Asigurrile sociale

1.Principiile si rolul sistemului public de asigurari sociale

Necesitatea asigurrilor sociale decurge din faptul c persoanele i pot pierde
capacitatea
de munc n timpul desfurrii activitii ca urmare a accidentelor, bolilor sau
depesc o anumit vrst i nu mai dispun de veniturile necesare. Asiguraii care i pierd
capacitatea de munc datorit unor accidente, boli, maternitate, invaliditate, precum i ca urmare
atingerii unei anumite vrste i nu mai dispun de venituri, au dreptul s fie protejai. Dreptul la
pensie, la concediu medical, la concediu de maternitate se nscriu n drepturile fundamentale pe
care statul le protejeaz pentru cetenii si.
Din punct de vedere economic asigurrile sociale exprim procesele, relaiile i
tehnicile
specifice prin care se mobilizeaz, repartizeaz i utilizeaz fondurile bneti necesare
ocrotirii persoanelor angajate care i-au pierdut parial sau total capacitatea de munc sau au
depit o anumit vrst. Prin asigurrile sociale sunt protejai salariaii angajai cu contracte sau
convenii de munc aflai n incapacitate temporar sau permanent de munc, n caz de
btrnee i n alte cazuri prevzute de lege. De asemenea, asigurrile sociale ocrotesc i membrii
familiilor persoanelor menionate mai sus.
Asigurrile sociale reprezint un sistem de ocrotire, de protecie i de ajutorare a
persoanelor din cmpul muncii i a membrilor lor de familie care const n acordarea unor pensii,
indemnizaii, ajutoare, trimiteri la tratament balnear, la odihn, precum i alte gratuiti, n
perioada n care se gsesc, temporar sau definitiv, n incapacitate de munc, sau dac depesc o
anumit vrst sau n alte cazuri cnd este necesar sprijinirea lor.
Prin asigurrile sociale se adopt msuri pentru prevenirea mbolnvirilor, refacerea i
ntrirea sntii, precum i pentru asigurarea mijloacelor de subzisten acelora care i-au
pierdut capacitatea de munc din cauza bolii, accidentelor, a atingerii unei anumite limite de
vrst etc. i a celor care nu au susintori legali.
In afara sistemului de stat, asigurrile sociale se pot organiza i n forme private sau de
ctre sindicate.
Dreptul la asigurri sociale este garantat de stat i se exercit prin sistemul public de
pensii i alte drepturi de asigurri sociale, denumit sistemul public care este organizat i
funcioneaz avnd la baz urmtoarele principii:
principiul unicitii, potrivit cruia statul organizeaz i garanteaz sistemul public
bazat pe aceleai norme de drept;
principiul egalitii, care asigur tuturor participanilor la sistemul public,
contribuabili i beneficiari, un tratament nediscriminatoriu n ceea ce privete drepturile i
obligaiile prevzute de lege;
principiul solidaritii sociale, conform cruia participanii la sistemul public i
asum reciproc obligaii i beneficiaz de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau nlturarea
riscurilor sociale;
principiul obligativitii, potrivit cruia persoanele fizice i juridice au obligaia de a
participa la sistemul public, drepturile de asigurri sociale exercitndu-se corelativ cu
ndeplinirea obligaiilor;
principiul contributivitii, conform cruia fondurile de asigurri sociale se constituie
pe baza contribuiilor datorate de persoanele fizice i juridice, participante la sistemul public iar
drepturile de asigurri sociale se acord n temeiul contribuiilor de asigurri sociale pltite;
principiul repartiiei, pe baza cruia fondurile constituite se redistribuie pentru plata
obligaiilor ce revin sistemului public;
principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stttoare a sistemului public.
n sistemul public sunt asigurate persoanele fizice, denumite asigurai care pot fi ceteni
romni, ceteni ai altor state sau apatrizi, pentru perioada n care au domiciliul sau reedina n
Romnia.
Asiguraii au obligaia s plteasc contribuii de asigurri sociale i au dreptul s
beneficieze de prestaii de asigurri sociale.

n sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
persoanele care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc;
persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n
cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului;
membrii aparinnd unei organizaii a cooperaiei meteugreti, ale cror drepturi i
obligaii sunt asimilate, cu cele ale persoanelor prevzute mai sus;
persoanele care beneficiaz de ajutor de omaj, ajutor de integrare profesional sau
alocaie de sprijin, care se suport din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de omaj;
persoanele care realizeaz un venit brut pe un an calendaristic echivalent cu cel puin 3
salarii medii brute pe economie;
persoanele care desfoar activiti exclusiv pe baz de convenii civile de prestri de
servicii i care realizeaz un venit brut pe un an calendaristic echivalent cu cel puin 3
(trei) salarii medii brute pe economie.
Se pot asigura n sistemul public pe baz de contract de asigurare, i alte persoane care nu
se regsesc n situaiile prezentate, dac pltesc contribuie pentru asigurri sociale.
Persoanele juridice sau fizice la care i desfoar activitatea categoriile de asigurai
menionai, denumite angajatori, precum i instituiile care efectueaz plata drepturilor de omaj,
sunt obligate s depun n fiecare lun, la termenul stabilit de Casa Naional de Pensii i Alte
Drepturi de Asigurri Sociale (CNPAS), o declaraie privind evidena nominal a asigurailor i a
obligaiilor de plat ctre bugetul asigurrilor sociale de stat. Aceasta se depune la Casa
teritorial de pensii n raza creia se afl sediul angajatorului.
n sistemul public, prestaiile de asigurri sociale reprezint venit de nlocuire pentru
pierderea total sau parial a veniturilor profesionale, ca urmare a btrneii, invaliditii,
accidentelor, bolii, maternitii sau decesului, denumite riscuri asigurate.
Prestaiile de asigurri sociale concretiznd venitul de nlocuire se acord sub form de:
pensii, indemnizaii, ajutoare, alte tipuri de prestaii prevzute de lege, corelative cu obligaiile
privind plata contribuiei de asigurri sociale.
n sistemul public, asiguraii nu pot beneficia concomitent de dou sau mai multe prestaii
de asigurri sociale pentru acelai risc asigurat, cu excepia celor pentru prevenirea
mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc.
Mrimea venitului de nlocuire depinde de cuantumul contribuiilor de asigurri sociale
i de stagiul de cotizare. Constituie stagiu de cotizare perioadele n care asiguraii au pltit
contribuii de asigurri sociale n cadrul sistemului public din Romnia, precum i n alte ri, n
condiiile stabilite prin acorduri sau convenii internaionale la care Romnia este parte.



2.Sursele de constituire a fondurilor asigurrilor sociale

In sistemul public sunt formate n proporie covritoare din contribuiile ce se pltesc de
ctre agenii economici i instituiile publice denumite generic, contribuabili, i de contribuiile
individuale pltite de asigurai.
Cotele de contribuii de asigurri sociale sunt difereniate n funcie de condiiile de
munc considerate normale, deosebite sau speciale, care se aprob anual prin legea bugetului.
Baza lunar de calcul a contribuiei individuale de asigurri sociale n cazul asigurailor o
constituie:
- salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile i adaosurile reglementate prin lege
sau prin contractul colectiv de munc;
- venitul lunar asigurat, prevzut n declaraia sau contractul de asigurare (care nu poate fi
mai mic de o ptrime din salariul mediu brut lunar pe economie).
Baza lunar de calcul a contribuiei de asigurri sociale a angajatorului o constituie
fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurai, iar pentru omeri, cuantumul ajutorului
de omaj,
ajutorului de integrare profesional sau al alocaiei de sprijin, dup caz.
Prin prisma cheltuielilor efectuate din bugetul asigurrilor sociale se delimiteaz dou
mari categorii de cheltuieli : pensii i alte drepturi de asigurri sociale.
n sistemul public se acord urmtoarele categorii de pensii: pensia pentru limit de
vrst; pensia anticipat; pensia anticipat parial; pensia de invaliditate; pensia de urma.
Pensia pentru limit de vrst se acord asigurailor care ndeplinesc, cumulativ, la data
pensionrii, condiiile privind vrsta standard de pensionare i stagiul minim de cotizare realizat
n sistemul public.
Dreptul la pensie de invaliditate este reglementat pentru asiguraii care i-au pierdut total
sau cel puin jumtate din capacitatea de munc, din urmtoarele cauze: accidente de munc; boli
profesionale i tuberculoz; boli obinuite i accidente care nu au legtur cu munca.

Asiguraii care i-au pierdut capacitatea de munc datorit unei boli obinuite sau unor
accidente care nu au legtura cu munca, beneficiaz de asemenea de pensie de invaliditate dac
ndeplinesc stagiul de cotizare necesar n raport cu vrsta atins n momentul producerii
invaliditii.
Totodat, beneficiaz de pensie de invaliditate i asiguraii care, pn la data ivirii invaliditii,
au realizat cel puin jumtate din stagiul de cotizare necesar.

Pensia de urma se poate acorda copiilor i soului supravieuitor, cu respectarea
anumitor condiii, dac persoana decedat era pensionar sau ndeplinea condiiile pentru
obinerea unei pensii.
n sistemul public, cuantumul pensiei la data nscrierii la pensie se determin prin
nmulirea punctajului mediu anual realizat de asigurat n perioada de cotizare, cu valoarea unui
punct de pensie din luna ieirii la pensie.
Punctajul mediu anual, se determin prin mprirea numrului de puncte rezultat din
nsumarea punctajelor anuale realizate de asigurat n perioada de cotizare, la numrul de ani
corespunztori stagiului complet de cotizare.
La rndul lor , punctajele anuale se determin ca o medie aritmetic a punctelor realizate
n fiecare lun.
Calculul punctelor de pensie se face pentru fiecare an n parte, rezultnd astfel suma
punctelor de pensie pe baza crora se stabilete cuantumul pensiei. Valoarea unui punct de
pensie se determin ca procent din salariul mediu brut lunar pe economie, prognozat pentru anul
respectiv.
Asiguraii sistemului public beneficiaz n afar de pensie, de urmtoarele alte drepturi de
asigurri sociale: indemnizaie pentru incapacitate temporar de munc cauzat de boli obinuite
sau de accidente n afara muncii, boli profesionale i accidente de munc; prestaii pentru
prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc; indemnizaie pentru maternitate;
indemnizaie pentru creterea copilului sau ngrijirea copilului bolnav; ajutor de deces.
De drepturile menionate beneficiaz asiguraii care au un stagiu minim de cotizare n
sistemul public de asigurri sociale.
Baza de calcul a indemnizaiilor de asigurri sociale se determin ca medie a veniturilor
lunare dintr-o perioad anterioar, pe baza crora s-a stabilit contribuia individual de asigurri
sociale n lunile respective.


3. Asigurrile de bunuri, persoane i rspundere civil

Ca activitate economic, asigurrile au o serie de trsturi specifice, care le confer un
loc aparte n economie. Asigurrile au aprut i se dezvolt datorit existenei unor riscuri
comune, care afecteaz economia i populaia.

Existena acestora duce la formarea comunitii de risc compus din persoane fizice i
juridice ameninate de producerea riscurilor i interesate n acoperirea pagubelor, care i apr n
comun interesele, participnd la constituirea fondului de asigurare, prin apelul la o organizaie
specializat. Astfel apare mutualitatea, acoperirea n comun a riscului, toi membrii comunitii
de risc contribuind la formarea fondului de asigurare, de care ns vor beneficia numai unii dintre
membri, cei la care s-a produs riscul. De aceea, nu exist o egalitate ntre mrimea contribuiei
suportate de fiecare asigurat (prima de asigurare) i cuantumul indemnizaiei (despgubire sau
sum asigurat) primite de el de la fondul de asigurare.
Fondul comun aprut prin raporturile de asigurare se constituie n mod descentralizat,
din surse specifice - primele pltite de fiecare asigurat. El se utilizeaz, la nivelul fiecrei
organizaii de asigurare, pentru destinaii specifice, ca plata despgubirilor i sumelor asigurate,
constituirea fondurilor de rezerv caracteristice domeniului, acoperirea cheltuielilor i realizarea
profitului, precum i pentru formarea, la nivel naional, a fondurilor de protecie ale asigurailor.
Tot din punct de vedere economic, este necesar sublinierea deosebirilor ntre asigurrile
sociale i asigurrile de persoane practicate de societile comerciale de asigurare:
- formarea i distribuirea fondurilor au loc pe ci i prin mijloace diferite. n asigurrile
sociale, fondurile se formeaz, de regul, prin contribuia salariailor, agenilor
economici i statului, fiind utilizate pentru plata pensiilor, indemnizaiilor i ajutoarelor
specifice. n asigurrile de persoane, fondul de asigurare se constituie numai prin
contribuia asigurailor, iar destinaiile sale difer de cele din asigurrile sociale;
- n cadrul asigurrilor sociale, unii dintre participanii la formarea fondurilor (statul,
agenii economici) nu sunt i beneficiari ai acestora, n timp ce n asigurrile de
persoane, cei ce particip la constituirea fondului specific sunt i beneficiari ai acestuia;
- n timp ce asigurrile sociale (publice) funcioneaz pe baza solidaritii naionale,
asigurrile de persoane sunt fundamentate pe existena solidaritii ntre membrii
comunitii de risc.
Asigurrile constituie, n acelai timp, o component a sistemului financiar. n procesul
constituirii i repartizrii fondului de asigurare, apar raporturi economice, n form bneasc,
ntre participanii la asigurare - organizaiile de asigurare, ca persoane juridice, pe de o parte i
asigurai, persoane fizice i juridice, pe de alt parte. Statul particip la aceste raporturi fie direct,
ca deintor de capital n sistem, fie indirect, prin relaiile ntre societile de asigurare, ca ageni
economici cu obligaii fa de buget i bugetul statului.
Constituirea i utilizarea fondului de asigurare exprim, n esen, raporturi de
redistribuire a PIB ntre participanii susmenionai, ceea ce confirm apartenena asigurrilor la
sistemul financiar. Asigurrile, ca i finanele, exprim relaii economice, n form bneasc, ce
apar n procesul repartizrii PIB, prin care se formeaz i se repartizeaz un fond specific, cel de
asigurare.
innd seama de aceste elemente, asigurrile pot fi definite drept raporturi
economice, n form bneasc, avnd drept scop transferul unor riscuri ntre asigurai -
persoane fizice i juridice - i asigurtori - persoane juridice - raporturi prin care se
constituie i se utilizeaz, pe baze mutuale, fondul de asigurare, cu mod de formare i cu
destinaii specifice fiecrei ramuri de asigurare (bunuri, persoane, rspundere civil).
Ca parte component a sistemului financiar, asigurrile ndeplinesc aceleai funcii ca i
finanele, cu manifestri caracteristice acestui domeniu de activitate.
Manifestarea funciilor asigurrilor are aspecte particulare, n comparaie cu alte
componente ale sistemului financiar:
- transferul de resurse ctre asigurtor are caracter definitiv numai dac la asigurat nu s-a
produs riscul. Reversibilitatea resurselor mobilizate la fondul de asigurare este posibil,
dar n mod selectiv i n condiiile unei inegaliti fa de sumele mobilizate, reflectnd,
n acest caz, existena unor raporturi bazate pe rambursabilitate;
- elementul de contraprestaie poate lipsi, dar poate i exista, n cazul compensrii
prejudiciului suferit de asigurat;
- dei acoperirea pagubelor i plata sumelor asigurate satisfac interese individuale,
interesul colectiv apare totui n contextul mutualitii i al efectelor pozitive pe plan
economico-social ale utilizrii fondului de asigurare.
Rolul economico-social al asigurrilor se manifest n mai multe direcii.
Acoperirea pagubelor produse asigurailor permite reconstituirea patrimoniului acestora,
desfurarea nentrerupt a produciei i circulaiei PIB i pstrarea integritii avuiei naionale.
Pentru persoanele fizice, asigurrile reprezint i un mijloc suplimentar de prevedere i
fructificare a disponibilitilor lor bneti pentru perioada de btrnee sau pentru pierderea
capacitii de munc. n acest fel, asigurrile apar ca o completare a asigurrilor i a securitii
sociale, precum i aciunii de economisire realizat prin bnci, case de economii, fonduri de
investiii, etc.
Asigurrile au de asemenea i un impact asupra economiei i pieei financiare. Astfel,
asigurrile sunt o ramur prestatoare de servicii, deoarece obiectul activitii lor este un bun
necorporal - securitatea, protecia asigurailor. Asigurrile constituie de asemenea o ramur
creatoare de valoare adugat i o activitate creatoare de locuri de munc

Formele de ocrotire a cetatenilor prin asigurarile sociale de stat . Asigurarile
sociale pentru sanatate . Vechimea in munca .

In tarile dezvoltate pentru a beneficia de dreptul la pensie asiguratii trebuie sa aiba o
anumita vechime in munca si sa fi implinit o anumita varsta. In Franta, Austria, Anglia
pensionarea se face la implinirea varstei de 65 ani barbati cu o vechime minima in munca de 30
ani iar pentru femei la implinirea varstei de 60 ani cu o vechime minima de 25 ani. In Ungaria
barbatii - 60 ani, femei 50 ani, vechime 30 respectiv 25. In Finlanda b/f 65 ani, Norvegia b/f
67ani, SUA 65 ani.
Cuantumul pensiei - Albania 70% din salariul mediu pe ultimile 12 luni, Italia 2% pentru
fiecare an vechime in munca, cota maxima este de 80%, Belgia -60% pentru persoane singure /
75 % pentru familisti, Rusia 50% pana la 100% din salariul lunar pe ultimile 12 luni. In unele tari
salariatii nu sunt obligati sa se pensioneze ceea ce inseamna ca pot lucra cat traiesc. In alte tari
pensionarea este obligatorie pana la varsta de 70 ani. In unele tarile din Europa occidentala in caz
de boala a salariatiilor sau pensionarilor , asigurari sociale compenseaza partial sau integral
cheltuielile de spitalizare, pe o anumita perioada de timp , cheltuieli cu ingrijirea bolnavului de
catre medic, precum si pretul medicamentelor folosite.
Masura in care intervin asigurari sociale in acoperirea cheltuielilor cu tratamentul
madical difera in functie de nivelul veniturilor salariatilor sau a pensionarilor. Deci la venituri
mai mici interventia asigurari sociale este mai mare si invers. Cetatenii care nu sunt cuprinsi
obligat in asigurari sociale suporta integral costul tratamentului medical. n caz de boala in unele
tari asiguratul are dreptul sa-si aleaga medicul si spitalul neexistand aceasta posibilitate in alte
tari.
In Romania, cheltuielile bugetului pentru asigurari sociale de stat au crescut continuu.
Principalele forme de ocrotire a cetatenilor in cadrul asigurari sociale de stat sunt: pensiile,
trimiterea la tratament balnear si de odihna, indemnizatiile si ajutoarele, unele cheltuieli cu
ocrotirea sanatatii.
Pensiile constituie forma principala de ocrotire a cetatenilor prin asigurari sociale.
Pensiile sunt platile lunare ce se fac persoanelor care isi inceteaza activitatea datorita varstei sau
a invaliditatii, pe tot timpul vietii de la pensionare, copiilor urmasi pana la o anumita varsta si
sotiiei care are calitatea de urmas. La baza principiului actual de pensii din Romania sunt si
urmatoarele principii:
- fondurile bananesti, necesare platii pensiilor, se formeaza din contributiile agentilor
economici, institutiilor publice, precum si ale persoanelor care folosesc munca salariata;
- realizarea unei vechimi cat mai mare in munca;
- determinarea pensiiei in functie de conditiile existente la locul de munca.
Statul Roman da dreptul la pensie fiecarui cetatean indiferent de sex si nationalitate si
acorda sprijin material prin asistenta sociala persoanelor inapte de munca si care nu au mijloace
de existenta. Persoanele care au lucrat in sectorul de stat si in alte sectoare cu sisteme proprii de
asigurari sociale primesc atat pensia de asigurari sociale de stat cat si pensia ce li se cuvine din
acest sector in raport cu munca depusa si cu vechimea in munca.
Prin asigurari sociale de stat se acorda urmatoarele pensii: pensia pentru limita de varsta,
pensia pentru pierderea capacitatii de munca din cauza unui accident de munca sau boala
profesionala, pensia pentru pierderea capacitatii de munca in afara locului de munca, pensia de
urmas, ajutorul social, pensia suplimentara.
Pensia pentru munca depusa si limita de varsta se acorda pe viata la cererea agentilor
economici pentru barbati dupa 62 ani cu o vechime minima in munca 30 ani iar pentru femei la
57 ani ,vechime minim 25 ani. La cerere pensia cuvenita se acorda dupa implinirea varstei de 60
ani pentru barbati si 55 pentru femei daca au vechime in munca. Acestea pentru:
- persoane care au lucrat in conditii deosebit de grele, limita de varsta fiind de min 50 ani;
- nevazatorii primesc pensia integrala pentru munca depusa la 50 ani barbati si 45 femei daca au
o vechime in munca de cel putin 15 ani si respectiv 10 ani;
- minerii care au lucrat in subteran minim 20 ani se pot pensiona indiferent de varsta;
Pensia pentru pierderea capacitatii de munca din cauza unui accident de munca sau
boala profesionala. Invaliditatea este pirderea totala sau in mare masura a capacitatii de munca
in mod definitiv sau pe o durata mai lunga de timp. Pensia se acorda persoanelor incadrate in
munca care din cauza unor accidente de munca si-au pierdut total sau in cea mai mare parte
capacitatea de munca. Aceasta pensie se acorda si persoanelor care si-au pierdut din cauza unei
boli contractate in timpul in care nu erau incadrate in munca, daca invaliditatea este de gradul I
sau II, in timpul indeplinirii obligatiilor militare, sau elevilor , studentilor, care raman invalizi in
timpul efectuarii practicii profesionale.
Persoanele care si-au pierdut jumatate din capacitatea de munca si lucru jumatate din
durata normala a programului de lucru ele beneficiaza de pensie de invaliditate de gr III. In
pierderea capacitatii de munca exista 3 grade de invaliditate care dau dreptul la aceasta pensie
adica: invaliditate de gr. I cand se pierde complet capacitatea de munca si este necesara
ingrijirea invalidului de catre o alta persoana; invaliditate de gr II , cand se pierde complet sau in
cea mai mare parte capacitatea de munca , insa invalidul se ingrijeste singur ; invaliditate de gr
III , cand se pierde jumatate din capacitatea de munca si invalidul poate presta acum munca , insa
cu un program redus. Acordarea pensiilor necesita constatarea gradului de invaliditate de catre
comisia de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca.
Pensia de urmas se acorda sotiilor si copiilor daca la data decesului pers respectiva era
pensionar. Copii au dreptul la pensia de urmas pana la 16 ani iar daca urmeaza o scoala pana la
terminarea ei iar varsta max fiind de 25 ani. Sotia are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul
vietii de la implinirea varstei de 50 ani daca a fost casatorita cu sotul decedat cel putin 15 ani.
Pensia de urmas pt sotie se suspenda cand aceasta se recasatoreste sau cand aceasta se
reangajeaza in munca.
Ajutorul social ajuta pe fosti lucratori care nu sunt indreptatiti sa primeasca nici una din pensiile
ce se acorda prin a.s.de stat. Pt ca o pers sa primeasca ajutor social trebuie sa fi implinit varsta de
62 ani b si 57 ani f si sa aibe o vechime in munca intre 5 si 10 ani , ori sa fi contractat o
invaliditate de orice grad de pe urma unei boli obisnuite.
Pensia suplimentara se acorda pensionarilor de a.s. si pensionarilor urmasi daca
pensionarii decedati au contribuit in timpul vietii lor la alimentarea fondului ban destinat acelei
pensii .
Trimiterea la tratament balneoclimateric si odihna in special celor care lucreaza in
conditii deosebit de grele sau vatamatoare sau celor suferinzi de boli cronice, famililor cu multi
copii ,li se acorda gratuitati. Familiile cu 3 sau mai multi copii beneficiaza de trimiterea gratuita
in statiunile balneoclimaterice a unuia sau mai multi copii , costul fiind suportat din bugetul
asigurarilor sociale de stat, iar de aceasta gratuitate beneficiind si persoanele persecutate politic.
Vechimea in munca in sensul de stagiu general in activitate constituie un izvor de importante
drepturi pentru fiecare persoana incadrata in munca. Dreptul la pensie e principala forma a asigurari
materiale in caz de validitate, batranete sau pierderea sustinatorului. Acest drept este conditionat in primul
rand de vechimea in munca. Durata concediului de odihna, se stabileste, de asemenea, proportional cu
vechimea in munca, fiind 15 zile lucratoare pentru cei care au o vechime in munca de pana la 5 ani, pentru 26
zile lucratoare este necesara o vechime in munca de peste 20 de ani.
La baza vechimi in munca sta activitatea desfasurata in cadrul unor raporturi juritice de munca,
adica in baza unui contract de munca, indiferent de natura lui( pe durata nedeterminata sau determinata), de
modul de retribuire sau de unitatea in care se presteaza munca( intrepinderi sau organizati economice ale
statului, organe centrale sau locale, la persoane juritice din sectorul particular sau la o persoana fizica).
Activitatea desfasurata in baza unui contract civil nu da dreptul insa decat la remunerarea pentru munca
prestata. Timpul lucrat astfel nu se considera vechime in munca. Legea stabileste concret conditiile in care
trebuie sa se desfasoare activitatea pentru a constitui vechime in munca.
Lucratorilor retribuiti pe baza de cota procentuala li se considera vechime in munca timpul lucrat
ca atare daca indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:
a. desfasoara o activitate cu caracter permanent, la care este justificata folosirea de personal incadrat cu
contract de munca pe durata nedeterminata.
b. Sunt supusi programului de lucru prevazut pentru personalul retribuit pe baza de retributie tarifara din
activitati similare sau indeplinesc sarcini de desfacere, de achiziti, incasari sau prestati in cuantum egal cu
cel stabilit pentru personalul retribuit pe baza de retributie tarifara din activitati similare.
c. Sunt supusi in tot timpul lucrului normelor stabilite prin regulamentul de ordine interioara cu privire la
organizarea si disciplina muncii in unitatea in care sunt incadrati.
Indeplinirea cumulativa a acetor trei conditii trebuie mentionate expres in adeverintele elibrate de
unitatiile in care au prestat munca, numai pe aceasta baza perioada respectiva putand fi luata in considerare
ca vechime in munca.
Activitatea de paznic obstesc nu poate fi considerata vechime in munca daca nu sunt indeplinite
toate cele trei conditii de mai sus.: existenta unui contract de munca , nivelul retributiei, plata contributiei
de asigurari sociale si a impozitului de retributie .
Dovada vechimii in munca in calitate de paznic obstesc se face cu adeverinte eliberate de biroul
executiv al consiliului popular comunal respectiv: in cuprinsul carora trebuie sa se faca mentiunea clara si
completa asupra indepliniri celor trei conditii.
Persoanelor ce presteaza munca la domiciliu li se recunoaste ca vechime in munca timpul lucrat ca
atare, cu toate drepturile care decurg din aceasta, daca activitatea a fost prestata pe baza unui contract de
munca si daca realizeaza un volum de productie egal cu cel stabilit pentru personalul care isi desfasoara
activitatea la sediul unitatii. In acest sens, normele precizeaza ca se considera ca implinite sarcinile minime
care decurg din contractul de munca daca cel in cauza realizeaza cel putin 70 % din volumul de productie
stabilit in cea ce priveste vechimea in munca, normele precizeaza ca ea se stabileste luandu-se in calcul
lunile lucrate numai daca in acele perioade volumul de productie realizat a fost de cel putin 70% din
volumul de productie stabilit.
Vechimea in munca in lunile in care realizarile au fost mai mici , dar nu mai putin de jumatate din
volumul de productie stabilit, se calculeaza proportional cu acele realizari raportare la volumul de productie
corespunzator unei norme intregi.