Morometii

de Marin Preda
Marin Preda s-a nascut la 5 august 1922 in Silistea-
Gumesti, judetul Teleorman, in familia taranului Tudor
Calarasu !u"a clasele "rimare urmate in sat, se inscrie la
Scoala normala din #$rud, "c care o continua la Cristur-
%dor&ei si a"oi la 'ucuresti
!e$utea(a in 19)1 cu o sc&ita in (iarul *Tim"ul*, citeste
in cenaclul lui +ugen ,o-inescu si e secretar de redactie la
*+-enimentul (ilei* .n 19)/ "u$lica intiia lui carte0
-olumul de nu-ele .ntalnirea din "amanturi, urmat a"oi de
!esfasurarea,.ndra(neala, 1erestre intunecate
.n 1955 ii a"are romanul Morometii, -olumul intii, si,
du"a o ela$oratie e2trem de indelungata, -ede lumina
ti"arului in 1934 si -olumul al doilea .ntre tim" a"arusera
romanul 5isi"itorii si "o-estirea 1riguri
6lterior "u$lica "iesa de teatru Martin 'ormann si
romanul .ntrusul, culegerea de eseuri si confesiuni
.m"osi$ila intoarcere, romanul Marele singuratic 719428
Scriitor care a"ara conditia literaturii realiste, Marin
Preda considera ca in afara unor notiuni ca istorie, ade-ar,
realitate, "ro(a n-ar a-ea nici un inteles % o"era tre$uie
judecata in functie de "artea ei de ade-ar si o carte $una
este aceea care transmite intr-o modalitate estetica
acce"ta$ila, un ade-ar social si "si&ologic +l insusi culti-a
o literatura ins"irata din realitatile contem"orane,
a$ord9nd teme morale sau e2istentiale intr-un stil e"ic de
mare densitate care a asesat "ro(a rom9neasca "e terenul
solid al o$ser-atiei "si&ologice
Ca si in alte ca(uri, al lui 5e$reanu de e2em"lu, romanul
cel mai im"ortant al lui Marin Preda este antici"at si
"regatit de nu-elele sale .n -olumul de de$ut, .nt9lnirea
din "am9nturi, sunt c9te-a naratiuni : !imineata de
iarna, % adunare linistita; .n ceata etc - care
"refigurea(a moti-e, int9m"lari si "ersonaje din roman,
usor de de"istat la o sim"la confruntare, dar mai
im"ortant dec9t aceasta este fa"tul ca inca din nu-ele se
conturea(a o$sesia fundamentala a creatiei lui Marin
Preda, care este destinul taranului rom9n
Morometii re"re(inta, "e a"roa"e o mie de "agini,
"o-estea unei familii de tarani din C9m"ia !unarii care
cunoaste de-a lungul unui sfert de secol o ad9nca si
sim$olica destramare #ctiunea e "lasata, in "unctul ei
initial, 1a c9ti-a ani inaintea celui de-al doilea ra($oi
mondial, c9nd tim"ul "area foarte ra$dator cu oamenii,
iar -iata se scurgea fara conflicte mari .n s"atiul e"ic al
lui Marin Preda functia acestui tim" este insa "arado2ala
+l nu mai are ra$dare si -a "roduce in s9nul taranimii
sc&im$ari fulgeratoare, care "un in cum"ana insusi
destinul ei milenar Primele "agini sunt construite in
"erfecta concordanta cu tim"ul sugerat si un sfert din
-olumul intii se "etrece de s9m$ata seara "9na duminica
noa"te, adica de la intoarcerea Morometilor de la c9m"
"9na la fuga Polinei cu 'irica Scriitorul decu"ea(a scene
de o mare sim"litate din -iata taranilor si narea(a lent,
staruind asu"ra fiecarui amanunt, gest sau re"lica Totul
se desfasoara "arca du"a un ti"ic anume, nimic nu e
s"ontan, in asa fel inc9t im"resia de ceremonial e
staruitoare, ca si cum taranii s-ar orienta in cele mai
elementare miscari ale lor du"a o ordine "resta$ilita, du"a
un cod stra-ec&i
1ragmente din cina unei familii de tarani rom9ni0
*C9t ieseau din iarna si "9na a"roa"e de sfintul <iculaie,
Morometii m9ncau afara in tinda la o masa joasa si
rotunda, ase(ati in jurul ei "e niste scaunele c9t "alrna
1ara sa se stie c9nd, co"iii se ase(asera cu -remea unul
l9nga altul, du"a fire si neam Cei trei frati -itregi,
Parasc&i-, <ila si #c&im, stateau s"re "artea din afara a
tindei, ca si cind ar fi fost gata in orice cli"a sa se scoale de
la masa si sa "lece afara !e cealalta "arte a mesei, l9nga
-atra, jumatate intoarsa s"re strac&inile si oalele cu
m9ncare de "e foc, statea totdeauna Catrina Moromete,
rnama -itrega a celor trei frati, iar l9nga ea ii a-ea "e ai ei,
"e <iculae, "e .linca si "e Tita, co"ii facuti cu
MorometeMoromete statea "arca deasu"ra tuturor
,ocul lui era "ragul celei de-a doua odai, de "e care el
sta"9nea cu "ri-irea "e fiecare Toti ceilalti stateau umar
l9ngai umar, ing&esuiti, masa fiind "rea mica Moromete
n-o mai sc&im$ase de "e -remea "rimei lui casatorii, desi
numarul co"iilor crescuse +l sedea $ine "e "ragul lui,
"utea sa se miste in -oie si dealtfel nimanui nu-i trecuse
"rin ca" ca, ar fi $ine sa se sc&im$e masa accea joasa si
"lina de arsurile de la tigaie*
Morometii, str9nsi in jurul unei mese mici si rotunde,
dominati de un tata temut si ascultat, "ar incremenirea
unei -ec&i r9nduieli Cina lor este un ecou "este milenii al
ceremonialului unei familii gentilice, care si-a conser-at
intr-o forma a"roa"e intacta structura, nu si mentalitatea
Sunt si alte scene antologice, ade-arate documente de
-iata taraneasca, dar intentia scriitorului nu e sa faca
etnografie 1orta cartii sta in ad9ncimea ei "si&olonica,
"entru ca in descrierea as"ectelor automatice, stereoti"e,
se strecoara sistematic anali(a circuitului sufletesc
su$teran al "rotagonistilor, astfel inc9t romanul se -a
constitui dintr-o realitate e2terioara, care "oate crea
im"resia su"erficiala ca a-em de-a face cu o monografie a
satului romanesc, si dintr-o realitate interioara, mai
misterioasa si mai dura$ila, din care "orneste drama
Modul acesta de distri$utie a su$stantei e"ice se -adeste
c&iar din "rimele momente c9nd, "rin notatia simultana a
e-enimentelor e2terioare si a e2"lo(iilor sufletesti, se
sugerea(a ra"orturile reale ale mem$rilor familiei
Moromete Po(itia Morometilor in jurul mesei, autoritatea
"aterna, atitudinea centrifuga a fiilor mari, o"o(itia dintre
ei si mama, locul neglija$il al micului <iculae, ind9rjirea
dintre frati, comunicata "rin intermediul dialogului,
luminea(a o stare de cri(a latenta, care se -a declansa
cur9nd
Marin Preda isi ince"e romanul "rin anali(a acestui
moment din -iata unei familii de tarani, relief9nd
conflictul dintre -ec&ea ei structura si noua realitate
sufleteasca Gos"odaria Morometilor "are solida si grija
conducatorului ei este s-o mentina intacta + "entru int9ia
oara cind in literatura romana taranul nu e sta"9nit de
ideea de a a-ea "am9nt, ca sansa a fericirii sale, ci de a si-
1 "astra .lie Moromete are doua loturi, al lui si al Catrinei,
si o multime de co"ii care sa munceasca Si totusi, mica-i
"ro"rietate intra in declin, "entru ca in calculele lui nu
"re-a(use disensiunea interioara a familiei si nici nu
intelege "ericolul real al -esnicelor sale datorii am9nate
.n "rimele ca"itole ale cartii aceste lucruri ram9n
necunoscute Pro(atorul nu-si ince"e "o-estea de la ca", ci
de la un "unct oarecare din desfasurarea ei Personajele
sunt gata formate, ele intra in actiune fara nici o "regatire
"reala$ila si se misca conform firii lor Modalitatea
aceasta tradea(a un gust al re"re(entarii dramatice,
-i(iunea artistica a lui Marin Preda fiind adeseori scenica,
ceea ce creea(a un "uternic sentiment al autenticitatii
!u"a lunga descriere a intoarcerii Morometilor acasa,
atentia scriitorului se indrea"ta s"re -iata comunitatii
rurale +l isi alege in acest sco" sec-ente dintr-o (i de
duminica la tara si narea(a, dilat9nd "rin insistenta,
e-enimente o$isnuite, ca taierea unui salc9m, un drum
s"re fierarie cu secerile "e umar, o adunare in "oiana,
"lata unor im"o(ite, calusul, &ora Ca"acitatea lui Marin
Preda de a -edea semnificatia ascunsa a fa"tului $anal,
cotidian, este aici magistrala si o$isnuitul ca"ata un relief
neaste"tat, tul$urator, ca si cum ne-am afla in fata unor
ade-arate ritualuri ale uni-ersului satesc Cadrul acesta
este necesar "ro(atorului, intruc9t, fara el, functiile -itale,
si s"irituale ale eroului nu s-ar "utea e2ercita .n relatie cu
satul, indi-idualitatea lui .lie Moromete se de(-aluie
"regnant si ceea ce in s9nul familiei "area o i"ote(a de-ine
acum o confirmare0 el are trasaturi care il asa(a deasu"ra
celorlalti
+roul e "ortreti(at in miscare si se conturea(a finalmente
"rin suma detaliilor acumulate "e "arcurs + suficient sa
stea "e stanoaga sau sa iasa la drum, "ornind unde-a s"re
mijlocul satului, si s"ectacolul ince"e0 %$iectele si oamenii
nu-1 lasa indiferent .n fata lor, sensi$ilitatea lui -i$rea(a
si el sesi(ea(a intr-o e2istenta, oric9t de cenusie, elementul
inedit, mai ales cel comic
,umea e "lina de "ersonaje "e care el le contem"la cu
-olu"tate si le recreea(a a"oi ca un ade-arat artist "entru
"rieteni, "entru ca in Moromete gustul "entru
contem"latie se im$ina "erfect cu darul -or$irii si mai ales
cu "lacerea de a -or$i
Scena care-l defineste "rofund, tocmai "entru ca
sinteti(ea(a e"ic "o(itia lui Moromete in relatie cu o
colecti-itate umana re"re(entati-a "entru mediul sau de
-iata, se "etrece in "oiana fierariei lui .ocan, unde taranii,
gatiti ca de sar$atoare, se aduna sa discute, cu un
inimita$il umor, "olitica
*Se a"ro"iau de fierarie si Moromete fu int9m"inat de
de"arte cu e2clamatii .ocan a$ia desc&isese si "oiana era
"lina 6nii stateau in "icioare, altii "e niste $utuci -ec&i,
adusi acolo cine stie de c9nd si tociti de sedere, toti
galagiosi si "arca nera$datori !ar Moromete nu-i lua in
seama, nu se gra$i sa se duca la ei Se o"ri din nou "e o
"odisca, il "arasi "e !umitru lui <ae si intra in curtea
cui-a #$ia "este o jumatate de ceas iesi de acolo +ra ras
"roas"at
- Ce e, ma, ce --ati adunat aicea= > se mira a"oi c9nd
ajunse in "oiana fierariei 'una dimineata>
. se ras"unse din c9te-a "arti si cine-a, -a(9ndu-i secerile,
ii s"use sa se gra$easca fiindca ii ram9ne griul "e c9m"
- Pai de ce, .ordane, n-o sa te c&em "e tine sa mi-1 seceri
tu= +rau foarte -eseli si "arca nici nu se au(eau unii "e
altii
Cocosila scoase dintr-o des"artitura a c&imirului un
"ac&et de regie nedesfacut, se ase(a ne"asator "e un $utuc
si ince"u sa-si rasuceasca, o tigare Moromete se lasa "e
-ine si isi facu si el din "ac&etul lui Cocosila, du"a care
intinse m9na si trase incet de su$ aceiasi c&imir
!imineata ?iarul nu era intreg, dar Cocosila a-usese
grija sa-i aduca lui Moromete "aginile cu stiri "olitice si cu
de($aterile
- #sculti, Mnromete= <u mai citi, lasa c-am citit eu
inaintea ta si sunt deste"t, asculta aici la mine
- @ai, Moromete, dadu cine-a glas nera$darii tuturor
@ai, da-i drumul> !e fa"t Moromete int9r(ia ca un scolar
care nu e sigur "e el; citea int9i in gind - #u(iti ce (ice
regele> s"use el si indata se facu tacere de"lina #u(iti ce
(ice Majestatea sa, adauga rotunjind mieros "e
*majestatea sa*
Marele congres ag-icol !iscursul Majestatii sale 5egelui
!omnilor, am fost informat ca congresul dumnea-oastra
este un congres de s"ecialisti, agronomi si ingineri .au
cu-9ntul aici ca unul interesat in c&estiunile "e care le
de($ateti si care am c&iar oarecare e2"erienta Mi-ar fi
"lacut "oate ca acest congres si fie un congres al
*gos"odarilor* "entru ca, du"a mine, s"ecialistii nostri
sunt inca de"arte de a fi gos"odari0 Stiu acest lucru, "entru
ca agricultura m-a "asionat !omnilor, a de-enit o
lo(inca sa se s"una la noi ca agricultura este ocu"atiunea
"rinci"ala a rom9nilor, am s"us-o si eu, dar din nenorocire,
daca este ocu"atiunea manuala "rinci"ala a rom9nului,
nu este totdeauna si ocu"atiunea lui mintala
Moromete se o"ri si ramase cu "ri-irea tinta, in (iar
Tacerea continua
- @e&e> i($ucni "e neaste"tate !umitru lui <ae si r9sul sau
g9lg9i "uternic si lenes mai de"arte @e, &e, &e, ia uitali--a
cum a ramas Moromete
- #dica, se rasuci Moromete s"re Cocosila, las9nd "entru
moment (iarul la o "arte, adica ocu"atiunea ta mintala,
Cocosila, e la alte "rostii>
Cocosila nu ras"unse, se uita in-idios la Moromete care
stia sa gaseasca in (iar astfel de lucruri
- Primul agricultor o fi merg9nd si el la "lug= dadu
!umitru lui <ae tonul comentariilor
- Merge, de ce sa nu mearga> (ise .ocan C9nd se
des"rima-area(a iese cu "lugul din curtea "alatului si se
duce si el la arat
- % fi a-ind "am9nt= se interesa cine-a
- #re> afirma Cocosila #re asa, cam -reun lot si
jumatate>
- <u cred, se indoi cine-a #re mai mult, ca tre$uie sa-1
tina si "e ala micu, "e Mi&ai Tre$uie sa-i dea sa
man9nce
- +sti "rost> 5eflecta Cocosila #la micu are lotul lui de la
ma-sa>
- .n fine> inc&eie Moromete aceste scurte o$ser-atii si
a"uca dinnou (iarul in m9na
Sim"atia s"ontana cu care este intim"inat Moromete,
fa"tul ca discutiile nu ince" fara el, greutatea cu-9ntului
sau do-edesc ca "restigiul lui e real si recunoscut
Socia$ilitatea, inteligenta, ironia, umorul, darul de a
-edea dincolo de lucruri, fante(ia, $ucuria contem"latiei
fac din el un taran neo$isnuit, un o$ser-ator si un
moralist +2ista si o alta fata a lui Moromete, in consens
cu trasaturile lui fundamentale, dar care il
"articulari(ea(a si mai mult "rintre ceilalti tarani
Personajul este un disimulat, sta"9neste arta de a-si
desincroni(a in mod -oit g9ndurile si -or$ele, de a mima
gesturi si o"inii false "entru a sonda "artenerul de discutie
si a se distra "e seama "rostiei, a ing9mfarii si a lim$ajului
acestuia sau, "ur si sim"lu, "entru a se ascunde "e sine
Semnificati-a e comedia jucata in fata agentilor fiscali,
care-i stricasera "lacuta lui discutie de duminica .ntr9nd
in curte, trece "e l9nga cei doi agenti, ca si c9nd acestia
nici n-ar e2ista, striga su"arat la o Catrina in-i(i$ila,
aflata de fa"t la $iserica, si la un Parasc&i- ine2istent
!u"a ce-i inne$uneste $ine "rin aceasta mane-ra de
ignorare, se intoarce s"re ei si le striga 0 *<-am >* #"oi se
"otoleste $rusc si cere o tigare, las9ndu-1 in "ace "e agent
sa taie c&itanta !u"a ce o "rimeste in m9na, o rasuceste
meticulos "e toate "artile si o "une incetisor "e "ris"a,
trag9nd linistit din tigare0
* @ai, nea .lie, &ai, nea .lie> se gra$i Au"uitul, "ocnind
incuietoarea gentii
Pai nu ti-am s"us ca n-am=> (ise Moromete ne-ino-at Ce
sa-ti fac eu daca n-am> !e unde sa dau= <-am>*
Si jocul continua s"re cum"lita ener-are a agentilor, care
-or sa-i ridice lucrurile din casa, sa-i ia caruta si caii C9nd
amenintarile sunt gata sa se reali(e(e, Moromete inter-ine
im"aciuitor0
*- !e ce nu -rei sa intelegi ca n-am= .a ici o mie de lei, si
mai incolo asa, mai discutam noi> Ce, cre(i ca noi fatam
$ani=*
!isimulatia lui Moromete nu este numai reactie
defensi-a, ea ii de-ine o a doua natura, "entru ca, desi e un
ti" socia$il, de o mare curio(itate intelectuala, constructi-
in intentii, are un com"ortament $i(ar, mascat #de-arata
lui fire tre$uie dedusa din gesturi si reactii care o
contra(ic Celor din jur *le a"are ca un om sucit, cu toane,
im"re-i(i$il, inc&is intr-o meditatie a sa o$scura si
im"enetra$ila* 7%- Cro&malniceanu8 Practic, reactiile lui
Moromete sunt derutante C9nd <ila duce caii su$
salc9mul "e care-1 taiau, Moromete striga s"re el0 *6nde
-ii, ma, cu ei=*, dar cum $aiatul nu "rice"e0 - Cum unde
-in=*, intoarce -or$a, ca si cum el ar fi gresit0 *#dica da
treci cu ei incoa sa cada salc9mul "e ei* ,a constatarea lui
Cocosila ca "oarta la care lucra Parasc&i- e gata,
Moromete ras"unde su"arat0 *<u, mai tre$uie un -itel sa
se uite la ea*, iar lui Tugurlan, care se mira de ce nu-i
"oarta "ica fiindca 1-a injurat in "oiana lui .ocan0 *Pai si
"e d-ta te-am injurat Si d-ta nu te-ai su"arat*, ii
"reci(ea(a cu o sa-anta sa-oare0 *<u, "e mine m-ai
com$atut #ia e altce-a*
#titudinea lui Moromete creea(a un fenomen de
instrainare, de o dureroasa intensitate, o$ser-a$il mai ales
in relatiile lui cu cei sase co"ii +l ii iu$este si le -rea
$inele, dar isi cen(urea(a orice induiosare fata de ei
Ser$area scolara la care <iculae ia "remiul int9i ii
"ro-oaca "entru "rima data ne-oia de a-si transmite
afectiunea in mod direct si atunci el nu gaseste gesturile
cu-enite 6imirea de a-si -edea fiul "remiant, c9nd el
credea ca -a ram9ne re"etent, sting&ereala co"ilului si
saracia lui, cri(a de friguri care il cu"rinde in tim" ce
incerca sa s"una o "oe(ie ii "roduc o emotie -ecina cu
"anica .ntoarcerea lor s"re casa e a"roa"e "atetica
fiindca, "entru o cli"a, distanta dintre tata si fiu dis"are
"rin gesturi sc&itate cu multa st9ngacie 6na din multele
ilu(ii ale lui Moromete este credinta lui in "osi$ilitatea
comunicarii +l $anuie ca oamenii il inteleg sau ca cel
"utin ne-asta si co"iii il inteleg si nu-si "oate re"rima
mirarea c9nd acestia il inter"retea(a altfel dec9t se stie el
Pra$usirea gos"odariei sale se -a "etrece si din aceasta
cau(a, "entru ca fiii ii ignora "lanurile nee2"licate si se
simt animati de alte g9nduri, mai realiste, sau, in orice
ca(, in s"iritul tim"ului lor .n momentul in care Parasc&i-,
<ila si #c&im -or a-ea "uterea sa se des"rinda de su$
influenta tatalui, "olitica de ec&ili$ru a micii "ro"rietati,
ilu(ia cea mare a lui Moromete, intra intr-o stare de cri(a
Pentru Moromete, "am9ntul inseamna demnitate sociala
si umana, $ucuria de a fi li$er, inde"endent; mai inseamna
sansa de a te g9ndi si la altce-a dec9t la (iua de m9ine,
"osi$ilitatea de a "ri-i -iata nu nea"arat ca s"ectacol, ci
ca "e un lucru de al carui secret tre$uie sa te "atrun(i, sa
te uiti la oameni, la soare, la tot ce e2ista +roul lui Marin
Preda este un contem"lati- si drama lui este drama
contem"lati-itatii, adica, du"a e2"licatia scriitorului,
este drama omului care, fara a dis"retui acti-itatea, isi
da seama ca insul care e numai acti- isi consuma -iata si
nu intelege nimic din ea, "entru ca de-ine ro$ul actiunii*
71lorin Mugur0 Con-or$iri cu Marin Preda8 ,ui Moromete
ii "lace -iata ca miracol de contem"lat <u este totusi un
inacti- +l actionea(a, dar in sensul ilu(iilor "e care si le-a
facut des"re -iata; si cum credinta lui este ca modul
traditional de e2istenta al taranimii este cel mai $un cu
"utinta, actionea(a in s"iritul acestei conce"tii, dar intr-o
flagranta contradictie cu s"iritul e"ocii, care-1 -a in-inge
!e aici, drama
Su$ acest as"ect, "ersonajul a fost com"arat cu !on
Buijote, dar "ro(atorul roman res"inge a"ro"ierile fortate0
*un om ca Moromete, cu simtul umorului, al ridicolului, nu
"oate sa se asemene, in ciuda autoilu(ionarii care de
asemenea e o trasatura a caracterului sau, cu un "ersonaj
ea !on Buijote, un smintit su$lim si "e care "utin il
interesea(a daca lumea r9de de el* Marin Preda are
meritul de a fi integrat o drama eterna istoriei si
realitatilor sociale romanesti 7*fara istorie literatura se
asfi2ia(a*8 #nali(a unei "si&ologii, a unei stari de
autoilu(ionare si a consecintelor ei se com"letea(a cu
studiul a"roa"e $al(acian al mecanismului social si al
comediei umane
!rama lui Moromete se declansea(a intr-un tim" istoric
anumit, c9nd "uterea $anului il "une "e taran in situatia
de a face din "roductia sa o marfa .n satul "atriar&al, cu
economie autar&ica, na-aleste cu -ioletnta un alt ti" de
relatii, in cadrul carora tre$uie sa "roduci unele $unuri,
dar si sa -in(i, ca sa "oti cum"ara altele 'anul inseamna
un atac $rutal la adresa ilu(iei lui Moromete ca el, cu
"am9ntul si co"iii lui, "oate continua sa traiasca linistit
+l -ede ca taranul este atras intr-o cursa des"re care nu
stie incotro duce <elinistea unei asemenea "ers"ecti-e e
incerte il determina "e erou sa ram9na "e "o(itia lui "9na
la sf9rsit
1iii cei mari inteleg altfel "ro$lema si, "e fondul mai
-ee&i al urii lor im"otri-a mamei si surorilor -itrege, "un la
cale se"ararea de $unuri si fuga la oras Pentru a "re-eni
ra(merita, Moromete ii "ermite lui #c&im sa "lece la
'ucuresti cu oile ca sa aduca in toamna sase mii de lei, le
duce eu -or$a "e Catrina si "e fete, ii lasa si lui <iculae
s"eranta ca-1 -a trimite la scoala #titudinea lui
concilianta nu da re(ultate 1iii isi dis"retuiese tatal
"entru ne"rice"erea lui in afaceri si Moromete trece la
masuri e2treme .i $ate cu "arul "e Parasc&i- si "e <ila
intr-o sec-enta de mare dramatism, care-i e2"rima
dis"erarea de a nu fi "utut sa-i o$lige sa ram9na ceea ce ar
tre$ui ei sa fie, du"a "arerea lui, adica tarani ade-arati
Parasc&i- si <ila reusesc "9na la urma sa fuga, lu9nd si
caii din grajd, iar Moromete e o$ligat sa -9nda o "arte din
"am9nt, deci sa faca e2act ceea ce a lu"tat sa nu faca *Cu
$anii luati Moromete isi cum"ara doi cai, "lati foncierea,
rata anuala la $anca, datoria lui #ristide si ta2ele de
internat ale lui <iculae, ram9n9nd ca necunoscuta solutia
acestor "ro$leme "entru -iitor0 din nou rata la $anca, din
nou foncierea, din nou <iculae
!ar cu toata a"arenta sa ne"asare, Moromete nu mai fu
-a(ut st9nd ceasuri intregi "e "ris"a sau la drum "e
stanoaga <ici nu mai fu au(it ras"un(9nd cu multe
cu-inte la salut <u mai fu au(it "o-estind !in Moromete
cunoscut de ceilalti ramase doar ca"ul lui de &uma arsa,
facut odata de !in Casilescu si care acum "ri-ea
insingurat de "e "olita fierariei lui .ocan la adunarile care
inca mai a-eau loc in "oiana
,i"site de omul lor, aceste adunari a-eau sa-si "iarda si ele
cur9nd orice interes .ar trei ani mai t9r(iu, c9nd i($ucnea
cel de-al doilea ra($oi mondial, sa se -ada ca nu era numai
at9t Tim"ul nu mai a-ea ra$dare*
Columul int9i se termina "rin sc&im$area ung&iului de
referinta asu"ra tim"ului, care, de"arte de a fi ra$dator si
tolerant, si-a dus la $un sf9rsit ine2ora$ila-i ero(iune
Moromete ia cunostinta cu acest tim" in urma unei tragice
e2"eriente care ii modifica "si&ologia Mutenia in care
aluneca e o stare de cri(a si, in mod sim$olic, o dis"aritie
Sfirsitul lui llie Moromete este sf9rsitul unei mentalitati de
origine ar&aica +l conser-a o lume si imaginea(a una in
care sa "oata trai !etronat cu $rutalitate de tim"ul care
de-ine nera$dator, el este un *rege fara tara* Cri(a il
instrainea(a de fosta lui i"osta(a, "e care o "ri-este cu
oc&i strain +roul isi intelege finalmente drama, ceea ce
face din el un "ersonaj su"erior
P9na la Marin Preda "ro(a romaneasca studiase "e
taran mai ales su$ ung&iul e2istentei lui automatice, al
"erfectei ada"tari la mediu Cu Morometii taranul este
scos din stiutul traseu stereoti" si constr9ns sa medite(e la
ade-arata sa conditie !u"a cri(a el nu mai reintra in
-ec&ea functie automaticaColumul int9i nu este numai
romanul lui .lie Moromete Multe "lanuri se desfasoara
fara el, "entru a arata ca satul e2ista si in afara lui
Moromete Marin Preda are ne-oie de imaginea mai larga
a satului ca sa "otente(e, dar si sa relati-i(e(e drama
eroului, suger9nd si alte trasee ale e2istentei .n urmatorul
-olnm aceasta -i(iune -a fi dominanta
Morometii, -olumul al doilea, "are alt roman si "rin
structura, si "rin te&nica narati-a si "rin stil +l re"re(inta
in "rimul r9nd o -ictorie a scriitorului asu"ra lui insusi
Preda a lu"tat multa -reme, ince"9nd cu romanul
5isi"itorii, sa-si cree(e "ro"riul sau stil, care sa nu fie
stilul in care se e2"rima taranii sau cu care scriitorul
e2"rima tema taranilor .n .m"osi$ila intoarcere, c9t si
in Con-or$iri cu Marin Preda, el arata ca "entru un
creator am$itios care -rea sa cree(e in mod deli$erat un
anumit uni-ers si sa atace teme de constiinta este necesar
un stil al scriitorului, *instrument formida$il- de a lumina
si de a sta"9ni dintr-un "unct de inalta intelectualitate
materia ins"iratiei *Cu acest stil care, fie ca-i "lace, fie ca
nu-i "lace cititorului - a de-enit stiltul rneu- am scris
Morometii -olumul doi, .ntrusul, "o-estirea 1riguri
si a"oi -olumul .m"osi$ila intoarcere si romanul
Marele singuratic
Marturisirea scriitorului da un alt sens ra"orturilor
dintre cele doua -olume, "entru ca, desi "rimul e un roman
al indi-idului, iar al doilea al masei - iar masa nu traieste
e2act aceeasi drama economica si aceeasi tragedie
sufleteasca -, unitatea lor tine de -i(iune .n am$ele creste
imaginea unui uni-ers si a unei ci-ili(atii aflate la rascruce
de drumuri si destinul acestui uni-ers si al acestei
ci-ili(atii re"re(inta ade-aratul o$iecti- al *Morometilor*
Sc&im$9nd stilul, Marin Preda a "utut altfel sta"9ni
"ro$lema "usa in discutie, care ar fi riscat - "rin oglindirea
doar din "ers"ecti-a lui .lie Moromete - sa deforme(e o
realitate com"le2a, re-olutionara
#ctiunea celui de-al doilea -olum are loc tot in satul
Silistea-Gumesti, in "rimele doua decenii du"a +li$erare
Te&nica de com"o(itie nu mai este cea a decu"ajului, ci
una re(umati-a0 e-enimentele sunt selectionate,
naratiunea cunoaste intoarceri in tim" si eliminari de
fa"te 7reluate in Marele singuratic8, singurul moment de o
mai intinsa coerenta e"ica fiind cel in care <iculae
Moromete "artici"a ca acti-ist la o cam"anie de seceris in
"ro"riul sau sat
.n "rimele ca"itole, grija "ro(atorului e sa distruga
imaginea dint9i a lui Moromete, arat9ndu-i o alta fata,
li"sita de glorie #ceasta actiune se justifica "rin ne-oia de
eli$erare a scriitorului, care, "entru a face loc altui destin
literar, tre$uia, intr-un fel, sa omoare in noi nostalgia fata
de cel dinainte, sa ne dea ilu(ia ca el "oate trai si altfel in
mijlocul unei familii in care autoritatea lui e contestata si
al unei e"oci in care su$tilitatile lim$ajului si "lacerea de
a contem"la sunt niste frumoase anacronisme* 7+ugen
Simion8
!esi a cunoscut o "erioada de "ros"eritate si si-a refacut
a-erea, Moromete nu se mai "oarta ca inainte si ia
&otar9ri care il co$oara in oc&ii familiei .i inter(ice lui
<iculae sa mai frec-ente(e scoala "e moti- ca nu-i aduce
nici un $eneficiu, continua sa nu treaca "am9ntul si casa
"e numele Catrinei, in sc&im$ merge la 'ucuresti sa le
"ro"una celor trei fii sa se intoarca in sat, sa le dea lor tot,
iar el cu Catrina sa se retraga intr-o cosmelie "e care s-o
ridice alaturi de -ec&ea lor casa % ura na"rasnica se
ridica atunci in sufletul acestei femei, care-si "araseste
$ar$atul la $atr9nete si se duce sa traiasca la fiica ei din
"rima casatorie
.lie Moromete intra intr-o (ona de um$ra, autoritatea lui
in sat se diminuea(a, familia nu-1 mai asculta, -ec&ii lui
"rieteni au murit sau l-au "arasit, noii "rieteni, Matei
!imir, <ae Cismaru, Costac&e al Aoac&ii, Giugudel, ii a"ar
mediocri, el insusi are im"resia ca nu mai gaseste nici un
om in stare sa glumeasca inteligent
Satul intra intr-un ritm accelerat de disolutie, "e scena lui
na-alesc forte necunoscute, a"ar figuri noi ca notarul, 'ila,
.sosica, ?droncan, Mantarosie, Plotoaga, #dam 19nt9na,
%ua$ei, Casile al Moasei sa, se discuta "ro$leme noi si se
naste o "olitica noua Taranii asista la un fenomen
amenintator, la o ade-arata *s"argere* a satului, a carei
ratiune le sca"a 0 *+rau e-enimente "line de -iclenie s-ar
fi (is, -a(9nd ce oameni ieseau acum la i-eala, ca un sat nu
era o ase(are de cel mult doua mii de case adunate intr-o
-ale de r9u si ascunse su$ salc9mi, ci o groa"a fara fund,
din care nu mai incetau sa iasa at9ti necunoscuti*
#ceasta este o e"oca de tran(itie, c9nd Moromete
dis"are o -reme ca erou acti-, ca sa rede-ina c9nd totul -a
fi iremedia$il "ierdut "entru el Se im"une, in sc&im$,
<iculae Moromete, co"ilul neglijat de "arinte, care-si
"araseste si el, ca si fratii mai mari, dar in alt mod,
conditia de taran, fiind &otar9t sa reali(e(e o e2istenta, si
o atitudine care sa-1 inde"arte(e de la greselile tatalui
sau
!iscutiile dintre ei doi, destul de numeroase, "ro-ocate
mai ales de Moromete-tatal, au semnificatia unei
confruntari intre doua conce"tii de -iata, intre doua
ci-ili(atii <iculae Moromete crede intr-o *noua religie a
$inelui si a raului* si de-ine *a"ostolul* ideilor socialiste
care "re-ad, odata cu sc&im$area intregii societati,
innoirea radicala a satului
.lie Moromete nu se im"aca cu g9ndul ca rostul lui in lume
a fost gresit, si ca taranul tre$uie sa dis"ara .deea nu
numai ca il derutea(a, dar ii "roduce o dis"erare fara
margini +2ista in acest sens o scena de mare forta
artistica - ultima in care Moromete a"are in -iata - in care
$atr9nul, udat de o "loaia re"ede de -ara, sa"a un sant in
jurul sirei de "aie din gradina si discuta cu un "ersonaj
imaginar, in tim" ce in alta "arte a satului se "un la cale
sc&im$ari &otaritoare "entru destinul taranimii0
*P9na in cli"a din urma omul e dator sa tina la rostul lui,
c&it ca rostul asta cine stie ce s-o alege de el>* *Ca tu -ii
si-mi s"ui ca noi suntem ultimii tarani de "e lume si ca
tre$uie sa dis"arem Si de ce cre(i ca, n-ai fi tu ultimul
"rost de "e lume si ca mai degra$a, tu ar tre$ui sa, dis"ari,
nu eu=* *#sa ca -e(i, relua a"oi Moromete in glas cu o
admiratie de sine neaco"erita fata, de genero(itatea lui, eu
te las "e tine sa traiesti !ar rau fac, ca tu -ii "e urma si-
mi s"ui mie ca nu mai am nici un rost "e lumea asta si
ce-o sa man9nci, ma, 'i(nae= Ce-o sa man9nci, ma,
t9m"itule, e2clama Moromete a"as9nd cu un fel de mila
nesf9rsita, a"roa"e "arinteasca "e ultimul cu-9nt,
contem"l9nd "arca cu jale mi(eria mintala a acelui 'i(nae
care ii s"usese lui asemenea lucruri des"re soarta care le
era re(er-ata in -iitor taranilor 7<u-i s"usese lui, ci lui
<iculae, si de la <iculae stia si Moromete8 Macar, (ise
Moromete mai de"arte, eu tot am facut ce-a, am crescut
sase co"ii si le-am tinut "am9ntul "9na, in momentul de
fata - ca n-au -rut sa-1 munceasca, ce sa le fac eu, toata
-iata le-am s"us si i-am in-atat - ,dar "e tine sa, te -edem
daca esti in stare cel "utin de-at9t> % sa fii fn stare= <u sa-
i im$raci si sa le dai sa man9nce, ca asta e lesne, de
m9ncare ii dai si unei -ite in grajd, dar ce le s"ui>= Ce-i
in-eiti, fiindca un co"il c&iar daca nu-i intra lui in ca" c9t
e mic, c9nd se face mare isi aduce aminte 1iindca
degea$a o sa le s"ui tu -or$e, c-o fi, c-o "ati, ca mai
deste"t ca tine nu mai e nimeni, din fa"te ei o sa -a(a ca
nu esti nici deste"t si nici n-ai ce sa le s"ui si or sa ajunga
de ca"ul lor si or sa te in-ete ei "e urma minte c9nd oi
im$atr9ni %ri sa-si stearga "icioarele "e tine, ca n-ai stiut
sa faci din ei oameni
.n indirjirea a"roa"e ne$uneasca cu care isi a"ara
"unctul de -edere se gaseste at9t maretia, c9t si mi(eria
"ersonajului, "rofet al unei cau(e iremedia$il "ierdute +l e
totusi "rea inteligent ca sa nu-si dea seama ca -alorile "e
care le a"ara -or dis"area, ca ci-ili(atia *micului
"ro"rietar agricol* nu mai are nici un -iitor, e in stare sa
acce"te c&iar ideea ca -a fi $ine cum -a fi, dar nu se simte
"regatit, nu mai "oate organic sa traiasca acest nou !e
fa"t, tragedia lui Moromete nu "ro-ine din inada"tare;
inada"tarea a declansat insa cri(a unei constiinte care nu
se mai regaseste, "entru ca intre$area fundamentala "e
care si-o "une la $atr9nete, c9nd traieste toate aceste
sc&im$ari, este de ce se int9m"la ceea ce se int9m"la si
mai ales cum se "utea sti daca tot ceea ce a-ea sa se
int9m"le in -iitor a-ea sa se int9m"le orice-ai face = %are
asta sa fie sc&im$area -esnica a lumii "e care c9t esti
t9nar n-o simti, desi "oate ca altii $atr9ni c9nd tu nu stiai
nimic au suferit ca si tine acun asa sa fie oare=
Cri(a lui Moromete este "usa, du"a cum se -ede, in
termeni su"remi de constiinta, confirm9ndu-se "arca mai
-ec&ea o$ser-atie "olemica a lui G Calinescu in legatura
cu imaginea sim"lificatoare a taranului0 Taranul si Dant
isi "un aceleasi "ro$leme, cu deose$irea ca cel din urma le
re(ol-a cu alta te&nica*
.n ultimele ca"itole ale cartii Moromete dis"are ca
"ersonaj si tot ceea ce se int9m"la, o ase(are mai
temeinica a lucrurilor si "rin aceasta c&iar a -ietii
taranesti, se desfasoara fara Moromete si in afara
constiintei sale, intrata intr-o lunga si definiti-a
intunecare Putinii ani care i-au mai ramas ii traieste in
tacere si insingurare si moare lent, ca si cum -iata s-ar
scurge din el, nu inainte de-a e2clama cu o trufie "e care ar
-rea s-o "astre(e si dincolo de moarte0 *!omnule, eu
totdeauna am dus o -iata inde"endenta>
.n Morometii, Marin Preda anali(ea(a "rocesul istoric al
destramarii celei mai -ec&i clase sociale romanesti, a
satului traditional, lume organica, siesi suficienta,
"urtatoare a unei ci-ili(atii milenare, dar ajunsa intr-un
ceas de cre"uscul Cri(a satului ar&aic se reflecta in c&iar
constiinta celor care il re"re(inta, in asa fel incit su$stanta
romanului -a de-eni tragedia unei umanitati "e cale de
dis"aritie ,egile im"laca$ile ale istoriei -or juca acum
rolu. acelui *fatum clasic, "entru ca inter-entia istoriei in
uni-ersul considerat anistoric al satului traditional -a
duce nu numai la modifiearea structurii lui, la degradarea
elementelor ar&aice, ci si la transformarea si c&iar
dis"aritia -ec&ilor institutii rurale, a unor relatii si
con-entii sociale, a unui cod etic si a unei filo(ofii
Procesul acesta este "rofund dramatic, "entru ca cei care
nu -or -oi sau nu -or "utea sa se ada"te(e -or sta su$
condamnarea istoriei Su$ acest as"ect, .lie Moromete este
un "ersonaj e2"onential, al carui destin e2"rima moartea
unei lumi si nasterea alteia, iar "rin "rofun(imea
s"iritualitatii sale este un "ersonaj monumental
Cocatia realista a "ro(ei .ui Marin Preda isi gaseste in
Morometii o confirmare de inalta tinuta artistica
Scriitorul reali(ea(a aici una dintre cele mai -erosimile
imagini literare a satului romanesc "rintr-o o$ser-atie
rece, o$iecti-a, a"roa"e dura, a dramelor o$scure, dar
"rofunde, care insotese trecerea unei categorii sociale s"re
alte forme de e2istenta Ca si 5e$reanu, um"le si el al$ia
-ietii rurale "9na la refu(, tin(9nd sa o (ugra-easca in
datele ei calendaristice, uni-ersale Muncile agricole, mai
ales secerisul si treierisul, au sansa unui "ictor remarca$il,
care stie sa-si do(e(e culorile si nuantele in ta$louri de-o
mare autenticitate si "oe(ie .n acelasi tim", "ri-irea
scriitorului se indrea"ta si asu"ra acelor o$iceiuri si
traditii "o"ulare care tradea(a o realitate s"irituala mai
ad9nca .nmorm9ntarea, "arastasul, forme -ec&i de ritual,
ca s"alatul "icioarelor de 5usalii si calusul, jocul $aietilor
"e c9m" cu $o$icul, int9lnirile nocturne ale tinerilor
tarani, &ora, atitudinile curente ale sotilor in familie etc
sunt infatisate c9nd ironic, c9nd cu o e-identa nota lirica,
dar "ermanent cu grija de a reliefa s"ecificul unui rnod de
e2istenta Su$ acest as"ect, ca"itolul des"re moartea lui
Moromete este tot ce s-a scris mai tul$urator in literatura
romana des"re moartea unui $ar$at
#se(at in descendenta atit de $ogata a literaturii romane
de ins"iratie rurala, romanul Morometii aduce elemente de
o neta originalitate0 "ro"une un uni-ers satesc autonom,
fara ecouri din Sla-ici, Creanga, Sado-eanu sau 5e$reanu;
im"une alaturi de taranul acestora un alt ti" de taran,
"erfect inde"endent si de egala -ia$ilitate artistica, cu un
com"ortament si o "ro$lematica s"ecifice; da "ro(ei
taranesti o dimensiune "si&ologica neaste"tat de
"rofunda; consolidea(a orientarea realista si stilul
adec-at, anticalofil, al lui 5e$reanu
Ca si marele scriitor ardelean, Marin Preda crede ca forta
creatoare a literaturii, mai ales a "ro(ei, se re-arsa dincolo
de formele de e2"resie, ca ea se e-identia(a int9i "rin ce
s"une si a"oi "rin cum s"une si ca sansa literaturii noastre
de a interesa si "e altii este ca, desco"erind e2"resiile
"urtatoare de farmec ale s"ecificului national, sa fie totusi
co-9rsite de continut, si acest continut sa-si caute astfel
nesting&erit drumul s"re uni-ersalitate 7Circuitul
uni-ersal, din -ol .m"osi$ila intoarcere8
.n conduita lui stilistica, Marin Preda este un "ro(ator
care se su"une o$iectului, temei, "ersonajului Singura lui
grija este sa fie e2act, sacrificindu-si o e-entuala dragoste
"entru scrisul frumos, refu(9nd mestesugul stilistic
Cu-intele au o -aloare functionala, ele tre$uie doar sa
comunice cu "reci(ie intentia scriitorului Stilul acesta nu
este insa li"sit de e2"resi-itate si de farmec Cea mai mare
calitate a lui este lim"e(imea .n ciuda unei sinta2e
com"licate, care to"este intr-o singura fra(a e2"rimarea
directa si cea indirecta, g9ndul scriitorului si g9ndul
"ersonajului, dialogul si e-ocarea, "ro(a lui Marin Preda
are o trans"arenta e2ce"tionala Sensul iese la i-eala cu
toate nuantele sale, nu e niciodata o$scur, in sc&im$ e
"rofund si incarcat de sugestii misterioase, ca si cum
tainele lumii n-ar inca"ea niciodata "e de"lin in cu-inte
.ata un scurt fragment e2em"lificator din ca"itolul in care
Moromete este "re(entat "entru ultima oara in mod direct
de autor0
#"a se scurgea la -ale c9ntind si de sus c"ntinua sa
toarne fara o"rire Moromete ridica fruntea si se uita si
ceea ce -a(u il facu sa-si dea "alaria "e ceafa de admiratie
Santul cel mare, comun tuturor gradinilor de "e-acolo,
dadea "este mal de-at9ta a"a si daca n-ar fi curs cu
re"e(iciune s"re o directie a ei care ducea s"re r9u, te-ai fi
"utut teme ca daca "loaia nu se -a o"ri cur9nd, -a ineca
satul ,i"sind at9ta -reme din "rid-or, .linca se nelinisti
cea dint9i de tatal ei si iesi du"a ei cu un sac in ca" C9nd
il -a(u eu sa"a in m9na si ud de sus "9na jos ince"u sa
strige la el sa se intoarca numaidec9t in casa, nu-si dadea
seama ca "utea sa raceasca si sa moara= !ar Moromete
"arca nici nu au(ea si (adarnic fata se a"ro"ie si-1 trase
de m9na, fugi de-aici, o goni el, nu -e(i ca e "loaie calda,
dar asa calda, cum era, fata si ince"use sa clantane din
dinti Se intoarse in casa si cur9nd iesira, si celelalte surori
si ince"ura si ele sa strige s"re gradina, tata, -in incoace,
insa fara ca el sa le asculte, conduc9nd mai de"arte
torentele de a"a, fac9ndu-le loc cu sa"a si continu9nd
linistit si netur$urat sa -or$easca, "ri(onier "arca fara
sca"are al elementelor, si al lui insusi
Morfologic, te2tul e dominat de -er$e, ceea ce tradea(a
caracterul narati- al stilului Cer$ele intra intr-un joc
su$til de relatii tem"orale - "re(entul, "erfectul sim"lu,
im"erfectul - care ingaduie indi-iduali(area si
identificarea mai multor actiuni simultane #"aritia celor
trei gerun(ii din final nu este nici ea li"sita de semnificatie,
gerun(iul fiind modul unei actiuni in desfasurare, fara
referire "recisa la momentul -or$irii, si cum -er$ele
conduc9nd, fac9nd, continu9nd se refera la Moromete,
acesta "are "arca "entru totdeauna "rins intr-o actiune
fara durata, ceea ce este in "erfect consens cu ideea de
$a(a a fragmentului
Sintactic, te2tul e dominat de su$ordonate #ctiunea
"rinci"ala intra in relatii multi"le si com"le2e, uneori
foarte su$tile, care arata ca lucrurile nu sunt lim"e(i daca
le li"seste ra"ortarea cu-enita Sinta2a aceasta ajuta o
g9ndire de ti" analitic dis"usa sa e"ui(e(e toate nuantele,
dar sa nu se im"iedice de "rea multe con-entii
gramaticale !e aceea, fra(ele cu"rind adesea "ro"o(itii
care a"artin unor "lanuri de e2"resie com"let diferite, cum
ar fi "lanul naratorului si al -or$irii directe a "ersonajului,
fara sa se marc&e(e "rin mijloace gramaticale sau "rin
semne de "unctuatie trecerea de la un "lan la altul .n
ultimele doua fra(e din te2tul citat se "roduce o fu(iune
neo$isnuita in lim$a scrisa, o$isnuita in sc&im$ in -or$ire,
unde trecerea e anuntata de ton, ceea ce arata caracterul
oral al stilului %ralitatea nu este insa "rodusul mecanic al
co"ierii lim$ajului taranesc, Marin Preda nu e deloc un
naturalist, in ciuda unor cruditati -er$ale +l "relucrea(a,
stili(ea(a -or$irea taraneasca, urmarind un efect artistic,
asa cum la r9ndul lor facusera c9nd-a Creanga si mai ales
Caragiale, ade-aratul inaintas in comedia cu-intului al lui
Marin Preda
!u"a modul de constructie sintactica a fra(elor, stilul lui
Preda e intruc9t-a diferit in cele doua -olume0 Primul se
caracteri(ea(a "rintr-o folosire mai accentuata a stilului
indirect li$er, "recum si "rintr-o te&nica normala de
im$inare a stilului direct cu cel indirect; normala, in sensul
folosirii tuturor "rocedeelor gramaticale care indica
trecerea de la un stil la altul; .n -olumul al doilea domina
stilul direct al autorului care, to"ind in flu2ul sau - ca in
e2em"lul citat - toate celelalte forme, de e2"rimare, da
g9ndirii o coerenta si o fluenta remarca$ile
.n sfirsit, din "unct de -edere stilistic, te2tul e al$, li"sit
de "odoa$e Cu-intele sunt folosite cu sensul lor "ro"riu si
numai arareori ca"ata si un sens figurat, dar atunci ele
"roduc fie un -ag ecou liric intr-o "ro(a total antilirica, ca
in constructia *a"a se scurgea la -ale c9nt9nd*, fie o
re-er$eratie misterioasa a ideii, ca in constructia
*"ri(onier "arca fara sca"are al elementelor si al lui
insusi*, metafora care inc&ide sim$olic istoria unui destin
"rins "arca intr-un cerc al fatalitatii
#rta literara a lui Marin Preda este com"le2a +l
sta"9neste nu numai fra(ele, ci si stiinta organi(arii e"ice,
in care distri$utia e"isoadelor, a fa"telor, si int9m"larilor
urmareste un inteles, si acom"ania(a drumul secret al
cartii 1lu2ul e"ic nu este sting&erit de nimic Portretul,
descrierea, alu(ia, anecdota, anali(a, com"letarile, oric9t
de minutioase, nu o"resc in nici un fel miscarea narati-a,
care ca singura comunica o im"resie co-9rsitoare de -iata
!in acest "unct de -edere, iritarea cu care scriitorul
res"inge calificaticul de *analist* si *"ro(a analitica* se
justifica Princi"alele lui "rocedee artistice, -i(iunea
scenica; dialogul, -or$irea alu(i-a, te2tul si su$te2tul
ironic, "arafra(a neologistica, micro-eseul analitic,
"au(ele si diferentele de ritm, simtul comic si simtul tragic,
im$inarea stilului direct si indirect etc sunt su$ordonate
unor calitati narati-e si "ortretistice deose$ite
Cocatia fundamentala a lui Marin Preda este cea de
"o-estitor