CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................................3
CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE.........................................................4
1.1 Scurt istoric al spaiului muscelean....................................................4
1.1.1. Municipiul Cmpulung Istorie veche....................................5
1.1.2. Istoria medieval !rima capital a "rii #omne$ti.............%
1.1.3. Istoria modern &n Cmpulung...............................................1'
1.1.4. Istoricul cercetrilor...............................................................12
1.2 ($e)area $i limitele *i)ico+geogra*ice............................................ 14
CAPITOLUL 2. CADRUL NATURAL I POTENIALUL OFERIT.......1,
2.1 -voluia paleogeogra*ic $i geologia..............................................1,
2.2 #elie*ul............................................................................................21
2.2.1. .repte hipsometrice................................................................2,
2.2.2. Categorii de pante $i e/po)iia versanilor..............................20
2.2.3. !rocese geomor*ologice actuale.............................................31
2.3 (specte climatice.............................................................................33
2.3.1
.emperatura............................................................................34
2.3.2 1ile cu &nghe..........................................................................3%
2.3.3 Stratul de )pad.....................................................................32
2.3.4 3urata de strlucire a Soarelui................................................32
2.3.5 !recipitaii atmos*erice...........................................................3,
2.3.% 4me)eala aerului....................................................................4'
2.3.2 5e6ulo)itatea..........................................................................41
2.3., !resiunea atmos*eric.............................................................41
2.3.0 #egimul eolian........................................................................41
2.3.1' 7enomene meteorologice........................................................43
2.4 8idrogra*ia.......................................................................................45
2.4.1 (pe su6terane..........................................................................45
2.4.2 #urile.....................................................................................4%
2.4.3 3e6itele $i scurgerile rurilor..................................................40
2.5 9egetaia..........................................................................................5'
1
2.% 7auna................................................................................................55
2.2 Solurile.............................................................................................5%
CAPITOLUL 3. REZERVAII NATURALE..............................................50
3.1 Calcarul $i granitul de (l6e$ti.........................................................50
3.2 !unctul *osili*er de la Suslne$........................................................50
CAPITOLUL 4. RISCURI NATURALE......................................................%1
4.1 (lunecrile de teren.........................................................................%1
4.2 -ro)iunea torenial.........................................................................%5
CAPITOLUL 5. CALITATEA MEDIULUI................................................%2
5.1 -*ecte.............................................................................................%2
5.2 Managementul de$eurilor..............................................................%0
5.3 !rincipalele surse de poluare.........................................................22
CONCLUZII...................................................................................................23
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................25
ANEXA DE FIGURI.......................................................................................2%
2
I5.#:34C-#-
...; Cel dinti lucru pe care tre6uie s+l $tie 6ine un romn este ara lui< ce este &n ea<
care sunt *raii lui $i cum este viaa laolalt;< spunea &n 10'3 geologul $i pedologul =.
Munteanu+Murgoci< plednd pentru necesitatea *olosirii geogra*iei &n educaia $i pregtirea
elevilor;.
>ucrarea cu titlul ?3epresiunea Cmpulung Muscel + anali) *i)ico + geogra*ic;<
repre)int o anali) a 3epresiunii Cmpulung Muscel att din punct de vedere *i)ico
+geogra*ic< ct $i din punctul de vedere al riscurilor naturale $i al calitii mediului.
Studiul de *a se dore$te a *i o anali) comple/< ast*el &nct *inalitatea acestuia s
relie*e)e caracteristicile particulare ale 3epresiunii Cmpulung Muscel. 3eoarece arealul
a*lat &n studiu este destul de e/tins< &n unele situaii am *ost nevoit s m re)um la a anali)a
regiunea municipiului Cmpulung Muscel< centru administrativ )onal.
.oate aspectele pre)entate &n aceast lucrare ne conduc ctre ideea c< orice spaiu
indi*erent de con*iguraia relie*ului su< de po)iionarea pe glo6 are &nsu$iri speci*ice &n
concordan cu *actorii ce &l determin.
@n unele situaii< din cau)a lipsei de in*ormaii e/acte pentru regiunea a*lat &n studiu<
am adus in*ormaii re*eritoare la Cmpulung Muscel.
(m ales spre studiu aceast areal< deoarece &n urma vi)itelor e*ectuate aici am rmas
impresionat de *rumuseea acestui peisaA< aAungnd ast*el s o cunosc &n mare parte. 4n alt
motiv< care a condus la reali)area unei lucrri pentru acest areal< &l repre)int accesul la
in*ormaii $i dorina de a cunoa$te ct mai 6ine aceast )on< pro6lemele cu care aceata se
con*runt.
(m reali)at aceast lucrare cu intenia de a spori interesul pentru acest col al
pmntului romnesc< creator $i conservator de tradiii $i *rumusei ce au contri6uit la
*ormarea< continuitatea $i meninerea permanenei romne$ti.
5u pot &ncheia lucrarea *r a adresa mulumiri 3omnului Con*erenial 4niversitar
3octor< (le/andru 5edelea pentru spriAinul in*ormatic $i indicaiile de ordin metodologic
o*erite< dar $i celorlalte persoane care m+au aAutat la ela6orarea lucrrii.
3
Capi!"#" $ % A&p'(' )'*'+a"'
$.$ S(#+ i&!+i( a" &pa,i#"#i -#&('"'a*
Studierea unei )one su6 aspect istoric pre)int o importan deose6it< datorit
*aptului c aAut la o mai 6un &nelegere a spaiului studiat< att din punct de vedere geo+
demogra*ic< ct $i uman.
#ice regiune cu o istorie &ndelungat< pstrea) mai mult sau mai puin din
caracteristicile structurii sale iniiale< &nglo6nd &n alctuirea lui urmele devenirii istorice.
#egiunea studiat are &n spate o istorie multimilenar< cu mrturii scrise< inscripii<
monumente $i a$e)ri omene$ti< care atest locuirea &nc din epoca neolitic. 3atele
paleoantropologice re*eritoare la aciunea primilor antropoi)i asupra peisaAului geogra*ic
muscelean< lipsesc< primele mrturii datnd din epoca neolitic< *apt dovedit de urmele
materiale descoperite pe teritoriul satului !oienia din comuna Bile$ti $i pe actualul teritoriu
al comunei Stlpeni.
@n )ona Muscelului< pe 6a)a mrturiilor sigure de cultur material< istoria raporturilor
dintre om $i mediul geogra*ic co6oar cu peste 3% de secole &n urm. 4rme de cultur
material aparinnd epocii 6ron)ului au *ost descoperite la "ie$ti $i 3avide$ti< tumuli
*unerari< &n comuna (l6e$tii de Muscel $i &n sudul ora$ului Cmpulung< &n actualul cartier
!escreasca. 3ove)ile locuirii acestui areal sunt con*irmate $i &n mrturiile de cultur
material aparinnd epocii *ierului Csec. 9I +I9 &. 8r.D descoperite &n comuna "ie$ti<
aparinnd culturii lui Basara6 $i cele descoperite pe aria viitorului ora$ Cmpulung< datnd
din anii 1,''+12'' &. 8r.
4
M#*i(ipi#" C.-p#"#*) / I&!+i' V'(0'
Cele mai vechi urme de cultur material< descoperite att pe ra)a ora$ului< ct $i &n
&mpreAurimile sale< datea) din perioada 6ron)ului tr)iu C12''+1%'' &.d.8r. D. (st*el< la
!escreasa< &n sudul ora$ului a *ost descoperit o necropol< dovad a e/istenei unei a$e)ri
omene$ti.
4rme de locuire geto + dacic< din sec.II + I &.d.8r.< sunt 6ine conturate &n )ona
actualului ora$< &n cartierul :lari + S*ntu =heorghe< la *el $i cele de la (pa Srat $i Bughea
de Sus< care aparin culturii dacice tr)ii.
>a Ceteni + Muscel< a$e)are dacic locuit *r &ntrerupere din Aurul anului 3''
&.d.8r.< au *ost descoperite urme materiale ce atest e/istena unui important centru
economic< unde aveau loc schim6uri intense de mr*uri. (ceasta este una dintre cele mai
vechi a$e)ri dacice din ar.
(nul 1'%< anul cuceririi 3aciei de ctre romani< deschide o perioad distinct &n
istoria noastr $i implicit a acestei )one. 7iind o provincie de grani a Imperiului #oman<
3acia avea un important rol de aprare &mpotriva atacurilor 6ar6are< aceasta presupunnd
construirea unor linii de *orti*icaie punctate de e/istena unor castre de pmnt sau piatr.
>ime$ul repre)int o noiune al crei coninut a evoluat pe parcursul secolelor
&ncepnd de la cel de limita despritoare a unui teren $i pn la cel de *rontiera *orti*icat &n
*aa unui teritoriu &nc necucerit< &n scopul instituirii unui o6stacol.
!e acest hotar< elementele militare special deplasate< *orti*icaiile $i trupele de grani<
aveau misiunea de a supraveghea< apra< respinge mi$crile $i eventualele incursiuni ale
inamicului.
>ime$ul putea *i $i un hotar natural constituit de un lan muntos sau de un curs de ap<
dar de cele mai multe ori acesta era arti*icial construit.
Componenta *undamental a lime$ului o constituia &ntotdeauna drumul care urma
linia hotarului. (l doilea element &l constiuiau trupele Clegiuni< trupe au/iliareD. Celelalte
componente erau *orti*icaiile &n care erau cantonate trupeleE castra< castello< 6urgi< turris.
4n lime$ complet comporta un val de pmnt< uneori &ntrit cu palisada sau )id de
piatr< $an de aprare< completate cu *orti*icaii dispuse &n spatele liniei de grani la distane
varia6ile &ntre 5+1'+2' Fm $i turnuri de supraveghere care *oloseau miAloace de semnali)are.
5
4nul dintre lime$urile din 3acia este lime$ul translatus< care se &ntinde pe o lungime
de 235 Fm< construit la o distan varia6il de 1'+15 Fm est de :lt. 9alul lime$ului nu este
continuu< de la rul (rge$ este &nlocuit de cursul #ului 3oamnei $i al #ului .rgului.
!ornea &n nord de la #ucr $i se oprea &n sud la 7lmnda. Compo)iia valului era de pmnt
cu mie) ars. @nalt de 3 m $i lat de 1'+12 m< avea un $an spre est. @n spate< lime$ul se spriAinea
pe linia de castre $i turnuri legate de drumul strategic. >ime$ul translatus a *ost construit de
Septimius Severus C103+211 d.8r.D pentru a crea un spaiu de siguran liniei :ltului.
3up anul 245 d.8r.< &n urma puternicelor atacuri carpice< lime$ul translatus a *ost
a6andonat $i grania a revenit pe :lt Clime$ul (lutanusD. 3intre cele 13 castre cunoscute ale
lime$ului translatus< cel de la Gidava Cast)i (pa Srat< localitate &nglo6at &n ora$ul
CmpulungD este singurul construit &n piatr $i crmide $i< &n acela$i timp< cel mai mare.
Castrul avea *orm dreptunghiular< era &nconAurat cu un )id de incint prev)ut cu turnuri
dreptunghiulare pe laturi $i semicirculare la coluri $i avea rolul de a controla drumul prin
pasul Bran.
!rimele spturi arheologice au *ost e*ectuate de 3.Butculescu. (ceste spturi $i cele
care le+au urmat au identi*icat cele patru pori prev)ute cu turnuri. 3ac pentru &nceputurile
construirii castrului se *ac doar presupuneri< nee/istnd alte elemente de dotare dect cele
numismatice din epoca lui Septimius Severus< s*r$itul e/istenei sale se plasea) la miAlocul
sec III< ultimele monede descoperite *iind de la &mpratul =ordian III.
I&!+i' -'1i'2a"3 / P+i-a (apia"3 a 3+ii R!-.*'4i
Ca toate celelalte ora$e< Cmpulung a trecut &n evoluia sa prin *a)ele de sat< trg<
pentru ca la &nceputul sec. HI9. s devin ora$. (ceast evoluie a *ost determinat de
sporirea numrului de locuitori< de cre$terea continu $i intens a produciei me$te$ugre$ti $i
a schim6ului de mr*uri.
@n primele decenii ale sec. HIII.< &n Cmpulung &ncep s ptrund $i s se sta6ileasc
meseria$i $i negustori sa$i. Comunitatea sseasc care se *ormea) aici era condus de un
greav CcomesD< ultimul dintre ei *iind >aurencius de >ongo+Campo< piatra lui *unerar
a*lndu+se ast)i &n 6iserica Brtiei $i constituie cel mai vechi document epigra*ic medieval
din "ara #omneasc $i &n acela$i timp prima meniune scris a ora$ului. Inscripia este
datat &n anul 13'' $i are urmtorul te/tE Hic sepultus est comes Laurencius de Longo-
Campo, pie memerie, anno Domini MCCC.; C?(ici este &nmormntat comitele >aureniu din
Cmpulung< spre pioas amintire< &n anul 3omnului 13'';D.
%
@n ceea ce prive$te anul &ntemeierii ora$ului Cmpulung nu e/ist documente sigure
care s ateste acest lucru. Sunt istorici care susin c ora$ul Cmpulung a *ost &n*iinat de
cavalerii teutoni &n prima Aumtate a sec. HIII< iar ali cercettori< 6a)ai pe tradiie $i
mitologie< susin locali)area ora$ului ctre s*r$itul sec. HIII< &n relaie cu desclecatul lui
5egru 9od C#adu 5egruD.
!n)a ora$ului Cmpulung< cel mai &nsemnat i)vor privitor la o6$tea Cmpulungului<
care conine 3, de hrisoave dintre anii 1550+1242< menionea) c cel mai vechi document &n
care erau trecute privilegiile ora$ului &l dduse lui Matei Basara6E prea luminatul,
blagocestivul i de Hristos iubitorul, rposatul Io Radu Negru oievod la leat !"## $%&'&()*
3in anul 133'< dup victoria de la !osada &mpotriva regelui 4ngariei Carol #o6ert< la
Cmpulung &$i sta6ile$te re$edina de scaun Basara6 I C131'+1352D< primul domnitor al
statului independent "ara #omneasc. (st*el< Cmpulungul devine pentru aproape patru
decenii< centrul politic $i administrativ al statului. (6ia &n 13%0< domnitorul 9ladislav I
9laicu C13%4+1322D< urma$ul la tron al lui 5icolae (le/andru C1352+13%4D< *iul marelui
Basara6< mut capitala rii la Curtea de (rge$.

Fig. 1. Fragment din harta lui F. Fried preluat: Georghila A. (2006)
($e)at pe unul dintre cele mai importante drumuri de legtur din -vul Mediu &ntre
"ara #omneasc $i .ransilvania< ora$ul devine punct vamal< pomenit pentru prima dat din
acest punct de vedere &n anul 13%,< &ntr+un hrisov emis de 9ladislav I< prin care se sta6ile$te
2
o6ligaia negustorilor 6ra$oveni ce trec cu carele de mr*uri prin !asul Bran s plteasc la
Cmpulung< ca ta/ vamal o ?trei)ecime;.
3up mutarea centrului politico+administrativ la Curtea de (rge$< ora$ul Cmpulung
continu s ai6 calitatea de re$edin domneasc temporar. -ste perioada domniilor
intinerante< cnd domnitorul se deplasa &n di*erite localiti din ar< &n care &$i sta6ilea
re$edine temporare.
(tt Basara6 I< ct $i *iul $i urma$ul su la tron< 5icolae (le/andru< au *ost
&nmormntai la Cmpulung. !iatra *unerar a acestuia din urm se pstrea) $i ast)i &n
6iserica din Comple/ul voievodal 5egru 9odE ? +n luna noiembrie, %! ,ile a rposat marele
i singurul stp-nitor Nicolae .le/andru oievod, 0iul marelui 1asarab, 2n anul !"34 $%4!5(,
venica lui pomenire*
(cest te/t este cel mai vechi document epigra*ic medieval< scris &n lim6a slavon<
cunoscut pn acum &n "ara #omneasc. Spturile arheologice e*ectuate &n incinta
mnstirii au descoperit urmele curii domne$ti din sec. HI9< cu pivnia locuinei voievodale<
peste care Matei Basara6< &n anul 1%3%< a ridicat casa domneasc e/istent a)i.
Cele mai vechi materiale arheologice medievale descoperite sunt legate de urme de
locuine modeste< cu puine *ragmente ceramice care pot *i datate la s*r$itul sec. HIII.
(ceast locuire &$i &ncetase e/istena &naintea momentului &n care aveau s *ie ridicate
primele construcii de )id.
Spturile au artat modul &n care a *ost trans*ormat ctitoria lui Basara6 I $i 5icolae
(le/andru< din care o parte a *ost pstrat la re*acerile succesive din sec. H9II+HIH<
materialul de construcie *iind de *iecare re*olosit. !lanul )idurilor e/terioare ale primei
6iserici este &n cea mai mare parte acela$i cu cel al ctitoriei lui Basara6. !roporiile $i
caracterul impuntor al acestei ctitorii< ridicat &n &ntregime din 6locuri de piatr *tuit<
repre)entnd la acea dat un unicat &n arhitectura "rii #omne$ti< re*lect prestigiul domniei
&n statul care de curnd &$i a*irmase independena. -di*iciul era &nconAurat de un )id de
6olovani ale crui urme au *ost descoperite pe laturile de sud+vest $i nord.
Spturile arheologice au scos la lumin $i mrturii din perioada cnd Cmpulungul
nu mai constituia un loc de re$edin domneasc.
In*ormaiile o6inute asupra trans*ormrilor deose6it de ample din timpul domniei lui
Matei Basara6 au *ost destul de numeroase. (cestea au avut loc dup ce cutremurul din 1%2,
ruinase vechile construcii. >ucrrile din timpul lui Matei Basara6 au repre)entat o
reconstruire $i o trans*ormare a vechiului ansam6lu. Cecrcetrile au dovedit c secolului
H9III tre6uie s+i *ie atri6uit casa din partea de sud+vest a ansam6lului< ale carei 6eciuri au
,
*ost construite pro6a6il &n 1%35+1%3%< nivelul superior *iind ridicat dup un scurt interval< pe
la 1%42+1%4,. 3in aceea$i etap datea) $i impuntorul turn clopotni.
Sptuile arheologice au adus preci)ri $i asupra trans*ormrilor ansam6lului &n
secolul H9III< cnd a *ost mrit casa egumneasc din sud+vestul incintei< a *ost &nlat casa
de la nord de turn< a *ost ridicat &n 1212 )idul din incinta care &nconAura &ntregul ansam6lul
monastic< precum $i prvliile $i hanul< au *ost reconstruite unele cldiri $i ridicate altele.
-/istena unui mare numr de me$te$ugari Colari< 6lnari< coAocari< pietrari< lemnari<
morari< mcelariD organi)ai &n 6resle $i grupai &n cartiere distincte< precum $i situarea
ora$ului pe drumul de legtur cu .ransilvania< au *cut ca acesta s Aoace un rol important &n
comerul intern $i e/tern al "rii #omne$ti. (st*el< Se6astian Munster< &n lucrarea
?Cosmogra*ia;< tiprit &n 1544< menionea)E
+ntre 6-rgovite i 1raov este t-rgul C-mpulung, locuit de cretini, acolo 0iind i
locul de des0acere al mr0urilor pe care le transporta de la 6-rgovite 2n 6ransilvania)*
.ot &n domeniul comerului se menionea) *aptul c &nc din secolul H9 e/ista
6lciul de S*ntul Ilie< renumit $i ast)i &n regiune. (mploarea $i pitorescul 6lciului i+au
atras atenia *lorentinului (ntonio Mario del Chiaro< secretarul domnitorului Constantin
Brncoveanu< care conseamnea)E
La distan7 de o ,i de drumul de 6-rgovite, ctre grani7ele 6ransilvaniei, se
gsete C-mpulungul, ora renumit pentru b-lciul anual ce are loc pe la mi8locul lui iulie i
la care iau parte negustori din toate pr7ile)*
Cmpulungul a *ost singurul ora$ din ar care s+a 6ucurat de privilegii &n domeniul
economic< administrativ< politic $i Auridic.
@n *runtea ora$ului se a*la Audeul< care era aAutat de 12 prgari< ale$i de masele
or$ene$ti &n *iecare an. Cel mai vechi Aude cunoscut al ora$ului este 5eac$u >upu. -l emite
la 1521< din cancelaria ora$ului< o scrisoare &n lim6a romn ctre 8ans BrucFner< Audeul
Bra$ovului< in*ormndu+l asupra mi$crilor o$tirilor otomane din )ona 3unrii. -ste prima
scriere cunoscut &n lim6a romn din "ara #omneasc.
!e lng &nsemntatea economic $i politic pe care a avut+o &n istoria rii< ora$ul
Cmpulung a avut un rol important $i &n cultura romn. -/istena cancelariei domne$ti< cu
un numr mare de sluAitori< a contri6uit la rspndirea scrisului $i a $tiinei de carte &n ora$ $i
&n &mpreAurimi.
3omnitorul Matei Basara6 C1%32+1%54D &n*iinea) aici a doua tipogra*ie din "ara
#omneasc< menit a tipri cri nu numai pentru rile romne< ci $i pentru cititorii din alte
0
ri. .ipogra*ia a *ost instalat &n 1%35< pe lng mnstire $i a *uncionat< cu unele &ntreruperi
pn &n 1%5'. .ot Matei Basara6 &n*iinea) la Cmpulung prima *a6ric de hrtie.
7orma cea mai e*icient de rspndire a culturii au constituit+o $colile. >a Cmpulung
a *uncionat una dintre cele mai vechi $coli din "ara #omneasc< &n*iinat &n 1552 de
3oamna ChiaAna< soia domnitorului Mircea Cio6anu. .ot aici< (ntoine 9od C1%%0+1%22D a
&n*iinat prima $coal o6$teasc cu &nvtur &n lim6a romn din "ara #omneascE 0cui
domnia mea casa de 2nv7tur, adec coala, 2n oraul domniei mele, C-mpulung)*
@n acest mediu cultural $i+au des*$urat activitatea mai muli copi$ti< precumE 9asile
eromonahul< 5icola gramaticul< !anu gramaticul< Constantin logo*tul< Ianache preotul.
3e)voltarea economic $i cultural a ora$ului a *ost &ncetinit uneori de calamiti
naturale< de intervenii din a*ara rii $i de epidemii. @n acest sens se aminte$te de incursiunea
lui =a6riel BatorI &n "ara #omneasc< &n anul 1%1'< ocuparea de ctre trupele austriece
conduse de prinul >udovic de Boden sau de prinul -ugeniu de Savoia< incendierea ora$ului
de ctre turci &n 1232.
@n timpul r)6oiului austro+ungar din 12,2+1202< ora$ul are din nou de su*erit<
numeroase locuine $i 6iserici *iind arse. @ns aceste perioade de cri) au trecut< ora$ul
Cmpulung cunoscnd noi perioade de de)voltare economic< demogra*ic $i cultural.
I&!+i' M!1'+*3 5* C.-p#"#*)
Marile evenimente ale istoriei moderne s+au *cut resimite $i la Cmpulung< ast*el c<
i)6ucnirea revoluiei de la 1,21< condus de .udor 9ladimirescu $i msurile luate de ctre
acesta &n *avoarea maselor populare s+au 6ucurat $i de ade)iunea cmpulungenilor.
(restat de eteri$ti &n conacul de la =ole$ti< .udor 9ladimirescu va *i dus la
.rgovi$te prin Cmpulung< unde a *ost g)duit de 6oierul Constantin Chilia$u C6unicul
istoricului muscelean C.3. (ricescuD< &n noaptea de 22 spre 23 mai. @n acest timp< ora$ul este
ocupat de cei doi *rai ai lui (le/andru Ipsilanti< 5icolae $i Iorgu< cu un deta$ament de osta$i.
Ideile revoluiei de la 1,4, au ptruns $i &n rndul cmpulungenilor. (ici au activat &n
perioada de pregtire a revoluiei de la 1,4,< cteva *iguri remarca6ile ale culturii noastreE I.
3.< 5egulici< C. 3. (ricescu< (postol (ricescu. >a turnul clopotni al mnstiririi 5egru
9od se a*l o plac cu te/tul Aurmntului revoluionarilor cmpulungeni de la 1,4,.
.rgoveii $i ranii< mo6ili)ai de (postol (ricescu< I. !aniu< Costache Bre)oianu< C
.(ricescu< (. 3acu< depuseser Aurmntul pe noua Constituie< declarndu+se gata s spriAine
prin toate miAloacele revoluia.
1'
>a Cmpulung $i &n &mpreAurimi< osta$ii romni au dus< &n 101%< &n primul r)6oi
mondial< lupte grele &mpotriva trupelor germane< su6 conducerea maiorului =rigore
=recescu. Mausoleul de la Mateia$ a rmas s aminteasc viteAia osta$ilor c)ui &n luptele
din )ona #ucr< 3ragoslavele< 9alea Mare+!rav< Cmpulung< &n toamna anului 101%.
Monumentul comemorativ a *ost ridicat pe 3ealul Mateia$ < &n 1035< dup proiectul
arhitectului 3. Ionescu$ Berechet.

Fig. 2. Mausoleul de la Mateia monument ridiat !n memoria ostailor "u#i !n timpul primului
r"$oi mondial !n aeast regiune.
5ici celelalte evenimente maAore din istoria #omniei nu au lipsit din evoluia
ora$ului Cmpulung $i a &mpreAurimilor sale. 4rmrind istoria acestui ora$ constatm c nu
e/ist aproape nici un moment important din istoria neamului nostru< angaAare social+politic<
acte culturale< de anvergur naional< mi$cri de idei la care cmpulungenii s nu+$i *i adus
partea lor de contri6uie.
#evoluia din decem6rie 10,0 a deschis noi perspective de evoluie a vieii social+
economice &n spaiul muscelean.
$.2 I&!+i(#" ('+('3+i"!+
3at *iind po)iia sa la intersecia unor mari drumuri care legau vechile provincii
romne$ti Cpo)iie care a *acilitat apariia $i de)voltarea ora$ului Cmpulung ca prima
capital a "rii #omne$tiD< regiunea a *ost permanent &n atenia cercettorilor< &ndeose6i a
istoricilor< dar $i a geogra*ilor< geologilor< 6iologilor< etc. 4n rol deose6it &n pre)entarea de
criterii pur descriptive sau $tiini*ice a )onei Muscelului< au avut+o numero$i oameni de
cultur care au iniiat di*erite studii re*eritoare att la ora$ul Cmpulung< ct $i la &ntregul
areal geogra*ic &n care se &nscrie acesta< care se identi*ic cu spaiul muscelean< cu toat
pro6lematica pe care o implic o ast*el de cercetare.
11
Cele mai numeroase sun studiile de istorie $i arheologie consacrate unor situri anume
Ccastrul roman de la GidavaD sau a unui ansam6lu mai larg< precum lucrrile re*eritoare la
e/istena comunitilor umane din epoca 6ron)ului C!escreasca< (l6e$ti< Malu cu 7lori<
Cetenii din 3ealD< sau perioada dacic CBilce$ti< Cmpulung< Bughea de Gos< Capu !isculuiD
datorate unor speciali$ti ca Mru 7l.< .rm6aciu Jt.< !opescu Constantin< Cio*lan ..
5umeroase studii de acest tip au avut ca *undament o serie de cercetri arheologice< cum ar
*iE ?4n te)aur al istoriei $i culturii localeE 6iserica necunoscut din secolul HI9 la >ere$ti
Muscel;< ?!re)ene dacice $i elenistice &n vatra Cmpulungului;+Mru 7l. C10%,+1021D<
?3istrugerea castrului roman de la Cmpulung CGidavaD;+ !opescu -m< !etolescu Constantin<
Cio*lan ..C10,2D.
@n s*era geogra*iei este caracteristic un anumit echili6ru &ntre studiile consacrate
cadrului natural $i cele care au vi)at pro6lemele de geogra*ie uman. !entru prima dat<
descrierea geologic a Aude$ului Muscel apare &n 1,,5< *iind reali)at de ctre =r. Jte*nescu<
lucrare aprut &n ? (nuarul Biroului =eologic;
>a &nceputul secolului HH< o prim descriere a regiunii &i aparine lui -mm. de
Martonne C10'2+10'2D< prin care este individuali)at aceast )on. 4rmrind su6carpaii de
la vest la est< -mm. de Martonne arat cE ?3epresiunea Cmpulung este ultima depresiune
su6carpatic< la sud de care se &nal colinele &nalte ale (rge$ului;. (utorul a surprins *oarte
6ine speci*icul geogra*ic al regiunii su6carpatice ca unitate geogra*ic distinct< artnd cE
?!rin rele*ul ei< istoria geologic< climatul< hidrogra*ia< populaia< )ona depresiunii
su6carpatice poate *i considerat ca un &ntreg aparte;. @n alte studii aduce preci)ri re*eritoare
la caracteristicile depresiunii< legturile lor cu regunile montane< evoluia )onelor
su6carpatice $i caracteristicile generale ale su6carpailor. -ste de reinut *aptul c depresiunea
Cmpulung Muscel &n vi)iunea lui -mm. de Martonne este gre*at pe un ?sinclinal de
pietri$uri levantine;. -l a*irm totodat c ?regiunea su6carpatic a 7gra$ului Csituat la
sud de Munii 7gra$D are doar &n dou + trei locuri depresiuni su6carpatice CCpneni<
(re*u< Cmpulung MuscelD.
Contri6uii &nsemnate au *ost aduse $i de I. !opescu + 9oite$ti C10',D< care descrie mai
amnunit Muscelele (rge$ului< a*irmnd cE ?pietri$urile din 9r*ul Ciocanu Cla sud + vest
de CmpulungD sunt levantine< iar &n >evantin + Cuaternar depunerea sedimentelor se *cea
&ntr+un mediu *luvio + lacustru.
Constantin Brtescu C101'D descrie o serie de *orme de relie* din Aurul depresiunii
Cmpulung $i arat c reeaua hidrogra*ic ar *i su*erit unele remanieri. @n depresiunea
Cmpulung arat c ?transgresiunea dacian &neac un relie* mai vechi;< iar depresiunea
12
propriu+)is este post+pliocen< *iind una dintre cele mai tipice depresiuni su6carpatice din
#omnia;.
Fig. %. &as tipi muselean
9ictor .u*escu C10%%D preci)ea) ideea c ?rurile ce str6at depresiunea Cmpulung
atest o mi$care recent de &nlare $i supraimpunere a vilor &n de*ilee< corelat cu
scu*undarea marginii dinspre munte a depresiunii;.
9intil Mihilescu C10%3D a*irm c ?ptrunderea depresiunii Cmpulung Muscel spre
nord $i vest< &n unghi ascuit pn dincolo de Bahna< spre est pn &n valea superioar a
#u$orului< a*luent al Bratiei< reduce contactul direct dintre Muscelele !ltici $i masivul
cristalin al Ie)erului< la mai puin de 5 Fm< *apt pentru care se poate considera ca limit
sudic a munilor< linia dus prin gtuirea mai sus amintit;.
$.3 A4'6a+'a 4i "i-i'"' 7i6i(!%)'!)+a7i('
3epresiunea su6carpatic a Cmpulungului se des*$oar &ntre cursurile superioare
ale rurilor (rge$el $i Bratia. Se &ntlne$te &n partea de sud a rii< la Aumtatea distanei
dintre ecuator $i poli *iind traversat de paralela de 45K latitudine nordic.
@n nordul depresiunii Cmpulung< &ntre #ul 3oamnei $i 3m6ovia se &nal Masivul
Ie)er. >egtura &ntre creasta 7gra$ului $i masivul Ie)er se *ace prin culmea mai Aoas<
Me)ea + :tic. 3in masiv se prelungesc spre sud $i sud+est mai multe culmi netedeE !laiul lui
!tru< !laiul Ie)erului Mare< !laiul 9carea $i culmea prelung 3anciu !ortreasa+1noaga.
Ceilali muni care se &nvecinea) cu depresiunea Cmpulung suntE !pu$a< >eaota $i !iatra
Craiului. >a sud< depresiunea este &nchis de dealuri &nalte edi*icate &n cuaternar< de)voltate
pe cute anticlinaleE 3ealul Mu +1'1, m Cse des*$oar &ntre cheile #ului .rgului $i 9alea
(rge$eluluiD $i 3ealul Ciocanu + ,,% m Cse des*$oar &ntre 9alea Bratiei $i 9alea BugheaD<
&n care #ul .rgului< Bughea< Bratia $i (rge$elul $i+au tiat sectoare &nguste de vale cu
caracter epigenetic $i antecedent. Muscelele din sudul depresiunii se pre)int ca o prelungire
a !laiurilor !ltici ctre est $i ca o culme su6carpatic cu &nlimi cuprinse &ntre 2'' +1'''
m< *iind separat de vile strmte su6 *orm de chei< precum sectoarele de chei mici ale
Bratiei< Bughii $i #ului .rgului. .ot &n sudul depresiunii se a*l o serie de cueste cu
altitudini cuprinse &ntre %'' + ,'' m. (st*el< &ntre Bratia $i #ul .rgului se a*l 3ealul
13
Crucii $i 3ealul Schitu + =ole$ti< iar &ntre #ul .rgului $i 3rghici se a*l 3ealul
Jer6ne$tilor. @ntre 3rghici $i (rge$el se a*l 3ealul Gugurului $i 3ealul Mlie$ti< la est de
9alea (rge$elului $i pn la 3m6ovia.
3epresiunea Cmpulung Muscel este una dintre depresiunile su6secvente cele mai
6ine individuali)ate de la noi din ar< avnd un relie* piemontan 6ine de)voltat. Ctre nord+
vest depresiunea se prelunge$te &ntre Masivul Ie)er $i !laiurile !ltici $i se adnce$te su6
*orma unei mici depresiuni de ero)iune di*erenial< cu altitudini cuprinse &ntre %'' $i %25 m<
numit $i depresiunea (l6e$ti + Cnde$ti< care se continu &n amonte< pe cursul Bratiei pe o
lungime de apro/imativ 3 Fm. (ceast mic depresiune separ Muncelele #u$orului de
muni< pn la Bahna #usului $i aAunge la Slatina Bahna pe #ul 3oamnei. 3e aici se e/tinde
$i mai mult &n lungul #ului 3oamnei< la 5uc$oara< Brdet< Cor6i< aAungnd apoi la
Cpneni< (re*u< Sltruc< *ormnd un singur uluc su6carpatic de ero)iune di*erenial de
tip su6secvent< constituit din largi glacisuri &n trepte.
@n cadrul 3epresiunii Cmpulung Muscel se &ntlne$te ora$ul Cmpulung Muscel<
care este su6iectul anali)ei dar $i sate mai mari de 25'' loc CBughea de Gos< Bughea de Sus<
9alea Mare + !rav< 9oine$ti< (l6e$ti<etc.D. Cmpulung Muscel este cel mai mare $i mai
important ora$ din cadrul depresiunii din punct de vedere economic< social< politic< cultural.
(cesta este a$e)at de+o parte $i de alta a #ului .rgului< de la ie$irea acestuia din muni pn
la ptrunderea &n depresiunea intracolinar Schitu + =ole$ti.
!o)iia sa &n )ona de inter*eren carpato + su6carpatic a permis de)voltarea de
timpuriu a unei viei economice intense< locuitorii acestor plaiuri $tiind s *oloseasc cu
pricepere att resursele o*erite de munte Cp$uni $i pduri< piatr de construcie< ape repe)iD<
ct $i solurile roditore din regiunea su6carpatic $i 6ogiile su6solului de aici Clignitul<
gipsul< argila< calcarul numulitic< i)voare mineraleD.
9atra ora$ului se &ntinde chiar de la )ona de contact a muntelui cu depresiunea
su6carpatic< st)ile principale< paralele cu #ul .rgului< *iind orientate de la nord nord+est
spre sud sud + est< iar cele de legtur urcnd cnd domol< cnd aprupt pe versanii vii<
pn spre cumpna apelor $i dincolo de aceasta.
.eritoriul ora$ului se &ntinde de la rama montan pe tot parcursul depresiunii
su6carpatice $i a sectoruluide de*ileu din sud $i aAunge pn &n depresiunea intracolinar.

Fig. '. (epresiunea &)mpulung Musel *"ut de la Mausoleul Mateia. +n plan entral se poate
o$ser*a om$inatul de iment i lian#i ,-.&/M 0. A.
14
:ra$ul este str6tut din captul de sud sud + vest pn &n cel de nord + est pe o
distan de 14 Fm de 35 23 C- 524D< care porne$te de la !ite$ti C52 FmD $i aAunge la Bra$ov
C,5 FmD. 3in acesta< la intrarea &n Cmpulung se desprinde spre vest< 35 23 C spre Curtea de
(rge$ C4'FmD< #mnicu 9lcea C,5 FmD< iar dincolo de 9alea Mare + !rav porne$te spre
sud< 35 22 ( spre .rgovi$te. Ceva mai Aos< un alt drum naional< 35 23 3 se &ndreapt spre
Mioveni Cprin Boteni< 9ulture$ti< 3avide$tiD. >a aceste cinci direcii de drumuri naionale
Cdin care dou internaionaleD se adaug cinci drumuri Audeene care leag ora$ul deE >ere$ti+
Ca6ana 9oina< Mu + Suslne$ti< !oienari + Gugur< Bughea de Sus + Cnde$ti $i Bughea de
Gos + Malu.
.eritoriul ora$ului Cmpulung este situat &n 6a)inul hidrogra*ic al #ului .rgului< iar
o parte mai mic &n su66a)inul Bughei Ccartierul =rui $i o mic parte din Mrcu$D. :ra$ul
Cmpulung este *ormat din mai multe cartiereE =rui< Centru< .a6aci< Ju6e$ti< Schei< 9i$oi<
7lmnda< 9alea Br6u$ii< Mgura< Marcu$< la care se adaug satul 9alea #umne$tilor $i o
parte din satul Chilii Ccealalt parte aparinnd de comuna MioareleD. :ra$ul Cmpulung este
siuat &n Audeul (rge$< &n partea de nord + est a acestuia.
Ca vecini< teritoriul ora$ului Cmpulung Muscel se &nvecinea) cu cel al localitilorE
9oine$ti la nordL !ietroasa< 9alea Mare + !rav $i Jelari la nord + estL Bilce$ti $i Colnic la
estL Mu< Chilii $i =ro$ani la sud + estL >oturi $i Schitu + =ole$ti la sudL =odeni la sud+vest.
>imitele ora$ului sunt destul de sinuoase.
>imita nordic co6oar din Culmea Mgurei aproape perpendicular pe #ul .rgului<
de unde aAunge &n drumul Audeean care se &ndreapt spre 9oina< urmrindu+l pn la
rami*icaie< iar de aici drumul naional spre Bra$ov< care urc pe rnd terasele din stnga
#ului .rgului.
>imita estic porne$te din aceast $osea< taie 9alea !ietroasa< ocole$te Malu
#udarilor< se apropie de o6r$ia 9ii #umne$tilor $i 9r*ul 8odor C,%2 mD< traversea)
!laiul 8odor $i 3rumul Mului< trecnd pe la o6r$iile vilor Chichire) $i Malu ce #sun
$i aAunge &n satul Chilii< pe care &l divi)ea) pe la est de 6iseric C0'' mD< de unde se
&ndreapt pe la partea superioar a versantului stng a6rupt al #ului .rgului din cadrul
de*ileului< apoi traversea) 3rumul !oienarilor $i se apropie de !durea #uginoas C%,' mD.
@n estul ora$ului Cmpulung se des*$oar culmea Bogte$tilor C2''+,'' mD< care se
prelunge$te pn la poalele Ie)erului $i ale 3ealului Mu. (ceast culme separ cele dou
compartimente ale 3epresiunii CmpulungE central $i estic Ccunoscut su6 numele de
3epresiunea (rge$elului< ce se de)volt de+a lungul 9ii (rge$elului< la poalele culmii
15
=roapa :iiD. 3epresiunea (rge$elului are *undul mai ridicat C&n cadrul acestei depresiuni are
aspect de vale senil< suspendat &ntre dou vi mai adnciE #ul .rgului< la %'' m $i 9alea
3m6oviei< la 5%0 mD< dect 3epresiunea Cmpulung cu apro/imativ 5' m< datorit lsrii
a/iale a paleogenului getic dintre #ul 3oamnei $i (rge$el< acoperit cu *ormaiuni
piemontane cuaternare.
>imita sudic co6oar din 9r*ul #uginoasa pn &n talvegul #ului .rgului< &n
punctul cel mai de Aos al teritoriului ora$ului C5'' mD< de unde urc pe rnd terasele din
dreapta vii< pe la sud de 35 23 C< pn la cumpn< situat pe podul &ntins $i neted al celei
mai &nalte terase de aici.
>imita vestic urmre$te terasele &nalte din )ona Mrcu$< apoi terasa =ruiului<
dep$ind cumpna apelor< dinspre Bughea< a #ului .rgului &n am6ele sectoare $i apoi urc
&n lungul Culmii Mgura< mergnd chiar pe cumpn.
Capitolul 2 + Cadrul natural $i potenialul o*erit
2.$. E2!"#,ia pa"'!)'!)+a7i(3 4i )'!"!)ia
(ctualul aspect al 3epresiunii Cmpulung repre)int re)ultatul unei &ndelungate
evoluii.
-voluia paleogeogra*ic a depresiunii &ncepe odat cu schiarea )onei mio + pliocene
precarpatice &n care este &ncadrat. -ste o depresiune tectonic sinclinal< *ormat prin
a*undarea a/ial a depo)itelor paleogenului getic< &ntre #ul 3oamnei $i 3m6ovia. 3ac<
depresiunea &n ansam6lul ei este considerat ca avnd la origine un accident tectonic local<
a*undarea depo)itelor paleogene care a *avori)at depunerea pietri$urilor $i nisipurilor cu
intercalaii de tu*uri dacitice $i gipsuri sunt re*e/ul diversitii rocilor. #elie*ul depresiunii
este modelat &n pietri$uri levantine $i villa*ranciene< argile< tu*uri dacitice< marne miocene $i
pliocene. 3epresiunea este alctuit din *ormaiuni geologice importante< precum $isturile
cristaline< *ormnd o )on ce aparine 7gra$ului $i care constituie *undamentul depresiunii
1%
$i limita ei de nord. 1ona $isturilor cristaline se &ntinde la nord de linia care ar uni localitileE
5miesti< 9oine$ti< la nord de (l6e$ti.
3epo)itele sedimentare apar &n estul depresiunii $i sunt repre)entate prin *ormaiuni
de calcare de vrst Aurasic Ce/. ins de calcare din care este *ormat Mateia$ul< 1241 m< situat
la limita de nord+est a depresiuniiD.
@n nord+vestul depresiunii< la (l6e$ti< se gsesc vestitele calcare organogene cu
numulii $i echinoderme aparinnd eocenului in*erior< de culoare gl6uie cu ori)onturi
cenu$ii sau ro$cate< dispuse &n 6ancuri masive cu grosimi de 2+5 m< avnd &n 6a) gresii
vinete $i microconglomerate ro$cate. Calcarele e/ploatate sunt constituite din esuturi de
numulii $i *oramini*ere< prinse &ntr+un ciment calcaros *in cristali)at. @n cadrul acestui
)cmnt< un anumit perimetru este declarat monument al naturii< e/ploatarea *iind inter)is.
4n alt )cmnt de calcare este cel de la Mateia$< care este situat &n sud+vestul masivului
Mateia$< &n versantul stng al rului (rge$el< la 1' Fm nord+est de Cmpulung Muscel. -ste
constituit din calcare de vrst tithonic< aparinnd *lancului nord+estic al anticlinalului
!rav. Calcarele *ormea) 6ancuri de 2+3 m grosime< constituite &n cea mai mare parte din
*ragmente< unele cu cristalinitate pronunat< altele criptocristaline< prinse &ntr+un ciment
calcaros *in< sla6 pigmentat cu o/i)i de *ier. Calcarele ating uneori grosimea de 3' m $i se
utili)ea) la construcii< permind s se taie u$or $i s se sculpte)e &n el di*erite ornamentaii.
-taAul superior al paleogenului< oligocenul< este repre)entat prin depo)itul *osili*er
de la Suslne$ti< alctuit din $isturi disodilice cu resturi de pe$ti $i diatomee.
(pele de in*iltraie< venind &n contact cu $isturi 6ituminoase< au dat na$tere unor
i)voare de ape minerale 6ogate &n hidrogen sul*urat< asemntoare i)voarelor de la
Climne$ti $i Cciulata. (ceste i)voare se &ntlnesc &n Cmpulung< 9alea #omne$tilor< la
(l6e$ti $i la Cnde$ti< unde au &nceput s *ie *olosite pentru 6i.
!o)iia *ormaiunilor oligocene generea) numeroase *orme structuraleE coaste<
supra*ee structurale< reele< vi consecvente $i su6secvente.
5eogenul< este repre)entat prin miocen $i pliocen. 3intre depo)itele pliocene nu se
&ntlnesc &n regiune< dect ponianul $i levantinul. !onianul este alctuit din marne< nisipuri
$i pietri$uri 6ogate &n resturi organice $i straturi de lignit. 3epo)itele poniene apar &n
e/tremitatea sudic a teritoriului $i sunt constituite din nisipuri< marne $i argile. -le sunt
dispuse discordant *a de depo)itele tortoniene< lacul ponian invadnd dinspre sud< au
dep$it pragul Mu+Malu $i au ptruns &n depresiunea su6carpatic. 3epo)itele de lignit au
o grosime de 1<5+3 m $i au *ost e/ploatate &n punctul Bandea. >evantinul este constituit din
pietri$uri de Cnde$ti ce apar &n 3ealul =rui $i &n 9r*ul Ciocanu. >evantinul &ncheie seria
12
pliocen din depresiunea su6carpatic $i este repre)entat prin pietri$uri de Cnde$ti. (cestea
sunt alctuite din elemente 6ine rulate< de 2+3 cm diametru $i avnd structura &ncruci$at.

Fig. 1. A2loriment de marne3 gresii i argile !n loalitatea 4mieti
3epo)itele tortoniene s+au depus &n urma unei puternice transgresiuni $i care acoper
depo)itele cretacico+paleogene din regiunea (l6e$ti. @n 6a) apar conglomerate poligene cu
elemente remaniate din cristalinul de 7gra$ $i din sedimentarul de pe marginea depresiunii
su6carpatice. >a partea superioar tortonianului din valea #ului .rgului< la sud de
Cmpulung< apare un strat de civa metri grosime de tu* dacitic. (cest tu* dacitic se continu
ctre 3ealul 7lmnda< unde se gsesc *osile caracteristice depo)itelor tortoniene. 3e
asemenea< &n 3ealul 7lmnda $i &ntre Cmpulung $i Mu< apar gipsuri care arat instalarea
temporar a unui *acies lagunar. Conglomeratele transgresive $i depo)itele de pietri$uri $i
nisipuri aparin *aciesului litoral $i neritic de mic adncime al inva)iei marine din timpul
tortonianului< iar pre)ena gipsurilor demonstrea) instalarea *aciesului lagunar &n partea
terminal a transgresiunii marine.
Cuaternarul &ncheie sedimentarea &n 3epresiunea Cmpulung+Muscel $i se pstrea)
&n partea central a acesteia. -ste alctuit din depo)ite nesortate $i lipsite de strati*icaie<
purtnd numele de pietri$uri de =rui Cpleistocen in*eriorD. .ot cuaternarului &i aparin
depo)itele teraselor &nalte $i medii Cpleistocen superiorD $i< respectiv< terasele in*erioare
Cholocen in*eriorD.
Cuaternarul< este repre)entat prin pietri$uri gl6ui+ro$cate *oarte puin cimentate< cu
sla6e intercalaii lenticulale de argile gl6ui $i nisipuri care se &ntind &ntre 5mie$ti $i Bratia<
pe amplasamentul localitii Cmpulung< 9i$oi< Mgura< Bughea de Sus $i Bughea de Gos<
repre)entnd terasa superioar a rurilor Bratia< #ul .rgului $i (rge$el.
@n cuaternar< depresiunea a cptat caracteristicile unui lac &nchis la sud de anticlinalul
Mu+(pa Srat. I)voarele apelor care se scurg la sud de acest anticlinal< avnd nivelul de
6a) mai co6ort< au trecut cumpna apelor $i au captat i)voarele care alimentau rurile ce se
vrsau spre nord.
@n urma acestei ero)iuni petrecut la nivelul anticlinalului< apele de pe *lancul nordic
al anticlinalului au *ost diriAate ctre sud $i odat cu ele $i apele lacului Mra)ec. (cest lac
1,
atri6uie depresiunii o origine tectonic. 9ile (rge$elului< #ul .rgului $i Bratia sunt tiate
parial &n aria depresiunii &ntr+o regiune tectoni)at de *alii.
>a rsrit< o alt *alie mrgine$te 6ine depresiunea la contactul dintre oligocen $i
miocen. (ceste linii de *alii sunt vechi< din cretacic< &ns ele au *ost accentuate &n cuaternar<
provocnd scu*undarea continu a regiunii< ceea ce a conturat 3epresiunea Cmpulung+
Muscel.

2.2 R'"i'7#"
#elie*ul constituie elementul care condiionea) ceilali *actori *i)ico+geogra*ici<
dispunerea &n trepte a relie*ului impunnd o )onare altimetric a celolai *actoriE climatici<
pedologici< etc. !odurile de terase largi< multitudinea conurilor de deAecie< pantele domoale<
adpostul o*erit de versanii vilor< au creat condiii optime pentru de)voltare a$e)rilor
umane. >a acestea se poate aduga reeaua hidrogra*ic< *actor hotrtor &n amplasarea
construciilor $i a o6iectivelor social+economice.
3in studiul paleogeogra*ic al 3epresiunii Cmpulung< ct $i din po)iia pe care o
ocup ea &n cadrul Carpailor< s+a putut o6serva c depresiunea are o *orm alungit de la est
la vest paralel cu Munii 7gra$i< la nord ei avnd o cdere de la nord+est spre sud+vest $i
*iind drenat apro/imativ &n direcia nord+sud de o serie de ape< printre care $i #ul .rgului.
#elie*ul depresionar este repre)entat prin lunci< terase $i culmi deluroase prelungi cu
aspect de muscele.
3epresiunea Cmpulung se pre)int ca o depresiune su6carpatic tipic< 6ine indivi+
duali)at tectonic $i structural. @n Aurul ora$ului Cmpulung pre)int cea mai mic altitudine
C%'' mD< &n timp ce pe inter*luviile structurale sau netede *ormate din pietri$uri< argile< $i
marne miocene< are o altitudine de peste 2'' m. 3e+a lungul vilor mari s+au *ormat terase<
iar *undul depresiunii este a*ectat de inundaii.
3epresiunea pre)int un relie* puin accidentat< *ormat din coline $i dealuri cunoscute
&n literatura geogra*ic su6 denumirea de Minutul muscelelelor;. Muscelele sunt ni$te dealuri
de natur strucrural< cu< culmi prelungi care co6oar paralel cu strati*icaia sla6 ondulat sau
u$or aplecat spre sud. (cestea se dispun &n $iruri sau masive pe dou direcii principaleE cele
cu direcia est+vest< apar su6 *orma unor culmi anticlinale *ragmentate de ape< cum este cea
dintre (rge$el $i Bratia CMu+1'10 mD< o culme su6carpatic &n sens mor*o+structural.

10
Fig. 6. (epresiunea &)mpulung Musel 5anoram spre *est
!e direcie nord+sud< se des*$oar seria culmilor prelungi dintre #ul 3oamnei $i
Bratia< la 1143 m altitudine &n vr*ul !ltica< cu spinri largi< paralele< str6tute de drumuri
sau Mplaiuri; ce urc spre munte $i care sunt desprite de vi strmte a cror adncime
dep$e$te 3'' m C#u$orul si SlniculD. Culmile nete)ite &n roci dure Cconglomerate
mioceneD< se &nscriu &ntr+un nivel de ero)iune corespun)tor supra*eei =ornovia< dar $i pe
culmea =roapa :ii din estul depresiunii< datorit mi$crilor de ridicare ce au antrenat &n
levantin $i cuaternar regiunea su6carpatic din nordul !iemontului =etic. @n conglomeratele
miocene< procesele actuale de modelare au generat *orme de relie* caracteristice CMpiramide
de pmnt;D.
Ctre sud< 3epresiunea Cmpulung se a*l o serie de cueste cu altitudini cuprinse
&ntre %''+,'' m. (st*el< &ntre #ul .rgului $i Bratia se a*l 3ealul Crucii $i 3ealul =rdi$tea
Schitu =ole$ti< iar &ntre #ul .rgului $i rul 3rghici se a*l 3ealul Jer6ne$tilor C23' mD.
@ntre 3rghici $i (rge$el se a*l 3ealul Gugurului C23' mD $i 3ealul Mlie$ti la est de 9alea
(rge$elului $i pn la 3m6ovia. 3epresiunea colinar a celor Japte Muscele este &nchis
spre sud de un $ir de cueste $i anumeE !curaru C22% mD< &ntre #ul 3oamnei $i Bratia< :6ia
C%01 mD< &ntre #ul .rgului $i (rge$el< 3ealul !eriilor C245 mD< la est de (rge$el. (cest $ir
de cueste marchea) $i limita dintre muscele $i =ruiurile (rge$ului< care aparin !iemontului
=etic.

Fig. 6. 7)r2ul Mateia
@n sudul 6a)inului #ului .rgului< 3epresiunea Cmpulung intr &n contact cu
limitele Masivului Ie)er< mai e/act pn la linia ultimelor localiti de la contactul dintre
munte $i depresiuneE Cnde$ti< (l6e$ti< Bughea de Sus< 9oine$ti $i 5mie$ti.
=eologic< Masivul Ie)er este alctuit din dou serii cristalineE seria de Cumpna
pre)ent &n nordul sectorului montan al 6a)inului ce aparine comple/ului supra*eei Borscu
$i se de)volt pe supra*aa de denudaie Btrna+.am6ur< iar a doua serie cristalin< cea de la
>eaota se de)volt spre sudul masivului< pe care s+a *ormat supra*aa de tip pediment<
3o6ria$ul< care aAunge la cca. 15'' m altitudine< aparinnd comple/ului mediu #u Jes.
.reapta cea mai co6ort de 11''+13'' m altitudine< este tiat &ncele dou serii cristaline $i
&n petecele cretacicului superior< numit supra*aa Cl6ucetelor Caparine comple/ului in*erior
2'
=ornoviaD cu aspect de pediment< &n cuprinsul creia se a*l Masivul Mateia$ alctuit din
calcare. >a supra*a< datorit ero)iunii< apar uneori gnaise< am*i6olite $i granite< &n care sunt
tiate vi adnci cu aspect de de*ileu $i vr*uri ascuite.
-ste de remarcat conservarea *ormelor de relie* &n *uncie de natura petrogra*ic
Crelie* glaciar< supra*ee de nivelare< umeri< etc.D< des*$urarea asimetric a versanilor< cei
nordici a6rupi< cei sudici c)nd &n trepte< linia marilor &nlimi corespun)toare cumpenei
de ape< dispunerea )onal a *ormelor periglaciare $i crionivale *a de marile centre glaciare
din cuaternar. #elie*ul glaciar este repre)entat de circuri simple sau comple/e< la altitudini de
1,''+10'' m< pn la 2'''+22'' m< morenele glaciare *iind &ntlnite &n Aurul altitudinilor de
1%5'+125' m. Cele mai importante circuri glaciare suntE 3racsinul< #u$orul< Ie)erul<
Btrna $i .am6ura. 9ile glaciare sunt mai de)voltate &n lungul #ului .rgului< Ie)erului
Mare $i Ie)erului Mic.
@n $irul de dealuri interne $i $irul de dealuri su6carpatice CMuscelele Ciocanu< Ciuhei
$i MuD se a*l depresiunea intracolinar Gugur< cu unele muscele su6 %'' m< cu pante
a*ectate de alunecri $i a$e)ri aglomerate pe vi< iar &ntre Muscelele !iatra Botenilor C243 mD
$i 3ealul Crpiniei C245 mD se des*$oar depresiunea intracolinar Boteni Co )on de
sinclinal umplut cu depo)ite poniene $i dacieneD< care se leag spre nord cu depresiunea
Cmpulungului< prin sectorul &ngust al 9ii (rge$elului< iar spre sud< prin de*ileul de la
Boteni< cu 6a)inetul depresionar >ucieni. Mor*ologia actual a acestei depresiuni este dat de
alunecrile de teren $i de o reea hidrogra*ic de)organi)at. 4n alt 6a)inet depresionar
intracolinar< care aparine 3epresiunii celor Japte Muscele< este 6a)inul Schitu+=ole$ti<
sculptat &n *ormaiuni pliocene cu alternane de marne< argile $i nisipuri.
9ile recent adncite $i cu perei aproape verticali< &ntreptrund nete)imea muscelelor.
(rge$elul< #ul .rgului< Bughea $i Bratia care str6at depresiunea de la nord la sud. >a
ie$irea din muni &$i lrgesc al6ia &n depresiune< pre)entnd lunci $i despletiri< ca apoi la
ie$irea din depresiune s cree)e strmtori prin s*redelirea ramei sudice.
9ile repre)int elementul dominant de care se leag vatra ora$ului. !rincipala vale
este cea a #ului .rgului< care< pe toat lungimea sa din cadrul ora$ului< este puternic
asimetric< cu versantul stng mult mai &nalt $i mult mai prelung &n comparaie cu cel drept<
mai puin &nalt $i &n general mai a6rupt.
@n sectorul de de*ileu< valea $i rul sunt ?strangulate; de pre)ena unor conuri de
deAecie &m6ucate CetaAateD< ca urmare a adncirii &n etate a talvegurilor. @n cadrul de*ileului<
lunca este mai puin de)voltat< pre)entnd discontinuiti din cau)a depo)itelor para)itare
proluviale. 3e asemenea< terasele apar *ragmentar< cu e/cepia celei superioare din dreapta<
21
care domin talvegul #ului .rgului cu 1%5+125 m $i a crei *runte se con*und cu versantul
drept al vii Ca6rupt $i prpstiosD< *estonat de vile toreniale. (ceast teras &nalt continu
de *apt spre sud terasa =ruiului< pstrndu+$i acela$i caracter de teras de cumpn &ntre #ul
.rgului $i Bughea. !e podul ei este situat cartierul Mrcu$. (ltitudinea mare a acestei terase
se e/plic prin *aptul c se a*l &n a/ul anticlinalului su6carpatic< unde mi$crile neotectonice
po)itive au avut o intensitate ma/im.
Conurile de deAecie sunt e/trem de numeroase &n cadrul piemontului $i dau nota
caracteristic a relie*ului din aceast )on. -ro)iunea *luvial a (rge$elului a dat na$tere la
unele a6rupturi de ero)iune cum ar *i ca)ul conului de deAecie al 9ii Jipoatelor pe care l+a
rete)at sau &n ca)ul teraselor de la Mioveni pe care le+a redus ca e/tensiune. (lunecrile de
teren apar mai ales &n depo)itele proluvio+coluviale de la contactul vesanilor cu lunca $i cu
terasele< avnd aspect vlurit. 3ominante sunt &ns alunecrile super*iciale< situaie &ntlnit
pe versanii vilorE Bradului< 9acii< M)ganei< Stnii< etc. -*ectul negativ al acestor procese
de modelare actual poate *i estompat prin msuri concrete de proteAare a relie*ului de
aciunea distructiv a genilor e/terni.
3epresiunea trimite spre rama muntoas cteva gol*uri< dintre care se remarc cel de
nord+vest<de la Cnde$ti Cpe BratiaD< sculptat &n marne $i gresii *ria6ile eocene $i dominant de
mguri *ormate din roci re)istente Ccalcare< conglomerate 6urdigalieneD< apoi gol*ul de la
>ere$ti pe 9alea #ului .rgului< cu trei nivele de terase 6ine de)voltate pe stnga vii $i
gol*ul mai strmt al 6a)inetului depresionar de la 5mie$ti< pe (rge$el. 3in punct de vedere
altimetric< *ormele de relie* se des*$oar in trei planuriE
+un plan repre)entat de luncile rurilor< de terasele in*erioare $i de conurile de
deAecieL
+al doilea plan este *ormat de terasele &nalte care se pot racorda cu unele nivele de
ero)iuneL
+al treilea plan este alctuit din nivele de ero)iune cu altitudini de ,''+0'' m< nivele
care se evidenia) &n sudul depresiunii< repre)entnd culmile anticlinalului ce *ormea)
limita &n aceast parte.
(ceste *orme de relie* scad &n altitudune de la marginea depresiunii spre #ul
.rgului< ct $i de la nord $i sud spre o linie care trece apro/imativ pe la sud de Bughea de
Sus.
!unctul cel mai Aos al depresiunii< 52' m< se a*l pe #ul .rgului< pe linia de minim
altitudine spre care &nclin *ormele de relie* de la nord $i de la sud< linie marcat &n vestul
22
depresiunii de cota de %4' m C&ntre #ul Bughea $i Strigoiul MicD $i de cota de %55 m C&n
3ealul MguraD.
Contactul cu rama muntoas este pus &n eviden de di*erenele de altitudine ce aAung
la apro/imativ 3''+4'' m. Cotele care pun &n eviden acest contact sunt de 0'' m+1''' m $i
chiar peste 1''' m Cvr*ul 8ulei +11'' m< Mateia$ul+1243 m< 3ealul 5mie$tilor+,3, m<
3ealul Mgura+,03<% mD.
(titudinile care delimitea) depresiunea la sud de )ona anticlinal au valori mai mici
sau apropiate de cele din nord C3ealul Mu+1'12 m< 3ealul Ciocanu+,,2 mD. @nlimile din
cadrul depresiunii sunt cuprinse &ntre valorile de %'' $i ,'' mE 9r*ul 8odor+,%,<% m< 3ealul
Bilce$ti+,35 m< 3ealul Ciuha+25'<0 m< repre)int &nlimile ma/ime. #estul &nlimilor se
menin &n Aur de ,'' m C3ealul Crei$oaraD.
(nticlinalul Mu+Ciocanu< care limitea) depresiunea la sud< are pante mai
accentuate spre depresiune dect cele din e/teriorul ei. 3epo)itele noi< mio+pliocene< care &n
depresiune se gsesc la supra*a $i opune o re)isten mai mic la aciunea agenilor e/terni<
au determinat aciunile de modelare $i *ragmentare a relie*ului s se *ac mai repede $i mai
intens. #pele 9alea #ea< 9alea 3racilor< sunt re)ultatul aciunile toreniale.
#eeaua hidrogra*ic $i+a adncit vile cu u$urin &n depo)itele mio+pliocene< cre&nd
o serie de terase. .erasele au o de)voltare 6ilateral pe #ul .rgului< *iind mai e/tinse pe
partea stng. @n arealul ora$ului Cmpulung sunt pre)ente $ase nivele de teras.
Sunt dou terase in*erioare care au altitudini de 1'+15 m $i de 2'+25 m. .erasa de 1'+
15 m apare pe dreapta dreapt a #ului .rgului< pe ea *iind a$e)at o parte din ora$. !e
alocuri aceast teras este para)itat. .erasa de 2'+25 m este de)voltat pe am6ele pri ale
#ului .rgului C&n cartierul StreiD< &n amonte de prima.
.erasele medii au altitudini de 25+3' m &n cartierul 9i$oi $i 4'+5' m &n nordul
ora$ului Cmpulung.
.erasele superioare au altitudini de %'+2' m Cse pstrea) petice &n estul cartierelor
7lmnda $i 9i$oi< Calea !ietroasaD $i ,'+0' m C!latoul =ruiD. (ceast teras este de*ormat
neotectonic< mai &nalt la sud $i se a*und spre nord la contactul cu cristalinul< *iind orientat
invers direciei de curgere a rului.-ste o teras a unui curs de ap ce se diriAa de la est la vest
$i care $i+a de)voltat un sistem de terase pe stnga. 7runtea acestei terase e *ragmentat de
numero$i toreni mascai de nenumrate locuine construite pe pant sau de petice de
vegetaie *orestier.
.erasele din depresiunea Cmpulung demonstrea) evoluia comple/ a cursurilor de
ape< &n *uncie de *actorii generali< ct $i de cei locali. 4nele terase au caracter de inter*luvii.
23
Cea mai e/tins este terasa de ,+1' m< &n timp ce terasa de 5'+55 m apare *ragmentar<
iar cea mai &nalt este terasa de 1''+11' m< terasa de cumpn cu podul e/trem de neted $i de
e/tins. 3e alt*el< remarca6il pentru terasele din depresiunea intracolinar< pe lng podul
neted $i din ce &n ce mai e/tins< este $i pre)ena unor *runi care repre)int demarcaii netede
ale acestor trepte de relie*. @n pro*il longitudinal< terasele sunt paralele< nete)imea lor
contrastnd puternic cu versantul stng< a6rupt< puternic *ragmentat $i a*ectat de procese de
modelare. .ot &n cadrul versantului stng al vii se &nscrie pregnant relie*ul structural<
de)voltat pe *lancul sudic al anticlinalului su6carpatic< *iind repre)entat printr+o tipic
supra*a structural< &ntrerupt de mici cueste< traversat de drumul spre !oienari< din lungul
creia depresiunea intracolinar apare &n deplintatea ei.

Fig. 8. ,arta unit#ilor ma9ore de relie2 Georghila A. (2006)
3intre a*lueni< se remarc 9alea #umne$tilor< care are un caracter tipic de
su6secven< *iind sculptat pe *lancul nordic al anticlinalului su6carpatic Mu. (st*el<
versantul drept al vii< a6rupt< de)voltat pe capete de strat< repre)int o cuest verita6il<
puternic *estonat. 9ersantul stng al vii contrastea) cu acestea prin aspectul su mai
prelung de)voltat< &n general< &n direcia cderii stratelor C*lancul nordic al anticlinaluluiDL $i
el *iind *ragmentat de vile toreniale mai lungi din stnga 9ii #umne$tilor.
Inter*luviile repre)int *ormele de relie* care domin prin &nlimea lor ma/im. -le
pre)int caracteristici distincte de la un sector la altul. Inter*luviul din dreapta #ului
.rgului< dinspre Bughea< e/ceptnd sectorul suprapus Culmii Mgura< este *ormat din terase
puternic de*ormate pn la Ciuha .eiului $i terase care co6oar &n trepte &n sectorul sudic.
(cest inre*luviu principal< pe toat lungimea sa< co6oar spre 9alea #ului .rgului print+un
a6rupt ne&ntrerupt.
!artea &nalt a inter*luviului din stnga #ului .rgului< dinspre (rge$el< este situat
&n a*ara limitelor teritoriului ora$ului. (cest inter*luviu principal este decupat &n inter*luvii
secundare de o serie de praie. Ca urmare< inter*luviul din stnga #ului .rgului are un grad
mei mare de comple/itate datorit *ragmentrii accentuate a relie*ului $i altitudinii a6solute
cu valori mult mai mari dect cel opus.
3ealurile care &nchid depresiunea su6carpatic Cmpulung Muscel sunt repre)entate
prin cteva muncele< cum este Mul< un anticlinal tecti*orm care imprim relie*ului de pe
24
*lancul sudic< aspectul unei cueste &nalte $i care se continu spre vest cu 3ealul Ciocanul care
este tot un anticlinal.

T+'p' 0ip&!-'+i('
!rin particularitile lor geomor*ologice< *iecare dintre su6divi)iuni< de)volt un
anumit potenial ha6igen. (st*el< ponderea cea mai &nsemnat o deine treapta hipsometric
de 5''+2'' m C33<0 ND< urmat de treptele hipsometrice de su6 5'' m C2'<2 ND $i 2''+0'' m
C1,<, ND. >a peste 0'' m se pot di*erenia alte cinci trepte hipsometrice care repre)int 22<1
N din totalul supra*eei studiate.Cve)i *ig. 5D
@n )ona de contact munte+su6carpai< se de)volt $apte sate C2<5 N din totalul
a$e)rilorD< grupate &n micile depresiuni de contactE Cnde$ti< (l6e$ti< Bughea de Sus<
>ere$ti< 9oine$ti< 9alea Mare+!rav $i 5mie$ti. 3intre acestea< doar vetrele satelor (l6e$ti
$i 5mie$ti dep$esc 2''m< celelalte a$e)ri se &nscriu &n limitele altitudinale de %''+2'' m.

Fig. :. ,istograma hipsometri !n (epresiunea &)mpulug Musel

@n )ona su6carpatic sunt grupate 22 de a$e)ri C20 N din totalul a$e)rilorD< &ntre care
$i ora$ul Cmpulung+Muscel. (mplasarea pe trepte hipsometrice a acestora este reparti)at
ast*elE a$e)rile de pe podurile inter*luviale< la peste ,'' m CMu< Cocene$ti< Colnic< din
)ona 3ealului MuD $i cele din limitele altimetrice 2''+,'' m C:elu< Malu< de)voltate pe
inter*luviul Bratia+BugheaD. @n )ona depresiunilor su6carpatice $i pe culoarele de vale< la
altitudini cuprinse &ntre 5''+2'' m< se de)volt a$e)rileE Cmpulung+pe #ul .rgului<
Bughea de Gos $i =odeni + pe rul Bughea< Berevoie$ti< =mce$ti + pe Bratia< Slnic + pe rul
Slnic< Suslne$ti< Boteni + pe (rge$el
Ca')!+ii 1' pa*' 4i '8p#*'+'a 2'+&a*,i"!+
Categoriile de pante ca $i e/punerea versanilor repre)int elemente de mare
importan &n amplasarea vetrelor precum $i a supra*eelor e/ploatate agricol Cp$uni< *nee<
live)iD.
25
@n 3epresiunea Cmpulng+Muscel< &n cuprinsul 6a)inului #ului .rgului se pot
di*erenia mai multe categorii de pante< cu di*erite grade de &nclinare< de la supra*ee aproape
ori)ontale< caracteristice sectoarelor de vale $i< parial< podurilor inter*luviale< pn la peste
3' K &ntlnite &n spaiul montan. Ca pondere< predomin supra*eele cvasiori)ontale Cpeste 3 KD<
acestea ocupnd 22<2 N din totalul supra*eei 6a)inului< urmate de pante cu &nclinare de cca.
2+15 K C22<1 ND< respectiv versanii de racord &ntre *undul vilor $i culmile inter*luviale. @n
unele situaii< versanii pre)int pante mai accentuate Cde cca.15+3' KD< aceste supra*ee
repre)entnd 2%<%N. 7runile de teras pre)int grade de &nclinare mai moderate C3+2 KD<
ponderea acestora *iind de 12<,N. !antele cu peste 3' K sunt mai puin e/tinse< acestea
repre)entnd doar 5<,N< limitate strict la versanii vilor din )ona montan.
Fig. 10. Gra2iul ategoriilor de pante !n (epresiunea &)mpulung Musel
3atorit e/po)iiei< unghiului de &nclinare< altitudinii< pro*ilului pantei< ct $i gradului
de acoperire cu vegetaie< versanii sunt supu$i unei mari variaii de lumin $i cldur.
!onderea cea mai mare o au versanii cu e/po)iie vestic C20<2ND< versanii cu
e/po)iie estic C24<2ND $i sudic C22ND. Supre*eele plane dein o pondere important
C1,<0ND< iar versanii cu e/punere nordic< 5<2N.
2%
Categorii de pante
<3
3 i 7
7 i 15
15 si 30
>30

Fig. 11. Gra2iul e;po"i#iei *ersan#ilor !n adrul (epresiunii &)mpulung Musel
@n )ona su6carpatic< pe versanii estici $i sudici se de)volt o mare parte din a$e)rile
locali)ate &n depresiunile de contactE Cnde$ti< (l6e$ti< Bughea de Sus< precum $i cele din
depresiunile intracolinareE Berevoie$ti< =odeni< Slnic< Gugur. :ra$ul Cmpulung &$i e/tinde
perimetrul construit pe am6ele maluri ale #ului .rgului< cartierele &n$irate de+a lungul
malului stng< ocupnd terasele medii $i versanii vestici ai dealurilor 7lmnda $i Crei$oara.
: larg e/tindere pe versanii cu e/punere vestic $i chiar nordOvestic pre)int sateleE 9alea
#umne$tilor< =ro$ani< Chilii< 5mie$ti $i Suslne$ti. !e malul drept al #ului .rgului se
e/tind cartierele sudice ale ora$ului C(pa+Srat< !escreascaD $i sateleE Costi< Schitu
=ole$ti< Burne$ti< >)re$ti. @n aval de >)re$ti< datorit sistemului de terase mai 6ine
evideniat pe partea stng a rului< vetrele a$e)rilor au migrat pe aceast parte< &n um6ra
versanilor cu e/punere vestic $i sud+vestic. 3e+a lungul rului Bughea < satele =odeni<
Coste$ti $i Capu !iscului< au o de)voltare mai larg pe malul drept< gospodriile cutnd *aa
&nsorit a versanilor cu e/punere predominant estic $i sud+estic.
P+!('&' )'!-!+7!"!)i(' a(#a"'
@n cadrul )onei su6carpatice< datorit alternanei de roci di*erite ca permea6ilitate<
&ntregul relie* este a*ectat de procese actuale caE toreni noroio$i< alunecri de teren< ero)iune
torenial. .orenii noroio$i iau na$tere &n timpul ploilor de lung durat< *iind *recven$i &n
depresiunile Suslne$ti $i Boteni< unde gsesc condiii *avora6ile date de marnele $i argilele
care *ormea) o past noroioas $i care alunec su6 impulsul gravitaional pe traseul unui
torent o6i$nuit sau al unei vi toreniale.
!ricipalul neaAuns al evoluiei geomor*ologice actuale a 3epresiunii Cmpulung este
ero)iunea torenial. (ciunea apelor toreniale provine< *ie din apa de ploaie< *ie din topirea
)pe)ilor. (pele toreniale au creat vi< praie $i rpi ridicnd densitatea *ragmentrii
relie*ului la 1<23 FmPFm
2
. 5umeroase rpi de6u$ea) &n #ul .rguluiE #pa 7etii< 9alea
22
4nchia$ului< 9alea 3rce$tilor< 9alea 3racilor< Br6u$a< 9alea #ea< 9alea (nii. @n anumite
pri $i culmile pre)int *orme de degradare prin aciunea torenilor sau a surprilor de
versani< cum ar *i inter*luviul numit $i =ruiul Cmpulungului dintre #ul Bughea $i #ul
.rgului a*ectat de alunecri datorit ero)iunii cu caracter torenial. 5ivelul de ero)iune cu
altitudinea cea mai mare Cpeste 0'' mD se o6serv &n nord $i delimitea) depresiunea de rama
muntoas la est de >ere$ti< la nord de (l6e$ti $i Cnde$ti< &n 3ealul :ilor.
5ivelul de ero)iune cu altitudini de 2''+,'' m se o6serv &n nordul depresiunii< &n
3ealul 9oine$ti< 3ealul Cprioara $i 9alea Mare+!rav< iar &n sud< &n malul #udarilor $i
3ealul Crei$oara.
4ltimul nivel de ero)iune cu altitudini de %''+2'' m apare &n dealul pe care este
a$e)at cartierul Mgura< &n estul cartierului 9i$oi< &n cteva poriuni cuprinse &ntre Bughea $i
a*luentul su 9alea Mare.
Splarea solului este &ntlnit &n nordul depresiunii< la sud de 9alea #omne$tilor $i
pe dealurile Mu $i Ciocanu. Cau)ele sunt de natur antropicE despduriri< p$unat
neraional< deselenirea *neelor pentru a *ace loc culturilor anuale.


Fig. 21. <eren desta$ili"at
3ominarea rocilor *ria6ile< energia mare a relie*ului< declivitatea ridicat< *actorii
climatici $i activitatea antropic sunt *actori care in*luenea) procesele actuale. @ntre acestea<
sunt alunecrile de teren< $iroirea< torenialitatea< surprile $i pr6u$irile. 4n loc aparte &l
ocup relie*ul antropic< repre)entat prin )one nivale< cariere Ccele de argil din =rui $i
Crei$oaraD< halde Ccele de )gur de la ConcordiaD< canale< ram6lee< de6lee< etc.
2.3. A&p'(' ("i-ai('
:6iect de studiu al meteorologiei< clima este cea mai dinamic component a cadrului
natural< este principalul *actor declan$ator de procese geomor*ologice actuale. (ceasta este
unul dintre elementele de 6a) ale mediului *i)ico+geogra*ic< este re)ultatul interaciunii
*actorilor radiativi< dinamici $i geogra*ici. !rin intermediul parametrilor si de 6a)E
temperatura< precipitaiile< vntul $i stratul de )pad< aceasta impune modul< ritmul $i
intensitatea de mani*estare speci*ic acestui proces.
2,
(lturi de *actorii climatici generali< la des*$urarea *enomenelor meteorologice &$i
aduc contri6uia $i *actorii climatici locali< care determin topoclimate speci*ice< &n principal
generate de mor*ologia relie*ului. (st*el c< *ormele de relie* pre)int o real importan &n
di*erenierile condiiilor climatice locale. .uturor acestor componente de inter*eren
mor*ologic climatic li se adaug in*luena antropic< cu e*ecte varia6ile asupra des*$urrii
*enomenelor $i proceselor atmos*erice.
Spre deose6ire de vreme< care se re*er la *enomenele meteorologice dintr+o perioad
de timp mai scurt Core sau cteva sptmniD< clima se re*er la o perioad de timp mult mai
lung< &n mod o6i$nuit pe o period de 3' de ani.
!unctul de re*erin este vremea< iar msurtorile se *ac la staii< sonde sau satelii
meteorologici.
-lementele caracteristice ale climei constituie *actori cu o in*luen ridicat asupra
comple/ului antropic< &n de*initivarea procesului de umani)are a spaiului< &n structura $i
dinamica activitilor social+economice< precum $i adaptarea creaiilor antropice la nuanele
locale pe care le au aceste elemente.
5uanele climatice locale sunt re)ultatul direct a mai multor *actori geneticiE
Q circulaia general a atmos*erei + constituie o cau) principal a variaiilor
neperiodice a regimului meteorologic &n decursul anilor. Cele mai *recvente sunt masele de
aer vestice< &n general rcoroase $i umede< secondate de masele de aer sudice care asigur un
aer cald $i umed Ccnd circulaia acestor mase de aer este determinant de anticiclonul a)oricD
care dau precipitaii 6ogate< iar iarna cantiti &nsemnate de )pad $i viscoleL
Q radiaia solar + cu valori di*erite impuse de e/tinderea &n latitudine $i de anumite
condiii locale< determinate de mani*estarea di*erit a unor *actori ce diminuea) valoarea
radiaiei. >a Cmpulung< radiaia glo6al &nregistrea) valori mai mici dect &n alte )one
su6carpatice C114<15 FcalPcmRD datorit *recvenei mai mare a ceelor< la care se adaug $i
poluarea accentuat a aerului din )ona com6inatului de cimentL
Q de)voltarea relie*ului &n altitudine + re*lectat &n variaia pe vertical a valorilor
parametrilor climatici $i &n mani*estarea di*eritelor *enomene meteorologiceL
Q structura orogra*ic + caracteri)at prin alternane de 6a)inete depresionare $i
depresiuni &ntinse cu $iruri de dealuri cu &nlimi mari care determin variaia caracteristicilor
locale ale vremii $i apariia topoclimatelor speci*ice< de culme $i de depresiuneL
Q des*$urarea culmilor + pre)int versani cu orientri di*erite< ceea ce *ace ca valorile
energiei solare s *ie di*erite< aceasta punndu+$i amprenta asupra mani*estrii *enomenelor
20
meteorologice< &n regimul de &nghe+de)ghe $i al umiditii $i uscrii solului< &n durata
meninerii stratului de )padL
Q contactul cu muntele + in*luenea) caracteristicile locale ale vremii datorit*aptului
c munii se termin 6rusc< prin versani cu pant mare.Masele de aer care reu$esc s
traverse)e masa montan co6oar 6rusc &n depresiunile de contact genernd ast*el e*ectele
*Sehnale.
T'-p'+a#+a
.emperatura aerului repre)int elementul meteorologic cel mai important pentru
orice areal. (erul se &ncl)e$te prin intermediul radiaiei solare $i< &n special< de la supra*aa
terestr< supra*aa adiacent *iind cea care in*luenea) direct temperatura aerului.
@n )ona montan trsturile climatice sunt o consecin a acestui spaiu &n cadrul
grupei montane 7gra$i< *apt ce &ncadrea) teritoriul studiat &n sectorul de clim
continental. .emperaturile medii anuale su6 ' K C sunt *recvente &n etaAul alpin $i su6alpin<
pe vr*urile cele mai &nalte ale Masivului Ie)er+!pu$a.
@n )ona dealurilor $i depresiunilor su6carpatice< temperatura medie anual este de
,<2KC< iar &n )onele mai &nalte CMu< Ciocanu< =roapa :ilorD &nregistrea) temperaturi mai
sc)ute.
@n unii ani temperatura medie anual scade su6 , K C< datorit deplasrii maselor de
aer de pe rama muntoas.
@n *uncie de anotimp< mediile lunare ale temperaturii pre)int variaii regionale.
(notimpul de iarn se caracteri)ea) prin valori mici ale mediilor lunare< cuprinse &ntre
+,KC $i +11<1KC &n etaAul alpin $i &ntre +'<,KC $i +3<5KC &n etaAul *orestier cu altitudini mai mici
de 12'' m.
.emperatura medie a lunii iulie este de 1,<4KC. !articularitile termice ale lunii iulie
o*er condiii optime $i *avora6ile de)voltrii unor procese *i)ico+geogra*ic. Inva)iile de aer
tropical sunt atenuate de 6ariera orogra*ic ce o o*er Munii 7gra$i $i anticlinalul Mu+
Ciuha+Ciocanu. .emperaturile medii ale verii &n sectorul alpin sunt cuprinse &ntre 2KC + ,KC<
iar &n sectorul su6carpatic $i al dealurilor piemontane sunt de 12KC+2'KC. !articularitile
termice ale lunii iulie o*er condiiile cele mai *avora6ile de)voltrii unor procese *i)ico+
geogra*ice. Inva)iile de aer cald tropical sunt atenuate de 6ariera orogra*ic ce o o*er Munii
7gra$i $i anticlinalul Mu+Ciuha+ Ciocanu.
3'
Media anotimpual a primverii este cuprins &ntre +4KC &n luna martie $i %KC in mai<
&n nord. @n centru $i sud temperaturile sunt cuprinse &ntre 1<2KC $i 12KC< aceste di*erenieri
*iind date de etaAarea climatului pe vertical.
@n acest )on se &ntlnesc numeroase i)oterme. I)oterma de ,KC ptrunde pe vile
rurilor Bratia< Bughea< #ul .rgului< (rge$el< pn la latitudinea ora$ului Cmpulung $i a
comunei Bughea de Gos. @n unii ani< temperatura medie anual scade su6 ,KC< datorit
deplasrii maselor de aer de pe rama montan.
I)oterma de +3KC ptrunde pe cursul rurilor principale< con*irmnd c aliniamentul
depresiunilor su6carpatice se pre)int ca un sector cu temperaturi 6lnde.
I)oterma de +4KC delimitea) climatul de dealuri su6carpatice de climatul de
munte.4neori se &ntlnesc $i inversiuni de termperatur &n unele sectoare de vale CBughea<
Bratia< (rge$elD< &nconAurate de dealuri &nalte CCnde$ti< Bughea de Gos< =odeniD.
.emperatura aerului &n luna iulie oscilea) &n Aurul i)otermei de 1,KC< trasat &n
sectorul median al #ului .rgului.
>a Cmpulung inversiunile de temperatur sunt mai *recvente &n lunile de iarn< dar
apar $i &n lunile de var. Consecinele inversiunilor de temperatur constau aici &n ceuri
*recvente< amplitudini ridicate< producerea mai devreme a &ngheului de sol< a 6rumelor
timpurii de toamn $i a celor tr)ii. :dat cu construcia com6inatului de ciment $i materiale
de construcie la 9alea Mare + !rav< la nord+est de Cmpulung< inversiunile de temperatur
pot contri6ui la poluarea aerului< la condiiile unei aerri reduse< ducnd la cre$terea
numrului )ilelor cu ceaa $i la scderea insolaiei.
.emperaturile e/treme sunt necesare &n aprecierea regimului termic din timpul verii
sau iernii *a de media anotimpual. (st*el< la staia Cmpulung< cele mai ridicate
temperaturi C3%<5KCD s+au &nregistrat &n data de 20 iulie 10'2< iar cele mai sc)ute C+31KCD &n
24 ianuarie 1033. 3i*erenele &ntre ma/imele $i minimele e/treme sunt mari C%%<5K CD< ceea
ce su6linia) caracterul climatului cu mari oscilaii termice. (mplitudinile termice ating
valoarea de 1,K C &n )ona Masivului Ie)er< apoi cresc spre sud< &nregistrnd valori de 21<2K C<
la Cmpulung $i 24<3K C< la !ite$ti.

Fig. 1%. =egimul de temperatur a aerului la sta#iile =ur3&)mpulung i 5iteti
Zi"'"' (# 5*)0',
31
Scderea temperaturii su6 'KC cuprinde intervalul dintre s*r$itul toamnei $i &nceputul
primverii. 3irecia de propagare a &ngheului este de la nord la sud. @n )ona montan
&ngheul prelungit C24' )ileD este caracteristic sectorului alpin $i su6alpin< la altitudini de
peste 2''' m< &n timp ce la su6 12'' m acesta este mult mai redus C14' )ileD. @n sectorul
su6carpatic primul &nghe se produce &n luna octom6rie< iar ultimul &n prima decad a lunii
aprilie. Cele mai multe )ile cu &nghe se &nregistrea) &n ianuarie C25 )ileD< urmat de lunile
decem6rie C23 )ileD< *e6ruarie C22 )ileD< martie C21 )ileD< noiem6rie C12 )ileD< aprilie +,5 )ileD<
octom6rie C4 )ileD.
Cele mai multe )ile cu &nghe s+au &nregistrat &n 1002 C1,4 )ileD< iar cele mai puine &n
102, C 02 )ileD. @n lunile mai $i septem6rie< &n ultimii 2' de ani< &ngheurile au &nregistrat 1+2
)ile &n luna mai $i doar o )i de &nghe &n luna septem6rie.
S+a#" 1' 63pa13
(tunci cnd temperatura supra*eei active este negativ sau apropiat de 'K C<
ninsorile c)ute pot *orma un strat de )pad. Cu ct vntul este mai intens $i &n ra*ale< cu att
stratul de )pad este mai neuni*orm ca grosime. 3urata stratului de )pad este in*luenat
de numrul )ilelor cu precipitaii solide< de cantitatea precipitaiilor solide $i de persistena
temperaturilor sc)ute a solului $i a aerului.
Stratul de )pad pre)int o important re)erv de ap $i deasemenea proteAea)
vegetaia pe timpul iernii.
!rimele ninsori cad &n luna noiem6rie< iar cea mai timpurie ninsoare este &n a doua
Aumtate a lunii octom6rie. 4ltimele ninsori cad la s*r$itul lunii martie< dar cele mai tr)ii
pot aprea $i la s*r$itul lunii aprilie. 4n rol important &n pre)ena $i persistena stratului de
)pad &l Aoac orientarea pantelor. !e vile adnci $i um6rite< )pada de la s*r$itul iernii
&ntr)ie s se topeasc< &n timp ce pe pantele &nsorite aceasta se tope$te mai repede. !rimele $i
ultimele )pe)i cad &n )ona montan $i &n )ona dealurilor su6carpatice &nalte. >a Cmpulung<
numrul de )ile cu strat de )pad este &n medie de 1'' de )ilePan. =rosimea medie a
stratului de )pad este de 35 cm. @n timpul iernii numrul mediu al )ilelor cu ninsoare este
32
de 4' )ile. @n ultimii ani grosimea medie a &nregistrat unele scderi &n raport cu cantitatea de
)pad c)ut pe sol.
D#+aa 1' &+3"#(i+' a &!a+'"#i
Media anual a duratei e*ective de strlucire a soarelui este de 1%53<1 ore<
repre)entnd 3%N din durata posi6il C44%0<1 oreD.
#egimul mediu anual pre)int un ma/im mediu< &n luna iulie C24%<0 oreD $i un minim
mediu< &n decem6rie C4'<, oreD. Cea mai mare durat de strlucire C103'<, oreD s+a &nregistrat
&n anul 10,3< iar cea mai mic C1425<2 oreD &n anul 102,. !e anotimpuri durata cea mai mare
de strlucire este< vara C42N din totalul anualD< primvara C2%ND< toamna C21ND< iarna
C11ND. @n luna iulie se &nregistrea) cele mai multe )ile cu cer senin C2%<2 )ileD< iar &n luna
decem6rie< cele mai puine C11<0 )ileD.
Fig. 1'. (urata de strluire a 0oarelui la sta#ia &)mpulung

P+'(ipia,ii"' a-!&7'+i('
!recipitaiile atmos*erice sunt parametrul climatic cu cea mai mare agresivitate asupra
relie*ului< comportnd o serie de particulariti generale< &n principal legate de circulaia
33

Durata de strlucire a Soarelui
Primvara
Vara
Toamna
Iarna
maselor de aer< altitudine< con*iguraia relie*ului $i gradul de acoperire cu vegetaie.
!recipitaiile pre)int o evoluie di*erenial de la o lun la alta< de la un anotimp la altul<
re*lectnd *recvena $i gradul de de)voltare a sistemelor 6arice ce acionea) regiunii $i
intensitatea proceselor termoconvective locale. Cantitatea de precipitaii< ce cade de+a lungul
anului< *avori)ea) $i ero)iunea *luvial activ.
!recipitaiile atmos*erice pre)int un mare interes practic< pentru c< constituie o
important surs de ume)ire a solului< contri6uind la alimentarea scurgerii rurilor<
determinnd &n acela$i timp $i intensi*icarea procesului de modelare a relie*ului< prin
ero)iunea *luvial $i a celei de versant.
@n )ona montan cantitatea de precipitaii cre$te &n nord $i nord+vest< unde i)ohietele
cu valori ridicate sunt dispuse aproape concentric &n Aurul vr*ului Ie)er. @n etaAul *orestier
cantitatea medie anual de precipitaii este de ,''+12'' m< iar &n etaAul alpin $i su6alpin
cantitatea de precipitaii este de 12''+14'' m. Cele mai mari cantiti de precipitaii cad la
s*r$itul primverii $i &nceputul verii Cmai< iunie< iulieD.
3ac &n )ona de contact munte+su6carpai< cele mai mari precipitaii medii lunare se
&nregistrea) &n iunie. @n )ona montan< la altitudini de peste 10'' m< se &nregistrea) dou
ma/imeE unul iarna< &n *e6ruarie cnd predomin precipitaiile solide $i altul vara< &n iulie
C145 mmD.
Cele mai reduse cantiti de precipitaii cad &n se)onul rece< pentru arealul cuprins
&ntre ,''+12'' m $i toamna< pentru sectorul crio+nival.
#epartiia cantitii anuale de precipitaii< &n )ona su6carpatic $i piemontan< se
caracteri)ea) printr+o mare neuni*ormi)are. I)ohieta de ,'' mm trece prin partea central a
3epresiunii Cmpulung. Media precipitaiilor pentru ultimii %5 de ani este de 23'+2%' mm<
iar media precipitaiilor pe ultimii 2' de ani este de ,'3 mm. @n timpul verii $i &nceputul
toamnei convecia termic Aoac un rol important &n de)voltarea norilor cumuli*ormi din care
pot cdea precipitaii intense. (lunecrile de teren< uneori de proporii &nsemnate pe versanii
cu &nclinare mare a pantei $i lipsii de vegetaia corespun)toare< sunt datorate e/cesului de
precipitaii. Cantitile anuale de precipitaii pe dealurile care &nchid depresiunile
su6carpatice CCiocanu< Ciuha< MuD sunt mai mari cu apro/imativ 1'' mm dect &n vatra
depresiunilor.
Cel mai mare numr de )ile cu precipitaii se &nregistrea) &n luna mai C13<1 )ileD<
sc)nd apoi spre s*r$itul verii $i &nceputul toamnei C%<5 )ile< &n septem6rieD. Cele mai mici
cantiti de precipitaii au c)ut &n perioada &n care au predominat inva)iile de aer tropical
cald $i regimul anticiclonic.
34
Cantitatea ma/im de precipitaii a *ost &nregistrat la Cmpulung C14'<2mmD< la 25
iunie 1032.

Fg.11. =egimul mediu de preipita#ii la sta#iile =ur3 &)mpulung i 5iteti
U-'6'a"a a'+#"#i
4me)eala aerului pre)int un parametru climatic de valoare< determinnd cantitatea
de ap &n stare de vapori pe care o conine atmos*era. Caracteristica ume)elii aerului este dat
de valorile ume)elii relative Cmsurat &n procente< pre)int importan deose6it &n activarea
*enomenelor de evapotranspiraie la plante< evaporarea apei din sol< *ormarea local a norilor
$i ceeiD $i ume)elii a6solute.
@n )ona montan ume)eala relativ este de cca. ,, N< &n nord $i nord+vest< sc)nd
apoi la 20 N< &n su6etaAul munilor miAlocii $i mici din sudul 6a)inului montan.9aloarea cea
mai mare se &nregistrea) iarna Ccu ma/im &n lunile decem6rie + ianuarieD< &n etaAul alpin< iar
cea mai mic< vara< &n etaAul *orestier al pdurilor de *oioase.(mplitudinea variaiilor anuale a
umiditii relative are valori de 1%+2' N< &n sud $i mult mai atenuante &n nord $i nord+vest.
4miditatea a6solut &nregistrea) acelea$i valori regionale ca $i ume)eala relativ.
9aloarea medie anual este de 3<, gPmT. !e anotimpuri se pre)int ast*elE vara< datorit
cre$terii cantitii de vapori de ap printr+o evaporare accentuat< se &nregistrea) o umiditate
a6solut ridicat C2<, gPmTD< iarna< valorile sunt mai mici C% gPmTD.
N'9#"!6ia'a
Se poate o6serva o cre$tere a ne6ulo)itii &n raport cu altitudinea. >a staia
Cmpulung s+a &nregistrat o ne6ulo)itate medie anual de %<2 )ecimi< iar &n Ie)er la peste
2''' m< ne6ulo)itatea este de 2 )ecimi< ceea ce a dus la *ormarea norilor. 9alorile
ne6ulo)itii &nregistrate la Cmpulung au variat &ntre 5<0 )ecimi< &n 1035 $i la ,<% )ecimi< &n
1041.
5umrul mediu anual al )ilelor acoperite este de 1%'<0 )ile C45 ND< al celor noroase
este de 134<4 )ile< iar al celor senine este de %0<2 )ile.
35
P+'&i#*'a a-!&7'+i(3
!resiunea atmos*eric< datorit &ncl)irii inegale a di*eritelor supra*ee< pre)int o
repartiie neuni*orm. @n cadrul )onei presiunea atmos*eric este de 042 m6< sc)nd apoi
odat cu altitudinea.
@ntre presiunea atmos*eric a lunii ianuarie $i cea a lunii iulie e/ist di*erene sc)uteE
042<% m6 &n ianuarie $i 04%<3 m6 &n iulie. 3i*eritele sistemele 6arice ce a*ectea) )ona< ct $i
variaiile diurne ale temperaturii aerului< determin oscilaii &n mersul diurn al presiunii
atmos*erice. @n 24 de ore< presiunea pre)int oscilaii cu un ma/im principal &ntre orele
14<''+1,<'' $i un minim secundar &ntre orele 4<''+%<''.
R')i-#" '!"ia*
9ntul< ca re)ultat al di*erenelor de presiune dintre dou mase de aer &nvecinate< are
rol important &n echili6rarea contrastelor din atmos*er ce iau na$tere &n urma unor procese de
&ncl)ire $i rcire a scoarei terestre.
(ciunea mor*ogenetic a vntului este in*luenat indirect de temperaturi $i
precipitaii< prin *aptul c ace$ti parametri determin gradul de uscare sau de umectare a
solului.
9ntul< care este cel mai dinamic element al climei< re*lect< pe *ondul general al
circulaiei maselor de aer<condiiile locale ale unitii de relie*. #elie*ul< prin particularitile
sale Caltitudine< grad de *ragmentare< orientarea culmilor $i a vilor< etc.D< este unul din
elementele supra*eelor active care in*luenea) acest parametru.
@n )ona montan domin vntul dinspre vest< care are o *recven ridicat tot timpul
anului C22 ND< urmat de cel dinspre sud + vest C12 ND
>a staia meteorologic Cmpulung s+a &nregistrat o *recven &nsemnat din nord
C2'<, ND &n tot cursul anului. 7recvena vntului dinspre sectorul sudic cre$te u$or ctre
s*r$iul toamnei< &n cursul iernii $i &nceputul primverii< devenind predominant &n martie.
3ireciile dominante ale vntului la Cmpulung sunt cele de nord + vest C13<2 ND $i sud+vest
C0<2 ND< sc)nd apoi de la 4<2 N C direcia sudicD la 2<4 N C direcia estic $i vesticD.
3urata calmului atmos*eric este de 55<, N< ora$ul *iind situat &ntr+o )on de adpost.
3%
9ite)a vntului depinde &n mare msur de gradul de *ragmentare al relie*ului. @n
general< vite)a vntului cre$te direct proporional cu altitudinea< depin)nd $i de condiiile
locale de adpost.
@n sectorul montan< cele mai ridicate vite)e se &nregistrea) primvara $i la &nceputul
verii cnd ating valori de 3 + 4 mPs< la vnturile de nord $i nord+est. .oamna $i la &nceputul
iernii vite)ele sunt mai sc)ute 1<2 mPs.
@n etaAul alpin< la peste 2''' m< vite)a vntului cre$te< atingnd valori medii anuale de
2 mPs. (ici< att vnturile ce 6at dinspre nord+vest< ct $i cele din sud< dep$esc vite)a de ,
mPs< &n ianuarie $i chiar 0 mPs< &n *e6ruarie.
Cele mai sc)ute vite)e sunt semnalate la vnturile care 6at dinspre est $i nord+est< la
s*r$itul verii< &n lunile iulie+august C5+%mPsD.
7recvena medie a anual a vntului din direcie nord+vest este de 1, N< iar cel din
direcia de vest este de 13 N. 9ite)ele medii anuale sunt de 2<3 mPs< pentru direcia nord+vest
$i 1<, mPs< penru direcia vestic.
9ntul poate provoca spul6erarea stratului &ntreg de )pad< iar temperaturile sc)ute
din iarn *ac ca un strat adnc &n sol< &n care se a*l rdcinile plantelor< s &nghee. .otodat<
datorit spul6errii stratului de )pad< re)erva de ap provenit din topirea )pe)ilor< scade.
3e asemenea< la supra*a< vntul produce evaporarea apei prin prile aeriene ale
pomilor< care ne*iind recuperat cu apa din sol< produce un de)echili6ru &n esutul pomilor<
*apt ce provoac uscarea *i)iologic.

Fig. 16. Fre*en#a i *ite"a medie anual a *)ntului la sta#ia &)mpulung
(ceast pro6lem devine mai important cnd *ructele sunt aproape mature. 4nele
o6servaii arat c sunt pgu6itoare vnturile a cror trie este repre)entat printr+o vite)
mai mare de 1' mPs.
7urtunile se mani*est ca de)astruoase pentru plantaiile de pomi $i ar6ori din )on<
prin e*ectul mecanic ce+l au< indi*erent de anotimpul &n care se produc.
!agu6ele pe care le produc *urtunile pot s duc la compromiterea recoltei< la
scoaterea total a pomilor din pmnt sau la ruperea acestora.
F'*!-'*' -''!+!"!)i('
32
&ea#a
Ceaa repre)int suspensia &n atmos*er a picturilor de ap sau a cristalelor de ghea
de dimensiuni mici< care reduc vi)i6ilitatea la nivelul solului su6 1''' m. -ste un *enomen
care se &ntlne$te &n aproape toate lunile anului< *ormat att datorit unor procese advective<
ct $i datorit unor procese radiativ+locale< sau< mai *recvent< chiar ca re)ultat al am6elor
procese< adic advectiv radiative. @n arealul studiat< media anual a *enomenului de cea este
destul de mare< apro/imativ 43 )ilePan.
Aerul e#os
(cest *enomen repre)int suspensia &n aer a picturilor microsopice de ap sau a
particulelor higroscopice ume)ite< datorit crora vi)i6ilitatea se reduce pn la 1'''+1''''
m. (erul ceos se mani*est su6 *orma unui val cenu$iu care este speci*ic )onei ur6ane $i
periur6ane industriale a ora$ului Cmpulung. >a Cmpulung< *recvena anual a *enomenului
este de ,<2 )ile. (erul ceos este semnalat cel mai *recvent &n intervalul decem6rie+ianuarie.
!rimvara $i vara *recvena aerului ceos se reduce considera6il.
Fenomenele ora9oase
(ceste *enomene nu sunt *oarte numeroase< &ns sunt semnalate aproape tot timpul
anului. -/cepie *ac lunile decem6rie $i ianuarie. 7recvena ma/im a acestor *enomene este
semnalat &n intervalul iunie+august.
5oleiul i hiiura
(cestea sunt *enomene caracteristice iernii. Se produc &n condiii atmos*erice
deose6ite< de o6icei &n condiiile trecerii *ronturilor atmos*erice $i ale adveciei aerului cald $i
umed peste supra*eele *oarte reci< cu temperaturi negative *oarte reduse sau &n condiiile
rcirilior radiative *oarte intense< &n ca)ul chiciurii. !oleiul are o *recven anual redus<
apro/imativ 2<, )ilePan< &n luna ianuarie.
3,
Grindina
=rindina &nsoe$te de o6icei ploile reci< acionnd mecanic asupra tuturor organelor
pomilor. !agu6ele pe care le produce depind de *a)ele de vegetaie &n care se gsesc pomii<
precum $i de mrimea $i de durata de timp cnd cade. Mai pgu6itoare este grindina care
cade la s*r$itul verii< cnd prile lovite nu se mai pot re*ace< iar &n timpul iernii sunt
predispuse la &nghe. !entru ar6ori este duntoare grindina din a doua Aumtate a verii<
deoarece producia de *ructe este lovit puternic. (supra ramurilor pomilor< e*ectul grindinei
se mani*est prin le)iuni &n scoara pomilor< le)iuni ce se cicatri)ea) greu.
>ruma
Bruma este *actorul care are o in*luen negativ asupra &n*loritului< mai ales &n
condiiile &n care aceasta se mani*est mai tr)iu. Bruma se produce &n dependen de
particularitile locale ale supra*eelor activeE microrelie*ul< covor vegetal< tip de sol.
!rimvara< *recvena 6rumelor este mai mare &n luna martie< &ns aceasta nu pre)int nici un
pericol pentru vegetaia din arealul studiat. Cele mai periculoase 6rume sunt acelea care cad
&n a doua Aumtate a lunii aprilie $i &nceputul lunii mai. .oamna< 6rumele apar devreme $i cel
mai *recvent &n lunile septem6rie+octom6rie< &ns nici astea nu sunt prea pgu6itoare pentru
pomi. @n general< primele 6rume de toamn $i ultimele de primvar se produc ca dat medie<
cu cca. 1' + 15 )ile mai devreme $i< respectiv< mai tr)iu dect primele $i ultimele &ngheuri
din aer $i apro/imativ la aceea$i dat cu cele din sol. 4neori< pe sol< acestea pot &ntr)ia *a
de primul &nghe< deoarece nu se &ntrunesc totodeauna condiii genetice *avora6ile.

2.4. :i1+!)+a7ia
(pele repre)int o resurs natural regenara6il< vulnera6il $i limitat< element
indispensa6il pentru via $i societate< materie pim pentru activitile productive< surs de
energieac $i cale de transport< *actor determinat &n meninerea echili6rului ecologic.
30
4na dintre *unciunile de 6a) ale apei< care constituie totodat $i unul dintre
elementele principale ale meninerii echili6rului natural al mediului< este *unciunea de
transport a di*eritelor re)iduuri $i de di)olare a unora dintre ele.
Ap'"' &#9'+a*'
(pele su6terane depind de raportul dintre rocile permea6ile $i cele impermea6ile< ca
$i de succesiunea cutelor. .eritoriul ora$ului Cmpulung 6ene*icia) de surse importante de
ape *reatice sau de adncime< provenite din in*iltrarea precipitaiilor< iar &n mic msur pe
cale su6teran< din )ona montan.
@n 3epresiunea Cmpulung Muscel< i)voarele care apar la contactul $isturilor
cristaline cu calcarul au de6it mare $i caracter permanent.
>a &nceputul secolului HH< &n punctul numit .oplia< la poalele Masivului Mateia$< a
*ost captat un ast*el i)vor pentru alimentarea cu ap a ora$ului Cmpulung. 4lterior< dup
&nceperea e/ploatrii industriale a calcarului< amenaAarea perimetrului de protecie a apei
*reatice provenit de la i)vorul .oplia< a devenit imposi6il < *apt pentru care s+au cutat alte
surse de alimentare cu ap pota6il a ora$ului.
Conglomeratele miocene din )ona 3ealului Mu< situate peste stratele argiloase
oligocene< au devenit roc maga)in pentru apa *reatic. 3at *iind orientarea ctre
depresiune< acesta a strnit interesul pentru aprovi)ionarea ora$ului Cmpulung cu ap
pota6il. (pa acumulat &n straturile de conglomerate &ntlnite pe culmea ce separ 9alea
(rge$elului de #ul .rgului< apare la supra*a su6 *orma i)voarelor cu depit persistent< un
ast*el de i)vor *iind captat &n apropierea Mnstirii 5mie$ti.
#ocile oligocene< *iind 6ogate &n sul*< au permis minerali)area apelor *reatice care
apar su6 *orma i)voarelor minerale Csul*uroase< clorurate $i sodiceD cu e/celente caliti
terapeutice. (cestea se &ntlnesc pe teritoriul satelor Bughea de Sus< Cnde$ti< Suslne$ti<
Cmpulung Ccartierul (pa Srat $i &n )ona parcului *ostelor 6i Uret)ulescuD.
(pele sul*uroase< clorurate< sodice $i hipotomice de la Bughea de Sus pre)int un
potenial terapeutic similar cu cel al apelor minerale din staiunea Brdet< de pe cursul
superior al rului 9lsan.=radul de minerali)are este cuprins &ntre valorile de 1<45+1<,4 g.
Capacitatea acestui i)vor const din patru puuri colectoare< de mic adncime $i o cas de
pompe echipate cu o centri*ug care e/pedia) apa &ntr+un 6a)in a*lat la 35 m mai sus de
instalaia de 6i de la Bughea de Sus.
4'
R.#+i"'
#ul .rgului< are cel mai de)voltat sistem hidrogra*ic din &ntregul 6a)in hidrogra*ic
al (rge$ului. (re o supra*a de 1',2 FmR $i o lungime de %02 Fm. #ul .rgului &$i adun
principalii a*lueni< cu direcie de scurgere nord+sudE (rge$elul< Bratia< Bughea. 9ile
a*luente secundare au o curgere perpendicular pe cursurile principale< *ie de la nord+vest la
sud+est C#u$orul< Slnicul+a*luenii BratieiD< *ie de la nord+est la sud+vest C3rghiciul<
Mnstirea+a*luenii #ului .rguluiL M)gana+a*luentul (rge$eluluiD. Ca lungime se
deta$ea) a*luenii principali C(rge$el+2% Fm< Bratia+53 Fm< Bughea+3' FmD< cursurile
a*luenilor secundari *iind mai reduse C#u$orul Bratiei+1, Fm< Slnicul+1% Fm< Brtioara+12
Fm< M)gana+11 Fm< 8ulu6a+11 FmD.
#ul .rgului &$i are i)voarele su6 vr*ul !pu$a C230 mD< de la altitudinea de 2'5' m<
*iind *ormat din toreni alpini< precumE I)vorul Calului< I)vorul Mu$uroaielor< I)vorul #usca
$i I)vorul 3o6ria$ului. !rsind cldarea glaciar a vr*ului !pu$a< drenea) pe dreapta
cldarea glaciar a Ie)erului &n care se a*l $i lacul glaciar Ie)er Ccu o supra*a de 325' mR $i
o &nlime de 5<1 mD< prin intermediul prului Btrna Ccu o supra*a de 22 FmR $i o lungime
de 2 FmD< care adun apele de pe culmea 9carea $i cele de su6 vr*ul Ie)erul Mic< :6r$ia $i
Muchia 3ancului + !ortreasa. .ot din dreapta prime$te #u$orul Ccu supra*aa de 4' FmR $i o
lungime de 12 FmD.
41
Fig. 16. =)ul <)rgului pe partea st)ng se a2l luna !nalt3 iar pe partea dreapt3 luna
9oas
Cele dou ramuri< Btrna &n vest $i Cuca &n est< *ormea) 9alea #ului .rgului< &n
punctul de con*luen numit ?@ntre vi;< la 035 m. Cu un traseu aproape rectiliniu< de la nord
la sud< #ul .rgului prime$te a*lueni mai mici din )ona montanE I)vorul >espe)ilor< 9alea
#ea< 9alea >ung< 9alea Clu$ului< 9alea !oienii< dup care< &n aval de >ere$ti< ptrunde &n
depresiune< sr6tnd )ona su6carpatic a Muscelelor (rge$ului $i )ona piemontan a
=ruiurilor (rge$ului. (ici< caracteristic este mo6ilitatea mare a al6iei rului care pre)int o
ero)iun liniar puternic. (cumulrile locale de aluviuni duc la *ormarea insulelor $i la
despletiri de cursuri< mai ales spre aval. !e parcursul acestui sector< prime$te a*lueni mai
mici din stngaE 9alea #omne$tilor< 9alea !oienarii< 9alea #uda< 9alea 3rghiciul<
Mnstirea< iar pe dreapta prime$te a*lueni mai importaniE Bughea $i Bratia< care+$i au
o6r$iile tot &n Munii Ie)er.
#ul Bughea Ccu supra*aa de 02 FmR $i lungimea de 3' FmD< i)vor$te de pe rama
sudic a Masivului Ie)er< mai e/act din Munii Bold $i Munii 1noaga C1%5,D< avnd dou
i)voare principale ce dau na$tere< Bughii $i Bughiii< care se unesc dup ce str6at unitile de
orogen carpatic< din nordul satului Bughea de Sus. >imea al6iei minore este de cca. 4m< iar
a celei maAore de cca.0m. #ul &$i &ngustea) valea la trecerea prin )ona anticlinalului
Ciocan+Ciuha. @n punctul numit ?>a Strmtore;< al6ia capt un prag< care< uneori 6area)
complet al6ia. >a *ormarea acestui prag< contri6uie att torentul noroios care vine dinspre
#ul 7etii< ct $i *aptul c acesta *orea) ero)iunea lateral din stnga< lsnd *r 6a) de
susinere peretele a6rupt< care< din cnd &n cnd se pr6u$e$te oprind parial scurgerea apei.
Bratia Ccu o supra*a de 3%, FmR $i o lungime de 53 FmD &$i are i)voarele pe versantul
sudic al Munilor Ie)er< su6 vr*ul Crligele< &ntre culmile !pu< :6r$ia < Cernatu $i Colii
Caprei< unde e/ist o mic cldare glaciar< la altitudini de 21'' m $i adun apele de pe
partea de vest a Muchiei 3anciului $i versantul sud + vestic al Ie)erului. @n amonte de
primirea primului su a*luent mai important< Brtioara Ccu supra*aa de 33 FmR $i lungimea de
12 FmD< la Cnde$ti< prse$te regiunea montan constituit din $isturi cristaline $i ptrunde
&n )ona depo)itelor neogene< &n depresiune< unde prime$te din dreapta prurile 5vrapul C&$i
are o6r$ia &n )ona dealurilor &nalte< &ntre !er$unaru< 4lmu< !iscul !opii< !iscul >ungD $i
#u$orul Ccare curge din Munii Jeu< 5prteanu< Gupneasa< de la altitudini de 12'' mD< iar
mai &n aval< Slnicul.
42
(rge$elul Csupra*aa de 242 FmR $i lungimea de 2% FmD este a*luent pe stnga al
#ului .rgului. @$i are i)voarele pe versantul sudic al Masivului !pu$a CCulmea
=rdi$teanuD< la cca.2'2' m altitudine< trecnd prin cele dou culmi aproape paralele< !iscul
(rs $i =inau Mare. !n la 5mie$ti< traversea) )ona cristalin *r s primeasc nici un
a*luent important< valea pre)entnd pante puternice.

Fig. 18. =)ul Argeel
@n aval de 5mie$ti ptrunde &n )ona su6carpatic< iar &n aval de 9ulture$ti str6ate
)ona piemontan a =ruiurilor (rge$ului. (*luenii si mai importani suntE M)gana Ca*luent
pe stnga< pe care &l prime$te &nainte de a prsi )ona su6carpaticD $i 8ulu6a Ca*luent pe
dreapta< pe care &l prime$te &n )ona piemontanD. 3in cau)a &n*iltraiilor puternice &n
!ietri$urile de Cnde$ti< &n sectorul piemontan< (rge$elul seac< &n anii deose6it de seceto$i.
D'9i'"' 4i &(#+)'+i"' +.#+i"!+
@n timpul anului< repartiia de6itelor $i a scurgerii rurilor este di*erit. @n )ona &nalt<
dup acumularea )pe)ii< timp de 5+% luni< urmea) o perioad a acestora Caprilie+augustD
peste csre se suprapun ploile de la &nceputul verii< cnd de6itele sunt ridicate<
Cele mai mari valori ale scurgerii se &nregistrea) &n luna maiE 12<1 mTPsPFmR< pe #ul
.rgului< la CmpulungL 12<2 mTPsPFmR< pe (rge$el< la 5mie$ti.
!entru #ul .rgului< de6itul mediu multianual cre$te progresiv de la 2<'5 mTPs la
9oina< la 4<22 mTPs la (pa Srat. Se o6serv c &ntre 9oina $i (pa Srat< &n timp ce 6a)inul
se mre$te de trei ori< de6itul #ului .rgului doar se du6lea). >a con*luena cu #ul
3oamnei< de6itul #ului .rgului aAunge la 1' mTPs< prin aportul rului Bughea C'<%%4 mTPD<
Bratia C3<'2 mTPsD $i (rge$elului C1<5' mTPsD.
3e6itele minime $i ma/ime &nregistrate au *ost de '<33, $i 22<2 mTPs la 9oina< '<3''
$i 1'3 mTPs la (pa Srat.
Iarna< scurgerea medie este redus C15<5 + 15<% mTPsPFmRDL primvara se &nregistrea)
valori mai mari C 35<4 + 41<3 mTPsPFmRDL vara< valorile sunt deasemenea ridicante C2,+31<2
43
mTPsPFmRD< datorit ploilor 6ogate din )ona montan< iar toamna se o6serv o uni*ormi)are a
scurgerii medii C14<2 mTPsPFmRD.
3e6itele ma/ime $i scurgerea ma/im se &nregistrea) &n perioada ploioas la a
anului< &n regiunea su6carpatic< iar primvara< asociaia dintre topirea )pe)ilor $i ploile
intense provoac viituri puternice.
Scurgerea ma/im< &n regiunea de munte $i piemontan pre)int valori cuprinse &ntre
1%+24 mTPsPFmR. Scurgerea minim se *ormea) vara< iar iarna< scurgerea rurilor este ceva
mai redus pentru )ona montan< &n etaAul alpin &nregistrnd &ntre ,mTPsPFmR $i 1'mTPsPFmR.
3urata medie cu &nghe este cuprins &ntre 3' )ile+4' )ile< &n regiunile Aoase $i &ntre
,'+0' )ile< &n montan. Media ratei de *ormare a podului de ghea este &n Aur de 5+1%
ianuarie< iar dispariia sa are loc s*r$itul lunii *e6ruarie.
3e)gheul cuprinde &ntreg 6a)inul #ului .rgului &n decurs de cteva )ile< &ncl)irea
cea mai rapid producndu+se &n )ona piemontan.
!entru (rge$el< la punctul hidrogra*ic 5mie$ti < intervalul mediu de &nghe este &ntre
prima sptmn din decem6rie $i ultimele dou sptmni din *e6ruarie< iar intervalul mediu
cu pod de ghea este cuprins &ntre a doua sptmn a lunii ianuarie $i prima Aumtate a
lunii *e6ruarie. (cela$i interval mediu cu pod de ghea se &nregistrea) la punctul hidrogra*ic
Berevoie$ti< pe cursul rului Bratia< precum $i &n )ona de con*luen a #ului .rgului cu
#ul 3oamnei. >a punctul hidrogra*ic (pa Srat< pe #ul .rgului< intervalul cu pod de
ghea se &ncadrea) &n a doua sptmn a lunii ianuarie $i prima sptmn a lunii
*e6ruarie.
2.5 V')'a,ia
Covorul vegetal este un re*le/ *idel al climei< relie*ului $i &nveli$ului de sol.
!rincipalele trsturi ale &nveli$ului vegetal sunt &n *uncie de variaia cldurii $i umiditii< de
latitudine< longitudine $i altitudine.
Condiiile climatice *avora6ile< cu veri clduroase $i precipitaii a6undente< pre)ena
redus a &ngheurilor tr)ii< ct $i a vnturilor cu caracter moderat< determin un microclimat
*avora6il pentru de)voltarea unei vegetaii 6ogate
(st*el< pdurea< care odinioar acoperea &ntreg teritoriul &n discuie< s+a restrns
treptat< locul ei *iind luat de vetrele a$e)rilor &n continu e/pansiune +< de p$uni $i culturi
&ndeose6i pomicole. (st)i pdurea apare pe arii restrnse< mai ales &n cadrul versanilor
44
a6rupi Cdin cadrul de*ileului de la (pa Srat< &n primul rndD. 3intre ar6u$ti se &ntlne$te
pducelul< socul negru< mce$ul etc.

Fig. 1:. (e2riarea pdurilor pentru a 2ae lo punilor i ulturilor
@n sectorul de de*ileu $i &n aval de acesta< pe #ul .rgului se mai pstrea)
)voaiele< &n care specia dominant este aninul negru< la care se adaug aninul al6 $i salcia
plesnitoare.
@n cadrul paAi$tilor naturale secundare aprute prin &nlocuirea vegetaiei *orestiere< cea
mai mare rspndire o au specii caE iar6a vntului $i piu$ul ro$uL la acestea se adaug
speciile &nsoitoare< precum $i tu*ri$uri de ctin< mce$< porum6ar< lemn cinesc.

Fig. 20.Me (=osa &anina)
Se mai &ntlnesc &n aceast )on $i *ag C9agus silvaticaD< carpen CCarpinus betulusD<
mesteacn C1etula verrucosaD< paltinul de munte C.cer pseudoplatanusD< alunul CCor:lus
avellanaD< plop< cire$< mesteacn.
Su6etaAul pdurilor de *ag ocup 3ealul Ciocanu $i 3ealul !le$a< precum $i 6a)inul
miAlociu al Bratiei< la peste 5''m altitudine &n care se mai gsesc e/emplare de platan de
munte C.cbie arer pseudoplatanusD< mesteacn C1etula verucosaD< alun CCor:lus avellanaD.
Su6etaAul pdurilor de gorun CVuercus petraeaD apar pe supra*ae mai mari &n )ona
podurilor inter*luviale Bratia+#ul .rgului $i (rge$el + #ul .rgului< la altitudini de peste
35'+4''m< de o6icei &n amestec cu carpenul< corn CCornus masD< alun CCor:lus avellanaD< iar
mai Aos cu steAar C;uercus roburD< ulm C<lmus 0oliaceaD< carpen CCarpinus betulusD< tei al6
C6ilia tomentosaD.
9egetaia rari$urilor de mesteacn C1etula verrucosaD apare &n urma de*ri$rilor
pdurilor de *ag sau &n pante. 3e)voltarea acestor specii este legat de pre)ena solurilor
puternic pod)olite< erodate uneori pn la roc. #ari$urile de mesteacn sunt sla6 &ncheiate<
ocupnd supra*ee restrnse. @n um6ra pdurilor de *ag $i carpen cresc $i alte specii de plante
cum ar *iE *erigi< a*ine< )meur< *ragi< un numr mare de ciuperci Cmntrici de *ag<
mesteacn $i plop< 6urei vineciori< ro$iori $i lpto$iD< care sunt comesti6ile.
45
egeta7ia pdurilor colinare secundare ocup supra*ee &nsemnate pe inter*luviile
principale< secundare $i pe terasele principalelor vi. (ceste supra*ee au *ost acoperite &n
trecut cu pduri sau )voaie. 9egetaia paAi$tilor secundare &nglo6ea) o compo)iie *loristic
variatE graminee< tri*oi al6< tri*oi ro$u< ptlagin< cicoare< ciu6oica cucului< traista
cio6anului< iar6a ro$ie< osul iepurelui etc. 4n rol principal &n rspndirea acestei vegetaii &l
are omul< care< prin cultivarea terenului $i prin plantarea de live)i< modi*ic att compo)iia
*loristic< ct $i arealul pe care+l ocup aceast vegetaie.
egeta7ia a,onal* @n lungul #ului .rgului $i a a*luenilor si importani se gsesc
)voaie cu o vegetaie lemnoas de esen moale< *ormat din slcete< plopi$uri< ctini$uri $i
anini$uri< dintre care< cea mai mare rspndire o are aninul C(lnus nigraD. 1voaiele se gsesc
pe soluri aluviale &n di*erite stadii de de)voltare< cu te/tur u$oar< nisipoas sau cu te/tur
mai grea< lutoas. @n )voaie< vrsta vegetaiei lemnoase este di*erit< de la lstri$uri pn la
copaci cu vrst mai mare. !e locurile umede cre$te o vegetaie *ormat dinE rogo)< piciorul
coco$ului< coada calului< i)ma 6roa$tei etc.< iar &n luncile ml$tinoase< papura.
>a altitudini de peste 1''' m se &ntlne$te comple/ de paAi$ti $i tu*ri$uri alpine $i
comple/ de paAi$ti< rari$ti $i tu*ri$uri su6alpine.

Fig. 21. ,arta *egeta#iei Gheorghila A. (2006)
2.; Fa#*a
=olul alpin conserv animalele rare< precum capra neagr CRupicapra rupicapraD
&ntlnit pe crestele &nalte ale Munilor 7gra$i $i !iatra Craiului< precum $i &n cldrile
glaciare< *iin nevoit s co6oare iarna pentru adpost $i hran &n )ona Aneapnului $i la limita
superioar a pdurii. !srile sunt rareE vulturul ple$uv 6run C.eg,pius montanaD< cinte)a
alpin CMonti0ringilla nivalisD< 6rumria alpin C=runella collarisD< 6rumria su6alpin
C=runella subalpinusD< $oprla de munte CLacerta viviparaD $i vipera comun Cipera berusD<
alturi de o mulime de *luturi vii colorai< completea) decorul covorului alpin.
@n )ona *orestier se &ntlnesc o mulime de specii valoroase din punct de vedere
cinegeticE cer6ul CCervus elapusD< cprioara CCapreolus capreolusD< rsul CL:n/ l:n/D< ursul
C<rsus arctosD< Aderul CMustelamartesD< pisica sl6atic C9eli/ silvestrisD< lupul CCanis lupusD<
4%
mistreul C>us scro0aD< 6ursucul CMeles melesD. >a acestea se adaug numeroase psri $i
insecteE stncua< co$o*ana< graurele< mierla< ciocnitoarea< gaia< piigoiul< vra6ia< cucul<
uliul ginilor< eretele< 6u*nia $i huhure)ul. Se mai &ntlnesc $i psri pe cale de dispariieE
prepelia CConturi/ conturi/D< unele ro)toare precumE popndul CCetellus cetellusD< iepurele
CLepus europaeusD< dihorul C=utoris putorisD< veverie< $oareci de pdure.
@n stncile din golul alpin se &ntlne$te capra neagr CRupicapra rupicapraD< introdus
&n )on prin coloni)are.
!e lacurile de acumulare apar &n numr mare psri de 6altE raa sl6atic C.nas
plat:r?:nc?aD< gsca cenu$ie C.nser anserD< 6ar)a CCiconia ciconiaD. (lte psri &ntlnite &n
regiune sunt graurul< piigoiul mare< piigoiul de livad< stur)ul de iarn sau coco$arul<
prepelia. !e timpul iernii co6oar spre aceast )on o serie de specii< cum ar *i $orecarul<
ciocnitoarea neagr< *luiera$ul de munte< codru$ul de munte. @n acest *el se reali)ea) un
schim6 permanent &ntre speciile montane< su6carpatice $i de cmpie. 3intre trtoare se
&ntlne$te $arpele de pdure< vipera comun< gu$terul< $oprla vivipar $i salamandra.
@n apele de munte *auna piscicol este repre)entat de pstrvul C>almo trutta 0arioD<
lipanul C6?:mallus t?imallusD< mreana de munte C1arbus meridionalis petev:(, aspretele
CRomanict?:s valsaniculD< sco6arul CC?ondrostoma nasus(, nisiparia C>abane8evria
romanicaD< )glvocul CCottus globioD. (pele de deal sunt populate cu clean CLeuciscus
cep?arusD $i mreana< iar cele de $es sunt populate cu crap CC:prinus carpioD.
2.< S!"#+i"'
?Solul este un sistem natural comple/< polidispers< heterogen $i poros< situat la
supra*aa crustei terestre< re)ult prin interaciunea acesteia cu aerul Catmos*eraD< apa
Chidros*eraD $i organismele C6ios*eraD;. C=eanan M.< Sedman M.< 7lorea 5.< 2''5D.
3iversitatea mare a *ormelor $i unitilor de relie*< structura litologic< clima $i
vegetaia< au avut o mae in*luen &n *ormarea $i repartiia geogra*ic a solurilor. (st*el c< &n
aceast )on &nveli$ul de sol este 6ine de)voltat $i variat< el constituind o resurs *oarte
important de care este legat vegetaia spontan< de)voltarea agriculturii $i nu numai.
7actorii care au un rol &n constituirea sa sunt denumii *actori pedogenetici $i sunt urmtoriiE
geologia< relie*ul< vegetaia< clima< apa.
42
In*luena direct a relie*ului se materiali)ea) prin participarea acestuia la *ormarea
scoarei de alterare< su6 apectul alctuirii glanulometrice al grosimii $i al sta6ilitii aestuia.
Ct despre vegetaie< aceasta in*luenea) &n primul rnd< prin modul &n care sunt disri6uite
spaial resturile organice prin cantitatea $i calitatea materialelor organice ce se depun anual la
supra*a $i prin modul de tans*ormare al acesteia de ctre microorganisme.
@n urma aciunii apelor< &n lungul praielor< rurilor $i pe langa i)voare< ca urmare a
unei umectri puternice< se crea) condiii propice pentru *ormarea solurilor glei)ate.
!rin po)iia sa la supra*a litos*erei< &nveli$ul eda*ic nu in*luenea) declan$area
proceselor de degradare< el *iind de *apt cel mai a*ectat de mani*estarea acestora.
3iversitatea condiiilor pedogenetice din arealul studiat a generat aspectul destul de
mo)aicat al &nveli$ului eda*ic.
Solul< ca *actor al mediului< constituie una din resursele naturale importante pentru
&nveli$ul 6iotic $i pentru e/istena uman. 3iversitatea *actorilor *i)ico+geogra*ici Crelie*<
litologie< clim< vegetaieD au determinat o varietate 6ogat a tipurilor de sol &n aceast )on.
!e versanii *oarte &nclinai< la peste 25K< din circurile glaciare< glacio+nivale $i nivale<
precum $i pe cei din sectorul superior al vilor glaciare< &nveli$ul eda*ic apare discontinuu<
lipsind &n multe locuri< precum 9alea #u$or< Ie)erul Mare< Ie)er< Btrna.
@n cadrul versanilor a cror pant este mai redus< 1'+25K< solurile caracteristice sunt
cele 6rune< 6rune+pod)olite< pod)olice humico+*eriiluviale $i< pe alocuri< litosoluri.
(ltitudinal< aceste soluri spodice se &ntlnesc la peste 14''+12''m< pe spaiile dinspre #u$or
$i 9alea Ie)erul Mic< apoi dintre 9alea Ie)erul Mic+Btrna $i 9alea Cuca< dar $i pe partea
stng a vii #ului .rgului< pe inter*luviul interpus acestei vi $i pe cel al 9ii (rge$elului.
Bioclimatic< aceste soluri corespund su6etaAului molidului $i etaAului Aneapnului< ocupnd
supra*ee &ntinse pe roci acide.
Cea de+a doua grup maAor de soluri< aparine solurilor cam6rice< care sunt pre)ente
su6 pdurile de molid< su6 pdurile de amestec *ag $i molid< dar $i su6 paAi$tile secundare.Ca
tipuri de sol cuprindeE solurile 6run+acide< 6rune *eriiluviale $i litosolurile. (realul rspndirii
lor corespunde< &n general< cu versanii de est $i de vest ai 9ii #ului .rgului< &n aval de
con*luena 9ii Cuca $i Btrna. (ceste soluri sunt repre)entative &n cea mai mare parte
6a)inului montan< la altitudini de peste 12''+14'' m< iar din punct de vedere climatic< &n
acest areal< temperatura medie anual mici< cca. %KC $i precipitaii 6ogate< 0''+1''' mm.
@n )ona su6carpatic< cam6isolurile ocup supra*ee e/tinse pe gresiile $i
conglomeratele paleogene< 6ogate &n elemente 6a)ice< &n special acolo unde precipitaiile mai
6ogate *avori)ea) o puternic splare a coloi)ilor. !e gresii $i argile< sau pe depo)ite de
4,
teras< su6 pdurile de steAar $i *ag< &n condiiile unui regim de precipitaii cu valori cuprinse
&ntr %''+,'' mm anual< se *ormea) solurile 6rune eu+me)o6a)ice. !e *li$ul paleogen< dar $i
pe culmile sinclinalelor oligocene< su6 pdurile de *ag sau de *ag &n amestec cu r$inoase<
apar solurile 6run+acide. >a mo)aicarea puternic a &nveli$ului pedogenetic contri6uie
red)inele $i pseudorend)inele< de)voltate pe depo)ite marnoase $i argiloase cu noduli
calcaro$i.
!seudorend)inele pre)int un ori)ont ( negricios+cenu$iu< su6 care se poate gsi un
ori)ont B< &n *uncie de stadiul de evoluie< avnd o cantitate mare de humus< *iind ast*el mai
*ertile $i *avora6ile pentru cultivarea plantelor leguminoase $i a pomilor *ructi*eri Cpruni $i
meriD. Se &ntlnesc &n 6a)inul miAlociu al (rge$elului< pe versanii estici $i vestici ai 3ealului
M$u $i ai Culmii =roapa :ii.
#end)inele sunt *avora6ile pentru agricultur &n general< dar $i pentru pomi *ructi*eri
CpruniD. Se &ntlnesc &n )ona muscelelor dintre Bughea $i Bratia< precum $i &ntre #ul
.rgului $i (rge$el< &n )ona 3ealului Mu.
@n )ona piemontan< solurile aparin clasei argiloiluviale. !e terasele $i pe podurile
inter*luviale sunt pre)ente soluri 6rune< de la sla6 luvice< la luvisoluri al6ice.
Solurile intra)onale se datorea) pre)enei condiiilor locale speci*ice< dar $i
*ragmentrii accentuate a relie*ului sau a interveniei antropice. Solurile aluvionare de lunc
se gsesc &n luncile celor dou ruri unde s+au *ormat $i continu s se *orme)e depo)ite
aluviale. (cestea sunt &ntotdeauna umede< avnd tendina de a se apropia< prin tipul genetic<
de tipul de sol caracteristic unei regiuni umede.
!e versanii &nclinai $i puternic erodai< apar regosolurile< *olosite pentru paAi$ti sau
plantaii. #egosolurile< pre)ente &n )ona muscelelor dintre #ul .rgului $i Bratia< reclam
msuri speciale de *ertili)are $i &mpotriva ero)iuni

Fig. 22. ,arta solurilor Gheorghila A. (2006)
Capitolul 3 #e)ervaii naturale
40
&alarul i granitul de Al$eti

=ranitul $i calacarele de (l6e$ti este o re)ervaie geologic $i paleontologic situat
&n Aurul localitii (l6e$ti< la cca.5 Fm nord+vest de ora$ul Cmpulung< aici a*lndu+se dou
*ormaiuni geologice $i paleontologice cu o importan $tiinii*ic &nsemnat.
#e)ervaia granitului de la (l6e$ti pre)int peste ,' de 6locuri de granit de
dimensiuni di*erite rspndit pe o supra*a de 25' mR. (ceste 6locuri au culoarea ro) $i se
compun din cuar< plagiocla) alterat< 6iotit $i sericit *in. -le sunt acoperite cu o vegetaie
6ogat de ier6uri< arin< aluni< cire$i sl6atici. Se remarc un sectoar central cu 6locuri mari< a
cror supra*a este acoperit de mu$chi $i licheni. @n Aur apar $ase ansam6luri de 6locuri mai
mici din care ies &n eviden una sau dou stnci cu diametrul de pn la 1<5 m.
3e la re)ervaia de la granit spre vest< la 1<, Fm se aAunge la re)ervaia de calcare
sau ?!iatra de la (l6e$ti;. (ceasta repre)int un calcar gros de 15 m< care are la 6a)
culoarea al6icioas sau gal6en+ca*eniu $i cu nuane cenu$ii< repre)ntnd calcarul impur< iar &n
partea superioar are o culoare ro$iatic Ccalcar lipsit de material detriticD.
(m6ele re)ervaii sunt acoperite cu verte6rate $i neverte6rate precumE dini de rechin
*osil sau numeroase echinoderme< *oramini*ere< 6rahiopode $i crustacee decapode.
3eoarece aceste roci< e/ploatate intens &n trecut ca un 6un material de construcie<
erau &n pericol de a dispare< a *ost &n*iinat re)ervaia de la (l6e$ti< care ilustrea) condiiile
de via din marea eocen &n Aurul insulelor de cristalin.
5untul 2osili2er de la 0uslneti
(ceast re)ervaie< cunoscut ast)i &n toat lumea pentru importana ei $tiini*ic <
cuprinde dealul numit ?>a Marlcu); din estul satului Suslne$ti< situat pe versantul stng al
vii (rge$elului< la cca. % Fm spre sud+est de ora$ul Cmpulung. (ici apar depo)ite oligocene
alctuite din $isturi 6ituminoase 6rune cu e*lorescene de sul*ai CdisodileD $i depo)ite
silicoase 6rune CmeniliteD.
@n aceste roci a *ost descoperit o 6ogat *aun de pe$ti *osili< *oarte 6ine conservai<
3in studiul speciilor determinante C&n numr de 20D< re)ult c apele mrii oligocene &n care
au trit ace$ti pe$ti au *ost su6 in*luena unui climat su6tropical temperat $i c aceast *aun
s+a de)voltat &n ape puin adnci< corespun)toare )onei litoral+neritice.
5'

Fig. 2%. &alar de Al$eti
Capitolul 4 % #iscuri naturale
#egiunea 3epresiunii Cmpulung Muscel $i &mpreAurimile sale sunt a*ectate de
numeroase riscuri naturale< cele mai *recvente *iind inundaiile< seismele $i alunecrile de
teren< dar $i ero)iunea torenial.
A"#*'(3+i"' 1' '+'*
(lunecrile repre)int deplasri spontane< naturale ale unor mase de pmnt spre 6a)a
versanilor sau a talu)urilor< ca urmare a pierderii sta6ilitii masivelor de pmnt de pe
versani< talu)uri sau maluri.
(lunecrile de teren au un caracter *oarte spectaculos Cprin *orm< dimensiuniD $i din
pcate cu numeroase elemente negative. (lunecarea are un caracter comple/< &m6innd
elemente de curgere de noroi< ero)iune torenial< alunecare &n mas cu *orme $i procese
gravitaionale< alunecri super*iciale C&n masa alunecrii principaleD< procese de tasare<
modi*icri plastice $i ero)iune &n adncime.
Con*orm celor spuse de Mihai =rigore $i Mihai Ielenic)< alunecarea de teren are trei
sectoareE
51
a=. S'(!+#" &#p'+i!+< de)voltat pe su6stratul de roci *ria6ile< cu aspectul unui 6a)in
de recepie torenial< are o serie de *orme de amnunt Crpe de desprindere< alunecri
semicirculare super*iciale< mici organisme toreniale< monticuli< depresiuni de alunecareDL
9=. S'(!+#" -i>"!(i# traversea) &ntr+o pant mai rapid $i printr+o seciune mai
&ngust masa sedimentelor conglomeratice miocene< avnd aspectul unei vi de *orma literei
?4;< mai a6rupt pe margini< aici e/istnd alunecri secundare< procese garvitaionale $i
&nceputurile unor curgeri noroioaseL
(=. S'(!+#" i*7'+i!+ are aspectul unui agestru Csimilar organismului torenial iniial<
originarD< dar materia constitutiv nu este a unui organism torenial ci a unei curgeri
noroioaseE alunecri secundare< curgeri active< monticuli CvaluriD< alunecri semicirculare
super*iciale care dau aspectul de ?6or$itur; $i &n general o dinamic *oarte activ $i
susinut.
Ca#6'"' (a+' (!*1i,i!*'a63 a"#*'(3+i"' 1' '+'*
(lunecrile de teren sunt cau)ate de interaciunile unor *actori naturali $i ai activitii
omului. 3intre *actorii naturali< un rol deose6it revine relie*ului< apei< solului< rocilor<
ero)iunii $i a *olosinei terenului< iar dintre *orele care determin mi$carea maselor de
pmnt< un rol hotrtor &l are propria greutate.
(lunecrile se produc ca urmare a modi*icrii *orelor interne sau e/terne< care
asigur sta6ilititatea versanilor sau a talu)urilor $i a &nrutirii caracteristicilor de re)isten
a pmntului supus alunecrilor. =ravitaia< aciunea apei< aciunea omului< mi$crile
tectonice $i seismice sunt *actorii ce contri6uie la producerea alunecrilor de teren. (pa< &n
e/ces< contri6uie la reducerea sta6ilitii versanilor< talu)urilor $i a malurilor printr+o serie de
aciuni.
:mul< ca *actor cau)al< *avori)ea) alunecrile de teren prin lucrri de reinere a apei
pe versani Ccanale< 6a)ine de acumulare< teraseD< prin &ndeprtarea spriAinului natural al
versanilor< talu)urilor sau a malurilor< prin spturi pentru canale< cartiere< ci de
comunicaie< prin de*ri$area pdurilor de pe terenurile predispuse alunecrilor $i prin
e/ecutarea de construcii.

Fig. 2'. Aluneare de tern la ariera de piatr de la Mateia
@n )ona depresiunii s+au semnalat numeroase )one &n care e/ist acest riscE
52
+ .lunecarea de la Drgeti $Mrcu(< &n partea de sud a ora$ului Cmpulung. @$i are
originea &ntr+un 6a)in torenial din apropierea $oselei Cmpulung+!ite$ti< partea terminal
*iind drenat su6teran< iar masa alunecrii este &n pre)ent aproape sta6ili)at.
+.lunecrile dinspre alea .rgeelului
Inter*luviul dintre (rge$el $i #ul .rgului< &ncepnd de la cumpna de ape C!rav
Bilce$ti + !laiul 8odor + 9r*ul Chicera Mu Cocene$ti + CrpinetD< pn &n 9alea
(rge$elului este a*ectat< aproape continuu< de alunecri de teren de di*erite dimensiuni< *orme
$i *a)e de evolu$ie. Su6stratul oligocen< argilos $i disodilic a *avori)at generali)area
alunecrilor pe &ntregul versant e/pus apre 9alea (rge$eluluiL *enomenul este &ns mult mai
e/tins ocupnd $i versantul opus pn la cumpna de ape dintre (rge$el $i 3m6ovia
CCulmea 9lneiul + =roapa :iiD. @ntrgul areal are ca centru localitatea Suslne$ti Ccunoscut
prin *auna *osil oligocenD< ca a/ 9alea (rge$elului $i se suprapune integral rocilor
oligocene.
Iner*luviul !rav + 8odor + Chicera + Mu pre)int spre 9alea (rge$elului un *ront
continuu de cueste &nlat &n partea central CChicera + MuD< datorit ridicrii neotectonice
active Cdin a/ul anticlinalului pe care se de)voltD.
(lunecrile se de)volt de o6icei pe cte un 6a)in hidrogra*ic al (rge$elului. -/ist $i
o alunecare compus< &n )ona cea mai &ntins $i mai &nalt a versantului a/at pe valea ce
co6oar de su6 9r*ul Chicera CMuD spre (rge$el< con*luena *iind situat &n dreptul
satului Suslne$tiL aceast vale este denumit pe hrile topogra*ice ?9alea Mu;.
(lunecarea este ?compus;< &n sensul c spre corpul central al acesteia< gre*at pe valea $i
drumul ce co6oar din satul Mu spre satul Suslne$ti< converg $i alte alunecri secundare
de)voltate pe vi a*luente.
(lunecarea comple/ ?Mu+Suslne$ti; are o serie de caracteristiciE
+ a/ul principal al alunecrii este o vale torenial mrginit de un drum de cru
Caproape impractica6il tot timpul anuluiDL valea este ?anormal adncit; &ntr+o mas de
depo)ite alunecate $i deplasate din partea superioar< su6 *orma unei curgeri noroioaseL
stratele oligocene sunt apriape verticaleL
+ a/ul principal $i vile con*luente sunt mrginite de supra*ee inter*luviale rotunAite<
nea*ectate de alunecri< numite ?plaiuri;E !laiul Jesurile Cplaiul cu aspect de $esD< !laiul
Stroiasca< !laiul SrelL
+ vile sunt adncite &n propiile materiale de alunecare $i au un aspect de ?6or$itur;
care se deplasea) din amonte &n aval< &n perioadele de supraumectareL
53
+ cau)ele principale ale activrii alunecrilor le repre)int suprap$unatul $i
deplasarea pe drumuri de cru perpendiculare pe pantL cau)a principal este &ns
plasticitatea deose6it a rocilor oligocene Cargile< disodiliteD.

Fig. 21. Aluneare de teren !n regiunea Mateia
@n ora$ul Cmpulung riscul generat de alunecri este destul de ridicat. !e partea
dreapt a #ului .rgului s+au semnalat )one de risc cu alunecri de terenE
+ raven adnc de peste 1' m Cstr. #evoluiei $i BaloteanuDL
+ alunecri masive de teren Cstr. #ichard+str. .icu #omanaD $i &n sud pe 9alea
Spitalului $i 9alea .emnieiL
+ mi$cri de teren pe str 1am*irescuL
+ deplasri mari de teren ?la #ampa; Cstr. Calea 3rce$ti+Mrcu$D.
!e partea stng a #ului .rguluiE
+ mi$cri masive de teren pe 3'+4' mL
+ surpare de teren pe versantul drept al pria$ului Br6u$.
!entru a se evita producerea alunecrilor de tern ar tre6ui s se ia unele msuri
precumE
+ pe terenurile construi6ile se pot amplasa construcii &nalteL
+ pe versani se pot amplasa construcii care s specule)e panta< dar pe *ronturi
restrnse paralele cu< cur6ele de nuvelL
+ s se plante)e ar6ori $i ar6u$ti care s &m6unteasc sta6ilitatea soluluiL
+ ar tre6ui evitat deselenirea $i suprap$unatul.
E+!6i#*'a !+'*,ia"3
-ro)iunea torenial< caracteri)e) prin ero)iune regresiv< ero)iune &n adncime<
transport cu caracter torenial< acumulri terminale.
-ro)iunea torenial sau modelarea relie*ului prin aciunea sistemelor toreniale
cuprinde procese deE
+ ero)iune agresiv Coga$e< ravene< toreniD< produs &n masa unor sedimente< &n
general conglomeraticeL
+ ero)iunea &n adncime< &n al6ia sistemelor torenialeL
54
+ transport cu caracter torenialL
+ acumulri terminale.
(ceste procese se &m6in teritorial $i *uncional.
@n )ona studiat se &ntlne$te ero)iune torenial &nE
-ro)iunea torenial de la Muncelele R-uorului, care are o de)voltare deose6it. Spre
vest< spre #ul 3oamnei< organismele toreniale adnci au *ost de)voltate ast*elE
+ spre nord< vile toreniale ce co6oar spre depresiunea Bahna< de$i scurte< sunt *oarte
activeL
+ spre vest< versantul e/pus spre #ul 3oamnei are sisteme toreniale *oarte originareE
oga$e adncite &n masa conglomeratelor la partea superioar< cursuri mai largi la traversarea
in*le/iunii de pant $i sectoare din nou adncite< &n aval. Mrimea agestrelor< de la nord la
sud< corelat cu supra*aa 6a)inelor toreniale< sugerea) cre$terea &n acest sens a intensitii
aciunii de ero)iune< transport $i acumulare torenialL
+ spre sud< vile *oarte adncite< dar *r ap permanent datorit su6stratului
conglomeratic< au un pronunat caracter torenialE Slnicul Sec< #chitpasa $i a*luenii
acestoraL
+ spre est< spre 9alea #u$orului< organismele toreniale se de)volt continuu< dnd
nota principal a aspectului versantului.
Cel mai e/presiv sistem torenial se a*l situat &n apropierea Dealului Ciocanu C,,%
mD< &n )ona denumit ?#pa 7etei;. 3ealul Ciocanu este *ormat dintr+o acumulare de
depo)ite grosiere Cpietri$uriD prinse &ntr+o matrice conglomeratic *oarte sla6E aceste sunt
corespondentul cel mai nordic al ?pietri$urilor de Cnde$ti; proprii !iemontului =etic.
Structura organismului torenial are la partea superioar straturi de pietri$uri< *oarte
grosiere similare ca *acies pietri$urilor de Cnde$ti< iar la 6a) are marne vineii< pliocene.
@ntre pachetul de pietri$uri Ccu o grosime stratigra*ic de 12' mD $i marnele su6iacente< e/ist
o intercalaie su6ire de argil ro$ie< vi)i6il &n a6rupturile rpei toreniale. :rganismul
torenial se termin &n 9alea Bratia printr+un agestru *oarte de)volat $i *oarte mo6il.9alea se
nume$te aici< ca $i la Chicera ?valea satului;. (ceste vi de tip torenial caracteri)ea) $i
versantul nordic al masivului Chicera spre Bughea de Gos.
Inter*luviul dintre Bratia $i Bughea care &n aparen este plat< este intersectat de o
reea torenial adncit< drenat &n cea mai mare parte de 9alea Bre)oiului. Inter*luviul
dintre Bratia $i Bughea< *oarte mult deplasat spre Bratia< este intersectat de oga$e scurte C'<2+
'<5 FmD ce co6oar spre Bratia. -ro)iunea este pre)ent $i &n de*ileul Bratiei de la =mce$ti.
55
Inter0luviul dintre 1ug?ea i R-ul 6-rgului< care &n partea cea mai &nalt se nume$te
?=rui; Csau =ruiul CmpulunguluiD< este str6tut de un sistem de vi adncite< cu aspect
torenial.
9ile &ncep chiar de la contactul cu )ona montan< aici< la Mgura< att spre Bughea
ct $i spre #ul .rgului< organisme toreniale adncite taie masa acumulrile de tip teras.
3e+a lungul acestui grui se des*$oar un peisaA geomor*ologic &n care apar cteva vi
de)organi)ate mici< cu traiectorii o6secvente. 9ile se adncesc &ntr+un su6strat argilos de
grosime relativ redus C2<5+4 mD.
9ile urmea) cderea general a supra*eei terenului< adncindu+se spre principala
vale care le adun< 9alea Mare< a*luent al rului Bughea. (ceast vale are trei a*lueni
toreniali ce co6oar dinspre sud< e/trem de adncii< de)voltai pe o supra*a structural cu o
u$oar &nclinare nordic Cplantaiile de pin camu*lea) vile $i le *i/ea) parialD.
Cu ct inter*luviul =rui+Ciuha cre$te &n altitudine spre sud< datorit ridicrilor
neotectonice< cu att vile a*luente #ului .rgului sau 9ii Bughea au un caracter mai
adncit $i o ero)iune torenial tot mai activ.
Sistemele toreniale ce a*ectea) inter*luviul dintre #ul .rgului $i (rge$el C!rav
8odor + Chicera Mu + Cocene$tiD.
Spre sud< 9alea #omne$tilor are un sistem de a*lueni toreniali mult mai activi< mai
adncii< erodnd puternic supra*aa structural pe care se de)volt.
(realul 3ealul Chicera + Mu C1'12 mD este str6tut de o reea dens de vi
toreniale adncite< parial trans*ormate &n sisteme de alunecri &n mas sau curgeri noroioase
Cspre 9alea (rge$eluluiD. 4n sistem de vi toreniale< oga$e< ravene< caracteri)ea) )ona de la
sud de Chicera< drenat 9alea Gugurului.
5%
Capitolul 5 + Calitatea mediului &n ora$ul
Cmpulung Muscel
Mediul &nconAurtor $i calitatea acestuia se a*l &ntr+o relaie direct cu viaa omului $i
cu starea lui de sntate.
Calitatea mediului este determinat de calitatea apelor< a aerului< a solului< de starea
6unurilor materiale< de sntatea populaiei $i are importante consecine &n plan economic.
!oluanii emi$i &n atmos*er a*ectea) &n mod direct sau indirect toi *actorii mediului
natural sau arti*icial.
-*ectele asupra organismelor umane $i a animalelor apar *ie prin aciunea direct a
no/elorcare ptrund &n sistemul respirator< *ie indirect< prin hran $i ap< datorit modi*icrii
parametrilor naturali ai solului< apei< vegetaiei< precum $i prin pre)ena ploilor acide.
E7'('"' "a &(a+3 "!(a"3
52
Impactul direct al poluanilor evacuai de o surs are loc &n arii relativ apropiate de
aceasta< pn la cteva sute metri sau civa Filometri.
(ceast poluare la scar local se caracteri)ea) prin apariia celor mai mari
concentraii &n atmos*er< att pe termen scurt< ct $i pe termen lung. (tunci cnd sursa este
amplasat &ntr+o )on ur6an< dens populat< cel mai important *actor e/pus la aciunea
poluanilor este *actorul uman< care preia no/ele din atmos*er prin poluare.
@n arii ceva mai &ndeprtate de ariile de impact ma/im< in*luena poluanilor primari
scade. @ncepe s apar in*luena poluanilor secundari Co)onul $i ali o/idani *otochimici<
aerosoli de acid sul*uricD care au nevoie de un anumit timp pentru *ormare.
!entru o )on ur6an< al doilea *actor important care poate *i a*ectat de poluanii<
re)ultai din arderea com6usti6ililor< &l repre)int materialele< construciile $i instalaiile.
(lturi de primii doi *actori mai tre6uie menionai urmtorii *actoriE vegetaia
Cparcuri< vegetaie ornamental $i de protecieD< apa de supra*a $i solul.
E7'(' "a &(a+3 -'1i' 4i -a+'
>a distane de ordinul )ecilor de Filometri Cscar medieD< concentraiile poluanilor
primari devin mai mici< *iind mai semni*icativ pre)ena celor secundare Co)on< aerosoli de
acid sul*uric $i sul*ai< acid a)otic $i a)otaiD.
>a distan de ordinul sutelor $i miilor de Filometri Cscar mare< poluare la nivel
glo6alD< concentraiile poluanilor sunt mici $i *oarte mici< devenind semni*icativ in*luena
surselor asupra precipitaiilor Cploile acideD.
@n am6ele situaii se resimte in*luena cumulat a tuturor surselor situate pe arii
&ntinse< pn la nivel naional $i continental< cu contri6uii considera6ile la puterea acestora.
>a aceste niveluri< principala contri6uie este adus de centralele termice $i electrice.
!oluarea atmos*erei la scar medie $i mare a*ectea) apa< solul< vegetaia $i *auna<
e*ectele sale resimindu+se la nivelul economiei naionale.
Ma*a)'-'*#" 1'4'#+i"!+
(ctivitatea de colectare $i transport a de$eurilor menaAere este administrat de S.C.
-3I>4> C.=.(. S.( $i (dministraia 3omeniului !u6lic.
:peratorul local deserve$te populaia Municipiului Cmpulung< agenii economici de
pe teritoriul ora$ului< precum $i comunele limitro*e C>ere$ti $i 9alea MareD. Colectarea se
5,
*ace con*orm unor gra*ice )ilnice C6locuriD $i sptmnale CcaseD. >a agenii economici
colectarea se *ace $i con*orm unor gra*ice sta6ilite &n preala6il dar $i la cerere.
(ctivitatea e des*$oar cu un numr de 4 autospeciale compactoare cu volume de
lucru de 12< 14< 15 $i 1% mc< pentru eurocontainere $i europu6ele< $i cu o autocontainier
pentru containere de 5 mc.
3e$eurile menaAere provin din urmtoarele surseE
+ activiti casniceL
+ activiti industrialeL
+ comerL
+ sector pu6lic sau administrativ.
3epo)itarea se *ace &n rampa de gunoi situat pe platoul =rui. (ceasta are o supra*a
de %<35 ha. Capacitatea ma/im de depo)itare este de 3,'.''' mc.
3e*icienele principale ale depo)itului de de$euri menaAere din Cmpulung sunt
urmtoareleE
+ capacitate dep$itL
+ in*luene grave asupra polurii aerului din )onele de locuitL
+ poluarea apelor de supra*a $i su6teraneL
+ amplasarea aproape de )onele de locuitL
+ amplasamentul nu respect normele legale &n vigoareL
+ nu este reali)at &mpreAmuirea plat*ormei Ccu gard viu sau pre*a6ricateDL
+ nu sunt colectate ga)ele care re)ult din descompunerea gunoiuluiL
+ nu e/ist sistem de monitori)areL
+ nu se *ace colectare selectiv a gunoiului C&n depo)it se gsesc $i materiale
6iodegrada6ile dar $i de alt naturD.
!e lng gunoaie menaAere< &n depo)itul de la Cmpulung mai pot *i &ntlnite de$euri
re)ultate din procesele industriale Cde$euri din hrtie< mase plastice< rumegu$< de$euri
metalice. Colectarea dup natura materialelor se *ace &n urmtoarele proporiiE
N+.
(+.
C!-p!*'*a
Ca*ia'
?@=
1 3eseuri organice %5<'
2 8artie 2<'
3 !lastic 5<'
4 Sticla 4<'
5 Metal 2<5
% .e/tile 2<5
2 (ltele 14<'
TOTAL $AABA
50
<a$elul 4r. 1. &ompo"i#ia medie a deeurilor mena9ere !n Muniipiul &)mpulung
Fig. 26. &oletarea deeuri dup natura materialelor !n Muniipiul &)mpulung
#ampa de gunoi a *ost &n*iinat &n anul 10%2. &n apropierea rampei la o distan de
25'm sunt amplasate case individuale. 3istana *a de cartierele de 6locuri este de cca.1 Fm.
#ampa este amplasat la apro/imativ 2' m de apa de supra*a $i 5m *a de apa su6teran.
Cantitile de gunoi colectate &n Municipiul Cmpulung &n ultimii patru ani precum $i
cantitatea de gunoi pentru locuitor pe )i< sunt pre)entate dup cum urmea)E
<a$elul 4r. 2. &antitatea de deeuri oletate (tone?an@ Ag?lo.? "i) !n Muniipiul
&)mpulung
Nr.
Crt.
Deseuri
colectate
din
Cantitati (tone/an) Cantitati specifice (kg/loc./zi)
2002 2003 2004 200 2002 2003 2004 200
1 Campulung 14.93 1!.17" 1!.03" 1!.59! 1#07 1#1! 1#15 1#19
%'


Fig. 26. &antitatea de deeuri oletate (tone?an) !n Muniipiul &)mpulung

Fig. 28. &antitatea de deeuri oletate (tAg?lo?"i) !n Muniipiul &)mpulung
P+i*(ipa"'"' &#+&' 1' p!"#a+'
!rincipalele surse de poluare &ntlnite &n Cmpuling Muscel suntE
+ Com6inatulde ciment $i liani 8:>CIM S.(.. (cesta produce ciment< var< granulit<
materiale de construcie re)ultate din prelucrarea calcarelor tithonice din Masivul Mateia$<
dar $i din prelucrarea argilelor $i gipsului de la Stoene$ti $i Biclce$ti. (cesta este cea mai
mare surs de poluare. !articulele de pra* a*late &n suspensie &n care au generat reducerea
vi)i6ilitii att &n Aurul *a6ricii< ct $i &n pro/imitatea acestuia. !oluarea cu particule de pra*
de ciment duce la deteriorarea cloro*ilei plantelor prin apariia unor pete ro$iatice pe o
distan de civa Filometri.
Fig. 2:. &om$inatul de iment i lian#i ,-.&/M 0. A.
%1
(lte surse de poluare la *el de periculoase ca $i com6inatul suntE
+ S. C. (M!>(S(. repre)entat de industria chimicL
+ S. C C-#(M4S *a6ric de crmidL
+ S.C. :#I1:5. S. (. speciali)at &n producii metalice
CONCLUZII
!ornind de la repere istorice care de*inesc &ntrega depresiune< trecnd prin tradiiile<
particularitile culturale $i *olclorice ale )onei $i completnd cu speci*icaiile climatice $i
*i)ico geogra*ice< putem reali)a peisaAul complet $i inedit descris pe parcursul acestei lucrri.
Cele cinci capitole ale acestei lucrri urmea) cursul *iresc al unei anali)e complete. @n
primul capitol sunt pre)entate aspectele generale ce includ un scurt istoric al ora$ului
Cmpulung< precum $i a$e)area $i limitele *i)ico+geogra*ice ale acestora. (l doilea capitol
repre)int cadrul natural care red caracteristicile geologice< date despre relie*< caracteristicile
mor*ologice $i mor*ometrice ale acestuia< elementele climatice< in*ormaii despre hidrologia
perimetrului studiat Cape su6terane< ruri< de6itele $i scurgerile rurilorD. .ot &n acest capitol
sunt pre)entate $i tipurile $i etaAele de vegetaie< speciile *aunistice speci*ice Cmediul aerian<
acvatic $i terestruD $i tipurile de sol.
Capitolele III $i I9 cuprind aspecte re*eritoare la re)ervaiile paleontologice $i riscurile
naturale Calunecri de teren $i ero)iunea torenialD. 4ltimul capitol *ace re*erire la calitatea
mediului Cmanagementul de$eurilor< surse de poluareD.
3in punct de vedere istoric po)iia geogra*ic a acestui spaiu repre)int un *actor de
*avora6ilitate< deoarece este situat la intersecia unor mari drumuri comerciale ce legau
vechile provincii romne$ti< .ransilvania $i "ara #omneasc< *apt ce a *acilitat apariia $i
de)voltarea primei capitale a "rii #omne$ti+ora$ul Cmpulung Muscel.
Structura geologic deose6it de comple/ a *acilitat *ormarea unor importante
)cminte de lignit< precum $i pre)ena calcarului numulitic de la (l6e$ti< a argilei< nisipului<
precum $i a altor ma)eriale de construcii.
3in punct de vedere al relie*ului se pre)int ca o depresiune tipic< 6ine individuali)at
tectonic $i structural. 7ormele de relie* predominante sunt repre)entate de terase< cueste cu
altitudini de %''+,'' m< culmi< coline $i dealuri CmusceleD. 3in punct de vedere mor*ometric<
cea mai mic altiudine o pre)int &n Aurul ora$ului Cmpulung Muscel C%'' mD< iar pe
inter*luvii are altitudini de peste 2'' m. 4n alt parametru mor*ometric &l repre)int
%2
categoriile de pante care &nregistrea) valori cuprinse &ntre 3+3'K< iar e/po)iia versanilor are
o pondere ridicate &n partea vestic.
1ona depresiunii se caracteri)ea) printr+un climat temperat continental< cu temperaturi
medii anuale oscilante. (st*el< &n )ona dealurilor $i depresiunilor temperatura meie anual
este de ,<2KC< iar &n )onele mai &nalte CMu< Ciuha< =roapa :ilorD &nregistrea) valori mai
sc)ute. 4n rol genetic important &l repre)int circulaia maselor e aer $i pre)ena i)otermelor.
>a toate staiile luna cea mai clduroas este iulie< iar cea mai rece< ianuarie. 9nturile
dominante sunt cele cu direcie nord+vest< sud+vest. 7enomenele meteorologice &ntlnite aici
suntE ceaa< grindina< poleiul< chiciura etc.
#urile din 3epresiunea Cmpulung Muscel aparin 6a)inului hidrogra*ic al
(rge$ului.(cesta este traversat de #ul .rgului $i de a*luenii acestuia.
Solurile predominante &ntlnite aici sunt cam6isolurile< solurile 6rune< rend)inele<
pseudorend)inele< etc.
3in punct de vedere al vegetaiei< &n arealul studiat se &ntlnesc trei etaAe de vegetaie
care au numeroase su6etaAeE etaAul alpin< su6alpin< *orestier.
@n cadrul depresiunii se &ntlnesc dou re)ervaii paleontologice $i geologiceE calcarele
$i granitul de (l6e$ti $i punctul *osili*er de la Suslne$ti. (u *ost declarate re)ervaii deoarece
erau pe cale s dispar ca urmare a e/ploatrii &n mas a calcarului pentru a *i *olosit la
construcii.
3epresiunea este dispus $i la riscuri naturaleE alunecrile de teren $i ero)iunea
torenial. (lunecrile se produc att datorit aciunilor antropice< ct $i din cau)e naturale.
Cele mai importante alunecri &ntlnite aici suntE alunecarea de la Mu+Suslne$ti $i cea de
la 3rge$ti CMrcu$D< iar cele mai importante ero)iuni toreniale sunt cele de la Muncele
#u$orului $i cea din 3ealul Ciocanu< &n )ona denumit #pa 7etei.
Calitatea mediului &n Cmpulung Muscel este destul de 6un< singurele surse de poluare
*iind unitile industriale e/istente aici< cea mai mre surs *iind com6inatul de ciment $i liani
8:>CIM S. (.< dar $i depo)itarea necontrolat a de$eurilor.
7inali)nd realitatea geogra*ic a 3epresiunii Cmpulung Muscel< putem spune c acest
spaiu este 6ine individuali)at< att prin evoluia $i potenialul su natural< c&t $i prin tipurile
de peisaA $i posi6ilitatea de organi)are a spaiului geogra*ic.
!entru mine reali)area acestui studiu a *ost o provocare $i totodat a repre)entat
&ncununarea cuno$tinelor acumulate &n decursul a trei ani de studiu &n domeniul geogra*iei.
%3

BIB>I:=#(7I-
1. Ba(i# D. C10,'D Lumini muscelene), -ditura Sport+.urism<
Bucure$ti
2. Ba+(! A#+'"iaB N'1'"(# E. C1024D @ude7ele =atriei-@ude7ul
.rge)< -ditura (cademiei #.!.#.< Bucure$ti
3. Bi2!" M.B C!*&a*i*'&(# M.B T+.-9a(i# . C10,%D C-mpulung
AMuscel< -ditura Sport + .urism< Bucure$ti
4. C.*1'a M'"i*1a B E+1'"i G.B Si-i!* Ta-a+a Rom-nia-=oten7ial
turistic i turism)< -ditura 4niversitii Bucure$ti
5. C!(ia4# E.M.B C+a&# V.B Ma*!"' V. C1041D .pe minerale din
Rom-nia, 7inutul 1ucegi $7inutul 6eleorman, Il0ov, .rge, D-mbovi7a, =ra?ova, 1raov()<
Imprimeria 5aional< Bucure$ti
%. C#(# V. C102,D .tlasul 8ude7elor Rom-niei)< -ditura 3idactic $i
!edagogic< Bucure$ti
2. C!', P. C100%D Beomor0ologia Rom-niei)< -ditura .ehnic<
Bucure$ti
,. Da+i' C. C10%,D C-mpulung Muscel-Mic 2ndreptar turistic)<
-ditura Meridiane< Bucure$ti
0. G0'!+)0i"a4 A. C2''4D >tudiu geogra0ic al ae,rilor umane din
ba,inul ?idrogra0ic al R-ului 6-rgului)< -ditura -tnologic< Bucure$ti
1'. G0i*'a D. C100%D Cnciclopedia geogra0ic a Rom-niei, volumul
I)< -ditura -nciclopedic< Bucure$ti
11. G+i)!+' M. C100,D 6oren7ii i ero,iunea toren7ial 2n Rom-nia)<
(nalele 4niversitii Bucure$ti
%4
12. G+i)!+' M.B A(0i- F. C2''%D Diveritatea tipologic a
alunecrilor de teren din Rom2nia)< #evist geogra*ic< paginile 1'3+1'%< Bucure$ti
13. I'"'*i(6 M.B P3+# I"'a*a G'!+)ia*aB G0i*('a Mi!a+a C2''3D
>ubcarpa7ii Rom-niei)< -ditura 4niversitii Bucure$ti.
14. Ma(a+!2i( N. C10%,D Beologia Cuaternarului)< -ditura 3idactic
$i !edagogic< Bucure$ti
15. Ma2+!1i* T.B C+i&!('a S. C102,D .rge-B?id 6uristic al
8ude7ului)< -ditura Sport+.urism< Bucure$ti
1%. M.*1+#, O. C2''3D Rele0ul >ubcarpa7ilor dintre .rge i .rgeel -
>tudiu geomor0ologic)< -ditura Corint< Bucure$ti
12. M#+)'a*# G.< C1051D 9ormarea Depresiunii C-mpulung Muscel)<
Comunicrile (cademiei #omne< Bucure$ti
1,. N'1'"'a A. C2''%D alea .rgeului 2n sectorul montan - >tudiu
geomor0ologic)< -ditura 4niversitii Bucure$ti
10. O&a(i Ga9+i'"a C2''4D Muscelele dintre D2mbovi7a i Dlt 2n
documenete cartogra0ice, reconstituirea i dinamica peisa8ului geogra0ic 2n secolele EIII-
EE)< -ditura 4niversitar< Bucure$ti
2'. P"'4# V.A. C10%0D Considera7ii geomor0ologice asupra Depresiunii
C-mpulung Muscel)< Comunicri de geogra*ie< volumul 9II< Bucure$ti
21. Sa* Ma)1a C2''2D Rom-nia - B?id turistic i istoric)< -ditura
5iculescu< Bucure$ti
22. V'"('a Va"'+iaB Sa2# A". C10,2D Beogra0ia Carpa7ilor i
>ubcarpa7ilor rom-neti)< -ditura 3idactica si !edagogic< Bucure$ti.
23. Vi4a* G0'. C100,D Muscelele 6opologului)< -ditura 4niversitar<
Bucure$ti
24. Vi4a* G0'. C10,4D Muscele dintre alea .rgeului i alea Dltului
- >tudiu 0i,ico-geogra0ic)< re)umatul te)ei de doctorat< -ditura 4niversitar< Bucure$ti
25. WWW C10%'D Monogra0ia geogra0ic a R* =* Rom-ne), volumul I+II<
-ditura (cademiei< Bucure$ti
2%. WWW C10,2D + Cnciclopedia geogra0ic a Rom-niei)< -ditura
Jtiini*ic $i -nciclopedic< Bucure$ti
22. WWW C10,5D + Beogra0ia Rom-niei, volumul II, Regiuni pericarpatice,
Dealurile i C-mpia 1anatului i Crianei, =odiul Me?edin7i, =iemontul Betic, =odiul
Moldovei, >ubcarpa7ii), -ditura (cademiei #omne< Bucure$ti
%5
2,. WWW C100%D Rom-nia* .tlas istorico-geogra0ic)< -ditura (cademiei
#omne< Bucure$ti
%%