abitatie
are dreptul sa inchirieze o parte din casa.
Dreptul de uzufruct
Uzufructul este un drept real de folosinta pe care o persoana, denumita
uzufructuar, il exercita cel mult pana la incetarea sa din viata asupra unor bunuri
apartinand altei persoane denumita nud proprietar, cu obligatia de a-i conserva
substanta.
1. Caracterele uzufructului:
a. este un drept real, mobiliar sau imobiliar;
b. este un drept de folosinta;
c. este un drept temporar, a carui durata este marginita la viata uzufructuarului;
d. este un drept cesibil;
e. comporta doua atribute: posesia si folosinta.
2. Modurile de constituire ale uzufructului
Uzufructul se poate constitui asupra oricarui bun, mobil sau imobil, ori chiar
asupra unei creante.
In situatia in care uzufructul este constituit as-upra unor bunuri consumabile,
uzufructuatorul are dreptul de a dispune de ele, cu indatorirea de a le inapoia in aceeasi
cantitate, calitate si valoare sau pretul lor la sfarsitul uzufructului (art. 526 cod civil).
In prezent, uzufructul se poate constitui prin vointa omului si anume:
- prin contract;
- prin testament;
- prin uzucapiune (prescriptie achizitiva).
a. Dobandirea uzufructului prin contract se poat infaptui prin instrainare si prin
retentie. \
b. Dobandirea uzufructului prin testament este frecvent intalnita in practica si se
poate manifesta in doua forme:
- constituirea directa, prin acte de instrainare;
- constituirea indirecta, pe cale de retentie;
Uzufructul va putea fi constituit prin testament si asupra unei cote parti din
mostenire.
---------------------------------------
c. Dobandirea uzufructului prin uzucapiune nu este prevazuta in temeiul unor
dispozitii legale. Ea este posibila prin analogie, avandu-se in vedere principiul ca
prescriptia achizitiva se aplica tuturor drepturilor reale.
3. Drepturile si obligatiile uzufructuarului.
Drepturi:
a. Dreptul de a se folosi de lucru asa cum s-ar folosi prorpietarul insusi.
b. Dreptul de a culege fructele se intinde asupra tuturor fructelor: naturale,
industriale, civile.
c. Uzufructuarul poate sa cedeze, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, folosina
lucrului. .,
d. Uzufructuarul poate sa constituie un drept de ipoteca sau de gaj asupra
dreptului sau de uzufruct.
e. Pentru apararea dreptului de uzufnrct, titularul sau are la indemana:
- actiunea petitorie; J
- actiunea personala;
- actiunile posesorii;
- actiunea in granituire;
- uzufructuarului i se recunoaste si dreptul de a provoca partajul dreptului primit
in uzufruct daca acesta se gaseste in indiviziune, insa fara a pune in discutie dreptul de
proprietate, ci numai in masura in care folosinta lui i s-ar gasi in indiviziune cu alti
coindivizari.
Obligatii:
a. uzufructuarul are obligatia de a intocmi inventarul lucrurilor mobile si acte din
care sa rezulte starea in care se afla acestea;
b. uzufructuarul este obligat sa dea cautiune;
c. uzufructuarul este obligat .sa se foloseasca de lucru ca un bun proprietar si sa-i
conserve substanta raspunzand de stricaciunile cauzate lucrului din vina sau neglijenta
sa;
d. de a nu schimba destinatia lucrului;
e. sa plateasca sarcinile anuale si contributiile care sunt considerate sarcini ale
fructelor;
f. de a plati cheltuielile de judecata rezultate, in principiu, din litigiile purtand
asupra dreptului sau de folosinta;
g. de a restitui lucrul nudului proprietar la incetarea uzufructului.
4. Drepturile si obligatiile nudului proprietar.
Drepturi:
Lipsit provizoriu de puterea de a uza si de a culege fructele lucrului sau,
proprietarul continua sa aiba putinta de a dispune de bunul sau.
De aceea nudul proprietar va putea:
a. sa instraineze si sa greveze cu sarcini dreptul sau de nuda proprietate, fara
vatamarea dreptului de folosinta cuvenit uzufructuarului;
b. sa perceapa produsele lucrului, intrucat acestea intra in notiunea de capital,
care ii apartine intotdeauna lui;
c. sa faca toate reparatiile mari, ca de exemplu refacerea totala sau partiala a
lucrului, care nu poate fi socotit drept o simpla sarcina a folosintei;
d. sa intenteze toate actiunile prin care se apara dreptul sau de proprietate,
precum: actiunea in revendicare, actiunea in granituire, actiunile posesorii, etc.
Obligatii:
a. de a nu vatama prin fapta sa sau in alt fel drepturile uzufructuarului;
b. sa garanteze pe uzufructuar impotriva oricarei evictiuni;
5. Modurile de stingere a uzufructului.
Dreptul de uzufruct se stinge prin:
a. Moartea uzufructuarului;
b. Prin expirarea termenului;
c. Prin totala desfiintare a lucrului asupra caruia poarta uzufructul.
d. Prin consolidare, adica prin intrunirea asupra aceleiasi persoane a calitatii de
nud proprietar si de uzufruotuar.
e. Prin renuntare la uzufruct.
f. Prin prescriptia achizitiva indeplinita de un tert.
g. Prin decadere pentru abuz de folosinta (art. 558 ce).
h. Prin desfiintarea dreptului de proprietate al constitutorului sau a insusi
dreptului de uzufruct (anulare, revocare, rezolutiune).
Stingerea dreptului de uzufruct are drept consecinta:
a. Uzufructuarul inceteaza de a mai folosit lucrul pe care are obligatia de a-I
restitui. In principiu restituirea se va face in natura.
b. Uzufructuarul si nudul proprietar procedeaza la lichidarea raporturilor de
obligatii si sarcini reciproc nascute din uzufructul stins.
Dreptul de servitute
Dreptul de servitute este un drept real in virtutea caruia se impune unui fond,
numit fond servant sau aservit, o.anumita sarcina in favoarea altui fond, numit fond
dominant, care apartine altei persoane decat aceea ce detine fondul aservit.
A. Caracterele dreptului de servitute:
a. Servitutea este un drept real imobiliar, pentru ca poarta numai asupra unui
lucru nerniscator prin natura lui.
b. Servitutea presupune existenta a doua fonduri: aceasta formulare trebuie
inteleasa in sensul ca servitutea este constituita in profitul unui fond si tinand seama de
utilitate a acestuia.
c. Servitutea este un drept accesoriu.
Servitutea nu poate fi cedata, instrainata, urmarita sau ipotecata decat o data cu
fondul dominant.
d. Servitutea este un drept perpetuu, ca o consecinta a caracterului sau
accesoriu, deoarece, avand rostul sa completeze utilitate a fondului dominant, nu ar
putea sa-si indeplineasca aceasta functie decat daca va dura cat dreptul de proprietate
insusi.
e. Servitutea este un drept indivizi9il. .
Aceasta inseamna ca daca unul sau fiecare dintre cele doua imobile apartine mai
multor coproprietari, pentru constituirea sau stingerea servitutii se cere consimtamantul
tuturor coproprietarilor.
B. Claificarea servitutilor.
Servitutile se impart in:
:..naturale:
-Iegale;
- conventionale.
a. Servitutile naturale sunt acelea care rezulta din situatia naturala a fondurilor.
b. Servitutile legale sunt cele stabilite de lege.
c. Servitutile stabilite prin fapta omului formeaza o a treia categorie, in care intra:
- servitutile stabilite prin act juridic;
- servitutile stabilite prin uzucapiune;
- servitutile stabilite prin destinatia proprietarului.
C. Dupa obiectul lor, servitutile se impart in:
a. Servituti pozitive.
b. Servituti negative.
Dupa modul lor de exercitare, servitutile se grupeaza in:
- continue;
- necontinue.
Esential in aceasta clasificare ese interventia sau neinterventia unor acte
succesive din parte proprietarului fondului dominant.
).ff 2G ; ,o
o alta clasificare consta in:
- servituti aparente;
- servituti neaparente.
Situatia speciala a fondurilor face ca uneori, servitutile sa poata fi grupate in:
a. servituti continue si aparente, cum ar fi servitutea de vedere;
b. servituti continue si neaparente, cum sunt in general servitutile negative;
c. servituti necontinue si aparente, de exemplu serveste de trecere pe o poteca;
d. servituti necontinue si neaparente, intre care se poate mentiona servitutea de
a paste vitele.
Dintre acestea, servitutile continue si aparente sunt singurele care justifica un
interes practiti deosebit intrucat:
- sunt susceptibile de o adevarata posesiune;
- pot fi dobandite prin uzucapiune;
- neintrebuintarea lor nu duce la stingerea lor decat in cazul in care ar exista un
act contrar folosirii lor, cum ar fi desfiintarea ferestrei in cazul servitutii de vedere.
D. Drepturile si obligatiile care decurg din servitute.
Se pot folosi de dreptul de servitute:
- proprietarul fondului dominant care are dreptul de' a efectua, pe cheltuiala sa
lucrarile necesare pe fondul aservit.
- situatia in care exercitarea unei servituti principale impune cu necesitate si o
servitute accesorie proprietarul fondului dominant are dreptul si la aceasta servitute
accesorie.
E. Drepturile si obligatiile proprietarului fonduluiaservit si ale titularului servitutii.
Titularul servitutii nu poate exercita servitutea decat potrivit titlului, fiindu-i interzis
sa faca vreo schimbare daunatoare primului fond.
Drept~ rile proprietarului fondului a~ eo/it s.unt: .. . .
'"sa dispuna de dreptul sau fara a Impiedica In vreun fel exercitarea linistita a
servitutii de catre titularul fondului dominant;
""titularul fondului aservit poate pretinde despagubiri de la titularul fondului
dominant; ,
- titularul fondului aservit poate renunta la imobil in favoarea titularului fondului
dominant, pentru a se elibera de obligatia de a suporta chesltuielile impuse prin titlu
pentru necesitatea pastrarii si exercitarii servitutii.
Proprietarul fondului aservit are obligatia de a nu face nimic prin care ar leza
folosinta normala a servitutii.
In cazul unei servituti de trecere, calea de acces nu poate fi inchisa si nici
ingustata.
F. Stingerea servitutilor.
Servitutile se sting:
a. prin implinirea termenului sau conditiei stabilite in titlu de constituire;
b. prin. neuzul pe timp de 30 de ani, indiferent ca neuzul s-ar datora unei
imposibilitati materiale de a o exercita;
c. prin confuziune, cand fondul dominant si fondul aservit se reunesc in mainile
aceluiasi prorpietar;
d. prin pierderea materiala (distrugerea) sau juridica (trecem in proprietatea
publica prin expropriere) a fondului aservit.
REGIMUL JURIDIC AL DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA PAMINTULUJ
Principii generale
Proprietatea asupra pamantului reprezinta dreptul celor indreptatiti la
reconstituirea, constituirea sau restituirea terenurilor in conditiile legii, de a se bucura si
de a dispune de pamant in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege.
Potrivit art. 135 din Constitutie, statul ocroteste si garanteaza proprietatea
publica si privata.
Proprietatea de stat asupra terenurilor este publica sau privata.
Terenurile ce apartin domeniului public pot fi de interes national, caz in care
proprietatea asupra acestora apartine statului, sau de interes local, caz in care
proprietatea, de asmenea in regim de drept public, apartine comunelor, oraselor,
municipiilor sau judetelor.
Administrarea domeniului de interes publi national se face de catre organele
prevazute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de catre
consiliile locale sau, dupa caz, de catre prefecturi.
Prin terenurile din domeniul public intelegem terenurile afectate unei utilitati
publice.
Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil, iar
dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil. .
Domeniul privat al statului si respectiv al comunelor, oraselor, municipiilor si al
judetelor este alcatuit din terenuri, altele decat cele aflate in domeniul public al statului
de interes national si local, aflate sau intrate in proprietatea lor prin caile si modalitatile
prevazute de lege. .
Domeniul privat al statului este supus dispozitiilor de drept comun, daca prin lege
nu se prevede altfel. r
Odata cu infaptuirea privatizarii, aceste terenuri vor putea face parte din circuitul
civil general, potrivit legii.
Dreptul de proprietate privata al persoanelor fizice asupra pamantului este ocrotit
de lege si este supus liber circuitului civil.
. Referiridu-nela prevederile art. 135 din Constitutie, potrivit caruia dreptul de
proprietate in toate formele sale este ocrotit si garantat de stat, mai precizam ca
exproprierea de imobile, in tot sau in parte se poate face numaipentrucauza ,de
utilitate publica, dupa o dreapta si prealabila despagubire, prin hotarare
judecatoreasca.
In ceea ce priveste dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilan, dupa
obtinerea titlurilor de proprietate sau numai a proceselor verbale de punere in posesie,
proprietarul se poate bucura de toata atributele dreptului sau de proprietate (posesia,
. folosinta si dispozitia), cu respectarea actelor normative in vigoare.
Asadar, proprietatea privata asupra terenurilor asigura titularului acestui drept
libertatea de a se bucura de toate drepturile prevazute de normele juridice de drept
comun cu privire la modalitatile si mijloacele de exercitare a atributelor dreptului de
proprietate.
Circulatiajuridica a.terenurilor
Terenurile proprietate publica de interes national sau de interes local nu pot fi
instrainate fiind scoase din circuitul civil.
Terenurile proprietate privata, indiferent de proprietarul lor, sunt si rarnan in
circuitul civil.
Aceasta presupune ca terenurile proprietate privata pot fi dobandite si instrainate
prin oricare din modurile stabilite de normele dreptului comun, dar cu respectarea unor
dispozitii prohibitive din Legea nr. 18/1991 si nr. 1/2000.
Terenurile situate in intravilan pot fi instrainate, indiferent de intinderea
suprafetei, prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica.
Terenurile situate in extravilan pot fi instrainate prin acte juridice intre vii,
incheiate in forma autentica.
Inainte de a fi vandut, terenul din extravilan, proprietarul acestuia este obligat sa
incunostiinteze in scris.
Persoanele fizice pot efectua schimbul de terenuri prin acordul acestora si prin
act autentic.
Schimbul de. terenuri intre, persoane juridice care. au.in administrare terenuri
asupra carora statul are majoritatea actiunilor sau intre acestea si persoanele fizice se .
~r~ll' L
face numai cu avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei sau al Ministerului Mediului,
dupa caz.
Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobandeste situatia juridica a terenului
pe care il inlocuieste, cu respectarea drepturilor reale.
Punerea in posesie se face de catre specialistii administratiei locale, in prezenta
partilor interesate, devenind opozabile prin operarea in documentele cadastrale aflate la
O. C. P. 1.judetene.
Curs 27 +. Curs 28 - CADASTRU IFIM ,
Rolul publicitatii imobiliare in apararea si garantarea drepturilor reale asupra
proprietatii
G eneralitati
Institutia publicitatii imobiliare este organizata in scopul constituirii unui ansamblu
de mijloace juridice care au ca scop sa asigure siguranta, evidenta si opozabilitatea fata
de terti a actelor juridice prin care se constitue, se transmit sau se sting drepturile reale
imobiliare.
Publicitatea imobiliara permite tuturor celor care au participat efectiv la
incheierea actelor juridice, sa ia cunostinta de continutul acestora. '
Scopurile publicitatii imobiliare
Publicitatea imobiliara asigura certitudine in transmiterea drepturilor reale
imobiliare, oferind posibilitatea terti lor de a cunoaste situatia juridica a imobilelor
transmise.
Astfel, este inlaturata posibilitatea instrainarii succesive de catre acelasi
proprietar, a imobilului sau catre mai multe persoane.
In conditiile in care instrainarea constructiilor este supusa principiului
consensualismului, operatia juridica a transcrierii are o importanta deosebita.
Astfel, toate actele-translative de bunuri si drepturi, nu vor putea fi opuse tertilor,
daca nu s-a facut transcriptia ceruta de lege.
Mai precizam ca prin publicitatea imobiliara sunt ocrotite persoanele interesate
de a cumpara imobila care nu sunt afectate de unele dezmembraminte ale dreptului de
proprietate cum sunt uzufruct, uz, abitatie, servitute si superficie, sau sunt grevate de
ipoteci sau privilegii. Astfel, se prevede ca, privilegiile nu produc nici un efect in ce
priveste imobilele, "decat atunci cand ele s-au adus la cunostinta publica prin inscriptie".
In materia ipotecilor, se dipune ca intre creditori, ipoteca "nu are rang decat in
ziua inscriptiei sale in registre", iar "ipotecile inscrise in aceeasi zi au acelasi rang".
Sisteme de organizare a publicitatii imobiliare folosite in trecut, in Romania
In tara noastra s-au folosit mai multe sisteme de publicitate imobiliara, astfel:
- Sistemul cartilor funciare, care a fost reglementat prin Decretul-Lege nr.
115/1938, modificat prin Decretul nr. 378/20 octombrie 1960 ce se aplica in
Transilvania, Banat si Bucovina. .
- Sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni, reglementat
de codul de procedura civila si care era aplicat in Moldova, Muntenia, Oltenia si .
Dobrogea.
- Sistemul intermediar de publicitate imobiliara bazat pe cartile de publicitate
funciara, reglementat prin Legea nr. 242/1947, pentru transformarea cartilor funciare
provizorii in carti de publicitate funciara, sistem aplicat in unele localitati din fostul judet
Ilfov (in organizarea administrativa din anul 1947).
- Sistemul intermediar de publicitate imobiliara bazat pe cartile de evidenta
funciara, care s-a infiintat in baza legii nr. 163/1946.
Acest sistem intermediar a fost aplicat in unele localitati din Transilvania, in care
cartile funciare au fost distruse, sustrase sau pierdute in timpul razboiului.
Realizarea publicitatii imobiliare prin sistemul cartilor funciare, reglementat
de decretul lege nr. 115/1938,denumit sistemul publicitatii reale, aplicat in
Transilvania, Banat si Bucovina
Prin carti funciare intelegem nu numai registrele propriu-zise, dar si toate
celelalte acte anexate cum sunt: planuri cadastrale, schite, inscrisuri, etc.
In sistemul cartilor funciare inscrierile se fac pe imobile si nu pe proprietari, ceea
ce determina ca acest sistem de publicitate sa fie caracterizat ca fiind real.
Cartea funciara este intocmita pentru fiecare imobil, iar in aceasta sunt
evidentiate toate faptele care survin in situatia juridica si materiala a imobilului.
La randul ei, cartea funciara este intocmita si numerotata pe localitati.
Se ofera astfel posibilitatea fiecarei persoane sa poata cunoaste in orice moment
situatia juridica a imobilului.
Caracterul complet al acestui sistem de publicitate rezulta din faptul ca in cartea
funciara sunt trecute toate constitui riie si transmisiunile de drepturi reale imobiliare.
Instantele judecatoresti au retinut in mod constant ca prin sistemul cartilor
funciare, drepturile pot fi dobandite numai prin inscrierea lor in cartea funciara (Decizia
nr. 1040din 12iunie 1982a Tribunalului Suprem, Sectia civila, in Culegerea de decizii
1982pag. 15).
Drepturile reale imobiliare care sunt inscrise in cartea funciara sunt cunoscute
sub denumirea de drepturi tabulare.
Actul normativ care reglementeaza sistemul de publicitate prin carti funciare este
Decretul-Lege nr. 115/1938,pus in aplicare prin Legea nr. 241f1947.
Realizarea publicitatii imobiliare prin sistemul cartilor de publicitate
funciara, reglementat prin legea nr. 242/1947,aplicat in unele localitati din fostul
judet Ilfov
Sistemul cartilor de publicitate funciara, reglementat prin Legea nr. 242/1947, a
fost folosit pentru transformnarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate
funciara.
Acest sistem de publicitate imobliara, bazat pe cadastrul general, s-a aplicat
pentru unele localitati din fostul judet Ilfov.
Sistemul cartilor funciara pentru caile ferate si canaluri, reglementat prin
decretul-lege nr. 2142/1930, publicat in monitorul oficial nr. 27din iunie 1930
Acest sistem s-a realizat practic prin biroul registrelor centrale pentru caile ferate
si canaluri si a functionat pe langa Notariatul de Stat din centrul regional Cfuj.
Decretul nr. 2142din 12iunie 1930a fost modificat prin Legea nr. 987din 12
noiembrie 1941si prin Decretul nr. 378din 20octombrie 1960pentru modificarea unor
, dispozitii in legatura cu reorganizarea activitatii Notariatelor de Stat.
Inainte de modificarea ce i s-a adus prin Decretul nr. 378f1960, Decretul nr.
2142/1930 cuprindea dispozitii care stabileau competenta exclusiva a Tribunalului Cluj
pentru judecarea cailor de atac impotriva incheierilor de carte funciara privitoare la caile
ferate si canaturi pe teritoriul Transilvaniei.
Ulterior, caile de atac declarate acestor incheieri se solutioneaza de judecatoriile
care sunt competente din punct de vedere teritorial, potrivit normelor de drept comun,
stabilite de art. 6din Decretul nr. 377f1960, pentru organizarea si functionarea
Notariatului de Stat si de art. 13din Codul de procedura civila.
Potrivit art. 16alin. 2din Decretul-Lege nr. 115f27 aprilie 1930, imobilele
intreprinderilor publice de cai ferate sau ale canalurilor, se vor inscrie si in registrele
centrale.
Tot astfel se vor inscrie imobilele intreprinderilor private de cai ferate sau ale
canalurilor, daca statul are drept de a le rascumpara sau de a le dobandi (cu referire la
nationalizarile care au avut loc in tara noastra).
\
i
Referitor la competenta, potrivit art. 110din acelasi act normativ, cererea de
inscriere se va indrepta la notariatul de stat unde se afla cartea funciara in care
urmeaza sa se faca inscrierea.
Potrivit art. 11din Decretul-Lege nr. 115/1930 "Intabularea sau inscrierea
provizorie poate fi facuta de oricine care potrivit inscrisului original, hotararii
judecatoresti sau hotararii autoritatii administrative, urmeaza sa stramute, sa constituie,
sa modifice, sa dobandeasca sau sa stinga un drept tabular".
Sistemul intermediar al cartilor de evidenta funciara, reglementat prin legea
nr. 163/1946, creat pentru unele localitati din Transilvania
Sistemul intermediar de publicitate imobiliara este cel al .cartilor de evidenta
funciara, care s-a infiintat in baza Legii nr. 163/1946, la cererea persoanelor interesate,
intrucat cartile funciare au fost distruse, sustrase sau pierdute in timpul razboiului.
Acest sistem era aplicabil in unele loca/itati din Transilvania.
Drepturile tabulare care se inscriu in sistemul de publicitate imobiliara
bazat pe cartile funciare
*Dreptul de superficie
Dreptul de superficie se inscrie in folosul titularului in partea a treia a cartii
funciare de proprietate, aratandu-se totodata cartea funciara in care s-a inscris dreptul
de superficie ca un corp funciar de sine statator.
Imobilul asupra caruia s-a constituit dreptul de superficie, se inscrie cu acelasi
numar de parcela insotit de un indice, a dreptului de proprietate.
In cazul in care dreptul de superficie se constituie pe una din parce/ele care
alcatuiesc corpul funciar sau pe o parte dintr-o astfel de parcela, se va alcatui un corp
funciar din parcela sau numai din partea de parcela, grevata tu dreptul de superficie.
Dreptul de servitute, uzufruct, uz si abitatie
In situatiile in care servitutea, uzufructul, uzul si abitatia au drept obiect numai o
parte dintr-o parcela, aceasta se va arata printr-o schita facuta de pe plan.
Servitutea va fi aratata si in cartea funciara a fondului dominant.
Radierea unei servituti, constituita in folosul unui imobil, se va putea face numai
cu nvoirea tertului, care are inscris un drept tabular asupra imobilului.
Chiar fara aceasta invoire, biroul cartilor funciare poate dispune radierea
dreptului de servitute, dupa ascultarea partilor, daca paguba pricinuita prin radiere ar fi
neinsemnata.
Dreptul de ipoteca
Ipoteca se poate inscrie numai asupra unui corp funciar, in intregul sau sau
asupra partii unui coproprietar.
Daca ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament, ea va fi inscrisa atat
asupra acestora, cat si asupra partii comune indivize, cuvenita proprietarului ipotecat.
Dreptul la ipoteca se inscrie pentru o anumita suma de bani aratandu-se catimea
dobanzii.
In situatia in care suma creantei este determinata printr-o suma maxima aratata
in inscrisul de constituire, dreptul la ipoteca se va inscrie pentru aceasta suma.
Dobanzile conventionale si legale, rentele sau alte prestatii periodice, datorate pe
ultimii trei ani, vor avea rangul ipotecii. '
Daca urmarirea creantei ipotecare s-a notat in cartea funciara, dobanzile, rentele
sau celelalte prestatii periodice, scazute dupa notare, vor avea rangul ipotecii.
Cheltuielile de judecata si urmarire vor avea rangul dreptului de ipoteca, pana la
suma maxima inscrisa pentru asigurarea lor.
In cazul in care din inscrisul doveditor al vanzarii se invedereaza ca pretul nu a
fost platit, ori nu a fost primit in intregime, dreptul de ipoteca legala pentru garantarea
pretului datorat, se inscrie din oficiu, in folcpsul vanzatorului.
Daca vanzarea a fost rezolvata, acest drept se va radia din oficiu.
Procedura mentionata mai sus se aplica prin asemanare in caz de schimb sau
imparteala pentru diferenta de valoare datorata in bani.
Ipoteca legala pentru garantarea pretului datorat de copartasul adjudecatar al
imobilului supus imparteJ ii, se va inscrie in temeiul incheierii instantei de adjudecare.
Deosebit de cazurile mentionate mai sus, copartasul va putea cere, in temeiul
inscrisului original de imparteala si a copiei legalizate a chemarii in garantie, inscrierea
unei ipoteci legale asupra imobilelor ce ceilalti copartasi au dobandit prin efectul
impartelii, pentru garantarea creantei rezultand din evictiune.
Arhitectii, antreprenorii si maistri vor putea cere, in temeiul inscrisului original
doveditor al contractului incheiat cu titularul inscris in cartea funciara, inscrierea unei
ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucrarii ce s-au obligat sa faca, pentru
garantarea pretului acestor lucrari.
In cazul copartatilor care solicita inscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor
cat si in cazul ahitectilor, antreprenorilor si maistrilor care solicita inscrierea unei ipoteci
legale asupra imobilului, pentru garantarea pretului lucrarii, despre care s-a mentionat
mai sus, biroul cartilor funciare poate incuviinta inscrierea provizorie a ipotecii legale
pentru suma aratata in inscrisul de imparteala sau in constractul de antrepriza, iar in
lipsa, pentru o suma maxima, despre care se va mentiona in cererea de inscriere.
In cazul arhitectilor, antreprenorilor si maistrilor care au solicitat inscrierea unei
ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucrarii, pentru garantarea pretului
lucrarii se va putea cere radierea inscrierii provizorii numai daca au trecut trei luni de la
predarea lucrarii, astfel:
- justificarea inscrierii se poate face atat timp cat nu s-a notat in cartea funciara
cererea de radiere a acestei inscrieri;
- in acest caz, daca justificarea inscrierii urmeaza a se face in temeiul unei
hotarari judecatoresti, cel ce a cerut inscrierea trebuie sa prezinte biroului cartilor
funciare o copie legalizata de pe hotararea instantei, pentru a fi notata;
- radierea inscrierii provizorii se poate cere de cel interesat, numai daca au trecut
15 zile de la inmanarea incheierii, prin care s-a incuviintat inscrierea provizorie.
Biroul cartilor funciare va putea acorda prelungirea acestui termen de justificare,
daca cel inscris provizoriu a facut cerere de prelungire, inauntrul termenului de 15 zile.
Prelungirea se noteaza in cartea funciara.
Biroul cartilor funciare se va pronunta asupra cererii de radiere dupa ascultarea
partilor, afara de urmatoarele cazuri, cand o va respinge din oficiu:
- daca termenul de justificare nu era implinit;
- daca inaintea cererii de radiere s-a notat in cartea funciara actiunea in
justificarea inscrierii provizorii sau in executarea obligatiei garantate prin inscrierea
provizorie.
Cesionarul poate cere in favoarea sa inscrierea ipoteeii pe baza inscrisului de
cesiune a creantei.
Debitorul cedat va putea cere in termen de o luna de la comunicarea incheierii
prin care s~ aordonat inscrierea, stramutarea ipotecii, notarea exceptiilor pe care le-ar fi
putut opune cedentul pentru cauze anterioare comunicarii incheierii si pe care intelege
sa le opuna cesionarului.
Biroul de carte funciara poate incuviinta in intregime sau in parte radierea
dreptului de ipoteca sau notarea prevazuta mai sus, in temeiul hotararii judecatoresti
definitive prin care s-a pronuntat asupra temeiniciei exceptiilor invocate de debitorul
cedat.
In situatia in care creanta ipotecara a fost data in gaj, debitorul va putea opune
creditorului gajist exceptiile ce le va avea impotriva creditorului sau, daca sunt
intemeiate pe cauze anterioare datei cand i s-a comunicat incheierea prin care s-a
ordonat notarea gajului.
Daca inscrisul de ipoteca cuprinde clauza la ordin sau la purtator, se va face
aratarea despre aceasta inscriere.
In acest caz, dreptul la ipoteca sau dreptul la gaj asupra creantei ipotecara se va
dobandi si va fi opozabil prin insasi stramutarea sau darea in gaj a titlului la ordin sau la
purtator.
In cazul in care ipoteca creantei novate a fost rezervata pentru garantarea noii
creante, aceasta se va insrie cu rangul vechii ipoteci, in temeiul inscrisului dovedind
novatiunea.
Cel subrogat in drepturile creditorului ipotecar va putea cere inscrierea
stramutarii dreptului de ipoteca in temeiul inscrisurilor ce dovedesc subrogatia.
Rangul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea prioritatii in temeiulinvoielii
facute intre creditorii ipotecilor al caror rang se schimba.
Daca intre ipotecile al caror rang se schimba se gasesc si alte ipoteci sau
drepturi ai caror titulari n-au consimtit la acordarea prioritatii, aceasta schimbare nu le
va fi opozabila decat in masura in care le era opozabila ipoteca al carei rang a fost
cedat.
In cazul in care imobilul este vandut lelicitatie, creditorul care a dobandit rangul
unei creante sub conditie, va putea renunta la folosul schimbarii de rang, creanta
ipotecara conditionata reluandu-si rangul cedat.
Cele mentionate mai sus se pot aplica si in cazul in care titularul unei ipoteci, in
rang egal cu ipoteca al carei rang a fost cedat, nu s-a invoit la schimbare.
Drepturile reale sub conditie suspensiva nu se vor putea intabula sau inscrie
provizoriu, obligatia de a stramuta ori a greva, facuta sub aceasta conditie, se va putea
nota in cartea funciara.
Conditia rezolutorie, termenul extinctiv sau sarcina liberatorie se vor arata in
cuprinsul intabularii sau inscrierii provizorii.
Daca aportul unui asociat consta intr-un drept tabular, acesta se va inscrie pe
numele asociati lor.
Daca ulterior, aceeasi societate sau asociatie devine persoana juridica, dreptul
adus ca aport se va inscrie pe numele persoanei juridice in temeiul unui certificat
eliberat de grefa judecatoriei in al carui registru s-a facut inscrierea persoanei juridice.