Prezentarea studiului GLOBE

Globe (Leadership global si eficacitatea comportamentului organizational) este un program

de cercetare care a studiat cultura naional i stilurile de leadership reusind sa rapunda la doua mari
intrebari: Cat de asemanatoare sau diferite sunt comunitatile umane ? si !in ce moti" sunt asa ?#
Ceea ce au reuit cei implicai $n acest proiect a fost s e%ploreze "alorile i practicile culturale din
mai multe ri pentru ca mai apoi s identifice impactul $n practicile organizaionale i $n stilurile de
leadership#
&roiectul a fost conceput $n anul '((' de ctre )obert *# +ouse, profesor al -ni"ersitii din
&enns.l"ania i a implicat '/0 de in"estigatori, pro"enind din 12 de culturi, care au lucrat impreuna
timp de / ani si au colectat date despre "alorile culturale si practicile si atributele de leadership de la
'3000 de manageri mi4locii din (52 de oraganizatii, precum i '6 membri coordonatori i muli ali
asociai $n cercetare#
&ublicatiile acestui proiect sunt: Culture, Leadership and 7rganization:8he Globe stud. of
12 9ocieties si :Culture and leadership across the ;orld:8he Globe <oo= of >n?!epth studies of 25
9ocietes.
Culturile naionale au fost analizate din punctul de "edere a nou dimensiuni:
1. Orientarea spre performanta se refera la masura in care oraganizatiile sau societatea
incura4eaza si recompenseaza membrii pentru performantele obtinute si pentru e%celenta# >n culturile
orientate spre performanta se "alorizeaza dez"oltarea, competiti"itatea, comunicarea e%plicita si
stilul direct iar cele care nu sunt orientate spre performanta se pune accent pe relatiile dintre indi"izi,
comunicarea este indirecta subtila#
2. Orientarea spre viitor reflecta gradul in care indi"izii din organizatii se anga4eaza in
comportamente orientate pe "iitor cum ar fi planificarea, in"estigarea "iitorului# Culturile cu o
orientare spre "iitor ridicata indi"izii au tendinta de a economisi, organizatiile sunt fle%ibile,
adapti"e iar in culturile orientate pe scurt se cauta succesul imediat, indi"izii au tendinta de a celtui
foarte mult, organizatiile sunt infle%ibile#
3. Asertivitatea este o dimensiune care masoara gradul in care indi"izii din organizatii sau
societate sunt aserti"i, confruntatori sau agresi"i in relatiile sociale#
4. Distanta fata de putere reprezinta gradul (rang social) prin care membrii unei organizatii
sau societati presupun si agreaza ca puterea sa fie impartita in mod inegal# Culturile cu un >!& mare
sunt caracterizate de impartialitate, diferentiere intre indi"izi si grupuri, distanta iar in cele cu un
>!& mic este promo"ata descentralizarea in institutii, informatia este parta4ata de toti membrii,
egalitate intre indi"izi#
5. Orientarea umanistia este gradul in care indi"izii din organizatii si societate sunt
incura4ati si rasplatiti pentru corectitudinea, altruismul, prietenia, generozitatea fata de ceilalti# >n
culturile caracterizate de orientarea umanistica ridicata se pune accent pe emoti"itae, sensibilitate,
afiliere iar la polul opus sunt promo"ate discriminarea, egoismul si e%ploatarea#
!# "oletivismul #nstitutional $oietal reflecta gradul $n care practicile organizaionale si
instituionale $ncura4eaz si rspltesc distribuirea colecti" a resurselor i aciunile colecti"e#
Cu"inte cheie pentru colecti"ism: loialitate, echitate, deciziile sunt luate in grup# Culturile cu un
colecti"ism scazut se pune accent pe recompensa, indi"idualitate, rasplata#
%# "oletivismul in &rup e%prima gradul in care indi"izii e%prima mandrie, loialitate si
coeziune in organizatiile sau in familiile din care fac parte# Cu"inte cheie pentru colecti"ism ridicat:
inrudirea cu grupul, respect, colecti"ism iar pentru colecti"ismul scazut: rationalitatea, rapiditate,
straduinta#
'# Evitarea inertitudinii este definita ca fiind masura prin care membrii unei organizatii
sau societati se straduiesc sa e"ite incertitudinile prin increderea in normele sociale, ritualuri si
practici birocratice pentru a usura incertitudinea e"enimentelor "iitoare# -n >&> ridicat: numar mare
de reglementari si norme, precizia si punctualitatea sunt considerate ca fiind implicite si moti"area
se face prin securitate si aparenta# -n >&> scazut semnifica: toleranta pentru o "arietate de opinii,
munca este dimensionata astfel incat sa nu duca la inconfort si repulsie iar moti"area se face prin
realizare, stima si sentimental de apartenenta la grup#
(. E&alitatea se)elor este masura prin care in organizatii si societate se minimizeaza
diferentele din rolurile femeilor si barbatilor si dicriminarea se%elor# Culturile in care e%ista egalitate
intre se%e se intalnesc mai multe femei in pozitii de conducere, ele prezentand un rol important in
luarea deciziilor, punandu?se accent pe egalitate, paritate iar la polul opus culturile sunt caracterizate
de "alori ca masculinitate, barbatie, "irilitate#
&rezentarea "alorilor ma%ime,minime si medii a dimensiunilor culturale:
'#7rientarea
spre
performanta
6#(0(9ingapore)
6#30(+ong
@ong)
6#/2(Aoua
Beelanda)
6#51(8ai;an)
6#6((-9C)
2#33()usia)
D#03(Crgentina)
D#20(Grecia)
D#D2(Eenezuela)
D#53(>talia)
D#/2(9uedia)
D#35(>srael)
6#0'(9pania)
6#03(Cnglia)
6#22(*aponia)
2#7rientarea
catre "iitor
5#0/(9ingapore)
6#/D(Fl"etia)
6#1'(7landa)
6#66(Canada)
6#66(!anemarca)
2#33()usia)
D#03(Crgentina)
D#''(&olonia)
D#25(>talia)
D#21(@u;eit)
D#5((9lo"enia)
D#31(Fg.pt)
D#(3(>rlanda)
6#0((Custralia)
6#'((>ndia)
D#Cserti"itatea 6#/D(Germania)
6#12(Custria)
6#53(Grecia)
6#55(9tatele
unite)
6#62(9pania)
D#D3(9uedia)
D#62(Aoua
Beelanda)
D#6/(Fl"etia)
D#5((*apan)
D#1D(@u;eit)
D#('(Fgipt)
D#(2(>rlanda)
6#0'(Gilipine)
6#0((Fcuador)
6#'D(Granta)
6#!istanta fata
de putere
5#30(Haroc)
5#16(Crgentina)
5#1D(8hailanda)
5#52(9pania)
5#52()usia)
D#3((!anemarca)
6#''(7landa)
6#''(Cfrica de
sud)
6#/D(>srael)
6#/6(Costa )ica)
5#'5(Cnglia)
5#23(Granta)
5#DD(<razilia)
5#6D(>talia)
5#66(&ortugalia)
5#7rientarea
catre umanitate
5#'2(Gilipine)
6#(1(>rlanda)
6#3/(Halaezia)
6#/D(Fgipt)
6#1((>ndonezia)
D#'3(Germania)
D#D2(9pania)
D#60(Granta)
D#6((9ingapore)
D#11(<razilia)
D#(0(+ong @ong)
6#'0(9uedia)
6#''(8ai;an)
6#'/(9tatele -nite)
6#D2(Aoua Beelanda)
1#Colecti"ismul
institutional
5#22(9uedia)
5#20(@oreea de
sud)
5#'((*aponia)
6#(0(9ingapore)
6#30(!anemarca)
D#25(Grecia)
D#5D(-ngaria)
D#51(Germania)
D#11(Crgentina)
D#13(>talia)
6#'D(+ong @ong)
6#20(9tatele -nite)
6#50(Fgipt)
6#5D(&olonia)
6#56(>ndonezia)
/#Colecti"ismul
in grup
1#0D(>ran)
5#(2(>ndia)
5#3/(Haroc)
5#30(China)
5#16(Fgipt)
D#5D(!anemarca)
D#11(9uedia)
D#1/(Aoua
Beelanda)
D#/0(7landa)
6#0/(Ginlanda)
6#1D(4aponia)
6#/0(>srael)
6#/'(Iatar)
6#35(Custria)
6#(6(>talia)
3#F"itarea
incertitudinii
5#D/(Fl"etia)
5#D2(9uedia)
5#22(Germania)
5#22(!anamarca)
5#'1(Custria)
2#33()usia)
D#'2(-ngaria)
D#D5(<oli"ia)
D#D((Grecia)
D#66(Eenezuela)
6#0'(>srael)
6#'5(9tatele -nite)
6#'3(me%ic)
6#2'(@u;eit)
6#D0(>rlanda)
(#Fgalitatea
se%elor
6#03(-ngaria)
6#02(&olonia)
D#(1(9lo"enia)
D#(D(!anemarca)
D#36(9uedia)
2#50(Coreea de
sud)
2#3'(Fgipt)
2#36(Haroc)
2#(0(>ndia)
D#05(China)
D#26(>talia)
D#D'(<razilia)
D#6((Crgentina)
D#50(Fl"etia)
D#12(Eenezuela)