Principalele componente ale sistemelor de acionare hidrostatice sunt:

Pompele volumice (P
H
) sunt ansamble care imprim mediului hidraulic de lucru
energie hidrostatic caracterizat prin presiune (p
P
) i debit (Q
P
). Ele recepioneaz energia
mecanic produs de o main de for i caracterizat de momentul M
i
i turaia n
i
i o
transform n energie hidrostatic. Aproape toate pompele sunt acionate n micare de rotaie.
Motoarele hidrostatice (M
H
) sunt ansamble care primesc energia hidrostatic
produs de pomp (presiune X debit) i o transform n energie mecanic de rotaie (moment
X turaie) la motoarele rotative sau de translaie (for X vitez) la motoarele hidraulice liniare
(cilindri de for), pentru antrenarea mecanismului acionat (OL).
Uneori aceleai ansamble pot fi att pompe ct i motoare, depinznd de modul n care
sunt montate. Unele pot funciona ntr-un singur sens (nereversibile), altele n ambele sensuri
(reversibile).
Din punct de vedere a variabilitii debitului vehiculat se disting pompe i motoare cu
debit constant i cu debit variabil.

Tabelul 1.1.
Pompe i motoare rotative Pompe Motoare Pompe i motoare
Cu debit constant, nereversibile


Cu debit constant, reversibile


Cu debit variabil, nereversibile


Cu debit variabil, reversibile



Din punctul de vedere al modului n care se realizeaz acionarea, respectiv al modului
n care agentul motor acioneaz pe feele pistonului, cilindri de for pot fi: cu simplu sau cu
dublu efect.
Din punct de vedere al raportului dintre diametrul tijei i a pistonului, pot fi:
- cu diametrul pistonului mai mare dect diametrul tijei;
- cu diametrul pistonului egal cu cel al tijei, adic cu pistoane plunjer.
Cilindri hidraulici Simbolizare n schem
Cu simpl aciune, cu piston i tij unilateral

Cu simpl aciune, cu piston plonjor

Cu dubl aciune i tij unilateral

Cu dubl aciune i tij bilateral

Elementele de distribuie au rolul de a dirija agentul motor spre diferitele conducte ale
schemei hidraulice. Echipamentul de distribuie al acionrii hidrostatice este constituit din:
robinete distribuitoare, distribuitoare cu bil, distribuitoare cu sertar (sertrae distribuitoare)
i supape de sens unic (supape de blocare).
Sertraele distribuitoare sunt cele mai rspndite elemente de distribuie din sistemele de
acionare hidrostatic i se ntlnesc ntr-o gam variat de soluii constructive de aceea,
simbolizarea lor va cuprinde pe lng simbolul propriu-zis i un cod numeric exprimat printr-
o fracie ordinar unde la numrtor se va nscrie numrul cilor hidraulice racordate la
distribuitor iar la numitor, numrul fazelor de lucru pe care le poate realiza distribuitorul.
Astfel c 4/3 nseamn c distribuitorul are 4 ci de racordare i 3 faze de lucru.
n tabelul 1.3 este indicat simbolizarea distribuitoarelor.

Tabelul 1.3.
Sertrae distribuitoare Simbolizare n schem
Cu trei ci i dou poziii de lucru

Cu patru ci i dou poziii de lucru

Cu patru ci i trei poziii de lucru, cu centrul nchis

Cu patru ci i trei poziii de lucru, cu centrul la pomp

Cu patru ci i trei poziii de lucru, cu centrul la tanc

Cu patru ci i trei poziii de lucru, cu centrul n tandem


Simbolizarea comenzii pentru comutarea distribuitoarelor n alt faz de lucru, se face
printr-un dreptunghi alipit simbolului de baz (tabelul 1.4.), n dreapta sau n stnga lui.

Felul comenzii Simbolul
Manual

cu arc

Hidraulic

Pneumatic

Electromagnetic

Supapele de blocare asigur transmiterea debitului ntr-o singur direcie pe
conductele pe care se monteaz. Sub aspect constructiv, supapele de blocare se ntlnesc n
varianta cu scaun. Pe scaun poate presa o bil sau un taler conic.

Tabelul 1.5.
Supape de sens Montajul Simbolizare n schem
Supap simpl de blocare cu arc de traseu

de panou

Supap simpl de blocare fr arc de traseu

de panou

Supap de blocare cu comand
hidraulic de deblocare
fr arc

cu arc


Supapele de presiune sunt destinate asigurrii presiunii dorite pe anumite circuite
hidraulice. Ele pot fi n poziie normal, neacionate, normal nchise sau normal deschise.
Cele normal deschise au rol de supape de deversare (de descrcare) iar cele normal nchise au
rol de supape de siguran.

Tabelul 1.6.
Supapa de presiune Simbolizare n schem
Supap de presiune normal nchis

Supap de presiune normal deschis

Supap de presiune cu comand diferenial

Supap de siguran (limitator de presiune cu aciune direct)

Supap de deversare (de descrcare)

Echipamentul de reglare a debitului pe circuitele hidraulice const n montarea
unor rezistene fixe sau reglabile (drosele) pe circuit, care lamineaz debitul de agent motor,
fracionndu-l i administrndu-l la valoarea dorit motorului hidraulic.
Din punct de vedere constructiv i al poziiei de montare n schema hidraulic,
droselele sunt de dou categorii:
- drosele de traseu, care se monteaz direct pe conductele schemei hidraulice i care
pot fi cu sau fr supap de sens;
- drosele de panou, care se monteaz pe panoul de comand al instalaiei hidraulice
i care sunt ntotdeauna nsoite de supape de sens.

Tabelul 1.7.
Echipamentul de reglare a debitului Simbolizare n schem
Rezisten hidraulic fix

Rezisten reglabil (drosel) de traseu

Drosel de panou n paralel cu o supap de sens unic


Echipamentul auxiliar al schemelor hidraulice se compune din: conducte, filtre,
acumulatoar, rezervor (tanc), schimbtor de cldur.
Conductele asigur circulaia agentului motor ctre diferitele elemente ale schemei.
Simbolizarea lor este redat n tabelul 1.8.

Tabelul 1.8.
Conducte Simbolizarea
Conduct de lucru
Conduct de pilotare
Intersecie de conducte cu racordare ntre ele

Intersecie de conducte fr racordare

Filtrele sunt elemente destinate purificrii agentului motor. Ele au rolul s rein att
particulele mecanice ct i produsele de oxidare din agent. ntr-o schem hidraulic trebuie s
existe minim trei filtre i anume: filtrul de umplere i aerisire, filtrul pe conducta de aspiraie a
pompei i un alt filtru montat n schema hidraulic.
Acumulatoarele sunt elemente care nmagazineaz o parte a energiei hidrostatice
furnizat de pompe, constituind pentru schema hidraulic o rezerv de energie hidrostatic.
Acestea se monteaz pe o derivaie a conductei de refulare a pompei. Scopul acumulatoarelor
hidraulice este de a prelua volume de lichid sub presiune i de a le restitui ori de cte ori este
necesar.
Rezervorul (tancul) are rolul de a furniza agentul motor schemei hidrostatice precum
i de a limita temperaturile de funcionare ale acesteia.

Tabelul 1.9.
Filtru Acumulator Rezervor (tanc)



Aparatele de msur i control au rolul de a msura i indica parametrii de lucru ai
agentului motor: presiunea se msoar cu manometrul, debitul cu debitmetrul iar temperatura
cu termometrul. Simbolizarea acestor aparate este indicat n tabelul 1.10.
Tabelul 1.10.
Manometru Debitmetru Termometru


1.1. Instalarea pompei volumice
Antrenarea mecanic a pompei se face fie coaxial cu arborele de intrare, prin intermediul unui
cuplaj elastic, fie lateral fa de arborele de ieire, cnd transmiterea micrii se face prin
angrenaj, roi de curea sau lan.
Conectarea pompei la reeaua hidraulic a instalaiei trebuie s respecte urmtoarele reguli:
- montarea obligatorie n apropierea orificiului de refulare a unei supape de
siguran pentru reglarea presiunii i deversarea excedentelor de debit ale
pompei (figura 2.2);
- la conectarea n serie a dou sau mai multe pompe este obligatorie ca cea
din amonte s aib debitul ceva mai mare dect cea din aval, excedentul
urmnd a fi eliminat continuu prin supap (figura 2.3);
- la conectarea n paralel a dou sau mai multe pompe se vor folosi supape de
sens la conectarea pompelor, supape care fac posibil reglarea pompelor la
presiuni diferite,precum i oprirea uneia fr a perturba funcionarea
celorlalte (figura 2.4).



Figura 2.2.
Instalarea unei pompe
Figura 2.3.
Pompe legate n serie
Figura 2.4.
Pompe legate n paralel

Laboratorul 2
CONSTRUCTIA, FUNCTIONAREA SI INCERCAREA
POMPELOR CU PISTOANE AXIALE CU BLOC INCLINAT DE
CAPACITATE FIXA

1.1. Obiectivul lucrrii
Lucrarea i propune s prezinte pompele i motoarele cu pistonae axiale, maini hidraulice
care au o mare rspndire datorit comportrii bune n exploatare, a fiabilitii ridicate i a
posibilitilor de implementare n categorii de instalaii de mare diversitate. Pot realiza
presiuni de pn la 700 bari i debite de peste 800 l/min. De asemenea, datorit echilibrrii
radiale i axiale foarte bune, turaiile de antrenare pot depi 3000 rot/min, iar n cazuri
speciale pot ajunge la 20000 rot/min.

1.2. Aspecte teoretice
Pompele i motoarele cu pistonae axiale se construiesc n dou variante: cu debit, respectiv
turaie constant sau cu debit respectiv turaie variabil.
Dup modul de antrenare al blocului pistonaelor n raport cu discul antrenor se disting dou
categorii principale de astfel de maini:
- cu bloc nclinat;
- cu disc nclinat.
n ambele cazuri, blocul cilindrilor este antrenat n micare de rotaie i datorit nclinrii
dintre axa blocului cilindrilor i axa discului, pistonaele sunt obligate s descrie o curs h
aspirnd ulei din camera A i refulndu-l n camera R. La construciile cu debit variabil, se
poate modifica unghiul de nclinare a discului

i astfel cursa h a pistoanelor.

La pompa cu pistonae axiale cu bloc nclinat (figura 4.1.) antrenarea se realizeaz prin
arborele 6, care rotete discul 5 i acesta prin axul cardanic 4 pune n micare de rotaie blocul
pistonaelor 1. Pistoanele 2 sunt legate de discul 5 prin tijele 3 terminate cu articulaii sferice.
Blocul pistonaelor 1 este etan fa de discul de distribuie fix 7, n care se afl practicate
camerele de aspiraie A i refulare R.

Figura 4.1. Pompa cu pistonae axiale cu bloc nclinat

Figura 4.2. Construcia unei pompe cu pistonae axiale
cu bloc nclinat i debit constant


1. SCOPUL LUCRARII
Lucrarea are ca scop determinarea caracteristicilor functionale, hidraulice,
mecanice si energetice ale unei pompe cu pistoane axiale, cu bloc inclinat,
cu capacitate fixa. Pompa este produsa de S.C. Hidraulica Plopeni S.A. sub
codul F11225IPG.
2. CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA POMPEI
Principiul pompei este realizarea CAMEREI DE VOLUM VARIABIL.
Pompa este antrenata prin intermediul unui ax numit AX DE ANTRENARE. In
capatul acestuia este montata o FLANSA DE ANTRENARE, care prin miscarea
de rotatie imprimata de ax produce miscarea rectilinie alternativa a
PISTOANELOR dispuse circular in BLOCUL CILINDRILOR avand axele paralele cu
axa de rotatie a acestuia.
BLOCUL CILINDRILOR este inclinat cu un unghi de 25 grade fata de AXUL DE
ANTRENARE.
PLACA DE RETINERE impiedica desprinderea bielelor de FLANSA DE
ANTRENARE.
In capul pistoanelor se afla PLACA DE DISTRIBUTIE, care are forma sferica
FAZA DE ASPIRATIE--- Pistoanele sunt extrase in cilindrii, volumul camerei
creste si este aspirat lichidul prin fereastra de aspiratie a placii de distributie si
prin fantele de distributie ale cilindrilor.
FAZA DE REFULARE--- pistoanele patrund in cilindrii si lichidul se evacueaza
prin fantele de distributie ale cilindrilor si apoi prin fereastra de refulare.
Foarte important ! placa de distributie este prevazuta cu crestaturi numite
fante de amortizare, care diminueaza uzura la trecerea de la presiunea de
lucru la presiunea corespunzatoare debitului 0











Debitul pompei cu pistonae axiale cu bloc nclinat este dat de expresia:
Q=
4
2
d
h
.
z
.
n (1)
unde: h - cursa pistoanelor; h = 2R
.
sin

z - numarul de pistoane;
n - turaia pompei;
d - diametrul unui pistona.
Debitul acestei pompe, cu notaiile din figura 4.3., se scrie:
Q=
4
2
d
D
.
tg

.
z
.
n (2)

1.3. Desfurarea lucrrii
n cadrul lucrrii vor fi demontate, studiate i relevate pompe cu pistonae axiale. Dup
efectuarea msurrii dimensiunilor elementelor componente vor fi calculate debitele cu
relaiile prezentate anterior (1 sau 2).
Volumul de ulei refulat la o rotaie a blocului va fi:
V=hz

d
2
/4[mm
3
] (3)
Iar debitul se va calcula n cazul acionrii cu motoare avnd turaia la mersul n gol de 3000
rot/min.
Q=10
-6
hzn

d
2
/4 [l/min]
Adoptnd pentru presiune valori de 500, 600 i 700 bari, se va calcula momentul de antrenare
al pompei cu relaia:
M
a
=10
-4

2
V p
[Nm] (4)
unde: p- presiunea [bar] ;
V- volumul [mm
3
].
Puterea necesar pentru dezvoltarea presiunii p se va calcula cu relaia:
P=
612
.Q p
[KW] (5)
Se consider randamentul

=0,9.

Lab 3 Trasmisia hidrostatica
Dimenstionare motoare hidraulice

Vmmax=(pi*rd*m*g*sin
max
)/i*pmax*max*Pmax

L4 Constructia, functionarea si incercarea supapelor cu comanda
directa si pilotate

Scopul lucrarii:
Lucrarea are ca scop determinarea caracteristicilor functionale, hidraulice si mecanice
ale unei supape normal-inchise comandata direct si ale unei supape pilotate produse de
Intreprinderea Balanta Sibiu.
Constructia si functionarea unei supape normal-inchise comandata direct
O supapa mecanohidraulica este formata dintr-o carcasa(corp) in interiorul careia se
deplaseaza elemental mobil(obturator, sertar, ventil) sub actiunea fortelor de presiune si a
fortei elastice furnizate de un resort. O supapa are in general 4 racorduri:-A - racordul de
intrare;
-B - racordul de iesire;
-X - racordul de comanda directa;
-Y orificiul de drenaj al camerei de
volum variabil in care se afla amplasat resortul.
Simbolul general al supapei contine un patrat corespunzator carcasei(corpului), in
interiorul caruia este reprezentata o sageata corespunzatoare elementului mobil. In jurul
patratului sunt reprezentate racordurile si resortul. In cazul supapelor normal-inchise cu
comanda interna, racordul de comanda este conectat la racordul de intrare. Drenajul este
intern daca racordul de drenaj este conectat la racordul de iesire si este extern daca este
conectat la rezervor.
O supapa de siguranta(fig.1), comandata direct limiteazasuperior presiunea de refulare
a pompei prin evacuarea debitului excedentar la rezervor prin fanta inelara dintre obturator si
corp. Deplasarea axiala a sertarului este determinata de rezultanta fortelor de presiune pe
suprafata de comanda, care comprima suplimentar resortul. Supapa analizata este
caracterizata prin solutia constructiva adoptata pentru elementul mobil. Aceasta prezinta doua
portiuni: una conica(de aceea supapa se numeste cu ventil conic) si una cilindrica(un piston
atasat ventilului). Intre pistonul atasat ventilului si alezajul in care oscileaza axial se
realizeaza o fanta inelara care are rolul unui drosel de amortizare. Jocul radial care se
realizeaza intre aceste piese este de ordinal 0,05-0,07 mm, asigurand centrarea ventilului si
deci stabilitatea supapei.

Constructia si functionarea unei supape pilotate
Supapa pilotata analizata se compune din: o supapa de dimensiuni mici si un resort
foarte rigid-pilotul; o supapa de dimensiuni relativ mari si un resort de mica rigiditate, fiind
comandata de pilot, hidraulic, prin caderea de presiune pe o rezistenta hidraulica inseriata cu
pilotul-supapa principal. Daca presiunea in racordul P nu atinge presiunea de incepere a
deschiderii pilotului, supapa principal ramane inchisa deoarece presiunea pe fata active si pe
cea pasiva au aceeasi valoare, iar resortul supapei principale este pretensionat. La deplasarea
presiunii de incepere a deschiderii pilotului, acesta este parcurs de un debit ce trece si prin
droselul de comanda De. Caderea de presiune pe acesta se aplica intre suprafetele de comanda
ale supapei principale in sensul deschiderii acesteia. Cand debitul pilotului atinge 1-2 l/min,
caderea de presiune atinge 10-15 bar, terminand inceperea deschiderii supapei principale.




Lucrarea NR.5: Constructia, functionarea si incercarea
distribuitoarelor hidraulice

Scopul lucrarii:
Determinarea caracteristicilor functionale, hidraulice, mecanice si energetice ale unui
distribuitor hidraulic. Distribuitorul este de tipul 4 cai si 3 pozitii. Distribuitorul se mai
numeste si distribuitor inversor, deoarece cu ajutorul lui se inverseaza sensul de miscare al
motoarelor hidraulice.
Constructia si functionarea distribuitoarelor:
Sunt echipamente cu ajutorul carora se comanda pornirea, oprirea si sensul de curgere
al fluidului prin instalatie. In consecinta distribuitoarele hidraulice sunt utilizate pentru
pornirea, oprirea si schimbarea sensului de miscare al motoarelor hidraulice.Distribuitoarele
trebuie sa asigure o inversare a curgerii fara socuri, un timp de raspuns adecvat, pierderi
minime de putere si o pozitionare buna a motorului hidraulic in pozitia dorita.
Clasificarea distribuitoarelor
D.p.d.v. constructiv distribuitoarele pot fi:
Rotative;(forma cilindrica si au o miscare de rotatie)
Plane;(au forma unor discuri si au miscare de rotatie)
Cu supape;
Liniare;(cele mai utilizate distribuitoare, au miscare de translatie)
Actionarea distrbuitoarelor
Pentru realizarea diferitelor conexiuni intre racorduri energetice ale distribuitorelor
sertarele acestora trebuie sa fie pozitionate cu precizie in diverse pozitii. Pozitiile stabile de
functionare ale distribuitoarelor se genereaza si se mentin sub actiunea fortei rezultante care
actioneaza asupra elementului de distributie. Elementul de distributie se pozitioneaza in
puncte stabile de functionare dupa o perioada de tranzitie. Actionarea sertarelor poate fi:
Manuala;
Mecanica;
Electrica;
Hidraulica;
Pneumatica;
Electrohidraulica;
Electropneumatica;
Simbolizarea distribuitoarelor
Mai jos este prezentata simbolizarea distribuitorului inversor si a comenzilor acestuia.










Caracteristice functionale de regim stationar
1-Caracteristica Cadere de presiune in functie de debitul tranzitat

2-Caracteristica de scurgeri a distribuitorului

Schema de principiu a standului de incercare
Alimentarea cu ulei sub presiune a standului se face la o sursa de presiune P
s
, cu debit
reglabil, formata dintr-o pompa cu pistoane axiale si capacitate fixa antrenata de un motor
electric cu turatie variabila. Valoarea presiunii de alimentare este masurata cu ajutorul
manometrului M1. Modificarea valorii debitului de ulei, furnizat de sursa de presiune, se
realizeaza prin modificarea turatiei de antrenare a pompei.

P
s
sursa de presiune; P, T, A, B- racordurile distribuitorului, M1, M2, M3, M4-
manometre, DR-drosel de reglare, D- debitmetru

Pierderile de presiune dintre diferitele racoduri ale distribuitorului (P-A, B-T, P-B, A-
T) se determina cu ajutorul manometrelor M1, M2, M3 si M4. Reglarea caderii de presiune pe
motorul hidraulic se face cu ajutorul droselului de reglare DR,care simuleaza o sracina intre
racordurile A si B ale distribuitorului.

LABORATOR 6
SERVODIRECTIA
Rol: - Trebuie sa usureze actionarea volanului
- Trebuie sa asigure functionarea directiei si dupa defectarea sistemului hidraulic
- Trebuie sa creeze senzatie de drum, miscare sa existe si invers de la roti inspre volan
- Trebuie sa permita readucerea volanului in pozitie central





CH Cilindru hidraulic (Eroarea masoara cu cat s-a abatut miscarea realizata de cea
prescrisa)
SV-Servovalva
A-Amplificator

Comparator
T- Traductor de presiune

Functionare
Servodirectia functioneaza la debit constant si presiunea variabila. Supapa de suprapresiune,
care refuleaza debitul inapoi in rezervor, impiedica ca la viteze mari din cauza presiunii
crescute sa fie prea usoara actionarea volanului, impiedica distrugerea sistemului si asigura o
viata mai lunga a sistemului.
La rotirea volanului , cu ajutorul coloanei de directie imprima aceeasi miscare tijei de torsiune
din interiorul distribuitorului rotativ deformand bucsa interioara si astfel distribuitorul
repartizand debitul catre una din cele 2 camere a pistonului fortandu-l sa se deplaseze.
Pistonul fiind legat prin intermediul barelor de directie la roti, iar acestea se vor roti direct
proportional cu deplasarea pistonului. La incetarea rotirii volanului bucsa de urmarire obliga
distribuitorul sa revina la pozitia de centru egalizand presiunea din cele 2 camere ale
pistonului.

Lichidul de distributie provenit de la 3 , antrenat de 1 prin intermediul 2,se duce in
14.Regulatorul de debit furnizeaza un debit constant indiferent de marimea sarcinii.Dupa ce
iese din 4 intra in 8.Distribuitorul este actionat de 10-11. Cilindrul 14 are efect bilateral. 15 Se
afla in contact cu 8 care are 2 piese o bucsa si un sertat.Intrarea in sistem este volanul iar
iesirea sunt rotile.La rasucirea volanului bucsa urmareste sertarul.