CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................................3
1. Calitatea mediului ambiant la etapa actual si efectele i!ibile ale p"lu#ii........$
%.P"lua#ea atm"sfe#ei si c"nsecin ele ei asup#a mediului ambiant..................................&
3.Pa'ube p#"duse ca #e!ultat al p"lu#ii atm"sfe#ei(cau!e si c"nsecin e.....................)
*.+"du#i de s"lu i"na#e.....................................
.13
CONC,U-IE.......................................................................1&
.I.,IO/R01IE..................................................12
%

INTRODUCERE
Actualitatea si importan a problemei abordate.
In ultimul sec"l3 sta#ea mediului ambiant a luat " int"#satu#a de p#"p"#tii ma#i3 fapt ca#e a
cau!at " multime de p#"blem de niel 'l"bal.De aceea3 este f"a#te imp"#tant sa cun"astem
p#"blemele mediului ambiant si m"du#ile de s"luti"na#e ale l"# de"a#ece de ele depinde iata
n"ast#a de mai depa#te.
Cun"aste#ea calitatii mediului implica cun"aste#ea si anali!a unui numa# f"a#te ma#e de
aspect le'ate de t"t ceea ce ne inc"n4"a#a. T"ate aceste p#"bleme au f"st cau!ate ca #e!ultat al
de!"lta#ii te5nic"6stiintifice a lumii3 p#incipalii act"#i in acest p#"ces fiind "mul si actiunile
sale. De aceea3 pent#u s"luti"na#ea acest"# p#"bleme este neapa#at de a identifica cau!ele si
c"nsecintele3 si mai ap"i de stabilit7 m"du#i de s"luti"na#e cit mai eficiente pent#u c"mbate#ea
tutu#"# p#"blemel"# le'ate de mediul ambiant.
De asemenea3 este f"a#te imp"#tant de menti"nat ca t"ate aceste p#"bleme au afectat si
sanatatea "mului3 ia# ca #e!ultat au apa#ut dife#ite epidemii si b"li incu#abile3 ca#e p"t fi in unele
ca!u#i imp"sibil de t#atat. Insa pent#u #e!"la#ea acest"# p#"blem este de asemenea necesa# ca
"amenii sa dispuna de anumite cun"stinte3 inf"#matii p#iind c"nsecintele p"lua#ii3 de alftel este
f"a#te imp"#tant ca "amenii sa pa#ticipe acti in t"ate p#"iectele si "#'ani!atiile ca#e au mei#ea sa
p#"te4e mediului in ca#e n"i t#aim. 0tm"sfe#a este un pe#ic"l 3ca u#ma#e este in pe#ic"l int#e'ul
mediu de iata. Este ne"ie de un c"nt#"l #i'u#"s si de masu#i #adicale pent#u ca iit"#ul
atm"sfe#ei sa fie si'u#.
Realitatile p#e!entului a#ata ca sec"lul 88I este pe#i"ada cel"# mai ma#i desc"pe#i#i si
t#ansf"#ma#i ale ciili!atiei "menesti3 da#3 t"t"data3 si a cel"# mai c"mple9e si une"#i nebanuite
efecte asup#a ietii.P:na nu demult3 #esu#sele natu#ale #e'ene#abile ale Te##ei e#au suficiente
pent#u ne"ile "meni#ii. ;n !ilele n"ast#e3 ca u#ma#e a e9pl"!iei dem"'#afice si a de!"lta#ii fa#a
p#ecedent a tutu#"# #amu#il"# de actiitate3 necesa#ul de mate#ie p#ima si ene#'ie pent#u p#"ductia
de bunu#i a c#escut en"#m3 ia# e9pl"ata#ea intensa a #esu#sel"# pam:ntului #elea3 t"t mai eident3
un de!ec5ilib#u ec"l"'ic.
Pe#fecti"na#ea si m"de#ni!a#ea p#"cesel"# te5n"l"'ice3 utili!:nd cele mai n"i cuce#i#i
stiintifice3 au #edus mult c"nsumu#ile specifice de mate#ii p#ime3 da# nu si pe cele ene#'etice.
Din ce in ce mai des3 " pa#te din mate#iile p#ime inte#media#e sau finale3 p#"duse de"sebit de
c"mple9e3 se #e'asesc <n ae#3 apa si <n s"l. Pl"ile acide sunt t"t mai f#ecente3 ca u#ma#e a
p#e!entei di"9idului de sulf din ae#3 dat"#ita de!"lta#ii p#"cesel"# te#mice si a utili!a#ii un"#
c"mbustibili infe#i"#i= <n atm"sfe#a3 sunt eacuate imp"#tante cantitati de "9i!i de a!"t3 de
3
ca#b"n3 ne'#u de fum3 sa#u#i si "9i!i ai metalel"#3 ant#enate de 'a!ele de a#de#e3 p#"duse cu
efecte daunat"a#e asup#a e'etatiei3 <n 'ene#al3 si di#ect sau indi#ect asup#a fiintei umane.
Scopul si obiectivele referatului.
Scopul #efe#atului c"nsta in indentifica#ea p#"blemel"# mediului ambiant ce pun in pe#ic"l
iata "#ica#ei ietati si 'asi#ea cail"# de s"luti"na#e a acet"# p#"bleme ca#e p"a#ta un ca#acte#
'l"bal.
In #eali!a#ea sc"pului3 p"t p#"pune u#mat"a#ele obiective(
>identifica#ea sta#ii si calitatii mediului ambiant la etapa actuala=
>identifica#ea p#"blemel"# cau!ate de p"lua#ea atm"sfe#ei=
>ealua#ea cau!el"# p#"duse ca #e!ultat al p"lua#ii atm"sfe#ei=
>stabili#ea m"du#il"# de s"luti"na#e a p#"blemel"# mediului=
Cuvinte cheie: p"lua#ea mediului3 p"lua#e apel"#3 p"lua#ea ae#ului3 p"lua#ea s"lului3 ci de
s"luti"na#e3 st#atul de "!"n3 sm"'ul3 pl"i #adi"actie3 despdu#i#ea3 dese#tifica#ea.
*
1. Calitatea mediului ambiant la etapa actuala i efectele vizibile ale polurii.
In p#e!ent p#"tectia mediului inc"n4u#at"#3 este c"nceputa ca " mentine#e a ec5ilib#ului
ec"l"'ic dinamic de c"nse#a#e si ameli"#a#e3 a calitatil"# fact"#il"# natu#ali de e9pl"ata#e
4udici"asa a b"'atiil"# natu#ale. P#incipala actiune cu c5a#acte# atamat"# e9e#citata de "m
asup#a mediului ambiant este p"lua#ea. P"lua#ea p"ate fi definite ca fiind ? "#ice p#e!enta in
mediu3 atit in m"d di#ect3 cit si in m"d indi#ect3 de cat#e "m3 a un"# substante ca#e in dunctie de
natu#a3 cantitate3 st#uctu#a si timpul de actiune3 pun in pe#ic"l sta#ea de sanatate a ietuit"a#el"#3
'ene#ea!a disc"mf"#t si alte#ea!a mediul@. Deci3 putem spune ca pluantii p" fi unii dint#e
c"nstituientii n"#mali ai ae#ului ce dein t"t mai n"cii atunci cind depasesc anumite
c"ncent#atii.
Odata cu apa#itia ciili!atiei umane a apa#ut si inte#entia b#utala a "mului p#in e9pl"ata#ea
me#ati"nala a natu#ii si alte#a#ea mediului p#in p"lua#ea p#"dusa de actiitatile indust#iale
a'#ic"le3 mena4e#e. Efectul de se#a3 dist#u'e#ea st#atului de "!"n3 pl"ile acide au aut c"nsecinte
din ce in ce mai d#amatice in ultimii ani.
1
Calitatea ie ii n"ast#e depinde de calitatea mediului A ae#3 apa3 s"l3 plante3 animale3 padu#i3
lacu#i3 #au#i. T"ate aceste c"mp"nente ale mediului3 inte'#ate in st#uctu#i c"mple9e3
ec"sistemele3 sunt influentate si m"dificate3 in p#"p"#tii dife#ite de t"t ceea ce inseamna
de!"lta#ea sistemului s"ci"6ec"n"mic. C"nsumul de #esu#se natu#ale3 deseu#ile #e!ultate din
t"ate p#"cesele indust#iale3 a'#ic"le sau casnice3 c"nst#uctiile 5id#"te5nice3 sc5imba#ea f"l"sintei
te#enu#il"#3 p#"duce#ea in cantitate ma#e a un"# substante de sinte!a Bfe#tili!anti3 pesticide3
medicamente3 c"l"#anti3 fib#e3 mase plastice3 cauciuc C3 tu#ismul de masa3 c"me#tul inte#nati"nal
sunt fact"#i ce indica de!"lta#ea da#3 in acelasi timp sunt fact"#i ca#e dete#mina m"difica#i
substantiale ale ec"sistemel"#. De aici apa#e necesitatea de a c"nt#"la si sup#ae'5ea #ap"#tul
dint#e de!"lta#ea ec"n"mica si calitatea mediului si de a p#"iecta si aplica p"litici si st#ate'ii de
p#"tectia mediului. Ne"ia de specialisti ca#e sa intelea'a efectele de!"lta#ii asup#a mediului3 la
dife#ite sca#i spati"6temp"#ale3 sa p"ata c"nst#ui p#"'#ame si p#"iecte de p#"tectia mediului si sa
accese!e inf"#matiile p#iind calitatea mediului este in c#este#e eidenta. +ediul inc"n4u#at"#
desc#ie cel mai bine '#adul de ciili!atie al s"cietatii in ca#e t#aim. P#in u#ma#e3 a face un bine
natu#ii inseamna a face un bine s"cietatii si indii!il"# ei. +ediul ambiant #ep#e!inta t"talitatea
fact"#il"# fi!ici3 c5imici3mete"#"l"'ici si bi"l"'ici dint#6un l"c dat cu ca#e "#'anismul int#a in
c"ntact. 0cesti fac"#i sunt( tempe#atu#a3 umiditatea3 s"lul3 apa3 alte "#'anisme. In fieca#e
1
0#tic"l DP#"tectia mediului inc"n4u#at"#. Definitie3 n"tiuni si c"ncept@3 5ttp(EEFFF.ec"ma'a!in.#" Bi!itat
G3.11.%G13C.
$
"#'anism si mediu e9ista influente #ecip#"ce c"mple9e. +ediul influentea!a "#'anismele da# in
acelasi timp acestea m"difica mediul. P#esiunea actiitatii "mului asup#a mediului natu#al c#este
f"a#te #apid. C"nc"mitent3 se accele#ea!a de!"lta#ea indust#iala3 sc5imbu#ile3 ci#culatia
ma#fu#il"#3 ia# spatiul "cupat3 pa#cu#s si utili!at pent#u actiitatile umane3 deine din ce <n ce mai
e9tins. 0ceasta e"lutie <si pune t"t mai p#e'nant amp#enta3 <n m"d nefa"#abil3 asup#a mediului
si a c"mp"nentel"# sale. Un alt fact"# daunat"# mediului este m"de#ni!a#ea t#ansp"#tu#il"#3
accesul 'ene#ali!at <n cad#ul spatiil"# e#!i. C"mp"#tamentul indiidului p"luea!a mediul <nt#6"
masu#a mai ma#e sau mai mica3 fie sub f"#ma actiitatii c"tidiene3 fie a c"nsumu#il"# tu#istice.
3
P#in de!"lta#ea actiitatii umane3 sunt afectate t"ate c"mp"nentele mediului3 insa3 <n p#"p"#tii
dife#ite. P#int#e aceste elemente3 cele mai imp"#tante sunt( peisa4ele3 s"lul3 apa3 fl"#a3 fauna3
m"numentele3 pa#cu#ile si #e!e#atiile3 p#ecum si bi"sfe#a.
%
0lin T"ffle# menti"nea!a ca( HPent#u p#ima data " ciili!atie c"nsuma din capitalul natu#ii3
<n l"c sa t#aiasca din d"b:n!ile pe ca#e le "fe#ea acest capitalIH. Dete#i"#a#ea mediului ambiant
este cau!ata3 in p#incipal3 de( e9istenta a p#ea mult"# aut"m"bile3 ai"ane cu #eactie si nae de
ma#e t"na43 a p#ea mult"# fab#ici ca#e functi"nea!a dupa te5n"l"'ii ec5i3 p"luante3 ma#i
c"nsumat"a#e de mate#ii p#ime3 apa si ene#'ie 6 fen"mene dete#minante3 <n ultima instanta3 de
necesitatile c#esc:nde ale unei p"pulatii aflate <n sta#e de e9pl"!ie dem"'#afica si3 <nde"sebi3 de
e9istenta ma#il"# a'l"me#a#i u#bane.
+ediul <nc"n4u#at"# #ep#e!inta un element esential al e9istentei umane3 c"nstituind #e!ultatul
inte#fe#entel"# un"# elemente natu#ale 6 s"l3 ae#3 apa3 clima3 bi"sfe#a 6 cu elemente c#eate p#in
actiitatea umana. T"ate acestea inte#acti"nea!a si influentea!a c"nditiile e9istentiale si
p"sibilitatile de de!"lta#e iit"a#e a s"cietatii.
2. Poluarea atmosferei si consecintele ei.
0nual <n u#ma actiitJii u!inel"#3 aut"m"bilel"#3 da# catacli!mel"#3 incendiil"# se elimin "
cantitate ma#e de substanJe dunt"a#e lumii ii. ;n u#ma p"lua#ii atm"sfe#ii apa#e efectul de
se#3sm"'ul3 'u#i <n st#atul de "!"n3pl"i acide3 pl"i #adi"actie. ;n u#ma efectului de se# a#e l"c
#idica#e tempe#atu#ii 'l"bului3 ceea ce p#""ac t"pi#ea '5eJa#il"#.
Stratul de ozon este scutul p#incipal al plantei <mp"t#ia #a!el"# ult#ai"lete3 ca u#ma#e <n
u#ma p"lu#ii ae#ului <n el se f"#mea! 'u#i. 0ceste 'u#i p#e!int un pe#ic"l al 'l"bului de
sup#a<ncl!i#e.
Smogul se f"#mea! <n a#eale u#bane3 <n acele l"cu#i <n ca#e e9ist un ma#e num# de
aut"m"bile3 c:nd di"9idul de a!"t este desc"mpus de #a!ele s"la#e3 elibe#:ndu6se "!"nul3
%
0#tic"l DP"lua#ea si p#"tectia mediului ambient@3 5ttp(EEFFF.sc#itube.c"mE'e"'#afieEec"l"'ieEPO,U0RE06
I6PROTECI06+EDIU,UI60*113131&.p5p Bi!itat G3.11.%G13C.
&
alde5ide Ki cet"ne. Sm"'ul p"ate cau!a see#e p#"bleme medicale. C:nd di"9idul de sulf Ki
"9idul a!"t"s se t#ansf"#m <n acid sulfu#ic Ki acid a!"tic <n atm"sfe#3 aceste substanJe p#ecipit
sub f"#m de pl"aie3 aKa numita pl"aie acid. Pl"aia acid este " '#a p#"blem 'l"bal pent#u
c f"a#te puJine specii sunt capabile s sup#aieJuiasc <n asemenea c"ndiJii.
Ca e9emplu de ploi radioactive p"ate se#i catacli!mul de la 1uLisima <n u#ma c#uia de la
#eact"# s6a eliminat <n atm"sfe# substanJe #adi"ctie3 pe pa#cu#s de 1G !ile3 masele de ae# au
t#ansp"#tat " cantitate din substanJe la c"astele 0me#icii de N"#d3 astfel p#e!ent<nd un pe#ic"l
pent#u t"t 'l"bul.

S"luJii( Pent#u a p#"duce ene#'ie sunt necesa#e cent#ale elect#ice. 0cestea pent#u a " p#"duce
au ne"ie de c"mbustibili3 Ki a#de#ea c"mbustibilil"# p#e!int un pe#ic"l ma4"# pent#u atm"sfe#.
0m putea st"pa acest fen"men f"l"sind ene#'ia <nt#6un m"d #aJi"nal. Catea din luc#u#ile ca#e s6
a# putea face pent#u a sala ene#'ia sunt(
> Indust#ia a t#ebui s dein mult mai eficient din punct de ede#e al c"nsumului de ene#'ie3
t#ec<nd de la utili!a#ea c"mbustibilil"# f"sili b"'aJi <n ca#b"n Bc#buneC3 la c"mbustibili s#aci <n
ca#b"n B'a!e natu#aleC sau la c"mbustibili alte#natii=
> Indust#ia ene#'etic3 de la e9t#acJie Ki p<n la c"nsum3 t#ebuie #est#uctu#at astfel <ncat s dein
eficient Ki mai puJin p"luant=
> T#ansp"#tul t#ebuie s se "#iente!e sp#e mi4l"ace mai puJin p"luante Ki cu c"nsumu#i #eduse=
> C"nst#uctiile sa fie eficiente ene#'etic Ki sa tinda sp#e utili!a#ea su#sel"# de ene#'ie
#e'ene#abila=
> Ec5ipamentele Ki p#"dusele sa fie din cele cu c"nsum #edus de ene#'ie=
> Padu#ile "# fi p#"te4ate Ki c5ia# "# fi e9tinse.
> 1"l"si#ea mai #a#a a aut"m"bilel"#( me#sul3 ciclismul3 sau t#ansp"#tu#ile publice.
> Eita#ea pie#de#il"#( #educeti ceea ce f"l"siti3 #ef"l"siti luc#u#ile <n l"c sa cumpa#ati altele n"i3
#epa#ati "biectele st#icate <n l"c sa le a#uncati3 Ki #eciclati cat mai mult p"sibil. 0flati ce facilitati
de #ecicla#e sunt disp"nibile <n !"na "ast#a. Ince#cati sa nu a#uncati luc#u#ile daca acestea a# mai
putea aea " alta f"l"sinta.
> Ec"n"misiti apa( este necesa#a " ma#e cantitate de ene#'ie pent#u a pu#ifica apa. Inata cat mai
mult p"sibil desp#e p#"blemele ene#'etice ale Pm:ntului Ki cau!ele ce le dete#mina. 0fla daca
sunt '#upa#i ec"l"'ice <n !"na ta ca#e te6a# putea inf"#ma.
2
3. Pagube produse ca rezultat al polurii atmosferei:cauze si consecine.
Desertificarea este eidenta pe ap#"ape %$M din sup#afata uscatului te#est#u si
afectea!a peste 11G ta#i cu ap#"ape un milia#d de l"cuit"#i3 pe t"ate c"ntinentele3 pa'ubele anuale
fiind ealuate la *% de milia#de de d"la#i3 acest fen"men fiind denumit ?cance#ul Pamantului@.
Sup#afata t"tala afectata de dese#tifica#e este de 3N3* mili"ane Lil"met#i3 ceea ce #ep#e!inta
%&33M din sup#afata uscatului. Cea mai ma#e pa#te a te#enu#il"# afectate de dese#tifica#e este
l"cali!ata in tinutu#ile semia#ide3 fiind c"nside#ata una dint#e cele mai '#ae p#"bleme de mediu
pent#u acest sec"l. Te#it"#iile afectate de dese#tifica#e "cupa 3&M in 0f#ica3 %$3*M in 0me#ica
Cent#ala si de N"#d3 #estul fiind dist#ibuit in Eu#"pa si 0ust#alia. ONU a decla#at anul %GG& d#ept
0nul Inte#naJi"nal al DeKe#tu#il"# Ki DeKe#tifica#ii. %GG& ma#c5ea!a Ki a 1G6a anie#sa#e a
C"nenJiei ONU pent#u C"mbate#ea DeKe#tifica#ii <n statele ca#e se c"nf#unta cu p#"bleme
se#i"ase cau!ate de seceta KiEsau deKe#tifica#e3 <n special <n cele din 0f#ica. C"nenJia a f"st
semnata de 1N1 pa#Ji3 adica t"Ji memb#i ONU.,upta <mp"t#ia sa#aciei <n !"nele uscate3
p#esupune ca aceste p#"bleme sa fie luate <n c"nside#a#e <mp#euna.0c"#dul ONU p#iind
Ec"sistemul /l"bal p#eci!ea!a faptul ca este mai uK"# sa p#eii deKe#tifica#ea dec:t s6" <nlatu#i.
P#esiunea p"pulaJiei Ki p#acticile nep"t#iite de e9pl"ata#e a te#enu#il"# sunt cau!ele de'#ada#ii .
Un mai bun mana'ement al cultu#il"#3 " mai buna atenJie ac"#data i#i'aJiil"# Ki st#ate'ii
de asi'u#a#e de l"cu#i de munca <n #amu#i nea'#ic"le pent#u l"cuit"#ii din !"nele uscate3 a# putea
fi s"luJii pent#u #e!"la#ea acestei p#"bleme.
3
Consecinele deertificrii sunt:
6 diminua#ea p#"ducJiei de 5#anO3 #educe#ea p#"ductiitOJii s"lului Ki " scOde#e a capacitOJii de
#e'ene#a#e a te#enului=
6 c#eKte#ea inundaJiil"# <n !"nele din aalul #:u#il"#3 #educe#ea calitOJii apei3 sedimenta#ea <n #:u#i
Ki lacu#i Ki c"lmata#ea lacu#il"# de acumula#e Ki a canalel"# nai'abile=
6 a'#aa#ea p#"blemel"# de sOnOtate dat"#ate fu#tunil"# de nisip Ki p#af3 <n special a infecJiil"#
"cula#e3 a dificultOJil"# #espi#at"#ii3 a ale#'iil"# Ki a st#ess6ului=
6 #educe#ea mi4l"acel"# de t#ai3 f"#J:nd p"pulaJia afectatO sO mi'#e!e.
Msuri de soluionare:
6Efectua#ea unei #i'u#"ase e9pe#ti!e ec"l"'ice a tutu#"# p#"iectel"# elab"#ate
6Ridica#ea nielului de t#ai Ki a '#adului de ciili!aJie al p"pulaJiei din mediul #u#al
6C"nse#a#ea Ki c#eKte#ea num#ului de '#dini publice mici3 l#'i#ea spaJiil"# e!i pe pe#imet#ul
"#aKel"# Ki satel"#
3
0#tic"l ?P"lua#ea mediului ambiant@3 5ttp(EE#efe#at.cl"p"tel.#"EP"lua#eaPmediului6N33).5tml Bi!itat(
G3.11.%G13C.
)
6C"nse#a#ea si #ec"nst#ui#ea un"# ec"sisteme nati"nale imp"#tantte3 cum sunt( lacu#ile3 spaJiile
mlKtin"ase Ki mlaKtinile3 e9clude#ea amplas#ii dep"!itel"# de deseu#i de "#ice natu#a.
Despdurirea.
Cau!ele(
6 Cuta#ea "bJine#ii unui enit ec"n"mic.
6 Imp"sibilitatea "amenil"# de a plti ta9e statului pent#u def#iKa#ea unui sect"#.
Ca c"nsecinJ
6 S6au intensificat p#"cesele de e#"da#e a s"lu#il"#=
6 Sunt t"t mai f#ecente secetele=
6 S6au intensificat alunec#ile de te#enu#i3 ce p#"duc '#ae pie#de#i mate#iale ec"n"miei
naJi"nale=
6 0 de'ene#at sta#ea masiel"# f"#estie#e=
6 0 s#cit fl"#a Ki fauna3 s6a c#eat pe#ic"lul dispa#iJiei un"# specii de animale Ki plante.
Poluarea apelor.
0pa este un fact"# imp"#tant <n ec5ilib#ele ec"l"'ice3 ia# p"lua#ea acesteia este " p#"blem
actual cu c"nsecinJe mai mult sau mai puJin '#ae asup#a p"pulaJiei. P#in p"lua#ea apei3 se
<nJele'e alte#a#ea ca#acte#isticil"# fi!ice3 c5imice Ki bi"l"'ice ale apei3 p#"dus di#ect sau indi#ect
de actiitJile umane Ki ca#e face ca apele s dein imp#"p#ii utili!#ii n"#male <n sc"pu#ile <n
ca#e aceast utili!a#e e#a p"sibil <nainte de a inte#eni alte#a#ea. Efectele p"lu#ii #esu#sel"# de
ap sunt c"mple9e Ki a#iate3 <n funcJie de natu#a Ki c"ncent#aJia substanJel"# impu#ificat"a#e.
Re!"la#ea acest"# p#"bleme #idicate de p"lua#ea apei se #eali!ea! p#in t#ata#e3 p#in ca#e se
asi'u# c"ndiJiile necesa#e pent#u c"nsum. P"lua#ea apel"# p"ate fi natu#al sau a#tificial.
P"lua#ea natu#al se dat"#ea! su#sel"# de p"lua#e natu#ale Ki se p#"duce <n u#ma inte#acJiei apei
cu atm"sfe#a3 c:nd a#e l"c " di!"la#e a 'a!el"# e9istente <n aceasta3 cu lit"sfe#a3 c:nd se p#"duce
di!"la#ea #"cil"# s"lubile Ki cu "#'anismele ii din ap. P"lua#ea a#tificial se dat"#ea! su#sel"#
de ape u!ate de "#ice fel3 apel"# mete"#ice3 nm"lu#il"#3 #e!iduu#il"#3 nai'aJiei etc.
Se p"ate "#bi Ki desp#e p"lua#e c"nt#"lat Ki nec"nt#"lat.
P"lua#ea c"nt#"lat B"#'ani!atC se #efe# la p"lua#ea dat"#at apel"# u!ate t#ansp"#tate p#in
#eJeaua de canali!a#e Ki eacuate <n anumite puncte stabilite p#in p#"iecte. P"lua#ea nec"nt#"lat
Bne"#'ani!at C p#"ine din su#se de p"lua#e ca#e a4un' <n emisa#i pe cale natu#al3 de cele mai
multe "#i p#in inte#mediul apel"# de pl"aie.
P"lua#ea n"#mal Ki accidental #ep#e!int cate'"#ii de impu#ifica#e f"l"site pent#u a defini
'#upu#i de su#se de ape u!ate. P"lua#ea n"#mal p#"ine din su#se de p"lua#e cun"scute3
c"lectate Ki t#ansp"#tate p#in #eJeaua de canali!a#e la staJia de epu#a#e sau di#ect <n #ecept"#.
P"lua#ea accidental apa#e3 de e9emplu3 ca u#ma#e a de#e'l#ii un"# p#"cese indust#iale3 c:nd
N
cantitJi ma#i Ban"#maleC de substanJe n"cie a4un' <n #eJeaua de canali!a#e sau ca u#ma#e a
defect#ii un"# "biectie din staJia de p#eepu#a#e sau epu#a#e.
Principalele surse de poluare a apelor.
Surse naturale de poluare
Su#sele natu#ale de p"lua#e a apel"# sunt3 <n cea mai ma#e pa#te a l"#3 su#se cu ca#acte#
pe#manent. Ele p#""ac3 adesea3 m"dific#i imp"#tante ale ca#acte#isticil"# calitatie ale apel"#3
influenJ:nd ne'ati f"l"si#ea l"#. Cu t"ate c3 <n le'tu# cu aceste su#se3 te#menul
de p"lua#e este3 "a#ecum3 nep"t#iit3 el t#ebuie c"nside#at <n sensul pt#unde#ii <n apele natu#ale a
un"# cantitJi de substanJe st#ine3 ca#e fac apele #espectie imp#"p#ii f"l"si#ii.
Surse de poluare
P#incipala su#s de p"lua#e pe#manent " c"nstituie apele u!ate(
6 ape uate oreneti3 ca#e #ep#e!int un amestec de ape mena4e#e Ki indust#iale3 p#"enite din
satisface#ea ne"il"# '"sp"d#eKti de ap ale cent#el"# p"pulate3 p#ecum Ki a ne"il"#
'"sp"d#eKti3 i'ienic"6sanita#e Ki s"cialadminist#atie ale dife#itel"# felu#i de unitJi indust#iale
mici=
6 ape uate industriale! #e!ultate din apele f"l"site <n p#"cesul te5n"l"'ic indust#ial3 ele fiind3 de
cele mai multe "#i3 t#atate sepa#at3 <n staJii de epu#a#e p#"p#ii indust#iil"# #espectie. Num#ul de
p"luanJi pent#u " anumit indust#ie este3 de "bicei3 #est#:ns3 " ap indust#ial u!at a:nd3 <n
p#incipiu3 ca#acte#istici asemnt"a#e substanJel"# c5imice sau fi!ice utili!ate <n p#"cesul
te5n"l"'ic. De e9emplu3 apele u!ate p#"enite de la minele de c#buni au d#ept ca#acte#istic
p#incipal c"nJinutul <n substanJe <n suspensie3 <n timp ce apele u!ate #e!ultate de la fab#icile de
!a5# c"nJin at:t substanJe <n suspensie3 c:t Ki substanJe "#'anice=
6 ape uate radioactive! ca#e c"nJin ca p"luant p#incipal substanJele #adi"actie #e!ultate de la
p#eluc#a#ea3 t#ansp"#tul Ki utili!a#ea acest"#a. Indife#ent de p#"enienJa l"#3 substanJele
#adi"actie p"t a4un'e <n ap3 ae# Ki s"l pe multiple ci3 p#e4udiciind <nt#e' mediul <nc"n4u#t"#=
6 apele uate provenite de la navele maritime sau! c"nJin impu#itJi de"sebit de n"cie3 cum a#
fi( #e!iduu#i lic5ide Ki s"lide3 pie#de#i de c"mbustibil3 etc.
*
Depozite de deeuri sau reziduuri solide
O su#s imp"#tant de impu#ifica#e a apel"# " c"nstituie dep"!itele de deKeu#i sau de dife#ite
#e!iduu#i s"lide3 aKe!ate pe s"l3 sub ce#ul libe#3 <n 5alde ne#aJi"nal amplasate Ki "#'ani!ate.
Impu#ifica#ea p#"enit de la aceste dep"!ite p"ate fi p#"dus p#in ant#ena#ea di#ect a
#e!iduu#il"# <n apele cu#'t"a#e de ct#e p#ecipitaJii sau de ct#e apele ca#e se scu#'3 p#in
infilt#aJie3 <n s"l. De"sebit de '#ae p"t fi ca!u#ile de impu#ifica#e p#""cat de 5aldele de
deKeu#i amplasate <n albiile ma4"#e ale cu#su#il"# de ap Ki ant#enate de iitu#ile acest"#a.
*
Qe#in Qe#a N. Oc#"ti#ea natu#ii. C5isinau(Editu#a ,umina 1NN). p. 1NG A 1N3.
1G
Cele mai #sp:ndite dep"!ite de acest fel sunt cele de 'un"aie "#KeneKti Ki de deKeu#i s"lide
indust#iale3 <n special cenuKa de la te#m"cent#alele ca#e a#d c#buni3 die#se !'u#i metalu#'ice3
ste#il de la p#epa#aJiile minie#e3 #ume'uK Ki deKeu#i lemn"ase de la fab#icile de c5e#estea etc. De
asemenea3 p"t fi <ncad#ate <n aceeaKi cate'"#ie de su#se de impu#ifica#e dep"!itele de nm"lu#i
p#"enite de la fab#icile de !a5#3 de p#"duse cl"#"s"dice sau de la alte indust#ii c5imice3 p#ecum
Ki cele de la staJiile de epu#a#e a apel"# u!ate. +ai p"t fi amintite Ki su#se de p"lua#e accidental3
da# ele sunt3 <n ma#ea l"# ma4"#itate3 le'ate de p#"bleme de #isc indust#ial.
;n timp ce <n multe J#i apa p"tabil3 p#"aspt Ki cu#at3 este la <ndem:na "#icui3 <n alte J#i
este " #esu#s '#eu de 'sit3 apa lipsind sau fiind c"ntaminat.
0p#"ape 131 milia#de pe#s"ane3 sau 1)M din p"pulaJia 'l"bului3 nu au acces la ap p"tabil Ki
peste %3* milia#de pe#s"ane nu au acces la se#icii de salub#itateBi'ienaC. Peste %3% mili"ane
l"cuit"#i din J#ile <n de!"lta#e3 <n ma4"#itate c"pii3 m"# anual din cau!e as"ciate cu lipsa apei
p"tabile3 a se#iciil"# de salub#itate Ki a unei i'iene nec"#espun!t"a#e. Un num# ma#e de
pe#s"ane din J#ile <n de!"lta#e sufe# de b"li cau!ate di#ect sau indi#ect de c"nsumul de ap sau
5#an infestat sau de "#'anismele pu#tt"a#e de mic#"bi ca#e se de!"lt <n ap. Pe#ic"lul
apa#iJiei anumit"# b"li3 p#ecum Ki decesele3 a# putea fi eitate <n p#"p"#Jie de 2$M p#in asi'u#a#ea
de #esu#se adecate de ap p"tabil.
,ipsa apei p"tabile se dat"#ea! at:t lipsei inestiJiil"# <n sistemele 5id#"'#afice3 c:t Ki
p#"astei <nt#eJine#i a acest"#a. 0p#"ape 4umtate din cantitatea de ap din J#ile <n cu#s de
de!"lta#e se pie#de p#in scu#'e#i3 #ac"#d#i ile'ale la #eJea Ki andalism. ;n unele J#i3 apa
p"tabil este subenJi"nat masi <n f"l"sul pe#s"anel"# influente c"nectate la #eJea3 <n timp ce
s#acii3 e9cluKi din sistemul de alimenta#e cu ap3 se ba!ea! fie pe apa "fe#it scump de
c"mpanii p#iate3 fie pe alte su#se3 nesi'u#e3 de ap.
P#"blemele le'ate de ap implic Ki aspecte ma4"#e le'ate de se9. 0desea3 <n J#ile <n
de!"lta#e3 femeile sunt cele ca#e t#ebuie s ca#e apa. ;n medie3 ele t#ebuie s pa#cu#' !ilnic Kase
Lm3 c#:nd ec5ialentul unei ali!e3 adic %G de L'. 1emeile Ki fetiJele sufe#3 <n plus3 cel mai
mult din cau!a lipsei apei Ki a se#iciil"# de salub#itateEcanali!a#e.
Cea mai ma#e pa#te a apei p"tabile A cam 2GM din "lumul m"ndial A este utili!at <n
a'#icultu#. T"tuKi3 ma4"#itatea sistemel"# de i#i'aJii sunt ineficiente3 pie#!:ndu6se ap#"9. &GM
p#in eap"#a#e sau scu#'e#e <n apele f#eatice. Sistemele slabe de i#i'a#e nu numai c #isipesc apa3
da# c#eea! #iscu#i at:t pent#u mediu3 c:t Ki pent#u sntate3 #educ:nd p#"ductiitatea a'#ic"l
p#in blti#e3 " p#"blem ma4"# <n unele !"ne din 0sia de Sud3 da# Ki p#in apa#iJia mlaKtinil"#3
ca#e facilitea! t#ansmite#ea mala#iei.
Ret#a'e#ea apel"# din unele !"ne a aut un impact ma4"# asup#a mediului <nc"n4u#t"#. ;n
!"ne din SU03 C5ina sau India3 apele f#eatice se c"nsum mai #apid dec:t se p"t #eface3 nielul
11
acest"#a fiind <nt#6" c"ntinu scde#e. Unele #:u#i3 cum a# fi C"l"#ad"3 din estul Statel"# Unite
ale 0me#icii3 sau R:ul /alben3 din C5ina3 seac p:n a4un' s se e#se <n ma#e sau "cean. 1iind
un element ital <n asi'u#a#ea ieJii Ki a de!"lt#ii ec"n"mice3 alimenta#ea cu ap a dat naKte#e3
adesea3 la c"nflicte Ki dispute3 da# a f"st Ki un m"ti de c""pe#a#e a cel"# ca#e <mp#Jeau aceast
#esu#s. Ne'"cie#ile asup#a al"c#ii Ki mana'ementului #esu#sel"# de ap s6au t#ansf"#mat <nt#6un
subiect c"mun pe msu# ce ce#e#ea de ap p"tabil a c#escut.
$
Poluarea aerului.
0e#ul pe ca#e il inspi#am este pa#te din atm"sfe#a 3amestecul de 'a!e ce ac"pe#a 'l"bul
pamantesc.0cest amestec de 'a!e asi'u#a iata pe pamant si ne p#"te4ea!a de #a!ele daunat"a#e
ale S"a#elui.Ec5ilib#ul natu#al al 'a!el"# atm"sfe#ice ca#e s6a mentinut timp de mili"ane de ani
3este amenintat acum de actiitatea "mului. 0ceste pe#ic"le a# fi efectul de se#a3 incal!i#ea
'l"bala3 p"lua#ea ae#ului3 subtie#ea st#atului de "!"n si pl"ile acide.
In ultimii %GG ani indust#iali!a#ea 'l"bala a de#e'lat #ap"#tul de 'a!e necesa# pent#u
ec5ilib#ul atm"sfe#ic.0#de#ea ca#bunelui si a 'a!ului metan a dus la f"#ma#ea un"# cantitati
en"#me de di"9id de ca#b"n si alte 'a!e 3mai ales dupa sfa#situl sec"lului t#ecut a apa#ut
aut"m"bilul.De!"lta#ea a'#icultu#ii a dete#minat acumula#ea un"# cantitati ma#i de metan si
"9i!i de a!"t in atm"sfe#a.
"fectul de sera:
/a!ele de4a e9istente in atm"sfe#a t#ebuie sa #etina caldu#a p#"dusa de #a!ele
s"a#elui #eflectate pe sup#afata Pamantului. 1a#a aceasta Pamantul a# fi atat de #ece incat a#
in'5eta "ceanele ia# "amenii3 animalele si plantele a# mu#i. Insa atunci cand din cau!a p"lua#ii
c#este p#"p"#tia 'a!el"# numite 'a!e de se#a 3atunci este #etinuta p#ea multa caldu#a si int#e'ul
pamant deine mai cald.Din acest m"ti in sec"lul n"st#u tempe#atu#a medie 'l"bala a c#escut cu
" 4umatate de '#ad. Oamenii de stiinta sunt de pa#e#e ca aceasta c#este#e de tempe#atu#a a
c"ntinua 3si dupa t"ate astepta#ile 3pana la mi4l"cul sec"lului u#mat"# a a4un'e la al"a#ea de
13$6*3$ '#ade C. Dupa unele estima#i 3in !ilele n"ast#e peste un milia#d de "ameni inspi#a ae#
f"a#te p"luat 3in special cu m"n"9id de ca#b"n si di"9id de sulf 3#e!ultate din p#"cesele
indust#iale. Din aceasta cau!a3 numa#ul cel"# ca#e de afectiuni t"#acice6pulm"na#e3 in special in
#andul c"piil"# si al bat#anil"# 3este in c"ntinua c#este#e. ,a fel si f#ecenta ca!u#il"# de cance# de
piele este in c#este#e.+"tiul este st#atul de "!"n dete#i"#at 3ca#e nu mai #etine #adiatiile
ult#ai"lete n"cie.
$
0#tic"l DP"lua#ea mediului cu deseu#i@3
5ttp(EEcim.mediu.'".mdE#ap"#t%GG*E#"Efi#stp#"blEdeseu#iEdeseuP#"3.5tm Bi!itat G3.11.%G13C.
1%
#auri in stratul de oon:
St#atul de "!"n din st#at"sfe#a ne p#"te4ea!a #etinand #a!ele ult#ai"lete ale
s"a#elui.De"a#ece in !ilele n"ast#e a c#escut f"a#te mult f"l"si#ia 5id#"ca#bu#il"# cl"#inate
3flu"#inate in flac"ane cu ae#"s"li 3f#i'ide#e 3dete#'enti si p"listi#"li 3aceste 'a!e au a4uns in ae#
in cantitati mai ma#i decat cele ca#e a# putea fi sup"#tate de atm"sfe#a.Pe masu#a ce se #idica 3se
desc"mpun 3f"#mandu6se cl"#idi"ni 3ca#e ataca si dist#u' st#atul de "!"n. Efectul #especti a f"st
semnalat pent#u p#ima "a#ea in anul 1N)$ de cat#e "amenii de stiinta ca#e luc#au in 0nta#ctica 3in
m"mentul in ca#e au "bse#at f"#ma#ea unei 'au#i in st#atul de "!"n. Ce#cetat"#ii au f"st
in'#i4"#ati de faptul ca st#atul de "!"n s6a# putea #a#efia si in alte pa#ti ale /l"bului 3c#escand
nielul #adiatiil"# n"cie.Din nefe#ici#e in anul 1NN$ s6a "bse#at ca si in !"na 0#cticii si a
Eu#"pei de N s6au f"#mat 'au#i in st#atul de "!"n.
Ploi acide:
Pl"aia acida dist#u'e plantele si animalele.Padu#i int#e'i au dispa#ut din cau!a pl"il"#
acide.+ai #au este daca aceste pl"i acide a4un' in lacu#i sau #au#i ca#e le duc la distanta 3"m"#and
si cele mai mici "#'anisme.Dupa estima#ea "amenil"# de stiinta pana in anul %GG1 "# fi d"a# in
Statele Unite si in Canda $G.GGG lacu#i m"a#te bi"l"'ic.De#e'la#ea ec5ilib#ului natu#al al
atm"sfe#ei nu p"ate decat sa daune!e Pamantului. Din cau!a incal!i#ii 'l"bale 3a c#este nielul
ma#il"# 3#e'iunile situate mai 4"s fiind in'5itite de apa. Este de asteptat ca apa sa in'5ita "#asele
,"nd#a sau NeF R"#L. P"lua#ea #esu#sel"# de apa p"ate at#a'e dupa sine i!bucni#ea un"#
epidemii 3apa#itia un"# b"li '#ae si m"a#tea.Sunt m"dificate si #ap"#tu#ile #epa#ti!a#ii
p#ecipitatiil"#(#e'iuni int#e'i p"t fi secate c"mplet 3ducand la f"amete si la pie#de#ea mult"# ieti
"menesti.
In 1NN$ in +a#ea .#itanie dint#e c"pii sub 1) ani 3fieca#e al saptelea a sufe#it de
astm.Inflamatia ale"lel"# pulm"na#e p#"duce dificultati #espi#at"#ii si sen!atii de suf"ca#e. Inca
nu este d"edit faptul ca aceasta afectiune a# fi p#"dusa de p"lua#ea ae#ului 3da# un luc#u este
si'u#(p"lua#ea a'#aea!a simpt"mele.P#incipalii in"ati sunt 'a!ele de esapament si 'a!ele
f"#mate sub efectul #adiatiil"# s"la#e din p#"dusele a#de#ii c"mbustibilil"#.
&
4. oduri de solutionare.
Protecia aerului
Pdu#ea nu este numai un peisa4 f#um"s. Pdu#ile sunt un fel de plm<ni ai pm<ntului3 u#iaKe
fab#ici de "9i'en. Ne"ile de "9i'en c#esc anual cu *6$M 3 ia# p"sibilitJile lui de p#"duce#e
scad3 din cau!a diminu#ii sup#afeJel"# de pdu#e. T"t"dat3 pdu#ea "bs"a#be di"9idul de
ca#b"n <n p#"cesul f"t"sinte!ei3 n"9ele Ki 'a!ele ce p"luea! ae#ul3 #eJine " ma#e cantitate de p#af
&
0#tic"l DP"lua#ea apel"#@3 5ttp(EEFFF.#efe#atele.c"mE#efe#ateE'e"'#afieE"nline1)EP"lua#ea6apel"#6si6efectele6
p"lua#ii6apel"#6#efe#atele6c"m.p5p Bi!itat G3.11.%G13C.
13
din atm"sfe#. ;nt#6un an3 1 5a de pdu#e pu#ific ae#ul de )G t"ne de p#af3 <l ume!eKte Ki6l
<mp#"sptea! de 1G "#i mai bine dec<t un ba!in de ap cu aceeaKi sup#afaJ.
SpaJiile e#!i diminuea! pute#nic !'"m"tele p#"duse de e5icule3 <nt#ep#inde#i indust#iale
etc3 #ep#e!ent<nd un ade#at ec#an acustic. Pe#delele f"#estie#e Ki '#upele de a#b"#i dint#e
l"cuinJele "#KeneKti #educ !'"m"tul p<n la $GM.
Protecia apelor
0pa Ki pdu#ea sunt indispensabile. 0#b"#ii din pdu#i3 cu #dcinile l"#3 #eJin *GM din
p#ecipitaJiile atm"sfe#ice Ki ume!eala p#"enit din t"pi#ea !pe!il"#3 facilit<nd infilt#a#ea t#eptat
a apei <n s"l Ki diminu<nd f"#Ja pu5"aiel"# ce se scu#' sp#e albiile #<u#il"#. P#ticelele s"lide de
s"l3 b"l"anii Ki piet#ele aduse de t"#enJii de ap sunt #eJinute de pdu#i Ki nu a4un' <n ba!inele de
ap. ;n felul acesta pdu#ile le ap# de c"lmata#e. Pdu#ile din ile #<u#il"# #eJin " ma#e pa#te
din substanJele p"luante ce se scu#' de pe te#enu#ile a'#ic"le3 acJi"n<nd astfel3 ca e#itabile filt#e
bi"l"'ice. ;n acest m"d pdu#ile stau la st#a4a pu#itJii apel"# <n ba!inele acatice. Ele #e'lea! Ki
#e'imul 5id#"l"'ic al apel"# cu#'t"a#e3 p#eenind substanJial inundaJiile din timpul pl"il"#
t"#enJiale Ki al t"pi#ii !pe!il"#.
Protecia solului
Pdu#ile c"nt#ibuie la menJine#ea sntJii s"lului p#in #educe#ea e#"!iunii l"#. Ele "p#esc
<ntu#ile ca#e p"t spulbe#a st#atul fe#til de s"l de la sup#afaJ= #dcinile a#b"#il"# "p#esc t"#entele
de ap3 ca#e <n c<mp desc5is spal cantitJi en"#me de s"l Ki le depun <n i Ki ba!ine acatice.
Pictu#ile de pl"aie sunt inte#ceptate de f#un!ele c"pacil"# Ki de litie#a Bst#atul f"#mat din f#un!e
uscate Ki alte #estu#i "#'anice ca#e ac"pe# s"lul din pdu#eC3 micK"#<nd <n felul acesta ite!a apei
pe e#sanJi3 c<t Ki p#"cesul de eap"#a#e a apei din s"l. 0stfel un 5a de pdu#e p"ate <nma'a!ina
<n s"l3 <n p#imii si $G cm de la sup#afaJ3 " cantitate de ap#"9imati 1*$G mS de ap
Bec5ialentul a 1*$ mm p#ecipitaJiiC.
Protecia i ameliorarea climatic
Dat"#it st#uctu#ii3 densitJii Ki dimensiunii a#b"#il"#3 <n inte#i"#ul pdu#ii se c#eea! un climat
p#"p#iu3 cu <nsuKi#ile de"sebite de cele ale te#enu#il"# '"ale. ;n pdu#e tempe#atu#ile ae#ului sunt
cu %T6*T mai sc!ute dec<t pe te#en desc"pe#it. P#in aceasta pdu#ea atenuea! tempe#atu#ile
e9cesie din timpul e#il"# a#ide. P#in eap"#a#ea intensi a apei p#in f#un!ele a#b"#il"#3
pdu#ile menJin " umiditate c"nstant a ae#ului3 c"nt#ibuind la #e'la#ea #e'imului pluial. De
aceea3 <n p"p"# se spune c 33pdu#ea at#a'e pl"aiaUU. 0c"l"3 unde sunt pdu#i multe3 lipsesc
secetele dist#u't"a#e.
Pdurea n slujba sntii i recrerii omului
Pdu#ea este i!"# de sntate Ki liniKte. T"ate acJiunile p"!itie e9e#citate de pdu#e asup#a
mediului <nc"n4u#t"#3 st<nd la st#a4a sntJii acestuia3 se #eflect <n m"d di#ect asup#a sntJii
1*
"amenil"#. 0nsamblul c"ndiJiil"# fa"#abile ieJii c#eate <n pdu#e dete#min ca f#ecenJa
pulsului s se #educ cu *6) pulsaJiiE minut3 s se tind sp#e "ptimi!a#ea tensiunii a#te#iale Ki s
fa"#i!e!e sta#ea de bun disp"!iJie. Pent#u b"lnaii cu unele afecJiuni #espi#at"#ii3 pdu#ile de
#Kin"ase sau amestec de #Kin"ase Ki fa' din !"nele m"ntane sunt benefice. Pdu#ea este cad#ul
cel mai p#ielnic pent#u a'#ement Ki tu#ism. Un #"l imp"#tant ce #eine pdu#il"# este Ki cel de
p#"tecJie a m"numentel"# ist"#ice Ki de cultu# naJi"nal.
Msuri de soluionare.
6P#"m"a#ea unei p"litici f"#estie#e3 ca#e s Jin c"nt de #ec"mand#ile f"#u#il"# inte#naJi"nale de
specialitate=
6Pe#fecJi"na#ea instituJiil"# de '"sp"d#i#e a pdu#il"#=
6E9tinde#ea sup#afeJel"# silice p<n la cel puJin 1)6%$M din te#it"#iul #epublicii. ;n acest sens a#
fi necesa# <mpdu#i#ea tutu#"# sect"a#el"# cu s"lu#i de'#adate3 imp#"p#ii pent#u a'#icultu#=
6P#"tecJia nu numai a un"# pdu#i #ep#e!entatie3 ci a <nt#e'ului masi pdu#"s actual=
6Inte#!ice#ea "#ic#ui tip de e9pl"at#i f"#estie#e=
6;mpdu#i#ea !"nel"# limit#"fe ale ba!inel"# acatice=
6C"mpleta#ea Ki m"difica#ea le'islaJiei <n d"meniu3 int#"duce#ii un"# n"i inst#umente ec"n"mice3
financia#e3 te5nic"6n"#matie3 penale <n #ap"#tu#ile dint#e instituJiile silice Ki pe#s"anele fi!ice
Ki 4u#idice=
6Elab"#a#ea Ki implementa#ea unui sistem pe#manent de eidenJ Ki m"nit"#in' a pdu#il"#=
6C#ea#ea de f<Kii f"#estie#e de p#"tecJie <n c<mpu#ile desc5ise Ki a spaJiil"# e#!i <n cent#ele
u#bane=
6Inte#!ice#ea <natului <n spaJiile f"#estie#e=
6P#int#e "#'ani!aJiile ca#e se implic <n minimali!a#ea efectel"# e9pl"at#ii f"#estie#e se num#
1"#est SteFa#ds5ip C"uncil B1SCC A "#'ani!aJie n"n6p#"fit ca#e a f"st <nfiinJat <n 1NN33
/#eenpeace K.a.
2
C$%C&'()"
2
Tufescu Q. /e"'#afia mediului inc"n4u#at"#. .ucu#esti 1NN3. p. )) A )N.
1$
De f"a#te mult timp "amenii au f"st c"nstienti ca t#ebuie sa p#"te4e!e cad#ul natu#al in ca#e
t#aiesc3 da# nu au facut6". O#ienta#ea aceasta sp#e " ?de!"lta#e du#abila@ din pacate a f"st
ad"ptata cam ta#!iu3 da# mai bine decat nici"data. Sta#ea de de'#ada#e in ca#e mediul se afla din
cau!a p"lua#ii acute nu este altcea decat un efect al ?c"nf"#tului@ uman. Stim cu t"tii ca "
ne"ie naste un p#"dus ca#e sa ac"pe#e aceasta ne"ie3 la #andul lui p#"dusul naste te5nici de
p#eluc#a#e si "btine#e. Te5nicile ad"ptate pana acum in ma#e pa#te nu int#unesc p#incipii
p#ieten"ase mediului inc"n4u#at"#3 de aceea apa#e ma#ea ne"ie de a ad"pta te5n"l"'ii
nep"luante pent#u "btine#ea p#"dusel"# cu#ate ce "# ac"pe#i si pe iit"# ne"ia de c"nf"#t ce#uta
de de!"lta#ea s"cietatii. ,a acest <nceput de mileniu3 lumea se afla <nt#6" pe#manenta
efe#escenta. Sc5imba#ile p#"duse si acelea ca#e "# aea l"c3 c#eea!a3 <nt#6" i!iune "ptimista3
spe#ante si pent#u #emedie#ea3 fie si t#eptata3 '#aduala a mediului <nc"n4u#at"#. ;n tumultul
'ene#ali!at al sc5imba#il"#3 se impune sa t#a'em " data in plus3 un semnal de ala#ma3 le'at de
mediul <nc"n4u#at"#3 de sup#aietui#ea "mului si a e9istentei ietii pe planeta n"ast#a.
0tunci c:nd se discuta desp#e p#"'#es sau de desp#e sa#acie3 este "#ba de fapt3 <n te#menii
cei mai 'l"bali3 de mediul <nc"n4u#at"#3 ca#acte#istic pent#u planeta n"ast#a3 la un m"ment dat3
caci <nt#e t"ate acestea si p"lua#e3 de'#ada#ea apei si a ae#ului3 ameninta#ea patu#ii de "!"n3
dese#tifica#ea3 deseu#ile t"9ice si #adi"actie etc. e9ista " st#:nsa inte#dependenta.
Odata cu sp"#i#ea p"pulatiei 'l"bului3 ce s6a p#"dus pa#alel cu pe#fecti"na#ea "#'ani!a#ii s"ciale
si3 <n special3 "data cu de!"lta#ea indust#iei3 a t#ansp"#tu#il"# mecani!ate din ultimele d"ua
sec"le3 <nce#ca#ea "mului de a d"mina <n lupta asp#a cu natu#a3 de a6i smul'e3 lac"m3 b"'atiile
ascunse3 <ncepe sa aiba t"t mai mult succes.
;n p#iinta m"dalitatil"# de p#"te4a#e3 se impune s"luti"na#ea a t#ei cate'"#ii de p#"bleme(
6 c#ea#ea unui sistem le'islati si institututi"nal adecat si eficient3 ca#e sa 'a#ante!e #especta#ea
le'il"# <n i'"a#e =
6 ealua#ea c"stu#il"# actiunil"# de p#"te4a#e a mediului si identifica#ea su#sel"# de sustine#e a
acest"#a =
6 elab"#a#ea un"# p#"'#ame pe te#men lun'3 a9ate pe p#"te4a#ea mediului3 c"#elate pe plan
nati"nal si inte#nati"nal.
Refe#it"# la ealua#ea c"stu#il"# si stabili#ea m"dului <n ca#e acestea sunt sup"#tate3 se p"ate
afi#ma3 cu ce#titudine3 ca p#"te4a#ea mediului este c"stisit"a#e ia# fact"#ii p"lua#ii nu p"t fi
<nt"tdeauna identificati. Dat"#ita acestei situatii3 c"stu#ile de p#"te4a#e a mediului se <mpa#t <nt#e
s"cietatile c"me#ciale p"tential p"luat"a#e si stat. 1"ndu#ile al"cate p#"te4a#ii mediului dife#a de
la " ta#a la alta3 <n functie de nielul de de!"lta#e al fieca#eia.
*)*&)$#+A,)"
1&
1. Tu#lea S. S.O.SI Natu#a in pe#ic"l. .ucu#esti(Editu#a P"litica. 1N)N. p.%G* A %%*.
%. Se#banescu D. +ediul inc"n4u#at"# al Te##ei3 inc"t#"V .ucu#esti(Editu#a P"#us +. 1NN*.
p.1) A %%. p. *1 A &1.
3. Rauta C. P"lua#ea si p#"tectia mediului inc"n4u#at"#. .ucu#esti(Editu#a stiintifica si
encicl"pedica. 1N2N. p.%% A **.
*. Ne'ulescu +. P#"tectia mediului inc"n4u#at"#. .ucu#esti( Editu#a Te5nica. 1N$$. p. 1$ A
1).
$. R"be#ts N. Sc5imba#ile ma4"#e ale mediului. .ucu#esti(Editu#a Ec"n"mica. 1NN2. p. 11%
A 11*.
&. R"su 0l. Te##a6'e"sistemul ietii. .ucu#esti(Editu#a Stiintifica si Encicl"pedica. 1N)2. p.
11$ A 11&.
2. Tufescu Q. /e"'#afia mediului inc"n4u#at"#. .ucu#esti 1NN3. p. )) A )N.
). Qe#in Qe#a N. Oc#"ti#ea natu#ii. C5isinau(Editu#a ,umina 1NN). p. 1NG A 1N3.
N. Ist#ate +. Impactul p#"duce#ii t#ansp"#tului si dist#ibutiei ene#'iei elect#ice asup#a
mediului. .ucu#esti( Editu#a 0/IR %GG. p. $* A &G.
1G. P"lua#ea si p#"tectia mediului ambiant.
5ttp(EEFFF.sc#itube.c"mE'e"'#afieEec"l"'ieEPO,U0RE06I6PROTECI06+EDIU,UI6
0*113131&.p5p Bi!itat G3.11.%G13C.
11. P"lua#ea mediului ambiant. 5ttp(EE#efe#at.cl"p"tel.#"EP"lua#eaPmediului6N33).5tml
Bi!itat( G3.11.%G13C.
1%. P#"tectia mediului inc"n4u#at"#. Definitie3 n"tiuni si c"ncept. 5ttp(EEFFF.ec"ma'a!in.#"
Bi!itat G3.11.%G13C.
13. P"lua#ea mediului cu deseu#i.
5ttp(EEcim.mediu.'".mdE#ap"#t%GG*E#"Efi#stp#"blEdeseu#iEdeseuP#"3.5tm Bi!itat
G3.11.%G13C.
1*. P"lua#ea apel"#. 5ttp(EEFFF.#efe#atele.c"mE#efe#ateE'e"'#afieE"nline1)EP"lua#ea6apel"#6
si6efectele6p"lua#ii6apel"#6#efe#atele6c"m.p5p Bi!itat G3.11.%G13C.
12