Sunteți pe pagina 1din 5

Ocluzologie curs 7

Tipuri de ocluzie :
-OCLUZIE DE INTERCUSPIDARE MAXIMA ( OIM)
este raportul intre cele doua arcade cu contacte maxime intre dinti. In functie de
raportul pe care le are arcadele cu baza osoasa ea poate avea loc si in pozitii excentrice.
-ocluzi ce!"ric
o ocluzie cu multiple contacte dento-dentare armonios dispersate pe arcade si cu
mandibula in realtie centrica.
Pentru a ne da seama daca mandibula este in rel"ii ce!"ric sunt niste pr#e"ri$
%de!"ri:
-un dinte 2 antagonisti cu exceptia inc central si M
-arcada mandibulara se afla intr-o pozitie mai meziala fata de arcada maxilara in
zona frontala datorita diferentei de dimensiuni ale dintiilor. !cel lucru se petrece la nivel
frontal inclusiv premolar tot datorita diferentei de marime fata de arcada antagonista.
-circumscrierea arcadei mandibulare de catre cea maxilara
-in plan medio-sagital" cuspidul M-# a M$ max se proiecteaza in santul M# si
centro-vestibular al M$ inferior.
-la nivel canin" cuspidul caninului maxilar se proiecteza in santul intre caninul
mandibular si PM$ mandibular.
-liniile mediene ale cele 2 arcade sunt corespondente
-fetele distale a M sunt in continuitate
%osos se refera la pozitia centrica a mandibulei fata de maxilar dar la o
dimensiune verticala corecta ce fixeaza mandibula in cele planuri spatiale" s" t" v%f
%!euro#usculr- presupune controlul neuroreflex a acestei pozitie printr-o
ec&ilibrare a contractii musc&ilor ridicatori pentru a realiza o ocluzie miocentrica.
-&ri!gogl!dulr aceasta pozitie de ocluzie centrica" faringele si glandele
salivare sunt pregatite pentru actul de deglutitie.
$'-$() din cazuri I.M. coincide cu *.+. dar in restul de ,(--') *+ este diferita de IM.
+and IM corespunde cu *+ se numeste: poi!" ce!"ric.
+and *+ este diferita de IM se numeste: lo!g ce!"ric.
*+ se gaseste intr-o pozitie mai posterioara astfel in cat cuspizii iau contact nu cu foseta
sau ambrazura ci cu panta cuspidiana opusa.
.ong centric poate fi redus '"2/ '"- $"0mm. 1alunecare in sagital" anterior)
*aportul cuspid creasta marginala este un raport destul de labil" vf cuspidului pe muc&ie
este instabil.
*amane si o libertate a cuspidului in ambrazura si se c&eam2 'ide ce!"ric.
3acem un triung&i din vf long centric pe *+ 4ide centric si se c&eama: freedom in
centric. Triu!g(iul de "oler!" lui Spirgi)
Orice contact d-d care se produce in acest triung&i este un contact normal. Orice contact
in afara acestui triung&i se numeste contact prematur.
%Ocluzi (*i"ul
este raportul intre cele 2 arcade cu contacte maxime%multiple" fie ca mandibula se
afla in relatie centrica fie in pozitie in excentrica.
Putem avea o ocluzie &abituala ec&ilibrata sau neec&ilibrata.
%Ocluzie !"url
intre 2 arcade cu dinti naturali
%Ocluzie r"i&icil
refacuta prin manopere odontale sau protetice
%ocluzie #i+"
-Ocluzie "e#porr
%Ocluzie de&i!i"i,
%Ocluzie #i+"
RAPOARTELE INTERARCADICE STATICE
-raportul arcadei mandibulare fata de cea maxilara in cele trei planuri spatiale.
5agital-anteroposterior
6ransversal
3rontal%vertical
*apoartele d-d cuspid foseta cuspid ambrazura realizeaza aria ocluzala efectiva. 78mm
C(ei lui A!gle
Sagital:
-cuspidul mv a M$ max se proiecteaza in santul intercusp intre cuspidul
mv si cv a M$ mand.
-la nivel canin vf cuspidului can max continue fata distala a caninului
mand
-arcada mandibulara este mai meziala fata de cea max cu 9 de dinte in
zona frontala si in zona premolara
-la nivel frontal pe fata vestibulara a inc a inf si fata palatinala a sup exista
un spatiu: over;et acest over;et permite mandibulei libertatea de miscare in sens
sagital
Transversal:
-arc maxilara circumscrie arcada mandibulara in zona dintiilor laterali cu
latimea unui cuspid" a cuspidului de g&ida;.
-la nivel frontal arc max circumscrie mand intr-o ocluzie ortognata"
normal se considera si ocluzia cap la cap
-in plan sagital linia mediana trebuie sa coincida arcadelor
Frontal/vertical:
-arcada maxilara in zona o depaseste pe cea mandibulara cu lungimea
unui cuspid
-intr-o ocluzie ortognata 1acoperirea arc max pe cea mand cu $%)
la nivel frontal dintii frontali max acopera dintii frontal mand cu $%
realizand overbite" normal se considera si cap la cap.
!nomaliile de la aceste rapoarte sunt numeroase. Pozitii de mezializare.
OCLUZIA DINAMICA
A !u &i co!&u!d" cu dinamica mandibulara.
Ocluzia este unul dintre cei 2 factori morfofunctionali a 556
! 2-a: !6M factor funtional fiind sistemul neuro-muscular.
.a randul ei ocluzia are 2 determinanti:
-determinant ant incisivo-canin care prin panta lor g&ideaza
-determinant post" la nivel pm%m determina miscarile de lateralitate" dr%stg si revenire.
In privinta ocluziei au existat mai multe teorii privind dinamica ocluziei:
%"eori s&erei- Mo!so!%.illi!" idea ca orice punct de pe arcada dentara mand se
deplaseaza la nivelul arc max ca la suprafata unei sfere care isi are raza in centru" +rista
<alli. 1la fel ca conul de sustentatie)
!ceasta raza ar avea o lungime de $'"8 cm 1distanta prevazuta in ocluzoare normale)
%Teori cili!drilor % /0si " a stipulat ca orice punct de pe arc mandibulara s-ar deplasa la
nivelul arc maxilare ca la suprafata unui cilindru. =n cilindru care isi are axul in axul
bicondilian" care uneste centrul celor 2 condili in pozitie de *+. Pe acest cilindru s-ar
misca mandibula doar 20mm. !poi se deplaseaza centrul" in ;os si inapoi. >uce la
aparitia centrilor instantanei de rotatie.
-Terori /!"ologic1#or&ologic" ligamentara
ia in calcul doar point centricul" spun ca nu exista long centric. Miscarea de lateralitatea
ei considera ca se face numai pe canin. *aportul d-d dupa aceasta teorie este numai
cuspid-foseta. In miscarea de propulsie si lateralitate trebuie sa existe discluzie" lipsa de
ocluzie pe partea inactiva.
<?si spunea ca trebuie sa existe puncte de contact" unul frontal si 2 laterale" ceea ce nu
este adevarat. @ste aplicabil doar la proteza totala pentru a avea puncte" tripodal pentru
a preveni bascularea.
-Teori &u!c"io!l spre deosebirea de teoria gnatologica" functionalistii considera
longcentricul. Iau in calcul functia grup" nu numai caninul ci M si Pm poate contribui la
miscarea de lateralitate. *aportul d-d s-ar face numai cuspid-ambrazura" cuspid-creasta
marginala. +onsidera ca in miscarea de lateralitate nu trebuie sa existe contacte pe partea
inactiva.
Teori ocluziei #ioce!"rice este o teorie care ia in calcul numai musculatura spunand
ca este coordonata de reflexe cu punct de plecare in proprioceptorii parodontali ,'--')
si restul de 2'-$') proprioceptori articulari.
5pune ca arcadele nu vin in contact decat prin intermediul bolului alimentar" si doar la
sfarsit in momentul deglutitiei ar exista un contact d-d de scurta durata" '"$( sec.
Ocluzi Ter#i!l
6raiectoria terminala de inc&ideri din postura in *+ si traiectoria posturala de inc&ideri
din postura in IM. 3aza finala de inc&idere a mand efectuand mai intai o rotatie pura pe
distanta de 20 mm fara contact dentar.
6oata drama ocluzala se produce in aceasta faza terminala de inc&idere de aceea se
impune o mare gri;a in analiza ei
-Mandibula in pozitie de repaus se afla coborata 2-8 mm" din aceasta pozitie" mandibula
se ridica si inc&iderea se poate face in *+ sau IM
In mod normal traseul trebuie sa fie liniar 1contacte multipul *+" maxima in IM)
+and exist puncte premature" miscare in zig zag 1de deviatie)" mandibul ramanand la
nivelul contactului premator ceea ce inseamna contact nedeviat. !lteori mandibula
aluneca:contact deviant.
6rebuie intotdeauna indepartate contactele deviante%nedeviante si a stabiliza mand in *+.
*olul ocluziei:
>e a stabiliza mand in pozitile sale fata de craniu participand la realizarea fct de baza ale
sist. +ontrolul pozitiei manibulo-craniene cu contact dentar se fac prin reflexe
proprioceptive parodontale specializate pe presiune. 1recepteaza presiunea la nivelul fetei
ocluzale le codifica si le transforma in impuls. Pot suporta presiuni de pina la $A' Bg. In
timpul masticatie $(-$ABg.
+entrul de presiune a arcadei dentare este la nivelul M$.
Ocluzia se modifica in cursul vietii prin uzura" abrazie" loc" edentatii" idiopatic.
Co!cep"ul ocluziei idele
2!u a stabilit un raport a ( factori care stau la baza unei ocluziei ideale:
%"riec"ori co!dili!
%"riec"ori i!cisi,
%cur*ele de ocluzie sgi"l si "r!s,ersl
%pl!ul de ocluzie
%I!l"i#e cuspiziilor
CDvintul lui EanauF
6&ielmann le-a pus in ecuatie:
Ocluzia ideala: 6.+. x 6.I.
GGGGGGGGGGGG
+O x PO x I+
>aca s-ar reduce 6+ ca raportul sa ramana constant" fie sa se reduca si 6I fie sa creasca
proportional unul dintre factorii de la numitor.
Co!cep"ul ocluziei *il"erl ec(ili*r"e a lui <?si
1conceptul ocluziei balansante)
<?si sustine ca intr-o ocluzie ec&ilibrata trebuie sa existe contacte multiple" simultane
distribuite pe arcada in pozitia de ocluzie centrica . +a in miscarile de lateralitate si
propulsie trebuie sa existe intotdeauna puncte de contact. 2 pe partea activa " unul pe
partea inactive" contac tripodal.
Co!cep"ul ocluziei &u!c"io!le la care autorii considera ca *+ nu corespunde cu IM. II
admit .+ si freedom in centric. 5unt deacord ca trebuie sa existe contacte multiple intre
cele doua arcada ca in propulsie si lateralitate nu trebuie sa existe contacte decat pe partea
lucratoare. Orice contact pe parte nelucratoare este considerat interferenta nelucratoare.
+ontactele d-d dupa ei se fac cuspid ambrazura" iar miscarea de lateralitate se face cu
functie grup.
Co!cep"ul ocluziei g!"ologice 1organice)
+onsidera ca *+ coincide cu IM" iau in calcul doar point centric. In propulsie si
lateralitate nu trebuie sa existe contacte pe partea inactiva si ca ascestea sunt interferente.
.ateralitatea o considera ca fiind functie canina si contactul d-d se face cuspid- foseta.
Co!cep"ul ocluziei #ioce!"rice- HanBelson care considera ca in nici un moment al
masticatiei" cele doua arcade nu vin in contact direct decat prin contact alimentar.
!tribuind rolul principal in masticatie sistemului neuromuscular ca in masticatie doar la
sfarsitul masticatiei" in momentul deglutitiei avem contact scurt de '"$( secunde.

S-ar putea să vă placă și