UNIVERSITATEA ,,HYPERION’’ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIALE, UMANISTE ŞI ALE NATURII

SPECIALIZAREA : GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC :

Conf. Univ. dr. Elena Toma

Absolvent:

Zghibarță Andrei Alexandru

BUCUREŞTI
2019
 UNIVERSITATEA ,,HYPERION ’’ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIALE, UMANISTE ŞI ALE NATURII

SPECIALIZAREA : GEOGRAFIE

ECOSISTEMUL URBAN BALȘ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC :

Conf. Univ. dr. Elena Toma

Absolvent:

Zghibarță Andrei Alexandru

BUCUREŞTI
2019
 CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………..
CAPITOLUL I . AŞEZARE GEOGRAFICĂ.......................................................................
1.1.Poziţia administrativ – teritorială……………………………………………….
CAPITOLUL II . COMPONENŢELE FIZICO – GEOGRAFICE ………………………
2.1. Structura geologică……………………………………………………………...
2.1.1. Trăsăturile reliefului…………………………………………………….
2.2. Caracterizare climatică………………………………………………………….
2.3. Precipitaţiile atmosferice………………………………………………
2.4. Vânturile…………………………………………………………………
2.5. Hidrografie……………………………………………………………………..
2.5.1.Lacurile și bălțile........................................................................................
2.5.2.Apele subterane…………………………………………………………
2.6. Vegetaţia………………………………………………………………………..
2.7. Fauna…………………………………………………………………………...
2.8. Solurile…………………………………………………………………………
CAPITOLUL III . CONSIDERAŢII ISTORICO – GEOGRAFICE ŞI TOPONIME.....
CAPITOLUL IV . POPULAŢIA ŞI AŞEZARILE UMANE……………………………….
4.1. Evoluţia numerică a populaţiei………………………………………………..
4.1.1. Natalitatea……………………………………………………………….
4.1.2. Mortalitatea………………………………………………………………
4.1.3. Mortalitatea infantilă………………………………………………………
4.1.4. Sporul natural……………………………………………………………
4.2. Structura populaţiei ……………………………………………………………
4.2.1. Structura populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă……………………………
4.2.2. Structura etnică……………………………………………………………..
4.2.3. Structura populaţiei după religie…………………………………………
CAPITOLUL V . FUNȚIILE URBANE …………………....................…………………
5.1. Funcția comercială………………………………………………………
5.2. Funcția industrială …………………………………………………………….
5.3. Funcția culturală……………………………………………………………………
5.4. Funcția de transport …………………….............................................…….
 5.5. Funcția administrativ și politică……………………........................................
5.6. Funcția agroindustrială……………………........................................
CAPITOLUL VI . ASPECTE DE GEOGRAFIE URBANĂ………………………
6.1. Organizarea spațilui urban pe zone funcționale………………………………
6.2. Structura urbanistică…………………………………………………………
CAPITOLUL VII . ECONOMIA, INDUSTRIA ȘI COMERŢUL ………………………
7.1. Economia...............................………………………………………………………
7.2. Industria...................... …………………………………………………………….
7.3. Comerțul..........……………………………………………………………………
CAPITOLUL VIII. ASPECTE ALE CALITĂŢII MEDIULUI...........................................
INTRODUCERE
CAPITOLUL I :
AŞEZARE GEOGRAFICĂ

1.1. Poziţia administrativ teritorială

Orașul Balș se află situat în partea de vest a județului Olt, pe valea râului Olteț, la
contactul dintre Podișul Getic (Platforma Oltețului) și Câmpia Română ( Câmpia olteniei,
respectiv, Câmpia Romanaților), la o altitudine medie de 136 m.
Drumul european E70, DJ 643 și linia de cale ferată București – Pitești – Slatina –
Piatra Olt – Balș – Craiova – Timișoara, străbate localitatea Balș de la est la vest. Orașul se
află la distanțe aproximativ egale de reședința județului Olt – Slatina și reședința județului
Dolj – Craiova și anume 25 de kilometri,
iar de capitala țării se află la o distanță de
210 km.
Orașul Balș are următorii vecini:
 N – Comuna Oboga;
 N – E – Comuna
Bobicești;
 N – V – Comuna
Baldovicești;
 S – E – Comuna Bârza;
 S – Comuna Voineasa;
 S – V – județul Dolj;
Suprafața totală a orașului Balș
este de 37 km2, adică 4113 de ha din care
701 ha este intravilan.
Exită ma multe ipoteze referitoare la originea numelui oașului Balș, dar din lipsă de
documente, a fost greu să se aleagă cea mai bună. O ipoteză este prezentată în monografia
elaborată de Ion Pică și reluată în “Monografia judeţului Romanaţi” în care se precizează că
“Balşul îşi poartă numele de la râul Bălşiţa”. O altă ipoteză este aceea că numele localitații ar
venii de la Podul Balș; aceasta afirmaţie o întâlnim și în lucrarea “Puterea armată de la
aşezarea fanariotă la Regulamentele Organice” – lucrare a lui Nicolae Bălcescu care, înşirând
căpeteniile din judeţul Romanaţi, aminteşte de Podul Balş de peste Olteţ. Numele provine din
cuvântul slav “balşoi” = mare. Nucleul acestei aşezări ar fi fost în zona gării Spineni de astăzi,
“printre vâlcele”, de unde şi denumirea de Vulpeanca-Balş. Denumirea de Vulpeanca-Balş
apare în actul de hotărnicie din 10.XI.1782, semnat de logofătul Constantin Tîrnoveanu ce se
află în arhiva bisericii Sfânta Paraschiva. Tot cu numele de Vulpeanca apare localitatea Balş
în Marele Dicţionar Geografic la 1898: “Balşul comună rurală, reşedinţa subprefecturii Oltul
de Sus, judeţul Romanaţi, care se numea mai mult Vulpeanca.”. Altă ipoteză este aceea că
numele de Balş ar veni de la sârbii Ioan şi Tudor Balş veniţi de dincolo de Dunăre şi, în
timpul lui Vlad Călugărul, datorită presiunii exercitate de turci, domnitorul le dă o parte din
moşia lângă Olt “ca să facă târg şi să fie pus numele lor ca loc de cinste.”
Fiind aprobată prin Hotărârea Consiliului Local Balş nr.23 din 19.08.1993, stema
orașului Balș se compune dintr-o osie montană, care reprezintă activitatea economică a
oraului, roata olarului care reprezintă o indeletnicire veche a localnicilor, un spic de grâu care
reprezintă agricultura, o arcadă care reprezintă podul peste râul Olteț și o acvilă preluată din
stema țării.
CAPITOLUL II :

COMPONENTELE FIZICO – GEOGRAFICE

2.1. Structura geologică

Geologia zonei Balş este legată de geologia regiunea de scufundare dintre

Carpaţi şi Balcani, formată din cele două unitaţi geostructurale: platforma Moesică în sud și
Depresiunea Getică în nord, desparţite între ele de axa Timoc-Craiova-Slatina. Cele două
unităţi structurale au o evoluţie proprie până în Tortonianul Superior când, la contactul dintre
ele s-a schiţat un vast sinclinal în cadrul căruia a continuat fenomenul de subsidenţă până în
Cuaternar. De acum evoluţia lor devine solidară.
Studiile ample asupra geologiei Depresiunii Getice au scos în evidenţă o continuitate
de sedimentare, începând din Senonian şi până la sfârşitul Levantinului, când se formează
uscatul câmpiei, odată cu retragerea lacului spre est. Această fază geologică Precuaternară (de
subsidenţă marină și lacustră) este caracterizată printr-o acţiune constructivă, rezultată din
acumularea depozitelor care au dus la umplerea depresiunii: Senonianul este reprezentat prin
roci detritice (conglomerate, gresii cenusii, calcare recifale); Paleogenul prin alternanţe de
conglomerate, gresii, marne; Miocenul prin marne roşietice gipsoase, marne cenuşii, nisipoase
cu intercalaţii de gipsuri, conglomerate, nisipuri, pietrişuri, intercalaţii de tufuri dacitice care
apar în marne şi gipsuri, marne cu marne cu spiralis, şisturi marnoase bituminoase, gresii
oolitice şi pietrişuri torenţiale.
Procesul de sedimentare a continuat în Pliocen, depozitele interceptate în forajele de
adâncime având o constituţie diferită. Astfel, Meoţianul este alcătuit din marne vinete şi gresii
moi fosilifere, la partea inferioară, marne cenuşii negricioase, uneori nisipoase la partea
superioară; Ponţianul (formaţiune regresivă) , din marne vinete compacte nisipoase; Dacianul
(formaţiune transgresivă), din nisipuri, uneori cu intercalaţii grezoase şi marne vinete
nisipoase.
Structura depozitelor de suprafaţă, aparţinând formaţiunilor Levantine, este constituită
din argile vinete şi nisipuri, în orizontul inferior, pietrişuri în orizontul superior.
 Faza cuaternară (continentală) este cea mai importantă în ceea ce priveşte formarea şi
evoluţia reliefului. Procesul de colmatare cu depozite detritice a fost însoţit de schimbări
climatice şi paleohidrografice. Condiţiile paleogeografice ale cuaternarului au influenţat în
mod substanţial dezvoltarea reliefului. Acum ia naştere reteaua hidrografică, sub acţiunea
căreia se formează relieful acumulativ şi de terase. Activitatea eoliană şi procesele deluviale
locale au determinat aşternerea pe întinsul câmpiei a unei mantale de loess, de depozite
loessoidale şi de dune.
În perimetrul oraşului Balş aceste depozite cuaternale sunt destul de variate sub raport
genetic: aluvionare (nisipuri, pietrişuri, argile mâluri), loessoide (loess eolian cafeniu prăfos),
eoliene (nisipuri) si depozite gravitaţionale.
Pleistocenul mediu este reprezentat prin depozite loessoidale predominant nisipoase
(loess eolian, cafeniu, poros, prăfos) formate sub acţiunea vântului si a proceselor deluviale
care s-au dezvoltat în strânsă legătură cu condiţiile climatice locale. Tot in această perioadă s-
au depus aluviuni în cadrul teraselor şi luncilor, reprezentate prin bolovănişuri, nisipuri,
pietrişuri care sunt acoperite de depozite proluviale alcătuite din nisipuri fine şi nisipri
prăfoase-argiloase. Arealul de răspandire a depozitelor a fost influenţat considerabil de
actiunea hidrodinamică a râurilor, în special a râului Olteţ, iar grosimea lor de mişcările
cuaternare. Din holocen datează depozitele proluviale, slab reprezentate.
Alcăturea geologică și litologică a zonei oraşului Balş au influenţat, formarea
orizontrilor de apă subterane (freatice și de adâncime), regimul acestora cât şi direcţia şi
intensitatea drenajului subteran.
Din studiile realizate asupra cuaternarului în Oltenia se constată că la sfârşitul
Levantinului apele lacului Pliocen s-au retas, formându-se o câmpie lacustră. Evoluţia
subacvatică şi abraziunea marină au fost înlocuite, treptat, cu modelarea subaeriană. Râurile
au căpătat cursuri stabile, iar prin eroziune au contribuit la degradarea suprafeţei primare de
acumulare. Acţiunea reţelei hidrografice coroborată cu cea a vântului şi a altor procese de
denudaţie au condus la definitivarea trăsăturilor morfologice ale regiunii.
Faza de modelare actuală a reliefului se încadrează, dupa P. Coteţ (1957), în aşa-
numitul “sistem de eroziune ale stepelor continentale” în condiţile unui climat cu temperaturi
mari vara şi mici iarna, precipitaţii reduse şi vânturi dominante din vest. Au loc procese
intense de modelare a luncilor, procese gravitaţionale, bine dezvoltate în regiunile cu
depozite loessoidale şi acumulări de nispuri sub influenţa vânturilor.
 2.1.1. Trăsăturile reliefului

Fiind rezultatul acțiunii râului Olteț, orașul Balș se remarcă prin succesiunea treptelor
morfologice și prin diversitatea structurii geologice, caracterisicile celor două mari unități de
relief, Podișul Getic și Câmpia Română, îmbinându-se. Limita dintrele cele două unități
majore de relief este data de curba hipsometrică de 200 m, prezentă pe linia localităților Balș-
Piata Olt-
Slatina-Corbu.
Zona de dealuri
este
reprezentată din
punct de vedere
geologic de
subdivizunea
Podișulu
i Getic,
Platforma
Cotmeana
aflându-se în
partea de nord a
acestui
aliament, iar în
partea de sud se
află Câmpia
Română.
Dealuril
e Balșul sunt o
prelungire a
interfluviului
dintre Jiu și Olt,
fiind mărginit
de văile Oltului și Oltețului, având altitudini între 170 și 230 m. Forma plană a dealurilor se
înclină de la vest către sud și sud-est, lucru ce se remarcă și în extremitatea nordică a zonei
unde la nord de Balș, Dealul Dobriceni atinge altitudinea de 246 m, la nord-est de Balș în
Dealul Curtișoara are 237 m, începând să coboare ușor în Dealul Viilor ajungând la 191 m, iar
în Dealul Chiliei la 188 m.
În partea de sud, aceste dealuri care fac parte din marginea vestică a Văii Oltețului se
pierd treptat, unde începe să dispară și terasa Voineasa. În partea de est, Dealul Sarului cu o
altitudine de 175 m împreună cu Dealul Leopești cu 169 m, desparțite de Valea Bârgăului,
străpung precum un pieptene în partea de sud, delimitând prin cumpăna apelor bazinul
Oltețului de cel al râului Olt. Cele mai importante elemente morfologice majore: lunca și
terasele un prezentate de râul Olteț.
Valea Oltețului este a doua ca mărime din bazinul hidrografic al Oltului. Acestă vale
este mujlt mai îngustă în zona dealurilor, se lărgeste pe tot cuprinsul Câmpiei Române,
începând de la Balș în jos unde primește ca afluent pârâul Bîrlui.
În afară de sectorul Teiș, unde este mult mai îngustă datorită terasei joase de aici,
lunca este destul de întinsă, atingând 3-4 m. Înainte ca Oltețul să ajungă în luca Oltului,
meandrele albiei minore sunt mult mai accentuate și numeroase în aval de Șopârlița. Aceste
meandre sunt intens aluvionate, având aspectul unei terase de luncă.
Începând de la Leotești și până în partea de nord la Osica de Sus , terasele sunt larg
dezvoltată pe partea stângă. Având altitudinea de 25-30 metri, terasa Braneț (sincronă cu
terasa Caracal) este cea mai extinsă terasa. În aval de acesată localitate, tot pe partea stângă,
apar terasele joase: terasa Teișu și terasa Pîrșcoveni. În dreptul localității Voineasa, pe partea
dreaptă, apare o terasa înaltă, care domină terasa Caracal.
Partea redusă a luncii Oltețului, face ca la intrarea în lunca Oltului să depună materiale
transportate: nisipuri, mâluri și pietrișuri, care formează meandre largi, ajută la schimbarea
cursului și inundă primăvara lunca.
 2.2. Caracterizare climatică

Orașul Balș este situat în partea de sud a țării, fiindu-i specific caracterul temperat
continental, având elemente proprii precum așezarea geografică a localității, relieful de
câmpie și existența unei bogate rețele hidrogafice, determină apariția unor nunațe climatice
deosebite.
Condițiile climatice generale ale Câmpiei Române și ale Podișului Getic sunt strâns
legate de regimul termic al aerului și de regimul precipitațiilor atmosferice. Influențe sudice,
sud-vestice și est-continentale se resimt pe întreg teritoriul. Un rol moderator în regimul
temperaturii și umezelii aerului , îl are valea Oltețului care determină orientarea curenților de
aer de-a lungul său.
Datorită încălzirii excesive din timpul verii, cauzată de pătrunderea maselor de aer
tropical pri partea de sud și a răcirii excesive din timpul ierni prin pătrunderea prin partea de
nord a maselor de aer rece, amplitudinea termică este mai mare. Distribuția căldurii și
umezeala aerului sunt influențate de suprafețele acoperite cu nisip și a învelișului vegetal. Un
rol hotărâtor în regimul termic, îl are solul prin coloritul lui diferit. Modificări al regimului
temperaturii aerului, al precipitațiilor, precum și al vitezei vântului sunt determinate de
caracteristicile propriu-zise ale orașului: existența unor cantități mari de particule de fum și
praf, acoperișurile clădirilor, trama stradală, spațiile verzi.
Față de spațiul periurban, temperatura aerului are valori mai mari, evaporarea apei din
precipitații este mult mai redusă, datorită scurgerii prin sistemul de canalizare, iar vânturile au
o viteză mai mică.
Valorile medii anuale ale temperaturii aerului sunt de 10,6oC. Temperatura medie a
lunii ianuare este de -2oC, iar datorită circulaţiei anticiclonice continentale poate scădea
până la -3oC. Iernile sunt blânde, dar atunci când masele de aer puternic răcite sunt localizate
în interiorul arcului Carpato-Balcanic, iernile pot fi foarte reci. Există situaţii de excepţie
determinate de advecţii de aer sudic, când temperaturile pot înregistra valori ridicate. In luna
iulie temperaturile medii înregistrate depăşesc 22,5-23oC. Sudul judeţului este traversat de
izoterma cu această valoare, care delimitează cea mai caldă regiune din întreaga ţară. Datorită
valorilor ridicate ale bilanţului radiativ (120kcal/cmp), a influenţei maselor de aer continental
uscat-fierbinte din est si advecţiilor de aer tropical din sud, temperaturile pot înregistra valori
foarte mari (peste 30oC) care persistă un timp îndelungat producând fenomenul de secetă.
 Amplitdinea termică medie anuală din perimetrul oraşului este de 25,5oC, maxima
absolută înregistrand-se la data de 4.VIII.1952(40,8oC), iar minima absolută la 24-25.I.1942(-
31oC).
Legată de coborârea temperaturii aerului sub 0oC se află data apariţiei primului
îngheţ, toamna (26 octombrie) şi cea a ultimului îngheţ, primăvara, mai târziu decât în sudul
judeţului (9 aprilie). Durata intervalului anual fară îngheţ este de 200-210 zile, influenţând
perioada de vegetaţie a plantelor.
Menționăm că orașul Balș nu dispune de o stație meteorologică.
 2.3. Precipitaţiile atmosferice

Precipitațiile atmosferice au aceeași influențe continentale precum temperatura

aerului, fiind prezente în cea mai mare parte a anului sub formă de ploi, cantitatea medie
anuală de precipitații atingând valori de 500-550 mm și anume 46,3 l/mp/lună.
Cantitatea şi frecvenţa precipitațiilor este strâns legată de circulaţia maselor de aer, de
energia solară şi particularităţile reliefului. Se resimte influenţa centrilor atmosferic atlantic şi,
mai puţin, euroasiatic. Masele de aer umede din vest şi sud-vest ajung la nivelul oraşului, al
câmpiei în general, sărăcite în precipitaţii datorită barierei constituită de masele curburi
Carpato-Balanice, în timp ce altitudinea redusă şi fragmentarea slabă a Câmpiei Române
facilitează pătrunderea maselor de aer est-eurpene uscate. Aceste două fenomene conduc la o
scădere pronunţată a cantităţii de precipitaţii.
Ca tip caracteristic este tipul mediteranean, cu doua maxime: mai-iunie (cauzat de
anticiclonul Azorelor care înainteaza spre interiorul continentului european) şi octombrie-
noiembrie (ca urmare a frecvenţei mari a aerului continental în lunile de iarna) şi doua minime
(februarie-martie şi august-septembrie). Analizate lunar, cele mai mari cantităţi se
înregistrează în lunile iunie-iulie. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii sunt înregistrate în
perioada februarie-martie.
Valorea minimă de precipitații s-a înregistrat în luna octombrie a anului 2001 ( 0,2
l/mp), iar cea maximă s-a înregistrat în luna august a anului 2002 ( 104,0 l/mp).
Precipitațiile cad sub formă solidă în intervalul octombrie-februarie atingând valori
medii de 225 mm. Numărul mediu de zile acoperite cu stat de zăpadă nu depășește 50 de zile
pe an. Fenomenul caracteristic iernilor este cel de viscol, care are loc sub influența Crivățului,
producându-se în timpul invaziilor maselor de aer rece dinspre est și nord.
Suma medie a radiației solare este de circa 70 - 75 mii calorii/cmp.
Morfologia zonei determină condiții climatice diferite specific treptelor de relief. Spre
exemplu, precipitațiile atmosferice scăzute sunt influențate de altitudinea mică a teraselor.
Netezirea relativă a teraselor favorizează deplasarea rapidă a maselor de aer și
desfășurarea aproape simultană a tuturor proceselor climatice.
Un factor important în caracterizarea climei este umiditatea relativă, care variază
invers față de temperatura aerului. Particularitățile fizice ale maselor de aer și caracteristicile
locale ale suprafețelor active influențează umiditatea relativă. Valori mai mari ale umidității
aerului se înregistrează iarna, primăvara și vara se înregistrează o scădere, iar toamna crește la
loc.
Lunile cu umiditate maximă sunt decembrie și ianuarie, iar umiditatea minimă se
înregistrează în lunile iulie și august. Temperaturile ridicate din zilele de vară și umiditatea
scăzută, accentuează evapotranspirația și determină manifestări ale fenomenului de secetă, cu
implicații negative asupra dezvoltării plantelor.
 2.4. Vânturile

Elementele importante ce genereză caracterul regimului vânturilor este prezența

sistemelor barice și al lanțului carpatic. Prezența unei zone de interferență în partea estică și
vestică a Câmpiei Române scot în evidență următoarele vânturi: în sectorul estic Crivățul și în
sectorul vestic Austrul. O frecvenţă mică o au vânturile din direcţia sudică, estică şi nord-
estică. Munţii Carpaţi au o influenţă destul de mare, producând modificări ale direcţiei şi
vitezei acestuia, iar culoarul Olteţului produce devieri şi <<canalizări>> ale curenţilor de aer
de-a lungul său. Cea mai mare frecvenţă a vântului se înregistrează primăvara, dominante
fiind vânturile de vest. În lunile de vară frecvenţă mare au vânturile de vest şi nord-vest. În
general, au un regim neregulat.
Pe teritoriul localității Balș sunt dominate vânturile de est si de vest, cu o frecvență
medie de 4,0 m/s, valorile maxime înregistrându-se în noiembrie 1979 (de 40 m/s).
Vânturile caracteristice spaţiului studiat sunt Crivăţul, care bate din direcţia nord –
nord-est si Austrul, numit de localnici ‘Sărăcilă ‘ (sau traista goală), care bate din sud-vest.
Vântul de care bate din direcţia nord – nord-est, bate iarna, aducând zăpadă și îngheț,
iar vara se comportă ca un vânt uscat. Vântul dinspre sud-vest se simte mai mult primăvara și
este un vânt uscat ce determină topirea timpurie a zăpezilor.
 2.5. Hidrografie
Rețeaua hidrografică a localității Balș este bogată în cursuri de apă cu caracter
permanent și temporar.
Rețeaua hidrografică este slab reprezentată datorită energiei mici a relefului, de panta
redusă a acestuia, de particularitățile climatice (precipitaţii scăzute, evapotranspiraţie mare) şi
constituţia litologică (depozite loessoidale, nisipuri, pietrişuri). Apele de suprafaţă cuprind
râuri, pârâuri (cele mai multe cu caracter temporar), bălţi şi mlaştini.
Artera hidrografică principală o constituie râul Olteț, care izvorește din Munții
Căpățânii, grupa Parâng a Carpaților Meridionali. Pe traseul pe care îl parcurge de 186
km se alimentează din precipitații, dar și din pâraiele pe care le adună.
Oltețul străbate sectorul montan în linie dreaptă, cu pante mari (45-50 m/km) și fără
afluenți. În amonte de Polovragi, în calea lui apare un masiv calcaros de vârstă jurasică prin
care râul își tăie impunătoarele chei de la Polovragi, bcare poartă deumirea de „Cheile
Oltețului”, în care s-a format peștera cu același nume (Polovragi).
Își continuuă drumul în linie dreaptă, traversând cele două culoare depresionare și
șirul de dealuri longitudinale subcarpatice. La Roșia, în culoarul extern, reușește să capteze
doi afluenți: pe dreapta Cornățelul, pe stânga Tărâia.
Debitul mediu multianual al râului este de 12,7 mc/s. La stația Balș, debitul maxim
are o valoare de circa 1200 mc/s, iar debitul mediu zilnic minim în perioada anuală este de
0,15 mc/sec.
Oltețul primește pe teritoriul județului Olt o serie de afluenți dintre care amintim: pe
stânga: Bârlui (39 km), Gengea, iar pe dreapta: Călui (15 km), Gemărtălui (48 km).
Pârâul Gemărtălui vine din partea de nord-vest, are o lungime de 48 km, udă satele
Gropșani, Dobrețu, Vulpeni, Găvănești, vărsându-se în râul Olteț, la inrarea dinspre Iancu-
Jianu în Balș.
Bârluiul are o lungime de 39 km, este mult mai mic decât Gemărtălui, trece prin
partea de est a orașului, pe lângă pădurea Sarului, vărsându-se în Olteț în apropiere de satul
Olari.
Un alt pârâu este Bălșița ce își adună apele în zon satelor Dosul Sandei, Ungureni,
curge pe lângă Câmpeni, Vârteni, vărsându-se la marginea orașului Balș în Gemărtălui.
Un alt pârâiaș care izvorăște de sub terasele Leotești și este colmatat de cele mai multe
ori de propriile aluviuni și de vegetație, poartă numele de Gengea.
În zona Balșului, Oltețul capătă o extensie mare a albiei minore și majore.
 Datorită proceseloor intense de divagare din cursul inferior al Oltețului, albia este în
permanetă mobilitate accentuată. Numeroase despletiri și meandrări sunt prezente în albia
minoră, albia majoră este largă intens aluvionată, cu terase locale de luncă, grinduri și
meandre în evoluție, unele sub formă de bălți (ex.: Balta Gării), iar altele se află într-un stadiu
avansat de colmatare.
Olteţul se varsă în râul Olt la 30 km sud de Balş, în dreptul localităţii Fălcoiu.
„Formarea și regimul maselor de apă sunt determinate de condițiile fizico-geografice
și geologice, dar influențe asupra debitului de apă îl prezintă și condițiile climatice.
Temperatura apei este influențată de temperatura aerului și prezintă oscilații mari în
timpul anului. Apa Oltețului are o transparență redusă datorită suspensiilor de argilă și de
loess, aduse de afluenți. Valoarea ph-ului este cuprinsă între 6,5 - 7,5 reprezentând variații
sezoniere. ” (Coteţ Petre, Câmpia Română. Studiu de geomorfologie integrată, Editura Ceres,
Bucureşti, 1976).
 2.5.1. Lacurile și bălțile

În zona Balșului, lacurile și bălțile sunt puține: lacul de acumulare de la Olari și

Balta Gării din Balș, ambele aflându-se în lunca Oltețului, ele fiind de dimensiuni reduse și
având o importață economică locală ( irigații, adăpatul vitelor, agrement).
„Balta Gării care se întinde pe o suprafață de 9 ha, s-a format dintr-un meandru
părăsit al Oltețului, care, datorită depunerilor aluvionare și intervențiilor omului, nu a mai
comunicat cu râul nici la apele mari.”( Coteţ Petre, Urucu Veselina, Judeţele patriei - Judeţul
Olt, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1975, p. 43.)
Lacul de la barajul Olari - Pârșcoveni de pe pârâul Bârlui, are o suprafață de circa 2
ha și o adâncime de 0,4 m. Alimentarea celor două suprafețe lacustre este freatică și
pluvionivală.
„Pânza freatică se află cantonată în orizonturi cu adâncimi de 10 - 15 m, strâns legate
de litologia și de morfologia reliefului.” (Coteţ Petre, Urucu Veselina, Judeţele patriei -
Judeţul Olt, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1975, p. 17 )
 2.5.2. Apele subterane
Orașul Balș dispune de importante rezerve de apă subterană. Repartiția acestora este
strâns legată de caracteristicile morfologice și litologice ale teritoriului. În funcție de poziția și
de grosimea rocilor ( nisipuri, pietrișuri, bolovonișuri fluvio-lacustre și fluvioatile, depinde
adâncimea la care sunt situate. La adâncimi de 10-15 metri se află pânza de apă freatică.
 2.6. Vegetaţia
Un rol însemnat în conturarea structurii floristice a vegetației îl are poziția geografică
din zona climatului temperat-continental, configurația reliefului, altitudinea redusă și
constituția litologică. Orașului Balș face parte din zona de contact a pădurilot de stejar și
mixte , specifice nordului județului și anume Piemondului Cotmeanei, dar și asociații de stepă
și silvostepă, care se regăsesc în partea de sud.
Din cauza activităților umane la care a fost supusă, vegetația nu se conservă decât
fragmentar, pe malul lacurilor și suprafețe reduse precum parcuri, grădini publice si aliamente
stradale.
În special în zona extravilană a orașului, pe areale mai restrânse , apar specii de arbori
caracteristici Piemontului Cotmeanei, care formează pâlcuri mici de pădure: cerul (Quercus
cerris), gârniţa (Quercus frainetto), stejarul brumăriu (Quercus pedunculifloa), stejarul pufos
(Quercus pubescens), teiul alb (Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus), alunul
(Corylus avellana) ş.a.
Formațiuni specifice vegetale de cer și garniță se află la est de Balș în Pădurea Sarului.
Cei mai frecvenți arbuști întâlniți sunt: socul, păducelul (Crataegus monogyna),
măceșul (Rosa canina), alunul (Corylus avellana), porumbarul (Prunus spinosa), cornul
(Cornus mas).
Formațiune specifică acestei zone este vegetația de stepă cu graminee care este
prezentă printre șleaurile de câmpie, la altitudini cuprinse între 50-160 m, reprezentată prin:
pelinița de stepă (Artemisia austriaca), pir gros (Cynodon dactylon), negara (Stipa capillata),
păiușul (Festuca valesiaca), iarba deasă (Poa nemoralis), firuța (Poa pratensis), vinarița
(Asperula odorata), ochiul boului (Chrysanthemum leucanthemum).
Pe valea Oltului, în aval de Balș, până la confluența cu râul Olt, apar pajiști, formate în
zonele de stepă și silvostepă, dar și pe locul pădurilor defrișate.
În lunca Oltețului se dezvoltă o vegetație azonală care s-a adaptat la inundații și un
grad ridicat de umiditate. Acești arbori cu lemn moale se găsesc exclusiv în albia majoră:
plopi (Populus alba, Populus nigra, Populus canescens), sălcii și răchite (Salix alba, Salix
fragilis, Salix triandra).
‘‘În locurile joase se dezvoltă o vegetație hidrofilă specifică luncilor: rogozul (Carex
gracilis), stânjenelul de baltă (Iris pseudacorus), limbarița (Alisma plantago) etc. Vegetația
acvatică se dezvoltă în condiții ecologice specifice create de apele curgătoare, bălți și
terenurile cu ape stagnate.
 Diferențierea asociațiilor vegetale este determinată de adâncimea stratului de apă, de
fluctuațiile sale în decursul anului și de compoziția chimică a apei. Astfel, pe râul Olteț, la
Fălcoiu, vegetația malurilor este reprezentată prin Phragmites comunis, Typha augustifolia,
pe când în zona Balș vegetația malurilor este lemnoasă. În apele stagnate, vegetația este
diferită în funcție de condițiile fizico-chimice ale apei.”( Coteţ Petre, Urucu Veselina, Judeţele
patriei - Judeţul Olt, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1975, p.50-51 )
O notă distinctă orașului, după modernizările făcute o au spațiile verzi, arborii dar și
arbuști care predomină în aliamentul stradal: teiul, arţarul, castanul şi plopul.
 2.7. Fauna

În cadrul orașului, fauna este puțin reprezentată, cuprinzând în general biotopuri de

pajiște și acvatice. În această zonă fauna este reprezentată de specii specifice silvostepei, ce se
regăsesc în pădure, luncă, câmpie, dar și în mediul acvatic.
„Fauna de pădure este alcătuită din mamifere, reptile și păsări. Mamiferele, deși rare,
au o repartiție largă: căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele (Lepus
europaeus), veverița, mistrețul (Sus scrofa), bursucul etc.
Bogăția stratului erbaceu creează condiții favorabile dezvoltării unor forme de reptile
și batracieni. Numeroase sunt păsările insectivore sau cu hrănire mixtă: turturica, ciocârlia de
pădure, mierla, cucul, ciocănitoarea.
Fauna de interes cinegetic este reprezentată prin: sitar (Scolopax scolopax), fazan
(Phasianus colehicus) și iepure (Lepus europaeus).
Zona de câmpie este reprezentată prin câteva rozătoare: popândăul (Citellus citellus),
hârciogul (Cricetus cricetus), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), iepurele de câmp. Se
întâlnesc și carnivore care au o arie mai largă de răspândire: dihorul (Putorius putorius),
nevăstuica (Mustella nivalis), vulpea și viezurele.
Dintre păsări, menționăm prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea, ciocârlia, presura
și răpitoare ca șorecarul mare și eretele. Nu lipsesc nici speciile de reptile, reprezentate prin
șerpi și șopârle: șarpele rău (Colubes casipines), șopârla de stepă (Lacerta taurica).
Fauna de luncă și acvatică este variată. Predomină păsările (gâște, rațe, stârci) și
anume speciile: rața cârâitoare, rața mare, gâsca de vară, stârcul roșu, stârcul galben.
Fauna acvatică este alcătuită din: clean, mreană, obleț, porcușor. .”( Coteţ Petre, Urucu
Veselina, Judeţele patriei - Judeţul Olt, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1975, p.52-53 )
 2.8. Solurile

„Solurile sunt destul de variate ca geneză, iar ca distribuție geografică se observă o

mare diversitate a lor. Studiul solurilor are o importanță deosebită întrucât reflectă, prin
caracterele lor, conlucrarea în timp și spațiu sub diverse forme a elementelor componente ale
structurii fizico-geografice. Învelișul de sol reflectă influența factorilor pedogenetici: relief,
climă, vegetație, faună, ape și om.” ( Coteţ Petre, Urucu Veselina, Judeţele patriei - Judeţul
Olt, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1975, p.45 )
În zona Balș se regăsesc următoarele tipuri de sol:
1. Cernoziomul prezent în zonele joase de câmpie;
2. La vest de Olt, pe câmpurile înalte se întâlnesc solurile brun-roșcate formate din:
loessuri sau luturi loessoide, nisipuri și mai rar pe argile. Pe suprafața acestui tip de sol
se cultivă cereale;
3. Solurile specifice teraselor și câmpurile joase sub vegetația de pădure, de cer și de
garniță poartă denumirea de soluri brun-roșcate podzolice sau luvice mari;
4. Din cauza potențialului scăzut de fertilitate, acest tip de sol se află pe suprafețe slab
înclinate și poartă denumirea de soluri argiluviale;
5. Solurile brune podzolice ocupă suprafețe restrânse sub păduri sau pe unele coame de
dealuri;
6. Terasele cu conținut bogat în humus au soluri aluviale;
7. Solurile organice ocupă suprafețe edafice și hidrologice locale sunt soluri neminerale
bine dezvoltate de peste 50 cm grosime. Apar în zona Balta Gării Balș și în zonele
meandrelor părăsite și belciugelor Văii Oltețului.
Soluri mai puțin evoluate se regăsesc la contactul câmpurilor cu terase și pe
interfluviile Olt-Olteț, Olteț-Teslui.
„Condițiile pedoclimatice favorabile, subsolul alcătuit până la mari adâncimi din roci
friabile (marne, argile, nisipuri, pietrișuri) și permeabile, lipsite de produse minerale, au
determinat în această zonă o mare dezvoltare a terenurilor cultivate cu cereale, alternând cu
pomi fructiferi, viță de vie și păduri.”( Chiţu C., Relieful şi solurile României, Editura Scrisul
Românesc, Craiova, 1975. )
„Fiecare dintre acestea constituie domenii economice diferite, care pun la îndemâna
locuitorilor orașului produse numeroase și variate. Datorită faptului că aceste terenuri (soluri)
sunt situate într-o zonă cu secete frecvente, în anii cu precipitații slabe nu se înregistrează
creșteri de producție la unele culturi agricole (grâu, porumb, floarea soarelui etc.).
 Caracteristicile reliefului, climei, apei, solului, la care se adaugă particularitățile
topoclimatului, constituția geologică, influența exercitată de om asupra peisajului, au
determinat o mare diversitate a vegetației. Județul Olt, ca de altfel întreaga regiune a Olteniei,
în contextul extinderii spațiului construit și al defrișărilor masive, se confruntă tot mai mult cu
efectele schimbărilor climatice globale: creșterea temperaturii medii a aerului, secetă,
inundații, modificarea arealului de răspândire a unor specii etc. ”(Bănică P.,Buică A., Vasile
L., Monografia Orașului Balș, Balș, 2013 ).
CAPITOLUL III

CONSIDERAŢII ISTORICO – GEOGRAFICE ŞI TOPONIME

Cuvântul ,,balș,, este un toponim de origine traco-dacă.

Originea toponimului este lămurită de primul document a lui Vlad Voievod, fiul lui
Vlad Dracul, care le dădea cnezilr Teodor și Ioan Balș, moșii pe lângă râul Olt și să facă târg
cu numele lor. Una dintre ipoteze este că numele orașului ar fi luat de la aceșt cnezi.
Legenda spune că numele orașului ar provenii de la pârâul Bălșița care trece prin
partea de miază-noapte a comunei, între Vârtina și oraș.
O ipoteză susținută de N.Popescu în „Marginalii. Contribuții la Monografia județului
Romanați” este aceea că numele localității Balș ar proveni de la cuvântul turcesc ,,baliș,, care
provine din contoprea cuvântului ,,bal,, care înseamnă miere cu sufixul ,,iș,, care înseamă
afacere.
Aici era o zonă apicolă, de unde li se furniza turcilor mierea. Această ipoteză apare
izolat.
Orașul Balș s-a format dintr-un sat, care se afla la intersecția cu drumul comercial de
pe Valea Oltețului, ce făcea legătura între orașele Craiova și Slatina.
Cel mai important element în dezvoltarea orașului Balș a fost construirea șoselei
naționale, dar nu în ultimul rând a căii ferate în anul 1875, Vârciorova-Craiova-Balș-Slatina-
București.
Pe data de 22 octombrie 1921, orașul Balș a fost investit oficial în comună urbană.
Aflându-se la intersecția Oltețului cu drumului vechi: Slatina-Craiova, localitatea Balș
apare prima data sub numele de „târg”, unde avea loc schimbul de produselor de câmpie cu
cele ale dealului.
Balșul s-a format în umbra celor două mari orașe, Craiova și Slatina, care au cunoscut
o dezvoltare însemnată, datorită poziției celor două drumuri comerciale ce urmau Valea
Oltului și Valea Jiului.
S-a format pe locul unei vechi așezări geto-dace, care avea o populație numeroase în
secolele II-III d.Hr, lucru atestat de rezultatele cercetărilor arheologice, care au certificat o
activitate umană, încă din Paleolitic, dovadă stând descoperirile făcute la distanță de 5-15 km
depărtare de Balș, la Gropșani, Mărgăritești, Racovița și Voineasa.
 „În numeroase așezări getice din Oltenia s-au descoperit monede republicane romane
sau din primul secol.
Descoperiri monetare înainte de cucerirea romană s-au găsit la Racovița (un sat aflat la
câțiva km de Balș). În anul 1913 s-a descoperit un tezaur de monede republicane din argint,
dintre care au ajuns 86 piese la M.N.A.
Câmpia a fost preferată de coloniști (...) Pe fosta moșie Racovița (în vecinătatea gării
Balș), s-au descoperit monede romane, izolate, de argint și bronz, din sec. I-IV e.n. din timpul
împăraților: Vespasianus, Hadrian, Antonius, Marcus Aurelius, Filip Arabul, Galienus
Maximianus.(...)
Tot aici s-a descoperit și un inel de aur cu trei pietre din secolul III e.n. (...)
Într-o așezare din secolul IV au fost descoperite monede de bronz (în anul 1963, la
Racovița) de la împărații Licinus, Constantin cel Mare și Constantin al II-lea. Ceramică și
urme romane au fost descoperite la Voineasa, lângă Balș. Se cunosc și 8 monede (Vespasian -
Severus Alexander).”( Dumitru T., Oltenia romană, ediţia a II-a, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,
1958, p. 384-385.)
Atât la Voineasa, cât și la Balș s-au descoperit materiale arheologice (ceramică) și
monede, în cadrul unor săpături arheologice. Aceste descoperi lasă posibilitatea de
presupunere a acestei continuități ce datează din secolul II-III și până în prima jumătate a
secoului V.
„În martie 2005, la Balș, a fost descoperită în curtea unui localnic, un coif grecesc
chalcidic de tipul II, grupa tracică, datat din a doua jumătate a secolului IV, înainte de
Christos. Este o piesă rară pe plan mondial, iar în România este a treia descoperire de acest
gen. Se pare că în acel loc se afla o așezare geto-dacică, fiind descoperite și urme de
ceramică”. Informația dată în data de 22 martie 2013, de către domnul cercetător dr.
Laurențiu Guțică, directorul Muzeului Județean Olt.
„De la Balș provin 2 tezaure monetare medievale: unul în greutate de 1½ kg,
cuprinzând piese de bronz emise în secolele XII-XIII, din vremea împăraților bizantini,
Alexios III și Angelos Comnenul și Ioan III Ducas Vatatzes; celălalt, compus din 279 monede
de argint, majoritatea emise în vremea țarului din Vidin, Ivan Sraimir (1371-1396).”( Avram
C., Buşă D., Ceauşescu A., şi colab., Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Olt (Oraşe),
Academia Română, Institutul de Cercetări Socio-Umane ,,C. S. Nicolăescu Plopşor” -
Craiova, Editura Alma, Craiova, 2006, p. 178. )
 Așezările care datează din secolul V-VI, au fost plasate pe vechile vetre locuite din
secolele II-III, acestea dezvoltându-se la rândul lor pe vechile vetre străvechi ale așezărilor
dacice, înainte de stăpănirea romană.
Localitatea Balș, în documente apare sub mai multe forme: Balșu, Balșa, Balșa lui
Stan, Balșii Coicăi, Vulpeanca-Balș.
În noiembrie 1477, localitatea Balș este menționat într- o sursa, dar care este
contestată de istorici ca nefiind autentică. Sursa contestată de istorici este un document prin
care Vlad Țepeș, le ordona cnezilor Teodor și Ioan Balș, să facă un târg și să pună numele lor.
Istorici contesta existența acestui document, datorită faptului că aceea dată nu ar
corespunde domniei lui Vlad Țepeș.
Vlad Țepeș de fapt numai trăia în anul 1477, el fiind ucis în timpul cele de-a treia
domnii, care a durat o lună în noiembrie 1476. Documentul al corespunde de fapt cu domnia
lui Vlad Călugărul, fratele lui Vlad Țepeș, care ar fi scris un Hristov în anul 1487 și nu în anul
1477. Această dată ar fii dată eronat, datorită faptului că documentul este o copie din secolul
al XIX-lea, după o traducere a originalului.
„Târgul Balș a luat ființă la 6 noiembrie 1487, numele lui avându-și originea de la
cnezii Teodor și Ioan Balș, întemeietorii acestei așezări omenești și în același timp stăpânii
ei.”( Pâslaru T., Istoria oraşului Balş de la începuturi până la sfârşitul celui de-al doilea război
mondial, Primăria oraşului Balş, Premier L.T.D. , Balş, 2011, p. 7. )
Târgul Balș era o așezare formată din case, un teritoriu rural, care cuprindea ogoare,
pășuni, păduri, dar și mai multe sate. Aceste târg era format de boieri, care aveau în sub
ordine mai mulți slujbași.
Moșneni ( țărani liberi ce aveau pământurile lor din moși-strămoși) erau locuitorii
târgului Balș.
Obștea sătească exista la început în cadru căreia pământurile erau folosite atât colectiv,
cât și individual, treptat s-a trecut la propietatea privată, membrii obștii folosind în comun
pășunile, pădurile și apele.
În anul 1564, pe 18 aprilie, Balșul este menționat în primul document autentic și
anume un hristov domnesc, din care reiese faptul că moșia Balș era divizată. În anul 1564,
Voievodul Petru a dat în stăpânire boierului Oprea, o parte din Balș, iar Mihai Viteazu îi face
proprietari asuprea moșiei Corbeni-Balș, pe căpitani săi, Frații Buzești.
De-a lungul timpului, orașul Balș a fost menționat în mai multe hristoave, unul dintre
cele mai importante este cel scris de Matei Basarab din anul 1654, dar și documente din
secolele XVII-XVIII: „Schwantz (1722), Bauer (1779), Specht (1790), Pinkerton (1814), în
catagrafiile din 1831, 1833, 1838, 1840, sub numele de Baloșu Corbeni, în harta rusă din anul
1853, în Indicele orașelor, târgurilor și satelor din județul Romanați din anul 1861, sub
numele de Vulpeanca, în Szatmary (1864).”( Avram Cezar, Buşă Daniela, Ceauşescu Anca, şi
colab., Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Olt (Oraşe), Academia Română, Institutul
de Cercetări Socio-Umane ,,C. S. Nicolăescu Plopşor” Craiova, Editura Alma , Craiova, 2006,
p. 179. )
Orașul Balș se întindea de la luncă la câmp și se afla între Mirila și Mănești, așa era
menționat într-un document de la 28 ianuarie 1518. Această luncă a existat până nu demult,
până în zilele noastre, dar având o întindere mai mică, în partea de nord-est a orașului, spre
satu Mirila. În zilele noastre, în această parte se află un cpcartier al orașului Balș, care poartă
denumirea de Luncă.
Din hristovul din 1518, aflăm de existența satului Mirila, care a făcut mulți ani parte
din Balș, fiind atestat de documente din secolele următoare, spre exemplu cel din 1568, care
este păstrat și astăzi la Arhivele Naționale.
După împărțirea administrativ-teritorială din anul 1968, din componența Balșului, au
făcut parte următoarele sate și cătune: Corbeni, Gorgănaș, Măinești, Româna, Spineni,
Vârtina,Teiș.
Prima dată satul Corbeni apare într-un document emis de cancelaria domnitorului
Mihai Viteazul, la 3 iunie 1596, sub numele de ”Corbeni” și ”Corbenii lui Lupu”.
„A fost menționat în numeroase documente din sec. XVII-XVIII (19 mai 1608, 8
sept. 1615, 14 ian. 1664), în izvoarele geografice și memorialistice: „Schwantz” (1722) și
„Bauer” (1778- sat cu biserică), în catagrafiile din anii 1831, 1838, în „Indicele localităților
din anul 1861”, în „Szathmary”(1864).
Din punct de vedere administrativ, satul Corbeni, a făcut parte din județul Romanați,
plasa Oltețul de Sus (1831), plasa Oltețul (1833, 1838, 1840, 1861). A făcut parte din
comunele Corbeni (1864-1865), Vârtina (1865-1873; 1887-1930), Balș (1873-1887), din
comuna urbană Balș (1930-1941), din orașul Balș (1941 - prezent).”( Bănică P.,Buică A.,
Vasile L., Monografia Orașului Balș, Balș, 2013, pag. 29 )
Satul Corbeni a fost locuit de moșneni, iar de-a lungul timpului a avut mai multi
stăpâni, astfel încât în 1838 era înregistrată sub numele de Balașul-Corbeni făcând parte din
moșia mânăstirii Brâncoveni.
Acest sat a trecut prin mai multe reforme agrare: 1864, 1865, 1921, 1945, iar în anul
1962, a avut loc colectivizarea.
 Cea mai importantă instituție dn acestat sat este școala care apare pentru prima data în
1887.
Atestarea documentară a satului Gorgănașu a fost la 10 iunie 1647.
De-a lungul timpului a făcut parte din județul Romanați, plasa Oltețul de Sus (1831),
plasa Oltețul (1833,1838, 1840, 1861), din comuna rurală Balș (1864- 1921), comuna urbană
Balș (1921-1941), orașul Balș (1941-1968); iar din anul 1968 a devenind cartier al orașului
Balș.
Cea mai veche localitate ca atestare documentară este satul Măinești. În anul 1831
localitatea făcea parte din județul Romanați, plasa Oltețuli de Sus. În anii 1833, 1838, 1840,
satul a făcut parte din plasa Oltețului, dar sub denumirea de Baloșu Măinești, iar 1861 a făcut
parte din aceeași plasă, dar sub numele de Mănești. Acest sat a făcut parte din comna rurală
Balș, între anii 1864-1926, din anul 1926 devine componentă a comunei urbane Balș, iar din
anul 1941 face parte din orașul Balș, iar din 1968 devine cartier al orașului Balș.
Prima mențiune a satului Româna apare într-un hristov, pe 6 ianuarie 1580.
,,Din punct de vedere administrativ, satul Româna a fost înregistrat în județul
Romanați, plasa Oltețului de Sus (1831), plasa Oltețu (1833, 1838, 1840, 1861). A făcut parte
din comunele Vârtina (1864-1873, 1887-1926), Balș (1873-1887), din comuna urbană Balș
(1921-1941), din orașul Balș (1941- prezent).,,( Avram C., Buşă D.,Ceauşescu A., şi colab.,
Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Olt (Oraşe), Editura Alma, Craiova, 2006, p.
191).
Satul Spineni a fost menționat într-un document din 16 iulie 1639 sub numele de
Spinea, iar apoi în alte documente din anii 1640, 1644, 1645, 1647, 1657, 1662, 1664, 1674,
1696, 1704, 1779. În prima jumătate a secolului al XIX-lea satul apare în catagrafii și
statistici.
,,Din punct de vedere administrativ, satul a fost înregistrat în județul Romanați, plasa
Oltețului de Sus (1831), plasa Oltețu (în anii 1833, 1838, 1840, 1861); a făcut parte din
comuna rurală Balș (1864-1926), comuna urbană Balș (1921-1941), orașul Balș (1941-1968),
începând cu anul 1968 devine cartier al orașului Balș.”( Avram C., Buşă D.,Ceauşescu A., şi
colab., Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Olt (Oraşe), Editura Alma, Craiova,
2006, p. 192).
Prima atestare documentară a satului Vârtina este pe 18 aprilie 1564, într-un document
ce făcea referire la Moșia Balș. Acest sat mai este amintit în documente din secolele XVI-
XVIII, în Catagrafia din anul 1831, dar și în Nomenclatorul administrativ din anul 1861.
 De-a lungul timpului satul a făcut parte din plasa Oltețului de Sus, din comunele
Vârtina, Balș, iar din 1930-1941 din comuna urbană Balș, din orașul Balș în perioada 1941-
1968, iar din 1968 devine cartier al Balșului.
Satul Teiș este menționat pentru prima dată într-un act a lui Barbu Văcărescu din 3
iulie 1712. Ca toate celelalte sate enumerate mai sus, acest sat a făcut parte din plasa Oltețului
de Sus, plasa Oltețu, din comuna Leotești și Bârza, iar din anul 1968 intră în componența
orașului Balș.
Vârtop este satul înregistrat în jud. Romanați, plasa Oltețului de Sus în anul 1831 și
plasa Oltețu în anul 1861.
În anul 1861, numele satului Baloșu-Vulpeanca, este schimbat în Vulpeanca. A făcut
parte din comuna Balș (1864-1892); la sfârșitul sec. al XIX-lea este înglobat în satul Balș
(târgul din Balș a purtat numele de Vulpeanca).
CAPITOLUL IV :
POPULAŢIA ŞI AŞEZARILE UMANE

4.1. Evoluţia numerică a populaţiei

Cele mai importante date despre localitatea Balș au fost furnizate de sursele
cartografice din secolele XVIII și XIX, aici facem referire la harta austriacă, cunoscută sub
denumirea Harta Specht, dar si Harta Schwatz (1722) sau Harta rusă din anul 1835, toate cele
trei harți catalogând-o drept o așezare cu un număr mare de locuitori.
Primele recensăminte se realizează în secolul al XIX-lea, astfel încât din Catagrafia
din 28 octombrie 1819 se cunosc o serie de date importante : în Balș trăiau 378 de familie, cu
un număr de aproximativ de 1890 de locuitori.
Acum două veacuri, populația orașului Balș era de ordinul miilor, acest lucru reieșind
din Tabla de sumă a muncitorilor plugari din anul 1831, unde populația era structurată pe
cătune:
CĂTUNE FAMILII
Corbeni 49
Vulpeanca 125
Bălșița 36
Teiș 49
Vârtina 133
Măinești 125

Evoluția populației
Locuitori

2500
1750 1950
1635

1842 1864 1872 1884

 Această creștere a populației se datorează faptului că, localitatea Balș îndeplinea atât
funcția economică, cât și cea politico-administrativă, dar și cea a unei reședințe de Plasă a
județului Romanați.
Dicținarul geografic al județului Romanați din anul 1898 ne indică următoarea situație:
Balșul era format din satele Vârtina, Corbeni și Româna cu un număr de 2021 locuitori din
care 1025 bărbați și 996 femei.
La începutul secolului al XX-lea au avut lo o serie de transformări social-economice
care și-au pus amprenta și asupra populației, astfel încât în anul 1908 erau 3387 locuitor, iar în
1912 erau 3400 de locuitori din care 1768 bărbați și 1632 femei.
După primul război mondial a avut loc o creștere lentă astfel că în localitatea Balș în
anul 1921 erau 5000 de locuitori.
De la sfârșitul primului război mondial și până la începutul celui de-al doilea, populația
a continuat sa crească astfel:

Evoluția populație 1930-1941

7000

6000

5000

4000

3000 Locuitori

2000

1000

0
1930 1938 1941

Cel de-al doilea război mondial și a pus amprenta și asupra localității Balș, astfel încât
în iulie 1945 erau 6500 locuitori, iar la recensământul populației din 25 ianuarie 1948 erau
6128 de locuitori dintre care 2949 bărbați și 3179 femei.
În continuare va avea loc o creștere lentă până în anii socialismului, când se
construiesc obiective industrial și acestea devin o atracție masivă de forță de muncă de la sate.
În această perioadă are loc o explozie în ceea ce privește populația datorită celr două
mari intreprinderi care se deschid în Balș: Întreprinderea de Mecanizare a Agriculturii și
Industriei Alimentare (I.M.A.I.A.) în 1968, și întreprinderea-gigant a industriei de material
rulant pentru căi ferate: Întreprinderea de Osii și Boghiuri (I.O.B.), în anul 1971.
 Evoluția numerică a populației din localitatea Balș pe sexe din anul 1938 și până în
prezent.

Anii Locuitori Barbați/Femei

1938 5 300 -
1948 6 128 2 949/ 3 179
1956 6 956 -
1960 7 158 3 520/ 3 638
1966 9 174 -
1973 11 578 5 979/ 5 599
1977 14 444 -
1985 20 372 -
1992 24 560 12 500/ 12 060
2002 21 194 10 028/ 11 166
2004 22 393 10 977/ 11 416
2005 22 192 10 865/ 11 327
2011 22 060 10 786/ 11 274
2018 20 740 9 988/ 10 752

4.1.1. Natalitatea

Natalitatea este fenomenul demografic care arată numărul de nașteri ce au loc la

nivelul unui stat , județ , oraș sau comună.
Factorii care ajută la nuanțarea cantitativă a elementului demografic din cadrul acestei
unități geografice sunt: biologici , sociali , economici și culturali.
Evoluția , structura și repartiția populației sunt efecte ale mișcării populatiei ,
natalității și mortalității. Cele trei elemente sunt caracteristici ai evoluției populației , dar și a
indicatorilor demografici.
În mișcarea naturală , importanța factorilor demografici , economici , sociali și
culturali este indicatorul principal.
 Toate cele enumerate anterior sunt strâns legate de numărul femeilor de vârstă fertilă ,
de atitudinea lor față de forță de reproducere și de forța populației feminine care participă la
diverse activități.
Ritmul de creștere al populației după anul 1865 se datorează natalității crescute, dar și
fluxului migrator al populației rurale.
Între cele două războaie mondiale natalitatea a avut valori de 15%o.
După această perioadă de creștere în ani 1960 – 1970 , datorită schimbărilor ce au avut
loc: în structura profesională , în proporția participării femeilor în procesul de producție , au
loc schimbări în comportament , acest lucru ducând la scăderea natalității.
Această scădere a avut loc datorită legalizării întreruperii de sarcinii. După 1966 , se
instalează politica pronatalistă, care a dus la creșterea natalități și întărirea familiei , iar
imediat în anii următorii se reinstalează o tendință de scădere până in 1975.

Anul Nascuţi vii

1966 133
1967 319
1968 304
1970 243
1975 339
1980 418
1981 453
1982 425
1983 395
1985 467
1986 470
1987 436
1988 466
1989 411

După 1989, numărul a continuat să scadă datorită liberalizării întreruperilor de sarcini .

În 1990 a urmat o perioadă de scadere , după aceea de creștere în anul 2015, iar din 2017 a
început să scadă din nou.
Anul 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2017

Născuți 360 225 202 198 175 185 158

vii

Evoluția natalități
400

350

300

250

200 Născuți vii

150

100

50

0
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2017

4.1.2. Mortalitatea

Mortalitatea este fenomenul demografic care are în vedere numărul de decedați , în

cadrul unei populați într – o perioadă de timp.
În tabloul alăturat se observă o creștere lentă a mortalității din 1985 până în 2000 ,
datorită profilului industrial al orașului.

Anul 1985 1990 1992 1994 1996 1998 2000

Decedați 159 142 147 155 155 167 193
 Evoluția mortalități
200
180
160
140
120
100 Decedați
80
60
40
20
0
1985 1990 1992 1994 1996 1998 2000

După anul 2000 a urmat o ușoară scădere a numărului de decedați, urmând să crească
din nou din anul 2015 și până în present.
Anul 2002 2006 2009 2011 2013 2015 2017

Decedați 189 167 170 158 149 181 180

Evoluția mortalități
200
180
160
140
120
100
Decedați
80
60
40
20
0
2002 2006 2009 2011 2013 2015 2017
 4.1.3. Mortalitatea infantilă

Mortalitatea infantilă arată numărul de decese ce au loc în primul an de viaţă ( 0 şi 1

an).
,,Frecvenţa acestora este măsurată de rata de mortalitate infantilă care redă decesele
sub un an la 1000 născuţi vii în acelaşi an, şi se calculează ca raport între numărul deceselelor
sub 1 an şi numărul născuţilor vii din aceiaşi perioadă, iar rezultatul se înmulţeşte cu 1000; se
calculează pe total ţară , pe mediile urban şi rural , pe unităţi administrativ – teritoriale, etc.
Mortalitatea infantilă prezintă valori oscilante în funcţie de factorii sanitari, educaţionali,
economici, sociali, etc , fiind un indicator al calitaţii vieţii populaţiei respective.”( Cucu V.,
Toma E., 2010, pag. 50 -51)

Anii 1990 1993 1995 1999 2002 2004 2006 2016

Decedaţi
4 1 1 2 1 1 2 1
sub 1 an

Evoluția mortalități infantile

4.5

3.5

2.5

2 Decedati sub 1 an

1.5

0.5

0
1990 1993 1995 1999 2002 2004 2006 2016
 4.1.4. Sporul natural

Sporul natural este diferența dintre natalitate și mortalitatea unei populații. Scăderea
numerică a populației este dată de reducerea sporului natural ajungând cateodată și la valori
negative.
Mișcarea naturală a populației

Anii 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2017

Născuți vi 360 225 202 198 175 185 158

Decedați 142 141 193 177 174 181 180

Din tabelul alăturat reiese faptul că în orașul Balș, în anul 2017 s-a înregistrat un spor
natural negative, numărul nașterilor fiind depășit de numărul de decese.

400
350
300
250
200
Născuți vi
150
100
50
0
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2017

250

200

150

Decedați
100

50

0
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2017
 4.2. Structura populaţiei

Din cauza evoluției fenomenelor demografice, s-au schimbat distribuția populației pe

sexe și vârste.

4.2.1. Structura populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă

Populație 2017 Pondere

0 - 14 ani bărbați 1365 6,51%
0 – 14 ani femei 1383 6,59%
15 – 59 ani bărbați 7078 33,76%
15 – 59 ani femei 7432 35,44%
60 + ani bărbați 1682 8,02%
60 + ani femei 2025 9,65%

8000

7000

6000

5000

4000 Bărbați
Femei
3000

2000

1000

0
0-14 ani 15-59 ani 60+ ani

Tabelul arată o reducere numerică, a tinerilor și adulților in favoarea vărsnicilor.

Ponderea populației de până la 14 de ani, deține o pondere de 13,1% , cea adultă ajungând la
69,2%, iar cea a vârsnicilor la 17,67%. Scăderea actuală a populației tinere, este o consecință
a reducerii natalității și îmbătrănirea populației.
 4.2.2. Structura etnică

Structura etnică a populației orașului Balș, arată faptul că ponderea românilor

reprezintă populația majoritară rămânănd aceiași la recensământul din 2002, ponderea fiind de
97,43% din totalul populației, iar la recensământul din 2011, ponderea crescând un pic și
ajungând la 97,69%.

Ani

1992 2002 2011

Nationalitate
Români 24 453 20 650 16 452
Rromii 115 534 378
Maghiari 9 4 3
Ucrainiei 1 1 1
Germani 7 1 1
Ruși-lipoveni - 1 1
Alte etnii 13 3 3

Structura etnică după recensământul din

2011
18000
16000
14000
12000
10000
8000
6000 Structura etnică după
recensământul din 2011
4000
2000
0
 4.2.2. Structura populaţiei după religie

Religie Populaţia Ponderea

2002 2011 2002 2011
Ortodoxă 21043 16675 99,28% 99%
Romano – catolică 8 - 0,03% -
Penticostali 19 28 0,08% 0,16%
Adeventişti de ziua a 7 47 37 0,22% 0,21%
Baptiști 36 30 0,16% 0,17%
Reformați 2 - 0,009% -
Atei 5 6 0,02% 0,03%
Altă religie 32 59 0,15% 0,35%

Populaţia religiei ortodoxe predomină (99% ponderea în 2011), iar penticostali au o

pondere de 0,16 % din total.
Aceste date sunt aproximativ asemănătoare cu cele din 2002 a populaţiei după religie
sau confesiune religioasă.
Există o legătură între religie şi etnie , marea majoritate a locuitorilor fiind ortodocşi .

Structura populaţiei după religie

20000

15000

10000

5000

0
CAPITOLUL V:
FUNȚIILE URBANE

5.1. Funcția comercială

Orașul Balș s-a născut, în primul rând din necesitățiile comerciale. În localitate, în anul
1887 exista fabrică de spirt, fabrică de drojdie, dar și un târg săptămânal. În 1912 funcționa
un târg săptămânal care avea loc duminica care s-a menținut până în zilele noastre, dar și
banca populară “Asigurarea Viitorului”, două bănci comerciale, moară pe benzină, moară pe
abur, gradină de zarzavat și 14 cârciumi. În comuna urbană Balș, în anul 1928 funcționau
următoarele: banca populara “Asigurarea Viitorului”, “Banca Comerţului”, “Banca de
Scont”, cooperativa “Viaţa”, banca populară “România Mare”, fabrica de făină, două mori,
târg săptămânal, gradină de zarzavat, conac de moşie și 17 cârciumi. În oraș, în anul 1973
funcționau : o fabrică de pâine, un hotel, o baie publică, 67 de unități în rețeaua comercială,
cooperativă agricolă de producție, dar și cinci unități industriale.
Încă din cele mai vechi timpuri, tărani veneau la târg pentru aș vinde produsele. Chiar
dacă activitatea dominantă a orașului Balș este industria, în mod necesar s-a dezvoltat și
comerțul, pentru creșterea nivelului de trai al locuitorilor.
În orașul Balș în prezent activează peste 800 de agenți economici în diferite domenii:
alimentaţie, industrie, constructţii, birotică si papetărie, mobilă, electronice si electrocasnice,
textile şi îmbrăcăminte, finanţe etc. Activitatea financiar-bancară este asigurată prin patru
servicii bancare: Banca Comercială Română, Raiffeisen, Banca Transilvania, BRD, BancPost
şi CEC .
5.2. Funcția industrială

Temelia dezvoltării unui oraş, a progresului şi civilizaţiei este industria. În prima

jumătate a secolului trecut, capitolul industrie nici nu exista, astfel încât mulți autori în
monografiile lor, au ignorat această ramură a economiei.
În Balș în 1938 exista o singură fabrică, care în realitate era un simplu atelier. Lucrau
doar câțiva zeci de muncitori, în șoproane și magazii, fără condiții, fiind lipsiți de lumină,
căldură și aerisire. În anul 1960, intreprinderea ,,Jiul,, a intrat într-un proces de modernizare,
astfel încât au fost reamenajate secțiile de tinichigerie și turnătorie, au fost mașini de
producție și utilaje noi. În același timp s-au îmbunătățit condițiile de muncă și de viață ale
salariaților. Tot în acest an s-a construit o stație nouă de turnătorie, unde procesul de
tehnologie a fost mecanizat complet.
Are loc o premieră industrială, în 1967 , a fost dată în exploatare Uzina de reparat
utilaje agricole. Această uzină are 3 linii: una de reparat tractoare, alta pentru repararea
motoarelor Diesel și cealaltă pentru construcția utilajelor necesare diverselor ramuri ale
agriculturii. Anual repara peste 800 de tractoare și a fabricat mii de piese și utilaje agricole.
Pentru perioada secetei excesive din vara anului 1968, au fost fabricate 9300 de aspresoare,
pentru sistemele de irigat. De-a lungul timpului au fost angajași o multime de muncitori cu o
pregatire profesională multilaterală, astfel încât uzina a asimilat comenzii atât pentru inter cât
și pentru extern.
Orașul Balș a renăscut în perioada anului 1969 sub impulsul industrializări. Lângă
uzină s-a construit Întreprinderea de Osii și Boghiuri (I.O.B.), desfășurîndu-și activitatea pe
zeci de hectare. Era formată din: hală monobloc, unde erau 2 linii tehnologice mecanizate
pentru forjarea și tratamentul terminc al roților și osilor de vagoane, ateliere de prelucrare și
montare, aparatură modernă, ateliere de întreținere, centrală termică și depozite. Procesul de
fabricație fiind mecanizat și automa avea indici de productivitate de trei ori mai mare decât
acele unități constructoare de vagoane C.F.R. Aici s-a montat mașinării cu comandă program
și cea mai puternică presă din țară, dar și strungul Waldrich care are o înaltă precizie de
funcționare. Pentru prima dată în țară, aici se aplică procedee tehnologice avansate din
industria mondială constructoare de osii şi roţi pentru vagoane de cale ferată – roţile
monobloc, confecţionate dintr-un singur lingou. Când fabrica a început să lucreze la
capacitate maximă, aici erau angajați 5000 de oameni, care produceau anual 50 000 de osii
monobloc și 100 000 de roți.
 Se executau fişete, bancuri metalice, ventilatoare pentru fabrica de osii şi boghiuri,
prelate auto şi pentru acoperirea sondelor, corturi, o serie de produse chimice, ca acvadedur
lichid de frână, caseină, dezincrustant pentru cazane de aburi, vopsele în Întreprinderea de
Industrie Locala Balş (I.I.L.).
În anul 1989 toate întreprinderile și-au schimbat denumirea, dar domeniul de
activitate a rămas același. Întreprinderea Jiului a devenit T.E.R.M.E.X S.A., iar de la
condițiile insalubre din anii 1960, s-a ajuns în prezent ca societatea să dispună de hale
industrial, clădiri administrative, spații pentru unități și alte clădiri special. În anul 1989
societatea avea 400-1000 de angajați.
Numele de INSTIRIG a fost căpătat de uzina de reparat utilajele agricole.
Activitatea pe care o desfășoară astăzi este: : obţinerea de betoane refractare şi materiale
refractare, reparaţii de maşini, instalaţii şi utilaje agricole, instalaţii de irigat prin aspersiune
şi agregate de pompare, producerea de piese turnate din fontă şi aluminiu. În 1989 societatea
avea între 300-1000 de angajați.
Denumirea de S.M.R. S.A. a fost căpătată de I.O.B., domeniul de activitate a rămas
nechimbat, dar fabrica numai funcționează la capacitatea ei maximă. Actuală fabrică este
dotată cu utilaje moderne și care permit o productivitate mare, permițând desfășurarea unu
flux de fabricație de la materia primă până la produsul finit. Până în anul 1989, 90% din
producție era exportată în țările Europei de Est. În acel momet compania avea peste 8000 de
angajați. În acest moment fabrica mai are doar 2000 de angajați, lucrându-se doar 50% din
capacitatea ei. Societatea are nevoie de noi investiții și de o nouă organizare.
Funcția industrială fiind una dominantă, o mare parte din populație lucrând încă în
industrie, putem spune că orașul Balș este încă un oraș industrial.
5.3. Funcția culturală

De-a lungul timpului, Balșul duce impresia unui mare oraș cu funții culturale, aici
organizându-se festivaluri teatrale și muzicale. Prin intermediul cărţilor, ziarelor, operelor de
artă oferite publicului de către oraş este exercitată funția publică a orașului.
Unele dintre cele mai reprezentative instituții în domeniul culturii sunt:
 biblioteca orăşenească ,,Petre Pandrea,, , cu un fond de carte de peste 35.000
de volume;
 două case de cultură (Casa orăşenească de cultură şi Casa tineretului) cu o
capacitate de 600 de locuri;
 un cinematograf modern cu 500 de locuri.
În afară de cele menționate mai sus în Balș mai există și un punct muzeistic cu
exponate de olărit cu ceramică din: Oboga, o comună vecină cu Balșul, vestită în lumea
întreagă, dar și ceramică din Româna și Corbeni.
În luna iunie are loc festivalul etnofolcloric ,,Pomul Vieţii,,. Se organizează expoziţii
unde sunt prezentate tablouri ale unor cunoscuţi pictori locali.
Ca personalităţi mai însemnate care s-au ridicat din oraşul Balş au fost: Petre Pandrea
şi Mihail Drumeş.
5.4. Funcția de transport

Pentru a se ajunge la actuala rețea de transport s-au urmărit ma multe etape. Cea mai
importantă este cea a Daciei Romane, când drumurilor li se acordă o atenție deosebitp,
datorită scopurilor strategice și economice de care aveau nevoie imperiul. Această rețea nouă
nde drumuri se formează bineînțeles pe vechile drumuri dacice. Au fost amenajate în tehnica
romană, fiind mult mai rezistente, multe rezistând până în zilele noastre. Formarea drumului
nordic, cu trecere prin orașul Balș, a avut lc după consolidarea Țării Românești.
În secolul trecut, în ultimele deceni s-a format actuala rețea de drumuri, astfel încât se
începe construcția căii ferate care unește Craiova de Slatina, prin Balș, asta fiid ultima etapa
de modernizare a drumurilor existente. Are loc și o amplă acțiune de asfaltare a șoselei
naționale Craiova-Balș-Slatina-București.
Orașul Balș are în prezent o rețea stradală în lungime de 49 de km, fiinnd străbptut de
drumul european E70 de la est la vest. Calea ferată Craiova-Slatina-Pitești-București trece
prin oraș, având o lungime de 16,8 km. Orașul Balș are un număr de 45 de străzi. Transportul
urban al orașului este asigurat de 5 autobuze și mai multe microbuze.
Se dorește începerea lucrărilor pentru varianta de ocolire a orașului Balș.
5.5. Funcția administrativă și politică

În cazul funcţiei administrative, organele publice oferă funcţia administrativă oraşului,

recunoscându-i prin aceasta întâietatea faţă de satele care trebuie să i se supună şi să-i
asigure funcţionarea întregului mecanism propriu acestei funcţii.
Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală, este
Consiliul Local ca autoritate deliberativă şi primarul oraşului Balş ca autoritate executivă.
Consiliul Local compus din consilieri şi primarul sunt aleşi prin vot universal egal, direct şi
liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea privind alegerile locale. Consiliul Local şi
primarul funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice
din oraşul Balş, în condiţiile legii.

Administrarea serviciilor publice

Public Altele
Administraţia Administraţia Semi-public Sector
Servicii furnizate locală centrala (comercial, ONG) particular
Apă 
Canalizare 
Colectarea gunoiului 
Electricitate 
Telefon 
Transport public  
Urgenţă 
(incendii/ambulanţă)
Educaţie 
Întreţinere drumuri 
Sănătate 
Locuinţe publice 
Dotări pentru  
recreere, sport
Sursa: Primăria Oraşului Balş
5.6. Funcția agroindustrială

Datorită procesului de populare din zona orașului Balș, zona de pădure și de

silvostepă s-a transformat în zonă de câmpie și de culturi agricole.
O ramură importantă și tradițională o constituie agricultura, fiind susținută în trecut de
cultura plantelr și de creșterea animalelor. După a doua jumătate a secolului al XIX-lea,
cultivarea suprafețelor cu cereale s-a extins prin tăierea pădurii.
Până în anul 1989, a existat în oraș o societate agricolă de stat, după ea a fost împărțită
în 16 societăți private care cultivau în special cereale și floarea soarelui.
Principalele culturi sunt cerealele, urmate de plantaţiile tehnice, legume şi viţă de vie.
Cerealele ocupă cele mai întinse suprafeţe arabile (peste 60 %). În cadrul cerealelor, grâul şi
porumbul deţin suprafeţe sensibil egale, iar împreuna peste ¾ din terenurile cultivate cu
cereale. Plantele tehnice sunt reprezentate prin floarea soarelui și sfecla de zahăr.
Legumicultura constituie o veche îndeletnicire în cazul multor sate învecinate. Viticultura şi
pomicultura au condiţii favorabile şi o veche tradiţie. Creşterea animalelor, veche
îndeletnicire, cu o structură diversificată, este în prezent o ramură secundară în producţia
agricolă a oraşului Balş şi a zonei înconjurătoare.
Suprafața agricolă este împărțită astfel:
 După modul de folosiță:3024 ha
 Suprafața arabilă 2818 ha, pe ea fiind diferite culturi.
În prezent în agricultură lucrează 36 de persoane.

Suprafaţa cultivată în oraşul Balş

Tipul culturilor Suprafaţa cultivată (ha)

Livezi şi pepiniere pomicole 10
Vii şi pepiniere viticole 79
Păşuni 127
Grâu şi secară 1394
Porumb boabe 834
Cartofi 6
Floarea soarelui 67
Legume 43
Sursa: Primăria Oraşului Balş
 Productia totală a culturilor în oraşul Balş

Tipul culturilor Producţia totală (tone)

Grâu şi secară 2700
Porumb boabe 4297
Cartofi 60
Floarea soarelui 107
Legume 583
Struguri 370
Fructe 108
Sursa: Primăria Oraşului Balş
CAPITOLUL VI :
ASPECTE DE GEOGRAFIE URBANĂ

6.1. Organizarea spațilui urban pe zone funcționale

Una dintre cele mai caracteristici trăsături ale orașelor, este prezența mai multor
funcții în aceeași așezare. Celelalte aspectele vieții urbane: repartiția populației, mobilitatea
zilnică a acesteia pe direcțiile majore ale transportului public, distribuția necesarului de apă și
energie sunt influențate în mod direct de zonarea funțională a orașului.
În orașul Balș s-au conturat următoarele zone funționale:
  Zona rezidențială
„Spațiul destinat locuințelor este dominant în structura oricărui oraș. El dă nota
distinctivă a personalității sau siluetei orașului. Înfățișarea zonei de locuit este în strânsă legătură
cu factorii de bază care au generat dezvoltarea orașului.” (Cucu Vasile, Geografia populaţiei şi
aşezărilor umane, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981)
Zona rezidențială a orașului Balș are 273,37 ha suprafața construibilă. Balșul are mai
multe sate și cătune asimilate drept cartiere, astfl existând o diferență în privința spațiului, a
dotărilor edilitare și a tipurilor de clădiri. Aceste sate se află în jurul centrului nou sau a
centrului vechi, în ele fiind predominante curți cu grădini, iar majoritatea locuințelor au un
nivel sau chiar două.
În oraș există 47 de străzi, grupate în 7 cartiere: „Teiș”, „Turnuri”, „Monument”,
„Jiul”(„Orașul Nou”), „Centru”, „Vârtina”, „Româna”.
Principala strada din oraș este Nicolae Bălcescu ce se desfășoară pe axul drumului
european E 574(DN 65), aici predominând blocurile cu patru etaje, doar trei dintre ele avțnd
10 etaje, în zona Turnuri.
Trama stradală are aspecte diferite astfel încât: Orașul nou se întinde pe partea dreaptă
din Centru către zona Mnumet , fiind aproape geometrică, intersectată de străzi scurte și
perpendiculare.
Satele Teiș, Româna și Vârtina, satele asimilate de orașul Balș își mențin trama
stradală moștenită de la apariția lor.
În zona cartierului Orașul Nou(Jiul) a fost un proiect de reabilitare și reamenajare în
care s-au amenajat parcări moderne, fântâni arteziene și dotări cu mobilier urban, terenuri de
joacă moderne, containere și pubele pentru deșeuri.
Din exteriorul orașului, se îndreaptă spre Centru, trei artere de circulație: dinspre
Craiova spre Slatina, dinspre Bălcești (Vâlcea) pe valea Oltețului și dinspre Dobrețu pe valea
Gemărtăluiului, toate converg spre podul de peste Olteț din Orașul Vechi.

 Zona comercial-meșteșugărească
Cea mai caracteristică și veche zonă și care a apărut odată cu orașul este nucleul
comercial-meșteșugăresc. Inițial acest nucleu s-a bazat pe coexisteța locuinței cu locul de
exercitare a meseriei sau a comețului.
În anul 1967, sprafețele comerciale dețineau 1050 mp. Odată cu construcția noilor
blocuri din zona Jiului, pe partea stângă a Oltețului, au apărut centre comerciale noi, la
parterul blocurilor, ori în spații special amenajate, astfel încât în anul 1980 aceste centre
dețineau o suprafață de 8300 mp. În 1989, după revoluție, economia de piață s-a dezvoltat, iar
spațiile comerciale s-au extins aproape pe întreg teritoriul orașului.
În 2010, în zona Monumet ,a fost deschis un supermarket PLUS, iar 2011 a fost
transformat în Lidl.

 Zona culturală
Această zonă este foarte caracteristică peisajului urban, dar și foarte bine conturată. Au
apărut intituții noi, cu rol administrativ, școlar sau sanitar, care a impus construcția unor
clădiri speciale sau adaptarea celor vechi, la funcția de instituții publice, școli sau spitale.
În zona centrului sunt concentrate următoarele instituții: Casa de Cultură, Casa
Tineretului și Biblioteca orășenească ,,Petre Pandrea,, care prin activitatea lor îndeplinesc
funția culturală a orașului.
În fiecare cartier funcționează câte o școală generală. În partea centrală a orașului sunt
amplasate cele două licee, Liceul Teoretic „Petre Pandrea” și Colegiul Tehnic „Nicolae
Bălcescu” - fostul Liceu Agricol, iar în extremitatea estică, la intrarea în Balș din spre Slatina,
pe partea dreaptă este Colegiul Tehnic (fost Liceul industrial nr.1/Gr. Șc. Ind. Constr.
Mașini). Toate cele 3 licee sunt pe principala arteră rutieră: strada Nicolae Bălcescu (care
face parte din drumul european E 574/DN 65).

 Centrul civic
Un elemet nou al structurii urbane care se dezvoltă în condițiile urbanistice actuale
este centrul civic. Sintetizează într-un mod armonios funcția administrativă cu cea culturală,
cu funcția comercială, într-un ansamblu arhitectural.
În Balș, centrul civic este siuat pe artera principală, aici aflându-se următoarele edificii
publice: Primăria Balș, Casa Tineretului, Hotel Central și Restaurantul Central, C.EC. Bank,
Trezoreria, Poșta, Biblioteca orășenească „Petre Pandrea”, Judecătoria, Clubul Elevilor.

 Zona de transport
Această zonă se află în partea centrală și sudică a orașului, fiind reprezentată de
tranportul ferovial și rutier. Odată cu construcția căii ferate ce leagă Bucureștiul de Craiova, în
partea de sud-est, pe partea stângă a Oltețului, fiind o zonă destul de redusă ca suprafață, cu
rampe de depozitare și depozitele principalelor unități de aprovizionare cu materiale, triaj de
mărfuri, apare și Gara din Balș, după anul 1875. Lângă stația C.F.R. se afllau (Autogara, S.C.
Oltețul și I.J.T.L.) care își desfășura activitatea de transport rutier (astăzi desființate).
Mijlocul prin care se fac legăturile cu toate zonel funționale ale orașului este circulația
rutieră. Podul nou de fier construit peste Olteț și dat în funțiune ăn octombrie 1993 ajută
foarte mult circulația rutieră.
În prezent transportul în orașul Balș este asigurată de microbuze și taximetre
particulare care circulă pe toate arterele principale ale orașului, dar fac legătura și cu satele și
orașele din jurul Balșului.

 Zona industrială
În această zonă au avut loc schimbări profunde, în distribuția și structura zonelor
industriale, determinate de procesul de industrializare. După principiul platformelor
industriale au fost organizate noi zone industriale care au în comun energie electrică, gaze,
apă industrială, mijloace de transport, instalații de epurare a apei.
În partea de est a orașului s-a construit principală zonă industrială, ținându-se cont de
terenul liber pentru construcții, dar și de regimul vânturilor, astfel evitându-se poluarea
atmosferei și a locuințelor. În această zonă funționează astăzi S.C. S.M.R. S.A (fostul I.O.B.).
Această zonă a fostr construită pe o suprafață de terenuri neproductive și degradate. A fost
amplasată strategic de-a lungul drumului național (DN 65) și european ( E 70 formată în
prezent de E 574), în apropierea căii ferate, reducând astfel cheltuielile de transport, dar și
pentru forța de muncă, materiile prime aduse de la distanțe mari sau produsele finite,
exportate peste hotare.
Unele unități industriale sunt amplasate în nmijlocul cartierelor, dar nu afectează
peisajul urban prin mărimea și activitatea lor redusă.( S.C. Instirig S.A., S.C. Termex S.A).
În anul 2011, lângă S.C. S.M.R. S.A. , pe o suprafață de 6 ha, s-a construit Grupul
„International Automotive Components” (I.A.C. Group) o fabrică de componente pentru
interioare auto - din plastic (planșe de bord, console centrale, panouri portiere spate, panouri
portiere față, plafoane etc., utilizând tehnologie de ultimă generație), care deservește uzina
Ford Motor Company de la Craiova, dar și alți producători de autovehicule.
În Balș, zona industrială ocupă o suprafață de 66 de ha, reprezentând aproximativ 24
% din suprafața orașului.
  Zona agricolă
Acest sector estee unul specific, datorită cererii mari de produse agro-alimentare,
necesare populației în creștere, dar și concentrarea în oraș a unor sedii ca A.P.I.A. (unde
locuitorii satelor vecine care au terenuri agricole, își depun documentația privitoare la teren și
creșterea animalelor, urmând să primească subvenții de la stat). Un gen de zonă agricolă este
aceea a concentrării unor dotări agricole, reprezentate prin firme particulare cu caracter
industrial, în special cu destinație zootehnică și existența unor unități veterinare. Să nu uităm
să menționăm faptul că, în componeța orașului Balș se află cartiere ce reprezintă foste sate,
unde principala ocupație este încă agricultura ( cultura plantelor și creșterea animalelor).
Astăzi orașul Balș este considerat un oraș agro-industrial.
Una dintre problemele cheie în dezvoltarea economiei a orașului Balș, ca și a altor
orașe este dezvoltarea dinamică a infrastructuri pe termen lung.

 Zona de agrement
Această zonă nu reprezintă o importanță deosebită nici ca expansiune, nici ca
organizare, astfel zona verde se remarcă în peisajul urbanistic al Balșului, prin parcuri și zone
de agrement. Parcurile se întind pe o suprafață de 4,82 ha, iar spațiile verzi pe 3,18 ha,
rezultând astfel 3,77 mp zonă verde/locuitor.
Parcurile si spațiile verzi din orașul Balș sunt următoarele:
 Parcul Central – 2,60 ha, situat pe malul stâng al Oltețilui, lângă Podul de Fier;
 Părculețul Liceul Teoretic pe 0,24 ha;
 Părculețul Gengea - 0,50 ha;
 Părculețul Primăriei - 0,33 ha;
 Părculețul Monument-Turnuri - 0,86 ha;
 Părculețul Gării - 0,43 ha.
În partea de sud-est a orașului, în apropierea gării, se află un lac de luncă, care este în
proces de amenajare, urmând să fie transformat într-un complex de agrement.
O posibilitate de recreere pentru locuitorii orașului Balș, se află la o distanță de 7 km
de centrul orașului, pe șoseaua către Slatina și anume Pădurea Sarului și popasul cu același
nume.
6.2. Structura urbanistică
 Fizionomia orașului Balș
Fizionomia Balșului este determinată de o serie întreagă de cauze: specificul cadrului
natural, caracteristicile dezvoltării teritoriale și tradiția etnografică, acestea punând în evidență
două elemente componente de bază: textura orașului și profilul acesteia.
Trama stradală este determinată de condițiile de așezare, de particularitățile dezvoltării
istorice, de evoluția zonări funcționale interne și structura populației. Poziția geografică este
principalul element care determină orientarea axei principale a tramei stradale, ea
direcționând arterele de legătură cu celelalte cente urbane și cu așezările rurale înconjurătoare.
În Balș se disting următoarele străzi: strada Nicolae Bălcescu continuată cu strada
Nicolae Titulescu (axa principală de legătură spre orașele Craiova și Slatina), strada Gheorghe
Vasilescu (spre comuna Iancu-Jianu), strada Cireșului (spre Vulpeni), dar și străzi cu rol
secundar în structura urbană.
Dezvoltându-se pe ambele maluri ale râului Olteț, mai întâi pe partea dreapta, iar
începând cu secolul al XIX-lea și pe partea stângă, astfel încât în ziua de astăzi, fiind
dezvoltat perpendicular pe Olteț, de-a lungul principalei artere rutiere drumul european E 547,
de aici și denumirea de oraș-stradă sau oraș-linear.
Strada urbană constituie elementul component principal al texturii, făcând posibilă
desfășurarea întregii game de activități umane specifice orașului. Străzile sunt diferite ca
origine. Cele mai vechi sunt cele de legătură cu zonele vecine.
Fiind un oraș mic, Balșul nu are străzi cu o anumită funcționalitate, ele fiind în mare
parte mixte, în afară de strada Nicolae Bălcescu, care este denumită Principală și sunt
amplasate aproape toate obiectivele industrialoe, comerciale, bancare, culturale, sanitare și de
învățământ.

 Dinamica investițiilor în zona de acțiune urbană

După căderea comunismului, au avut loc ușoare dezechilibre structurale acentuate de
pregătirea insuficientă a clasei politice, a managerilor și a populației pentru a se descurca în
democrație și în mecanismele noi ale economieie de piață.
Datorită fiscalității exagerate, forța de atracție a investitorilor, atât români, cât și
străini a fost redusă.
În perioada anilor 1992-2000 s-au făcut investiții locale foarte puține de valori mici,
datorită lipsei unor documente de finanțare și execuție adecvate. Cele mai importante investiți
făcute în aceea perioadă sunt: alimentarea cu apă potabilă a orașului și introducerea gazelor
naturale în 1455 apartamente și pe străzile Petre Pandrea, Nufărului, 1 Decembrie, Ion
Creangă și Frații Buzești.
În anii următori 2001-2004 au continuat investițiile în orașul Balș, fiind accesate și
finanțări externe, realizându-se 2 proiecte în domeniul social. Una dintre cele mai importante
investiții ar fi extinderea rețelei de gaze naturale pe străzi.
În domeniul infrastructurii, în cel al sănătății și al învățământului s-a cunoscut o
dezvoltare explozivă în perioada 2005-2007. Dintre investiți amintim: șarpantă sediu
Primărie, introducerea gazelor naturale la Șc. Gen. nr. 1 și la Grupul Școlar Agricol,
construire bloc ANL,continuarea extinderii rețelei de gaze, extindere rețelei de alimentare cu
apă, canalizare și modernizarea trotuarelor.
În 2008-2012 a continuat ritmul alert de invetiții, dar și atragerea de fonduri cu
finanțare externă. În această perioadă s-au făcut următoarele investiții: reabilitarea Grădiniței
P.N. nr. 6, construirea șarpantei de la Spitalul orășenesc Balș secția Pediatrie, extinderea
rețelei de alimentare cu apă, iluminatul arhitectural zona Centru, amenajarea parcărilor,
modernizărea trotuarelor și străzilor, extinderea rețelei de canalizare, construirea locuințelor
sociale - 60 de apartamente, amenajare locurilor de joacă pentru copii, amenajarea spațiilor
verzi, amenajareaa Parcului Central, introducerea centralelor termice pe gaze naturale-clădirea
principală și cantină, introducerea centralelor electrice - Cămin nr. 1 și Atelier la Colegiul
Tehnic „Nicolae Bălcescu”, modernizarea Monumentul Eroilor, reabilitarea Ambulatoriu
Spital, amenajarea și modernizarea Pieții Centrale etc.
Administrația publică locală dorește să realizeze proiecte mari cum ar fi șoseaua de
centură a orașului Balș.

 Fondul locativ
Principalul factor declanșator al crizei imobiliare a orașului Balș l-a constituit
masivul aflux al populației, inaugurat de politica de industrializare din perioada comunistă.
Construcția de locuințe a fost destul de redusă până în anul 1965. După această
perioadă a fost accelerat ritmul de construcție a fondului locativ, dar nu s-a reușit să se elmine
deficitul de locuințe existent, astfel apartamentele au fost repartizate pe întreprinderi, acestea
oferindu-le locuințe muncitorilor.
După 1989, o bună parte a populației s-a retras la vechile așezări, astfel în
momentul de față fondul locativ existent acoperă nevoile minimale de locuit ale populației.
La Recensământul din octombrie 2011 în orașul Balș existau 2915 clădiri, 6174
gospodării (rezultând un număr mediu de 2,71 persoane/gospodărie) și 7700 locuințe
convenționale. De asemenea, 6875 locuințe (89,3%) aveau bucătărie în locuința proprie, iar
5640 de locuințe (73,2%) dispuneau de baie proprie.

 Apa potabilă
Apa potabilă vine din două fronturi de captare de la Balaura Spineni și de la Pietriș,
fiind adusă prin conducte de aducție cu o lungimede 10 km.
Cele două fonduri de captare au un volum de 45 l/s.
Apa potabilă este epurată înainte de trimitere la utilizatori, la stația de epurare, cu
un ritm de 120 l/s, care are un proiect de extindere pe viitor cu , cu o capacitate de cca 200 l/s.
Rețeaua de distribuție a apei în anul 1992 pe teritoriul orașuluiera de aproximativ
17 km, existând 4701 locuințe racordate la această rețea (65,2%), față de total.
În prezent consumul de apă este de 110 l/zi/persoană din sută la sută ape subterane.
La Recensământul populației și locuințelor din oct. 2011, 6228 (80,9 %) din
locuințele din Balș aveau alimentare cu apă potabilă.

 Alimentarea cu energie termică

După anul 1990, încălzirea locuințelor și a instituțiilor se face în sistem centralizat,
agentul termic fiind furnizat de Centrala electrică de termoficare a orașului. La început s-au
folosit combustibili lichizi, gazoși și solizi, dar odată cu racoradarea orașului la sistemul
național de gaz metan, a crescut ponderea combustibilului gazos.
În anul 1992 rețeaua de termoficare avea o lungime de 20 de km, numărul de locuințe
racordate fiind de 4448, asta însemnând 61,6% față de total.
Din prioritățile anilor 2008-2013 fac parte următoarele: reabilitarea infrastructurii de
producere, transport și distribuție de energie termică a orașului prin repararea, înlocuirea
traseelor, extinderea și modernizarea punctelor și centralelor termice, rețelelor de distribuție și
contorizarea consumatorilor.
Distribuția centralizată a energiei termice se face numai în partea de est a orașului.

 Alimentarea cu gaze naturale

În anul 1987 a avut loc racordarea la rețeaua națională de distribuție a gazelor naturale
a gazelor naturale. În anul 1992 rețeaua de gaze a ajuns la o lungime de 5,6 km în intravilan,
iar extinderea continuă.
 Alimentarea cu gaze naturale, în orașul Balș se realizează de către Distrigaz Sud. Până
în anul 2008, rețeaua de distribuție a gazelor naturale s-a extins cu încă 5 kilometri.
În prezent rețeaua de gaze naturale are o lungime de 39,3 kilometri și 3227
mii/mmc/an gaze naturale.

 Alimentarea cu energie electrică și iuminatul public

S.C. Electrica S.A. asigură distribuția și furnizarea energiei electrice.
La inițiativa Administrației Publice Locale, în anii 1994-2008, a fost reabilitat și
modernizat sistemul de iluminat public al orașului Balș.
Lungimea rețelei de iluminat public al orașului este de peste 56 kilometri.
Odată cu ritmul rapid de dezvoltare a industriei, a crescut și cerințele de energie
electrică ale orașului.
La recensământul din 2011, 7645 de locuințe reprezentând 99,3% din total, aveau
instalație electrică.

 Rețeaua de canalizare
Serviciul de salubritate care se ocupă cu epurarea, canalizarea apelor uzate și cu
evacuarea deșeurilor are o importanță deosebită în creșterea calității vieții orașului și implicit
a locuitotrilor săi.
În anul 1992, doar 42% din locuințe erau racorde la rețeaua de canalizare a orașului,
existând 2 stații de tratare a apei uzate cu clor gazos, ajungându-se în anul 2011 la 5953
locuințe (77,3%) racordate la rețeaua de canalizare.
Canalizarea apelor uzate, industriale și menajere, precum și a apelor pluviale, se face
în sistem unitar printr-o rețea de canalizare cu o lungime de 13 km cu deversare în râul Olteț
(direct și indirect).

 Transportul urban
Pentru orașul Balș o importanță deosebită oare trasportul deoarece asigură racordarea
orașului la rețeaua urbană naținală. Încă de la ănceperea construcției căii ferate București-
Timișoara în anul 1875, orașul a fost într-o extindere și dezvoltare continuă. Atât calea ferată,
cât și Gara din Balș, au o amplasare bine stabilită în peisajul urbanistic, ocupând o suprafață
redusă.
Pe magistrala Balș-Craiova și pe traseul Balș-București Nord se derulează transportul
ferovial de marfă și de călători.
 Zilnic, Balșul este legat de Craiova cu ajutorul celor 12 trenuri Regio (regionale) și
InterRegio (inter-regionale), iar 5 trenuri InterRegioa circulă zilnic spre capitală.
Orașul Balș este așezat pe o lungime de 8 km de drum național și european DN 65 (E
574, fost E70), constituind un nod de legătură rutieră cu estul, sudul și nordul județului Olt.
Accesul rapid la toate zonele rezidențiale, industriale și de prestări servicii existente în
oraș este realizat cu ajutorul celor 47 de străzi.
În zona de est a orașului unde se află blocuri de locuințe cu un număr de aproximariv
5000 de apartamente, există și o rețea de alei carosabile și pietonale dezvoltate.
Conjugarea celor două tipuri de transport (feroviar și rutier), a constituit și constituie
în continuare, baza pe care se sprijină și de care depinde evoluția acestui micuț oraș.
Transportul din interiorul orașului este asigurat de I.J.T.L. Balș (Întreprinderea
Județeană de Transport Local), iar transportul de mărfuri și călători este asigurat de S.C.
„Oltețul” S.A. (fosta Autobaza 5), care în anul 2000 și-a pierdut obiectul de activitate.
De-a lungul timpului strazile din orașul Balș și-au tot schimbat denumirea, dar în
prezent se numesc astfel: Nicolae Bălcescu (4 km lungime), Nufărului, Teiș (2,7 km), Ion
Creangă, Frații Buzești, 1 Decembrie, Depozitelor, Petre Pandrea, Cuza-Vodă, Salcâmilor,
Cometa, Bradului, Macului, Stejarului, Viilor, Zambilelor, Anton Pann, Oltețului, Câmpului,
Olarilor, Pietrișului, Mâinești, Chiliei, Turda, 1 Mai, Spineni, 9 Mai, Crinilor, Răsăritului,
Ciocârliei, Plopului, Lalelelor, Trandafirilor, Libertății, Mihail Drumeș, Popa Șapcă,
Mărășești, Bujorului, Mihai Viteazul (DJ 643), Tudor Vladimirescu (DJ 643A), Cireșului,
Gheorghe Vasilescu, Crizantemelor, Nicolae Titulescu, Măceșului, Luncii.
Fizionomia orașului Balș are un caracter modern, îmbinând tradiționalul și noul, care
satisface cerințele actuale ale populației și care urmăreste ridicarea standardului de viață la
nivelul țărilor din U.E.

 Turismul
Fiind amplasat într-o zonă de câmpie, orașul Balș nu beneficiază de o dezvoltare prea
mare a turismului, având foarte puține obiective naturale:valea ș lunca Oltețului și Balta Gării.
Deoarece este un oraș de talie mică, nu dispune de obiective antropice importante la
nivel național, doar local și regional.
Obiectivele turistice de pe raza localității Balș:
1. Biserica Sf. Dumitru de pe str. Gheorghe Vasilescu - monument istoric;
2. Catedrala Sf. Apostoli Petru și Pavel pe str. Nicolae Bălcescu;
3. Biserica Sf. Paraschiva de pe str. Popa Șapcă;
 4. Mănăstirea Măinești;
5. Monumentul Eroilor construit în anul 1927;
6. Podul Vechi peste râul Olteț, construit în 1897;
7. Case vechi, unele dintre ele declarate monumente istorice, construite la
sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. XX, aflate pe strada Nicolae Titulescu
și str. Nicolae Bălcescu.
Pădurea Sarului se află la câțiva kilometri de oraș, unde se află o oază de recreere, cu
un popas turistic European TransSaru, cu terasă, restaurant și locuri de cazare.
CAPITOLUL VII :
ECONOMIA, INDUSTRIA ȘI COMERȚUL

7.1 Economia
Încă de la începuturi, localitatea Balș a cunoscut o intensă activitate economică,
datorită așezări sale în Câmpia Romanațiului, pe malurile râului Olteț. Activitatea economică
se baza pe cultura plantelor și creșterea animalelor, dar și cu albinăritul (datorită întinselor
plantații de salcâmi), cu meșteșugurile și comerțul.
Locuitori plantau mei, grâu, orz, ovăz, porumbul au început să îl cultive mai târziu, iar
pe suprafețe mai mici plantau inul, cânepa și floarea soarelui.
În fiecare gospodărie se creșteau animale atât mici, cât și mari precum oi, capre,
porci. Cei care creșteau oi, se ocupau în același timp și de creșterea vitelor mai mari, dar
cultivau și pământ. Producția de lână era folosită în asigurarea îmbrăcămintei, iar carnea,
laptele etc., pentru hrana membrilor gospodăriei.
O altă ramură importantă a agriculturii este albinăritul. Această ramură avea o
importanță deosebită, deoarece mierea era folosită în alimentație, iar ceară se folosea la
iluminat.
Baza economică după secolul al VIII lea, va fi producția animală și agricolă, iar după
aceea caracterul agricol se va împleti cu cel meșteșugăresc.
Pe dealurile Chiliei și în dealul Viilor, se aflau livezi și plantații cu viță de vie ce
ocupa suprafețe mari, dar și în satele Corbeni, Mâinești, Spineni și în gospodăriile
locuitorilor.
Dezvoltarea creșterii animalelor și a agriclturii a ajutat ca mesteșugurile și industria să
își ia un avânt. În perioada medievala, agricultori erau și meșteșugari, producându-și singuri
ce aveau nevoie în gospodărie, inclusiv uneltele de muncă.
Unii dintre agricultori se specializaseră pe anumire meserii precum: lemnari, fierari,
dogari, potcovari. EI dețineau și pământ, dar principala lor ocupație devenise mesteșugul.
În Balș se produceau multe unelte de muncă, obiecte de îmbrăcăminte, de
încălțăminte, fiind și meșteri dogari, potcovari, olari (Corbeni), recunoscuți pentru măiestria
lor artistică.
Industria morăritului s-a dezvoltat datorită avântului agriculturii și a abundenței de
cereale . Dacă la început sfărâmarea boabelor se făcea cu ajutorul râșnițelor, treptat s-a trecut
la folosirea morilor de apă care au existat și pe valea Oltețului.
 Un rol important în creșterea puterii economice, în afară de agricultură l-a avut
dezvoltarea meșteșugurilor și a comerțului.
S-au fost intensificate legăturile comerciale între localnici și negustorii ce coborau pe
valea Oltețului. Balșul devenise vad comercial pentru toate satele din jur, atrase de înființarea
în septembrie 1865, a Târgului Săptămânal.
Din punct de vedere economic orașul Balș a avut o dezvoltare ascendentă, el fiind
favorizat de așezarea sa geografică, aflându-se la intersecția a două drumuri importante:
șoseaua națională și drumul de pe valea râului Olteț.
La început comerțul se făcea de către țărani care aducea la oraș produse ale animalelor
(lapte, brânză, carne, lână), produse agricole (grâu, porumb, miere, ceară), vin, și cumpărau de
la oraș stămburi, bumbac, iar de la târgul săptămânal, care avea loc sâmbăta cumpărau vite.
Comerțul era legat de existența târgurilor săptămânale și a bălciurilor. Bâlciul avea loc
și are loc și în prezent în data de 8 septembrie.
O serie de evenimente importante de la sfârșătiș secolului al XIX lea și începutul
secolului al XX lea au favorizat dezvoltarea localității.
În Balș, în secolul al XVI-lea, Oltețul se trecea cu un pod plutitor.
Din documentele secolului al XVII-lea reiese că în anul 1766, exista un pod de lemn
peste Olteț, care se numea „Podul Balșului”.
În anul 1897 s-a construit Podul de Fier care are 4 piloni puternici din piatră, cu
balustrade și arcade puternice din fier. Podul are o lungime de 120 m și are o lățime de 10 m.
Astăzi, podul construit în 1897, denumit și „Podul de Flori” este destinat doar pietonilor
lângă el construindu-se Podul Nou de fier (în 1993), destinat mijloacelor de transport.
Bazele multor ateliere se pun la începutul secolului XX lea, astfel încât se înființează
Școala elementară de meserii care avea ateliere de fierărie, tâmplărie, lemnărie, rotărie,
lăcătușerie.
Un punct culminant în dezvoltarea industriei îl are înființarea Atelierului de
tinichigerie, care cosntituie nucleul viitoarei Fabrici Metalurgice Balș, care a luat naștere în
secolul XX.
Mai exista în Balș o Hală de carne și pește, o prăvălie și o cârciumă.
În centrul vechi al orașului Balș, cum treci Podul Vechi, erau case care aveau etaj, iar
la parter, camera dinspre stradă era prăvălie. Toate erau așezate unele lângă altele, în tot
centrul orașului.
După anul 1900 au început să apară și unitățiile bancare: Banca Populară Asigurarea
Viitorului din Balș înființată la 16 martie 1902, Banca Comerțului sucursala Balș, înființată la
1 mai 1912, Banca de Scont, „înființată în aprilie 1921 (scontul-operație bancară prin care se
plătește anticipat cuiva valoarea unei polițe constituindu-se un beneficiu), iar în Vârtita în
anul 1919 s-a înființat Banca Populară ,,România Mare,, .
Federația Băncilor populare „Dacia”, a avut ca scop coordonarea activității bancare și
cooperativelor din județul Romanați, ea fiind înființată la Caracal în 25 octombrie 1915.

7.2 Industria
Atelierul de tinichigerie este punctul de pornire în dezvoltarea industrială a Balșului,
iar începând cu anul 1929 aceasta devine prima fabrică din oraș.
Prin extinderea acestui atelier a luat naștere Fabrica Metalurghică a Balșului, care în
anul 1948 i s-a schimbat numele în Jiului. Existau 4 secții: turnătorie - fontă, prelucrare I -
mașini de gătit, prelucrare II - uși de sobă de teracotă și cazane de băi nichelate și secția
mecano-energetică. În anul 1986 lucrau la fabrică, 20 de maiștri calificați, 16 ingineri, 8
economiști.
După 1989, fabrica Jiul și-a schimbat numele S.C. „Termex” S.A.
A doua intreprindere ca vechime, din orașul Balș a luat naștere în 1950 și se numea
Întreprindereade Industrie Locală (I.I.L.). Aceasta avea mai multe secții de tâmplărie, textile
și chimice.
Întreprinderea de Mecanizare a Agriculturii și Industriei Alimentare (I.M.A.I.A.) s-a
înființat la Craiova pe data de 7 octombrie 1948, sub denumirea de Centru Mecanic, urmând
ca în anul 1968 această unitate să se transfere la Balș. În anul 1970 își schimbă domeniul de
activitate ocupându-se cu fabricarea mașinilor și utilajelor agricole și a pieselor de schimb
necesare acestora. Odată cu aceasta, s-a schimbat și denumirea unității în Întreprinderea
pentru Mecanizarea Agriculturii și Industriei Alimentare (I.M.A.I.A.).
Întreprinderea a asimilat în fabricație utilajele și instalațiile necesare irigării culturilor
agricole, devenind unicul producător din țară de echipamente complete de irigații în anul
1972.
După anul 1989, a trecut la desfășurarea activității de producție pe baza economiei de
piață, devenind S.C. Instirig S.A. Balș, iar obiectul de activitate îl reprezintă producerea și
comercializarea instalațiilor de irigat, mașini agricole și piese de schimb pentru agricultură.
Întreprinderea de Osii și Boghiuri Balș (I.O.B.) - azi S.C. S.M.R. S.A., „a luat ființă în
anul 1967, iar la 1 ianuarie 1971 au intrat în funcțiune liniile de osii și roți-monobloc,
 Fabrica a devenit pivotul producerii materialului rulant feroviar în România și era
printre puținele întreprinderi din această parte a Europei. Fabrica de Boghiuri s-a dat în
folosință în 1973, iar Oțelăria în cursul anului 1974.
90% din producția acestei întreprinderi era destinată exportului.
Industria avea o pondere mare în cadrul economiei orașului Balș. Industria a avut un
rol important și în dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei, în special a transportului,
deoarece forța de muncă era formată în mare parte din navetiști, iar acest lucru a dus la
crearea Autobazei 5 Transporturi (Marfă și Călători)-Balș ( I.T.A. Olt), carea avea peste 50 de
autobuze. Astfel, s-a impus construirea Autogării Balș, pe strada Petre Pandrea (în spatele
Gării C.F.R.), astăzi, dezafectată.
După anul 1989, a avut loc un fel de „reformă economică”, având loc procesul de
privatizare. Orașul Balș a avut parte de un declin al activităților economice, în special în
industria grea.
În anul 1995, industria a continuat în orașul Balș să aibă o pondere destul de
însemnată, fiind reprezentată astfel: 8 societăți comerciale și 2 regii autonome, dar și 217
agenți economici cu capital privat.
Situația statistică a firmelor aflate în funcțiune la sfârșitul anului 2012, pe teritoriul
orașului Balș, este următoarea:
Tip comerciant Număr înmatriculări Capital privat Capital de stat
Total d.c. 844 555 1
AF 132
PF 110
IF 2
II 28
PFA 16
SNC 25 25
SRL 522 522
SA 6 5 1
OC 1 1
SC 2 2

Principalele ramuri ale economiei se remarcă industria constructoare de mașini cu 3

societăți comerciale: S.C. S.M.R. S.A., S.C. INSTIRIG S.A., S.C. TERMEX S.A., firme
private de transport( microbuze și taximetre), comerțul (S.C. BALȘCOM S.A.), agricultura
(AGROMEC S.A., CHIMTEX S.A.).
În cadrul economiei orașului au funcționat și societăți comerciale fiind în număr de
trei (S.C. UNIREA SOCOM, S.C. CONSTRUCTORUL, S.C. CONSUMCOOP).
În orașul Balș, în condițiile economiei libere, marile unități economice (S.M.R.,
INSTIRIG, TERMEX) și-au reașezat producția, ridicându-și gradul competitiv la standardele
actuale.

7.3 Comerțul
După anul 1989, 400 de personae lucrau în comerț și în circulația marfurilor (467
persoane în 1992, față de 746 în 1985),iar investițiile repartizate acestei ramuri a economiei s-
au ridicat în 1992 la circa 16.317 lei, față de 1413 lei cât au fost alocate în 1983)
În orașul Balș funcționau unități comerciale de stat, cooperatiste și private, cu capital
integral sau majoritar de stat și societăți comerciale cu formă de proprietate de grup.
În anul 1994 erau înregistrate 162 de unități, din care 50 unități de stat, 70 unități
comerciale cooperatiste și 42 unități private.
Pe segmente de profil, erau 40 unități alimentare, 4 unități universale și mixte, 20
chioșcuri și 30 de unități alimentație publică. În ultimii ani s-a observat o creștere a unităților
particulare.
„COOP CONSUM” este o societate comercială care avea în anul 2012, 11 unități: 2
alimentări, 2 unități de alimentație publică, o cofetărie, un laborator de patiserie și cofetărie, 5
unități mărfuri industriale diverse (menaj, textile, confecții), având un număr de 25 de
salariați.
În anul 2005 SOCOM „UNIREA” s-a transformat în „UNIREA-TOP”, care a
cunoscut o perioadă de creștere până în anul 2010, când a intrat în regres, datorită crizei
economice.
„UNIREA TOP” are următoarele secții: reparații ceasuri, optică medicală, reparații tv.,
reparații de uz casnic și gospodăresc, magazin de desfacere, 3 baruri, un atelier de bijuterie,
croitorie bărbați și 2 frizerii, având un număr de 22 angajați.
Pentru buna aprovizionare a populației orașului Balș cu produse proaspete, legume,
fructe, păsări, lapte etc., funcționează 2 piețe.
CAPITOLUL VIII :
ASPECTE ALE CALITĂȚII MEDIULUI

Pe teritoriul orașului Balș se regăsește o arie naturală protejată de de interes național

(Rezervaţia naturală Valea Olteţului) şi un sit Natura 2000 (Valea Olteţului – se întinde în
următoarele localităţi: Balș (2%), Bârza (5%), Dobrun (3%), Fălcoiu (5%), Osica de Sus
(4%), Pârșcoveni (2%), Șopârlița (7%), Voineasa (11%)).
Rezervaţia Naturală Valea Olteţului este o rezervație de categoria a IV-a având o
suprafață de 900 ha. A fost declarată arie protejată în 2004 prin Hotărârea de Guvern Nr.
2151/30 noiembrie, având mai multe clase de habita: păduri de luncă, plaje de nisip, lunci
aluvionare, cursuri de apă, terenuri agricole cultivate, pajişti cu floră şi faună specifică
zonelor umede din Câmpia Română.
Specii arboricole de arin, salcie, plop şi din vegetaţie ierboasă cu specii de papură,
stânjenel de baltă, iris alb, nufăr alb, nufăr galben, lucernă, trifoi constituie flora rezervației.
Specii de căprioară, mistreţ, vulpe, iepure, liliac mic cu potcoavă, mai multe specii de
peşti, reptile şi amfibieni reprezintă fauna rezervației.
Aria protejată – Valea Olteţului este afectată antropic, aceasta reprezentând mai mare
parte a luncii naturale a Olteţului.
Lunca inferioară a râului păstrează aspectul natural, cu maluri neconsolidate de beton,
abrupte, mărginite din loc în loc de zăvoaie de plopi, sălcii sau pâlcuri de arini. Aici apar
insule de nisip invadate de vegetaţie, iar în albie se formează zone mlăştinoase ocupate cu
vegetaţie specifică acestui tip de habitat(zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba).
Acest mediu este unul propice pentru dezvoltarea speciei Sabanejewia romanica
(Nisiparniţa). Speciile protejate în această zona sunt: liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus
hipposideros), buhaiul de baltă cu burta roşie (Bombina bombina), tritonul cu creastă (Tritutus
cristatus) şi mai multe specii de peşti (zvărluga, porcuşor de nisip, ţipar, dunăriţa).
Vulnerabilitatea ariei protejate Natura 2000 – Valea Olteţului este legată de
exploatarea pietrişului şi nisipului, decolmatarea controlată a patului râului, arderea
necontrolată a vegetaţiei specifice ochiurilor de apă şi depozitările necontrolate de deşeuri
menajere precum şi exploatarea în amonte de sit a combustibililor fosili lichizi.