1

Parazitologia, este o ramur a tiinei biologice care se ocup, att cu studiul morfo-
funcional al paraziilor , ct i a relaiilor dintre ei i gazdele lor, n scopul cunoaterii acestor
interaciuni, elaborrii metodelor i procedeelor de prevenire i tratare a parazitozelor.
CLASIFICARE:
PROTOZOARE:
1.FLAGELATE
TRICHOMONAS VAGINALIS
GIARDIA
2. SPOROZOARE
TOXOPLASMA GONDI
PNEUMOCISTIS CARINII
PLASMODIUM
HELMINTI
1.CESTODE (HELMINTI)
TAENIA SAGINATA
TAENIA SOLIUM
ECHINOCOCCUS GRANULOSUS
2. NEMATODE (HELMINTI)
ENTEROBIUS VERMICULARIS
ASCARIS LUMBRICOIDES
TRICHINELLA SPIRALIS

PROTOZOARELE
Sunt organisme eucariote, care fac parte din regnul animal, in care fiecare unitate
celulara indeplineste toate functiile necesare vietii.
Au dimensiuni intre 20-100, pot avea forma sferica sau ovoidala, si contin
nucleu, citoplasama si membrana protoplasmatica.
Se nutresc prin endocitoza sau pritr-un orificiu numit citostom, obtinand
subsatntele nutritive de la organismul gazda prin difuzarea substantelor difuzate in
citoplasma. Acestea se folosesc ca sursa de energie si pentru sinteza celulara.
Respiratia se face prin difuziune: oxigenul difuzeaza in interiorul celulei iar dioxidul de
carbon rezultat din activitatea celulara este expulzat prin exocitoza.
Inmultirea se face atat asexuat( diviziune simpla schiziparitate)prin diviziune longitudinala
rezultand doua celule fiice, cat si sexuat (aporogonica) intre doi gameti , se formeaza zigotul,
care se transforma in sporochist din care se elibereaza sporozoitii.


2

Inchistarea:Este o forma inactiva produsa cand apare deficit de hrana, acumulare excesiva de
produse catabolice, sau schimbarea importanta in concentratia ionilor de hidrogen. Este o
forma de rezistenta a parazitului atat in afara organismului gazda cat si o forma de
reproducere cand conditiile o permit.

Ciclul de viata poate fi:
-simplu, la unele protozoare, constand intr-un stadiu trofic intr-o singura
gazda, in care inmultirea se face binar( trichomonas vaginalis)
- complex - prin trecere in forma chistica ( Entaoeba histolytica)
-Prin trecerea prin doua gazde ex insecte care transporta parazitul de la o
gazda la alta ( malaria) oferind si conditii de multiplicare a parazitului.


FLAGELATE:
TRICHOMONAS VAGINALIS
GIARDIA INTESTINALIS

TRI CHOMONAS VAGI NALI S
Reprezentanti :
Tr. vaginalis cu patogenitate certa
Tr. tenax (bucalis)
Tr. intestinalis sunt comensale
Morfologie: Flageli Blefaroplast , Trofozoitul este piriform :polul ventral este
bombat,polul posterior alungit. Are 15 30 m , are nucleu vegetativ cu 5
cromozomi.Blefaroplast= complex chinetosomal (originea pt cei 4-5 flageli
ventrali).Membrana ondulata marginita de un flagel recurent.Granule siderofile:
axostil piesa rigida care strabate corpul si se prelungeste spre posterior.
Localizare:pe mucoasa genitala a ambelor sexe
Recoltare:secretie vaginala la femeie (perioada optima cateva zile pre si post
menstrual), urina la barbat, secretie uretrala, lichid prostatic, lichid spermatic)
Clinic: femeia -prezinta vulvo- vaginita cu leucoree spumoasa,verzuie,prurit
vaginal,dispareunie(act sexual dureros), barbatul prezinta o infectie asimptomatica
cu o secretie uretrala minima dimineata si arsuri la mictiune.
Diagnostic
Preparatul nativ, intre lama si lamela, evidentiaza parazitii mobili si forma
caracteristica ca o para.
Coloratia Giemsa evidentiaza forma parazitului cat si detalii structurale:nucleul si
flagelii.
Proprietati de cultura
Se poate cultiva pe medii speciale, selective: mediul Loeffler,in scopul controlului
eficientei tratamentului.
Tratament
Se face cu derivati imidazolici
per os: Metronidazol(Flagil)
Tinidazol (Fasigin)
Local:ovule cu derivati imidazolici intravaginal
Este o boala venerica si se vor trata ambi parteneri sexuali pentru a impiedica
reinfectia.


3

GENUL GIARDIA
Reprezentanti: patogeni Giardia lamblia , Giardia intestinalis
Morfologie: se prezinta sub 2 aspecte:Trofozoit = forma de inmultire
Chist = forma de rezistenta
Trofozoitul:polul anterior rotunjit iar polul posterior ascutit.Fata dorsala este convexa
(aspect de jumatate de para).Au 2 nuclei ovali simetrici anteriorPoseda 8 flageli. Are miscari
rapide.Dimensiuni 20m lungime / 2m grosime.
Chistul:ovalar, 2-4 nuclei situati la un pol ,fascicul de flageli dispusi sinuos de la un capat la
celalalt al chistului
Ciclu evolutiv:
Trofozoitii se inmultesc prin diviziune binara longitudinala
Dupa cateva diviziuni se transforma in forma chistica
Inchistarea are loc in colon ; chisturile se elimina prin fecale
Transmiterea se face prin alimente si maini murdare
Clinic;
Giardioza
La copii
Boala diareica acuta
Semne neurotoxice , alergice
Evolutie spre steatoree si malabsorbtie
La adulti
Boala este asimptomatica frecvent , dar poate evolua cu simptomatologie biliara,
sindrom astenic, sindrom alergic, etc.

Diagnosticul microscopic
Materii fecale + 1 picatura sol Lugol evidentierea parazitului
in infectii acute se deceleaza trofozoitul
cronice se deceleaza chisturi
La purtatori sanatosi se deceleaza chisturi
Examenul lichidului duodenal
Se face in caz de examen coproparazitologic negativ
evidentiaza formele vegetative din lichidul obtinut prin sondaj duodenal
Diagnostic indirect
Contraimunelectroforeza (CIE) - evidentierea AG in materiile fecale
ELISA evidentiaza Ac din ser sau Ag din materii fecale .
Eozinofilie 5-10%
Tratament:
Mepacrin (100mg x 3/zi 5 zile)
Atebrin 400mg doza unica
Metronidazol ~ Flagyl (1g / zi in 3 prize)
Profilaxie:
Igiena individuala




4

SPOROZOARE

PNEUMOCYSTIS CARINI
TOXOPLASAMA GONDI
PLASMODIUM MALARIAE


GENUL PNEUMOCYSTIS
Reprezentanti
Pneumocystis carinii agent etiologic al pneumoniei intertitiale cu plasmocite
Clinic , boala se manifesta prin : tuse , cianoza , expectoratie mucoasa .
Morfologie
Se prezinta sub 3 forme
Trofozoit membrana fina , 1 nucleu excentric
Prechist 1-4 nuclei inconjurati de masa mucoida
Chist perete gros , contine 8 trofozoiti
Paraziteaza alveolele pulmonare , dandu-le un aspect de fagure de miere
Morfopatologie
Peretii interalveolari se ingroasa datorita infiltrarii lor cu leucocite si plasmocite
Exitusul se produce prin atelectazia pulmonara provocata de masa parazitara
Mortalitatea variaza intre 50 100%

Diagnostic
Direct
Evidentierea parazitului din secretii bronsice (coloratie Giemsa)
Indirect , Serologic
Imunofluorescenta indirecta deceleaza numai 1/3 din infectii
ELISA
Tratament
Biseptol 4 tb / zi timp de 14 zile
Epidemiologie
Survine in epidemii pe organisme imunodeficiente (copii) in caz de infectie cu HIV /
SIDA , malnutritie , prematuritate , cancer

GENUL PLASMODIUM
Reprezentanti: 4 specii paraziteaza omul si sunt agentii etiologici ai malariei
Plasmodium vivax
plasmodium ovale
plasmodium malariae
plasmodium falciparum
la noi malaria este eradicata. Exista cazuri de import.

CICLU BIOLOGIC:
Stadiu intrinsec are loc in organismul omului care este gazda intermediara unde
are loc reproducerea asexuata
stadiu extrinsec are loc in tantarul anofel femel care este gazda definitiva unde are
loc reproducerea sexuata




5

Stadiul intrinsec
Ciclul exoeritrocitar, tisular la nivelul ficatului:
Sporozoitii inoculati de tantarul anofel in sangele omului, in 60 minute ajung
in celulele parenchimului hepatic. In ficat au loc diviziuni repetate si ajung la
stadiul de Merozoiti (reinfecteaza celula hepatica)
Merozoitii ajung in circulatie atasandu-se de hematii
Ciclul eritrocitar
In eritrocite, merozoitul se vacuolizeaza trofozoit tanar ce consuma Hb
Trofozoitul acumulare de material celular Schizont
Schizont diviziune merozoit eritrocitar (eliberat in sange dupa ruperea
hematiei)
Stadiul extrinsec
Are loc in stomacul tantarului Anofel
Sporozoitii reprezinta forma infectanta si sunt continuti in glandele salivare ale
tantarului de unde sunt inoculati la om
CLINIC MALARIA
Accese febrile ritmice (se repeta la 24 72 ore interval, in functie de durata
schizogoniei)
Anemie progresiva
Hepatosplenomegalie
Tromboze (prin aglomerarea hematiilor parazitate)
Plasmodium falciparum da boala cea mai grava letala
Insuficienta pluriorganica
DIAGNOSTIC
Parazitologic
Evidentierea parazitului in sange (Picatura groasa colorata Giemsa)
Frotiu sanguin colorat M G Giemsa
identificare specie
Serologic
Util doar in zone endemice




6

TRATAMENT
Clorochin (1,5g timp de 3 zile) + Primachim Chinina (in caz de rezistenta la
Primachim)
pentru Plasmodium falciparum plurirezistent la antibiotice.
PROFILAXIE
Supravegherea sursei de infectie
Tratamentul bolnavilor si al purtatorilor
Control sanitar de granita
Distrugerea vectorilor

TOXOPLASMA
Reprezentanti : TOXOPLASMA GONDI
Clinic : Produce :
- Toxoplasmoza congenitala (avorturi , feti malformati)
- Infectii oculare (congenital, dobandita)
- Afectari ganglionare
- Encefalita
Este patogen opportunist
Ciclu evolutiv : Cu 2 gazde:
- gazda definitiva = pisica
- gazda intermediara = mamifere , accidental omul
Etapa endogena
multiplicarea in intestinul gazdei definitive
zigotul eliminat prin fecalele animalelor
Etapa proliferativa (se desfasoara in gazda intermediara)
trofozoitul poate trece transplacentar
omul se contamineaza prin consumul carnii de mamifere ce contine chisti
Morfologie
forma de mandarina (felie), semilunara
cu axa mare de 6 si cea mica de 3


7

cu : perete celular, nucleu, set de penetrare la un capat
se divide in celula gazda, distrugand-o apoi
preparatul se face din sectiuni de organe sau amprente de organe colorate May
Grunwald Giemsa
Diagnostic serologic
RFC
Imunofluorescenta (testul Remington deceleaza IgM la om)
Testul de liza Sabin - Feldman
ELISA determinarea Ac IgG si Ac IgM
Tratament
Indicat in formele grave
Pirimetamina + Sulfadiazina
Clindamicina + Sulfadiazina
Biseptol
Rovamicina
Azitromicina
Profilaxie
Prelucrarea termica corespunzatoare a carnii
Evitarea contactului cu pisicile

NEMATODE(HELMI NTI )
ENTEROBIUS VERMICULARIS
ASCARIS LUMBRICOIDES
TRICHINELLA SPIRALIS
Reprezentanti : TRICHINELLA SPIRALIS
Zoonoza (Omul consuma accidental carnea infestata)
Clinic:
- febra
- manifestari gastrointestinale
- mialgii
-edemul fetei , fenomene alergice



8

TRICHINELLA SPIRALIS
Localizare : - In primul stadiu localizarea e intestin, ulterior larvele se inchisteaza in
muschi (muschii limbii , diafragm , muschii striati).
Morfologie parazit :
- Adultul are 1,5 - 2m
- = extremitatea posterioara e dreapta si prezinta 2 apendice conice
- = subtire anterior , rotunjita posterior
- larvele = foarte subtiri , rasucite in spirala , in chisturi .
- Chisturile = ovalare , localizate in muschii striati
Ciclu biologic : - Ingerarea de carne infestata cu chisturi se soldeaza cu eliberarea larvelor in
intestin
- Din peretele intestinal acestea trec in circulatia generala si se vor opri in
muschi, unde se inchisteaza.
- Carnea infestata, consumata de o noua gazda reface ciclul biologic.
Epidemiologie : - Sobolanii infesteaza porcul domestic
- Carnea porcului e consumata de om
Diagnostic morfologic
1. Examen coproparazitologic : In urma administrarii unui antihelmintic
purgativ
2. Cercetarea microscopica a larvelor inchistate intr-un fragment recoltat prin
biopsie musculara
- metoda are dezavantajul ca este pozitiva intr-un stadiu tardiv al bolii
(dupa ziua a21a)
Diagnostic serologic
RFC = rezultate foarte bune
Reactia de precipitare = pozitiva din ziua a3-a de boala
IDR = se pozitiveaza la 2 saptamani de la imbolnavire si persista cca 7 ani
Tablou sanguin = leucocite 10.000 - 20.000 / mm
3
, Hipereozinofilie 20 - 80 % -
caracteristic

Oxiurul si ascarisul
Nemathelminti
Sunt viermi cilindrici care prezinta tub digestiv complet prevazut cu orificiu bucal
si anal. Au sexe diferite: masculin si feminin

ENTEROBI US VERMI CULARI S
Oxiurus vermicularis
MORFOLOGIE
Oxiurul este un nematod mic, alb galbui
Femela 8 13mm / 0,3 0,5mm, extremitatea posterioara subtire si ascutita
Masculul 3 5mm lungime, extremitatea posterioara curbata anterior
Ouale au forma ovalara, asimetrica, cu o latura plana si una convexa.Masoara 50 - 55
/ 30 - 32.
Sunt transparente, au invelis subtire, dublu.
In interior au un nucleu griniform, care are un corp ovoid si o prelungire ca o coada


9

CICLUL DE VIATA
Parazitii traiesc in cecum , se hranesc cu continut intestinal
Femela migreaza in regiunea anala, unde depune toate ouale odata in pliurile mucoasei
anale
Migrarea se face de obicei seara, fiind insotita de prurit anal
In ouale depuse embrionul se transforma in larva, in 4 ore larva devenind invaziva
Autoinfectia
Persoana infectata poate vehicula ouale din regiunea perianala in cavitatea bucala prin
degete sau obiecte.
Din ouale inghitite se elibereaza in duoden larve care migreaza in jejun unde se
dezvolta si devin adulte
MANIFESTARI CLINICE
Prurit intens la nivelul mucoasei anale si perianale
Pot mima o apendicita
La copii, tulburari neuropsihice datorita insomniei provocata de pruritul nocturn intens
DI AGNOSTI C
Evidentierea parazitului adult
Femela poate fi vazuta in regiunea perianala sau in scaunele diareice
Evidentierea oualor
Prin examen coproparazitologic in 10 15% din cazuri
Amprenta anala cea mai eficienta metoda
TRATAMENT
Mebendazol (Vermox) doza unica de 100mg care se repeta dupa 2 saptamani
Piperazina 50mg / kg corp / zi timp de 5 7 zile consecutiv
Albendazol( Zentel) 400 mg in doza unica.
EPIDEMIOLOGIE
Enterobioza este o parazitoza contagioasa cu raspandire in special in colectivitatile de
copii si in familiile numeroase
Rezervorul de infectie este numai omul infectat
Parazitul se manipuleaza prin maini murdare, alimente si obiecte contaminate sau prin lenjeria
de corp si de pat.
PROFILAXIE
Respectarea stricta a regulilor de igiena
Spalarea mainilor
Taierea unghiilor
Investigarea si tratarea intregii familii.





10

ASCARIS LUMBICOIDES

Sinonime: Ascaris suum , limbric
Boala: Ascaridioza
MORFOLOGIE:
Ascaris lumbricoides este cel mai mare nematod care paraziteaza intestinl uman
Este alungit, cilindric, cu extremitatile conice, extremitatea anterioara fiind mai
atenuata.
Sexele sunt separate, deosebindu-se cu usurinta
Femela este mai mare, masoara intre 20-25 cm lungime, 5-7 mm grosime si are
ambele extremitati drepte
Masculul este mai mic, masoara intre 10-17 cm / 2-4 mm si extremitatea
posterioara se curbeaza ventral
Ca si alte nematode, ascarizii au un aparat digestiv complet. Orificiul bucal situat la
extremitatea anterioara este prevazut cu trei buze cu margini dintate, iar orificiul anal
este situat subterminal, ventral.
Oul fecundat, in momentul depunerii este sferic sau usor ovalar, masurand 65-75 /
30-50 si are urmatoarea structura:
La exterior are un invelis albuminos, mamelonat = membrana protectoare
auxiliara
Sub el se un strat incolor, relativ gros, neted, apoi o membrana interna subtire,
impermeabila.
Aceste membrane adapostesc in interiorul celula ou, rotunda, care nu umple
complet oul, lasand un spatiu liber la extremitati.
In lipsa masculului, femela depune oua nefertile, care sunt mai alungite, (88-93 / 38-
40 ), iar in interior contin o masa dezorganizata de granule ce umplu complet oul.
Atat ouale fertile cat si cele nefertile au o culoare galben brun atunci cand sunt
evacuate din organismul gazdei odata cu mateiile fecale. Ouale fertile sunt eliminate in
stadiu unicelular.
Ouale de A. lumbricoides rezista la temperaturi scazute, desicatie si putrefactie,
ramanand viabile pe sol mai mult de un an.
La temperaturi intre 22 23oC in ou se dezvolta o larva infectanta in decurs de 3-4
saptamani, in conditii de umiditate si umbra.
La nivelul duodenului, din ouale ingerate iese larva printr-un opercul imperceptibil, si in scurt
timp patrunde in mucoasa intestinala, incepand migrarea extraintestinala prin vasele limfatice
si sanguine.


11

Patrunse in circulatia porta, larvele ajung in ficat unde raman 4 zile.
Prin venele hepatice ajung in cordul drept, trec in arterele pulmonare pe care le
parasesc, ramanand in tesutul pulmonar 6-10 zile.
Strabat peretele alveolar, patrund in alveole de unde se angajeaza in bronhii, trahee si
faringe putand fi eliminate odata cu sputa prin tuse sau pot fi inghitite.
Larvele inghitite ajung in intestin sufera cateva naparliri se transforma in adulti
dupa 60-65 zile de la infectie.
MANIFESTARILE CLINICE variaza in functie de stadiul si intensitatea infectiei si de
natura reactiei gazdei. In timpul fazei de migrare simptomele si semnele abdominale
sunt neansemnate.
Ascaridoza pulmonara variaza de la tuse usoara pana la pneumonie cu dispnee, tuse,
durere retrosternala, febra moderata.
Ascaridoza intestinala are manifesteri conditionate de incarcarea parazitara.
Manifestarile digestive: anorexie, dureri abdominale, vomismente, diaree sau
constipatie.
Complicatiile ascaridozei sunt datorate dimensiunilor mari si tendintelor de agregare
si migratorii ale parazitilor.
DIAGNOSTIC
Parazitul adult
Eliminat prin anus, exceptional prin cavitatea bucala
Poate fi descoperit in intestinul subtire in timpul unei interventii chirurgicale sau
cu prilejul unui examen radiologic
Larvelepot fi gasite in:
Sputa sau sug gastric in zilele 8-16 de la infectare
Ocazional in materialul biopsic din ficat sau plaman
Ouale
Apar in fecale dupa 60-70 zile dupa expunerea la infectie
Se evidentiaza prin examen coproparazitologic
Eozinofilia poate fi ridicata 30-50% in faza migratorie a parazitului, dupa 60 zile nu depaseste 10%
TRATAMENT
Se administreaza
Levamisol in doza unica 150mg la adulti si 50mg/kg corp la copii
Mebendazol 200mg doua prize zilnice timp de 3 zile
Albendazol 400mg in doza unica




12

EPIDEMIOLOGIE
Una din cele mai raspandite infectii parazitare (aproape 25% din
populatia umana)
Omul se infecteaza prin alimente (fructe, legume, zarzavaturi) sau
prin apa infestata cu ouale de ascaris
PROFI LAXI E
Igiena alimentatiei si cea individuala
Spalarea fructelor, zarzavaturilor, mainilor.
CESTODE ( HELMI NTI )
TAENI A SAGI NATA
TAENI A SOLI UM
ECHI NOCOCCUS GRANULOSUS
Cestodele
Sunt plathelminti lungi si segmentati fiecare segment avand o organizare genitala
hermafodita.
Morfologie
Adultul prezinta un scolex echipat cu organite de fixare( ventuze, fante, carlige), un
gat , care este regiunea de crestere si proliferare si o strobila compusa dintr-un lant de
segmente numite proglote.
Lungimea variaza intre 3m si 10 m iar numarul segmentelor intre 3 si 4000.
Proglotele iau nastere din regiunea posterioara a gatului si se dezvolta progresiv:
segmentele anterioare sunt imature se transforma in proglote mature, cu organe
sexuale complet formate, apoi in proglote gravide cu uter destins plin cu oua.
Proglotele variaza ca numar, marime si forma, in functie de specie si de stadiul de
dezvoltare. Pot fi patrate, lungi sau late.
Ecinococcus granulosus
Sinonime:Tenia Echinococcus
Boala: hidatidoza, boala hidatica, echinococoza.
Morfologie: cel mai mic cestod de importanta medicala:2,5-9mm
Are scolex ,gat si 3 proglote.
Ouale se elimina prin materiile fecale.
Gazda definitiva poate adaposti cateva mii de paraziti adulti care traiesc de la 6
luni la 2 ani.
Oul ovoid de 34-40 are o membrana cu striatii radiare care inconjoara
embrionul hexacant.
Ciclul evolutiv:
Oul eliminat de gazda definitiva caine, lup, vulpe
este ingerat de gazda intermediara: oaie, capra, porc unde se elibereaza embrionul
care va patrunde prin mucoasa intestinala in venele mezenterice,vasele limfatice si
poate ajunge in ficat, cord, plaman, in circulatia generala in splina, rinichi, creer,
oase, orbita.


13

In organele in care ajunge se tranforma intr-o vezicula uniloculara denumita chist
hidatic.
Omul se infecteaza accidental pe cale digestive prin maini murdare sau alimente
contaminate cu ouale parazitului.Embrionii eliberati in lumenul intestinal strabat
mucoasa intestinala si intra in circulatia generala de unde ajung in diferite organe
unde se transforma in chist hidatic.
Chisutl hidatic
Prezinta o cuticula groasa tapetata in interior cu o membrane proligera iar la
exterior cu o membrane adventiciala. Contine un lichid hidatic si scolexi in nr. de
10-50. Membrana proligera este portiunea fertila care formeaza vezicule proligere
fiecare vezicula continand intre 10 si 120 scolexi. Un chist hidatic poate contine
cateva milioane de scolexi.
Patogenie
Chistul hidatic se poate dezvolta in organismul uman in doua situatii:
prin ingerarea embrioforilor eliminati de caine = hidatidoza primara. Localizarea se poate
face 60-70% in ficat, 20- 30% in plaman, 10% in muschi, cord, creier, rinichi, oase, orbita.
Cel mai frecvent se localizeaza intr-un singur organ.
prin ruperea unui chist hidatic primar si eliberarea protoscolexilor.
Fiecare protoscolex formeaza un nou chist hidatic=hidatidoza secundara care
poate fi localizata sau sistemica.
Manifestari clinice
Chistul hidatic hepatic sau pulmonar este bine tolerat si evolueaza asimptomatic
multi ani. In general simptomele sunt cele date de compresia tesuturilor prin
tumora chistica dezvoltata si sunt caracteristice organului in care se dezvolta
chistul. Aceste simptome sunt insotite de durere, urticarie, crize de prurit repetate.
Diagnostic
Examenul clinic este completat de investigatii paraclinice :ex radiografic,
ecografie, tomografia computerizata, rezonanta magnetica.
Diagnosticul de laborator se impune pentru a face diagnosticul difential cu
tumorile.Metodele care se folosesc sunt: reactia de hemaglutinare indirecta ,
reactia de imunofluorescenta, ELISA.
Tratament
Tratamenutl chirurgical este tratamentul care se practica cel mai fracvent.
Tratamentul medicamentos se face atunci cand abordarea chirurgicala nu este
practicabila sau postoperator pentru prevenirea recidivelor, si consta in
administrarea de : Mebendazol(Vermox) sau Albendazol(Zentel).
Ecinococcus granulosus
Tenia solium
Boala: tenioza
Morfologie

Scolex globulos cu diametru de 1 mm, prezinta 4 ventuze rotunde cu o
proeminenta la mijloc, numita rostrum pe care se fixeaza carlige chitinoase.
Gatul genereaza proglotele
Strobila este alcatuita din 900 de proglote diferite; cele tinere sunt mai late, cele
adulte patrate, cele de la coada sunt mai lungi( 6-12 mm)
Aparatul reproducator se gaseste in diferite stadii de dezvoltare:


14

nedezvoltate in proglotele tinere
bine reprezentate in proglotele adulte,
atrofiate in proglotele batrane, care sunt depozitanele oualor.
Proglotele batrane se desprind spontan din stobila in grupuri de cate 3-5 si sunt eliminate
impreuna cu materiile fecale.
Evolutia
Oul se dezvolta in uter. Contine un embrion prevazut cu 6 carlige= Embrion hexacant,
care impreuna cu invelisul se numesc Embriofor.
Are forma sferica, de 40-42 , prezinta un invelis striat, gros, care-i confera rezistenta.
In gazda intermediara care este porcul sub actiunea sucurilor gastrice se dizolva
membrana striata,
se elibereaza embrionul hexacant care strabate peretele intestinal,
patrunde in vasele limfatice si sanguine, fiind dus la muschi unde poate parasi
capilarul
Cand omul consuma carne de porc infestata, scolexul se elibereaza si se fixeaza pe
mucoasa intestinala. Incepe dezvoltarea aproximativ 7 cm pe zi, in doua luni ajungand
la maturitate cand se elimina 3-5 proglote pe zi pline cu oua. Ouale ajung pe sol unde
pot supravietui cateva luni. Omul se poate infesta si cu oua si atunci face cisticercoza.
Manifestari clinice
Asimptomatic, cel mult un discomfort abdominal, apetit capricios, insomnie, astenie,
tulburari dispeptice.
La copii pot apare fenomene neurologice, tulburari de comportament, tulburari de
memorie, stari de neliniste, agitatie, insomnii.
Diagnostic
In primele doua luni cand inca nu se elimina proglote apare leucocitoza cu eozinofilie
moderata pana la 13%. Dupa aceea bolnavul poate observa proglote in scaun. Diagnosticul se
face prin examen parazitologic al proglotelor sau al scolexului, eliminat in urma
tratamentului.
Evidentierea oualor se face prin examen coproparazitologic mai ales prin metode de
concentrare ( Kato- Miura) dar el nu diferentiaza speciile.
Oul este reprezentat dintr-o parte centrala, numit embriofor, inconjurat de o masa
vitelina. Embrioforul este rotund, oval, are 30-40 diametru, culoare brun inchis, invelis gros
striat radiar. In interior se observa embrionul hexacant.

Tratament
Niclosamid doza unica de 2g ( patru comprimate pt. Adult), 1 g pt copii, inainte de masa.
Dupa 3 ore strobila se elimina. Eficacitatea tratamentului care este de 95%, se urmareste
prin examene coproparazitologice efectuate saptamanal incepand cu a doua luna dupa
tratament.
Este important sa se dea un laxativ la o ora dupa tratament pentru eliminare rapida care
sa scada riscul eliberarii oualor in intestin care pot duce la cisticercoza.
Profilaxie
Evitarea eliberarii oualor in mediu si a ingerarii carnii parazitate. In mediu rural
folosirea corecta a latrinelor pentru a nu polua mediul cu dejecte umane.
Controlul sanitar vererinar al carnii in abatoare si inactivarea carnii parazitate.


15

Profilaxia personala:
se va evita consumul de carne insuficient preparata termic. Cisticercii sunt distrusi la o
temperatura de 75-80
0
C timp de 15 min, sau daca se tin 10 zile la minus 10 grade.
Cisticercoza este boala provocata de prezenta in organismul uman a formei larvare a unei
tenii, care de cele mai multe ori este Tenia solium.
Modalitati de infectare
Fecal-oral; prin maini murdare (autoinfectare).
Prin consum de fructe si legume nespalate care au fost stropite cu ape poluate cu
fecale umane.
Autoinfectare prin eliberarea oualor din proglote sub actiunea sucurilor gastrice ( intra
in torentul circulator si vor fi localizate in ochi, creer, musculatura). In 60 de zile larva
se transforma in cisticerc cu dimensiuni de 5-30 de mm. Simptomatologia este data de
numarul de larve care care paraziteaza organul.
Diagnosticul se face prin metode radiologice, imunologice

Tenia saginata
Boala Tenioza
Morfologie
Este mai mare decat tenia solium, are 4-10m, 1000-2000 de proglote.Scolexul este
piriform, nu poseda rostru si nici carlige. Proglotele se diferentiaza de cele de tenia solium,
prin structura si forma mai lunga; au 16-20 mm lungime si 5-7 mm latime.
Oul este galben brun de 30-40 si nu se poate deosebi de cel de tenia solium.
Proglotele se detaseaza separat eliminandu-se activ intre scaune.
Ouale nu traiesc mai mult de 14 zile fara umiditate. Pe pasuni pot ramane viabile pana la 2-3 luni.
Ciclul biologic ca la tenia solium dar in cisticercii se dezvolta in bovine. Omul este gazda
definitiva. Ouale sunt ingerate de bovine in intestinul carora embrioforul paraseste oul, rupand
membrana prin actine mecanica
Strabate peretele intestinal intra in circulatie, si ajunge in tesutul muscular unde se
transforma intr-o vezicula care se invagineaza devine Cisticercus bovis forma larvara de
tenie. Poate trai 1-3 ani in muschi.Ajuns in mucoasa jejunala a omului se dezvolta si devine
adult in 8-10 saptamani.
Manifestari clinice:
Dureri abdominale, greata, apetit capricios, insomnie iritabilitate.
Diagnostic
Greu in primele 3 luni inainte de producerea proglotelor si aparitia oualor.
Ex. Serologic are valoare scazuta, eozinofilie moderata.
Ex radiologic poate evidentia un deficit de umplere cu aspect de panglica.
Anamneza pune in evidenta consumul de carne nepreparata termic.
Diagnostic de certitudine consta in evidentierea proglotelor mature si a oualor
Dg dif de tenia solium se face dupa proglotele batrane numarand ramurile laterale ale uterului.







16

Examenul coproparazitologic
Parazitii cu localizare intestinala sau biliara pot fi identificati prin examinarea
materialului fecal, a aspiratului duodenal sau sigmoidian. Elementele parazitare
sunt de
obicei uniform raspandite in masa fecala datorita motilitatii colonului, care
asigura o amestecare a continutului.
Formele vegetative pot fi gasite eventual in portiunea terminala a bolului fecal
mai curand decat in cea initiala, care este mai veche.
Deoarece eliminarea diferitelor stadii parazitare nu este continua, cel putin in
infectiile cronice, se recomanda recoltari si examinari repetate: de exemplu, 3
probe, la intervale de 24-48 de ore. Uneori numarul probelor examinate trebuie sa
fie mai mare.
Recoltarea
Recoltarea se face in recipiente speciale, bine inchise.
In general, aceste recipiente sunt prevazute cu mici dispozitive care usureaza operatia.
Recoltarea se face din mai multe puncte ale bolului fecal, in special din portiunile mai
putin
consistente, din cele mucoase sau eventual cu sange.
!Se recomanda ca materiile fecale sa nu fie amestecate cu urina.
Urina poate inactiva si distruge formele vegetative ale unor paraziti.
Uneori, medicul poate recomanda administrarea unui purgativ usor. De exemplu,
astfel poate fi mai usor pusa in evidenta o eventuala infectie cu Entamoeba
histolytica.
Proba recoltata trebuie supusa examinarii in cel mai scurt timp posibil
(aproximativ 30 de minute), mai ales cand scaunul este diareic si deci, se
presupune existenta unor forme vegetative ce au o durata de supravietuire scurta.
Scaunele formate sau cele consistente pot fi examinate dupa intervale de timp mai
mari, deoarece se presupune ca vor contine forme chistice, oua sau fragmente de
paraziti sau paraziti intregi (helminti).
In cazul in care examinarea nu se poate face imediat, se recomanda fixarea materialului
fecal.
Fixarea
Fixarea are rolul de a prezerva forma si structura elementelor parazitare pentru a fi
mai usor
recunoscute, dar si de a realiza o inactivare a lor si a celorlalte forme biologice
posibil patogene.
Principalii agenti fixatori (dupa Garcia 1995 si CDC-Diagnostic Procedures):
Agentul fixator Avantaje Dezavantaje
Formol 5%
(tamponat sau netamponat)
- usor de preparat
- perioada lunga de folosire
- bun fixator mai ales al concentratelor
parazitare


17

- nu interfera cu diversele kituri de
diagnostic ce utilizeaza anticorpi monoclonali
si nici cu coloratiile acid-fast
dezavantaje
- nu conserva bine formele vegetative
- nu conserva bine morfologia parazitilor mai ales
atunci cand se urmareste obtinerea unor preparate
microscopice fixate si colorate
- influenteaza rezultatele obtinute prin PCR
Merthiolat - Iod - Formol
- in cazul preparatelor umede se obtine
-concomitent o fixare si o colorare a parazitilor
- este usor de preparat
- are o perioada lunga de folosire
- nu contine mercur
dezavantaje
- pe preparatele permanente morfologia parazitilor
nu este la fel de bine pastrata in comparatie
cu PVA sau Schaudinn
- iodul poate influenta unele coloratii sau reactii de fluorescenta
Sodiu acetat +Acid acetic +Formol (SAF)
- este un fixator cu actiune buna asupra concentratelor
- este utilizat ca fixator al unor preparate colorate
- nu interfera cu diversele kituri de diagnostic ce utilizeaza anticorpi monoclonali
si nici cu coloratiile acid-fast
- fixarea este compatibila cu tehnicile de diagnostic serologic
- este utilizat in fixarea preparatelor obtinute din scaunul fecal proaspat sau
pentru formele gasite mai ales la suprafata mucoasei intestinale
este un excelent conservant atat ale formelor vegetative cat si al chistilor
Dezavantaje


18

- micsoreaza capacitatea de aderare a organismelor
pe lama (se poate adauga un amestec de albumina si glicerina)
- in cazul in care, fixarea este urmata de coloratia trichrom, morfologia parazitilor
apare mai putin bine pastrata; acest inconvenient poate fi inlaturat
cand fixarea este urmata de o coloratie cu hematoxilina ferica
- nu se recomanda utilizarea in procedeele de
concentrare
- contine saruri de mercur
- asigura o aderenta scazuta in conditiile in care
parazitii se afla inglobati intr-o faza lichida sau
mucoasa
- nu asigura o buna conservare a morfologiei hemintilor,
a oualor, a larvelor, a coccidiilor si a microsporidiilor
PVA
Schaudinn +
Polivinylalcool
- conserva foarte bine formele vegetative
si chistice pentru coloratii permanente
- asigura o buna aderenta de lama
- poate fi utilizat in procedeele de concentrare
(totusi formalina este mai buna)
- are durata lunga de utilizare
dezavantaje
- contine derivati de mercur
- este dificil de preparat in laborator
- nu poate fi utilizat atunci cand se folosesc kituri
de diagnostic cu anticorpi monoclonali sau coloratii
de tip acid-fast

PVA
Modificat (Cooper, zinc
bases)
- poate fi utilizat in prepararea amprentelor
si al frotiurilor colorate
- poate fi utilizat in tehnicile de concentrare
- nu contine compusi pe baza de mercur.
dezavantaje
- morfologia protozoarelor este mai putin bine
conservata
- conservarea este mai buna cu PVA pe baza de
sulfat de zinc
- vizualizarea organismelor necesita o oarecare
experienta
Evidentierea parazitilor din sange
prin efectuarea frotiului sanguin
si a picaturii groase, aceasta din urma fiind o metoda de concentrare a numarului de
paraziti.


19

Prin acest test se identifica si specia parazitului, lucru foarte important pentru
stabilirea corecta a tratamentului.Diagnosticul de specie este precizat de laborator pe
baza morfologiei hematiei parazitate (marime, forma, granulatii) cat si a morfologiei
parazitului (inel, amiba, rozeta, gametocit).
Specimen recoltat - sange capilar, obtinut prin inteparea pulpei degetului;
se recolteaza sange pentru efectuarea a doua frotiuri subtiri si
doua picaturi groase (obtinute din cate trei picaturi, puse sub forma de triunghi, una
langa alta).
Picatura groasa
- cu un colt al unei lame de microscop se defibrineaza cele trei picaturi dispuse una
langa alta in triunghi) pana se obtine un strat uniform de aproximativ 1 cm diametru;
dupa uscare la temperatura camerei se va hemoliza cu apa distilata sau apa de robinet
si apoi se va colora Giemsa;
Pentru picaturile mai vechi este necesara o acidifiere usoara a apei cu cateva picaturi
de acid acetic glacial 5%.
frotiurile subtiri:
dupa intindere se vor usca prin agitare rapida a lamei si apoi se vor colora Giemsa.